Acesta f6ia ese *• cate 3 role pe luna si costa 2 fiorini v. a. Pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate’ Ă IO franci cu porto ^dnpiu alu poștei^ (ÎS'^\£-v------------— TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunii transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. RS£'t— Abonamentulu se 5 face noinaj pe cate 1 anu intregu. Se abonddia la Comi- telulu asociatiunei in Sibiiu, sdu prin posta' sdu prin domnii co- t lectori.. , r l\T. & Brasiovu 15. Apriliu 1878. Sumariu: Dora d’Istria. (Conțin) — Cercetări făcute in archivele si bibliotecele din Rusi’a. — Corespondintie de ale repausatiloru. (Conțin.) — Procesa verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Literariu. Dora d’Istria. (Urmare.) In Spezzia, provedinti’a destinase o femeia care se resbune injuriele facțite secsului seu de barbari’a musulmana. Intre eroii patrioti cari au esitu dintre marinarii Archipelagului, s’a inscrisu si renumit’a Bu- boiin’a. Acdsta eroina echipă cu cheltuial’a , sa trei vase spre a pedepsi singura pe omoritorii soțiului seu, si luandu comand’a acestei mici flote, tramise pe doui din fiii sei a se luptă pe uscatu in rândurile eleniloru. La bloculu Naupliei ea a data dovedi de Cea mai mare energia si perseverantia. Candu turcii țramitea parlamentari, Bubolin’a le respundea: „Am perdutu pe .soțiulu meu; Dumnedieu fia laudatu! Fiiulu meu celu mare a muritu cu armele in mana; Dumnedieu fia laudatu! Alu doilea fiiu, de patru - sprediece ani, care’mi remane, se lupta împreuna cu elenii, si -pdte se aiba o mdrte gloridsa; Dumnedieu fia laudatu! Voiu versă si sângele meu sub drape- lulu crucei; Dumnedieu fia laudatu! Dar’ vomu învinge sdu vomu muri cu mangaiarea, ch nu vomu lașa după noi nici o elena sclava in acdsta lume." Moden’a Mavroghenis, născută in Eubea, a ara- tatu asemenea o barbatia demna de eroina din Spez- zia. Do pa sugrumarea tatalui seu de turci, Moden’a fugi in insul’a Mycoene. Candu rescdl’a isbucni, ea isi puse tdte silintiele că se organiseze o espeditiune spre a ridică Eube’a, înflăcărandu pe Mycoeniani prin cuvintele sale patriotice. Candu Algerianii desbar- cara la Mycoene, strigandu: Mdrte ghiauriloru! ea strinse o cdta aldsa, se aruncă asupra loru cu re- peditiunea trăsnetului, ii imprascih si ’i sili a se reim- barcă. „Ondre braviloru! victoria crucei!“ striga ea, isbindu cu pitiorulu capulu siefului mahometaniloru.— „Victoria sângelui eroiloru!“ respunsera Mycoenianii, „gloria Modenei Mavroghenis, fiic’a martirului Ștefan! î^ta fapte mari, eroice, fbra exemplu in istoria. Acestu amoru infocatu pentru patria si libertate a insufletîtu pe toti elenii si le-a datu aceea potere estraordinaria, cu care s’au luptatu ani întregi in con- tra unui imperiu mare si au isbutitu a libera frumds’a loru patria de sub jugulu umilitoriu alu barbariei turce. Eroismulu fetneiloru, demnu de admiratiunea vdcuriloru, mariă curagiulu braviloru soldati aiGre-. . ciei. Candu aceste femei luă ele insele pusc’a in mana si se aruncă in midiuloculu inimiciloru pentru apararea patriei, dre soții, frații si copii loru potea se nu sacrifice totu pentru caus’a cea santa a indă-r pendintei naționale?" Aceste pagine asupra Greciei suntu unele din, •; cele mai interesante din scrierea d-nei Dora d’Istria, care, coprinsa de unu nobilu entusiasmu pentru li- bertate, voiesce a face pe cetitorii sei se impartasidsca entusiasmulu seu si se admire eroismulu acestei vechi - si nobile națiuni. După femeile Greciei vinn femeile turce. Intr’o . scurta biografia d-n’a Dora d’Istria ne face cunoscute pe cele mai însemnate sultane pentru rolulu ce au jucatu în istori’a Turciei prin inteliginti’a Iqru, prin lucsulu celu fabulosu, prin intrigele seraiului, cari au datu nascere la infioratdre crudimi, ch-ci după cumu observa autorulu, ddca poligami’a produce neaperatu lupte in haremulu unui simplu pasia; cum ar’ potea domni pacea intre femei care se disputa, nu numai pentru inim’a unui barbatu, dar’ pentru guvernulu unui intinsu imperiu? Sultan’a Khurrem (cea vesela), sub Suleiman celu-Mare, Baffa, sub Amurat, Mahpeiker. (faci’a lunei) sub Ahmed I, Rebia Ghiulnusi (beutura de rose a primaverei) au fostu cele mai influi'nre si-au espusu famili’a padisiahiloru la turburari fdrte. mari, voindu pdte a cauta printr’acdsta o resbunara : pentru starea de inchisdre in care erau tienute. In poesia, femeile turce au isbutitu mai multu der catu in politica. Nici unu stătu crestinu nu nume'ra mai multi suverani literati dechtu turcii; din treidîecîj si patrii de sultani, unsprediece au cultivatu poesi’a, dintre cari cei mai iluștri suntu Mohamed II.; Stt- leiman I, Selim I, Murftd IV si Selim III. „Femei chiar’, in acdsta tidra unde secsulu este redusu la cea mai degradatdre sclavia, femei au cutediatu se apuce cu o mana sarigerata de fdra, lir’a poetului si se cânte, nu fără talentu, sentiemintele dulci si ti-,- nere si chte odata energice, de care inim’a loru er^, ' plina*).“ ; *) Servan de Sugny, La Muse ottomane, Gendve 18&3. 15 ■*—— -86 -— Mihri, Zeineb, Hibetulla, Siaki suntu femeile care au strălucita mai multu prin poesia. Ddea,sub domni’a islamismului, o femeia turca nu se pdte inaltiă la idei’a libertății, ea pdte intielege amorulu pqntru Dumnedișu si amorulu pentru copii. Comdr’a lumi- neloru si. reuniunea sciintieloru, suntu doue poeme deSibki pline de unu caracteru misticu. In Di va- nul u, se afla versuri fdrte atingatdrie, consacrate la memori’a tatalui seu. „Misticismulu, după cumu ilu intielege islamis- muld, nu esclude nici decum passiunile pamentesci. Sibki este o dovada însemnata despre acdsta. Au- torulu C om 6 r ei lumineloru canta amorulu cu o verva atătu de mare, in catu, că si Hesiodu, nu se teme de a'i dă unu rola in creatiunea lamei. Candu Dumnedieu a scosu din nimica maretiuhi universu, Amorulu, vechiulu da celui Etemu poterea sa creatdre. Elu este atatu de tare, in catu invinge U-totu potintele egoismu, face se taca cererile jude- cății și aprinde in simtiurile ndstre o flacara nestinsa. Dar’ elu nu coprinde fiinti’a ndstra tdta decatu spre a ne dă cea mai mare fericire, la care pdte se ajuuga o creatura omendsca si spre a ne resplati tdte sa- Crificiele ce facemu pentru derisuln*).¹* Sultan’a Hibetulla, sor’a lui Mahmudu, prin frum- seti’a sa, prin spiritulu seu, prin rangulu seu celu inaltu, dobândise atatea omagie, in chtn s’ar’ fi po- tutu crede adapostita de isbirile sdrtei; dar’ aruncata in fundnlu unei temnitie, voi se scape printr’o mdrte voluntari» de chinurile la cari era se fia supusa, si, înainte de a’si da ultimulu suspinu, ea scrise acdsta poesia: C an t ecu de m dlr t e. „Acesta veninu, pe care, că unu elixiru curatu, l’amu versata in vinele mele, ce multu intardidza a’mi curmă dorerilel Sufletulu meu, a venitu timpulu că se pleci! In frumds’a gradina a vietiei nu visamu decatu plăcerea; dar’ amu cunoscuta perfidi’a. Sufletulu meu, a venitu timpulu că se pleci! Candu sdrtea ne apasa; la ce ne folosesce, vai! se gememu? Lumea este totu deaun’a fara mila. Su- fietulu meu, a venitu timpulu că se pleci! Dordsca a mai trai inca aceia, carora viitorulu le suride! Dar’ eu nu mai am nici o sperantia. Su- fletulu meu, a venitu timpulu că se pleci! Nici-unu devotamentu nu mai remane acolo, unde nefericirea a intratu; altii ridu, altii beau candu eu plangu. Sufletulu meu, a venitu timpulu că se pleci!“ Starea femeiloru turce in generala este judecata cu o drdpta severitate. Vidti’a loru lenesia, fără nici o ocnpatiune seridsa, ignoranti’a cea mare in care traiescu, umilintiele la care suntu necontenita su- puse din partea unora dmeni crudi si despoti, inna- busiQscu in inim’a loru .ori-ce sentiemente înalte, a cărora desvoltare ar’ fi celu mai poternicu midiulocu de progresa pentru turci. O englesa, care a facutu unu studiu fdrte seriosu asupra Constantinopolei, Mis- tress Edmund Hornby*), dupa-ce a descrisa cu ener- gia, ignoranti’a femeiloru turce, sensualitatea, tira- ni’a si barbari’a pasiloru, miserabil’a stare a victi- meloru rapacitatii loru despotice, ajunge a se întreba, ddca starea secsului femeiescu nu se pdte inbunatati in Turci’a. Ea socotesce că sentiementulu maternu -care a conservata tdta poterea sa, dă dre care spe- rantia pșntru unu mai bunu viitoriu. Asemenea si D. Blanqui**) dice, că „femeile musulmane n’ar’ avă pe acesta pamenta deeătu cea mai miserabila sdrte, ddca sentiementulu maternu n’ar’ aprinde foculufsa- cru in sufletele loru si nu le ar’ rădică din caderea loru...“ Dar’ d-n’a Dora d’Istria observa cu multa dreptate, că fără a contestă poterea amorului materna, na este dre de temuta, că elu Va remanea nepoten- tiosu, pe catu fempu femeile voru fi condamnate a sta ignorante si secuestrate? Fără indoiela, fiindu însărcinate cu cea dintaiu crescere a copiiloru, ele ar’ potd, intr’o versta candu ei primescu asia lesne antaiele impresiuni, se pună idei sanetdse in aceste tenere inteligintie; dar’, după cumu dice insnsi dn. Blanqui, ne-avendu sei invetie nimicu, pentru că nu sciu nimicu, ele opunu, fara se voidsca, progresului civilisatiunii, o bariera care nu se pdte trece.“ Femeile russe, imperatesele, arist<>crati’a si curtea, nobleti’a din provincia, cinulu, burgesi’a, tierancele si femeile polonese, ocupu cea mai mare parte a vo- lumului alu doilea. Acesta stadiu, după ’noi, este celu mai complecta si lucratu cu multa arta si sime- tria, aratanda-ne tdte clasele societății ruse, sub tra- surile loru cele mai însemnate, care le caracterisdza si după care le potemu judecă. D-n’a Dora d’Istria a studiata bine acdsta societate, si in nepartinirea sa arata, cu dre-care ironia tdte pretensinnile exa- gerate si tdte defectele deosebiteloru clase ale socie- tății ruse. Tdte observatiunile autorului asupra ace- stora pretentiuni suntu insocite de satirele autoriloru contimporani, cari le isbescu cu destula potere si asprime. După ce face pe scurtu istori’a celoru mai în- semnate imperatese si a origioei deosebiteloru familii ale aristocrației ruse, d-n’a Dora d’Istria se ocupa mai pe larga despre societatea moderna. „După cumu negutiatoresele au necontenitu ochii intorsi cătra nobletie, asemenea si femeile din cla- sele superidre n’au decatu o cugetare, — cartea. Ori ce făcu, ori-ce visdza, ori ce ’si inchipuescu, lacsula loru, toaletele loru, echipagele loru, tdte acestea n’au decătu unu scopu, — se se vorbdsca despre ele sdr’a *) Voi. I. pag. 457. *) In and about Stamboul, 2 voi. in 8-vo. **) Voyage en Bulgarie, 1841. — 87— in cerculu intimii alu M. S. itoperatesei. La teatru, ele cauta loj’a care este mai multu in faci’a lojei im- periale, — mai cu s^tna dăca scota in lume o fata. In preamblarile loru de demânătia, nu se gandescu a visița decatu persdnele, cari suntu bine la curte. La inmormentari chiar’, ele vinu in mare doliu, in- data ce curtea ia vre o parte. Dar’ pentru eh in Rusi’a, afara de dre-cari esceptiuni, intrarea palatului nu este acordata decatu la gradulu bărbatului său alu părintelui, ăra nu strălucitei ce dă vechimea no- bletiei, aceeași arddre care impinge clasele de diosu a luă unu locu in aristocrația, muncesce si pe acăsta candu este vorb’a de a ajunge Ia acestu paradisu pamentescu, obiectu alu atatoru dorintie ardietdre.“ „Văr’a in septemanile pe catu curtea se afla la Țîarskoe-Selo, nimeni nu cauta se aiba alta cugetare, decatu aceea a palatului. Mergu la biserica, in ca- pel’a albastra, semenata cu stele de argiutu, spre a se afla acolo la esire; se preambla spre a intelni curtea: după prandiu, chtra siepte dre, se ducu la Pavloski, indata ce trasurele cu livrea imperiale se indreptăza spre acea parte." — „Aceia cari petrecu văr’a la Pavloski si nu potu pretinde la ondrea de a ti invitati la Țiarskoe, incepu a vorbi cu drecare despretiu despre șstenelele si uritulu care dotnnesce acolo, despre șpectaculele dela curte, unde mori de ealdura.“ Tdte subiectele de convorbire* este a dice reu despre Țiarskoe. „Acolo se adu nu, dice cu spi- ritu unu scriitoru rusu, spre a vorbi despre vecinulu seu pana ostenescu, dar’ nici odata pana se satura*).¹* In privinti’a nobletiei care locuesce in provin- cie, ăta unu tablou despre esistenti’a monotona ce duce. „Vera lacovna are o talia mica, e cam grasa, dar’ are o frumdsa figura încadrata de unu peru ne- gru. Se scdla la noue dre, se imbraca, peste hai- nele sale de ndpte, cu o rochia de stamba care nu pră este curata, isi pune in capu o boneta de per- calu, că se ascunda siuvitiele de peru intdrse cu chartiutie că se remana incretitu mai tardiu, si se asiădia la ferăstra, deschisa seu nu, spre a’si lua Ciaiulu. Stă acolo pana la amiadi si, in timpulu a- cesta, doicele ii aducu unu minutii copii pe care s’a deprinsa a’i mustra forte regulate si a’i tramite in- deraptu plangundu. Acăst’a o nutnesce „a face edu- catiunea loru." La amiadi isi pune o crinolina, o ro- chia cu volane, se păptena după „cea din urma moda" si merge, coprinsa de uritu, a se preambla puținu si incetu. sub umbrele gradinei. După aceea intra in casa spre a juca cârti, său cu barbatulu seu, său cu cati-va einovnici invitati de acesta. Joculu tiene până la doue ore, pe candu samovarulu, pusu alaturi pe o masa, le permite a lua din candu in candu mari tasse de ciaiu. La doue ore se punu la masa; după masa, incepu ăra cărțile. La siăse dre, se in- dreptăza cu greu spre o pădure vecina; dar’ mâi *) Contele Sollohoud, Ursulu. multu se oprescu pe drumulu celu mate spre a vedă trecimdu trasurile, său se asiădia pe o bancă,} pe marginea helesiteului. La siăpte ore se intorcu tv lua ciaiulu cu copii, pe cari ’i tramitu a se culcă - catu mai curendu, după ce -s’a disu fia-caruia bate^o vorba urita dreptu mangaiare, si după ce au facutd pe pieptulu fia-caruia de trei ori semnulu crucei. La optu ore, cărțile incepu ăra, aceste nefericite oarti jdea unu rolu atatu de mare si adesea atatu de tristu in viăti’a rusiloru. Vera lacovna se retrage obidi- « nuitu la unsprediece ore, si lașa pe barbatulu seu a’si urma partida până la sfirsitulu nopții. Este .de ' prisosu a adauge, că nici odata stapan’a casei nu in- grigesce de menagiu, nici de cuhnia, nici de copii cari suntu cu totulu lasati doiceloru. Pentru ăcăstU, copii suntu coprinsi de spaima de cate ori ii ohi»ma ■ mama-sa. Singur’a lucrare de care se ocupa, eătă o tapisserie, la care face cate va puncturi pe di.“ . Viăti’a provinciala, si mai cu săma ftinctidnarîi 6 si abusurile loru, este descrisa cu mare talentu d® Gogoli, Nekrassoff, Cedrin (Soldikoff), Liwoff si IvAtf * Turghenieff. D. Cedrin intr’un’a din „Schitield vietiei de pfo- vincia,“ intitulata „Povestire despre tempulu trecuta;"¹ pune pe scena unu vechi u functionariu, care apune ; fără rușine ceea ce se facea alta-data in administra- tiune: ' „Nu.acumu numai estecăaltadata; odinidtadmenii < erau mai simpli, inse tdte mergeau mai bine, Amu : servita că asesorn la unu tribunalu de districtU; pbi- miamu trei sute ruble-chartia apuntamente; aveamu ' o numerdsa familia, si cu tdte acestea, nu traiamu mai reu decatu altii. Alta-data_ se soiă că Uâu’ novnicu trebue se manance si 8e bea, si hi Se dă o funcțiune care potea se ne nutrăsca. Pănthj ce acăsta? pentru că eram simpli in tdte, si autoritatea... era indulgenta: ăta totu. Mi s’au intemplatu mea multe aventure; ve-o spunu, si aventură fdîtȘ- curidse. Guverni’a ndstra este un’a difit cele mtu de- părtate ale Rusiei; se află puțina nobletia ui ttg&tâHț că intr’unu raiu. Odata pe anu mergeamu lA'Căpl* tal’a guberniei spre a duce daruri acelora, pe cari’ Dumnedieu ni ’i a datu că bine-facatori, si nu aVeachO a ne mai teme de nimicu." -i / D. Nekrassoff, poetu insemnatu, a deScristiiWl o mare verva starea functionariului in lupta du tî* nitatea unei femei. Acăsta poesia este ihtitflla&t Masi’a. „Diu’a s’a stinsu in stradele capitalei; CMW’ă femeia se repausa liniștita; numai muncito^illt Șeii barbatu, cu faci’a pălită, nu ddrme... O alta-gi igiă- ilu muncesce. Mane elu va potea se arate Masiei o strălucită toaleta. Ea nu’i va da nici unu respunsu ea abia ii va multiami cu un’a din imbetatdrele sale.- priviri! Elu o adorăza si voiesce se fia fesplatitjkj Alte toalete trebue se urmeze. Si cu tdte acesțc^ viăti’a este scumpa! > Exista unu midiulocu fdrte simplu de a se ina- 15* * — 88 — vati'; cass’a guvernului este colo... Dar’ fonctio- nariulu nostru a fostu stricatu din copilărie, prin doctrinele funeste ce a invetiatu. Elu era unu omu din nou’a generatiune, tienea la ondre mai multu de- catu la ori-ce, si privea ori ce luare de bani că o hoția, liberalului Elu ar’ fi voitu se traiăsca cu mai multa simplitate; dar’ Masi’a nu voia se intielăga acăst’a." (Va urma). / f Cercetări făcute in archivele si bibliotecele din Kusi’a*). Adunarea si tipărirea opereloru ilustrului prin- cipe Dim. Cantemiru, ni se pare, in starea actuala mai alesu a literaturei naționale, lucrarea cea mai importanta si mai capitala din cate a întreprinsa păna acumu societatea ndstra academica. O asemenea lucrare reclamă pe primulu planu o missiune scientifica in Rusi’a, pentru a se cercetă, analisă si chiar’ a se decopiă tdte manuscriptele cu- , . născute său necunoscute inca ale invetiatului scrii- toriu, ce s’ar’ potă afla prin bibliotecele si archivele Moscvei si Petersburgului. Onorata de societatea academica cu acăsta în- sărcinare, si multiamita estremei bunei-vointie din partea autorițatiloru imperiale rusesci, amu potutu, după o munca de patru luni de dile, a-mi procura copii esacte de pe doue-sprediece manuscripte ale principelui Cantemiru, după tdta corespondinti’a sa cu imperatulu Petru-celu-Mare, cu grafulu Golovkin, cu secretari ulu imperiului Makaroff, cu marchisulu de Chateuneuf, si alte persdne influente ale timpu- lui, cum si după unu insemnatu numeru de manu- scripte si acte pretidse pentru istori’a tierii ndstre. Socotescu că’n’ar fi de totu lipsitu de interesu a impartasi o scurta dare de săma despre resultatele mai de căpetenie ale acestei misiuni scientifice. Manuscriptele Cantemiriane, ce amu aflatu in „archivulu principale alu ministeriului afaceriloru străine" din Moscva, suntu urmatdriele: 1) „Hroniculu vechimei a Romano-Moldovlachi- loru antaiu pe limb’a lafinăsca isvoditu, dr’ ac.tmu pe limb’a romanăsca scosu cu trud’a si osteninti’a lui Dimitrie Cantemiru voevodulu, si de moșie domnu alu Moldovei, si-a sfintei rosiestii imperatii Kniaz. In Sant-Petersburg anulu 1717.“ — Unu volumu in folio, 343 foi. Se scie că acestu manuscriptu s’a tiparitu pentru prim’a dra in Iași la 1835, de repo-, satulu Seulescu; asia că ceea ce mai remanea de facutu, era se colationezu cu deamenuntulu si din punctu in punctu editiunea Seulescu cu originalulu *) Ca se vădia si publiculu literata de dincdce de munți, câtu de necesarie suntu misiunile scientifice prevediute in sta- tutele societatei academice, reproduceam cu tdta plăcerea rela- tiunea dini Tocilescu, tramisu de catra societatea acad, in Rusi’a. Red. Țrans, „Cronicului" observandu chiar’ si ortografi’a lui Can- temiru. Lucrarea de colaționare mi-a datu neaștep- tate resultate: nu numai simple deosebiri ortogra- fice, erori de tipografie, lecturi greșite ale manu- scriptului , lăsări afara, din scapare din vedere, a catoru-va cuvinte, — dar’ omisiuni insemnatdre fă- cute cu intentiune, urmărite consecuentu in tdta oper’a, si, intru catu-va, chiar’ o tendintia a editorelui de a goni din texstulu cantemirianu unele cuvinte slavo- nesci, pentru a le înlocui cu neologisme. Asia, că se incepemu cu frontispiciulu cârtii chiar’, editorulu, in locu de a lașa titlulu neatinsu alu manuscriptului „Hroniculu vechimei a Romano-Moldovlachiloru, Pe- terburg 1717:" ilu numesce: „Hroniculu Romano- Moldo Vlachiloru, alcatuitu .... la anii 1710." Candu autorulu isi iea ingaduinti’a a vorbi mai cu curagiu,»si mai facisiu in ce privesce afacerile Turciei, editorii din 1835, pentru cuvinte ce nu le potemu îndestula tîlcui, lașa afara acele pasagp „com- promitietdre," cum buna-dra: La pag. 45 din „Pridpslovie:" „Asia din di in di balaurulu acestu vavilonescu ingrasiandu-se, si ingrosiandu-se;decia tdta lumea, ca cumu pră strimta peștera se-i fia socotindu, nici eare locu se’lu mai incapa avendu, skizmitu s’au, că cumu chipulu, si firea cea de siărpe balaurii înveninata, si ar’ fi lape- datu, inse alt’a de scorpie au inbracatu, pentru-ca ce cu colții a musca, si cu fălcile a indupaca n’au potutu, cdd’a cu veninu, si toapsacu intr’armandu’si, cu celu de mdrte portatoriu acu a împunge, si-a pe- trunde s’au apueatu, spurcatulu: si ce că unu vras- masiu leu a spintecă n’au avutu cumu, că q pră vi- clăna vulpe, cu omagele si viclesiuguri a isprăvi s’au casnitu." Său unu altuia, la pag. 47: „Nici, vii fiindu (romanii), au potutu suferi că vre-odata stău’a cea cornorata, d’asupra a pră santu semnului crucei se se rădice." Unde Cantemiru scrie: „cu spurcata descali’a lui Muhamed Psevdo profetului," in „Croniculu" im- primata cetimu: „prin introducerea invetiaturei lui Muhamedu." Cuvintele „Tiranului" său „păgânului turca,“ său „smeului cu siăpte capete" se inlocuescu cu: „pră poterniculu nostru monarchu!" Autenticitatea manuscriptului a fostu pusa in indoiăla de unii din membrii societatei ndstre aca- demice (vedi analele, t. X. p. 30), fara nici unu te- meiu inse; că-ci originalulu este in cea mai mare parte scrisu cu propri’a mana a autorului: tdte no- tele marginale, indicatiunile isvdraloru, prefaci’a ro- mana si latina, cumu si testulu cronicului dela fîl’a 292 pana la fine. 2) Alu douilea m scrisu este: „Histori’a Moldo- Vlachica," textulu latinescu alu cronicului de mai susu," scrisu de man’a lui Cantemiru, la unu locu cu alu treilea m-scrisu: 3) „Curanus.¹¹- Parte din acesta s’a tradusa si tipâritu în rusesce din ordinala lui Petru-celu-Mare, de Ivanu Iliinski, sub titlu: „Systima iii sostoănie muhammedanskiă religiă,¹¹ St. Petersburg, 1722. 4) „Compendiolum universae logices institutio- nis,“ unu micu tracțatu de logica, scrisu latinesce cu man’a propria a lui Cantemiru; si compusa din trei cârti. Cele trei din urma m-scrise le-amu aflata prin- tr’o fericita intemplare in cartănele academicului Miiller, ce a fostu directoru alu archiveloru din Moscva, pe la finele secolului trecuta. 5) „Istori’a ieroglifica, in doue-sprediece parti impartita; așișderea cu 770 de sententii frunaosu îm- podobita, la începătură cu scara a numereloru desve- luităre, ăra la sfirsitu cu a numereloru străine tiene- t<5re,u unu volumu aprăpe 700 pagini in-4., in limb’a romana, scrisu de insusi autorulu. Tractăza eveni- mentele petrecute in tiăr’a romanăsca si Moldov’a pe la finele secolului alu 17-lea, cumu si intrigele lui Brancovănu si-ale boeriloru moldovenesci, in tiăra si la Pdrta, inpotriv'a Cantemiresciloru. Tdte per- sanele inse, despre care se ocupa istori’a ieroglifica, suntu desemnate cu cate una nume de pasere său de dobitocu; că-ci, dice Cantemiru: „alalte carele din calea laudei, abatuto suntu, numere, nevointie, aii 'faptS asia de totu desvalite in midiulpculu teatrului eititoriloru a le scdte, si faptele intr’âscunsu lucrate fbra nici o sfiala in fația a le lovi, nici cinstesiu, nici de folosu a fi, am potutu judecă... pentru care lucru, pentru asuprăl’a mai susu pomenita, pe fia- care chipu, sub numele a vrea uneia din pășiri, său a vrea- Unuia din dobitdce a supune, si firea chipului, cu firea dihaniei că se’si râduca tare amu nevoitu." La fine se afla „scar’a a numereloru si cuvin- teloru ieroglificesci tîlcuitdre,“ inse tîlculu se face prin cifre. De siguru nu e nevoia a mai spune, cate comori pentru istori’a politica, sociale si literara nu contiene o scriere de asemenea feliu, unic’a păna astadi in literatur’a romana, si in care nu scimu, ce amu potă admiră mai antaiu: păn’a maestrita cu care e scrisa, adencimea maximeloru si reflesiuniloru de care se afla presarata, ingenuositatea si imaginatiunea auto- rului in invalirea persaneloru ce pune in acțiune, si-a țiptemplariloru ce povestesce. In „bibliotec’a academiei teologale dela Lavra St Sergiu“ (trei ore cu drumu de fera departe de Moscva), amu aflata: - ’6) „Loca obscura in Catechisi, quae ab Anonymo Authore Slaveno idiomate, edita et Pervoe ucenie otrokom intitulata est, dilucidata autore" Principe De- metrio Cantemirio,“ mscr. in 4, pagini 247, scrisu la- tinesce cu mana propria a lui Cantemiru. -Acăsta scriere polemica îndreptată contra lui Theophan Procopovici, autorulu „Abecedariului, său prim’a invetiatura a copiiloru,“ a avutu unu mare resunetu, si pana astadi esista in manuscripte mai multe traductiuni rusesci după densa.*) ; v 7) „Sacro-Sanctae Scientiae. indepin’gibilis Imago, ; tom. primus, quo comprehenduntur Theologo-phy- sices Principia sacra, authore Demetrio Principe Mol- davo,“ ca o scrisăre catra profesorala seu leremia . Cacavella, manuscr. in-4, pag. 308, scrisu latinesce cu propri’a mana a autorelui. 8) „loannis Baptistae Van-Helmont Phisices.ITai- versalis Doctrina, et Christianae Fidei Congrua, et Necesaria Ph.ilosophia,“ cu o: „lauda catra izvodi-; toriu, si catra virtutea invetiaturei lai,“ tradusa si. in latinesce: „Encomium in authorem, et Virtutem Doc- trinae eius.“ unu manuscr. in-4, pag. 820, scrisu.in- tregu cu man’a lui Cantemiru* ²). 9) „Institutio Logices id est de „philosophiae instrumentali arte habitus,¹¹ unu voi. in-4, pag. 293; scrisu de Cantemiru insusi. Dela pag. 75 pana la fine începe: „Institutio logices ad mentem Neoteri- corum philosophorum, authore leremia Cacavella,“~ In bibliotec’a academiei de sciintie din Petersburg.: :: 10) „Histori’a incrementorum atque decremento- -- rum Aulae Othmanicae, 4 voi., in fol. cu „Anno- tationes³).¹* - ' 11) „Vita Constantini Cantemirii cognomento ‘ senis, Mold. P. P., ex autographo auctoris.“ 181 pag. ' in folio. .. 7 12) In manuscrisulu „Colectanea Orientalia: Prin- cipia Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta, ; e autographo descripta," 54 pag. in-4. Intre altele \ mai de însemnata este stadiulu lui Cantemiru : „Re-‘ giones quae ab Baku circa littus Caspium usque ad Czircassos extenduutur,“ făcuta cu ocasianea espe- ditiunei lui Petru-celu-Mare in Persi’a, candu inve- tiatulu principe, nu numai cercetă amenuntitufaifiso- sulu muru caucasicu, dar’ inca copiă mai multe in-, scriptiuni si sculpturi ale orasiului Derbend⁴)!. > i In archivele ministeriului de esterne dinPetersburg: ’) Vedi „Theofan Procopovici i ego vrem6,“ de I. Cisto-’ viei, 8. Petersburg 1868, pag. 50-54 — si unu studiu: „Odin .4 iz mal<5izv6stnîh literaturnîh ’ protivnikov Th. Prokopovicea“. in ¹ ’ „Sbornik istorices. mater. i docum.," editiunea M. Mihailov, Pe-, tersburg 1873, p. 1—35. In bibliotec’a imperiale din Petersburg amu vediutu. Unu manuscrisu rusescu alu traductiunei, secti’a I, in-4, Nr, -273. Unu altulu in bibliotec’a seminariului Vithaniu de langa Lavra St. Sergiu ²) Despre Van-Helmont, vedi „Biographie univers,ell.e -an- cienne et moderne“ t. 20, Paris 1817, cuventulu „Helmont,“ -ț si „nouvelle biograpbie g6n6rale/‘ de dr. Hoefer, t. 23, Paris * 1858, p. 854-863. • ; J ’ ³) In archivele ministeriului de esterne din Moscva se afla. in manuscrisu traducerea italiana a acestei opere, făcută de Antioch Cantemiru, fiiulu autorelui. _ ' ; - ⁴) Vedi Bayeriopuscula ad historiam antîquam, Halae 1770, de Muro Caucaseo,“ p. 94—125. ,,Ch. M. Frăhn, Die Inschrif- > ten von Derbend,“ 1827, in „E. Eichwald, Eeise auf dem.Ca?-;- - pischen Meere und in den K.aukasus,“ II b. p. 205—229-?- Frăhn, in „St. Petersburger Zeitung,l⁽ 1828 Nr. 20—23.- .. ț 90 13) „Istoria Kantakuzinîh’ i Brankovanov^, tra- ductiunea rusa a operei: Istori’a celoru doue case Brancovdnu si Cantacuzin¹¹ scrisa romanesce de Can- tenairu, dar’ negasita pana astadi'). In bihliotec’a statului-inajoru din Petersburg: 14) „Planulu Constantinopolelui sdu Tiarigra- dului, care inainte se chiamă Byzantia, 6r’ in vechime - Vygos; a fostu luatu cu resboiu de Mahomet II, la ahulu 1453, luna lui Maiu 29; — radicatu de prin- tiulu Dimitrie Cantemiru." ' (Plan Konstantinopold iii Tiaregrada, ije prejde naritiasiese Vizantie, drevle je Vygos; zavoevan’ Mu- hamedom’ vtorîm 16ta gospodne 1453, miesetia Maia 29; marisovannîi Kndzem’ Dimitriem’ Kantemirom’.)“ „S. Petersburg,* gravura pe arama de Alexie Zubov, In archivele ministereloru de eterne, de justiția ei de resbelu din Moscva, cum si ale senatului, st. sinodu, si ale ministeriului de esterne din Petersburg, amu decopiatu mai multu de 200 acte, din care 100; numai corespondinti’a principelui Dimitrie Cantemiru cu diferitele persdne ale timpului, 6r’ restnlu privesce istori’a romana din secolulu 17 si 18* ⁱ ²). In archivulu principale alu ministeriului de esterne din Moscva, amu decopiatu inca: ■< a) „însemnări de tdte dilele" (Notationes qiio- tidianae) făcute in rusesce dela anulu 1721 —1724 ■î de Ivan Ilîinski, carele traiă in ișas’a lui Dimitrie Cantemiru, că guvernoru alu copiiloru principelui. Este o comdra de elemente biografice si istorice pen- tru Cantemiru; si mai alesu amenuntele despre par- ticiparea acestuia la espeditijj.nea din Persi’a suntu , fdrte pretidse. b) Patru portrete lucrate in uleiu ale familiei lui Cantemiru, si anume: principele Dimitrie Cante- miru; soci’a sa Oasandra, născută Cantacuzino; fiiulu ; seu Antiochu, si fiic’a sa Smaragda, princes’a de Ga- < btzin³). - *) S’a tiparitu traducerea rusa in Jurnal iii podennaîa za- *" pista Petra Velicâgo, t. II p. 291—313, Petersburg, 1722. ₇ ²) Archivulu principale din Moscva contiene nu mai pu- î cinu de 22 cartdne pline de documente privitdre la afacerile * Moldovei si Tierei-Romanesci, dela 1620—1742, si cari arunca: . o vina lumina asupra relatiuniloru diplomatice d’intre principatele ro- mane, imperiulu moscovitu si Turcia; asupra legatureloru artistice, lite- rarii si comerciale dintre cele doue state pravoslavnice; asupra unoru personalități romane câ : mitropolitulu Dositheiu, mitrop. Varlaamu, logof. Radu Grecdnu, cdusiulu Davidu Corbea, Nicolau spatarulu Milescu, a fiiului seu Maximu spatarulu, Cantacuzinii, maresialulu ... Savinu banulu, capitanu Turculetiu, George Caștriotu, Const. ; Beldimanu, etc. etc.; cumu si corespondinti’a diplomatica a dom- niloru tierei romanesci si Moldovei: Alesandru Radu (1624) i Matei Basarabu, Vasile Lupu, Constantinu Sierbanu, Georghitia Stefanu, O. Brancovdnu. Grigore Ghica, Const. Cantemiru, Duca Vodă, Mihaiu Racovitia, domniti’a Roxandra Hmelinițki, etc. Timpulu nu mi-a permisu decatu a face uhu sumariu com- pleta de tdte aceste acte istorice, si a copia numai cateva din ele. ³) Portrete gravate ale principelui Dim. Cantemiru se cu- hoscu-pana acumu 9. Ele suntu anume indicate in „Slovar russkih’ gravirovauuth’ portretov’, de D. Rovinskii," Petersburg 1872, pag. 67. c) L’ouverfure de Fassemblee găndrale de Buka- rest“ 1831, unu tablou interesanta pentru portretele si costumele boeriloru din secolulu nostru. Intre alte manuscrise ce amu. mai aflata voiu cita: a) In Mnseulu Rumiantof din Moscva: 1) „Cronic’a romandsca a lui Moxa calugarulu,“ scrisa la monastirea Bistriti’a peste Oltu in anulu 1620. ' 2) O psaltire slavondsca scrisa de Efrem epi- scopulu Radautinlui pentru monastirea Moldoviti’a din Bucovin’a, la anula 1617 sub domni’a lui Radu- Voda celu-Mare, cu multe însemnări in limb’a ro- mana, unele raportandu fapte istorice interesante, si in parte necunoscute. (Se pastrdza in bihliotec’a Certcof.) - 3) „Tetraevangelie,¹¹ slavona, scrisa in Moklov’a in secolulu 16. 4) „Apostolu,“ slavonescu, scrisn in Moldov’a in secolulu 15 si 5) „Ustav bisericescu“ idem, chte-trele manu- scrisele provenindu din bihliotec’a Piskarev. 6) Diece „minee" scrise slavonesce in monastirea Putna, din cari sidse in vâculu alu 15, patru in alu 16, tote provenindu din bihliotec’a Undolski. In „bihliotec’a grafului Uwarof,“ alte diece ma- nuscrise slavonesci, tetrâevangelii, apostoli, trioduri, scrise in Moldov’a in secolulu 15 si 16, si cari se deosebescu, că mai tdte manuscrisele slavice din tie- rile romane, prin frumseti’a desenuriloru, ornamen- tatiuniloru si scrierea loru ingrijita. In bihliotec’a „Patriarchala¹¹ din Moscva, adi numita bihliotec’a “Synodala:“ a) „Istori’a Mucenicului Ignatie,“ arehiepiscopulu Antiochiei, traductiune din grecesce in slavonesce, de celebrulu nostru Dosotheiu, mitropolitu alu Su- cevei, unu manuscrisu in 8-vo, scrisu cu man’a pro- ria a prelatului, si dedicatu patriarchului moscovitu Joachim. b) „Diferite discursuri ale lui Idnu gura de aaru,“ traduse din grecesce totu de mitropolitulu Sucevei Dosotheiu, si dedicate Tiariloru Moscvei Idnu si Pe- tru celu Mare, scrise frumosu de elu insusi in anulu 1693 la Striiu, cu note marginale limbistice si isto- rice destulu de interesante. c) „Xrismologion,“ alu lui Nicolae spatarulu Pe o gravura, făcută cu ocasiunea sustienerii tesei teolo- gice a lui Lavrentie Transsilvanduulu la 26 luliu 1712, prin- tiulu Cantemiru se infacisidza pe calu, înconjurata de o nume- rdsa garda de călăreți, si calcandu in pitidre firmanulu sultanescu si stdgulu turcescu; mai josu, Rusi’a, in chipu de femeia, ii ofere o ramura de m'aslinu. Vedi Rovinski, op. cit., si „Ruskîe gra- verî,“ p. 210, Nr. 16. Grafulu Uwarof din Moscva a bine-voitu a ne trage aten- țiunea asupra unei stofe frumosu lucrate ce posede d-sa, si care representa: pe Petru celu-Mare pe calu calcandu stdgulu turcescu ; dr’ Romani’a si Moldov’a in cbipulu a doue fetidre ingenuncbiate, intindu manile suplicante catra ilustrulu monarchu. — 91 — Milescu, manuscrisu copiata de Alexie Korobovski in anala 1694. Una alta esemplariu scrisa la 1673 se află in bibliotec’a museulai Rumiantiovu, dr’ alte doue asemenea in biblioteca academiei theologale din mrea Sf. Sergiu. d) Traductianea in rusesce a Panegyricului st. mucenica Dimitrie Thesalonichianulu, scrisa pdte de principale Dimitrie Cantemiru si pronunciatu in gre- cesce de fiiulu seu Antiochu Ia anula 1719, in versta numai de 11 ani¹). In bibliotec’a societarii imperiale de istori’a si anticitatile rusesci din Moscva amu gasitu: unu „Slo- var slavono-romanu" cam de pe la jumatatea seco- lului 17, scrisa iii Moldov’a; dr’ in bibliotec’a impe- riala din Petersbnrg: 1) Unu alta slovaru slavono- romanu, celu pucinu anterioru secolului 17, scrisa in tidr’a romandsca, pe 100 de foi, sub titlu: ,le- xicon,“ ce se dice: cuvinte pe scurta alese din limb’a slovendsca pe limb’a romandsca de inalectica talcuitu; 2) Traductianea rasa a criticei lui Dim. Cantemiru: „Loca obscura in Catechisi etc.un® manuscrisu in-4s toi 105; provenindu, din bibliotec’a printiului Dimitrie Mihailoviei Galitin, ginerile lai Dim. Can- teiniru, dup® hic’a sa Smaragda (Ecaterina); 3) O co- lectiune de- chrisdve domnesci si otariri ale divanului din Moldova, din secolulu trecuta, tdte privitdre la robii țigani, manuscrisu legata in piele; pe scdrtia se vedu armele Moldovei, si cuvintele: Constan’tijn’ Bal’ș-Vod’. logofăt’ di țara di jos’. Nu potu, incheia acdsta scurta dare de sdma fara d’a esprime vinele mele multiamiri d-loru Mihai Cogalnicdnu, ministru de esterne, d-lui Al. Odobescu, dlui Baron Stuart, consulu generale alu Rusiei in Bucuresci, d-lai Baron Biihler, direetore alu archi- veloru principale din Moscva, si d-lui 'de Ghirs, se- cretariu de stata la ministeriala afaceriloru străine in Petersbnrg, pentru pretinsele si eficacele d loru scri- sori de recomendatiune cari mi-au deschisa preturi n-’ deni archivele, bibliotecele, si museele din Rusi’a. Asemenea', d-loru profesori Antonovici si Kotlearevski ⁴) Unu alta panegiricu alu lui Petru celu Mare, tiarulu Rusiei, scrisu probabila de Dimitrie Cantemiru si pronuntiatu grecesce de fiulu seu Sierbanu (Serghie) Cantemiru in etate nu- mai de siepte ani, in anulu 1714, s’a tiparitu in același anu in Petersburg rusesce si latinesce sub titlu: „Petro primo Hyper serenissimo et potentissrmo Pio, Victori et Clementissimo Impe- peratori Domino et protectori Suo Panegyricutn Holocaustum hu- millime litht et offert, Inclitae et Theophruritae Phalangis Sanctae Metamorphoseos, Miles nec non, sacri Boss i Imperij Princeps et Moldavanae Hospodarowicz, Servus dedilus, Serbanus Cantemyr, In Burgo S.' Petri.- Anno ă Partu Virg. 1714 Mart, ineunte septimo aetatis Suae anno. Hellenica dialecto peroratum.“ — Cartea este de totu rara. Unu esemplariu amu afla tu in archi* vulu sinodala din Petersburg ,si altuia in bibliotec’a academiei, de sciintie ruse. — Textulu ruseseu e reprodusa de Bantysch-, Kamenski in „Istorie o jizni i dălah moldavskago gospodară Kuăza Konstantina Kantemira,“ Moscva, 1783, p. 323 - 328. la Kiev, Dasicov, Victorov si Barriov |a Moscva, re- ctorului academiei teologice din Lavră St. Sergiu; archimandritului Mihailu, d-loru academici Kunik si Bîcikov la Petersburg, directorului ar chiv.-senatului d. P. Baranov, si siefului statului maiora d. Comite Heyde, pentru estrema bana-vointia cu care ajutata in cercetările si studiile ce amu întreprinsa. — Nu mai pucina recunoscintia datorediu si presei ruse in genere, mai cu sdma „Gazetei de Moscva/* si „Gazetei ruse,“ cari au data o particulara aten-» tiune misiunei mele scientifice') in Rusia. Gr. G. Tocile seu. Corespondentie de ale repausatiloru. (Urmare.) ■' ' Cacova 16/4 Decern. 1855. - Multa stimate domnule si prechare frate! Abia acumu me idrta cercustarile a Ve face cu- noscuta ce e de mine. — Asia-dar’ vrasmasii mal adusera o jertfa simoniei si ambitiunei loru panslai-¹ vistice. Io 16 Sept, s’a tienntu gener. consistoriu, unde' instruiti si cumpărări fiindu asesorii (pucini șerbi, ceialalti romani renegati), afara: de protop. Lugosiuluf tari au votata pentru namest. lancovitiu. Se ta fi fă- cuta de o parte, ai fi vediata domnule creature mi- sieldse, ai fi vediuta biastamatii grozave! Vedidom- nule, ce stăpânire si judecători avemu noi, ce mam gaiere astdpta aici pre cei cu senfiemente buhe si-, drepte, ce columne are beseric’a ndstra!! — Sei nu i te amagesci domnule a crede aceea ce mi-ai: sCriSji^ mângâiere se face numai banosiloru si renegattiloru. Dar’ iti spunu domnule adeveralu, că chiaru de mat* inabila cu domnulu scie ce beneficiu, mi-atnu pro- pusa yertosu a nu’lu primi, numai din causa că avuiU; acumu ocasiunea de a vedea fapte mai multa Ca de- gradata re de autoritatea si demnitatea ce o pdrta... Ti spunu si alta adeveru, despre carele te-ai potuta- convinge si păna acumu: că pre mine nu m’a trasa . nici candu inim’a elitra acești despoti; —■ de nu arama constrinsa de socru-meu si de altii, nici dâ- cumu nu eramu unde si ce sum. Caus’a antipa- tiei e prdfirdsca, si domnia-ta o scii. — Dar’ eu si aici intre vrasmasi, in labirintulu ispiteloru, amji re-/ masa neschimbata-acela ce sum, ce m-a făcuta nâ- țar’a: mai bucuroșii a jertfi totu ce ama, decatu a me face renegata pentru interesa materiala. Acdst’a, o- scia tiranii si pentru aceea me tractdza asia vitri- gesce. Aici e de cautatu caus’a, că la anulu 4'9. aflau- / du-me eu in Versietiu, pe candu intrase acf serviabil,/ ’) Vedi intre altele: Moskovsk Viedomost?, din 6 bre 1877, „Russk’ G-azet’“, din 8-Noembre Nr. 87. — 92 - in primele patru dile au fostu aduși la mine in tăta diu’a cate 60—70 servieni, carii m’au despoiata de totu ce au aflatu de mancare si beutura; ăr’ intr’un’a de dile 6 serviani înarmați cu pusce, pistăle si iata- gane, conduși de unu serbu de aici, intra in casa’mi, îmi arunca: că sum romanii naționalista, că suin dusmanulu serbiloru s. a., si dieu, de nu me scieamu apferă cu o limba esacta serbăsca, păte că facea in- trebuintiare de armele loru, că-ci hoții aceștia esindu dela mine inversiunati, dupa-ce mi-au luatu banii cati au aflatu, afara in ulitia au împușcata pre unu nămtiu. Destulu de astea, care numai cu gur’a ti le-asiu potă tăte impartasi. Dorinti’a mea o scii, dar’ mai multu decatu tăte asiu dorf, că se nu moriu păna ce nu voiu vedă pre toti romanii, incai pre cei austriaci imbraciosiandu-se intr’unu Sionu. Credi d-ta domnule, cumu-că unei atari doriptie universale nu s’ar’ pune stavila de de sușil ? Imbraciosiarea acăst’a o dorescu toti frații cei buni fara destingere. Dara uite ce făcură despotii precependu acăst’a: Dela a. 37 incăce legara pre toti preoții teneri la chirotonire cu unu juramentu, a că- rui quintesentia e acăst’a: „Me juru pe D-dieulu celu viu etc., cum-că daca numai voiti cugetă a trece la alta credintia etc., se nu’mi sufere pamentulu ăsele, ci se fia fereloru selbatece spre rădere, nămulu meu, șemintiea mea se fia afurisita si nenorocăsa scl.“ Ce tieni dta die, despre acestu juramentu grăsnicu, re- stringatoriu de libertatea cugetului si a conscientiei, daca ar’ vrea omulu a cercetă după adeveru si a imbraciosiă cutare cale, pre care crede a’si află odihn’a cugetului si mântuirea ? Scii domnia ta se aiba atare juramentu vre-o basa in constitutiunea besericei nă- stre si prin aceea potere legante? Me rogu pentru respunsu si ce cugeti despre organisarea principateloru. Pentru așteptarea doritului respunsu sum si re- manu cu distinsa stimatiune Alu Domniei Tale mai intimu si deoblegatu servu si amicu N. T. Velia. Vien’a 16 Iunie 1855*). Eu vediu că voi traduceți articulii mei cu tăte erorile de tipariu cate s’au strecurata in Ostdeutsche Post. Me temu că veți urma si in capitulatiuni, apoi mai virtosu in artic. IV. si V., unde suntu gresieli de tipariu mari, cari strica chiar’ intielesulu. Deci de n’ai apucatu a tipări articulii IV. si V. te vei regula după aceste îndreptări, ce ti le făcu; ăr’ de vei fi facutu gresiala si in capitulacium, vei idreptă tăte. Eu purcedu in ideia că ai greșita pretutindenea după *) Pe acestu timpu Ostdeutsche Post si Wanderer se in- v'oisera a apara in colinele loru cestiunea romanisca, dara necu- noscându-o, comitea mulțime de erori. Red. Ostdeutsche, cari mi-a batjocorita articulii si n’a fa- | Cuta îndreptările cerute. Deci tu la intemplarea de | a fi comisu tăte gresielele din jurnalulu germanu, | vei pune urmatărea dechiaratiune intrăga, ăr’ de nu I vei fi comisu tăte, vei îndrepta catu se cuvine. Se 1 dici asia: Autorulu articuliloru din Ostdeutsche Post de- spre dreptulu principateloru de a se representa de sine la conferintiele de Vien’a, vediendu că repro- ducemu si noi acei articuli, ne face luatori aminte, j că in jurnalulu germanu s’au strecurata .erori esen- țiali, erori de tipariu, cari nu erau in manuscrisu, si ne rogă se facemu îndreptările cuvenite. Acăsta O facemu cu atatu mai bucuroși, cu catu si la noi s’au । stracuratu unele din acele erori după testuhi germanu, j pe care firesce autorulu nu l’a potutu avă spre co-- rectara, dar’ pe semne pe corectorulu germanu nu l’a ipteresatu lucru atatu de multa, că se fia mai cu luare aminte. Asia a) In art. I. din capitulatiunea lui Vladu V. din anula- 1460 a stata cu erăre in jurnalulu ger- j mânu „fara de a cere (sultanulu) altu-ceva, decatu > supremati’a peste suzeranitatea acestui principatu“ ( candu in manuscrisu era: Supremati’a peste „suve- f ranitatea principatului„la suprămatie sur la sou- verainetă de cette principaută.¹¹ Peste poterea suze- < rana nu mai păte fi nici o potere; ăr’ o potere su- ‘ verana după dreptulu de ginte păte stă sub supre- mati’a alteia, fara a încetă de a fi suverana. Aceste < la art. germanu II. b) In art. III. suntu erorile strecurate neesen- tiali. precumu deuz in locu de deux, — presto la fulgida Porta, in locu de prtesso (langa). c) In . art. germ. IV. S’a comisu prin lasarea afara a trei litere ent de langa weder, o erăre care dă intielesu contrariu manuscrisului. In manuscrisu era „Nach Vattel namlich mtissen wir die zwei Fiir- stenthiimer entweder zu jenen Staaten zăhlen.,.. oder etc. Adeca pe romanesce: „După Vattel adeca ur- măza a renumera pe aceste doue principate său la acele state, cari cu unu stata mai putinte suntu le- gate printr’o aliantia neecuale, ori printr’unu tractata de protecțiune, său la statele tributari. In nici unulu din cașurile aceste, statuîu celu mai neputințe nu’si perde suveranitatea, daca si-a reservatu dreptulu de a se guverna de sine.¹⁴ d) In art. V. a lasatu tiparitoriulu germanu frase întregi afara si in locu de g e r i r t a facutu g e i r r t. După manuscrisu se cadea a dice: „Principatele in cursa de siese sute de ani nu si-au pastratu numai intern’a nedependintia legisla- tiva, ci s’au portatu si in afara iu fapta că state in intielesulu propriu.“ înainte de acestu periodu, a lasatu tiparitoriulu germanu o frasa intrăga afara, unde sta: Cu dreptu cuventu dice Vattel, ca statulu, care de si continua a se bucura de legile sale pro- prie, inse inafara nu se mai infacisiăza ca neaternatu, adeca nu mai lăga tractate de sine s. a., nu se mai — 93 — pdte numi stătu in intielesulu propriu (kann nicht mehr Staat im eigentlichen Sinne genannt werden). Aeestu frasu din urma a remasu afara. — Totu in aeestu artic. V. unde se vorbesce că port’a a usur- patu mai de curendu si dreptulu de a dispune de banii de esportu ai Mojdaviei, tiparitornlu germana a lasatu afara verbulu„a usurpatu" „sich anmasste,“ cu care se încheia periodulu*). Speru că in Iulie me vei vedea cu bombe si rachete in Allgemeine Z. Schweder ,,Was soli mit den Donau Fttrstenthiimern werden ?“ Si alti nemți se bătu acolo unulu pentru interesele Germaniei si celalaltu pentru ale Austriei. — —utule craciunulu de mixiduti. Dar’ asia se cade, daca atati barbati. mai virtosu din Moldov’a nu pune nimine man’a. E ru- șine se le aparu eu singuru caus’a. Vediu din com- plimentele ce faci, că tu n’ai sciutu că eu scriu arti- culii aceia in Ostdeutsche Post; fi bunu si lașa acele complimente pentru altii cari le cauta. Vien’a 4 Noembre 1855. i (Fragmenta). , Frate Baritiu! .Care ati facutu estracte din articulii despre mo- ? nastirile închinate? Ati comisa multe erori. Eu n’am < disu de Cantemiru că si elu a trimisa pe greci in , oarele, si nici na e adeveratu acăst’a. Eu inca ilu £ atinsesemn aspru, dar’ mai pe urma am stersu fra- & sele relative. Cantemiru a tractata tdte cele naționali |; ori pamentene fdrte pe usioru; elu era unu venatoru E. de laude la străini, nu la ai sei. Si cunoscea istori’a ’ turciloru mai bine decatu a patriei sale. înaintea mea toti istoricii romani “vechi si cei de acum, suntu tra- ducători, copiatori, compilatori, custure, afara de Sin- , cai; intre chronografii Moldovei suntu si buni. Pe chronografi nu’i intielegu intre culture, dar’ si intre ei numai Neculcea si Mironu Costinu mai suntu ceva; ! dr’ cei noi nu platescu o cdpa degerata. i Apoi celu din urma art. de mănăstiri nu e alu j 7-lea, ci alu 8-lea. F (Va urmă). Nr. 69-1878. Procesa verbale alu siedintiei comitetului asociatiunei transilvane romane, din 30 Martin 1878, sub presiedinti’a dlui vicepresiedinte lacobu Bolog’a, fiindu presenti membri: P. Dunc’a, E. Macelariu, I; V. Rusu, I. St. Siulutiu, I. Popescu, dr. I. Borcia, dr. II. Puscariu, B. P. Harsianu, G. Baritiu, C. Stezariu, N. Petra- Petrescu, E. Brote si dr. los. Hodosiu. § 18. Consistoriala archidiecesanu gr. or. romanu *) Reminiscentiele la acei articlii si la corecturele loru vinu astadi toema a proposito, pre candu cestiunea României este pusa 6rasi la ordinea dilei. Red. din locu cu transcrierea sa din 26 Februariu a. c* Nr. 419 transpune in copia atestatulu de conduita si progresa in studiu a teuerului Aurelia Bunea, elevu in prim’a classa comerciale din Brasiovu. (Nf. 39). Atestatulu fiindu satisfacatoriu se iea spre scientia. § 19. Presiedintele asociatiunei dlu canonica pre- positu Timoteiu Cipariu, că presiedinte alu sectiunei filologice prin scrisdrea sa din 28 Februariu a. c. insciintiăza, că indata ce-i va permite starea sanatatin va veni la Sibiiu spre a face dispositiunile pentru întrunirea sectiunei si începerea lucrariloru ei. (43). Se iea spre scientia. § 20. Demetriu Indre pedagoga in cursulu II. in institutulu pedagogica din Gherl’a subscerne cuie- tanti’a sa despre 30 fl. pre primulu semestru alu anu- lui scolastecu 1877/8. (Nr. 44). । Cnitanti’a s’a transpuău brevi mânu la cassa. Tenerii stipendiati si subvenționați din partea aso- ciatiunei, se făcu atenti, a-si tramite cuitantiele dea- dreptulu la cass’a asociatiunei, care de-odata cu vo- tarea stipendieloru si ajutorieloru a fostu avisata a liberă competintiele respectiviloru pre langa cuietan- tia in regula. § 21. Secretariulu II. arata, că a intratu si re- stulu din lucrarea pusa la concursă „Mauualu de economia¹⁴ dinpreuna cu pliculu sigilatu, care con- tiene numele auctorului. (Nr. 45). Se decide a se păstră pliculu; ăr’ laboratulu manuscrisu a se dă sectiunei scientieloru naturali spre esaminare, si darea opiniunei sale asupra meritului lucrarei, facundu totu-odata propunere in privinti’a premiarei său nepremiarei opului. § 22. Advocatulu Gabrielu Mânu din Deesiu cu scrisdrea sa din 2 Martiu a. c. subscerne actele in caus’a ereditaria după loanu Țîtie, despre realitățile ce acest’a a testata asociatiunei, si-si descopere pă- rerea, că pentru asociatiune ar’ fi mai profitabila, ser se vinda cass’a si gradin’a (la ce si veduv’a, carq 'i are usnfructulu pe viătia, s’a invoitu) sij pretiulu se, se imparta in doue parti egali intre asociatiune,si intre veduva. (Nr. 46). Comitetulu luandu in considerare impregiurarilc aretate de dlu advocata Gabrielu Mânu, se invoiesce si decide: a se vinde cass’a si gradin’a de sub ce-- stiune, si diumatate din pretiulu de vindere se se subscărna acestui comitetu, ăr’ diumetate se se dea ■ viduei. Dlu advocata va stărui a se vinde acele rea- lități cu unu pretiu catu se păte mai bunu. Asemenea va stărui pentru incasarea datoriei de 95 fl. dela To- doru Rusu si a o subscerne acestui comitetu. Căr- țile testatorelui lasate asociatiunei, dlu advocata va : avea a le subscerne aici pre langa unu conspecta. § 23. Se presinta not’a tipografiiei archidiece- sane din loca despre 1 fl. 80 cr. pentra publicația- , nea de concurse in „Telegrafulu romanu" Nr. 72, 73, 74 si 75—1877. (Nr. 47). Se decide a se transpune cassei cu avisulu, de > ,16 , ' ' — 94 — a liberă tipografiei sum’a de 1 fl- 80 cr. din rubric’a respectiva. §24. Dlu Nicolau F. Negrutiu redactoru foi- loru „Predicatorulu" si „Cărțile Săteanului" prin scri- sdrea sa din 13 Martiu a. c.; se declara că voiesce a intră că membru in secțiunea scientieloru naturali. (Nr. 48). ₓ Se iea spre scientia; se va insemnă in list’a membriloru acelei secțiuni, si, despre acăst’a_se va incunosciintiă presiedintele sectyinei. § 25. Secretariulu II. arata necesitatea, si face totu-odata propunerea, de a se tipări regulamentulu pentru secțiunile asociatiunei votatu in adunarea ge- nerale din Blasiu la 6 Augustu 1877. ₜNr. 49). Propunerea se adopta, si se decide tipărirea a- celui regulamentu in 200 de esemplarie după forma- tulu statuteloru asociatiunei. Cu esecutarea se insar- cina biroulu. § 26. Tinerulu loanu Mog’a studentu de agro- nomia in Mediasiu, conformu decisiunei acestui co- mitetu din 23 Februariu a. c. Nr. 31, subscerne a- testatulu seu scolastica pre semestrulu II. a. 1876/7; nu subscerne inse si atestatulu despre aceea, că ur- măza la scăla in anulu curenta scolastecu 187/8. (Nr. 53). Se decide a se invită Direcțiunea scălei agro- nomice din Mediasiu, de a notifică acestui comitetu, dăca numitulu tineru urmăza seu ba la cursulu sco- lastica pe anulu acest’a; si in catu respunsulu ar’ fi afirmativa, buroulu este si remane autorisatu de a-i avisă la cassa stipendiulu ceruta de 60 fl. § 27. Se presinta rogarea lui Nicolau Neamtiu technicu in a. IV. in Vien’a, din 22 Martiu a. c. prin care se r<5ga pentru unu ajutoriu său imprumutu de 60 fl. (Nr. 58). In considerarea motivelorn aduse in suplica, eo- mitetulu decide a-i dă ajutoriulu ceruta de 60 fl. din rubric’a speseloru neprevediute, avisandu despre a- căst’a cass’a si incunosciintiandu si pe suplicantele. § 28. Dlu loanu Popescu, că delegatu alu co- mitetului cu scrisărea sa din 22 Martiu a. c., arata că la convocările sale nu s’a potutu întruni nici sub- comitetulu nici adunarea generala estraordinaria a despartiementului (III) Sibiiu (Nr. 57). In urm’a acestei aretari, comitetulu decide, a invită pe dlu loanu Popescu că in calitatea sa de delegatu, se convăce din nou adunarea generale estra- ordinaria a despartiementului mai susu disu pe o di de dumineca sătl de serbatăria candu membrii potu dispune de mai multu tempu libera; si convocarea se o faca catu se păte mai latitu cunoscuta membri- loru, bine insemnandu, că obiectele acelei adunari voru fi numai alegerea de directore si completarea subcomitetului. § 29. Dlu secretariu I. G. Baritiu cu adres’a sa din 30 Martiu a. c., subscerne ratiociniulu cu 13 do- cumente justificative despre spesele cu editiunea foiei ,fTransilvani’au in periodulu anului 1877. Cere totu- odata a i-se avisă la cassa 200 fl. pentru suportarea speseloru editiunei foei pe anulu curentu 1878. (Nr. 59). Ratiociniulu, dimpreună cu documentele, se dau dlui cassariu Constantinu Stezariu spre esaminare si raportare la tempulu seu. Totu-odata cass’a se avi- săza a liberă dlui G. Baritiu, 200 fl. din rubric’a spe- selora pentru editiunea făiei pe anulu curentu. § 30. Secretariulu II. arata că dela siedinti’a din 23 Februariu a. c. pana astadi 30 Martiu, au intratu pentru bibliotec’a asociatiunei urmatărele cârti: a) „Isagogi’a,“ donata de dlu dr. Ilarionu Puș- căria; b) „Mannalu de computu pentru scălele popu- lari, “ donatu de dlu V. Gr. Borgovanu; c) Din publicarea „Szăzadok" fasciculii I, II si III pe a. 1878. (Nr. 60). Se ieau spre scientia, si donatoriloru se esprime multiamita. § 31 .. Secretariulu II. arata necesitatea de a se luă unu conclusu pentru latirea in publicu a foiei „Transilvani’a," si pentru vinderea esemplaneloru din periădele aniloru 1869, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76 si 77, si propune a se face in privinti’a acăst’a pu- blicatiuni prin diarnale, staverindu pretiulu unui es- emplariu brosiuratu la 2 fl. v. a. (Nr. 61). Propunerea se adăpta, si cu esecutarea se in- sarcina buroulu. § 32. Secretariulu II. presinta list’a despre in- tratele in bani, charthii de valăre etc. la fondnlu asociatiunei din 4 Februariu a. c. pana astadi 30 Martiu, din care se vede că in acelu restimpu au intratu 431 fl. 72 cr. si 13 ’/₂ napoleoni de auru. (Nr. 64). Se iea spre scientia, si list’a cuprindiendu nu- mele contribuitoriloru au a se publică in făi’a „Tran- silvani’a.¹’ § 33. Cassariulu presinta conspectulu despre starea cassei asociatiunei din 23 Februariu pana in 30•Martiu a. c., prin care se constata că in acestu restempu intratele au fostu 330 fl. 57 cr,, ăr’ ero- gatele 486 fl. 7 cr. (Nr. 65). Conspectulu fiindu in regula, si instruita cu t<5te documentele justificative, se iea spre scientia si se aprăba. § 34. Cassariulu presinta conspectulu despre starea fondului academiei, prin care se costata că acestu fonda astadi in 30 Martiu a. c. face sum’a de 15,157 fl. 65 cr. v. a.*) (Nr. 66). Serve spre scientia. § 35. Raportulu dlui B. P. Harsianu asupra ra- tiociniului despre spesele cancelariei pre anulu 187%, presintatu de fostulu secretariu substituitu, dlu I. V. Rusa. (Nr. 67). Ratiociniulu fiindu in regula si provediutu cu *) In procesulu verbala din 23 Februariu a. c. § 3 s’a pusu erronatu 15,411 fl- cr. in locu de 15,121 fl. 65 cr. v. a. t<5te documentele justificative, se aproba; si se de- cide a se dă dl ui I. V. Russu absolutoriu. Verificarea acestui procesu verbala se concrede dloru membri: Dunc’a, Macelariu, Rusu. lacobu Bolog’a mp., Dr. los. Hodosiu mp., v-presiedinte. secretariu. S’au cetitu, si verificata. Sibiiu 3 Aprilie 1878. P. Dunc’a mp. E. Macelariu mp. Ioane V. Rusu mp. Nr. 64—1878. /' ? Lisfa intrateloru in bani, charthii de valdre etc. la fondulu asociatiunei transilvane din 4 Februariu pana in 30 Martiu 1878. Dela dn. Avramii Pecurariu, parochu in Huniadora pentru foi’a «Transilvani’a" pre anulu 1867 2 fl. — Prin dn. A. Hor- sia, dela dn. loanu Gheagia si dela dn. Basiliu Cernea din Si- ghîsidra pentru diploma ă cate 1 fl., 2 fl. — Dn. Augustinu Popu candidata de advocata in Deesiu pentru fdi’a „Transilva- nia" pre anii 1869—1877 18 fl. — Prin dn. vicariu Alimpiu Barbolovicin dela dn. loanu Colceriu, parochu in Tâsnăd, că tacsa de membru pre 187% 5 fl. — Dela unu membru, ca- ’ rele nu voiesce a-i-se .publici numele, o acțiune „Albin’a® h 100 fl. lîr. 2351 cu cupdnele de dividende dela 1 luliu 1878, si 1'3 napoleoni in auru, plus 38 fl. 22 cr. in bancnote că fonda , pentru .remunerarea persdnei celei mai însărcinate cu lucrările comitetului. — Dela dn. Cristea loanu pfotopopu in Russu ca tacsa de membru pre anii 187% si 187% 10 fl. — Bani de ■ prenumeratiune la fdi’a „Transilvania" 54 fl. 50 cr, si 10 franci, plus 192 -41. intrati in lun’a lanuariu a. c. — Dn. Nicolau Cin- tea, medicii in Zernesei tacsa pre 187% 5 fl. — Dn. dr. Ni- - ; colan Maieru, profesore in- Sibiiu membre nou tacsa pre 187% 5 florini. Sum’a 431 fl. 72 cr. si 13’/ₐ napoleoni de auru. Sibiiu in 30 Martiu 1878. Secreta riatulu. L ITER ARIU. < Făi’a scolasteca, organu pedagogicu-didac- pentru sCălele romane, apare de împreuna cu Eco- ti o mula in anulu alu 6-lea de 2 ori in luna, la Blasiu in tipografi’a seminariului. In Nr. 4 pe langa alti articlii buni s’a terminata si celu titulatu Scrie- rea limb ei romane cu litere latine, o cri- tica acăsta făcută de păna din cele mai competente, scrisa in termini blandi si binevoitori, din cari inse ignoranti’a si anarchi’a moderna nu va voi se pri- căpa nimicu. Anarchi’a se pdte combate cu dresicare succesu numai prin arme de ale lui Eliadu. Din Biseric a orthodoxa romana ce ese in anulu alu 4-lea, avemu pe a. c. iuca numai fasci- clulu din lanuariu, in care aflamu pe langa alti 6 articlii instructivi inca si notitiele biografice despre episcopulu Ghenadie repaus, in 30 Nov. v. Ceea ce mai surprinde in acestu diariu bisericescu in modu fdrte plăcuții este progresulu invederatu pe care’lu face limb’a si stilulu romanescu in trensulu, spre ru- șinea multoru diaristi din Romani’a, carii au iuce- putu a ne tracta limba că pe nu sciu ce orfelina de pe strade, că de specula. Ce batjocura, ce desfreu! Din Cărțile s a t e a n u 1 u i r o m a n u, s c r i e r e periodica pentru trebuintiele poporului r romanu, si Predicatorulu Săteanului romanu, in anulu III, proprietariu, editoriu si redactoru resp. Nicolae F. Negrutiu, avemu Cartea III pe lun’a Mar- tiu. Bine face redactiunea, că transmite producte de ale spiritului romanescu in acelea regiuni, in care lips’a loru este mai simtita decatu ori unde airea, a- deca in Transilvani’a septemtrionale si in comitatele limitrofe din Uogari’a, pe unde limb’a si literatftr’a romanesca începuse a fi considerata că planta exotică, , străină, fora că cărturării crescuți in limbi străine se judece, că despartindu-se de limb’a romanăsca, se • despartu de poporu, dela care isi au panea de tdte drlele, prescur’a, prinosulu, parastasulu, ferdel’a, clai’â, dio’a de lucru: dara ei se despartu, se isolădia șî de poporale cele mai. civilisate de pre continentulu Eu- ropei, de cultura si civilisatiunea popdraloru neo-latinev Famili’a din B-Pest’a, in anulu alu 14-lba, ese acumu de 2 ori pe septemana, joi’a si duminec’a. Proprietariu, editorii si redactoru losifu Vulcanu. Ru- bric’a titulata „Salon u“ imple o adeverata lacuna in pres’a ndstra periodica romanăsca de dincdce de, Carpati, din causa că nici uneia din redactiunile dia- rieloru măi măricele nu’i remane nici atata timpu nici spațiu, că se pdta culege atatea verietati inte- resante si plăcute. Dn. Vulcanu mai are dela upu timpu incoce si acelu mare avantagiu, că precumu se vede, a scapatu de unele traductiuni, cu care-lu pedepsia unii incepetori. Ne folosimu totu-odata de; ocasiune, spre a felicita pe dn. Vulcanu pentru ser- vitiulu ce face literaturei romane prin aceea, că s’a supusu la greutatea de a traduce in limb’a magiara mai multe din cele mai alese producte poetice roma- nesci, pe care literatii magiari le cunoscea pana aci- lea tocma pe atata, pre catu cunoscu ei inscriptiu- nile de pre piramidele Egiptului. Dn. Vulcanu i-ă adusu in adeverata confusiune cu traductiiinile sale. Din „Albin’a Carpatiloru," fdi’a beletris- tica si literara — cu ilustratiuni, care ese in Sibiiu sub redactiunea dlui I. Al. Lapedatu (j- in 6 1. c.) si in editur’a d-lui V. Romanu, au aparutu in acesta anu deja 8 numere, său doue volume de cate 6 căle,> avendu urmatoriulu cuprinsu: O dusimania cu bunu sfersitu, novela istorica de I. Al. Lapedatu. — La Turnu-Magurele, scena , in versuri de V. Alecsandri. — Statu’a lui Michaiu Vităzulu in Bucuresci (cu ilustratiune). :— Od'a 'ostșț- siloru romani, Penesiu Curcanulti, Sergentulu, Pas- torii si Plugarii, S<5re de ărna, Capitanulu Romano, Frații Ideri, poesii de V. Alecsandri. — Templulu dieitiei Isis in Egiptu (cu ilustratiune). — Victoru Emanuelu (cu portretu). — Cele patru mari rase. — Balada, de C. Cristescu. — Femei’a. — Constantinu Năgruzzi (cu portretu). — Descântece din Bucovitj’a, de S. Fl. Marianu. — Visita intr’o mina de cărbuni din Belgia de losifu Popescu. — Principele Sergiu de Leuchtenberg (cu portretu). — Conferintiele Ate- 96 — neului romanu din Bucuresci in anulu 1878. — Prea ' multa chibzuiala noroculu ti-lu desbara, proverbu propagatu de Theocharu Alexi. — Vasilie Alecsandri (cu portreta). — Generaiulu Loris-Melikoff (cu por- treta). — Unu aforismu, parafrasata de Teocharu Alexi. — Regele Humbertu I. (cu portretu). — Doine poporale din Bucovin’a, de S. FI. Marianu. — Vidti’a lui Onufriu, romanu de Theoch. Alexi. -r- Domnulu si-Ddmn’a României in resboiulu din 1877/8 (cu por- tretti). — Copil’a Basarabiei, poesia de unu studentu din Basarabi’a. — Manevrele artileriei romane la Ca- iafa tu (cu ilustratiune). — Gorilulu, după Brehm, de I. C. Tacitu (cu ilustratiune).— Lupte intre animale selbatice (cu ilustratiune). — Igiena: Camer’a de cul- cata. — Țiganii cu locuintie statornice in Transil- vani’a (cu ilustratiune). — Convcrsatiune, de losifu Popescu. Statistica. Varietati: O scena miscatdre in spitalulu militariu. —- Lupt’a unui papagalu cu unu paiangine. — Femeile montenegrine ducendu proviantu ostasiloru dela frontiera (cu ilustratiune). — Osmanu- pasia. — Drapelulu Ini Mahomedu. — Viatia mira- Cuiosa. — Balonu uriasiu. — Balonu cu torpile. — Music’a la espositiunea din Parisu. — Espositiunea din Parisu. — Telefonulu in serviciulu amorului. — Decoratiuni feminine. — O ideia originala. — Pasto- riti’a italiana (cu ilustratiune). — Trofeele armatei tusesci. — O noua Pompea. — Pescele-faclia. — Milulu bucharianu. — Unu omu preservatu de ar- sura. — Furnicile turbate. — Unu rege poetu. — Unu orasiu mortu langa Tasckentu. — Singularități aritmetice. — Centralulu lui Voltaire. — Femeile columbiane. — Pentru femei. — Cifrele catoru-va averi din Englitera, după registrele fiscului. — Nein- tielegerea (cu ilustratiune,). — Bibliografia. Abonamente (h 8 fi. pe auu; 4 fl. 40 cr. pe 6 luni, 2 fi. 40 cr. pe 3 luni, se mai primescu inca trimitiendu-se d-loru abonati noi toti numerji, com- pleta dela inceputulu anului curenta. Din Istori’a resbelului din Orientu, sau luptele Romaniloru, Rusiloru, Muntenegriniloru si Serbiloru cu Turcii de Dim. A. Laurianu, P. Manliu -si D. Mironu in Bucuresci avemu sub ochi si fasci- clulu alu IlI-lea cu portretulu eminentelui patriota romanu si barbatu de stătu loanu C. Brateanu, cu ale lui Hobart pasia si principele Nichitia. Pecatu numai, ch ilustrati unile se lucra asia de reu in Bu- curesci. Cărțile scrise si publicate in limb’a ndstra na- ționale se multiescu neincetatu asia, ch di ari ele ndstre aru potea prea bine se’si deschidă rubric’a perma- nenta pentru Bibliografia, ddca spatiulu loru nu aru fi asia de strimtatu, mai alesu in acdsta epoca ma- rdtia, ce sdmena ch va fi decisiva pentru multe po- pdra, pana candu omenimea va scrie anulu 1900, sdu pdte si mai curendo.— Mai alesu cărțile scola- stice pentru scdle si institute de diverse categorii se inmultiescu in proportiune respectabile. Cate ne ve- niră la mana in septemanile din urma, le inregistramu aici. Isagogia, adeca introducere in cunoscinti’a cartiloru sântei scripturi, de dr. Uarionu Puscariu, protosincelu archiepiscopescu, asesoru consistorialii si profesoru seminarialu. Sibiiu, tipariulu tipografiei archidiecesane 1878, formatu 8-vo mare, pagine 238, tipariu curatu. In prefatiunea sa scurta dara simbu- rdsa, auctorulu arata, care este scopulu acestui stu- diu. S’ar’ insiela inse celu care luandu-se după titlulu scientifîeu elinescu alu cartiei, ar’ crede ch ea ar’ fo- losi numai preotiloru; din contra, Isagogi’a e fdrte instructiva pentru ori-ce omu, christianu sdu nu, care voiesce se cundsca sacrele scripturi. Isagogi’a dom- nului Puscariu sta in 2 secțiuni, dintre care La se desface in 2 parti, dra a Il-a iu 4. Are si unu a- daosu: „Liniamente generale din istori’a bisericei crestinesci." Pretiulu 1 fl. 50 cr. sdu 3 franci. Ne fiindu noi competenti in materia teologica, lasarnu propri’a recensiune a acestei cârti indispen- sabile mai alesu pentru predti, in grij’a barbatiloru de specialitate. — O nobile si salutaria rivalitate se manifesta la noi pe terenulu pedagogiei. Aci avemu indata vreo siese producte mai noue, care vediura lumin’a in lu- nile din urma. Carticic’a didactica Religia nea creștina pentru scdlele elemeutarie de ambe sexe, a dlui pro- fesoru gimnas. loanu Popea dela Brasiovu, o mai anuntiaseramu. De atunci ne mai veniră: Istori’a naturala, manuala didactica pentru scdlele poporale romane, de loanu Tuducescu inve- tiatoriu in Lipov’a. Cuprinde: Zootogi’a, Botanic’a, Mineralogi’a. Aradu 1877. Formatu 8-vo. pag. 37. Pretiulu 20 cr. Elementariu pentru clasea antania a scdle- loru poporali, de Solomonu Munteanu. Aprobata de comisiunea scolasteca archidiecesana. Editiuuea a V. Blasiu 1878. Tipografia Seminariului gr. cat Pro- prietate a tipografiei. 8-vo pag. 79. Preț. 23 cr. tip. limpede. In scurtu timpu va esi de sub tipariu opulu: Manuala asupra procedurei in căușele mai menunte procesuali civile (Art. de lege XXII, 1877) șcrisu pre sdm’a poporului romanu, in specie pentru jude- catoriele comunale de losifu Popa, jude cerc. reg. Pretiulu prenumeratiunei este 80 cr. Prenume- rațiunile se trametu francate la adres’a: Romer & Kâmner tipografi in Brasiovu. După 10 exemplare se da unulu gratuitu. Editorin si provedietoriu; Comltetuln. — RedactoHu G. Baritlu, secretariulu I. alu asoelatiunei. — Tipografi’» RSmer & Kamner.