* Acesta f6ia ese C''J
| cate 3 c6le pe luna

si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru străinătate


    10 franci cu porto ■,
f v duplu alu poștei.

(5ÎV.--------------Vj^Soț.





                TRANSILVANI’A.




    Foi’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana
    , . si cultur’a poporului romanu.


A^Abonamentulu se
face numai pe cate
1 -anu intregu.

Se abonâdia la Comi-
tetulu asociatiunei in


Sibiiu. sdu prin posta
sdu prin domnii co-


        \r. 19.


Brasiovu 1. Octombre 1878.


        Anulu XI.








Sumariu: Precuventare la unu vocabulariu de cuvente străine. — Consideratiuni ortografice. (Fine.) — Recensiunea
unoru ABCdarie romanesci. (Urmare.) — Procesu verbala. — Bibliografia.


  Precuventare la unu vocabulariu de cuvente străine.*)

      „Se incepemu dela mosiu Adamu. Pentru-că si
modulu acest’a de a ne aretă ideile prin buca asta
ce o numitnu gura, inflandu cîmpoile plamaniloru,
scotiendu aerulu pe tiev’a gâtului si tocandu candu
cu buzele, candu cu limb’a, si amestecandu-se si na-
sulu cate-odata, si modulu acest’a, dicu, totu dela
mosiu Adamu se trage.

      Totu lucru candu incepe dela inceputu e mai
bine; pentru cine dice că nu e mai bine, incăpa dela
cdda. Asia incependu dela inceputu;, potemu dice,
că vorbele unei limbe, ori-care va fi, unele suntu
după imitati’a suneteloru ce audimu in natura, că
vorbele prunciloru: papa, buf... că: miau, bea, cucu,
pupu ... că plici ᵣ troncu ₍ pocu ... că tuna, bubue,
vâjie, mormăie, urla... si altele că acestea, care in
tdte limbile se asămena că si interjectiele o! a! ah!
oh! u! e! i! pentru-că natur’a e un’a preste totu
loculu.

      Alte vorbe ăr suntu după convenția sau invoire,
după nisce intemplari ori-cari; s’au invoitu adeca
unii dmeni mai de multu că tichiei se-i dica tichia,
dracului dracu, capului fbra creeri se-i dica capu
secu, asia e invoirea si asia le remane numele. Er’
dăca voru dice tichiei fesu, dracului Cornea ori Aghin-
tia, capului secu tivga... atuhci numai decătu alta
invoire, alte mode, limb’a o vedi său inaintandu său
scadiendu diu ceea ce era. — I^r’ dăca oru dice unii:
multu, altii poli; altii bocii,**) altii cine mai scie cumu;
atunci vedi că e totu aceea ideia, si unor’a le place
se-i dă unu nume, altor’a altulu, ăta turnulu lui Ba-
belu, ăta despărțirea limbeloru de unde incepe: în-
cepe adeca dela vorbele prin invoire, ăr’ nu dela
celea prin imitati’a naturei, că-ci pisic’a totu camu
miau face in tdte limbele.


      *) Acăsta satira pbilologica, publicata de cătra unulu
din cei mai renumiti philologi ai României in an. 1847, de-
venita in dilele ndstre forte rara, merită de multu că se fia
reprodusa in usulu „serenissimiloru nostrii Delfini," carii
camu de 3 ani incoce plecara, pe 30 de ani inapoi, la Voina
si la Draganu, la Muchtar-Efendi si la Kir Vasilache. Red.


      **) Franc, beaucoup = multu.


      Alte vorbe ăr’ suntu prin dedicația, șau, cumu
amu dice prin tragere de urechi sau de nasu, nu ne
pasa; cumu adeca avendu Romanulu vorb a punere, ,
i-a mai cerutu ânim’a se mai dica si elu apunere,
pre-punere, su-punere, le-a cerutu si loru ânim’a se
mai dica si pro-punere, de-punere, im-punere, o-pu-
nere... Cei de antaiu, dicîmdu pune nere, nu au
vrutu se stă in locu, remanendu cu gur’a cascata si
le-a plesnitu prin capu se mai dica si pusu, puitoriu,
puitura.... Cei de ai doilea, vediendu esemplulu, nu
se lasara nici decumu mai diosu si unde se repedira
odata, incepura a le tocă o limba, si dau inainte:
supositia, prepositia, propositia, impositia, compositia,
depositia, depositu, opositia... si sci-ti cumu făcură
tdte vorbele acestea si cei de antai si cei de ai doi-
lea? Observați bine si vedeți, că pe tdte le trasera
de urechi vrendu nevrendu, totu din vorb’a punere.
Si dichndu vrendu nevrendu, are unu intielesu
fdrte mare si fdrte profundu, întocmai că si versurile '
marchisului din Pretidse. — Astfeliu e si cu vorb’a .
venire. Nu se stemperara dmenii si incepura ă
dice si cu-venire, si cuviosu, pre urma altii si con-
venire, si con-ventia, si sub-venire, si sub-ventiâ, si
pre-venire, si pre-ventia, si su-venire, si su-venintiă,
si a-venire si a-venitura sau a-ventura, si a-veni-'
mentu, si evenimentu, si re venire, si pro-venire, ba
si svenire. Si asia mai inainte si cu alte vorbe. De
au facutu bine sau reu, nu sciu; totu ce sciu se ve
spuiu este, că lucrulu s’au facutu cumu ilu vedeți si ",
d-vdstra, si mai vertosu, căti mai sciti si alte limbe
vedeți, că pare că e unu facutu, că-ci toti dmenii, ' ■
din ori ce coltiu alu lumei se tienura unulu după
altulu, care de care. Eu de asiu fi fostu fașia la
inceputulu lumei si ar fi venito dmenii se me întrebe!¹
ce si cumu se faca? se’si mai bata adeca capulu cu
limb’a si cu acestu necontenita scarti’a, ce se nu-
mesce scriere? Eu le asiu fi disu: „Nu ati auditu
voi, că Dumnedieu v’a disu: „Cresceti si ve înmul-
țiți si împleti pamentulu si ve bucurați de densulu?“
Aveți de tdte si ce ve remane a ve mai bucură,
dăca cinci si siese ani din viătia nu cundsceti mai
nimicu; altii, cine mai scie căti, ve totu dau pe foi
si pe punu cu chic’a in gaura se invetiati invqirile
altor’a, si remasiti’a vietiei a invetiă pre altii, a ve


37

I


— 218 —


certă, a ve încaieră si a ve despoiă unii pre altii si
scrierea cea mai multa se ve fia cumu se ve încur-
cați si se ve descurcați, mai reu incurcandu-ve, se
strigati pentru adeveru, candu sunteti minciun’a in-
pelitiata, pentru dreptate, candu scopulu ve e cumu
se amagiti pe altii, se ve spargeti sbierandu, pana
vine cea santa de mdrte si ve astupa gurele.& Inse
fiindu-că nu am fostu la inceputulu lumei si fiindu-
că nu m’a intrebatu nimene, pentru-că si ceialalti
dmeni se mai pricepu si ei căte ceva si le-au datu
si loru Dumnedieu minte, lucru s’a facutu, că asia
a trebuitu se se faca si nu-lu mai potemu desface.
Trebue dar se ne purtamu si noi cumu s’a phrtatu
lumea.

     Eu inse mi-am uitata, că me apucasem se ve
numeru pe degete, de căte moduri suntu vorbele unei
limbe, si am luatu câmpii retacindu-me. Asia diceam,
mi se pare, că vorbele unei limbe, unele suntu după
imitatfa naturei, altele după convenția, altele prin
deducția, si altele, care ’mi mai remanea se ve spunu,
prin împrumutare.

     Se vedemu acuma, cumu suntu celea prin îm-
prumutare. S’au facutu căteva limbe aici si colea,
si popdrale neastemperate începură a-si dă buna-
diu’a unulu altuia candu cu caciul’a, candu cu sabi a
in mana, candu cu tiopi, faidre, tivlichii si oglin-
diore, candu cu pehlivanii, candu cu dse de magariu,
candu cu descântece, candu cu protecții (pentru-că
s’au aflatu dmeni si cu ânîma că aceea), si incepura
a avă intre sine acelea pecate de dara vere, incus-
crindu-șe, supuindu, supuindu-se, candu deasupra candu
de desubt, si acăsta se numi comerciu si reiatii intre
popdra. Din acestu amesteca sau buna-diu’a ince-
pura dmenii a’si împrumută si vorbele, si de aici
incepura a esi si alte limbe corcite mai multu si mai
puținu.

     Se vorbimu de căteva limbe ce jucara unu rolo
mai insemnatoriu in lume. (Smenii adunati si ame-
stecati din Afric’a si din diverse parti ale Asiei, for-
mară in G-reci’a limb’a elena; acăsta limba dusa
transito in Itali’a, si mai de aici mai de colo- formă
pe latin’a. Latin’a ăr’ intindiendu-se pe unde si-a
intiercatu draculu copii, mai cu amestecături, mai cu
binele, mai cu reulu, candu ciomagindu, candu cio-
măgită si ea, formă la unu locu pe Italic’a, la altulu
pe Spanic’a, si la altulu pe Roman’a, la inceputu
intr’unu moda, apoi intr’altulu, apoi intr’altulu ....,
pana in dilele ndstre, asia cum o vedi cu ochii verdi.

     Eu v’am spusu de căte moduri suntu vorbele
unei limbe, adeca de patru; celea trei dintaiu suntu,
cumu amu dice, ale tale d’intru ale tale; că-ci si
cuculu este altulu, si punere, si prepunere, si pre-
pusu, si impusu si compusa, si venire, si in, si prin
urmare si invenția, că se ve dica ceva, ce vine co-
lea in, adeca in capa, său, cui nu-i place se aiba
capu, aiba si glava, destula că invenția va se dica
ceva, ce cineva are inlaintru in ceva, si fia minte, fia
capu, fia capatiena, fia glava, nu ne păsa. Modula


inse de alu patrulea, ce l’amu numitu prin împru-
mutare, e curata străina, nu e alu teu dintru alu teu.

     Lucru străina acumu este după cumu dice tur-
culu, thiurliu, thiurliu, adeca feliu de feliu.

     Ori e că mantau’a diumetate năgra diumetate
roșia, că butuculu, că catusiele, că fierale arestatului
ce vrendu nevrendu ti le pune altulu in spinare de
mani, de gfitu si de pitidre, fara se fia ale tale.

     Ori e că averea ce si-o face cineva ă la Tus-
crulu, si apoi striga in gur’a mare, că e averea lui
agonisita cu sudori.

     Ori e unu daru ce’ti face altuia si nu ti-la mai
cere înapoi.

     Ori e o împrumutare care, daca ești omu de
omenia, se cuvine se o întorci înapoi.

     Prin urmare dar lucru străina e ori impusu cu
forti’a, ori rapitu, ori daruitu, ori imprumutatu,

     Acumu ce feliu dati d-vdstra cu mintea, că santa
vorbele din limb’a ndstra? după imitația naturei,
după convenție, după deducție, după de ici colo?
sau de tdte la unu locu ? Firesce că de tdte la unu
locu? Candu veniră Romanii intaia-data pe aici,
voru fi sciutu ei ce suntu cazaniile, pisaniile, pesnele
si glavele, voru fi sciutu, nu mai departe, părinții
noștri, ce suntu perigavorele, podorojnele, opisele,
otnasiniile? Voru fi sciutu Romanii cei d’intaiu, ce
parascovenii mai suntu pliesisurile, inghindiselele?
Voru fi sciutu ei, că voru se vie odata Turcii in
Earop’a si dela densii voru se le aduca Kilipirgiii
din Fanaru, kilipirurile, hatîrurile, havaeturile, cacir-
malele, locmalele, caragiosiucurile si mofluzlîcurile ?
Scia matronele de pe atunci ce va se dica dantelele,
fermoarele, coafîurele, siamoă, antiiarisire, randevh?
Scia soldatii legioneloru lui Traianu sau si ai falan-
geloru lui Decebalu ce este iusbasia, kirsardaria, ti-
stia, praporgicia, smotru, dejnrstva? Scia judecătorii
loru ce este divanulu, si presurdva si pecetea? De
voru fi sciutu ei de tdte acestea, candu pe atunci
nu era pe lume nici unguri, nici turci, nici fanaru,
nici muscali; de voru fi sciutu ei d’ala de acestea,
trebue se fi fostu cu dracula Romanasii aia dintaiu;
ăr’ daca nu voru fi fostu cu draculu, ci cu Dumne-
dieu, că multi au venitu creștinați chiaru de Petru
si Pavelu la Roma, atunci fbra îndoiala că nu voru
fi sciutu si totu voru fi vorbitu intre sine si fbra
vorbe de acestea, afbra numai daca nu voru fi fostu
muti.

     Nisce vorbe că acestea vediaramu ca suntu
străine, si unele le-amu lasatu si altele le mai tie-,
hemu; inse cumu le-amu luatu noi? le-amu furatu?
le-amu rapitu? ni le-a daruitu cineva? ni le-a im-
pusu cu fortia materiale ori morale? sau ni le-amu
imprumutatu? De le-amu furatu ori le-amu rapitu,
bine ne siede se fimu astfeliu de dmeni ? De le-amu
luatu imprumutu, cauta se le damu înapoi, daca vremu
se fimu dmeni de omenia. De ni le-a impusu cineva
ca forti’a, nu au auditu nimenea de niei unu arestata,
se-i fia scumpe fierele si butucii, Er’ daca ni Ie-a

— 219 —


daruitu si ne-au inchielbaratu limb’a cu densele, in-
tipuiti-ve o făta seraca si despoiata, intiortiolata cu
lemosina străină, pe spate cu o ie, dinainte cu siortiu
si fota, in pitidre cu cisme roșii sau galbene tiutiuiate
Ori cu catări scâlciați, cu perulu velvoiu si in des-
ordine, in capu cu capella si in frunte infierata cu
o pecete dre-care (aici nu dicu sigilu). Adeveratu,
că nu i se vede golitiunea, pdrta vestimente de po-
mana; inse este de doritu asemenea stare?

     Inse limb’a ndstra totu nu e in starea unei a-
semenea fete: materi a ei este romana, adeca a sa,
form’a i e romana, adeca a sa; averea ei materna
este mare si indestula, inse ea e lipsita, că-ci nu
sciu cine a facutu se credia, că ce a remasu dela
muma-sa nu este alu ei, si se inpotiotionăza cu cinste
străină, fbra se aspire la ondrea materna. Si cei cari
’i apara drepturile si voru se o reintrege in averile
sale, suntu considerati că nisce visători si innoitori.
Starea limbei ndstre nu e ca acelei fete orfane: limb’a
ndstra ’si are averile materne, si o făcu necunoscuta
numai vestmentele străine, nisce petece ce o făcu
ridicola. Inse ia se vedemu, căte suntu petecele astea?

     De va lua cineva după urma tdte vorbele străine
căte una una si i-o veni, d’a minunea, se le numere
facăndu-le gramada la unu locu, slavonesci, turcesci,
unguresci, grecesci; din Fanam, nemtiesci si insusi
din tieganesci, nu le va afla mâi multu de 300 de
radecine. —* Cum se pdte asta? numai 300 de vorbe
străine avemu noi in limb’a ndstra? va intreba cineva.
Eu crediu că si mai puține suntu acelea de rădă-
cină; inse fiindu-că nu ajunseră Romanului, elu facă
unu feliu de speculația că acela ce spunea odata ca
s’a suita, nu sciu unde, si vrendu elu acolo se se
dă josu, că se nu cadia, s’a descinsa de cingatoria,
a legat’o de unu capeteiu susu, si de celalaltu a la-
sat-o diosu, că se se lase si elu apoi tienduse de
densa, sciti d-vdstra cumu, ghiemuitu, cu pitidrele
încleștate si tienduse tare cu manele. Veni, veni,
bietulu omu candu palidu candu rosiu, la vale, pana
in capetulu cingatdrei, si pitidrele i bananaia cu vest-
mente cu totu in drăpt'a si in steng’a; caută in diosu,
si mai era multu pana diosu, numai uitanduse ’lu
lua fiori. Ce se faca omulu? Pe locn ăra susu, cum
pută, trase cingatdrea, stete pucinu a cugeta si vediă
că numai cu innaditura o pdte scdte la cale. Asia
taia cingatdrea, nu pociu se ve spuiu curatu, in câte
bucăți, si incepă a o innoda că se-i ajunga............

Eram copilu candu am auditu istori’a acăsta si in-
cepusemu a dormita că copiii si că multi din d-vd-
stra, audindu-me pre mine. In celea de pe urma
am adormitu cumu se cade si nu sciu ce va fi fa-
cutu bietulu omu, s’o fi datu diosu cu naditur’a? a
remasu totu acolo ? nu pociu spune curatu.

     Asia făcură si Romanii in intielesu intorsu: cu
vreo doue trei sute de vorbe străine nu le era de-
stulu se se suie adeca si ei la parnasu. Luara vorb’a
slava, intogmai că si grecii vorb’a armata, la-
sara vorb’a gloria, cumu lasasera si grecii vorb’a


op la; si dela slava incepura a inUadi si* la glo-
riosu disera slavitu, la glorificatu Ar’ sla-
vi t u; luara vorb’a cinste, si uitara vorb’a o n d r e.
si la onorata i disera cinsti tu, la ou es tu totu
cinstitu, la stimatu, cinstitu, la stimabilu
totu cinstitu la onorabilu, respectabilu,
venerabila totu cinstitu; uitara vorb’a liberu,,
că grecii vorba Elenu, si incepura a dice slo-
bod u, că grecii Romaios — atatu le siedea bine
greciloru candu se numea Romani, cătu si noue
candu ne numimu slobodi. — începură dara ro-
manii dela slobodu a mi ti innadi si a face slobo-
dienia, slobodire, sloboditu, sloboditura . . . petece
unulu si unulu, numai bune se te arati cu ele la
nunta si insusi si la palatu, pentru-că ești bine pri-
mite cu dăl-de astea; uitara in celea de pe urma
romanii, lepadandu’si literele, uitara si de a scrie, si
i puseră popii slavoni sau slavonisati a’si pune de-
getulu in locu de pecete că se se credia, si le disera
„iscalia“ adeca „manjesce;" incepura a mânji
chartia si a se mauji pre degetulu, adeca a se iscăli;
si dela iscalire incepura a innadi si a face iscălita,
iscalitoria, iscălitură, sus-iscalitu, sub-iscalitp, adeca
cumu amu dice preste totu, mânji tu, si pre fația J
si pre dosu, si pe capu si pe pitiore; uitara vorb’a
bellum cu tdte că pana mai inedee totu mai con-
servă vorb’a belicdsa, pentru stofele ce era asia de
tari si trainice, cătu se potea lupta cu tempulu si a
tienă mai multu; uitara dicu vorb’a bellum si in
loculu ei luara vorb’a resboiu, adeca talharia-
că-ci resboiu curatu talharia va se dica — si in-
cepura a innadi: resboitoriu, resboitu, resboinicu,
adeca neavendu cu ce se se mai bata, că-ci perdu-
sera armele, incepura a se despoia intre sine» . . .
Cu catu vomu inainta mai departe, cu atatu scan-
dalulu cresce, si stamu aci, cugetanda că e destula
o măciucă la unu caru de die.

     Poteti acumu pricepe, cumu se inavuti limb’a
romana cu innaditure. Inse acestu feliu de specu-
lații urmara pana la anulu 1817. Vediura bieții ro-
mani, că cu înnăditurile in locu se ajunga la Par-
nasu, ei se puseseră la C u c u i a t’a. începură unii a
desnoda, a lapeda, a croi din nou, incepura a pune
pătra preste pătra si petrile din unghia totu mai
taricele, si de voru merge totu asia, pdte că voru
ajunge, daca nu pre vreunu munte, incai pre vreo .
Colina; că-ci cumu mergea, innadindu din teiu cur-
meiu, si acatiandu-se, că se se suie, de spini si de
polamida, si de buruiene putrede, cu catu opinteal’a
le era mai mare, cu atata da inapoi că bobocii de
rația si de gâscă candu ciupescu si intindu ierba.
Eu dau cu mintea, că de ar face cineva unu tablou,
care se represente o asemenea suire cu nade, nu ar
semena nici-de cumu o caricatura, ci din contra o
espeditie fdrte eroica catra acelu Parnasu, mai ver-
tosu de va pune in capulu ei si pre vreunu Voinea.

     Tablourile că tablourile si Voinii că Voinii, se'
le lasamu si se-i lasamu la Dumnedieu încolo; se
37*

— 220 —


 venimu Ia vorb’a ndstra. Diseramu, ch Romanulu
totu innadi, că se se scie, cumu facea bietulu omu
acela că se se dă diosu. Inse Romanulu dela des-
calicatdre, i-a disu nu sciu cine si romanasiu in di-
minutiva, care, pentru cine scie bine romanesce, va
se dica copilulu dracului. Copilu, copilu: inse cu
ce nu-i vinea lui bine, o da pe bete. Pre candu era
prin bisericele lui popi slavoni si slavoniti, audia dela
densii vorb’a „popa," o dete din gura in gura si o
luh la trei parale, in chtu fia-care ministru alu lui
Dumnedieu mai bine va se fia preotu pe romania
dechtu popa pe slavonia. — Dela slavoni audira ro-
manii vorbele gospodu, blagorodnicu, si le trecură
din gura in gura că pre câni in tarbacdla, pana
candu incepura a dice: Ce totu gosporodesci si blo-
gorodesci, popo? — Dela ei audira si vorb’a: bo-
boteza, si cu tdta ortodocsi’a si pietatea loru esem-
plaria nu se potura tiend de a nu dice unora că co-
conulu Draganu,' candu patu chte ceva, ch a patitu
o bobotdza de i s’a dusu numele. — Totu dela popi
si cărturari audira si vorb’a jupanu; si jupane in
susu jupane in diosu, pana nu mai vru nimeni se
fia jupanp. — nu sciu evreii de voru mai voi in
diu’a de astadi. — Totu dela unii că aceștia audira
si vorb’a Craiu, nu vrură nici de cumu se numdsca
nici pre Davidu nici pre Solomonu crai, lasandu
acesta vorba pentru cei de curtea vechie.*)

Va urma.)



          l Consideratiuni ortografice.

(Fine).

       In fine pentru deosebirea unora cuvente, că:
  musca — mustea — musica, pisica — pisica etc. bu-
  curosu amu primi svatulu celu pretiosu alu fonetis-
  tiloru; — numai se vedemu ce făcu ei in cașuri
  analoge, precumu e la: vecinicu**), pacinicu, Ivacico-
  vici etc.

       Tdte aceste esceptiuni sporadice si la noi, că
  si la alte limbi, — la etimologisti că si la fonetisti
  sunt de a se aduce la ordine prin norme convențio-
  nale, — ăra nu prin resturnarea edificiului intregu
  alu limbei.

       După ce asia dara din atingerea celoru mai
, marcabile momente ale ortografiei romane amu ve-
diutu-, ch cdrnele si cddele fonetice nu corespundu
recerintieloru nici scientifice, nici pedagogice, nici
economice, nici estetice; — si după ce s’a aretatu


       *) Cuventulu Craiu slav. Kral, magy. Kirâly, tatar.
  Ghirai, Gherai, in Munteni’a este pana in dio’a de astadi
  sinonimu cu berbanu, cu omu teneru, care ’si petrece dile
  si nopți in beții si desfrenari, precumu isi petrecea mai de
  multu junimea pe la curțile domnitoriloru si dinastiloru mari
  si mai mici. De aici frasea Craiu de curtea vechia
  (in Bucuresci), cumu si derivatele Craisioru, Craidonu.

Not’a Red. Trans.

       **) Vedi „Telegr. Rom." Nr. 38.


pana la convingere, ch atatu scrierea catu si cetirea
si pronunciarea corecta a limbei romane se pdte fdrte
bine si sigura regulă si instrui prin regulele basate
pe însușirile ei eufonice; dra cașurile esceptionale se
potu normă totu asia de lesne si sigura numai cu
ajutoriulu semneloru convenționale de accentuare,
prin care semnele cele negative de neaccentuare ale
sistemei fonetice devinu cu totulu de prisosu: inche-
iamu disensiunea, ce o amu fostu inceputa cu ade-
rinti cultului fonetica*), observandu-li inca numai
atat’a, ch prin descoperirile ndstre n’amu vrutu se
luamu nici-decum o atitudine ofensiva ci numai de-
fensiva.

      La romanii cei de dincolo de Carpati, unde sem-
nele fonetice, că semne ajutatdrie la trecerea dela
slovele cirile la literile'latine, au fostu introduse**)
oficiosu, si pana acum inca nu s'au delaturatu
formalminte, — recundscemu îndreptățirea de a le
mai folosi, convinși fiindu ch acele — după cumu
vedemu din progresele societatiei academice — nu
peste multu voru cadea de sine.

      Pana si particulariloru de dincdce, cari tiparescu
cârti, ce ori sunt menite si pentru scdlele de dincolo,
ori au altu asemene scopu speciala — nu li potemu
denegă libertatea de a’si tipări cărțile după gustu
sdu necesitate. — Insusi marele etimologu A. T. Lau-
rianu si-a țiparitu cărțile sale scolastice de dincolo
cu semnele auxiliare fonetice; — si societatea aca-
demica din Bucuresci a decbiaratu, ch nu eschide
operatele scrise cu atari semne fonetice dela concur-
surile pentru operatele de premiatu.

      Tdte aceste nu ne jendza pe noi.

      Dar’ ceea ce ne face de a redică vocea sunt
cașurile: candu vedemu, ch unii din particulari ata-
candu cu tendentiositate unitatea ortografica — unic’a
unitate ce mai aveamu noi aici, — voru — in lo-
culu ortografiei adoptate de toti prin consense for-
male si concluse competente, — se obtruda natiunei
pe cale fortiata si necompetente unu modu de scriere,
care prin caracterele sale cele străine, si prin for-
mele cele stricate numai o deformdza si o despica
intr’o limba vechia si un’a neologa***); — candu din
unele propuneri, ce s’au facutu si mai de curendu
in sinodulu archidiecesanu din Sibiiu amu observate,
ch ei aru fi voitn cu totu pretiulu se bage ortografi’a
loru si in afacerile oficidse bisericesci — fara de a
mai întrebă, ch ore ce părere au si cei din diecesele
celelalte? — fara de a mai gândi, ch dre nu se
tiene de competinti’a congresului naționala de a
sustiend unitatea ortografica in biserica? — candu
in fine vedemu, ch ei isi uita cu totulu si de aceea,


      *) Dr. Marienescu continua in „Tel. Rom." tractatulu
seu despre ortografia, in care dă o analisa a ortografieloru
etimologice si fonetice, ce e demna de atențiunea publica.


      **) Au fostu introduse semnele fonetice, dar’ nu si li-
bertatea de a schi moși limb’a in haterulu aceloru semne.


***) Inchinatiune, si declinație sdu declinațiune etc.

-- ' <


— 221 —


precumu că mai avemn si alte corporatiuni cu o
competintia multu mai larga si mai potrivita de a
se asprime in privinti’a recerintieloru ortografice, —
precumu e asociatiunea transilvana pentru literatur’a
romana*), societatea academica etc.

     Facia de atari agresiuni m’am vediutu silitu si
eu — că unulu celu ce inca din tineretie amu con-
tribuitu cate ceva la consolidarea si sustienerea uni-
tății ortografice — se apucu din nou păn’a de de-
fensiune, pe care dăca cate odata o-amu apesatu pră
tare, si dăca, descoperirile mele ici colea le-am mai
presaratu si piperatu si cu cate o gluma prietindsa,
— apoi se fiu si eu privitu de pre deplinu escusatu,
pentrn că — ce e dreptu — avemu multe — fdrte
multe lipse de tdte, dar’ tocmai de cdrne si cdde
la ortografia — dieu — n’amu avutu acum nici o
trebuintia!

     Pe candu ne-amu luafu libertatea de a reprobă
inconvenientiele fonetice, — pe atunci nici decumu
nu amu disu, că scrierile cu ortografi’a etimologica
n’aru avea si ele pecatele loru.

     Intre scăderile cele mai remarcabile, ce depopo-
ralisăza ortografi’a etimologica, la primulu locu trebue
se punemu passiunea cea excessiva mai cu sdma a
Blasieniloru de a latinisă cuventele si formele limbei
si acolo, unde nu e nici o lipsa. Asia nisce scrieri
incarcate si intiepenite că aceste: Ai scaimbatuvitielii
cu parcelii, si ai ulitatu, că leonii nu sunt lepori de
prein cinia etc., — te făcu se fugi mancandu pa-
mentulu!

     Totu asemene impressiuni curidse făcu si nisce
cuvinte nepeptinate că acestea: Nu e bene se-Uprendi
mentea cu strigoniele si mulierile nebone etc. Ele te
făcu se te apuci de capu, si se strigi: Ddmne, sca-
pa-me de etimologisti că aceștia, că de tonetisti me
voiu apera eu!

     Nu mai pucinu burlesca mi se pare si formul’a
pluralului neutralu in a, precumu sunt: principia,
adverbia, 6sa, oua etc. Lașa, că nicairi nu se prp-
nuncia cu a, si că la cuvintele ce finescu in ca si
gu nici nu se potrivesce d. e. nu se dice: aca-le,
peteca-le, belciuga-le, plotoga-le, ci: ace-le, petece-le,
belciuge-le, plot6ge-le etc., — dara ea e cu totulu
si de prisosu, pentru că form’a de flexiune in e ajun-
gfindu pentru tdte asemene cașuri, dă o regula ge-
nerala.

     Ddca asia dar’ scrierea fonetistiloru: principii de
ortografie (orthographische Fiirsten) e unu extremu
ridiculosu, apoi dieu! si principia-le (nu cumva prin~


      *) Asia credemu, că si asociatiunea transilvana pentru
literatur’a romana etc. la cea mai de aprdpe a sa adunare
se va pronunciâ din nou in respectulu ortografiei, — ai re-
probandu tentatiunile fonetice, nu numai se va dechiară din
nou pe langa ortografi’a etimologica, dar’ inca mergfindu cu
unu pasu mai inainte prin adoptarea duplicatiuniloru la con-
sonante, jjn interesulu unitatii ortografice la toti romanii, se
va identifica in privinti’a ast’a cu societatea academica.


cipesele?) d$ ortografia ale etimologiloru dela Blasiu
te făcu se credi, că ei latinisandu asia — voru se
fia mai Papa decatu insusi Pap’a dela Roma!

     Trecându la ortografi’a societății academice din
Bucuresci, apoi si acf inca aflamu destule defecte,
dintre cari sulevamu numai urmatdriele:

     Cea dintaiu' regula, ce a facutu societatea aca-
demica in privinti’a ortografiei e greșita cu totulu.
Aceea e punctulu 1 alu modului de scriere alu socie-
tatei academice (Anualele I. pag. 280) ce suna asia:
„Literile d, s, t, inainte de i pierdu sunetulu propriu,
schimbandu-se in sunetu acei den talu. —■ Unde aceste
trei litere inainte de i isi conserva sunetulu propriu,
caus’a e, că i nu e originariu, prin urmare se sub-
stitue prin e.“

     Din acăsta regula — mai întâia premis’a aceea,
— cumcă d, s, t, inainte de i pierdu sunetulu pro-
priu — e falsa, d. e. diregu, singuru, tina, etc. —
apoi si nexulu causalu cumcă atari i — cari nu al-
terăza pe d, s, t si-aru trage originea *din e, — nu
e totu-deaun’a adeveratu, d. e. sinu, platimu, gasitu,
etc.; prin urmare si consecinti’a ce o trage societatea
de aci, nu numai e cu totulu nelogica, dara ea ar’
fi pentru limb’a romana si fdrte funesta, — Ce, limba
ar’ mai fi, si acăst’a —• rogu-ve! „Den harteele de-
plomatece amu cetetu, că cu ce paterna, cu ce sela,
cu ce terania s’a dectatu posetiunea politeca" etc.

     Dar’ apoi regulele, ce si le-au formatu labora-
torii lexiconului academica in privinti’a suneteloru
derivate ale lui d, s, t, — sunt si mai grdznice. Ele
intre altele dieu: „consonantele d, s, t, au sunetu
siueratu nu numai cu i, că in esemplele de susu, ci
si cu e după dinsele, candu după acestu e vine se,
st, ll, rr, s’au r nrmatu de alta consonante: putre-
descu, passescu, intellegu, terrina, termu, testu, șerpi,
deșertare." (Vedi dictionariulu societății academice,
— de Laurianu si Maximu 1871 pag. XXIII.)

     Acăsta regula pe catu e de complicata si gredia,
— pe atatu e si falsa si netrebnica. — Eu socotescu,
că nici cei ce o au facutu nu o potu tienă in minte
asia după cumu e formulata — si mai că ar’ fi fostu
mai usioru de cuprinsu, dăca luandu lexiconulu, si
insirandu tdte cuvintele, ce voru se le traga sub ca-
lapodulu acestei regule, aru fi disu, că d, s, t șe im-
mdia si inainte de e in cuvintele urmatdre: putredescu
etc. citandu intregu lexiconulu cu atari cuvinte.

     Se me ierte d-loru, dar’ ast’a apoi nu ar’ fi o
regula, ci o secătură, o adeverata tortura, — facia
de care — nu e mirare — dăca fonetistii se apera
cu totu aparatulu cdrneloru si cddeloru, dar’ voru
avea totu dreptulu, se-si arate si colții!

     D’apoi regul’a acăst’a monstrudsa e totu d’odata
si falsa, pentru că nu e cu literile ce mai urmăza
immdia pe d, s, t, in siueratdrie, ci — după cumu
amu aretatu mai susu — semi i ce se afla intre d,
s, t si e din radecin’a cuvântului, d. e. putredi-escu,,
pasi-escu, tieri-na etc. Er’ dăca atare semi-i acolo hu
esista, d, s, t, nici nu-si pdte pierde sunetulu origi-

— 222 —


nalu, d. e. plate-sCu, gas-escu, terribile,«testamentu,
serbatdre, disciplina etc.

      Feriti-ve asia dara — de atari asia numite re-
gule intortocate, cari numai depoporalisâza, dra nu
ajuta ortografî’a etimologica, — si precisati atatu re-
gulele, catu si esceptiunile asia, că ele se fia lesne
de intielesu, lesne de invetiatu si lesne de tienutu in
minte; apoi că ele se păta — cuprinde intre barie-
rile sale tdte — sdu celu pucinu marea maioritate
a casuriloru, pentru care ele s’au facutu.

      Mai fia-mi permisu se intrebu si aceea, de ce
tieba e formula ione in locu de tune, candu potemu
trai omenesce si cu acdst’a? Apoi bage de sama, că
celu ce vrea se scape de iune, lesne cade in oane d. e.
legiune si legidne, bune si bdne etc.

      Spre norocire, vedemu din annalele societatatii,
că nici ea nu se tiene intru tdte de aceste regule
pe catu excessive, pe atatu si defectudse, — ci totu
mai tare ■ se apropia de acelu stadiu, unde etimologi’a
trebue se tiena equilibriulu cu recerintiele fonetice.

      Ddca peste aceste mai avemu inca ceva de disu,
aceea este recomandarea, că — după ce academi’a
isi stabilisdza regulele sale de scrisu, apoi se le si
tiena mai cu acuratdtia. — D. e. in annalele socie-
tarii, din an. 1877 pag. 2, punctulu 2, aflamu intr’o
singura alinea urmatdriele variante: există, essempla-
rulu, exacta, exemplariulu, essactitatea, essista, tex-
tulu etc. — Asia pe alte multe pagini aflamu: tipa-
rdsca si typari (pag. 4); Muzeu si museu (pag. 33
si 69) etc.

      După ce annalele societatiii se tramitu la tdte
societățile literarie din afara, ori ce strainu obser-
vandu aceste alteratiuni, va dice: că aceste variante
sunt pentru erori de tipu prd dese, dra pentru sis-
tema — prd nesistematice. Ddca unu particulariu
cade in atari inconsecintie, se pdte mai lesne escusă;
— dar’ la o societate academica, care trebue se trdca
de modelu in scriere, — atari gresieli se idrta mai
cu greu.

      Ceva atențiune mai multa trebue se-i recomen-
damu societarii academice si in privinti’a semneloru
de accentuare, candu aflamu d. e. in annale pag.
3: a ne opri aici spre a arata (oprf — arată) ; pag.
4: va capata (capetă); a tine (tind — tiend) etc. —
Apoi se nu ignoreze, că publiculu cetitoriu astdpta
cu totu dreptulu, că se nu lipsdsca nici odata acele
indicie aperte de langa t, cari i dă acestuia insusirea
de a schimbă sunetulu lui d, s, t in siueratdrie, —
pentru că altu-cumu cetitorulu nu scf indata deosebi
pe tine de tiene, sine de sine, platii de platii etc.; si
de ce i immdia pe d, s, t, in cuvintele: „disse“ (dîsse)
dra in „prapadissew nu, in „auditu“ (audîtu) dra in
„claditu" nu ? etc.

      Din estremele oposite ale ortografieloru fonetice
si etimologice, — potemu vede, că: „in medio veritas."

      Parasdsca fonetistii cdrnele si cddele cele de
prisosu, apoi formele cele stricate si străine, precumu
sunt finalele in nație, ființa etc.; dra de alta parte


mai slabdsca si etimologisrii din corsetulu latinitatii
cei prd strinse, cu care intiepenescu unele cuvinte,
cum sunt: „scalimbaturile leporiloru de prein vinia“ etc.

      Vrendu a incheiă nu potu se lasu neatinsa im-
putarea cea stereotipa a celoru de dincolo, ch noi
cei de dincdce avemu unu stilu greoiu, că scriemu
intr’o sintaxa străină; ch intrebuintiamu prd multi
larinismi etc.

      Asia e 1 trebue se recundscemu tdte aceste; dara
ddca ne influintidza limbele intre cari traimu, nu e
vin’a ndstra; după cumu nu e nici meritulu eschisivu
alu celoru de dincolo, ch influintiati de limb’a fran-
cesa au adoptata o sintaxa mai potrivita cu limb’a
romana.

      Pe catu inse cei de dincolo au o sintaxa mai
buna, pe atatu de defectuosi sunt in recerintiele gra-
maticale. Pare ch la ei pici nu se mai invdtia prin
scoli gramatic’a romana.

      Noi ddca mai adoptamu din candu iu candu
cate unu cuventu latinescu, apoi celu pucinu i dhmu
form’a limbei romane. Cei de dincolo inse primescu
in limb’a romana cuvinte franceze cu carulu , fara
se le îmbrace in portulu romanescu. Ei incarca
limb’a romana cu gasConade galice garnisite cu totu
feliulu de alte cuvinte străine, — pare că te afli in
bazarulu din Tiarigradu!

      Asia gasimu prin tdte gazetele loru: a decedata
si totuși decessu; a decidatu si totuși decisiune si de-
cisie; — a procedatu si totuși processu verbala, re-
trocedare, retrocessie si retrocessiune; a ceda si cessie
si cessiune; a coincidatu si conincisu; etc. cu unu cu-
vânta, ei ddca afla ch francesulu dice: ddcdder, pro*
cdder etc. apoi socotescu, că tdte verbele adoptate
trebue trase pe calapodulu conjugatiunei in are, —
fara de a gândi, ch romanulu mai are si conjugatiuni
in bre, ere si ire.

      Mai departe: a congediu pe minister] — prinț
straniu] — buvoar, ardoasa, exposbu, etc. dizposițit
penali si totu acolo: dizposițiuni generale. — Mai aflamu
apoi: inceapa romaneasca si la din contra: ocbnu,
tbtru etc. sdrobitu — zdrobit si (țdrobit; — ciorba
de Zarzavaturi cu franZele si ongemocht etc.

      Periodele cele lungi, cu incise peste incise, cari
te osteneseu de gandesci ch-ti ese sufietulu pana
ajungi la capetu, ■— se tienu de slabitiunile scriito-
riloru de dincdce. Dar’ dieu! si constructiunile cele
meruute, de cate doue-trei cuvinte ale celoru de din-
colo, carora li s’au scurtatu vidti’a cu cate o pansa
catu o prăjină de lunga, — inca te făcu se-ti perdi
rabdarea, — pentru ch trebue se cetesci cate diece
— doue-dieci de atari foliutie pana afli unu conceptu
rotnndu, unu intielesu deplinu, o ideih completa. Sunt
scriitori buni si rei si dincolo si dincdce; dincolo
mai mulri, pentru ch si scriu mai multi. Peccatum
est intra muros et extra. De aceea e bine pana po-
temu invetiă unii dela alții.

I. cav. de Puacvariu.


i

— 223 —


tensiunea onorii ABCdarie romanești.

(Urmare.)

      . .n aceste puncte de vedere si din altele ce le
pdte vedea totu muritoriulu, ce va prinde acdsta
carte in mana, trebue se dicemu că numitulu Abcd.
e neintuitivu, nemetodicu, nepracticu, fara gustu si
duce cu greu si nesigura la scopu. Literile alfabet,
mare scriau, afara de pucine, nu au locu nice decatu
in unu Abcdariu romanescu, si mai alesu in unulu
aprobatu la anulu dlui 1878, din partea prea. ven.
brdinariatu diecesanu de Gherla.

      Se ne vedemu de cale!

      Lectiunea a 54-a. Numire de fapture si de lu-
cruri. In scdla. Aci ne infaciosiddia numele obiec-
teloru de scdla.

      Lectiunea 55-a. A casa. 1) Cas’a cu despartie-
mentele si mobilele ei; 2) „In curte: animalele do-
mestice; 3) Ih gradin’a de legume si flori: numele
legumeloru si ale floriloru; 4) In gradin’a cu pomi:
numele pomiloru si ale fructeloru; 5) In alta parte
langa casa. Aci ne arata numele edificieloru de langa
casa, ale nutretieloru si ale bucatelord; 6) Uneltele
de casa si de economia.

      Lectiunea a 56-a. La beserica.

      Lectiunea a 57-a. In satu. Locuitorii satului cu
respectu la ocupatiunea loru.

      Lectiunea a 58-a. Nume de persdne, tieri si
tienuturi ai cetati, cu fia-care inițiala mare cate unu
nume,

      Lectiunea a 59-a. Domnedieu.

      Lectiunea â 60-a. Pruncnlu. Ore nu era mai
bine disu, „Copilulu,* **⁾ că-ci pruncu e fiiulu omului
muritoriu numai atata, pana ineă nu vede sdrele;
indata ce vine pe lume, e infante si apoi eopilu; că
copilu incepe a amblă la scdla si nu că pruncu*).

      Lectiunea a 61-a. Cas’a, descriere.

      Lectiunea a 62-a. Curtea, descriere.

      Lectiunea a 63-a. Scdla, descriere, dra dela a-
prdpe la departe!

      Lectiunea a 64-a. Omulu. Aci, după ce ne re-
peteadia lectiunea a 59-a, Domnedieu, ne spune is-
tori’a mosiului Adamu si a mdsiei Ev’a, pana ’i-a
pusu in raia.

      Lectiunea a 65-a. Beseric’a, unde intre altele
dice: Mai bine „potua dmenii cundsce pre Dom-
nedieu si a se rogă lui in cas’a lui Domnedieu; dre
nu eră mai bine disu: Mai bine „invdtia⁴⁴ dmenii
a cundsce pe Domnedieu in beserica? Apoi: Bese-


        *) Gestiuni de acestea se le mai lasamu filologiloru. Be-
tranii traductori ai cartiloru ss. numescu pe Is. Chr. pruncu
si candu ara de 12 ani (Luca c. II. 43 etc. etc.) De alta
parte la ehronicari copilu se aplica adesea numai la prunci
nelegiuiti, se pune si in locu de a p r o d u, care ar corespunde
la modernulu cadetu, junisioru, lat. Puer, câ si la ado-
lescens; in Romani’a se dice mai preste totu Bai atu, baiata,
ri prea bine asia. '                                      Not’a Red.


ricele au „usia“ mai mare, nu „us,i“ mai mari?
si drasi: Scdl’a e mama prunciloru, nu a copiiloru?

     Lectiunea a 66-a. Satulu sdu Comun’a, Opidulu
si Cetatea. — Sătenii cu toti la olalta se ingrigescu
de beserica, de scdla. Mai bine eră disu „si“ de scdla,
că urmddia punctulu după obiectulu alu 2-lea alu
propusetiunei.

     Lectiunea a 67-a. Campulu.... dr loculu unde j
cosescu drb’a, o usca si făcu fenu din ea, se dice *
„ritu“ si fânatiu. Provincialismulu ,,ritu“ potea fi
inlocuitu prin romanulu si totu odata universalulu
pratu, aci potemu elimină terminii rei, provincialismii.
Rîtu, de alta cumu ’si are insemnatatea sa: nasulu
rimatoriului. Se nu-lu confundamu deci cu pratulu,
că-ci e numai instrumentala cu care scurma preturile*).

     Lectiunea a 68-a. Tienutu. Titulele bucatiloru
de lectura sânt aci articulate, aci nearticulate; nu
mai scie omulu de ce se se tiena.                        ¹

     Lectiunea a 69-a. Tiera. — Stătu. Aci: Celu
mai mare (?) in tidra se dice domnulu sdu domnito-
riulu tierei; si dra: Tidr’a in care ne amu născuta
„dicemu“ că e patri’a ndstra. Ba nu dicemu. ci este!
Apoi din propusetiunea amplificatoria: dr’ ddca voru
trai reu unulu cu altuia, nu voru potd fi fericiti —
scdte pentru-că: Unde-i unulu, nu-i potere. La ne-
casu etc. Ddca a voita dlu autoriu, se tinda la ma-
sim’a acdst’a, trebuiă se dica: Omenii trebue se tra-
idsca in unire etc.; dr’ ddca nu, nu potu fi fericiti
că-ci: Unde-i unulu etc. Premisele dlui autoriu le
potd duce mai bine la masim’a: Unde intra cdrta-n
casa, de acolo noroculn idse!

     In acdsta bucata de lectura ne face cunoscuti,
cu superiorii besericesci: Episcopu, Archi-Episcopu
si Metropolitu. Pe acestea-i scrie cu inițiala mare,
că-ci si d-sa dela Santi’a Loru purcede, dra numele
gentilitie nu, d. e. Unu Metropolitu alu „romaniloru*
locnesce in Blasiu; si dra: multi „romani¹⁴ au inve-
tiatu etc. De altcumu aceste pdte se privescu de li-
bertăți poetice.

     Lectiunea a 70-a. Pamentulu. Se vedemu ince-
putulu: Pamentulu este rotundu că sdrele. Era in-
cepemu a veni la lucruri rotunde, har ceriului ! După
ce ne spune cele 5 continente, apoi ne spune că noi
veniramu din Itali’a dela Roma.                       ‘

     Lectiunea a 71-a. Ceriulu; lect. 72-a. Lumea j
lect. 73-a. Canele cu bucat’a de carne in gura, fa-
bula; lect. 74-a. Copilasiulu modestu, anecdota; lect,
75-a. Albin’a, invetiatura descriptiva, in versu; lect.
76-a. Corbulu si vulpea, fabula; lect, 77-a. Tempulu,
descriere; lect 80-a. Vdr’a, descriere; lect 81-aTdmn’a,
descriere; lect. 82-a. Cantare catra Nascatdri’a de
Domnedieu; lect. 83-a. Cine ce invdtia, mdrtea-lu
desvdtia, anecdota; lect. 84-a. Nu fură, istoridra;
lect. 85-a. Cine nu se indestulesce cu pueinu, nu e


      **) Rîtu, că parte de catnpu, este ung. Răt, in Ro-
mani’a Livada, in eatensiune mai mare fenatiu, catnpu,
siesu.                                                  Red.

— 224 —


vrednicii de mai multu, istoridra; lect. 86-a. Nu ve
certati! istoridra in versu; lect. 87-a. Nemultiamirea,
istori’a unei intemplari din Spart’a, (lucru din ve-
cini); lect. 88-a. Nu minți, istoridra; lect. 89-a. Sen-
tintie; lect. 90-a. Plugariulu cu ochilari, fabula în
versu; lect. 91-a. Omulu mincinosu se rusindza in-
susi, fabula; lect. 92-a. Cine e lenesiu, se face si
mincinosu, istoridra; lect. 93-a. loanu si Valeriu, in-
vetiatura indreptatdria spre diligentia; lect. 94-a. JEto-
mulu si Traianu, istoria; lect. 95-a. Vulpea si stru-
gurii, fabula; lect. 96-a. Numerii arabici pana la 1000
La pag. 68 lect. 93-a avuramu 1 luniu 1842; de
acolo pierduramu pana aci 842. Bine mergemu; de
amu pierde in tdte că in cunoscinti’a cifreloru, atunci
candu finimu cartea, nu mai scimu nimicu. Urmddia
finea: Tabl’a inmultirei in ciclulu numeriloru pana
la 100, cu adaosulu: de 10 ori 100 suntu 1000.

     Atat’a, catu vediuramu, fu disu din ddsca in
ddsca, din părete in părete, in cartea dlui loanu P.
Papiu. Numai facia de acestea se ne damu opiniunea;
paretiloru le damu pace, că-ci precumu intrdg’a carte,
asia nici pre păreți nu vomu află baremi un’a litera
ciriliana. Potcovele acelea ce ni sunt si bune se le
invetiamu? Literatur’a besericdsca vomu invetia-o
latinesce la Pest’a. Totuși eră bine se avemu in
Abcd. baremi că din curiositate, vre-una lectiune, sdu
incai literele.

     In urm’a celoru premise, crediu că fia-care din
on. lectori si-a formata un’a idea despre Abcdariulu
dlui I. P. Papiu.

     Eu inse, că acel’a ce-mi luaiu libertate a’lu de-
scrie, sum liberu a’mi descoperi si opiniunea ce o
am castigatu despre desu citatulu opu. l£ta opiniunea
mea:

     Numitulu Abcdariu se folosesce, unde se folo-
sesce, in lipsa de altulu mai bunu, sdu că-ci e cumu
amu dice — espedatu cu pasportu vidimatu.

     Domnii invetiatori cati o folosescu, nu voiescu
a dice că nu cunoscu, ci nu cutdza a folosi vre-nn’a
carte, fia si mai buna, ddca nu li e verita de susu.

     Ori care se fia caus’a, e destula de tristu. Pana
avemu-Abcdarie romanesci destule, ar’ trebui se ne
alegemu; da, ar’ trebui se ne alegemu noi invetia-
torii arm’a. La esamenu, candu vine dlu protopopu,
nu ia in considerare, că cărțile ce le folosimu ar’ fi
bine înlocuite prin altele mai demne de seclulu pre-
sente; nu ia in considerare nici alte împrejurări ce
obvinu unui invetiatoriu, mai alesu in dieces’a Gher-
lei, ci isi arata nemultiamirea publica, colea intre
dmenii necarturari. (întrebați pe AleSandru Bot’a,
cumu i mergeau trebile, candu functionă că invet.
in Cristurulu Ciceului, sub dlu protopopu I. Papiriu?

     Rabda deci dascale, ddca nu te folosesci nici
de pucinulu dreptu ce ilu ai — că recompensa pen-
tru multele datorintie ce-ti sunt impuse — de a-ti
alege însuti arm’a de aparare.

     Sperandu că domnii si frații colegi din susu
numit’a diecesa voru binevoi a-si procura cate unu


esemplariu din tdte Abcdariele romane ce le
in patria, le voru studiă si in fine voru
locurile competente licenția pentru folosirea .
Abc. pe care ’lu voru află mai bunu; sperandu
in un’a din siedintiele reuniunei invetiatoriloru din
numit’a diecesa (se me erte lumea de cumva Gher-
lenii nu au reuniune) va arată unulu din membrii
ei, că dieu! nu prd poți tienea pasu cu altulu, ddca
ești descultiu, dra drumulu grunzurosu, pre candu
companionulu de calatoria e preparata cu tdte cele
necesarie pentru drumariu; si va recomenda din tdte
Abcdariele numai pre unulu, care inse se fia demnu
de tempulu de facia, de anulu 1878.

     Spre a întinde aci atat’a vorba, me aduse mai
tare împrejurarea că, in numit’a carte, nu afla omulu
nici un’a descriere intuitiva. Partea prima a cartiei
e prea grea, nefiindu metodica, intuitiva; dra partea
a 2-a e prea monotona. «Nu a variata, materi’a din
destula, nu a descrisa unu singura instramentu de
agricultura, o singura ocupatiune; scurta: avemu abc-
darie cu multu mai bune, dara si acele trebue mo-
dificate. Aci inse modificarea nu e recomandabile, ci
înlocuirea.

(Va urmă.)



Procesu verbala.

     Adunarea generala a asociatiunei transilvane
pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. tie-
nuta in orasiulu Simleu la 4 si 5 Augusta cal. n.
anulu 1878.

Siedinti’a I. in 4. Augusta.

     Conforma programei publicate in diarie de co-
mitetula asociatiunei, membri ei, — după terminarea
servitiulni divina — se adunara dimindti’a la 9’/₂
dre in numeru considerabila, — in care s’a ve-
dîbtu si o cununa de dame, precum si numeroși re-
presentanti ai poporului, — in localitatea teatrului
aldsa de comitetulu arangiatoriu pentru siedintiele
adunarei generali.

     Membrii adunati alega o comisiune pentru a
invită presidiulu asociatiunei la acdsta adunare.

     Preste pucinu timpu comisiunea se reintdrce,
in frunte ca dlu George Baritiu, primu secretariu
alu asociatiunei, carele — intimpinatu cu vivate en-
tusiastice — aduce la cunoscinti’a asociatiunei, că
atatu presiedintele, catu si vice-presiedintele sunt im-
pedecati de a fi potutu veni a conduce siedintiele
acestei adunari generale; invita dara adunarea se-si
aldga unu presiedinte adhoc.

     Dlu George Popu, luandu cuventulu., si accen-
tuandu, că adunarea ia cu regretare actu de absen-
ti’a silita a ilustriloru ei presiedinti, propune de atare
pe dlu primu secretariu alu asociatiunei, George Ba-
ritiu, ceea ce se si primesce cu entusiasmu.

     Dlu George Baritiu, ocupandu presidiulu, mul-

■ ■                             W,

— 225 —


   tiamesee pentru acăst’a distinctiune, si cere concur-
   sulu adunarei, spre a potă conduce cu succesu sie-
   dintiele ei, la cari d-sa pana acuma participase ca
   gregariu. Apoi dreptu cuventu de deschidere, face o
   revista asupra trecutului literaturei ndstre. împarte
   in doue acăst’a revista; in partea prima desvălta is-
   toriculu faseloru, prin cari a trecutu literatur’a ndstra
   pana la anulu 1860. Literatur’a ndstra— dice d-sa
   — dateza din secolulu alu XVI-a; atunci ideile de re-
   formatiune, cari avura o inriurire atatu de mare a-
   supra progresului pe terenulu bisericescu, politicu si
   socialu, nu potura se remana fara efectu nici asupra
   stângi culturale a romaniloru. Primulu resultatu, ce
   s’a ivitu, a fostu o mișcare literaria bisericăsca; pri-
   mele ndstre monumente literarie apartienu ramului
   bisericescu. Aceste apoi intr’atata se înmulțiră, incatu
   formara o biblioteca intrăga. Incetulu cu incetulu
   apoi barbatii de litere ai romaniloru începură se faca
   încercări si pe alte terenuri. Dar’ in curendu ei de-
   tera preste pedece mari.            ,

        Aceste pedece fura: slavismula, care s’a în-
   cuibata in biseric’a ndstra si apoi elenism ulu,
   care intrase in vidti’a sociala si publica romana. Dar
   cu tdte acestea obstacole, lucrările aceloru barbari
   nu remaserafara efectu, că-ci geniulu bunu alu na-
   tiunei i-a aperatu. Acestu geniu ne-a scăpata esistenti’a
   ndstra naționala. Barbarii noștri de litere au totu
   lucrata si totu lucrandu produseră o literatura, cu
   care potemu stă in faci’a Europei, că-ci celu ce vrea
   se-si formeze o biblioteca compusa din tdte produc-
   tele literaturei romane, acel’a pdte se adune vre-o
   diece mii de lucrări. Dar’ nu e destulu se ne mul-
   tiamimu cu resultatulu acesta; trebue se tindemu a
   inaintă, spre a ne potă pune in o linia cu popdrale.
   cele mai civilisate.

       ■Acesta a fosta motivula, care a îndemnata si
   pe barbatii. de frunte ai natiunei se infiintieze aso-
   ciati unea acăst’a.

        In a dou’a parte a cuventarei sale, dlu George
Baritiu esăminăza, care este progresulu facutu de li-
, teratur'a ndstra in anii dela 1860 si pana acum’a,
si dice: In timpulu mai nou si regimulu a vediutu,
că trebue se deschidă limbei si literaturei romane
unu terenu mai mare; ast’a fu caus’a, că inca înainte
de 1860 s’au infiintiatu translatare, cari au tradusu legile
si ordinile oficiale; apoi se tipăriră cârti școlare, si se
concese infiiutiârea acestei asociatiuni. Evenimentele
nu ni-au permisu, câ noi romanii se damu acestui
institutu de cultura naționala atat’a nutrimentu, catu
amu fi dorita; dar’ națiunea a facntu catu a potutu.
Resultatele acestei asociatiuni si pana acum’a sunt
considerabile; multi tineri au capetatu dela ea sti-
pendii si ajutdre, cari apoi devenira fii folositori ai
natiunei. Er’ literatur’a s’a inaintatu prin infiintiarea
foii „Transilvani’a," organulu oficiale alu asociatia-
nei. In tempulu mai nou inse se arată unu resultatu
imbuciiratoriu si pe alta terenu, anume: s’a deșteptată
in poporu simpati’a pentru meserii, ceea ce ii lipsiă


cu totulu. De candu asociatiunea dă ajutdrie pen-
tru invetiaceii de meseriași, numerulu aceloratineri
romani, cari* intra pe carier’a de meseriasid, să spo- .;
reșce, ceea ce se constata evidenta prin aceea, că
precumu va arată raportulu comitetului — pentru
cate unu ajutorîu de 25 fi. anunciatu de asociatiune,
au recursu patru-digci si anulu de tineri, ăr’ pentru
cate unu ajutoriu abea de 12 fi. 50 cr. au concurau
^jeptedieci.

      Sub impressiunea acestoru resultate inveselitdre,
dlu Baritiu saluta cu bucuria activitatea presenta'a
asociatiunei si deschide adunarea ei, fiindu intimpi-
natu in mai multe restimpuri, precum si la fine, de
aplausele adunarei.

      înainte de a trece la ordinea dilei, ia cuventulu
dlu vicariu alu Silvaniei, 'Âlimpiu Barboloviciu; si *—
prin o cuventare bine inspirata —- saluta adunarea
presenta in numele despartiamentului XI. alu aso-
ciatiunei.                                             ₍

      I.      Trecimdu la ordinea dilei, urmăza alegerea'
de 3 secretari ad hoc pentru redactarea proceseloru
verb'ali.

      Presiedintele propune si adunarea aclama de
atari pe dnii: Dr. Grigorie Silasi, DemetriuSbciu
si losifu Vulcanii.

      II.      Secretariulu alu doilea alu asociatiunei, dlil
dr. losifu Hodosiu, cetesce raportulu comitetului aso-
cia tiunei despre afacerile pe anulu 187 ⁷/₈.

      Csșsarittta cetesce raportahr seu despre stareâ ,
fondului asociatiunei si a fondului academiei de dre-
pturi.

      Conformu programei avea se urmeze raportulu
bibliotecari ului asociatiunei despre starea bibliotecei,. ?
inse dlu presiedinte aduce la cunoscinti’a adunarei, -
că dlu bibliotecariu de o parte fiindu impedecatu d’a
fi potutu veni la acăst’a adunare, de alt’a că biblio^
tec’a netiindu inca completa arangiata, bibliotecariulu
nu pdte raporta; dar’ va pregăti unu raporta pentru ,
viitdrea adunare generala, observandu-se, căde asta?
data s’a facutu amintire despre starea bibliotecei in
raportulu comitetului.

      Se ia acta si rapărtele se alatura acestui pro*'
cesu verbale sub 1) si 2).

      III.     Conforma programei urmăza alegerea co-
missiuniloru; presiedintele suspinde pe 5 minute sie-
dinti’a spre a se potă consultă iu privinti’a persăne-
loru; cari se se alăga in acele comissiuni.

      După trecerea de 5 minute, siedinti’a se redes-
chide si presiedintele anuncia, că a sosita o depesia
de felicitare dela administratiunea „Predicatoriului
Romanu“ din Gherl’a.

      Depesi’a se cetesce si se intimpina cu aplause;
se alatura sub 3).                  !            ,

      IV.      Presiedintele aduce la ciinoscinti’a adunarei,¹
că i s’a presentatu o lista de membrii din cari ar’
fi se se compună comissiunile indicate in programa^

      Astu-modu iu comissiunea de 3 membrii pentru
revederea si esaminarea fonduriloru si rariociniutui


36

— 226 —


pre anulu trecuta 187 ⁷/₈ se recomenda dnii Georgiu
Filipu, Gavrila Trifu si Const. Colbasi.

        Se primescu.

        V.       In comissiunea de 3 membrii pentru incas-
   sarea de tacse dela membrii vechi si însemnarea de
   membrii noi dimpreună cu tacs’a respunsa de aceștia,
   se propunu dnii: Alesandru Popu, Vasiliu Vancu
   si Simeonu Orosu.

        Se primescu.

        VI.        In comissiunea de 3 membri pentru a esa-
   mină budgetulu asociatiunei presentatu de comitetu
   pe anulu 187⁸/₉ si a veni cu opiniunile sale in sie-
   dinti’a urmatdre, se recomenda dnii: I. M. Moldo-
   vanu, Emericu Popu, N. George Visia, Alesandru
   Lemeni, si loanu Ângyal.

        Se primescu.

        VIL        In comissiunea de 5 membri pentru pro-
   puneri se propunu dnii Teodora Rosin, Florianu
   Marcusiu, Nicolae Negrutiu, Irodionu Sabo si Vasiliu
   Lesianu.

        Se primescu.

        VIII.       Urmandu cetirea disertatiuniloru, presie-
   dintele spune, ch la presidiu s’au presentatu 2 diser-
   tatiuni, un’a dela dlu dr. Gregoriu Silasi, alta dela
   dlu dr. los. Hodosiu.

        Dandu-se cuventulu dlui dr. Gregoriu Silasi,
   dsa cetesce disertatiunea sa intitulata: „Universitatea
   dela Cotnari si invetiamentulu rornanu in secolii XV,
   XVI si XVII.

        Disertatiunea, lucrata cu multu studiu, este as-
   cultata cu atențiune generala si acoperita de aplause.
   Disertatiunea insasi se alatura sub 4).

        TX. Timpulu fiindu înaintata, cetirea disertatiunii
   dlui dr. Hodosiu se amana pe diu’a urmatore.

* Dar’ înainte de a se închide siedinti’a, presie-
   diutele da cetire unei depesie sosite tocmai in mo-
   mentele acestea dela inteligenti'a romana din Sîom-
   cat’a mare.

        Depesi’a se asculta cu bucuria si se alatura
   sub 5).

        Presiedîntele închide siedinti’a prima la o dra
   după mădia-di, anuntiandu pe cea urmatdre in diu’a
   viitdre la 9 bre înainte de mddia-di.

   4 .

Dr. Gregoriu Silasi mp.
secretarii! ad boc.

losifu Vulcanu mp.
secretarii! ad hoc.

Demetriu Suciu mp.
secretariu ad hoc.

             Siedinti’a II. in 5. Augustu.

        X.       Siedinti’a a dou’a deschidiendu-se la 9 ’/₂ bre
   antemeridiane, se da cetire procesului verbale alu
   siedîntiei prime si se verifica.

        XI.       Presidiulu conforma programei, pune la or-
   dine rapbrtele acelora comisiuni, cari suntu gata cu
   operatele loru.


     Presiedîntele comisiunei pentru incassarea tacse-
loru dela membri vechi ăi conscrierea de membri
noi, Vasiliu Vancu, dechiara, ch comisiunea din vorba
si-a terminata lucrarea; deci provoca pre referințele
Alesandru Popu a-si face raportulu 6). Raportoriulu
arata, ch s’au incassatu cu totulu 428 fl. in nume-
rariu si 200 fl. in obligațiuni.

     In speciala dela 28 membri 'vechi au incursu
245 fl.; dela 14 domni, ce se insinuară, ca voru se
intre ca membri in gremiulu asociatiunei, anume dela
domnii Vas. Lesianu, prof. gimn. in Beiusiu, Teod.
Filipu, protop. in Lugosiulu de susu in Bihari’a, dr.
Georgie Vuia iu Aradti, Sim. Marincasiu, preot» in
Kăsapatak, Ioane Popu, preoții in Crasn’a, Dan. Me-
sesianu, preotu in Ghiesdu, Vas. Vajda, not. in Ca-
rastelek, Dem. Dragosiu, preotu iu Furmenisiu, Lud.
Butcanu, Stef. Talposiu, not. in Dersida mare, Greg.
Popu, preotu in Cigu, Dem. Popu, preotu in Baitia,
Ioane Vasvari, preotu in Urmenisiu, Alesiu Siposiu,
not. in Er Szentkirăly câte 5 fl. tacsa de membra
ord. si căte 1 fl. pentru diploma; dela dd. Daniilu
Deleu din Pericelu si Const. Calbasi, proprietariu in
Springu, căte 5 fl. tacsa de membru ord.; ăra dlu
advocata din Zelau, dr. Ioane Nechit’a, dorindu a
se face membra fundatoriu, a depusa una obligațiune
de desdaunarea pamentului ungara, in valdre nume-
rala de 100 fl. cu Nr. 15,205; afara de aceștia mem-
bri ajutători se făcură dd. Paula Bognaria in Simlen
cu 1 fl., Vasiliu Papu in Banisioru- cu 2 fl., Sim:
Filipu, preotu in Badonu cu 2 fl. si Florianu Stoica
in Simleu cu 1 fl.

     Cu bucuria aduce mai departe referentele comi-
siunei la cunoscintia, cum-că dlu subprefectu din
Tasnăd, And. Cbsm’a, a oferitu pentru museulu aso-
ciatiunei 20 piese de monete vechi, mare parte din
tempulu' romaniloru, unele si din alte epdce; si cum-
ch zelnlu pentru inaintarea culturei naționali pre mai
multi inși nu-i lașa a uită nici de fondulu academiei
romane de drepturi, oferindu pentru densulu dd. dr.
I. Necfiit’a 76 fl. 25 cr., cu cari se se cumpere una
obligațiune de desdaunare transilvana in valdre no-
minala de 100 fl., loanu Popu, propriet. in Domninu
3 fl., And. Cosm’a 1 fl., Ioane Angyal, adv. in Sim-
leu 1 fl., Alesandru Orhianu 1 fl., Emericu Popu,
adv. 1 fl., Florianu Cocianu 1 fl.

     Comisiunea in fine prin rostulu referentelui seu
propune, că adunarea se rostăsca multiamita oferito-
riloru marinimosi, ăr’ pre mai susu numitii domni,
cari prin depunerea tacsei de membrii ordinari resp.
fundat, ’si manifestară dorinti’a de a intră că membri
noi in siralu membriloru asociatiunei, se-i suscăpa
in sinulu acesteia.

     Adunarea gen. cu bucuria si multiamire iă actu
despre sumele incurse si alalte oferte mărinimdse, si
pre numitii domni nou-insinuati, intre, vivate i pro-
chiama membri fund. resp. ord. ai asociatiunei.

     XII.       Presiedîntele comisiunei pentru esaminarea
budgetului asociatiunei presentatu de comitetu pe an.

— 227'— ' ■ /               ■              '


187%, Ioane Angyal cerendu cuventulu anuncia, ch
coniiaiunea, cărei a presiediutu, ’si fini așișderea lu-
crulu si pdte numai decătu raportă.

     In urmare referentele dr. G. Vui’a cetesCe ra-
portulu 7), aratandu, că comisiunea aprdba tdte po-
sitiunile preliminarie, si recomenda adunarei gener.
primirea proiectului de budgetu in modulu precumu
acela e specificata.

     Proiectulu de budgetu in desbajere generala se
accepta unanimu.

     XIIJ. Dr. Gregorie Silasi propune a se amană
disensiunea speciale a budgetului si a se ascultă mai
intaiu raportulu comisiunei pentru moțiuni si cereri,
de dre-ce dela resolvirea cestoru din urma va de-
pinde pdte si modificarea cutaroru pusetiuni budge-
tarie. După-ce presiedintele comisiunei pentru mo-
țiuni si cereri Florianu Marcnsiu dechiara, că memo-
rat’a comisiune e gata cu lucrările sale: propunerea
pentru amanarea desbaterei speciali a budgetului se
primesce.

     XIV.         Se pune deci la ordine raportulu comi-
siuhei pentru moțiuni si petitiuni 8), pre care refe-
rințele prof. Teodora Rosiu, prelegăndn-lu si des-
voltandu-lu mai pre largu, adunarea gen. ’lu accepta
de basa a desbateriloru speciali.

     XV.          Luandu-se raportulu din punetu in punctu,
raportoriulu arata, că reuniunea sodaliloru romani
din Clusiu cere a i se asemnă dre-care ajutu reuniu-
nei ca atare, cu atătu mai vertosu, că-ci adunarea
gen. tienuta in Sibiiu acum 2. ani, i votase una atare
posibila ajutorare, care cerere comisiunea aflandu-o
din punctulu tuturora motiveloru ei justificata, pro-
pune 9 se votă diisei reuniuni unu ajutu de 50 fl.
din fondurile disponibili ale asociatihnei.

     Se încinge una discutiune vivace pentru si con-
tra ajutorarei, cumu si despre fondulu, din care se
se iea eventualele ajutu; pe urma membrulu Georgiu
Popu face propunerea, că adunarea gen. se decidă
mai intaiu despre aplacidarea sdu neaplacidarea
ajutului de 50 fl. Inchidiendu-se disensiunea, se pri-
mesbe propunerea membrului G. Popu, si cu mare
maioritate' se votdza asemnarea unei subventiuni de
50 fl. reuniunei sodaliloru rom. din Clusiu.

     XVI.         In legătură cu acdst’a I. M. Moldovanu
propune, se se dea unu ajutoriu de 50 fl. si reuniu-
nei rom. de sodali in Brasiovu, ce desvolta una ac-
tivitate asia de lăudabil» si salutaria, ale cărei re-
sultate le simțiră si pana acumu fii de ai natiunei
ndstre din cele mai diferite parti ale patriei.

   . .Andreiu Cosm’a face contrapropunerea de a se
trece preste propunerea membrului L M. Moldovanu
la ordinea dilei, din causa, că-ci reuniunea brasio-
văna aflandu-se si altu-cumn in impregiurari pro-
spere,*n’a recursu pentru unu atare ajutoriu.

     La votare - adunarea gen. reiepta propunerea fă-
cută de m. 1 M. Moldovanu.

(Va urma).


Publicarea baniloru inenrsi
la cass’a asociatiunei pentru literatur’a rom. si, cultur’a popo-
rului romanu ca tacse dela următorii domni membri ordinari
dela siedinti’a comitetului din 31 Maiu 1878 si anume:

      I.       Petru Oprisiu, amploiata la telegrafii in Cajni&ia
mare pro 187% 5 fl. — loanu Predoviciu, parochu in Ocn’a
Sibjiului pro 187% si 187% 10 fl. — O fundatiune anonima
„Brasiovu “ pentru persdnele cele mai însărcinate cu lucrările
asociatiunei 261 fl. 7 cr. — Michailu Besianu, not. publica- •
in Lugos pro 187%, 187%, 187%, 187% 20 fl.—Ravento
Cunteanu din Ord’a de josu că membru nou 6 fl. —
sandru Romanu din Pest’a pro 187%, 187% 10 fl. — Ca-
valeru loanu Puscariu septemvir in Pest’a pro 187% 5fl. —
N. Fechete Negrutiu, redactoru in Gherl’a pro 187%, 187%,
10 fl. - Ilustrit. Sa dn. episcopu in Lugosiu dr. Victoru
Mihali pro 187% 5 fl. — lacobu Boldg’a, cons.. aul. pens.
in Sibiiu pro 187% 5 fl. — Andreiu Medanu, ases. in Siom-
cuta pro 187% 5 fl. — Antoniu Stoic’a, jude r. in Idț, Osior
heiu pro 187% 5 fl.                       .               _

      II.      Prin direcțiunea despartiementului I. (Brasiovu) s’aq
tramisu dela următorii domni:                             ■

      Michailu Stanescu, comerciante in Brasiovu pro 187%
5 fl. — Dimitrie Stanescu, comerciante in Brasiovu pro 187% ,
5 fl. — Petru Nemesiu, notariu reg, 187% 5 fl. — losifu
Puscariu, advocata pro 187% 5 fl. — lacobu Muresianu, re-
dactoru, pro 186% 5 fl — Gonst. Steriu, comerciante, pro
187% o fl. — losifu Baraca, protopopu, 187% 5 fl. — Aromii
Densusianu, advocatu, pro 187% 5 fl. — loanu Lengeru,
advocatu, pro 187% 5 fl. — loanu B. t Popii, comerciante,
pro 186% 5 fl. — Diamandi Manole, comerciante, pro 186%
5 fl. —' loanu M. Burbea, Stefanu Chichiumbanu, Andreiu
Lupanu, comercianti si I Bacicu, covrigariu, toti din Brasiovu
tacse de membri ajutători a 1 fi

      Sum’a 59 fl.

      Din acesta suma au retienutu direcțiunea despartiemen-
tului spre acoperirea speseloru preliminate 4 fl.

      III.      Prin direcțiunea despartiementului XL (Simleu) s’a ,
tramisu dela următorii domni:                             • ’

      Alimpiu Barboloviciu, vicariu in Simleu, pro 187%
5 fl. — Dn’a Mari’a Barboloviciu, vicaresa in Simleu, pro
187⁷/s 5 fl — Dr. Vasiliu-Juucaciu, parochu in Er Sancraia,¹ '
pro 187% 5 fl. — Emericu Popu, advocatu in~*ZeIau, pro
187% 5 fl. — Demetriu Suciu, advocatu in Sz. Cseh. mem-
bru nou pro 187% 6 fl, — Florianu Cocianu, advocatu in
Sz. Cseh membru nou pro 187’/s 6 fl. — Șimeonu Popu,
proprietariu in Oartia membru nou pro 187% 6 fl.

      Ajutărie dela următorii domni Laurentiu Caba, protop.,
Teodora Laszloffi din Hadad Gybrtelecu, Ioane CoSma din:
Gybrtelecu, Teodoru Danu din Gybrtelecu, SțefaqU Szab6,
preotu din Odesci, Ioane Szabo, notariu in Ardăhat, Ales.
Popu, propriet. din Basesci, George Achimu, proprietarii! in
Asoagiulu de josu, loanu Ciurcasiu, preotu in Motisiu, An-
dreicaJ?.opjj^ propriet-in- Basesci, Ili£ Pqp.tu,„propriet. in Bă- < .
sespi, Muresianu Mjhaiu.alu Constanteidin- -Basesci, loanu.'R<Ș-
mesiu din Basesci, George Popu alu Vasilichi. din Basesci,
Florianu.. Farcasiu., din. Basesci, Teodoi^JBqpiuâULj^Msdb
Vas Popu alu Gavrili din Basesci,               a Gligi din

Basesci, Vas. Popu, preotu in Tainasiesci, Petru HjggiBUdiⁿ
Basesci, Andrei» Popu din Basesci, Florianu Danila din Oartia
de midilocu â 1 fl. 22 fl.

      Sum’a 60 fl.

      IV.       Dela direcțiunea despart. XX- (BlasillX^prin colec-
tantele d. dr. loanu R .tiu s’au tramisu dela următorii domni:
loanu Chirila, canonicu in Blasiu, pro 187% 5 fl* — ’
I. Fechete Negrutiu, canonicu in Blasiu, pro 187% 5 fl. —
Elîa Vlassa, canonicu in Blasiu , pro 187% 5 fl. — Ant.
Vestemianu, canonicu in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Leontinu
Leonteanu, canonicu in Blasiu, pro 187% 5 fl. —- Ștefana

— 228 —


Manfi, canonicii in Blasiu, pro 187% 5 3- — loariu Antoneli,
canonicii in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Toma Ger. Albani,
egumena in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Gedeonu Blasianu,
profesore in Blasiu, pro 187⁷/₈ 5 fl. — Basiliu Vancia, pro-
visoru in Cergaulu mare, pro 187% 5 fl. — loanu Moldo-
vanu, profesoru in Blasiu, pro 187%, 187% 5 fl. — Basiliu
Batiu, profesoru in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Georgiu Ratiu,
profesoru in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Alimpiu Blasianu,
protopopu in Blasiu, pro 187⁷/₈ 5 fl. — Simionu Micu, pro-
topopu in Blasiu, pro 187% 5 fl. — loanu Germana proto-
popu in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Nicolau Popescu, proto-
popu in Blasiu, pro 187% 5 fl. — loanu .Papfi, parochu in
Craciunelu de josu, pro 187⁷/ₛ 5 fl. — Sim. Popu Mateiu,
protonotariu in Blasiu, 187% 5 fl. — Dr. loanu Ratiu, se-
cret. metrop. in Blasiu, pro 187% 5 fl. — Pentru diplome
dela dd. loanu Papfiu, Elia Luca, Nicolau Todea si W. Krafft
â 1 fl. 4 fl.

      Sum’a 109 fl.

      V.       Dela dnii: Dr. Const. Moisilu, profesoru in Naseudu.
pro 187% 5 fl. — lacobu Lugosianu, protopopu in Turda,
pro 187% 5 fl. — Nicolau Tamasiu, parochu in Grinda, pro
187% 5 fl.

      VI.       Prin direcțiunea despart. VII. (AUnidu^^flu trimisa
dela următorii dbmni:

      Alesandru Filipu, advocatu in Abrudu un’a obligațiune
de stătu Nr.170,785 cu cuponii din 1 luliu 1877, 100 fl —
loanu Gallu, protopopu in Abrudu, pro 187% 6 fl. — Vic-
toru Baritiu, not. cerc, in Abrudu, pro 187% 6 fl. — Ales.
Ciura, parochu in Abrudu, pro 187⁷/ₛ 6 fl. — loanu Todea,
not. cerc, in Albacu, pro 187% 6 fl. — Nicol. Vladu, far-
macista in Abrudu, pro 187% 6 fl. — Ales. Macaveiu, pro-
prietariu in Buciumu, pro 187% 6 fl. — losifu Ciura, preotu
in Buciumu, pro 187% 6 fl. — I. Macaveiu lui Moise pro-
priet., in Buciumu, pro 187% 6 fl. — David Candin lui
Nicol., propriet. in Buciumu, pro 187% 6 fl. — Nicolau Lo-
bontiu, propriet. in Buciumu, pro 187% 6 fl. — Dion. Ba-
los comerciante in Abrudu, pro 187% 6 fl. — Sim. Balintu,
protopopu in Roșia, pro 187% 5 fl. — Ales. Danciu, pro-
priet. in Buciumu, pro 187% 5 fl. — luliu Porutiu, preotu
in Câmpeni 187% 5 fl. — Ajutor ia dela dd. Mich. Contesu,
parochu 2 fl., Basiliu Chirtopu, magistru postalu 1 fl., Gera-
simu Morariu, jude corn. 1 fl., Bas. Motora, parochu 1 fl.,
toti din Câmpeni, los. Draia, jude corn, in Abrudsatu 1 fl., 6 fl.

      Sum’a 187 fl.

      VII.       La adunarea generale tienuta in SîmleiL^iu.A, si
5 Auguștu 1878 dela următorii domni:

      Vasiliu Lesianu, profesoru in Beiusiu pro 187% m. nou
6 fl. — Teodora Filipu, adm. protop. in Lugosiulu de susu
pro 187% m. n. 5 fl. — Dr. Georg Vuia, medicu in Aradu,
pro 187% 6 fl. — Sim. Marincasiu, preotu in Kasapatak,
pro 187% m. n. 6 fl. — Danila Deleu, in Perceciu, pro
187⁷/₈ m. n. 5 fl. — loanu Popu, preotu in Crasn’a, pro
187% m. n. 6 fl. — George Muresianu, preotu in Chiesdu,
pro 187⁷/₈ m. n. 6 fl. — Vasiliu Vaida, notariu in Caras-
telecu, pro 187% m. n. fl fl. — Demet. Dragosiu, preotu in
Fiirmenisiu, pro 187% m. h. 6 fl. - Const. Colbasi, pro-
priet. in Springu pro 187% m. n. 5 fl. — Ales. Popu, pre-
toru in S, Ciehu un’a aetia de ale institutului Albin’a Nr.
1713 cu 5 cuponi dela 1 luliu 1879 m. n. 100 fl. — Lu-
dovicu Buteanu, in Dohu, pro 187% m. n. 6 fl. — Stefanu
Talposiu, notariu in Dersida mare, pro 187% m. n. 6 fl. —
Gregor Popu, preotu in Cigu, pro 187% m. n. 6 fl. — De-
metriu Popu, preotu in Baiti’a, pro 187% m. n. 6 fl. —
loanu Vasvari, preotu in Uțmenisiu, pro 187% m. n. 6 fl.
Alecsiu Siposiu, notariu in Er Szt. Kiraly, pro 187% m. n.
6 fl.* — Vasiliu Patcasiu, preotu in Er Hatvan, pro 187%
5 fl. — loanu Branu, proprietariu in Ujnemet., pro 187%


5 fl. — Dn’a Laura Branu născută Vancai in Ujnemet. pro
187% 5 fl. — Demetriu Coroianu, protopopu in T. Szanto,
pro 187%—187% 10 fl. — Dn’a Elen’a Popu prin tatalu
ei D. G. Popu in Basesci, pro 187% 5 fl. — Vasiliu Popu,
asesore orf. in Zelau, pro 187% 5 fl. — Teodora Lengel,
preotu in' Stremtiu, pro 187% 5 fl. — Gavrilu Vaida, preotu
in Bobota, pro 187%, % si % 15 fl - Iridon Sabo, preotu
in Cesnia, pro 187%, 187% 10 fl. — loanu Gallu protop.
in Supurul de susu, pro 187 % 5 fl. — loanu Boitoru, no-
tariu in Basesci, pro 18⁶%₀, 187% 10 fl. — loanu Sirbu,
preotu in Siciu, pro 187%, 187 % 10 fl. — Alecsiu Bogdanu,
in Desiu, pro 187% 5 fl. — Ales. Lemeni, protopopu in
Borsia, pro 187%, 187% 10 fl. — Andreiu Cosma, jude
adm. in Tasnad, pro 187% 5 3* ~ Dn’a Mari’a Cosma, in
Tasnad, pro 187% 5 fl. — loanu Szabo, preotu in Tria, pro
187%, 187% 10 fl. — Vasiliu Vancu, protop. in Portelecu,
pro 18⁶%₀ 5 fl. — loanu Popu, posesoru in Domniu, pro
187%, %, %, %, ⁷/₈ 25 fl. — Georgiu luhas, protopopu in
Supurul de josu 10 fl. — loanu Vicasiu, protopopu in Hid-
veg, pro 187’/₂ 5 fl. — Jfilep Georg, advocatu in Tasnad,
pro 187% 5 fl. — losif Vulcanu redactoru in Pesta, pro
187% 5 fl. — Alimpiu Barboloviciu, vicariu in Simleu, pro
187% 5 fl. ■— Sim. Bocsia protopopu in Catilu rom., pro
187% 5 fl. — Teodoru Rosiu, profesoru in Beiusiu, pro 187%
5 fl. — Dr. loanu Nichita, advocatu in Zileu un’a obligațiune
urb ung. Nr. 15205 cu cuponi din 1 Maiu 1879 100 fl. —
Ajutoria: dela dd. Paulu Bognar din Simleu 1 fl., Vas. Pap
2 fl. si Sim. Filipu, preotu in Badon 2 fl., la olalta 5 fl. —
Gregor Silasi,-profesoru in Clusiu, pro 187% 5 fl. — Vas.
Sulia, proprietariu in Bothaza, pro 187%,. 187% 10 fl. —
Andreiu Francu, jude reg. in Clusiu, pro 187%, 187% 10 fl.
Nicolau Popu, parochu in Ch. Monostor, pro 187%, 187727
187% 15 fl. — Vasiliu Almasianu, advocatu in Clusiu, pro
187% 5 fl. — Dr. Aurelu Isacu, advocatu in Clusiu, pro
187% 5 fl. —

      VIII. Totu la aceea adunare generala pentru fondulu
academiei dela următorii domni:

      loanu Nichita, advocatu in Zelau cu conditiune, de a
se cumpera o obligațiune urbariale 76 fl. 25 cr., loanu Popu,
proprietariu in Domniu 3 fl., Andreiu Cosma, pretor in Tas-
nad 1 fl., loanu Angel, advocatu in Simleu 1 fl., Alesandru
Orcianu in S. Ciehu 1 fl., Emericu Popu, advocatu in Zelau
1 fl,, Florianu Cocianu, advocatu in Ciehu 1 fl.

      Sumele de sub VII. si VIII. 628 fl. 25 cr.

      IX. Prin direcțiunea despartiementului XI. (Simleu)
dela dn. Vasilie Ghetie, protopopu in Cucu, pro 187%, %,
%si%20fl.                             . .   .

                    „Dela cassa asociatiunei trans. pentru
                    literatur’a romana si cultur’a poporului
                    romanu.⁴



    V"

BIBLIOGRAFIA.

    Unu interesante cathalogu de cârti romanesci
compusa in a. c. ne veni dela dn. W. Krafft din
Sibiiu. Coprinsulu aceluia ’lu recomandamu la toti
amicii limbei si ai literaturei ndstre naționale. Totu
odata aratamu că de aci incolo la dn. Krafft se afla
depuse in comisiune tdte publicatiunile Societă-
ți ei academice romane din Bucuresci cu pre-
tiuri fixe si moderate; dra anume Dictionafiulu
si Glossariulu, ambele cârti in 221 de cdle s’au sca-
diutu din 72 franci numai la 15 florini-v. a.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a R3mer & Kamner.