---------

Ac£sts ffiia


    nv^s.o .v.o BS6 ’Mj
cate 3 c61e pe luna *
si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru străinătate


ra'SViz-





                TRANSILVANI’A.




»

    F6i’a. Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana
    si cultur’a poporului romanu.


Abonamentulu șe
face numai pe cate
1 anu intregu.

Se abon&fia Ia Comi-
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, s6u prin posta
s6u prin domnii co-
lectori.


<3








Ar. 23.                           Brasiovu 1. Decembre 1878.                          Anulu Șl.



Sumariu: Unu memorialu istoricu (Fine). — Din miscellaneile lui loanu Munteanu. — Discursulu lui loanu Valeriu
Barcianu. — Raportulu comitetului asociatiunei despre lucrările sale din anulu 1877/8. — Procesu verbale. — Bibliografia.


    V’’ Unu memorialu istoricu

din lun’a Martin 1869 sugrumata după nascerea sa
in opidulu Miercurea din Transilvani’a.

(Fine).

      Facia cu acestea premise, după-ce romanii sunt
unu poporu egalu indreptatitu si factoru politicu in
constitutiunea Transilvaniei, că si națiunea magiara,
secuia si sasa prin articlulu de lege dietale din 1863
pe deplinu recunoscuta, a cărui voce la schimbările
ce sunt a se face in constitutiunea Transilvaniei,
nu se pdte ignoră, dra elu declaratiunile sale in con-
tra unei fusiuni fortiate, fara si preste invoirea sa
au adus’o la cunoscinti’a locuriloru mai inalte de re-
petite-ori; dupș-ce Maiestatea Sa atatu in cuventulu
de trona tînutu catra diet’a Ungariei din Decembre
1865, catu si in rescriptulu convocatoriu la diet’a
transilvana din 6 Octombre 1865 a intonata cu totu
adinsulu necesitatea unei revisiuni seridse si petrun-
dietdrie a articliloru relativi la uniunea din 1848,
pentru-că întrebarea acdst’a se nu se deslege numai
la părere, după litera mdrta a legiloru, ci cu respec-
tarea relatiuniloru cate s’au desvoltatu in decursulu
tempului si prindiendu radecina s’au consolidata;
dupa-ce in fine Maiestatea Sa in rescriptulu prd-
inaltu din 21 luniu 1861 îndreptat» catra diet’a Un-
gariei a recunoscuta in publica marele adeveru, cum-
că uniunea cu Ungari’a nu e esecutabile, pana candu
națiunile nemagiare prin atare legatara isi vedu in-
teresele loru naționali periclitate, si in rescriptulu
prd-inaltu din 25 Decembre 1865 amenandu adu-
narea din Clusiu si concediendu deputatiloru tran-
silvani a merge la diet’a de > încoronare din Pest’a,
a dechiaratu, că prin acdst’a validitatea deplina a
legiloru tierei pana atunci aduse (asia dara inarticu-
larea diplomei din Octobre si a patentei din Fe-
bruarie, cam si legea despre egal’a îndreptățire a
romaniloru si a limbei loru) nu se alterdza nici de-
catu, si că uniunea definitiva cu Ungari’a, carea
se va potea realisa numai dupa-ce voru fi regulate
referintiele de stata ale tieriloru cordnei ungare in-
tre sine si catra imperiu, o face afara de aceea de-
pendente dela cuvenit’a considerare a intereseloru
marelui’ principate Transilvani’a si dela garantarea


pretensiuniloru de dreptu ale diferiteloru nationali-
tati si confesiuni: marturisimu, că anularea legiloru
aduse de catra diet’a transilvana din 1863 —64 si


sancționate de catra Maiestatea Sa; apoi desfiintiarea
autonomiei marelui principatn alu Transilvaniei si
fusiunea necondiționata cu Ungari’a atatu in respecta
administrativa catu si legislativa, mai nainte de a
se desbate acestea cestiuni vitali intr’o dieta legale


a Transilvaniei conchiamata după una lege electorale


mai ecuitabile, inainte de ori-ce revisiune, inainte
de garantarea drepturiloru de esistentia a ¹ celoru


doue națiuni nemagiare si anumita a romaniloru, cu
total’a contumaciare a loru, ne implîi de cea mai
profunda întristare pentru viitoriulu acestui mare
principatn si alu natiunei ndstre. Aceeași anulare a


legiloru din 1863 — 64 si desfiintiarea autonomiei
acestei tieri ne facă se simtimu amar’ă umilire si


degradare politica si naționale, in care faseramu ra-
pediti prin brusc’a si intru nimicu crutiatori’a atitu-
dine a barbatiloru de stătu din Ungari’a, pentru-că
aceștia tractara si mai tractddia cu Transilvani’a cu-
rata ca cu un’a tiăra rebela, ocupata si subjugata
cu forti’a armeloru; dra acdst’a se intempla tocma
in dilele candu Croației i-se lașa un’a pagina alba,
destula de mare, pentru că aceea se scrie in trens’â
ori-ce va voi, adeca se-si asigure un’a parte buna
din automi’a sa si se nu fia constrinsa a cerși dela
Ungari’a totu ce-i trebuesce pentru conservarea si
administratiunea sa interna. La umilirea acdst’a se


mai adause si sarcasmulu prin impunerea unei legi
electorale prd multe diferitdria atatu de cea din Un-
gari’a, catu si de cea transilvana dela 1863, după '
care se conscrisera din intregulu mare principatn
preste nouedieci si doue mii de alegatori, candu după
cea impusa tierei cu forti’a, abia ese */₃ din acela
numeru.


     Pentru sfarmarea dreptului publica alu Tran-
silvaniei si anume anularea sanctiunei sale pragma-
tice nu numai că nu se simte nici cea mai mica
desdaunare in administratiunea tierei si in reforme
binefaCatorie, ci tocma din contra, abusurile formi*;
dabili, cari in Ungari’a sunt inradecinate din secoli,
se latiescu pre fia-care di totu mai multu preste
Transilvani’a. Intr’aceea mai multi barbati de na-


45

— 266 —


tionalitate romana de caracteru si de capacitate emi-
nenta, fusera aruncati din funcțiunile loru, numai că
se-sî recorăsca unii adversari politici vendett’a loru
naționale si politica.

       De catu-va tempu incăce barbatii natiunei ndstre
ori-candu voiescu se se apropia de augustulu tronu
alu Maiestatiei Sale, totu-dăun’a sunt indireptati la
Pest’a.Noi inse ne simtimu indatorati in consciinti’a
ndstra de cetatieni fideli si barbati de ondre a su-
pune la pră inalt’a cunoscintia a Maiestatii Sale, că
noi diplom’a leopoldina si sancțiunea pragmatica a
Transilvaniei, coroborata in cursu de 125 de ani cu
mii de juramente, le cundscemu si le sustienemu de
singurulu terenu legale, pre carele este ertatu locui-
toriloru marelui principatu alu Transilvaniei a se
mișca, a’si desvoltă mai departe si a’si reforma dre-
turile acestei tieri; apoi acelea acte de stătu, acelea
pacta coventa, nu au fostu nici-odata incheiate intre
Transilvani’a si Ungari’a, ci numai intre august’a
dinastia a Maiestatii Sale si intre marele principatu
alu Transilvaniei; prin urmare, daca este, că in
dreptulu publicu alu Transilvaniei se se faca vre-o
modificare, fia aceea de ori-si ce natura, acăst’a se
pdte face numai pre bas’a legiloru fundamentali tran-
silvane si numai intre acăst’a tiăra si intre marele
principe alu Transilvaniei; ăra candu acești doi fac-
tori legelativi se voru in voi, că se tractedie si cu
alta tiăra a Maiestatiei Sale, atunci si numai atunci
Transilvani’a prin diet’a sa, esita din poporulu in-
tregu, ăra nu numai din vr’o 5200 familii aristocra-
tice si cateva orasie si orasiele fdrte neînsemnate,
ar’ ajunge in pusetiune de a negotiă si cu Ungari’a
despre uniune mai strinsa, decatu este cea preve-
diuta in susu memoratele acte de stătu. Pre catu cu-
ndscemu noi impregiurajrile acestei tieri si opiniunile
predomnitdre, nici odata poporulu romanu nu a con-
simțita si nu va consimți in veci, pentru că un’a
dieta aprdpe in 4/5 parti ale sale aristocratica si
biurocratica, se trafice asupra intereseloru vitali ale
tierei preste totu si ale natiunei romane in parte.
Ajuns’a si a trecutu preste tdta mesur’a monopolulu,
ce a esercitatu pana acuma un’a mana de familii
aristocratice cu interesele acestei tieri nefericite.

      Binevoiăsca a crede Maiestatea Sa, că poporulu
romanu din Transilvani’a nici decumu nu este nici
asia de orbu si nesimtitoriu, nici neleale, precumu
au Cutezatu se'lu descrie in tempurile din urma câți-
va consiliari plini de ura si urgia asupra natiunei
ndstre. Acestu poporu din contra, in partea sa cea
mai mare ajunse dejă la consciinti’a de sine, cundsce
atătu interesele trofiului, cătu si pe ale patriei sale,
este totu-odata petrunsu de acelu mare adeveru com-
probatu cu mii de esemple din istori’a acestei tieri,
că aristocrati’a de aici au fostu totu-dăuna inimica
obstinata atătu a culturei poporului preste totu, cătu
si mai vîrtosu a poporului romanu in specie, cătra
carele pdrta un’a ura secularia; ăra de aici au ur-
matu, că interesele generali ale tierei au fostu cău-


tate si aparate reu, său nici-decumu. De alta parte,
cei 1493 barbati romani, cari au supusu Maiestatiei
Sale dorintiele si dorerile tierei si ale natiunei ro-
mane in prea - plecata loru petitiune din 30. Dec.
1866, au spusu numai adeverulu, candu au sustînutu,
că națiunea romana nu pdte așteptă vre-unu bine
nici dela barbatii de stătu ai Ungariei; adeveru ace-
st’a, pre carele inșii chronografii si istoricii de na-
ționalitate magiara, inse de origine transilvani, l’au
mărturisită in faci’a lumei si l’au pastratu pentru
posteritate. Deci națiunea romana, si precumu cre-
demu noi, tocma si celelalte doue națiuni ale Tran-
silvaniei simtu cu atatu mai multu umilițori’a stare,
la care fu adusa tiăr’a, pentru-că din aceea ce con-
tribue si ea la tesaurulu statului, 14 pana la 15 mi-
lidne fiorini pre anu, se se vădia constrinsa a cerși
dela Ungari’a si cea mai mica sumusidra, de care
ar’ avea trebuintia.

     In consideratiunea acestoru descoperiri prea
umilite, subscrisii adunati in confereuti’a dela Mier-
curea, rdga pre Maiestatea Sa, că intru intielesulu
mai multoru pră-inalte dechiaratiuni ale Maiestatiei
Sale, făcute dela anulu 1860 incdce, la care ne pro-
vocaseramu si pana acuma in petitiunile ndstre na-
ționali substernute de mai nainte, se binevoiăsca a
restabili 'vechi’a stare legale a marelui principatu
alu Transilvaniei, determinata prin diplom’a leopol-
dina si sancțiunea pragmatica, apoi totu-odata a dis-
pune redeschiderea dietei transilvane pre basea le-
gei electorale din anulu 1863—64, pentru că tiăr’a
se aiba ocasiune atatu a se dechiară asupra noueloru
raporturi de natur’a dreptului publicu si anume a-
supra conditiuniloru uniunei, catu si a’si continua
lucrările sale de reforma si mai anume a delibera
asupra modificariloru, cari trebue se se faca neapa-
ratu in diplom’a leopoldina, pentru-că Maiestatea Sa
se o păta confirmă după esemplulu strabuniloru
Maiestatiei Sale si cu consciintia liniștita de regente,
precumu a dechiaratu in rescriptulu de deschiderea
dietei transilvane in 1 luliu 1863.

     Rogamu pe Maiestatea Sa, că se nu dea audiu
aceloru consiliari de rea credintia, cari esu inainte
cu sofisme, că Maiestatea Sa nu ar’ fi avutu dreptu
suveranu de a deschide diet’a Transilvaniei, nici a
confirmă si santionă proiectele de legi ale ei, păna
nu s’a incoronatu in Ungari’a. Nicairi, in nici o
lege a Transilvaniei nu stă scrisu, că marele prin-
cipe alu Transilvaniei n’ar fi in dreptu de a con-
firma si sanctionă legi pentru acăst’a tiăra, pana ce
nu va fi incoronatu m Ungari’a. Din contra, este
cunoscuta rescriptulu străbunului seu, alu imperatului
Leopoldu II, carele radîmatu pre legi, oprise strinsu
că diet’a transilvana nici că de parada se nu cu-
teze a tramite deputati la diet’a inaugurale din Ungari a.

     Totu consiliarii de rea credintia sustienu, că
legea electorale transilvana din 1863 fusese octroata,
prin urmare, că acelei legi i-ar’ lipsi valărea.

     Cundscemu si noi ce insămna octroare. Pip

- 267 —


momentulu inse, in carele una lege octroata de tronu
iu aceptata de catra 92 mii alegatori de buna voia,
dra nu de frica; din momentulu, in carele acea lege
fu incuviintiata si de catra corpulu legelativu con-
chiamatu pre basea ei, âcelu octroi se prefacă in
lege formale, de si pumai provisoria. Prin Urmare
dorinti’a ndstra de acumu este numai, câ acelei legi
electorale se i-se dea caracterulu de lege definitiva
prin prd, inalt’a sancționare, pentru că diet’a din
partea sa o a supusu la timpulu seu unei disensiuni
seridse, dra cu acea ocasiuhe maioritatea dietei făcuse
minoritatei concessîuni atatu de mari, precum ase-
menea nu s’au mai vediutu nicairi in alte corpuri
legelative.

      Inca odata repetiendu umilit’a ndstra rogare si
tari in sperantia, că Maiestatea Sa nu va mai suferi,
câ Marele principatu alu Transilvaniei se remana
in conditiuue de tidra subjugata prin Ungari’a, sun-
temu si remanemu.

      Miercurea 1869 Martin.

      Ai Maiestatiei Sale cesaro-regesci

credintiosi snpusi.




    v Din miscellaneile Iui loanu Munteanu.

             . Nr. 36 din partea II,

      Districtulu Hnneddrei care fii in Transilvani’a
intregu aperatu de jefuiri, de morti silnice, in care
binele si persdn’a fie-cui erâ asigurata , din a 4-a
pana in 14 Februariu s’a facutu unu tdtru de jefuiri
si de morti silnice.

      Audiendu eu că nnd’a rebeliloru se apropia de-
catra Sibiiu inedee, si vediendu că capitanulu Cser-
novits cu soldati romani banatiani, care sta din 2
companii pedestrași, si vre-o cati-vâ calarasi (sum’a
390) si avea 2 tunuri, se trage catra Hatiegu, ve-
diendu totu-deodata si aceea, că sasii dela Orastia
fara a stâ in contra unguriloru, spaimentati de vestea
loru fugu catra Dev’a, adncimdu cu carulu armele
la D. Runcanu comandantele cetatei, si de aci, spa-
riandu si orasiulu, fugu catra Hatiegu, pmu asteptatu
inca 24 de dre, si după vesti mai prdspete vediendu
că nu e gluma, m’am trasu si eu catra Hatiegu,
asiadara remase si orasiulu golu, pentru-că si admi-
nistrati’a si banatienii s’au fostu retrasa; se invia
in ungurii din Dev’a simpathi’a rebela, trimisera
inaintea ostei rebele inviatori, spioni, pe semne pen-
tru contielegeri. Dev'a pentru asiguranti’a persdnei
si a binelui a tramisu deputati’a inaintea ostei rebele,
dar’ ducele ungurescu Kemeny Farkas cu astfeliu
de cuvinte a abondata deputati’a: „Ve sciu ce feliu
de dmeni sunteti, Dev’a mai tdta e petsoviana (i-e
fidela imperatului) si numai decatu ’si-areta vechi’a
pisma, — dand'i man’a cu cati-va membri de ai de-
putăției care simpathisa cu elu, dr’ catra unulu (unu
rornanu) nu-i fu rușine a dice: „cu domniat’a nu


dau man’a, că nici-odata n’ai fostu intr’o Opinia cu
mine."

     In fruntea rebeliloru vedih deputati’a si unu
omu (unu venatoriu alu unei baronese) care cu vreo
cateva dile s’a fostu departatu din Dev’a, fiindu in-
armatu si indiestratu cu pasu dela administratbrulu
nostru D. Cserbes câ inviatoriu si spiona. Sub du-
cele numitu intrara rebelii in piati’a Devei resunandu:
„dlljen,“ si dela ei, si dela ungurii din Dev’a, qu
pedestrași si calarasi cu totu era la vre-o 1500. Mai
inaintea, luandu-se josu de pre fontan’a piatiului
stdgulu celu imperatescu prin unu armdnu orasianu
cu strigări de „61jen“ ’lu rupsera, după aceea ii cor-
telara cu porunca se papete de beutu si de mâncata
(de sciutu in daru), tdta ndptea beura, strigară, odihn’a
orasiului de totu o tulburară cantandu cantari de
hula in potriva imperatului, dintre care unulu ’lu
avemu aici:

        Osztrâk ârmăny Fer dina nd
        Karl, Frantz, Albert, Stefro, Lajos
        Zsofia-Zsofia, Jelasits, Răjâsita
        Simonits, Burlis                       ᵣ

        Urbân, Hurbăn, Blomberger,
        Ribel, Puchner, Rukavina,
        Gedeon, Laininger, Vindisgretz
        Camarilla, Reactio, Răcz, Szerb, Qlăh
        Jllirismus, Saxonismus, vesszetek el.

     In aceste grozavii ajunseramu alu 6-lea Februariu
candu Kemeny Farkas inceph unde sunt armele susu
numitiloru, saxoni, care se tienusera de proverbiala:
„Fug’a e ruSÎndsa, dara e sanat<5sa.“ Trâmise depu-
tăția la comandantele cetatieî la D. Runcanu, care
erâ inchisu in cetate cu 2 tunuri Si 60 de fetiori,
se dee cetatea, dar respunsulu fuse: „că cetatea
pana la unu picu de sânge nu se da.“

     Vediendu rebelii că ar’ fi mai usioru a ocupâ
pivnitiele cu vinulu, decatu cetatea cu prâvu, in locu
de a atacâ cetatea, atacara pivnitiele si boitele ro- '
maniloru. — Pivniti’a judelui primariu D. Moldoyanu
fuse cea dintaiu care cadih in manile rebeliloru, ale
cărei usi ne mai potendu portâ lovirile secuiloru,
’si versă vinulu in gur’a rebeliloru; asemenea și ma-
gasinele acestuia fusera jefuite si predate, Cumperâ
rebelii din boite fara bani, câ altulu cu bani. Oficirii
amblau indreptati de inviatori cate cu doi hoheri
(carnefice) prin casele orasianiloru după scumpeti, '
facea de frica a schimbâ băncuțele lui Kosuth, că
de nu ii spendiurâ; la unu orasianu a fostu si ba-
tutu pironu in grinda, unde erâ se-lu spendiure. —
Pusicara după preotulu romana, i-sparserâ cas’a,
luara dela curtea fiscusdsca o suma considerabila de
bani, cu care si inspectorulu fiscusescu Cseh, omu
de nația magiara, calcandu-si juramentulu fugi la
rebeli. 500 f. m. c. au luata dela oficiurile salinarii diu
M. Soimos si cuitantia numai după multa rogare
dedera. In diu’a acdst’a din porunc’a lui Kemeny
se strinsera orasianii romani cu ungurii la olalta^ fă-
cură contracta că si de aci inainte voru trai fratiesce»
dr’ ducele Kemdny uitandu frumdsele pro misii de
45*




— 268 —


pace, tramise pe Kis după alta turma rebela care
si sosi in a 6-lea Februariu pe la miediulu nopții,
sub comand’a lui Beke totu aprindiendu si omorindu;,
care eu intielegandu așișderea si aceea, că Bem e
gonitu de cei imperatesci si vrea a se împreună cu
cei dinDev’a, incredintiatufiindu-căbarbatii romaniloru
mei, navalia asupra loru ndptea, (după dis’a unui
unguru), au peritu dintre ei 43 gemeineri, 7 oficiri;
pre oficiri a dou’a di sub nume că sunt secui i-au
ingropatu cu mare pompa, dra pre gemeineri ndptea
pre ascunsu i-au tîpatu in Maros; totu navalir'ei a-
cestia i potemu multiami,.că nu s’au dusu si in Hu-
neddra, unde ii așteptau ungurii de acolo cu pite
cdpte, cu porci si vite taiate,* ii opaciiu mai incolo
in 24 de dre de a nu se potea inpreună cu Bem.
Dar’ ungurii tulburati de pierderea tratiloru loru,
mai tare s’au fierbentatu, au inceputu a jefui pe ro-
mani, unguri, nemți, fara alegere, venă dmenii pe
ulitie, care erau imbracati in haine romane. In alu
7-lea Februariu plecara dm Dev’a cu orasianii un-
guri cu totu catra Orastia, aprinseră satele vecine:
Sânt, Hilmu, St. Andreiu, pre romanii cari i găsiră
acasa i-puscara (pentru-că candu a venitu Kemdny
a spusu catra romani se remaia acasa că nu le-a
face nimica); dta nădejdea radiamata intr’unu rebelu,
de-odata au saracitu la vre-o 300 de familii. Dar’
abea sosiră la podulu Simeriei si dta se intalnira cu
Bem, care fugea gonitu de cei imperatesci, fugea
dar’ nu potea, pentru că după dste eră Devenii cu
cara cam la vre-o 300 de cara, si nu potea trece
cu tunurile de ele, au restornatu dar’ carale, intr’alu
carora verfu sberau femeile cu copii in bracia, cu
unu cuventu: confusi’a eră mare, dar perderea totu
mai mare, pentru-că dela Bem s’au luatu vre-o ca-
te-va tunuri, si in cea mai mare tulburare fugiră in
Dev’a; Bem necajitu publică la orasiu, că nimenea
mai multu se nu indrasndsca a merge după dste cu
caru, pentru-că făcu confusia, fara daca vrea cineva
a lasă orasiulu, elu tramite invalidi cu o numerdsa
armata catra Oradea mare, cu ei se potu duce; au
si plecatu din Dev’a multi orasieni cu ei, dar’ in
strimtorile Zarandului esindu-le Buteanu inainte i-a
nimicitu.

     Bem se vedea de apururea a lasă Transilvani’a,
pentru aceea recomandandu orasiulu grijei si padiei
mele mi-a tramisu 1000 fr. cm., cari bani i-tramitu
cu cinste onoratului comitetu spre intrebuintiare. Mi-au
statornicitu pre luna 120 f. m. la fia-care tribunu
30 fr. cm. pre luna, care plata, dela Oradea mare,
de ne-vomu portă bine, pre tdta vidti’a se o tragemu,
cu unu cuventu eră se valedica. — Dar’ inca in
sdr’a aceea sosiră dela Aradu la vre-o 3000 de re-
beli , calarasi si pedestrași; asia-dara Bem vedien-
du-si dstea întărită, si-a ■ mutatu planulu. Indata a
tramisu deputati pre Majoru Bauer, cu vre-o cati-va
cetatieni la comandantele cetatiei Dev’a (care stă că
candu-va Zrinyi la Sziget) se dee cetatea, dar’ re-
spunsulu a fostu că mai inainte: ,,pana la o picătură


de sânge cetatea nu se dă.“ — Lasă dar’ Bem
cetatea si in 8-a Februariu plecă catra Orastia, dar’
la poduln Simeriei fiindu asteptati de cei imperatesci
s’a facutu o lovire crunta; de cadiutii rebeli eră aco-
peritu siesulu dincdce si dincolo de podulu Simeriei,
ranitii s’au adusii in Dev’a 370. Oștea imperatdsca
inca a patimitu multu, că rebelii facimdu-se că trecu
la cei imperatesci, si in chipu de incredere trami-
tiendu-si si stdgulu loru, candu au fostu aprdpe de
ai noștri, au datu cu tunurile intrai noștri; vediuiu
că nici tardiu ndptea (inceputu de dimindtia) nu se
sfarsiesce batai’a, dintr’o cdste unde eramu asiediatu
cu D. Csernovits capitanulu Banatieniloru. dedui cu
2 tunuri, care audindu-le ungurii au crediutu a fi
de tdte părțile incungiurati si s au retrasu in Dev’a.
Rebelii precumu audimu, acumu sunt pre la Văsăr-
hely, dar’ pre la noi satele pre unde au trecutu tdte
le-au arsu, precumu: Simeria, Ripasu, Spinu, Gel-
manu, Bentzintzu; in Orastia tdte casele cu boite
cu totu le-au jefuitu, au fostu mai remasu inca in
Dev’a la vre o 200 de rebeli, care jefueau prin orasiu
fara osebire, pana candu ajunseramu acolo cu D.
Csernovits, si i-amu desarmatu. Noi incredintiati
fiindu in vecinii si frații noștri saxoni din Orastia,
crediendu că si de au remasCi rebeli acolo, si ei ’i
voru desarma, dar’ tocmai din potriva s’a intemplătu,
noi numai atunci amu sciutu că in Orastia sunt re-
beli, candu din porunc’a D. Csernovits mergimdu ,
patronulu Banatianiloru in Orastia a datu acolo de
rebeli; harnicii Banatiani s’au si apucatu a-i desarma,
crediendu că tocmai de s’ar intemplă se se scdle
rebelii, totuși cu ajutoriulu sasiloru ’i voru apasă,
dara sasii numai cu sânge rece s’au uitatn, candu
rebelii au venitu pe vre-o doi dintr’ai noștri; asia-
dara amu cautatu si Orasti’a cetatea sasiloru noi
se-o mantuimu, amu si plecatu cu trupele ndstre
(Banatieni si Landsturm), dar’ rebelii audiendu că
ne apropiamu, fara de a tienea in fuga ceva ordine,
unii pe ddlu altii pre vale aruncandu’si armele au
fugita; abea amu gasitu vre-o 7 dintre ascunsi prin
pivnitie, cari i-au si prinsu romanii noștri, si i-au
dusu catra Dev’a; dintre rebelii răniți mai sunt si
acuma multi in cas’a bolnaviloru in Dev’a, macar-că
rara di e in care se nu ingrdpe doi sdu trei.    |

N. Solomon mp.



Nr. 37 din partea II.

Observări dinlr'o caletoria prin Banatu dloru doi
Ardeleni.

     Din 15 Febr. a. c. pana in 4 Martie inclusive.

     Primindu o scrisdre dela locurile prd înalte din
Sibiiu prin m. Comitetu de pacificativue alu natiunei
romane, care era îndreptată catra Esc. Sa G. Co-
mando dela Temisidra Glaeser, amu acceptat’o parte
cu bucuria, că-ci prin acdst’a cugetamu, inse pre
dreptu a împlini o datoria santa catra patria si na- ■'

— 269 —


   tiune, parte plinu de ingrodire si tdma, se nu devmu
in manile barbariloru magiari, cari fbra osebire ucidu
pre ori si care sufletu de romanu, oare din nenoro-
cire cade înaintea loru. Barbara fapta a rebeliloru
magiari dela puntea Simeriei, careia asemenea nici
gintele pagane nu patrau, dr’ de alta parte pentrn
bravele ndstre trupe imperiale (cari padiendu dre-
ptulu de resboiu totu-ddun’a santu si uevatematu,
si cari totu-ddun’a cu cea mai' mare crutiare s au
portatn, si se pdrta catra lotrii, si aprindietorii de
sate Mongoli). Ingrodietdri’a scena, aceea barbara
fapta, dicu, ne-a pusu Înaintea ochiloru mai bine
de 200 soldati imperiali — romani, si sasi, dr’ din
’ partea rdbeliloru la 1400 morti, dra ranitii in spita-
lele din Deva mai multi de 300, dintre cari numai
pucini mai sunt in vidtia, ceialalti au moritu si moru;
după cum s’a aflatu din enumerarea si socotdl’a fă-
cută din mandatulu căpitanului Csernovits si alu pref.
Solomonu. Celu dintaiu povatiuitoriu la 500 de
granitieri dela Caransebesio., cu asia numitii pla-
iasi mestecați, toti romani, dr’ nici unu serbu, după
cumu falsu a scrisu Unu corespondenta alu Grazete-
loru de Brasiovu, de care totu Banatulu s’a mirata,
că-ci numiră șerbi pre acei bravi granitieri romani,
cari sunt stib comand’a bravului si umanului căpi-
tănii Csernovits, cu care eu in facia amu vorbita
ih trei renduri, de .doue luni incdce. Alu doilea —
Solomonu — conductorului lagerului dela Hatiegu
adunata din comitatulu Huneddrei, — omu intieleptu
si seriosu destula in lucrurile sale, dar’ paguba, că
nti are langa sine unu omu harnicu, care se’lu ajute
in grelele stări inprejuru in cari se afla.

        Dela podulu Simeriei pana catra Dev’a a prd pe
totu campulu eră acoperita cu cadavre de ale rebe-
liloru, cu caii nu eră potintia pre drumu a merge,
fachndu’si spaima de cadavrele ce jaceau ici colea
in si pre langa drumu; ba in intdrcere cu grddia
amu vediutu, cumu scobeau cidrele, si cumu hatiuiau
cânii din siantiuri pe, mortii cei reu ingropati, din a
caroru putdre se pdte proroci o ciuma cumplita. ■—
Barbarii magiari după ce au fostu respinși pana la
, Dev’a, intorchndu-se trupele ndstre imperiale catra
Sibiiu, au prăpădita cu focu tdte satele romane pana
la Orastia, incatu nici o casa n’a remasu, dr’ pre
romani, a caroru vidtia mai inainte o asigurase, i-au
puslcatu pre care unde ’lu aflara, incatu mai multe
sute de prunci au remasu orfani, fara pane si fara
îmbrăcăminte. —- Inca o fapta din cele mai crâncene
a paganiloru magiari: pre preotulu unitu din Spini
* (Băd) satu de granitia, pre Ioane Sin’a dupa-ce l’au
prinsu Bem cu lotrii magiari, i au mutilatu mai in-
taiu degetele dela mani, apoi manile amendoue. După
aceea, ah!’o crudime si barbaria neaudita! medula-
riulu, — si in urma jafuindu’lu de 1000 fl. care i-a
avutu la sine, l’au despicatu in patru parti. Omenire!
omenire! spune-mi de ai mai auditu, sdu ai cetitu
in istoria astu-feliu de crudimi barbare. Preotiloru!
si inteligentiloru romani! Feriti-ve, nu dati fația cu


astu-teliu de bestii crude, cari devinu la fapte ne,
mai pomenite in istorii; nu le credeți mai multu, si
nu ve amagiti nici in presenta nici in venitoriu cu
a loru dare de mana a prieteniei!

      După ce amu vediutu cu ochii si amu audita
cu urechile aceste fapte crudele, amu trecuta graniti’a
Arddluhii catra frații noștri din Banatu, unde cu
ânim’a ferbinte doreamu se dau man’a cu nisce ro-
mani, cari lucra si ostenescu pentru interesele na-
tiunei, Nici m’am insielatu in dorirea’mi, că-ci amu
avuta cea dintaiu norocire a onora pre zelosqlu, pre
invetiatulu si harniculu barbatu Stef. lonescu, fostulu
deputata in vdr’a trecuta la diet’a magiara in Bud’a
Pest’a, asemenea pre oficirulu imperatescu Dragomiru,
si alti barbati de tdta piesa culta, intre cari mulți
Transilvani, in diregatorii publice-politice, dar’ nu
după cumu ar’ pofti dreptulu alegerei prin popula/
fiindu-că diregatoriile mai inalte de-a rondulu sunt
completate de șerbi, si magiari, bataru ei sunt nu,-
mai că de sementia. Inse dorere! poporulu romanu
din Banatu este rece catra barbatii cei invetiati, este
nesimtitoriu, si inca spiritulu timpului nu s’a treditu
in anim’a lui, Care altmintrelea lucra in pieptalu
romaniloru ’ transilvaniani. Eu cu sociulu meu Const.
Stezariu oficiru imp. amu cercatu si amu întrebata
in Banatu de unii dmeni de plds’a de rondu, cumu
se au ei cu dmenii cei invetiati ai loru? Inse ei au
respunsu cu recdla: că • ei cu cei invetiati n’au de
a lucră, si că loru totu atat’a li-este, ori unguru, ori
serbu, ori romanu se li fia Domnu, precumu dice
poporulu. Aici cu oftare amu aflatu, că cei inteli-
genti nu-si făcu trdba cu poporulu, nu-lu destdpta,
nu-lu luminddia, ne aducdndu-si aminte, că si ei
sunt din sinulu poporului aleși, pentru a caruia lu-
minare sunt meniti. ,

Va urma.)                           ■




D i s c u r s u 1 u

pronuntiatu de"loanu Vaier iu Barcianu la adunarea
despartiementului alu IV. tienuta in 1 Augusta 1878
in comunitatea Sasciori (cerculu Sabesiului)

                         Motto: Precumu ne vomu sară,
                               Asia vomu si mancA

           Domniloru si fratiloru!
                                     ♦

     Chiaru adi se inplinesce anulu, de candu cu
acelesi cugete si scopuri că si aici, ne-amu fostu
adunata in Poian a cea frumosa si mardtia, de unde
ochiulu romanului ardelănu pdte vedea cu deplina
mandria un’a mare parte din valile si delurile in-
cantatdrei sale patrie.

     Si astadi dca-ne dra inpreuna, de si nu pre
umerii maretiloru Carpati, inse dra intr’unu locu nu
mai puținu farmecatoriu alu tierei ndstre, la pdlele
recoritdrie si umbrdse ale muntiloru noștri mddia-
noptieni, la tiermurii selbatecului Sabesiu.

— 270 —


      Desu ne adunamu asia mulțime mare de dmeni,
va cugetă cutare său cutare. Asia e, fara indoiăla,
pentru-că avemu lipsa, mare trebuintia se ne adu-
namu, se ne consultamu, se ne iutielegemu despre
îndreptarea necasuriloru ndstre ale toturor’a.

      Inse daca vomu socoti, c& intr’unu anu intregu
abia odata ne intalnimu in modulu de astadi, ăra
trebuintiele si lipsele in tăte privintiele vietiei ndstre,
despre cari aru trebui se vorbimu si se ne intiele-
gemu, sunt sute si* mii si se inmultiescu din di in
di, atunci dieu vomu vedă cu totii, că ne adunamu
prea puțini si prea arare-ori.

      Asociatiunea ndstra transilvana, si asia si des-
partiementulu nostru nisuesce din tdte poterile a dă
mana de ajutoriu inaintarei poporului nostru, lumi-
nandu si desteptandu’lu spre a’si îndreptă starea,
avereă, si a’si usioră viăti’a de necasurile si greută-
țile ei.

      Pre scurtu, noi tienemu aceste adunari si in-
talniri cu poporulu, pentru-că se ne indemnamu unii
pe altii la lucrare, la munca, la crutiarea si Sporirea
averiloru ndstre, se ne ajutamu fratiesce cu unu
sufletu si cu o ânima la bine si la reu, pentru-că
un’a suntemu in lege si in limba, si daca nu ne
vomu ajută noi pre, noi, mil’a străinului nu ni va
fi spre ajutoriu. Era ceealalta parte a nisuintiei
ndstre este cea mai mare si cea mai santa, este lu-
minarea spiriteloru, este cartea, uniculu drumu care
fara smintăla ne scdte din intunerecu si ne scutesce
si apara de multe si mari pericole, pentru-că omulu
luminatu, omulu cu carte nu se va teme nici odata,
elu va trai; ăra omulu neluminatu, omulu fara carte,
mai alesu astadi, usioru pdte pică prad’a nesciintiei
sale. Acolo unde poporulu a fostu luminatu, unde
scdlele au fostu mai multe, mai iubite si mai spri-
ginite decătu cârciumele, acolo n’a fostu si nu va
fi nici odata iobagia, nici saracia.

      Daca privescu la locurile unde neamu adunatu
astadi, sufletulu mi se inveselesce, pentru-că icdn’a
acestora locuri preste totu. este frumdsa, este curata
făptură a maniloru lui Ddieu.

      Inse daca me uitu mai deaprdpe, mai de ame-
nuntulu la părțile acestei icdne, daca privescu la
fia-care mosiia, la casele si curțile dmeniloru, daca
calcu in urm’a fia-carui locuitoriu romanu de pre
tiermurii acestui rîu, sufletulu mi-se intristădia, su-
flarea mi se ingreuna si anim’a mea de romanu si
omu me indămna a spune ceea ce vediu, ceea ce’mi
apăsa sufletulu, pentru-că se ajutamu cu poteri
unite la depărtarea reului ce amu aflatu, si se in-
demnamu la pornirea pre calea cea adeverata, pre
calea binelui si a mantuintiei.

      Si acăst’a se pdte cu atatu mai usioru, fiindu-că
aici, spre bucuri’a toturoru, totuși se mai afla băr-
bați de ai poporului, cari traindu in buna intielegere
si iubire adeveratu fratiăsca, impintenati de binele
comunu, au aratatu si voru mai arata, că sunt in
stare de a’si împlini datorinti’a loru santa că dmeni


luminati, că dmeni ai poporului, cu ânima si buna-
vointia.

      Cate păduri pustiite din negrigîa si nesciintia,
cate dăluri si cdste desierte. si plesiuge de ale dme-
niloru se afla pre aceste locuri! Daca va merge si
mai departe asia; daca in păduri va cârmui capr’a,
cea mai mare dușmana a paduriloru, si nu man’a
deprinsa a. omului intieleptu; dăca pre dăluri si
cdste, din negrigea omului, se voru înmulți si spori
pădurile si rupturile, in loculu gradineloru si alu
arboriloru, apoi cele mai mari primesdii nu voru fi
departe, ne voru ajunge in viătia inca seceta, pustii-
rile acestui rîu selbatecu se voru inmulti infricosiatu.
Unu dălu va urlă după celalaltu, ceea ce intr’o vale
angusta că acăsta va aduce mari primesdii, un’a
gradina se va duce după ceealalta, si asemenea voru
urma curțile si casele. Vaietarile si strigatele atunci
voru fi prea tardiu, si de vomu plânge, vomu plânge
numai pecatele ndstre, si vomu învinovăți numai
nepasarea, negrigi’a ndstra; ăra sdrtea copiiloru si
a nepotiloru noștri nu ni va da odichna nici in mor-
mentu.

      Inse lucrulu umeru la urneru, conducerea nea-
dormita a unei comunități intielepte, a satului, si
neintardiatulu ajutoriu alu toturoru celoru primesduiti,
fara indoiăla ne va scapă de tdte aceste rele, de
cari suntemu amenintiati.


     Apoi ce se dicu, candu vediu acăsta mulțime
de dmeni din aceste parti, pre cari, in lips’a inosii-
loru, din anu in anu, i vedemu caletorindu cu gldt’a,
cu sutele in locuri depărtate, pre tiermurii Muresiului
si pre alte hotara, pentru-că se’si sape cate unu locu
de crumpene (cartofi), ori de cucuruzu, pentru că
se aiba ceva, că se nu mdra de fdme.

     Toti vedemu si cundscemu amarulu si greută-
țile acestui traiu tangitu, toti ne plangemu si ne
vaieramu asupra lui, inse cu tdte aceste totuși sun-
temu asia de slabi si de pecatosi, incatu nu ne so-
cotimu si nu ne batemu capulu, că macara pentru
pruncii noștri se pregatimu, se planuimu alta viatia,
mai puținu năcăjită.

     De carte si de mestesiuguri pare că nici nu ne
vine aminte, că si candu acele n’aru fi pentru noi
toti, ci numai pentru unii aleși, său ddra chiaru nu-
mai pentru străini.

     Vedeți acea cetate betrana?!*) Acelu vechiu
cuibu de uriesi. Ea nu mai este. Zidurile ei s’au
derimatu, camerele si pivnitiele, granariele si aristile
din ea s’au surpatu, s’au cutropitu; proprietarii ei
au peritu, chiaru si numele loru s’a stersu din adu-
cerea aminte a dmeniloru. Aceia au fostu uriesi, au
fostu prea poternici, pentru că ei mergeau la venatu
cu septemanile in aceste păduri fdrte întinse pe a-
tunci; ei opreau pe negutiatorii caletori si cu potere





      *) Ruinele unui vechiu castelu de-asupra Sascioriloru,
in midiloculu Valei Sabesiului.


■'I

♦


— 271 —


armata, Ii rapeau mărfurile, că se’si decoredie casele
si mesele; tieneau bancheturi cu septemanile întregi,
se resfatiau fara grigie in mancari si beuturi, dra
d-vdstre aici in vale, lucrati cu dorere si cu sudore
din diori pana in diori numai pentru ei, numai pen-
tru fdlele, pentru îmbuibările loru. Eră vai da a-
cela ce nu ascultă. Ndpte vecinica, cu lantiuri de
grumazu, in vr’o gaură sub cetate eră sărtea lui.
Multe 6se de șascioreni, lazoreni si alti rîureni voru
fi putreditu sub aceea cetate; multe lacrimi de veduve
si orfani voru fi udatu pdrt’a acelui cuibu de tirani.

        Astadi acele dile, multiamita ceriului, nu mai
  sunt, au trecutu si nu voru mai veni, decatu pdte
  numai la o alta făptură omendsca.

        Astadi fia-care ne bucuramu de libertatea cu-
  getarei si a lucrarei, ceea ce ni va fi mai spre fe-
  ricire.

        Astadi noi suntemu domnii sortii ndstre, si nu
  altii. Precumu ni vomu sară, asia vomu si mancă.

        In lipsa de moșii dara se ne invetiamu pruncii
  la alte moduri si midildce de a’si câștigă panea de
  tdte dilele, si, daca se pdte, se li intemeiamu , una
  viatia mai pucinu îngreunată si mai inlesnitdre de
  ă agonisi, de a aduna pentru dile de nepotintia,
  pentru viitoriu. Aceste moduri sunt scdl’a, totu fe-
  liulu de mestesiuguri, negutiatori’a;. servitiu in dste
  uiai cu sdma; si alte multe inca.

        Inse inceputulu, temeiulu celu tare la tdte a-
jCestea este scdl’a buna, este cartea pre de o parte,
, pre de alt’a este crescerea buna, adeca esemplulu
l celu bunu acasa intre părinți si intre dmeni, in satu,
precumu si adeverat’a tînere a legiloru bisericei
ndstre.

        Numai puțina pricepere e de lipsa, puțina ju-
  decata sanetdsa trebue si nici-nnu tata, nici-una
  mama nu va așteptă se-i sildsca legea a’si da pruncii
  si copilele la scdla, la invetiatura. Si crediu, că si
  pana acum’a multi dintre d vdstre, fratiloru, voru fi
  vediutii, cu catu sciu ei mai pucina carte decatu
  pruncii loru.

        Dela scdla ajungi la meseri’a de care ’ti place,
  de care ai lipsa si care ’ti este de folosu.

        Sciu că in aceste parti sunt bucneri (dogari),
  olari, ba chiarn si iconari; mai multi apoi sunt mo-
  rari, bardasi (lemnari) si măcelări; inse toti lucra
  acestu mestesiugu fara invetiatura de ajunsu, lucra
  numai candu n’au altu lucru

ii Inse modulu acesta de vidtia nu este de ajunsu,
(, pentru-că nu-i de sestamu, nu-i pentru totu deaun’a,
nu-i cu slobozeni’a legiuita si de lipsa, ceea ce olarii,
dogarii de pre aici sciu si mai bine, mai alesu candu
o pata ifi orasiele vecine de li spargu dlele, i scotu
afara, ori;'li confisca sculele mai cu sdma in orasiele
sasesci*). Apoi in locuri asia bogate de poporu ro-


•) Se niai intempla undeva vreo blastematia câ acesta?
Ne-amu mira fdrte. Scimu că s’au intemplatu tiranii de a-
celea sub domni’a privilegiului; dara astadi? Unde se
calea legea libertatiei de professiuni?     Red. Trans.


mânu ca aici, este fdrte de lipsa că se fia celu pil»
ținu doi rotari, cojocari, pelarieri, fauri, cismari, tal-’
pari, caip se fia invetiatu vreo 3— 4 ani mestesiugulu
după tdte regulele, si le aru âmblă prea bine , mai
alesu acumu, candu in aceste locuri se tienu terguri
de septemana si de tidra. In lips’a loru inse dvdstra
trebue se dati banisiori castigati cu suddre, in puug’a
strainiloru, saracindu prin acăst’a pre copii, pre in-
susi ndmulu dvdstra.

     Aici nu trebue se uitamu, că si asociatiunea
ndstra transilvana, la care damu cu plăcere in totu
anulu ajutoriulu nostru de bani, inca ajuta cu pre-
mie, cu sumusidre de bani pre cei cari dintre copii
noștri invdtia vre-unu mestesiugu.               ,

     Tdte aceste vi le-amu adusu aminte cu acestu,
prilegiu pre scurtu, pențru-că mi-amu tienutu-o de,
datorintia tația de starea dvdstra frații mei.

     Nu trebue nimicu alt’a, decatu numai voia, pla-,
cere, lucru si judecata sanetdsa, si tdte cate sțra-;
moșii noștri n’au fostu. in stare in sute de ani a
face, vomu face noi in scurtu timpu spre înaintarea
si înflorirea stării ndstre si a ndmului nostru romanescu,;

     înainte dara fratiloru, inainte fara tdma, cu tă-
ria si cu curagiu, unulu că unulu la lucru, la,
scdla, la mestesiuguri si apoi vomu vedd cine-i că
romanulu in, vdtr’a strabuniloru sei!



Nr. 158—1878.

Raportulu comitetului asociatiunei despre lucrările sale
                   din anulu 1877/8.

Onorabila adunare generale!

     Conformu statuteloru si regulamenteloru asocia-
tiunei ndstre, comitetulu instituitu de d-vdstra în a-
dunarea gen. din anulu trecutu, vine cu totu respe-
ctulu a Ve presintă raportulu despre lucrările sale
de preste anulu espiratu.

     Nn ne vomu demitte in enumerarea lucrariloru
minutidse sdu asia dise de cancelaria, cari au mai
multu caracterulu de manipulatiijne.

     Ve vomu raportă despre acele afaceri si lucrări,
cari au interesa generala si cari tindu la realisarea
sdu macara apropierea scopului pentru care acdst a
asociatiune s’a infiintiatu acumu sunt sidptespre-¹
diece ani.

     Vomu face si despre aceste numai asia dicandu,
o espunere succinta, cuprinse fiindu si ele in pro-
cesele verbali ale siedintieloru comitetului publicate
in fdi’a asociatiunei „Transilvani’a.“

I.

     Siedintie s’au tienutu in cursulu anului trecutu
ordinarie .. . estraordinarie ...

     D-Vdstra sciti că in adunarea din anulu trecută .
tienuta in Blasiu, espirendu periodulu de trei ani,
pentru oficialii asociatiunei, s’a alesu din nou orga-

— 272 —


nula esecutivu sdu oficialii asociatiunei in persanele
cunoscute înaintea D-Vdstra si anume: Dlu Timo-
teiu Cipariu că presiedinte, dlu lacobu Bolog’a că
vice-presiedinte, dlu Georgiu Baritiu că primu-secre-
tarin, dlu dr. losifu Hodosiu că alu doilea secretariu,
dlu Constantina Stezariu cassariu, dlu Eugeniu Brote,
controloru, si dlu Petra Petrescu archivariu.

     Presiedintele si vice-presiedintele fiindu a se în-
tări de guverna ministeriala de interne prin chartfa
sa din 5 Novembre 1877 Nr. 43175 comunicata
comitetului in 3 Decembre a aceluiași anu, a întărită
alegerea presiedintelui si vice-presiedintelui nostru,

     Comitetulu D-Vdstre înse a functionatu si pana
la acdst’a data si a luatu dispositiunile necesari pen-
tru esecutarea conclusiuniloru luate de adunarea ge-
nerala din Blasiu.

     Asia indata in prim’a siedintia s’a luatu dispo-
sitiuni pentru transpunerea acteloru la oficialii cari
s’au alesu din nou, si cari mai inainte nu facdu
parte din comitetu.

     Apoi constatandu-se bugetulu s’au facutu dispo-
sitiuni pentru impartirea stipendieloru si ajutdrieloru
votate de adunarea generala pe anulu 187% descbi-
diendu-se concursu si observandu usulu si regul’a,
că acei tineri stipendisti, cari n’au absolvita cursulu
studieloru la cari erau aplicati si au documentata
progresa in studiu si portare buna morala, se se
lase si mai departe in beneficiulu stipendiului avutu.

     Numele acestora tineri remasi in stipendiulu
avutu, catu si numele aceior’a, cărora s’au data acam
mai antaiu stipendiu sdu ajutdrie s’au publicatu de-
odată cu respectivele procese verbali in fdi’a asocia-
tiunei „Transilvani’a" si prin urmare credemu, că
aci ar fi superfluu de a’i mai numi.

     Atat’a inse voimu a constată că la 4 stipendii
de cate 60 fl. pentru ascultători de pedagogia au
concursu diece tineri;

     La unu stipendiu de 60 fl. din iundatiunea Gal-
liana au concursu doisprediece tineri;

     La doue stipendii de cate 70 fl. pentru elevi
de scdlele comerciale au concursu trei tineri;

     La doue stipendii de cate 60 fl. pentru elevii
de agricultura a concursu numai unu singuru tineru,
caruia s’au si datu stipendiulu; alu doilea stipendiu
s’au datu mai in urma tinerului loanu Mog’a, elevu
de agricultura in Mediasiu.

     La ajutdriele pentru diece tineri sodali de me-
seria de cate 25 fl. au concursu patrudieci si
unu;

     la ajutdriele de cate 12 fl. 50 cr. pentru 28 in-
vetiacei au concursu sieptedieci de tineri.

     De aci se vede, eh tinerii nostrii au inceputu a
frecuentă intr’unu modu fdrte imbucuratoriu mese-
riele. Regretarea ndstra este numai, că nu potemu
ajutoră pe mai multi si mai bine, neajungandu-ne
poterile banesci.

     Stipendiale pentrq doi realiști de cate 70 fl. s’au
datu numai unuia, nefiindu mai multi concurenti;


dr’ celalaltu, in suma numai de 60 fl., s’au datu ti-
nerului Nicolau Neamtiu, ascultatoriu de technica in
Vien’a. Pentru acăsta dispositiune, comitetulu ve
cere a’i votă indemnitate.

     Stipendiale pentru unu ascultatoriu la academi’a
comerciale in Vien’a cu 400 fl. pentru unu gimna-
sistu din fundatiunea Dobâca ă 60 fl. si pentru unu
gimnasistu din fundatiunea N. Marinoviciu sen. h 60 fl.
s’au datu fostiloru stipendisti din anulu trecutu.

     Ajutoriulu pentru unu gimnasistu cu 20 fl. din
fundatiunea Emiliu Basiot’a, in lipsa de concurenti
in conditiunile fundatorelui nu s’a distribuita.

     Asemenea du s’au distribuita premiele patru de
cate 25 fl. votate pentru invetiatorii mai distinși in
instrucțiunea practica a pomaritului si grădinăritului;
pentru acestea inse se ve va escrie cu consimtie-
mentulu adunarei gen. concursu spre distribuirea ace-
ior’a in modu decursivu, cu atatu mai vertosu, cii
catu pentru anulu ce urmdzâ din lips’a medildceloru
nu s’a potutu pune in budgetu o rubrica noua pen-
tru acele premii.

     Din 700 fl. votate pentru ajutorarea scdleloru
romane mai serace, 200 fl. s’a reservatu pentru scdl’a
de fetitie in Câmpeni; dr’ restulu de 500 fl. s’au di
stribuitu precum urmdza: 250 fl. amu pusa la dispo-
sitiunea consistoriului archidiecesanu din Sibiiu; 125 fl.
ordinariatului metropolitana din Blasiu si 125 fl. or-
dinariatului diecesanu in Gherla.


     Cu celelalte positiuni sistemisate ale budgetului,
s’a urmatu intocma după conclusiunile Kiate de a^¹
dunarea generala din anulu trecutu.

     Din cele espuse pana aci in privinti’a budge-
tului se vede că detragendu positiunile sistemisate
pentru administratiune etc., cari inca sunt necesarie,
asociatiunea ndstra a concursu in annlu trecutu, la


promovarea culturei poporului romanu cu 2520 fl. —
Suma destulu de modesta si amu potd dice suma
prea mica pre langa multifariele ndstre spese ce
trebue se suportamu ddca voimu realisarea scopului
ce acdst’a asociatiune si l’a propusu. Speramu inse
si tare credemu, că batendu anim’a ndstra^ pentru
progresula in cultur’a naționala, vomu intielege bine
că numai pe acdst’a cale vomu potd ajunge la sco-
pulu, ce urmarimu.



     După acdst’a espunere materiala a budgetului
din anulu trecutu cu scopulu inaintarei problemei,
ce asociatiunea si-a propusa venimu a Ve anuntia
o realisare a scopului si mai inveselitdre. Inca la
anulu 1861, candu s’a infiintiatu acdst’a asociatiune
pentru ajungerea scopului seu a datu espresiune a-
doptata in unanimitate de a mfiintiă trei secțiuni              .

scientifice, anume: secțiunea filologica, sect. istorica        ,

si secțiunea sciintieloru naturali. Astadi Ve anuntiamu *
aceste secțiuni infiintiate conformu regulamentului, %
ce D-Vdstra in adunarea gen. din an. trecutu l’ati
votatu si care regulamentu s’a tiparitu si Vi se pre-

— 273 —


  senta aci in cateva esemplare. Pre candu Ve pre-
  sentamu aci o lista despre membrii, cari s’au inscrisu
  a face parte din acele secțiuni ne marginimu a Ve
  raportă despre constituirea, acelora secțiuni ce s’a
  efectuitu in 10 luliu a. c. si anume:

        In secțiunea filologica presied. dlu T. Cipariu,
  v-pres. dlu protop. si prof. I. Popescu, secret, dlu
  I. M. Moldovanu. In secțiunea istorica: preș, dlu
  G. Baritiu, Vrpres. dlu dr. los. Hodosiu, secret, dlu
  dr. II. Puscariu. Secțiunea istoria naturala, preș, dlu
  dr. P. Vasiciu, v-pres. dlu dr. D. P. Barcianu, secret.
  Eug. Brote.

        Secțiunile in sensulu regulamentului avendu de
a tienă in cursulu anului doue siedintie ordinarie,
ele si le au regulata in modulu urmatoriu: că un’a
- siedintia ordinaria se se tiena inainte de adunarea
gen., celu pucinu cu 20 de dile, ăr’ cealalta in lun’a
imediata urmatdre după adunarea gen.; acăst’a in
considerare, că secțiunile au de a lucră preste anu
si a raportă adunarei generali, de o parte, ăr’ de
? alfa că ele au de a esecută conclusiunile adunarei
pe anulu ce urmăza, prin urmare raportulu’lu voru
face inainte de adunarea generala cu 20 de dile, ăr’
asupra esecutarei conclusiunei adunarei voru deliberă
indata după închiderea adunarei generale.

        Aci este locuia se âmintima, că inaintandu-se
  la comitetu doue operate: a) Hygien’a poporala,
  b) Manuala de economia, puse la concursu; aceste
  doue operate transpunendu se sectiunei sciintieloru
  naturali, acăst’a secțiune a numita atatu pentru an'a,
  catu si pentru cealalta lacrare comissiuni spre a
  esamină acele operate.

        Negresitu că tempulu fiindu pră scurtu , aceste
  comissiuni nu au potutu, fi in stare se Ve presente
  opiniuuea loru asupra acelora elaborate. Nu ne re-
  mane decatu se le damu tempu pentru a profundă
  aceste elaborate intrate la concursu, a le esamină si
  a Vi le presentă împreuna cu opiniunea D-loru con-
  formu regulamentului sectiuniloru la procsim’a adu-
  nare generala.

        Speramu că cu infiintiarea acestora ale ndstre
  trei secțiuni Ve vomu apropia din ce in ce mai cu-
  rendu realisarea scopului ce acăsfa asociatiune ur-
  maresce, nedubitendu nici odata, că ele, că si aso-
  eiatiunea intrăga voru tinde pururea la progresulu
  naționala romanu in ori-ce, ramu de sciintia si de
  cultura.

{                            HI.

    , Cu viua plăcere Ve anuutiamu, că fondulu aso-
ciatiunei ndstre s’a inmultitu cu o fundatiune de
500 lei noui, redusa in fl. 261fl. 7 cr. a unui domnu,
care dbresce că numele seu se nu se publice in
‘ modu oficiala, pana după mdrtea sa, care rndrte noi
o dorimu se fia catu se păte mai tardiu. Fundatiunea
‘ este făcută pentru acei individi, cari sunt mai ocu-
1 pati cu trebile asociatiunei, si relativa a comitetului.

       Regularea acestei fundatiuni in modu formala


si juridica remane inca a se defini. Principiale inse
este datu, fundatiunea este adoptata, remane că adu-
narea gen. insasi se o adopte.

                           IV.

      Dlu cassariu Ve va presentă atatu starea cassei
asociatiunei, si in legătură cu acăst’a numele mem-
briloru noui parte fundatori parte pe viătia si parte
ordinari, catu si starea fondului academiei.

V.

      Bibliotec’a a inceputu prin bibliotecariu a se
regulă in modu sistematica, numai dela tempulu de
candu i-ati facutu ondrea de a’lu alege de atare.
Bibliotecanulu alesu de D-Vdstra in anulu trecuta
avendu a studiă diversele sisteme, ce avea de urmă
la punerea in buna ordine, n’a potutu pana acumu
se compună tdte registrele ale unei bibliotece bine
organisate. Bibliotecariulu nostru inse ne dă asigu-
rarea, si de acăst’a nu ne indoîmu, câtuși de pucinu,
că in anulu ce urmăza ’si va completă si termină
lucrarea sa, candu apoi ne va dă o iedna esacta
despre bibliotec’a asociatiunei ndstre, constatamu inse
si cu acăst’a ocasiune, că bibliotec’a ndstra s’a in-
multitu in anulu trecuta ca 78 opuri in 88 volumi.

    vi.

      In urma avemu ondre a Ve presentă ratiociniultt
cassei asoc. si fondului academiei pe anula 1877/8
spre a’lu esamină si budgetulu pe an. 1878/9 Spre .
alu luă in deliberatiune si a’lu votă.             '

      In privinti’a budgetului si anume la positiunea
21 pentru secțiunile asociatiunei observamu, că in
suma de 800 fl. propusa acolo se cuprinde si sub-
ventiunea pentru editura foiei asociatiunei si totu-
odata comitetulu conforma conclusului seu din 29
luliu a. c. vine a Ve propune că acăst’S fdia pe vii-'
toriu si anume dela 1 lanuariu 1879 se apara in
sistema de anale ale asociat, cu atatu mai vertosu,
că infiintiate fiindu acumu secțiunile acestea inca
voru trebui se concurgă cu lucrările si publicatiunile
loru, ce aceea fdia are se contiena si se publiee.
Incatu pentru insusi formulatulu, asia dicîmdu, tech-
nicu si pentru terminala de aparitiune pe septemanâ,
luna, său anu, se lașa in deliberatiunea sectiuniloru
întrunite.

      Ve rogamu cu totu respectulu a decide si asu-
pra acestei propuneri a comitetului.

      Din siedinti’a comitetului asociatiunei transilvane.

      Sibiiu in 29 luliu 1878.                   , .

Raportorii

Dr. Hodosiu.


46

— 274 —


Nr. 279-1878.


Procesu verbale

ala siedintiei comitetului asociatiunei transilvane din 13 Novembre
a. c. 1878, sub presiedinti’a dlui Paulu Dunc’a, presenti fiindu
dnii: E. Macellariu, I. Popescu, I. V. Rusu, Dr. II. Puscariu,
I. St. Siulutiu, B. P. Harsianu, Dr. I. Borci’a, I. Pred’a, Dr.
D. P. Barcianu, D. Comsi’a, B Petri, C. Stezariu, E. Brote,
N. Petra-Petrescu si Dr. losifu Hodosiu.

     Presiedintele deschidiendu siedinti’a arata, că con-
cursele cari au intrata la diferitele stipendii si aju-
tdrie, pentru mulțimea si varietatea loru, le-a impar-
titu intre mai multi referenti, cari voru veni la ren-
dulu loru cu opiniunile si propunerile sale.

     § 82.       Dlu cassariu presinta conspectulu despre sta-
rea cassei asociatiunei dela ultim’a siedintia a adunarei
generali tienuta in 5 Augustu a. c. in Simleu, pana
astadi in 13 Novembre 1878, prin care se constata,
că intratele au fostu 1714 fl. 56 cr., ăr’ erogatele
445 fl. 98 cr. (Nr. 277.)

     Conspectulu fiindu in regula s’a instruita cu
actele justificative, se iă spre sciintia si se aproba.

     § 83.        Dlu cassariu presinta conspectulu despre
starea fondului academiei, prin care se constata că
acelu fonda astadi in 13 Novembre face sum’a de
15,790 fl. 14% cr. v. a. (Nr. 278).

     Serve spre sciintia.

     § 84.        Se presinta charti’a dlui advocata dr. I.
Maioru din Lugosiu in caus’a legatului facutu in fa-
vdrea asociatiunei si a fondului academiei de repau-
satulu canonica in Lugosiu Mateîu Kiss, prin care
tramite pentru asociatiune 30 fl. in bani si 1 acțiune
„Albina" a 100 fl, ăr’ pentru fondulu academiei
130 fl. in bani, cerendu că acțiunea său se se schimbe
aici său se se tramita indereptu pentru a o schimbă
acolo (Nr. 182). După esaminarea acteloru in causa,
s’a adusu urmatoriulu condusa:

     Avendu in vedere dispositiunile legatari prin
care testatorele a lasatu pentru asociatiune 200 fl.
v. a., si pentru fondulu academiei asemenea 200 fl.
v. a., comitetulu nu pdte se primăsca a face opera-
țiuni de schimbu cu acțiuni a caroru valdre variaza
pe tdta diua, ci primindu cei 30 fl. in bani tramisi
pentru asociatiune si cei 130 fl. in bani pentru fon-
data academiei, decide că acțiunea „Albin’a" a 100 fl.
v&ldre nominale se se tramita indereptu dlui advo-
catu dr. I. Maioru, rogandu’lu totu-odata că restulu
de 170 fl. pentru asociatiune si de 70 fl. pentru fon-
dulu academiei se midilocăsca a se transpune acestui
comitetu catu s’ar’ potd mai in graba.

     § 85.        Dlu cassariu in numele seu si in numele
celorulalti oficiali ai comitetului, cari au participate
la adunarea gen. din Simleu, presinta not’a speseloru
de caletoria in suma totale de 83 fl. 96 cr. (Nr.
192). ,

     Not’a fiindu in ordine si justificata, se ordina
a se avisa cass’a pentru a respunde respectiviloru
aceea suma in proportiune egala.

     § 86.       Dlu cassariu presinta 2 conturi despre


I tipărirea si brosiurarea ratiociniului asociatiunei pe
anulu 187 ⁷/₈ (Nr. 193).

      Se avisăza cass’a a plati sum’a de tipariu cu
15 fl. la tipografi’a archidiecesana si sum’a de bro-
siuratu 5 fl. compactorului loanu Cristea.

      § 87.        Primu-Secret. dlu G. Baritiu că redactoru
alu făiei „Transilvani’a" cere a i-se avisă 160 fl. că
spese pentru tipariu, chartia, espeditiune etc. (Nr.
274).

      Se ordina a se avisă cass’a pentru a respunde
dlui primu-secretariu sum’a mai susu disa de 160 fl.

      Se purcede la votarea ajutoriului de 20 fl. din
fundatiunea „Emiliu Basiot’a Motiu Dembalu," la
care au concurau 2 tineri.

      După esaminarea acteloru ajutoriulu numitu s’a
votatu in favdrea lui loanu Pasca din Rosi’a stu-
denta in clas’a II. gimn. in Blasiu, fiindu-că acestu
concurenta intrunesce tdte conditianile puse de fun-
datoru.

      § 89.        La’stipendiata Gallianu de 60 fl. au con-
cursă 5 tineri.

      Stipendiata s’au votatu in fa vă rea tai Valeriu
Popu stud. in cl. IV. gimn. in Gherl’a, care intru-
nesce conditiunile fundatorelui si care a avutu acestu
stipendiu si in anulu trecuta.

      § 90.        La stipendiata de 400 fl. pentru unu tech-
nicu său pentru unu ascultatoriu de filosofia au con-
curau 11 tineri, dintre cari prin maioritate de voturi ।
stipendiata s’a votatu in favdrea tai Andreiu Bersanu
din Darstea ascultatoriu de filosofia in Vien’a.

      § 91.        La unu stipendiu de 60 fl. destinata pen-
tru unu eleva de agricultura au concursă 2 tineri,
dintre cari după esaminarea acteloru stipendiata s’au
votatu in favărea lui Georgiu Negru din Copsia
mare in a II. cl. agronomica in Mediasiu.

      § 92.        La 3 stipendii de cate 60 fl. destinate
pentru ascultătorii de pedagogia au concurau 3 tineri.

      Stipendiile s’au votatu coneurentiloru anume:
loanu Lapusianu din Groși pedagogii in an. alu II.
in Gherl’a; loanu Popu Davidu din Scorei pedagoga
in cursulu ala II. in Blasiu si Gavrihi Carhgu din
Curtiusiu pedagogii in an. alu II. in Sibiiu.

      § 93.        La ajutoriulu de 20 fl. pentru sodali de
meseria au concursă 20 de tineri. Ajutărie avendu
de a se împărți numai la 5, acele s’au votatu urma-'
toriloru concurenti:

      1) loanu Suciu din Secu pantofariu in Clusiu,
2) Teod. Popu din Cetatea de Balta cordonariu in
Brasiovu. 3) Nic. Moisinu mesariu in Saliste. 4) G.
Bogorinu din Ocna Sibiiului sodalu de cismariu in
Sibiiu. 5) loanu Moldovanu sodalu de pielăria in
Abrudu.

      § 94. La ajutăriele votate de societatea „Tran-
silvani’a" din Bucuresci au concursu 10 resp. 13 tineri.

      Acestu comitetu fiindu antorisatu a alege numai
8 dintre concurenti, ajutdriele le au destinata pentru
următorii tineri: 1) loanu Comanu Stefanutia din

— 275 —


  Resinariu Ia mesari’a de rotariu. 2) loănu Siordanu
din Sacelu la mesari’a de templariu. 3) Aurelu Popu
din Suceagu pentru mesari’a de rotariu. 4) George
Potra din B. Hunyad pentru meseri’a de cismariu.
5) George Imbarusiu din Sibiiu pentru meseri’a de
papucarin. 6) Lazaru Talmaceanu din Sibiiu pentru
meseri’a de papucariu. 7) Arghiru Popu Bianu la
meseri’a de faurariu. 8) Nicolae Comsia din Raco-
vitia la nțeseri’a de mesariu.

       § 95. La 20 ajutdrie de cate 12 fl. 50 cr. pen-
tru invetiacei de meseria au concursu 50 tineri, dintre
cari ajutdriele s’au votatu pentru următorii: 1) loanu
Zoica mesariu in Siomcut’a mare. 2) Vasile Cristea
pantofariu in Fagarasiu. 3) loanti Silaghi pantofariu
in Fagarasiu. 4) Moise Buda faurariu in Sebesiu.
5) Alesandru Popu mesariu in Brasiovu. 6) loanu
Tiutiuianu pantofariu in Brasiovu. 7) Alesandru Dan-
ciu pelariu in Abrudu. 8) loanu Romanescu panto-
fariu in Sibiiu. 9) Andronicu Comanu, croitoria in
Mediasiu. 10) loanu Baba pantofariu in Sibiiu. 11) Idnu
Hurubanu pantofariu in M. Osiorheiu. 12) Alese Co-
maniciu pantofariu in Sighisidr’a. 13) Ciriacu Mun-
teanu faurariu in Turd’a. 14) Georgiu Forasiu butariu
*in Dev’a. 15) Liviu Vezanu cojocariu in Alb’a-Iuli’a.
16) Nicolau Stefanu templariu in Elisabetopole.
17) Camilo Petri tipografistu in Sibiiu. 18) Stefanu
Lesianu pantofariu in Clusiu. 19) Demetriu F. Negru
pantofariu in Clusiu. 20) loanu Comsia ciobotariu
in Brasiovu.

       Verificarea acestui procesu verbale se concrede
dd. protop. I. V. Rusu, protos. dr. II. Puscariu si
cons. E. Macellariu.

       S’au cetitu si verificata prin d-nii: E. Macel-
lariu mp. I. V. Rusu mp. Dr. II. Puscariu mp.
. P. Dunc’a mp., Dr. los. Hodosiu mp.
presiedinte.                        seeretariu.



Cathalogulu

  cartiloru romanesci, care se afla de vendiare in Orasthia
(Szăsz-Vâros) si se potu comanda, pe langa pretiulu comptant,
la tipografulu si librariulu de acolo dn. Fr. Scbaeser.

fl. cr.

  Archivu pentru filologia si istoria 1867 —18VA de Ti-
    moteu Cipariu. Blasiu formatu 4-o pag. 799 ‘          .6 —

  F6ia pentru minte, ânima si literatura. Brasiovu, 1861,
    1862, 1863 — 4*) 4-o       .    .    .    .    .     . 6 -

  Dionisiu Fotino. Istoria generala a Daciei, .Bucuresci-
4   8 vo. 2 tomuri.....................................  .3 —

  Disertatiune istorico-critica si literara despre originea
    romaniloru etc. de Basiliu Maniu. Timisidr’a 1857.
    8-vo pag. 645         ................................ 3 —

  Chronica Romaniloru de G. Sincai,. 3 tomuri. Iași
    1853. 4-o        .    ...            .    .    .       6 -

  Tesauru de monumente istorice pentru Romani’a . de
î A. Papiu Ilarianu. Bucuresci, 1862-4. Form. 4-o
t 3 tomuri .       .    .    •    .          .    .   . 6 —

L Archiva istorica a României, de B. PețriceicU Hasdeu,
L dela 1865—7. Form. 4-o 3 tomuri ■               •      .6 —

U Michailu Cogalniceanu, Letopisitiele (Analele) Moldo-

    vei, edit. 1845, 1846, 1852. 4 o, 3 tomuri .      .8 —

'' —---------------, ,

. y *) Pline de documente naționali si altu materiala istorica.

r


I


fl. cr.

Istori’a pentru inceputulu Romaniloru in Daci’a, de
   Petru Maioru, la Buda 1812. 1 tomu 4-o. pag.
   348 (rarum).................................. .      . 3 —

Magazin u istoricu pentru Daci’a de A. T. Laurianu et

   N. Balcescu, Bucuresci 1845—7. Form. 8-vo, 5
   tomuri .      .     .    .    .    •    ... 5 —

Archiva romanesca sub redacția lui Michailu Cogal-

   niceanu, edit. a dou’a, Iași 1860. Form. 8-vo, 2toin. 2—
Dacia literara sub redacția lui Michailu Cogalni-

   ceanu, editi’a a doua cu 3 stampe. Iași 1859.              ■

   8-vo pag. 350       .    .    .    .    •    .    .1.50

Dreptulu naturale privatu de Simeonu Barnutiu, Iași

   1868     .    .     .    .    .    .    .    .    ,. 1 50

Istori’a Tierei romanesci de frații Tunuslii, tradusa de

   G. Sionu. Bucuresci 1863. 8-vo     .    .    .    .  1 “

Studii sistematice in economi’a politica, de D. P. Mar- ,
   tianu, Bucuresci. 1858 (rarum)       .     .    •    ■ 150

Codicele civile austriacu universale 3 parti. Viena. 1860. 5 : —
Codicele penale austriacu, rom.-germ. Viena. 1853 . 2 —
Codu comunalu, colectiune de t6te părțile legiurilorii
promulgate pana la a. 1871 de I. M. Bujoreanu. .•
Edit. II. Bucuresci 1871. 580 pagine .          .    . 2.50

Istori’a- contimpurana dela a. 1815 pana in dilele no-

   stre de P. I. Cernatescu, profesoru, Bucuresci. 1871. 1 50
Cursu de poesia generale voi. I. de I. Eliadu Radu-

   lescu, Bucuresci 1868 (rarum)      .    .    ... 2 —

Opurile lui Caiu C. Tacita, trad. de Gavr. I. Mun-

   teanu, tip. sub auspiciele societatei acad. Sibiiu 1871    ,

   8-vo mare, 614 pagine ............................2 80

Gestiunea Orientului in fași’a dreptului europeanu, de

   Sava N. Sioimescu, Bucuresci 1868       .    .    . —70. " ■

Ierusalimulu liberatu, poema epica de Torquato Tasso, '
cu 21 de ilustratiuni, tradusu si tiparitu in 2 tomuri >
de L Eliadu. Bucuresci, 1852, bros. (rarissimum) . 2 —
Impressiuni de calatoria in Romani’a, de A. Pelimon,

   Bucuresci 1859 8-vo mare 279 pag. .          .    .1 —

Studii politice asupra României, de Emanuilu Quinezu,

   Bucuresci 1866 8-o 244 pag. .           .    .    . —'80

101 fabule de Georgie Sionu, dedicate M. Sale Dâmnei

   Elisabeta, Bucuresci 1869          .    .    .    . I 80

Din poesiile lui George Sionu, 8 vo 294 pag. .       . 1, 80

Elemente de filosofia după W. T. Krug de T. Cipariu,

   Blasiu 2 tomuri 1851 -3       .    .    .         . 2 —

Elemente de limb’a romana după dialecte si monu-

   mente vechi, de Tim. Cipariu, Blasiu 1854 .       .1 —

Vasilie Alexandri Doine si Lacrimi6re edit II. .

   Iași 1863. 8-vo tipariu meruntu 463 pagine .      . 2 —

Meditații, Elegii, epistole, satire si fabule, , . '

   de Grigorie Mich. Alexandrescu, Bucuresci, 1863.

   Formatu 8 vo mare, pag. 414        ■■        .    .3 —»

Poesii noue, de I. C Fundescu. Bucuresci 1868        . .■ 86

Studii istorice asupra originei natiunei romane, de

   Marco Antonio Canini, Bucuresci 1858         .    . —50

Poesi’a romana. Cercetare critica, de Titu Maiorescu.

   Urmata de o alegere de poesii. Iași 1867 .        . — 70

Contra Sc61ei Barnutiu, de Titu Maiorescu. lași 1868 > —40
Histori’a romana naționala pentru tinerimea romana,

   de dr. Atan. M. Marienescu, Fascior’a I. si II. Sibiiu :
   1861     .    ...             .    .    .    .    . —50 '

Panteonulu romanu Portretele si biografiile celebrita-

   tiloru romane tom. I. 8-vo mare, tipariu eleganții.

   De losifu Vulcanu. Pesta 1869      .    .    .    _. 1 50

Vechia mitropolia ortodocsa romana a Transilvaniei,
   suprimerea si restaurarea ei de Nicolae Pope’a.

   Sibiiu 1870 8-vo mare, 352 pagine .          .    . 1 50

Petru Raresiu, principele Moldaviei, novela isto- ⁷
   rica de dr. At. M. Marienescu. Sibiiu 1862 .         • —50

Cronicele nostre. Conferenția publica tînuta in sal’a Ate-

   neului de B. Ales. Urechia edit. II. Buc. 1867    “. —25

— 276 —


Românische Dichtungen in’s Deutsche iibersetzt von

   S. M. Hermannstadt 1851. pag. 90. Coprinde 34 de
poesii in ambele limbi ......
Romani’a sub principele Bibescu 1842—1848 de C.

   D. Aricescu. Bucuresci 1862       .    .    .    .

Poesia si prosa, de lustinu Popfiu. Oradea mare 1870
Studii critice asupra istoriei romane. Lucea Stroici
părintele filologiei latino-romane de B. P. Hasdeu.
Bucuresci 1864        .    .   .     .    .

Originea familiei VIadu nobile de Selisce, scrisa de
   Aloysiu Vladu de Selisce. Logosiu 1865         .

Actele conferentiei tînute de romanii gr. catolici de
   Alb’a lulia la Alb’a luli’a. Blasiu 1871

Trecutulu si er’a noua de Constandin A. Cretiulescu.
   Bucuresci 1860       ..........................

Actele privitâre la urdirea si infiintiarea asociatiunei
   transilvane si adunările generale dela 1861 pana la
   1866. 6 fasciclii bros..............................

Vocabulariulu completa la opurile lui C. I. Cesare
   după Crusius de dr. V. Glodariu. Brasiovu 1871 .

Annaiile societatiei academice dela 1867 pana la 1871
   cu portretulu lui Georgie Lazaru

Echo-ulu resboiului. Baltic’a. Dunarea. Marea negra.

   După Leuson le Duc, de P. Peretiu. Bucur. 1855
Traianu in Daci’a, resbelulu Romaniloru cu Dacii
102—105. Poema istorica de A. Pelimon. Bucu-
resci 1860      .     ..............................

Die românische Amtssprache, cu vocabulariu ger-
   mano-romanescu, de I. S. Puscariu, Sibiiu 1864 .

Formularie de Documente, Eshibite si Espeditiuni etc.
   de I. S. Puscariu. Vien’a 1862       ....

Poesii populare ale romaniloru adunate si întocmite
   de Vasiie Alexandri. Bucuresci 1866, (Ba-
   lade. Doine. Hore. Suplementu). 440 pag. ;

Baritiu et Munteanu Dictionariu germano-romanu,
   Brasiovu, 1853—4. 55 c61e, legata*) .          . •

Istori’a Romaniloru din timpurile cele mai vechi
   pana in dilele nâstre, de A. Treb. Laurianu edit.

   II. Bucur. 1862    ......                        .

Vocabulariu de limb’a germana si romana de dr.

   Teodoru Stamati. Iași 1852 pag. 760    .

Vocabulariu romano-germanu, de dr. G. A. Polizu
   et G. Baritiu. Brasiovu 1857. pag. 606 leg,

Vocabulariu romanu-nemtiescu, compusu si inavutitu
   de Sab. Popu-Barcianu Sibiiu 1868 bros. 305 pag.

Sistemulu metricu, manuala pentru invetiatori etc. de
   Basiliu Petri Sibiiu 1875      .....................

Actele societatiei Transilvani’a. Bucur. 1869. 4-0
Cuventarea mitropolitului Alesandru St. Siulutiu tinuta
in conferenti’a regnicolara din A.-Iuli’a 1861

Cuventu de deschidere a adunarei generale a reuniu-
   nei romane in Cernăuți, de Al. Hormuzache 1862

Adres’a episcopului Eug. Hacman in caus’a scolei
   reale din Cernăuți, 1862       .....

Formulării pentru procedur’a criminala din 29 luliu
   1859 după edititiunea ofic. Sibiiu 1865

Tractata de steneografia, de Elie Bosianu Buc. 1861
Tentamen criticum in lingvam romanicam, auctore

   A. Treb. Lauriano. Viennu 1840. 8-o pag. 298
Alexandru P. Ilarianu Istori’a Romaniloru din Daci’a
superidra, 2 tomuri completa, Vien’a 1852 legata
(rarissimum) .....................................•

Crestomația Sau Analecte literarie de T. Cipariu. Blasiu
   1858 bros...........................................

         •


      *) Uniculu exemplariu ce se mai afla de vendiare.


fl. cr.


-25

—25
1 -


-25

—25

—40

—25


3 -

1 80

3 -

-60


1 —

1 —

—50

4 —

5 -


2 50

3 50

3 -

2 —

-30

-30

-20

-20

-20

-40

-50

1 —


3 50

1 —


fl. cr.

Acte si Fragmente istorice bisericesci de T. Cipariu.

  Blasiu, 1855 bros. .................................1 40

T. Cipariu. Principia de limba. Blasiu .         •    . 1 50

Cuventu la inaugurarea asociatiunei romane transilvane,
  însoțita de apologia sau anticritica prea instructiva
  de T. Cipariu. Blasiu 1862 .                .    .     • —50

Poesiile lui Andreiu Murasianu. Brasiovu, 1862 (rarum) 1 20

Acte sinodali ale basericei romane de Alb’a-Iuli’a si

  Fagarasiu, de I. M. Moldovanu. Blasiu 1869          . 1 10

Coloniștii germani si Romani’a de D P. Martianu, a
  dou’a edit. cu mai multe adnexe. Buc. 1871 (rarum) —-70

Romanii si constitutiunile Transilvaniei de dr. los. Ho-
  dosiu, 1871,........................................  . -50

Protocolulu siedintieloru conferentiei naționale roma-
  nesci din lanuariu 1861, cu unu comentariu de G.

  Baritiu. Brasiovu 1861 •       .     .    .    .    • —30

Puterea armata si art’a militară dela intemeierea prin-
  cipatului Valachiei pana acumu de Nicolae Balcescu.

  Iași 1844 (rarissimum) .       .     .    .    .    . —50

Apellu la t6te partidele, urmatu de încrederea in sine,
  de C. A. Rosetti. Parisu (rarum) .               .   . — 50

Limb’a naționala si limbile străine in scdlele României,
  de G. L. Frollo, profesoru 1877 Buc. .                . —30

T. Maiorescu Critice, Bucuresci 1874. 8-o 466 pag. 2 80

Bibliografi’a Daciei. Indice de Ales. Odobescu . —30
Viati’a lui C. I. Agricola, după Tacita trad. de G. I.

  Munteanu, însoțita de textulu latinu. Brasiovu. . —40

Petitiune substernuta M. Sale c. r. de catra 1493 ro-
  mani din Transilvani’a 1867 romanesce si nemtiesce

  Brasiovu 1867        .    .    .     .    .    .    . —20

Traianu, diariu politicu si literariu an. 1869 Red. B.

   P. Hasdeu. Bucuresci, foliantu, legatu, plinu de do-
  cumente, poesii, disertatiuni .      .    .    .    .5 —

Dictionariu etimologicu latino-romanu alu societatiei
  academice de 184% c61e si Glossariu de cuvente
  străine 37 c61e, ambele acestea opuri mari cu . 16 —

Revist’a romana publicata de 12 collaboratori intre anii

   1861 et 1863 in Bucuresci, 18 tomuri 4-o, de mare
  valdre .        .    .    •    •     .    •    •    -10 —

Convorbiri literarie dela Iași, cursulu aniloru 1875 —
  1876-7            ..................................... 6J—

I. C. Fundescu Flori de campu. Bucur. 1864            . —80

Istori’a politica si sociala a României de Elias Reg-
  nault, trad. de loanu Fetu, Iași 1856       .    .   . 2 40

Elemente de limb’a romana după dialecte si monu-
  mente vechi, de T. Cipariu. Blasiu 1854          .     . 75

Formulariu de protocole si eshibite judecatoresci civi-
  le..., traduse sub îngrijirea mai multoru juriști
  practici. Sibiiu 1865       .     .    .    .    .     -2 —

Actulu de fundatiune alu scdleloru naționale romanesc!
  din Brasiovu si Legatele lui loanu luga de Dacia.

  Brasiovu 1864 (rarum) .        .     .    .    .    • —20

Gramatic’a limbei romane partea I. si H. de T. Cipariu,
  opu premiata. Bucuresci 1870-7              .    .     . 3 50

Viati’a, operele si ideile lui Georgie Sîncai din Sinea,
  de A. Papiu Ilarianu, insoțitu de respunsulu lui G.

  Baritiu; cu 14 annexe. Bucuresci 1869          .    .1 —

Pecatele tineretieloru. Amintiri din junetie.

   Fragmente istorice. Neghin’a si Palamid’a. Negru
  pe albu. De Cost. Negruzzi. Iași 1857          .    . 1 50

Nou atlas de geografia (testa romanescu), edit. a 5-a.

  Bucuresci, legatu...................................— 50


Editorin si provedletoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografia RSmer & Kamner.