țp& ț*³ Acesta f6ia ese J । cate .3 câle pe luna pi costa 2 fiorini v, a. pentru membrii aso- ciatiunei, dra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l, f-vy duplu alu poștei. TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Abonamentulu se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonddia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu.¹ sdu prin posta sdu prin domnii co- Nr. 21. Brasiovu 1. Novembre 1878. Anulu XI, Sumariu: Precuventare la unu vocabulariu de cuvente străine. (Fine.) — Recensiunea unora ABCdarie romanesci. (Urmare.) — Societatea academica romana. — Procesu verbale. — Bibliografia. Precuventare la unu vocabulariu de cuvente străine. (Fine). In Greci’a-au venitu Fenicienii, popdre din Asi’a si din Afric’a, si toti inpreuna amestecandu’si si limb’a si datinele si deprinderile si sângele, formara o na- țiune care nu se numi nici Fenicieni, nici Egipteni, ci Danai, Axei, Eleni si in urma Greci. Atatu avea dreptu cei din Asi’a catu si cei din Afric’a, si acolo fo unu feliu de asociația, la densii nici vorbele epi- ptene, nici cele feniciene nu eră străine, eră ale loru că si Cele ce mai făcură in arma. ’ In Engliter’a se amestecară Galii si Sacsoni, si locuitorii Engliterei nu se numiră nici Galii nici Sac- soni, ci Englesi, adeca formara o națiune ce nu era nici galla nici sacsona, si o limba noua, amestecata si ea ca si națiunea, icdnă fdrte asemanata natiunei. Amestecata e Englesulu, amestecata ii e si limb’a; ăr’ o asociatiune, amestecu de capitale; la densii ăra vorbele galle si germane nu sunt străine, sunt ale loru. La noi nu merge lucru, cumu amu disu, totu asia. Romanii din Daci’a, n’au formatu alta națiune nici alta limba, au remasu totu romani. Curati cu- ratiei, in linia drăpta dela Romulu ? va iutreba cineva. Curati pe catu potu remanea națiunile de curate, curati cu numele, că nu si l’au schimbatu, curati cu da- tinile, că nu si le-au schimbatu, curati cu guvernulu si cu tiăr’a, că ’si le-au uumitu totu-dăun’a romanesci; inse au venitu intre ei slavoni, unguri, greci, pdte si turci. Nimeni nici n’a potutu nici l’a suferitu cineva se’si impue nici numele nici legile nici datinele; din contra a stătu că strainu, si de a remasu aci elu si copii lui, de s’a incuscritu, a cautatu se primăsca legea romana, limb’a romana, datine romane, a cau- tatu se se număsca romanu. La noi n’a fostu asia talmesiu balmesiu, si ce e alu teu alu meu, si ce e alu meu. alu teu; la noi n’a fostu asociatiune. A fostu o națiune ce. s’a tienutu printre secoli si calamitati, ce ’si a copservatu caracterului si tipulu originariu, ce a primitu pe strainu că dspe si l’a onoratu cu numele de romanu atunci candu a cerutu a se con- formă cu legile tierei. A fostu o națiune că si grecii cari, ori catu de cadiuti era, a carora limba popu- lara ori catu eră de amestecata cu vorbe turcesci si italiane, candu s au regenerată, ah simtitu ch sunt greci si ch au alu loru, si tiăra si limba. . Noi că si grecii amu cadiutu cu adeveratu, inse nu asia de josu că si densii, că-ci in totu-deauh’â amu avutu unu coltiu de pamentu unde se potemu inaltiă templele ndstre, unde se deschidemu brahiale strainiloru, unde se’i primimu si pre ei, pe acești greci, se le deschidemu scdle spre a’si cultivă si propagă limb’a si suvenirile, unde se ne rogamu lâ Dumnedieu in limb’a ndstra, unde se ne plangemu la guvernu in limb’a ndstra, unde guvernulu se ne asculte si se ne respundia in limb’a ndstra, si candu a venitu o epoca de regeneratiune, n’amu potutu fi ne- voiti a incepe dela tdte. Bieții greci tura nevoiti dela tdte a incepe: dieci de mii de vorbe străine a lepădă din limb’a loru; fura nevoiti insusi numele de greci si de eleni a si’lu luă inapoi, că-ci se nhmiă ^wfiaîoi. Noi ne-amu numita si ne numimu totu ro- mani, frații mei. Numai noi din acea națiune po- tenta si imperatăsa, numai noi dintre toti frații de aceeași familia ne mai numimu romani; si vai! nu- mele parintiloru noștri, nu’lu vomu fi conservata ddra ca se’lu desouoramu! Ești romanu, domnule? romanesce vorbesci? Daca dara vorbesci romanesqe, slav’a si cinstea nu sunt vorbe romanesci. Ori min-. ti mu candu dicemu ch suntemu romani, ori mintimu candu dicemu că e limb’a romana astu-feliu cumu o vorbimu. Se luamu dar’ limb’a latina, va dice altulu, daca suntemu romani. N’avemu trebuintia se o luamu, pentru ch o amu tienutu si o tienemu; inse limbele, de si sunt totu acelea isi au si ele fasele loru. Pla- tou era elenu si n’a scrisu limb’a lui Omeru. Grecii de astadi sunt eleni si nu scriu limb’a lui Platon, si cu tdte acestea si limb’a lui Omeru si a lui Pla- ton, si a greciloru regenerați, totu limbe elene sunt. Limb’a ndstra e romana că si cea latina, inse sunt alta fase: si acumu e vorb’a numai de a o cul- tiva, va se dica a o curati, a o innobilă, a’i dă o educatiune după natur’a ei, si la educatiunea acăsta se fimu cu luare aminte ca la ori ce educatiune. Nu din tdte famiile esu copii buni; nu din penele totu- roru scriitoriloru ese limb’a cumu se cade se ăsa. In casele unde tat’a ambla intr’o parte si măm’a 41 — 242 — intr’alt’a, copii dieu, au feliu de feliu de fisionomii, si cumu voru esi candu se voru face mari, Dumne- dieu mai scie. Scriitoriloru ce dau si prin unguria si prin slavonia, si prin frantiosia, si in drdpt’a si in stang’a, ce arunca pe harthia ce le-o veni fara cugetu, fara unirne. fara întregime, cumu le sunt Ur- mările, asia la este si limb’a. Ce pecatu pentru niște catise atatu de intielese si atatu de naționale, se asude cineva atat’a, se vor- bdsca atat’a, se chieltuidsca atat’a, că se’si faca ata- ti'a voitori de reu! I^r’ se- mai scdla o întrebare: „Bine vediuiu ch vorbele feniciane si egiptene nu sunt străine in limb’a elena; vorbele galle si germane nu sunt străine in cea englesa, ch la noi sunt străine cele unguresci, slavonesci, scl., amu vediutu acdst’a; dar’ de ce se nu primimu si noi vorbe străine cumu primescu si alte limbe formate, cumu primea limb’a elena formata, in scrierile lui Xenofonte, cumu primesce si limb’a francesa astadi ?“ — Se primimu, domnule, cine dice se nu primimu; se fia inse ceva vorbe de costume, de datine străine, de dregătorii străine, vorbe ce a- ducu aminte unu locu, o tidra, o epoca; nu inse si vorbe care ne degrada. Amu disu ch numele, fiinti’a, ndstra, carnea, sângele ne sunt romanesci, si-apoi slav’a, cinstea, slobozeni’a, mil’a din noi, care sunt fructele omului, se ne fia străine? noi se n’avemu nici de cumu? —• 6stea, armele, pedestri călăreții se fia romanesci, si dejurstva, rasvodulu, se fia străine? nu voru fi avendu astea nume in limb’a romana cea mare, nu voru fi avendu nume la frații noștri? Audi de unu pomu, iți spunu ch se numesce portocalu; precnmu loeuitoriulu României se numesce romanp; temeli’a lui se numesce radecina, precumu a roma- nului picidre; materi’a lui cea mai tare se numesce lemnu că a romanului carne, dse... invelitur’a lui, scdrtia, că a romanului piele; partea umeda ce cir- cula printr’insulu se numesce mustu sdu sucu, că a romanului sânge; resariturele ce se impartu din trunchiulu lui se numescu ramure, că ale romanului brația; învestitura lui cea verde si umbritdre ch se numesce frundie, că a romanului peru, gene, sprin- cene; audi ch frundi’a lui e grasa, tare, sî in form’a perulina, ch form’a si marirea sdu fisionomi’a acelui pomu e egala cu a portocalului, ch fldrea lui e alba, mirositdre atatu catu iti rechiama paradîsulu si plă- cerile primei mirese ce a esîtu diu manile creatdre ale lui Dumnedieu; audi dra ch toti pictorii, fisiono- mistii vedu, in romanu, in chipurile si datinile lui, fisionomii italice si datine romane, si ch limb’a lui iti reChiama limb’a Italiei, limb’a lui Virgiliu si a lui Dante, si iti promite o nunta fericita cu Europ’a eivilisata. Audi pe urma ch acelu pomu ce se chiama portocala cu tdte caracteristicele portocalului, ch dă nisce fructe ce se numescu mere paduretie! ori si mai reu, ch se numescu gugosi de tufa! Nu te-ai miră? n’ai dice ch minte naturalistulu, invetiatulu, filosofulu, patriotulu, voitoriulu d-tale de bine, care va se te inddpe cu atatea idei si adeveruri, incependu dela o atatu de grdsa minciuna? De ce nu te miri dara candu iti spune, ch romanulu cu totu numele lui, cu totu laptele ce a suptu, cu totu sângele ce ii circula prin vine, cu tdte braciale si pieptulu lui, cu tdta ânim’a lui, ch fructele facultatiloru lui, ori se fia, mila, pretesiugu, cinste, slobozenia, slava?! .0 mare retacire a ndstra! Ast’a ’mi e vorb’a, domniloru, si nu me price- peți sau ve faceți a nu me pricepe. Eu asta dicu: că nici străinii nici vorbele loru se- nu fia in capulu bucateloru. Potemu in cele după urma avea vorbe străine pe atatu catu vomu vedea ch limb’a nu devine nici aspra nici monstrudsa, după natura si intregulu ei. Vedi o dama parisiana, investita in costumulu seu nationalu, sdu după mbd’a epocei; vedi inse si o braciara antica, o coldna sau nisce cercei gotici, unu sialu asiaticu, o conciura chinesa. candu aceste orna- mente eterogene sunt singuratice la unu intregu omo- gene, de multe ori sunt mai picante si mai intere- sante, daca dam’a are aceea ce se nnmesce gustu in toalet’a sa. Amesteculu inse de parti eterogene fara gustu, fara combinare, fara regula, fara sciintia, in totu-d’aun’a face o caricatura. Fia si la noi vorbe străine pe catu pdte iertă istori’a natiunei si art’a, pe catu acestea se n’aduca paralisi’a limbei si natio- nalitatiei ndstre. Ipse eu m’amu apucata se făcu unu vocabulariu si precuventarea esf mai mare decatu denspln. Atat’a vorba pentru vre-o 1200 de vorbe! Ar’ avea drep- tate se dica cineva: „s’a scremutu muntele si a na- scutu unu sidrece.“ Cu tdte acestea nu e nici o mi- nune; minunea ar’ fi candu s’ar’ screme sidrecele si ar’ nasce unu munte; si mie, fiindu ch imi mai place mai multu adeverulu decatu minunile, imi veni se nu prea fiu atatu de scumpa si economu in precu- ventairea mea; mai virtosu ch me simtiamu si da- toriu a desface pe ici colea si nisce vechi datorii; eu, dieu, pana acumu nu’mi amu datu demisi’a la scrisu că se despera pe creditorii mei despre credi- tulu cu care me voru onoră. Amu vrutu se arata ch si de acumu înainte voiu plati după cuviintia fia- caruia. Cu tdte acestea dra de ce se’mi defaimu eu sin- gura vocabulariula meu, dichndu ch e micu. Nu e micu nici decumu. De micu lucru luati d-vdstra, atatea vorbe slavone, unguresci, turcesci si tîganesci se le alunge cineva din limb’a romaodsca? de micu lucru luati d-vdstra se se apuce cineva se asude, că se intdrea capulu unoru cocdne ce se amesteca si dumnealoru in literatura, si se le faca a nu mai pronuntiă vorbe innobile ? Asta e o lupta fdrte mare, pentru ch credu creștinele ch cu vorbele voiu alungă si faptele. Asta nu e micu lucru, e prea mare, si prin urmare unui astu-feliu de vocabulariu i se cu- venia, după tdta dreptatea, o astu-feliu de precuven- tare si o astu-feliu de poscuventare, De vei fi cascatu — 243 — inse, bunulu meu cetitoriu, catu le ai petrecuta, culp’a nu este a mea, că eu bietu mi-amu pusu tdte pote- rile că se te făcu se ridi, daca nu de antagonisii mei. imaginati, ce’lu pucinu de mine. Dichndu; an- togonisci imaginati, se me intielegeti curatu că voiu se dieu asia nereali, inchipuiti in mintea mea, se nu care cum-va se’ti plesnăsca prin capu că eu intielegu asia subțiri, subțirei că ati’a de paiangenu, perduti de subțirei, obscuritate abea ii pdte vedea lumea, si pe ei si pe scrierile dumnealoru, sdu celu pucinu ce se imfla că brăsc’a că se se faca bou, ce tîpa că tîntiarulu pe la urechea leului; se nu care cum-va se cugeti astu-feliu si se atingi orgoliulu la atati’a ămeni respectabili; că atuuci nu m’amestecu, en n’amu disu mai multu decatu numai imaginati. Asia daca n’ai potutu ride de dumnealoru, ridi incai de mine, că m’arnu pusu se iau o causa comuna si naționala, fara se me insarcine nimeni, fara se’mi platăsca ni- meni, fara se amu lauda, fara se amu folosu, fara se aspiru la vr’unu laure palitu, nici incai la vre-unu bozii. Ridi de asta pana te vei tienea cu man'a de anima, că uite, ridiu si eu, crede-ma, de nu mai pociu; acumu amu inceputu se’mi cunoscu nebuni'a; se voiu a face pe nisce ămeni a crede că sunt fiii le- gitimi ai unoru părinți caroru le părta numele, candu ei imi imputa pentru ce se le strica frumăs’a ilusie de a se crede bastarzi! O nebuni’a mea! si mare intieleptiuue a toturoru ce specula cu nesciinti’a ndstra! Aci eramu se’mi termina precuventarea; si imi aduseiu aminte ceva. O se vedi fărte desu, cetito- riulu meu in vocabulariulu urmatonu pe la multe vorbe semnulu acesta (?). Atunci se scii că pe acolo mi se infunda tăta procopsăl’a, e semna că intrebu si eu de ce origine va fi vorb’a aceea. In alte lo- curi ăra vei vedea vorbe slavone ori turcesci, fara se’ti aratu cumu s’aru potea dice pe romanesce, pe acelea se scii că si de le lasu asia spendiurate, inse mi’ti sunt mai sanatăse si mai vii decatu celelalte. Nu. sciu, dieu, de asiu potea eu in diu’a, de astadi se puiu in locu de „virsta, etate?" Nu sciu ce se puiu in loculu vorbeloru „ispasu, gata, treaba, giam- basiu ...“ De voru cuteză altii, de voru sci se pună alte vorbe, eu dieu nu’i pismuiescu nici decumu că se voru face mai procopsiți decatu mine. Pe urma ăr’, la ce se dieu vorba mare? nu cum-va la tăte vorbele însemnate aci in vocabulariu amu potutu se corespunda dorintieloru si asteptariloru unora reta- citi de radicalisti că si mine? la cate voia fi aiurandu si eu! si pentru aceea ve rogu se me iertati. Peca- tulu mărturisită are pretiu mai catu o virtute. I. Eliade. Recensiunea unoru ABCdarie romanesc!. (Urmare.) Se privimu deci mai de aprăpe acestu „Nou Abcdar romanesc." Suxn siguru că cea mai mare parte a on. lectori cunoscu fărte bine pe d-lți Petri, autorulu numitei cârti si chiaru de na voru fi avutu onăre a vedea acăsta carte, conchidu că cumu trebue se fia. Eu imi iau libertate a vorbi despre ea, dopa ce o amu in posesiune chiaru dela aparere, adecă din ’/, a 2-a a lunei Novembre 1877. Nu a prins’o omu amana, de candu stă la mine pe măsa se nu dica: „dămne ce tipariu frumosu, par-că nu amti mai vediutu asia tipariu curatu !•* Charthi’a inca face multa de apare sensărea atatu de frumăsâ. „Uite," imi dice unu santitu părinte parochu, luandu-o a mana, mai diumetate cartea e cu litere de mâna! (^re se afla omu se scria atatu de frumosu? Câta regula, cata elegantia! Chiaru si strainultt, ce fitt SCie des-, membră său respică unu unicu cuventu in limba romana, vediendu acestu Abcedar dice: trebhe că acestu Abcd. e universala, la voi, la romani; impo- sibila se mai esiste parechi’a acestuia, chiaru intre romani! Da, si eu dieu că-i frumosu, si fia-care omu,¹ ce-lu apuca a mana, trebue se dica că e celu mai eleganta Abcdar romanu, e chiar ca cela alu d-loru / Solomonu-Munteanu, dăra si mai eleganta! Charthi’ă din elu e alba, neteda si grăsa; literele, atatu cele din alfabetulu scriau, catu si cele de tipariu, sunt cumu numai se păte de regulate, estetice si frumăse, fbra de a fi înflorite. Eegatur’â e buna, că Si la a d-loru Solomonu-Munteanu. / Se privimu materi’a din elu sî mai virtosu metodulu si ordinea in carea e pusa. Materi’a intrăga e espusa pe 94 pag., din careâ nu e ertâtu a lasă nimicu netractatu, si se divide in II parti: Partea I tractădia dela aratarea punctului (.), pana ce ajunge la cetirea fluenta cu litere scrise si tipărite; Partea Il-a contiene bucăți de lectura. Partea I se divide in mai multe capete: - Capu I tractădia deprinderile pregatitărie pentru scrisu: punctulu, 2 puncte, puse in positiune orison- tale, 2 puncte in positiune verticale; 3 puncte for- mandu 3-anghin cu bas’a dedesubtu, de-asupra, de-a stang’a, de-a drăpt’a; 4-anghiu si epistola, fprm’a unei epistole • După aceea vine la liniele pa- ¹ ralele, piedisie spre drăpt’a, Verticale, orisontale si piedisie spre stang’a, apoi urmădia anghiuri, un’a linia orisontale, din midiloculu careia e trasa o li- nia perpendicularia in josu; un’a linia verticale pe un’a orisontale; un’a linia verticale trasa lâ capetulu celei orisontale; urmădia figuri patrate, epistola, fe- răstra, 3anghiuri, crucea drăpta, că unu plus; cru- cea culcata, insemnandu prin puncte cele 4 anghiuri converse ce se formădia prin taiarea alotu 2 drepte preste midilocu; scoba, 2 scaune cu spate, măsa, ciubucu, stindardu, pocalu, cisma, scara, casa, cio- canu, udatoria, cumpene, tablitia, tăte din linii dreptfe; arcuri, cercuri, cercuri concentrice, cercu impartitu de linii drepte, semi-ovale, ovale; vreo-cateva figuri ■ 41*' ' — 244 — câ secerea, spad’a, hârletiulu, pocalulu, fârfecele, pa- tulu, can’a, caciul’a etc.; apoi urmâdia tdte trasurile ce ni sunt de lipsa la formarea alfabetului rornanu scrisu cu litere latine. Capu II. Tractarea litereloru originali: i intre 2 linii de puncte i o ârasi asia. Din i si o ne formâdia cuventele oz, io. Apoi urmddia a ai, ia, u ui, ou au, e ei, ea. Numai decatu pe pa- gin’a urmatâria ne aduce aceste 5 litere in ordine, in 5 linii, schimbandu-le positiunea câ se se pdta mai bine tipări in memori’a scolariloru. După, aceea formddia tdte cuventele posibile in acestea 5 vocali si in fine dicerea, ei au oi. Dopa fia-care litera, ddca aceea e singura, urmedia coma; ddca e inse cea tractanda, urmddia punctulu. Punctulu mai e folositu si la finea lectiuniloru. Urmddia n, for- mandu cu elu si antecesorele lui II cuvente. Liter’a tractata, n e pusa si aci intre linii de puncte, câ tdte cele tirmatdrie, pana gata cu tractarea alfabe- tului micu. După n literele urmddia asia: m, r, v, c, s, t, d, 1, b, h, p, j, g, f, si suntemu gata cu 14 pagine. La finea fia-carei lectiuni urmata de vre-o litera tractata, e un’a dicere-propusetiune compusa din cuvente de cate un’a silaba. In intrdg’a tractare pana aci nu avuramu decatu cuvente de un’a silaba; se vede câ dlu autoru in adinsu a lasatu se urmedie „numai una greutate de una data;“ că-ci: Pana ce ajunseramu aci, nu numai că ne predă tdte lectiunile numai in litere de mana, ci ne apara, ne scutesce si de cuventele de mai multe silabe, tita, trecuramu preste greutățile cele mai mari ce le intimpina, atatu invetiatoriulu catu si invetiaceii la scrisu-cetitu. Acumu ne mai recapitulddia una-data literele invetiate si trece la formarea cuventeloru de 2 silabe, adeca: a) cu un’a vocale inainte, ce formddia silab’a prima si apoi consonant’a cu una vocale urmanda, formddia silaba a 2-a d. e. a-na, e-va. b) una consonanta cu una vocale, formandu silab’a l-a si una vocale la fine, formandu silab’a a 2-a, d. e. no-e, na-e, ga-e. c) una consonanta cu una vocale, formandu silab’a l-a, dto, formandu silab’a 2-a, d. e. ba-de, ca-le, sa-re. d) una vocale intre 2 consonante, formandu si- lab’a l-a si una consonanta, urmata de una vocale formandu silab’a a 2-a, d. e. mun-te, car-te. e) una consonanta urmata de una vocala for- mddia silab’a l-a si vocalea, intre 2 consonante, for- mddia silab’a a 2-a d. e. co-lac, gu-ler. Apoi urmddia 5 diceri despărțite prin puncte, din care a 4-a e in- trebatoria si a 5-a demandatoria, ceste din urma sunt urmate de semnele necesarie. Se binevoidsca a me pardonâ dlu autoru, ddca dicu că: a-na, e-va si no-e se fi remasu pana la tractarea litereloru mari, fiindu nume proprii, ele se poteau înlocui prin: a-pa, e-ra, a-ra, fi-e, sdu câ se fia substantive fi-a etc, Altu-cumu, esceptiune acdsta observare si „leu¹’ dela pag. 11 lectiunea ’i.... totulu fu de totu bine si intuitiva tractatu pana aci. Capu III. î, ii, I; ă, e; î, â, eț fi; d; ț; (J, z; ș; ce, ci; che, chi; ge, gi; ghe, ghi; iu; iau, eau; La acestu capu si la intrdga cartea de aci in- ainte — daca nu diceamu din capulu locului că dau buna pace ortografiei — mi-asiu fi aratatu nemul- tiamirea facia de scrierea unoru, cuvinte, unde ocuru coditiele lui ș, ț, si cornitiele lui i u; asia inse tăcu, nefiindu competente, dau pace ortografiei, se nu-mi audu si eu: „Ardelenii, candu începu a scrie isi cdrca noroculu mai intaiu cu Gramatic’a! Da, voiu urmări numai metodulu. Capu IV. Aci ne dă dlu autoriu câ lectiune, pentru mai bun’a esercitare a celoru invetiate, 3 pa- gine întregi de cuvinte numai de cate una silaba, inse: a) 12 cuvinte constatorie din vocal’a urmata de 2 consonante, d. e. uns, unt, ung, urs etc. b) 24 de cuvinte constatorie din una consonanta, urmata de vocal’a cu alte 2 consonante d. e. cald, mult, domn, gard. ■ c) 13 cuvinte in cari ocuru mai intaiu 2 con- sonante, apoi una vocala cu una consonanta d. e. frig, braț, cred, glob; d) 2 cuvinte, in cari ocuru 3 consonante in- <> ainte, apoi vocal’a cu una consonanta d. e. strat, I scrum; ] e) 15 cuvinte, unde vocal’a e la midiloculu a > 4 consonante, 2 inainte si 2 inderaptu d. e. crunt, drept, glonț. f) 2 cuvinte, unde vocal’a e premdrsa de 3 con- sonante si urmata de 2 d. e. strîmb, strîmt; g) îmbina la pagin’a 25 cuvinte, fara inse a formâ diceri, d. e. turn nalt, must fert, lemn de ulm, un om orb și surd, puiu fript, dar ars etc. Capu V. a) 8 cuvinte, de cate 2 silabe (aci nedespărțite) terminate in ă d. e. ușă, șură, țdpă, bdla etc. b) 3 cuvinte, unde la silab’a prima e vocal’a intre 2 consonante, dra vocal’a a dou’a e la fine, ca terminatiune d. e. carte, culme. c) 1 cuventu de 2 silabe, unde la silab’a prima premerge vocala de 2 consonante si la silab’a a 2-a de un’a consonanta, d. e. cruce. d) 1 cuventu de 2 silabe, unde vocalele amen- doue sunt premerse si nrmate de cate un’a conso- nanta — suflet. e) 1 cuvent de 2 silabe, unde vocal’a silabei prime premerge de 2 consonante, dra vocal’a din silab’a a 2-a sta intre 2 consonante — frasin; f) 1 cuventu, unde, la silab’a prima, premerge vocal’a de un’a consonanta, la silab’a a dou’a de doue si urmata de un’a — lucratu. g) 1 cuventu de natur’a lui frasin si in fine cuventulu hemeiu, adeca silab’a prima constatoria din una consonante cu una vocala, dra silab’a a 2-a — 245 — din o consonanta urmata de 2 vocali pleni-sone si 1 vocale semi-sona. 2. Lega cuvente, formate după modellulu celoru antecedente, fara de a formă din ele diceri, d. e. cale bună, soră dulce, luna nouă, țără caldă, traistă ușoară etc. Dandu-ne numai aci la pag. 27, 3 cu- vinte de cate 3 silabe. Capu VI. Literele mici si mari, despărțite prin come; cele mari sunt de desubtulu corespondietdrie- loru mici, in seri’a urmatdria: I, J, T, F, P, B, R. H, L, S, D, O, O, G, E, A, N, M, V, U, Z; după aceea urmddia numai literele mari de sine, in or- dinea loru alfabetic^. Capu VII. Nume. ,1. Nume de pers<5ne,.cu fia-care inițiala mare cate unu nume. 2. Nume de orașe și sate, drasi cu fiacare ini- țiala mare cate unulu. 3. Nume de munți; aci ne numesce pe cei mai insemnati munți ai Ardealului. 4. Nume de riuri. Aci avemu numele celoru mai însemnate riuri din patria si din Komani’a. 5. Numele dilelor. 6. Numele lunilor, punendu la cele din urma terminati unea vre. 7. Alte nume, incependu cuventulu primu cu inițiala mare, dra cele-lalte fiindu despărțite prin come, cu micu. Capu VIII. Ce sunt lucrurile? Aci dlu autoriu ne respunde in diceri întregi, le desparte prin puncte si începe, dicerea Urmatdria cu inițiala mare. Capu IX. Din ce sunt lucrurile? Aci, dandu-se respunsulu m versu, tdte liniile se incepu cu mare. Capu X. Cum sunt lucrurile? 1. Respunsurile sunt date in propusetiuni simple pure, in fine e una propusetiune intrebatoria. 2. In versu, ne face cunoscute colorile. 3. In diceri sau propusetiuni simple pure ne face cunoscuti cu alte însușiri ale lucruriloru, ce se referescu la pipaitu. 4. Totu prin diceri simple ne face cunoscuti cu insusimi de ale lucrurilor a ce le cundscemu si dis- tingeam prin gustu. 5. Cum se fia copilul bun ? Unu versurelu frumosu ne dă respunsulu intregu. Capu XI. Ce fac lucrurile ? Aci ne face cunoscute diversele lucrări, ocupa- tiuni: 1. de ale scolariului; 2. de ale membriloru familiei; 3. de ale persdneloru, cu respecta la variele oficii si ocupatiuni; 4. de ale persdneloru, cu respecta la starea si etatea loru. Aci avemu si 5 diceri intrebatorie; 5. Arata cumu se numesce tonulu ce ’lu dau unele animale; acdst’a o face in versu; 6. Ne arata diversele misicari; 7. Ne dă diceri cu verbalu pasiva; 8. In poesie ne face cunoscute cele 5 simțiri¹ «omenesci; 9. Ce se facă un copil bun? Răspunsul ni’lu dă in poesia, fdrte acomodată; 10. Unde? resp. Loculu unde se intempla ceva; 11. Când? Tempulu; 12. Cum? Respunsurile sunt din vidti’a scola- riloru; 13. Pentru ce? Ne invdtia se refiectamu la causa, Capu XII. Proverbe și invețătari; aceste ocupa 3 pagine intregi. La pag. 50 avemu „Rogăciune" apoi Nrii dela 1 pana la 10 si semnele ce ocuru la cele 4 specii de calculatiune. Cu aceste amu fi finita 50 de pagine, cumu si scrierea si cetirea cu literele alfabetului latinu scrisa, Pana aci, dela faci’a titulara, nu mai vediuramu nici un’a litera de ale alfabetului tipărită. Ce potemu observă, respective conchide, din cele cunoscute pana aci? !ha: dlu autoru a piircesu, catu numai a fostu posibile , dela usioru , la grpu; dela cunoscuta, la necunoscuta; dela simpla la com- pusa, aducîmdu numai una greutate de una-data., In capu VII, VIII, IX, X, XI si XII a. lovita totu cate doue musce de una-data, că-ci: pre candu ne arata ce si unde avemu, de a scrie cu litere ini- țiale mari, pe atunci ne face a ambla, atatu prin scdla, catu si prin familia, catu si prin campu, a ne folosi tdte sensurile, fare de a’si uita se ne: în- drume la inceputulu toturoru lucruriloru, la Domnedieu. (Va urma). < z Societatea academica romana» Dela 1867 de candu societatea academică se află in ' activitatea sa mărginită si pana acuma persecutata din di- verse parti, nici odata nu a fostu ocupata inai multu in scurt’a sa sessiune de 6 septemani, că in anulu acesta. Lip- sindu aci spatiulu pentru cele 35 de processe verbali,ale societatiei plenarie si pentru alte vre-o 15 ale sectiuniloru, din care 10 ale celei istorice, facemu aici locu numai ta Nr. 1. dela deschidere si Nr. 35 dela închiderea sessiunei. Cele- lalte se voru vedea in annali. ' ” Procesa verbale Nr. 1. Siedinti’a dela 16 Augustu 1818. Membri presenti: \ D-nii Aurelianu Petru S., Baritiu George, Cara- giani loanu, Ghica loanu, Hasdeu Bogdanu P., Ho- dosiu losifu, lonescu Nicolae, Laurianu Augusta Treb., Maniu Vasile, Odobescu Alexandru, Quintescu / Nicolae, Romanu Alexandru, Sionu George, Sturdza Dimitrie A. Presiedinte, loanu Ghica. Siedinti’a se deschide la or’a 1 si jumătate p. m. După ce se face apelulu nominale, la care re- spundu 14 membri, d. presiedinte declara sessiunea anulai 1878 deschisa; după care d. secretariu gene- rala dă lectura raportului delegatiunei in urmatdrea coprindere: — 246 — Domniloru membri si colegi! Subscris» membri ai delegatiunei societatiei aca- demice vinu, conformu cu statutele, a ve supune, in resumatu, resultatulu lucrariloru cu cari ’si-au im- plinitu sarcin’a in decursul» anului. Vomu incepe cu publicatiunile. 1) „Analele anului trecutu formandu tomulu X si din causa multimei materiiloru despartindu-se in doue secțiuni, a potutu apară numai secțiunea I in 13 cdle; secțiunea Il-a, consacrata pentru „Memorii si notitie,“ s’a intardiatu din mai multe canse: a) că-ci comunicatiunile fiindu pana la dre-care timpii impe- decate de transporturile militare, s’a intardiatu adu- cerea chartiei de tipariu; b) că materiile fiindu prea numerdse (astu-feliu că voru trebui se ăsa pdte 15 cdle mai multu peste acele prevediute prin budgetn), tipografi’a n’a potutu intempina lucrulu, fiindu ocu- pata simultaneu cu alte lucrări ale societatiei; c) că manuscriptele nu s’au datu scrise cu ortografi’a so- cietatiei de catra unii din autori si acdsta a contri- buitu multu la dificultățile impressiunei si a revisiunei; d) că la unele operate a fostu necesitate a se face stampe, lucrate unele in xilografia, altele in zinco- grafi» si litografia. Actualmente totu materialulu este preparat»; indicele propusu a se face pentru materiile din tdte fasciculele sa lucratu de subscrisulu A. Odobescu; tipărirea s’a inaintatu pana la diser- tatiunea d-lui Tocilescu inclusivu, si e de speratu că chiar¹ in timpulu sessiunei secțiunea II. din anale va esi de sub tipariu. Acăst’a inse se nu se para ceva extraordinariu, că-ci in genere publicatiunile so- cietatiloru sci en ti fi ce din alte tieri sunt cu multn mai intardiate decatu ale ndstre. 2) Oper’a care mai inainte de tdte a vediutu lumin’a si care a fostu primita cu deosebita simpatia de publicu, a fostu „Istori’a lui Michaiu Vitdzulu“ de Nicolae Balcescu. Acăst’a s’a facutu sub prive- gherea unuia din subscris», A. Odobescu, carele pe langa o prefacia coprindiendu părțile cele mai in- semnate din biografi’a lui Balcescu, a avutu îngri- jirea a adaoge la capetulu cartiei si o serie de alte scrieri ale nemuritoriului istoricu relative la istori’a naționala. Sum’a destinata prin budgetu pentru a- căsta lucrare, după ce că nu s’a chieltuitu tdta, după cumu mai la vale se va areta, pana in momentulu de facia se afla cu prisosu acoperita prin vendiare. 3) „Partea 2-a a istoriei imperiului otomanu de Dimitrie Cantemiru inca se afla in intardiere, din causa că nu s’a terminat» lucrarea indicelui, cu care a fostu însărcinat» traducatoriulu. 4) Istori’a Romana de Dione Cassiu, tradusa de D. Anghelu Dimitrescu, tiparindu-se sub prive- ghierea unuia din subscris», G. Sionu, s’a si pusu la dispositiunea publicului. 5) Opusculul» lui Dimitrie Cantemiru, Eveni- mentele Cantacuziniloru, s’au tradusu si tiparitu sub îngrijirea unuia din subscris», G. Sionu, conformu cu votul» espresu de societate in anulu trecutu. Acest» opusculu apoi s’a întrunit» intr’unu singur» volum» cu unu altu opu alu lui Cantemiru „Divanul»,“ aflat» cu cale a se tipări de catra comissiunea lexicografica, că se serve că material» filologic», că un»lu ce intra in cadrulu publicatiuniloru literarie romanesci din secolulu alu 17-lea. Subscrisulu G. Sionu, însărcinat» si c» acdsta lucrare, la inceputulu cartiei a făcut» sub titlu de prefacia o serie de observatiuni ce i s’au parutu demne de atențiune, era la capeta a a- daosu unu glosări» de cuventele acelea ce numai sunt astadi in usulu limbei. 6) Cu multiamire venimu a ve aduce la cuno- scintia, că d. Grigorie Tocilescn, care prin conclu- siunile ndstre din anulu trecutu a fostu indicata a merge in Ruși’a cu misiunea de a colationa Chro- niculu lui Dimitrie si a urmări ori-ce alte scrieri ale acestui autoru si ori-ce documente relative la bio- grafi’a Cantemiresciloru, după instrucțiunile specifi- cate ce i s’au datu de delegatiune, si după inlesniri suplementarie ce i s’au facutu dela ministeriala aface- rilor» străine prin colegul» nostru D. Cogalnicdnu, s’a întors» de acolo cu unu succes» ce a intrecutu asceplarile ndstre. Spre a ve lumina mai bine de- spre acăst’a, oficiulu ve va supune raportulu d-lui Tocilescu, împreuna cu tdte manuscriptele colecționate. 7) Delegatiunea insarcinandu pe d-nnlu Eugeni» Costinescu, ajutoriulu directiunei bibliotecei statului, cu facerea catalogului sistematic», despre care a fostu. preocupata societatea in sțssiunea trecuta, acdsta lu- crare vine cu plăcere a vi-o presenta, avendu incre- dintiarea, că ea nu lașa de doritu decatu atat’a nu- mai, că sistema cu care s’a facutu se se continue si pen tru cărțile ce voru intra de acumu inainte in bi- bliotec’a societatiei. 8) Cu sum’a prevediuta in budgetu pentru cum- perare si legatu de cârti, delegatiunea a profitat» de ocasiunile ce i s’au presentatu si a facutu aquisitiuni remarcabile de valdre întreita; s’a legatu totu-odata unu numeru de 76 volume. 9) Presentandu-se ocasiunea de a capeta pentru înavuțirea colectiunei ndstre numismatice unu numeru de peste 200 monete, cele mai multe inedite, dela Petru Musiatu si Mircea L, si pentru acăst’a fiindu necesitate de o suma mai mare decatu aceea preve- diuta prin budgetulu votata de societate, delegatiunea, in dorinti’a de a nu scapa ocasiunea unica si escep- tionala ce i se presenta, si in cunoscintia de intere- sul» ce pune societatea in pretids’a fundatiune a a- cestei colectiuni, a convocata spre consultatiune si pe alti membri ai societatiei, aflători in capitala, si obtienendu consimtiementulu generalu ’si-a permisa a dispune de a cumpera acele monete cu pretiu de 4,400 lei; si astu-feliu depășind» sum’a budgetara cu 1,200 lei, care s’a datu posesorelui acelora mo- nete, s’a legatu a’i da restulu la 1 Noembre viitoriu după ce va capeta aprobarea plenului societatiei. Se spera inse că o sama insemnata din acești bani va — 247 — reintra in cass’a societatiei prin vendiarea dublete- loru, cu care s’a insarcinatu si autorisatu d. Dim. Sturdza, colegulu nostru. 10) Colectiunile ndstre din ce in ce se adaoga. M. S. Domnitoriulu, augustulu nostru presiedinte de ondre, a tramisu pentru bibliotec’a ndstra unu pre- tiosu opu in doue volume, intitulata „Histoire de la Cdramique, en planches phototypiques inaltdrables." Afara de acestea, mai posedemu si unu mare numeru de manuscrise de ale unuia din veteranii literaturei romane, Bânulu Vasile Vârnavu, donate de Prea S. S. părintele Melchissedec, episcopulu Dunarei-de-josu, membrulu onorariu alu societatei ndstre. 11) Spre a se conforma cu votulu espresu de societate, delegatiunea a facutu se se esecute portre- tulu colegului nostru D. Dim. Sturdza, fundatoriulu numismaticei romane, caruia societatea i datpresce colectiunea ce posede. Totu-odata adresandu-se la familiile membriloru incetati din viătia, spre a potea capeta portretele loru, a primita gratis numai pe ale lui Eudoxie si Alexandru Hurmuzachi, oferite de frații si sororile fericitiloru noștri colegi; dra cu mijldcele prevediute in budgetu a facutu, prin co- manda, portretele a cinci dur regretatii noștri ince- tati din viătia, adeca ale Iui loanu Eliade, P. Poe- naru, C. Negruzzi, A. Papiu Ilarianu si I. Massimu. Acestea au costatu 1,300 lei. Dara, după primirea portreteloru fratiloru Hurmuzachi , aflandu cu cale a se pune si acele lucrate aici in cadre uniforme, s’au comandata la același fabricantu la Vien’a 6 ca- dre, alu caroru costa, impreuna cu alte cheltueli de asiediare, au- adusa a se face o cheltuiala de Iei 80 peste sum’a prevediuta in budgetu. La acdsta inse cauta a se tiend in sdma, că in locu de 4 portrete s’au facutu 5, si posedemu inca unu cadru pentru uuu nou portreta care s’ar’ mai face. 12) Mobiliariulu societatiei s’a inavutitu cu 2 mari dulapuri de cârti, de-ocamdata. Delegatiunea a potatu realisa intru acdst’a o însemnata economia asupra prevederiloru budgetarie; că-ci, după necesi- tatea simtita si după autorisatiunea data de societate in sessiunea anului trecutu, de a se cumpera o lada de fieru mare pentru pastrarea manuscripteloru si a documenteloru sale pretidse, ea s’a adresata’ a cum- pera un’a ce a aflatu că este disponibila la cass’a de depuneri si consemnatiuni. Comitetulu de prive- ghiere alu acei casse inse a oferitb gratis. Asfu-feliu a resultatu o însemnata economia la § destinata pentru mobiliariu, după care credemu că societatea se va asocia cu noi spre a esprime multiamirile sale susu-numitului comitetu. Totu odata i se aduce la cunoscintia, că lad a menționata neputendu-se intro- duce in localulu societatiei din caus’a marimei si a greutatiei ei, delegatiunea a capetatu si invoirea de a se lașa totu la cass’a de depuneri, inchidiendu in ea actele si documentele de valdre ale societatiei, dr’ chei’a acestui pretiosu mobiliariu ce conserva te- saurele ndstre intelectuale, se afla in bâh’a păstrare a actualului presiedinte alu societatiei. 13) Tipărirea catalogului monumeuteloru epigra- fice din museulu naționala abia acuma de cateva dile s’a potutu începe. De si textuhj la care a lu- crata colegulu nostru A. Odobescu impreuna cu d. Gr. Tocilescu, se afla terminata, dar’ dificultatea ese- ' cutiunei clisieuriloru xilografice ce se făcu in stabi-;, limentulu d-loru Șocec si Teclu, a intardiatu acăâta publicare, asupra careia de altumentrea d. Odobescu va da mai întinse lămuriri. 14) Despre procesele intentate, eu autorisatiupeet societatiei din anulu trecuta, epitropiei bisericei sau- < tei Vineri si epitropului repausatalui V- Mateescu, delegatiunea nu ve pdte da pana acumu nici o re- latiune, fiîndu-că, din diferite cause de procedura» infatisiarile la tribunalu s’au totu amanatu. 15) Despre lucrările comissiunei lexicografice»' remane că, d-nii colegi cari o compunu, se-si dea ren latiunile loru speciale. Delegatiunea astadi se mar- ginesce a nota, că din sum’a prevediuta in budgetu s’au cheltuita mai pucinu de jumătate. 16) După publicati unde făcute in urm’a conclu- siuniloru societatiei din sessiunea anului trecuta, a-, • nuntiamu cu multiamire, că unu însemnata numeru de manuscripte venite pentra concursurile ndstre de- . nota, că instituti unea societatiei din ce în ce probdza impulsiunea ce dă juneloru generatiuni pentra lu- crările intelectuali. Eta registrulu loru: a) Unu operata asupra petrecerei romaniloru in Daci’a lui Traianu dela Aurelianu pana la anali» 1300, ca motto: „Et mementote operam patrqțn, quae fecernnt in geuerationibus suis, et accipietis gloriam magnam et nomen aeternum." s b) Unuhi intitulata: „Memoriu asupra starei mo- rale, sociale, politice si economice* care pare a cpf respunde la subiectulu propusu ca tesa de societate sub titlu de „Tieranulu Romanu,* cu motto: „Iac ta alea est." c) Unu alta operata intitulata: „Tieranulu Ro- manu* cu motto: „Cu pecătu este se-lu robești pe frate-teu, că-ci paganii ’si cumpera robi pe bani, si in alu sidptelea anu ii drta, dra altii si mai curendu le dau slobozenie, dr’ tu ești crestinu si neluandu’lu pe bani, si fiindu crestinu că si tine, si ta in veci se’lu vecinesci. Log. N. Costinu.* d) O proba de traductiune din vietiele luiPlu- tarsch (Caia Mariu) cu motto: „Ah! vorbiti acriți romanesce, pentru Dumnedieu.* G. Siorju. . e) Un’a, idem din Herodot cu devis’a: „Td (țilotițiov âyr^mv povov xal ovx iv tm ây^sifț «Je țlwwas «o xtQdabeiv, monta tivi? cpâoi, (iâ).).ov ttonet, alika «6 tifuio&ai." f) Una, idem, idem, cu devisa: : „Erodot trebue tradusu înainte de a se fi formata limb’a prosei, in-. ainte de a fi dispăruta din limba acea fragedime, care este fermecatdre in aeestu autoru.* g) Una, idem, idem, ca devis’a: „Fericirea ti#? rej dela noi s’astdpta.* Dim. Bolintindnu.* — 248 — h) Un’a, idem, idem, cu devis’a: „Mens cujusque id est quisque.¹¹ i) Un’a, idem, idem, cu devis’a: „MoZwr j) O proba de traductiune din Pliniu junele cu devis’a: „In omnibus officiis persequendis animi ad- hibenda est contentio.“ Cicero. k) Un’a idem, cu devis’a: „C’est aux rois, c’est aux grands, c’est aux esprits bien faits, ă voir la vertu pleine en ses moindres effets.“ 1) Un’a, idem, cu motto: „Veneranda vetustas.“ m) Un’a, idem, cu motto: „Sis felicior Augusto, melior Trajano.“ n) Un’a, idem, cu motto: „Vertere greca in la- tinum veteres noștri oratores optimum judicabant.“ o) Un’a, idem, cu motto: „Siquas paulo cura- tius scripsissem.“ Nu vomu trece la alta rubrica inainte de a a- reta, că pentru premiulu Nasturelu lit. B. că cea mai buna carte publicata in cursulu anului curentu, s’au depusu urmatdriele opere: 1) Cuvente din Betrani, de D. B. P. Hasdeu. 2) O drama intitulata ,.La Plevna,“ de G. Sionu. g) „Revoluti’a si Revoluționarii,¹¹ de D. P. Teu- lescu. 4) Operile d-lui V. A. Urechia, in trei volume. Aceste lucrări si opere voru face subiectulu prin- cipale alu cercetariloru si deliberatiuniloru societatiei in sessiunea acăst’a. 17. Relativa la starea financiara a societatiei, tabel’a de cestiune si corupturile (cari sunt gata a vi se supune) ve voru areta că la partea venituri- loru, din prrvederile budgetarie reale de lei 114,721 b. 8, s’au incassatu 111,815 b. 26, deci urmăza a se mai incassa 2,905 b. 82. Inse remasitiele de a se incassa sunt de lei 7,240 bani 75, ceea ce insemnăza, că constatările au coversitu prevederile budgetarie cu sum’a de lei 4,334 b. 93, ăra la partea speseloru, de si la unele para- grafe s’au facutu dre-cari depășiri, la altele inse s’au realisatu insemnate economii. Acestea le si indicamu mai iutaiu: a) La cap. I, § 2, lei 617 bani 50, dela tipă- rirea istoriei lui Dione Cassiu, fimdu-că a esitu mai pucinu decatu s’a fostu prevediutu in budgetu. b) La cap. I, § 4, intrăga sum’a de lei 2,000 destinata pentru tipărirea psaltirei lui Dossiteiu, care din diverse cause nu s’a efectuata. c) La acelasiu capitolu, § 5, o suma de lei 3,762, din 7,500, destinata pentru lucrările comissiu- nei de revisiune a dictionariului, utilisandu-se numai 3,738 lei in transcriptiunile propuse si efectuate. d) La același capitolu, § 6, o suma de lei 542 bani 14, din stim’a de lei 2,000 destinata pentru cumperare si legatu de cârti. e) La cap. III, § 1, lei 2,860 din sum’a preve- diuta pentru tipărirea istoriei imperiului otomanu, că-ci lucrarea nu s’a potutu termina. f) La același capitolu, § 2, lei 695 asupra su- mei destinate spre tipărirea opusculului „Evenimen- tele Brancoveniloru si Cantacuziniloru,“ fiindu sufi- cienta sum’a de lei 370. g) La același capitolu, § 4, lei 970 bani 50, fiindu-că tipărirea istoriei lui Michaiu Vitezulu a co- statu numai lei 3,529 b. 50. h) La același capitolu, § 6, lei 1,800, din causa că lucrarea si tipărirea catalogului museului de an- ticitati este in intardiere. i) La cap. IV. § 1, sum’a intriga destinata pen- tru cumperare de aparate meteorologice, care nu s’a efectuata, de si s’a comisionatn d-lui P. Poni, insar- cinatu cu alegerea loru la Parisu. j) La cap. V—VI, § 3. o suma de lei 1,472, fiindu că lad’a de fieru ce urma a se cumpera pen- tru conservarea acteloru si manuscripteloru ndstre, s’a potuțu capeta gratis, dra chieltuial’a nu s’a fă- cuta, decatu cu facerea a doue dulapuri pentru bi- blioteca. k) La aceleași capitole, § 4, o suma de lei 129 bani 21, din cea destinata speseloru neprevediute si administrative. 1) Ls aceleași capitole, § 5, lei 645 din sum’a de- stinata pentru spesele de cancelaria a membriloru in sessiunea anului 1877. m) La aceleași capitole, § 7, lei 151 necheltuiti inca din sum’a destinata pentru tipărirea analeloru, neputendu-se termina. n) La aceleași capitole, § 10, lei 419 bani 50 i dela sum’a preVediuta pentru cheltuelele de procese, • * nefiindu necesitate pana acumu, decatu de lei 80 j bani 50. ! o) La aceleași capitole, §11, intrăga sum’a de lei 300 pentru spese de administratiune. p) La aceleași capitole, lei 235 diurna unuia din membrii delegatiunei. Aceste economii in totala se urca la cifr’a de lei 17,098 bani 85. l^ra capitolele la care necesitatea a ceru tu a se depăși previsiunile budgetarie, sunt cele urmatdre: a) La cap. L, § 2, lei 144, in cumperatdre de charthia, dreptu care inse avemu in magasinu 20 to- . puri chartie (valdre 200 lei), ce se pdte intrebuintia in alte imprimate. b) La același capitolu, § 7, lei 1,200, pentru cumperare de monete, despre care s’a vorbita la ar- ticolulu de mai susu. c) . La același capitolu, § 8, lei 81 bani 8, la facerea si asiediarea portreteloru, dreptu care inse societatea posede 1 portreta mai multu si doue ca- dre poleite, in valdre de lei 500 aproximativa. d) La același capitolu, § 2, lei 307, fiindu că la formarea budgetului s’a fostu scapatu din vedere, că pentru tipărirea Filipiceloru trebuia 5 cdle si diu- metate de tipariu si unu topu charthia pentru coperte. e) La cap. V—VI § 2, lei 34—78 la spese de cancelaria si materialu. f) La cap. V—VI § 6, lei 160, fiindu că se calculase in mai pucinu ditirn’a membriloru in ses- siunea trecuta. g) La cap. V—VI § 8, lei 100 la corectur’a analeloru, fiindu că au esitu mai volumindse decatu s’au fostu prevediutu. Tdte aceste depășiri insum&za cifr’a de lei 2,026—86, care scadiendu-se din cifr’a economiiloru, care, după cumu amu vediutu, este de lei 17,098—85, resulta economia curata lei 15,071—99 asupra, to- talitatiei budgetului. Deosebita de aceste se observa, că după esirea la sorti a 10 bonuri domeniale ale fondului sectiuuei istorice a societatiei, s’au cumperatu alte bonuri in valdre de lei 13,300, si astu-feliu capitalulu s’au spo- rita cu 3,300 lei. In acesta-si anu s’a restabilita si capitalulu fon- dului Radianu cumperandu-se efecte in valdre nomi- nala de lei 4,500, care urmdza a se adaoge la fon- dulu sectiunei istorice/¹ Subscrisi: I. Ghica, A. Odobescu, G. Sionu, . Hasdeu. ' . , Se procede la alegerea secretariului ad-hoc.’la care d. G. Sionu, intrunindu 11 voturi, se proclama de alesu. D. presiedinte dă lectura programei, după care se prdinSza lucrările societatiei in cursulu sessiunei in -urmatdrea cuprindere: 1) Deschiderea sessiunei anului 1878. 2) Cetirea raportului delegatiunei asupra lucra- riloru din anulu 1877—1878, si presentarea soco- teleloru pe acestu anu. 3) Alegerea secretariului ad-hoc pentru sessiunea 1878. ' 4) Alegerea comissiunei pentru esaminarea ra- portului delegatiunei. 5) Alegerea comissiunei pentru esaminarea com- pturiloru. 6) Alegerea comissiunei pentru cercetarea bi- bliotecei si a colectiuniloru. 7) Alegerea comissiunei pentru cercetarea tra- ductiuniloru presentate la concursu. 8) Alegerea comissiunei pentru cercetarea opu- lui despre Romani in Daci’a lui Traianu dela Aure- hanu si pana la anulu 1300. 9) Alegerea comissiunei pentru cercetarea opu- riloru presentate la concursulu premiului Nasturelu seri’a A. 10) Idem de seri’a B. 11) Fixarea siedintieloru publice. 12) Cetirea raportului asupra lucrariloru dele- gatiunei. 13) Cetirea raporturiloru asupra manuscripteloru presentate la concursu. 14) Cetirea rnportului asupra revisiunei biblio- tecei si colectiuniloru. 15) Cetirea raportului comissiunei despre pre- miulu istoriei petrecerei romaniloru in Daci’a Iui Traianu dela Aurelianu pana la anulu 1300. •16) Cetirea raportului asupra premiului Nasturelu. 17) Relatiunea comissiunei asupra revisuirei proiectului de dictionariu. 18) Regularea concursuriloru pentru anii viitori. 19) Cetirea referateloru asupra lucrariloru sec- tiuniloru de peste anu. 20) Cetirea raportului asupra missiunei d-lui Tocilescu. 21) Alegerea de noui membri. 22) Alegerea unei comissiuni pentru a propune subiectulu premiului Nasturelu din seri’a A pe anulu 1881. 23) Alegerea delegatiunei pentru sessiunea 1878 —1879. 24) Alegerea oficieloru sectiuniloru. 25) Lecturi de operate ale membriloru societatiei. 26) Comunicarea propuneriloru sectiuniloru pen- tru lucrările loru in anulu 1878—1879. 27) Formarea budgetului pentru esercitiulu anu- lui 1878—1879. 28) Cetirea raportului secretariului generalu a- supra lucrariloru societatiei in sessiunea curenta." Se procede la alegerea diverseloru comissiuni aretate prin program a de mai susu, si se alegu cu majoritate de voturi: a) Comissiunea pentru cercetarea lucrariloru ad- ministrative, din 3 membri si anume: D-nii A. Treb. Laurianu, N. lonescu, N. Cre- tiulescu. b) Comissiunea pentru cercetarea compturilorU, idem din 3 membri si anume: D-nii V Babesiu, Dim. Sturdza, Hodosiu. c) Comissiunea pentru revisuirea bibliotecei si a colectiuniloru, idem din: D-nii N. Quintescu, I. Caragiani si Al. Romanu. d) Comissiunea pentru corectarea probeibru de traductiune din autorii eleni, compusa din 5 membri,. si anume: D-nii Al. Papadopolu-Calimach, I. Ghica, I. Ca- ragiani, A. Odobescu si B. P. Hasdeu. e) Comissiunea pentru corectarea probeloru de* traductiune din autorii latini, totu din 5 membri, si anume: D-nii A. Tr. Laurianu, N. Quintescu, Al. Ro- manu, N. lonescu, G. Baritiu. f) Comissiunea pentru alegerea celei mai bune cârti esite in cursulu anului, pentru premiulu Nastu- relu, compusa din si6pte membri si anume: D-nii N. Cretiulescu, I. Ghica, D. Sturdza, A. Odobescu, G. Baritiu, A. Laurianu si I. Hodosiu. g) Comissiunea pentru cercetarea manuscripteloru cu tes’a „Tieranulu romanu" venite la concursu, din 5 membri si anume: D-nii P. S. Aurelianu, G. Sionu, B. P. Hasdeu, N. lonescu si I. Caragiani. Manuscriptulu venita la concursu cu tes’a „Is- tori’a petrecerei romaniloru din Daci’a lui Trajanu 42 250 — dela Aurelianu pana la anulu 1300“ ae indreptăza sectiunei istorice. Se pune la ordinea dilei cestiunea fixarei dile- loru de siedintie publice. La discutiunea iau parte mai multi membri, după care prin maioritate se ad- mite, că in tdte joile, dela 24 Augustu] inainte, sie- dintiele societatiei se fia deschise publicului. D. A. Odobescu, in numele delegatiunei, con- sulta societatea despre tipărirea analeloru in timpulu sessiunei, arata nepotinti’a imprimariei de a le tipări in foi volante cotidiane si apoi a păstră aceeași com- positiune de litere pana la facerea editiunei definitive si propune că se se tiparăsca in foi volante, rema- nendu că editiunea definitiva se se faca mai tardiu după altu formatu si cu mai multa ingrigire, pentru că se nu esa erori că in anulu trecutu. Acdsta pro- punere redicandu objectiuni de spese, că-ci s’ar' a- grava de doue Ori fondurile societatiei , majoritatea decide, că delegatiunea se se adreseze la vre-unu diariu cotidianu, spre a se potea tipări procesele ver- bali ale sessiunei fara cheltueli. Siedinti’a se redica la 5 <5re p. m. Presiedinte, I. Ghica. Secretariu ad-hoc, G. S i o n u. (Va urmă. Nr. 187—1878. Procesu verbale. Siedinti’a comitetului asociatiunei transilvane dela 24 Sep- tembre 1878, sub presiedinti’a Ilustritatii Sale D-lui Paulu de Dunc’a, fiindu presenti dnii membrii: E Macelariu, I. V. Russu, I. Popescu, dr. I. Puscariu, B. F. de Harsianu. I. A Preda, G. Brateanu, D. Comsia, E. Brote, N. Petrescu si V. Petri. § 77. Siedinti’a deschidiendu-se la âr’a 5 p. m., la or- dinea dilei este escrierea concursuriloru pentru conferirea stipendieloru, ajutorieloru si premieloru votate de asociatiunea transilvana in adunarea gen. tienuta la 4 si 5 Augustu a. c. in orasiulu Sîmleu. Se dâ mai inteiu cetire puncteloru 26, 27 si 31 din procesulu verbale alu adunarei generale dela ■ Sîmleu, si se constata, că in (acea adunare) s’au votat u pentru anulu scolastica 1878—9 urmatâriele: I. Stipendie. 1) Unu stipendiu de 400 fl. pentru unu studentu de fi- losofia seu technica. 2) Unu stipendiu de 70 fl. pentru unu realistu; 3) Uuu stipendiu de 70 fl. pentru unu comercialistu; 4) Unu stipendiu de 60 fl. pentru unu agronomu; 5) Patru stipendie de cate 60 fl. pentru pedagogia in patria; 6) Unu stipendiu de 60 fl. din fundatiunea comitatului Dobac’a pentru unu gimnasistu; 7) Unu stipendiu de 60 fl. din fundatiunea Marinoviciu pentru unu gimnasistu; 8) Unu stipendiu de 60 fl. din fundatiunea Galliana pentru unu gimnasistu. II. Ajutârie. 9) Unu ajutoriu de 20 fl. din fundatiunea Emiliu Ba- siota pentru unu gimnasistu; 10) Unu ajutoriu de 350 fl. pentru sodali si invetiacei de meseria. III. Premie. 11) Patru premie de cate 25 fl. pentru invetiatorii, cari s’au distinsu intru predarea pomaritului si grădinăritului in scâla. Considerandu, că unele din stipendiele enumerate sunt conferite dejă de mai inainte, si adeca: 1. Stipendiulu ad 2 junelui Aureliu Popescu elevu in clas’a IV. la scol’a reala de stătu din Dev’a; 2. Stipendiulu ad 3 junelui Aureliu Bunea, elevu in clas’a II. la scâl’a câmerciala din Brasiovu; 3. Unulu din stipendiele ad 5 junelui loanu Sav’a elevu in anulu II. la institutulu pedagogica din Sibiiu; 4. Stipendiulu ad 6 junelui Ladislau Popu studentu in clas’a Vili, la gimnasiulu r. c. din Clusiu; 5. Stipendiulu ad 7 junelui Emiliu Viciu, studentu in class’a V. la gimnasiulu r. c. din Osiorheiu: urmdza a se pune la concursu: 1. Stipendiulu de 400 fl. pentru filosofia sau technica; 2. Stipendiulu de 60 fl. pentru agronomia; 3. Stipendiulu de 60 fl. din fundatiunea Galliana, a- cest’a din causa că Valeriu Popu, carui’a i s’a fostu confe- rita acestu stipendiu in anulu trecutu, a intrelasatu a pro- duce testimoniulu prescrisu; 4. Trei stipendia de cate 60 fl. pentru pedagogia in patria; 5. Ajutoriulu de 20 fl. din fundatiunea Emiliu Basiot’a pentru unu gimnasistu; 6. Ajutoriulu de 350 fl. pentru sodali si invetiacei de meseria; 7) Patru premie de cate 25 fl, pentru invetiatori dis- tinși intru predarea pomaritului si grădinăritului. Referințele propune, că tâte concursurile pentru confe- rirea acestora stipendie, ajutorie si premie se se escrie cu terminata pana la 25 Octobre a. c. stilulu nou. ad 77. Se primesce a se escrie concursurile pentru con- ferirea stipendieloru si ajutârieloru enumerate ad 1—6 cu terminata pana la 25 Octobre nou a. c., dr’ concursulu pen- tru conferirea premieloru de sub 7 cu terminulu pana la 30 luniu nou 1879; totu-odata se decide, că din ajutoriulu de 350 fl. se se faca 5 ajutârie de cate 20 fl. pentru sodali, si 20 de ajutârie de cate 12 fl. 50 cr. pentru invetiacei de meseria. § 78. Se dă cetire acteloru intrate la asociatiunea tran- silvana sub Nrii protocolului 83, 140 si 184 et 1878, prin cari societatea „Transilvani’a" din Bucuresci impartasiesce acestui comitetu, cum-că dens’a si-a modificata statutele in sensulu, că pe viitoriu se intinda beneticieie sale nu numai ju- niloru aplicati la sciintie mai inalte, ci si acelor’a, cari se voru aplică la comerciu, industria si meserii, și că de o cam- data va imparti cate patru ajutârie pentru fia-care din ur- matâriele meserii: rotari’a, dulgheri’a sau bardasi’a, fierari’a, cojocari’a, mesari’a, cismari’a grâsa, pelarieri’a si curelari’a sau sielari’a, considerandu astu-feliu junii luati din poporu, cari, după ce se voru fi înzestrata cu cunoscintiele teoretice si practice ale meseriei, ce imbracisidza, se fia dati drasi in sinulu poporului, spre a se bucura acest’a de fructulu osteneleloru loru. Societatea „Transilvani’a" s’a adresata dejă de multu nu numai catra comitetulu acest’a, ci si catra reuniunile pentru spriginirea invetiaceiloru* si sodalilora ro- mani din Brasiovu, Clusiu si Bistritia, se binevoiesca a lua asupra loru sarcin’a: 1. Spre a publica concursu pentru junii romani) cari voru a se aplică la espusele meserii; 2. spre a asiediă pre elevi cu contracte, la măiestrii cei mai buni, pentru unu timpu de 3 sau 4 ani; 3. spre a priveghia atatu pe măiestri, catu si pre elevi; 4. se căra dela concurenti a posiede celu pucinu cunoscintiele, ce se predau in scolele primărie din Austro-Ungari’a, si o limba străină, germana sau maghiara, si se aiba celu pucinu etatea de 14 ani; 5; se cera dela pă- — 251 — rintii eleviloru a dă in scrisu, ch copii loru voru învetiă me- seri’a, la care se aplica, pana candu voru esi calfe (sodali) cu atestata in regula. Măiestrii se voru indatoră a pune pre elevi indata la lucru, a nu-i intrebuintiă că servitori si a ingrigi, că in tempulu prescrisu se-i înzestreze cu cunos- cintiele teoretice si practice ale meseriei loru; in schimba pentru aceste îndatoriri societatea „Transilvani’a" se obliga a plati tacs’a, cu care disele comitete se voru invoi cu mă- iestrii, pre tempulu catu va dura contractata încheiata. In urma zetas’a societate avendu firm’a convingere, ci comite- tulu nostru, chiamatu a cultivă poporulu romanu din Tran- silvania, nu va primi cu indiferintia rogarea ce-i face, ’lu invita a alege opta juni, si aplicandu-i la fiecare din mese- riele indicate, se-i comunice resultatulu, că se păta luă de urgintia dispositiunile necesarie pentru aprobarea sumeloru si încheierea contracteloru definitive. Referințele terminandu propune, că pentru a se face alegerea celoru 8 juni, comi- tetalu. se escrie concursu, si anume totu cu terminata pana la 25 Octobre nou a. c. ad 78. Se primesce cu observarea, ch societatea „Tran- silvania" se fia incunosciintiata despre acest’a immediatu. § 79. Redactoriulu familiei losifu Vulcanu, transpune comitetului o citatiune, ce prin erăre i s’a tramisu tai dela notâriulu publicu din Reghinu si prin care se invita admi- nistratiunea fondului pentru infiintiarea unei academii romane a se infâcisiă in 2 Octobre a. c. la pertractarea lasamentului după repausatuta I. Majora. ad 79. Se se trimită simplu advocatului Barbu in Re- ghinu, care s’a insarcinatu dejă de mai înainte cu represen- tarea asociatiunei in afacerea acdst’a. , § 80. Comembrulu I. Popescu, cu provocare la meri- tele filo-romanului E. Picot, profesore de limb’a si literatur’a romana in Paris, propune a i-se tramîte gratuita fdi’a „Tran- silvanii," si adecă cu incejere dela 1 lanuariu 1875 incdce si in totu timpulu, catu va apară. ad 80. Se primesce, si porto se se respunda din cass’a asociatiunei. § 81. Presidiulu impartasiesce, ch a împuternicita pre advocatulu Greg. Stetiu din GherJ’a a representa acestu co- mitetu la pertractarea massei ereditarie după repausatuta Mi- haiu Ivascu, carele a testata asociatiunei o acțiune dela Tran- silvanii per 100 fl. ad 81. Se ia acta despre acdst’a. Verificarea acestui protocolu se concrede dloru Mace- lariu, Popescu- si Brateanu. Pentru presiedinte: Pentru secret, alu II. Paula Dunc’a mp. V. Petri mp. Ca verificatori: E. Măcelăria mp. I. Popescu mp. G. Brateanu mp. Anuntiu dela Bucuresci. Avemu ondre a face cunoscuta ddloru literati romani si la toti amicii llteraturei ndstre naționale si preste totu la onor, publicu lectora, ch s’au luatu mesuri sigure, că de aci încolo se se afle de vendiare tdte cărțile cate esu sub auspi- ciele si cu spesele fondului Societatiei academice, a- nume in Sibiiu la dn. W. Krafft. In.Brasiovu la li- brari’a Fr. W i 1 h e 1 m F r a n k in piati’a pdmeloru. In Clusiu la librari’a I. Stein. La tdte cu pretiurile fixe, anuntiate de .catra insasi Societatea academica pe paretii car- tiloru, inse asia, ch acelea pretiuri se platescu aici in tierile monarchiei ndstre in bilete de banca (Banknoten) fora nici unu agio, adeca 1 leu nou (francu) cu 40 cruceri val. austr. Dara la Dictionariulu si la Glossariulu acade- mica se face unu scadiementu estraordinariu. Dictiona- riulu adeca de doue tomuri in 184% cdle tipariu desu,’ se vende in Romani’a cu 60 lei noi = 24 fl., dra Glossa- riulu unu tomu in 37 cdle, cu 12 1. n. ~ 4 fl. 80 cr. in suma totala 28 fl. 80 cr. Ambele acestea cârti se vendu aici cu pretiulu fdrte scadiutu, adeca numai cu 16 fl. v.a. Multe s’au disu si scrisu despre acelu Dictionariu si* Glossariu; multi l’au criticata, tara că macaru se’lu fia ve- diutu vreodată cu ochii; las’ inse ch după tdte informatiunile ce avemu, una alta editiune nu va esi nici in diece ani cota? putatî de acumu înainte, dar’ apoi thesaurele limbei ndstre depuse in acelea doue opuri naționali cumpanescu multu mai ‘ pre susu decatu defectele pe care va avea ale inplini si co- rege generatiunea viitdria. Philologii noștri moderni voru avea a mai disputa si concerta multi ani intre sinesi, pana se ajunga a se invoi asupra unoru principie si regule, după care se fia classificate si ordinate cuventele romanesci, care merita se ocupe locu in dictionariulu romanescu, cumu si cele străine care sunt a se relega in glossariu. Eta ch nou’a comissiune lexicografica alesa din sinaia academiei la 1874 si schimbata in 1877, se prepara de patru ani spre I scopulu acesta si ea n’au ajunau nici macaru se incdpa ceva. I Este adeveratu, ch Laurianu si Maximu au aruncata in Glos- sariu sute de cuvente, care merita si trebue se fia trecute in dictionariu; dara in fine dta-le aci adunate si ordinate, in catu a remasu numai că se li se schimbe loculu din una in ceealalta carte mare. In chtu pentru orthographi’a din acelea doue cârti, apoi se o spunemu curatu, că daca membrii comissiunei nu sunt invoiti cu a tai Laurianu-Maximu, alu caroru scppu se pare | a fi .fosta, că se undsca doue dialecte, daco-romanulu si ma- | cedo-romanulu, apoi ei nu sunt invoiti nici intre sinesi, ch-ci 1 unde unii sunt etimologisti moderati, altii din contra, amețiți A de theoriile speculative si — pare-mi-se ephemere — pleH philologiloru germani, se închina la phonetica că la unu H Dalai-Lama si se perdu in speculatiuni si conjecturi cutedia- târie, despre care inse va fi locu a se vorbi airea. Destula . atâta, că va mai curge apa multa pe Dunăre, păna se mai vedia națiunea una a dou’a editiune de dictionariu «înavu- ți tu si coresu.“ Totu la W. Krafft in Sibiiu se vendu si producte literarie de ale ddloru G. Sionu, Al. Odobescu, B. P. Hasdeu s. a. cu pretiuri moderate, in sensulu atinsa mai in susu, inse comptant. Acestea se voru trece chtu mai curendu in cathalogulu ce ese in cărticică separata, se reproduce si acilea. Din Dictionariulu ungur eseu-romane seu. alu lui G. Baritiu 41 cole 8-vo mare, câte exemplarie au, mai remasu, Se vendu cu pretiulu scadiutu, adeca legata tiepenu in locu de 3 fl. 70 cu 3 fl. 50 cr., legatu usioru, in loca de 3 20 cr. cu 3 fl. Cataloga alfabetica alu lui W. Krafft in Sibiiu- (Urmare). Acatistulu tiparitu rosiu si negru cu cirile (Sibiiu), crudd 90 cr.; in piele roșia cu copce leg. 1 fl. 40 cr. Acatistulu cu litere (Sibiiu) crudo 60 cr., leg. 95 cr. . — 252 — Ahn F., Limb’a germana, Cursulu I. 63 cr., Cursulu 2 si 3 bros. 1 fl. 5 cr. Ahn F., Limb’a francesa, Cursulu I. 63 cr. partea II. bros. 85 cr. „Ai carte, ai parte,“ romanu originala scrisu de Theo- char Alexi. Pretiulu unui esemplariu pentru subscribenti 70 cr. v. a. sdu 1 leu 50 bani. * Alecsandri V., Teatru voi. I—III leg. 12 fl. 50 cr. voi. I - IV bros. 10 fl. Alecsandri V., Opere complete, Poesii, voi. I —IV leg. 7 fl. 50 cr. bros. 5 fl. Alecsandri V., Opere complete, Prosa leg. 5 fl. bros. 4 fl. Aleși A. P. Dr. si prof. M. Popu, Resbelulu orientale. In 10 brosiurele h 40 cr. v. a., care se vendu si singuratece. Acei p. t. abonenti cari tramite costulu operei intregi (4 fl. v. a), voru primi cu brosiur’a ultima unu tablou mare „Ocu- parea Plevnei“ gratis, care tablou in librăria nu se va vinde sub 8 fl. v. a. Alexandrascu G. M., Meditații, Elegii, Epistole, Satire si Fabule bros. 6 fl. „Amorea amicabila“ seu datorintiele amiciloru intre sine de dr. Alois Gruber, tradusu de P. N. Simtion. Andreescu E., Fisica experimentale bros. 30 cr. Antonelli J-," Istori’a poporului romanu de T. Liviu Pa- tavinu cart. I. bros. 50 cr. cart. II. bros. 30 cr. Antonelli I., Breviariu istoricu alu scoleloru din Blasiu bros. 30 cr. Anulu celu manosu, unu cantecu in versuri bros. 10 cr. Apostoleriu intogmitu după ritulu baser. resar., cu li- tere, Blasiu 1878, crud. 4 fl. 40 cr., leg. in piele ndgra si aurita 6 fl. 80 cr. Ardeleanu losifu, Cuventari bisericesci si funebrali bros. 1 fiorinu. Arnold G., Prim’a conversatiune germana-francesa-ro- mana bros. 63 cr. Articulu XXVIII despre autoritatile scoleloru popor, bros. 15 cr. Aurelianu P. S., Catechismulu Economiei politice bros. 50 cr. Atlas de istori’a naturala cu 250 figure colorate leg. 1 fl. 75 cr. Badilescu, gramatic’a latina, part, si II. bros. ă bros. Balcescu N., Cantarea României bros-,25 cr. Balcescu N., Istori’a romaniloru sub Michaiu Vodă vi- tdzulu bros. 2 fl. Bancila P., Colindele Crăciunului si ale Pasceloru 25 cr. Baritiu G., Istori’a regimentului II. romanu granit, bros. 60 cr. Baritiu G., Dictionariu ungurescu-romanescu legatu 3 fl. 50 cr. bros. 3 fl. Baritiu Octaviu, Gramatic’a limbei magiare bros. 1 fl. Baritiu Octaviu, Magyar-român zsebszotăr bros. 1 fl. Baurnan J., Dictionariu romanu portativu bros. 1 fl. 50 cr. Boiu Z., Elemente de geografia pentru scolele poporali leg. 30 cr. Boiu Z, Elemente de istori’a naturei si fisica leg. 30 cr. Boiu Z., Elemente de istori’a patriotica si universale leg- 30 cr. Boiu Z., Sunete si resunete. Cercări poetice bros. 60 cr. Boliacu C., Collectiune de poesii vechi si noui bros. 1 fl. 25 cr. Bolintineanu D., Trajanid’a, poema epica naționala bros. 1 fl. 25 cr. Bolintineanu D., Viati’a si faptele lui Stefanu Vodă celu mare bros. 50 cr. Bolitineanu-D., Viati’a lui Vladu Tiepesiu Vodă si Mir- cea Vodă bros. 50 cr. Bolintineanu D., Viati’a si faptele lui Mihaiu- Vitdzulu bros. 50 cr. Branescu D., Istori’a bisericâsca bros. 63 cr. Branescu D., Moral’a pentru gimnasie si seminarie bros. 60 cr. Budu T., Concordantia biblica reale partea I si, II bros. 2 florini. Budu T., Catechese pentru prunci școlari bros. 1 fl. 50 cr. Calindariu pe 140 ani, asiezatu pe 7 planete bros. 50 cr. Cântece de Irodi la nascerea Domnului bros. 20 cr. Cantemiru Demetriu, Descrierea Moldaviei bros. 2 fl. Carte de conversatiune si vocabulariu germanu-romanu bros. 80 cr. Carte de visu, perso-egypt. cu ilustr. bros. 20 cr. Carte de rogaciițne bros. 10 cr. Carte de desfacutu farmecile bros. 8 cr. Cârti de norocu, jocu de petrecere in 45 foi 50 cr. Cărticică de rogaciune bros. 8 cr. Catulescu Beniaminu, Catechismulu bros. 63 cr. Ceaslovu micu (Oroldgieru) cu cirile (Sibiiu) crudo 55 cr., in piele roșia cu copce leg. 1 fl. 20 cr. Cincidieci de istoridre morale. Cu 6 chipuri colorate frumosu leg. 1 fl. Cinstitulu Paraclisu S. Haralambie bros. 15 cr. „ » >, Mina bros. 10 cr. „ „ „ Mărie bros. 10 cr. Ciocanelli Eustaciu, Cursu de Geometria elementara bros. 50 cr. Ciocanelli Eustaciu, Dialogi romano-francesi bros. 85 cr. Ciocanelli Th. E., Principie de gramatica franceso-ro- mana bros. 75 cr. Cipariu T., Acte si fragmente pentru istori’a bisericei romane bros. 1 fl. 38 cr. — Archivu pentru filqjtogia si istoria anii I—IV crudo 12 fl., anii II, 1U, si IV separatu ă 3 fl. — Crestomația s&i analecte literarie bros. 1 fl. 38 cr. — Cuventu la inaugurarea asociat, trans. bros. 40 cr. — Despre limb’a romana, Suplementu la sintactica bros. 40 cr- — Elemente de filosofia după W. T. Krug, 2 voi. bros. â 1 fl. 50 cr. — Elemente de limb’a romana după dialecte bros. 1 fl. 2 cr. —f Elemente de poetica, metru si versificatiune bros. 1 fl. 3 cr. — Gramatic’a latina. Partea I. bros. 1 fl. 50 cr., part. II. bros. 1 fl. 48 cr. — Gramatic’a limbei romane. Partea I. Analitica 1 fl. 50 cr., part. II. sintac. 2 fl. — Principia de limba si de scriptura bros. 2 fl. 15 cr. — Sciinti’a s. scripture 1 fl. 18 cr. Cesaru de bellulu civile. Trad. de Caianu, bros. 2 fl. 50 cr. Colocotide J., Crestomația elena, bros. 2 fl. — Sintacs’a elena, bros. 1 fl. 50 cr. Comsia D., Pomaritulu, bros. 1 fl. Copacineanu, Comentariele lui C, I. Cesaru de bellulu galicu, bros. 1 fl. Cordescu D. R., Abecedariu foneticu, bros. 15 cr. — Noțiuni de igiena privata, bros. 25 cr. Corneile, Horatiu, traged. in 5 acte, bros. 1 fl. Cornescu G., La arme Romane, melodrama in 1 actu 30 cr. Crecana, Carte de cuv. străine esplic. in limb’a germ, si rom. bros. 50 cr. Culegere de istoriore morale, bros. 40 cr. Culegere de rogatiuni pentru usulu tinerimei bros. 25 cr. Va urma.) Editorlu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! fi. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a RBtner & Kamner.