TRANSILVANII ■ /,--/p rW > j Acfista ffiia ese | CNKb 3 c61e pe luna | Ni.cpata '2 fiprini v. a. l^îțru membrii »so- [țiatiunei, era pentru H^ Hemembrii 3 fr. i Pentru străinătate L 10 franci cu porto Ev duplu alu poștei. M •• IT/f. - Fdi’a Asociatiunii. transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanii. M 6. Brasiovu 15. Martiu 1878. 3 Abonamentulu se a face numai pe. cate ■ 1 anu intregu. Se abonfidia la Corni- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii co- lectori. . ' > Anula XI. '■ - ‘ . "♦ Sumariu: Observări si rectificări la notitiele publicate despre ilusțr’a familia Hormuzache. -r- Dora d’Istria. (Conțin.) -*• ' Conrespondintie de ale repausatiloru. (Conțin.) — Vasilie Aronu si operele sale. (Conțin.) — Procesa verbale. ■ , , Observări si rectificări la notitiele publicate despre ilusțr’a l’amilja Hormuzache. După ce s’au publicata pucinele date cate avu- «teramu la mana despre originea si meritele familiei Hormuzache, primi ram u dela o mana amica si cal- durdsa urmatdriele informaîiuni prea interesante, pe Oare ne tienemu de cea ,mai plăcută datoria a le aduce la ennpscinti’a lectoriloru,,Transilvaniei.“ ihta-le. sA^dî. prînma >Nr„ alu diariului „Tramyl- ymjVa^î'Qațrple^coppinde notitie despre famili’a • Hor- jfipuaaph^ ecrise de o ânima. doidsa si nobila . . ■ * ■¹ ♦* .T’M * >< i! ■ •. i tt,- • 'ț -1 ” r ‘ . -7 , , ‘ Datini inse voia de a tace pneiae observări; cari pdte le veți pune in comentare in privirea unoru fedțe. ifamiliX Hbrjnuzache a avuții radecini mai veohi ifi Rbniani’a si ahtime in Bucovin’a. Chrisdve dela Ghica celu betrauu si dela Calimachtt Vodă dien anume, ch Hormnzachescii au fostu din înce- pută b%ieri credincioși ai sfatului si divanului dom- nescu.“ Mosi’a Cernauc’a nu a fosta cumperata de Eudoxiu la annlu 1812, inse a fostu dinpreuna cu alte moșii proprietatea familiei din anii 1680—90 ai a venitu dreptn moștenire dela bunulu/ nostru Omstantinu, la Eudoxiu Hormuzache, carele s’a a- ■ sfedratu acolo la_ anulu 1'804, la sandu celelalte moșii ih Moldov’ă, din cari unele câștigate prin merite dela • . Ghica Vodă celu betranu, fratiloru sei, carii au mu- rită fara moștenitori barbatesci.. La anulu 1711 vedemu pre Manolachi Hormu- ’ fcache in sfătuia divanului domnescu alu Moldovei sub L,domnulu Nicolau Maurocordatu. (Vedi Letopisitiele inoldovencsci, I. Ediție, Tom. II. pag. 376). 1760 avemu o culegere de documente isto- Vorniculu Alesandru Hormuzache, si totu , jȘlplțgeK timpu ocupă in Cernăuți Mateiu Hormu- 'de parcalabu (prefectu). ' s* sororiloru Hormuzache din dilele ndstre Ora descendipte din famili’a lui leremie si Vasilie Mbrila Vpda (do#cumentatu prin acte), care familia' după documente se trage din famili’a Mutii- loru. (Vedi Tesauru de monumente istorice, Tom. IL pag. 143). Din frați au trecuta din viatia: Constan- .....- ' i ii. ■ - . .— ținu, Alesandru si Eudoxiu fara urmași. Va inte^ resă pdte a sci, chti mai suntu: Ge-orgiu căsătorita ¹ cu dn’a Eufrosin’a din famili’a Flondorh-Albot*, rele are unu fiiu amploiata la ministeriulu din Vien’a, anume Eudoxiu; si Niculau, cașatoritu cu dn’a Na-* tali’a născută Stîrcea, descendenta din famili’a lui Tabâcea Stîrcea, una din pucinele familii documen- tate dela Alesandru celu Buna, si a lui Mihulu Stîr- < cea ce s’a destinau la batai’a dela Baia sub Ștefană - celu Mare. Nicolau are doi fii: Constantina* si AIcm ; sandra, inca gimnașiști.. * ' Fratele Constantinu a fostu unulu din barbatii ăceia ce au avutu mare merita pentru unirea prin- ' cipațeloru romane; elu a ocupata postula de ministru ' de justiția si apoi de presiedinte alu curtif de¹ cas- satiune pana la trecerea sa din viatia. Doxache ș'a ocupata mai virtosu cu culegerea de documente istfo- . rice, precumu Ve este cunoscuta; după mdrtea sa a remasu moștenirea la familia, care au fostu pț^ fericita a potă aduce natiunei unu dara, prin docu* mentele si fragmentele aceste atatu de impbrthnt^ pentru Istori’a Romaniloru. ' ¹ f Vediendu interesulu ce portati familiei HornHt; zache, credu că nu Ve veri supară de cele pucine cari imi iau libertatea a Vi le spune despre mem- brii familiei cari se afla in viatia si despre momen- tele istorice din trecutulu ei*). \ i« Acdsta familia si acuma nu sta in nepăsare, lucra, de si in lupta cu multe obstacule., Avemu, comune scble multe cu limb’a romana', credemu-.car' in scurta se va convocă si congresulu biserieeflj^tiț si că se va romanisă gimnasiulu din Suceava, pre- cumu ni s’a promisa. In timpulu de facia potemu propasi numai ineetu. < ,■. .■- Domnulu meu, Ve rogu, că candu veri, face q caletoria afara de tidra, se treceri pe aice.............. Cernăuți 7 Februarie 1878. *) Tocrna din contra, ne-ati îndatorata cu acestea impar- tesiri pre catu nu ati crede Pv. Red.',! 10 ~ 62 - Dora d’Istria.) Femeile in Oriente. (Urmare.) Acăsta este cea din urma scriere publicata de d-n’a Dora d’Istria, in anulu 1859. Oper’a este de- dicata venerabilului seu profesoru dlui G. G. Pappa- dopulos, si in acăsta dedicare, autorulu ne face cu- noscute in câteva rânduri scopulu lucrării sale. „Publicandu acăsta opera, unde se vorbesce de atatea ori despre Greci’a, permiteti’mi de a ve spune catu suntu de fericita pentru că am fostu inițiata de d-stra in acăsta magnifica literatura a Heleniloru care a produsa cele mai însemnate capete d’opera ale cu- getării omenesci. Irm este cu neputintia d’a uită că •ve suntu datdre cunoscinti’a aceloru poeți sublimi, aceloru istorici însuflețiți de unu aduncu amoru alu libertății, a cărora perfecțiune despera pe toti aceia din contiporanii noștri, cari au sentiementulu fru- mosului. Astadi dar’ Occidentele nu’si aduce aminte de totu ceea ce Orientele a facutu pentru densulu! elu * uita lesne si suvenirile timpiloru vechi, si minunile renascerii. , Exista chiar’ o scăla care se inversiu- năza a innegri pe Orientali, instituțiile loru religiăse, traditiunile loru, ideile si legile loru. Femeile n’au fostu crutiate, Me incercu a respunde, in acăsta scriere, ha acești detractori reu-voitori, după ce m’ajnn incercatu in alta parte a definde libertățile bisericei năstre. Voiu combate intr’o di alte acusatiuni....“ Vedemu in aceste renduri idei’a principale care domnesce in scrierea despre care vorbimu. D-n’a Dora d’Istria se încărca a dovedi, că femeile in Oriente nu merita tăte acusarile aruncate asupra loru. Re- cunoscîindu defectele loru, precumu si ceea ce Ie lip- sesce, arata inse asemenea si cualitatile ce au si ser- vitiele ce au facutu. Aceste cualitati suritu însem- nate, judecandu-se cu nepartinire conditiunile fărte grele in cari se afla femeile in Oriente, nenumeratele loru suferinde, si apasarea in care suntu sub influin- ti’a despotismului si obiceiuriloru asiatice. Fachndu totu d’a un’a unu paralela intre Occidente si Oriente, dn’a Dora d’Istria a gasitu poternice cuvinte spre a justifica femeile din Oriente, dinaintea ori-carui spi- ritu. dreptu si nepartinitoru. Cadrulu acestei interesante scrieri este fărte mare; ’elu coprinde istori’a femeiloru din tăte națiu- nile orientale. Romane, Bulgare, Serbe, Bosniace, Dalmate, Cernagore, Albanese, Ghieghe, Tosche, Giamide, Liape., Hellene, Turce, Russe, Siberiace, Cazace, Polonese, Letonne, Iraniane, Georgiane, Ar- mene, Oarde, Oșsete, Finno-Mongole, Finlandese, Lapone, Samoiede, Mongole, Manciue, Kirghis-Kazace. Acăsta mulțime de nume ne arata îndestula, catu este de interesanta si instructiva oper’a d-nei Dora dTstria. Este o panorama, in care vedemu trecendu pe dinaintea năstra tăte aceste femei ale Orientului cu istori’a natiunei lorii, cu obiceiurile loru, cu sta- rea loru morala si materiale, cu suferindele si cu aspiratiunile loru. Suntu pucine cârti, a caroru cetire se fia mai plăcută' si mai atragatăre, că-ci autornlu nu s’a mărginită numai a generalisa fapte, a ne in- facisiă deosebite grupe sub trasurile loru principali, si-a face observatiunile sale. Fia-care grupa de femei este pusa in midiuloculu civilisatiunei in care traiesce, și autorulu- ne face cunoscutu acestu midiulocu de idei si influinti’a ce au asupra femeiloru; istoria, re- ligiune, literatura, traditiuni, obiceiuri, d-n’a Dora d’Istria observa totu, cercetăza totu,’ că se potemU judecă mai cu înlesnire si mai cu dreptate acăsta interesanta parte a omenirei, ale cărei destinate suntu asia de strinsu legate cu viitorulu progresului si alu civilisatiunei. j " • Un’a din impresiunile cari lașa in mintea năstra scrierea d-nei Dora d’Istria,' este adeverulu dovedita printr’o mulțime de fapte istorice, că acolo unde fe- meile suntu mai apasate, unde spiritulu si inim’ți loru suntu impedecate de a se desvoltă, acolo nu esista civilisatiune, nu esistu idei generăse, nu esistu sentieminte nobile. Unde femeia nu este privita că egalulu omului,, unde ea nu este incongiurata de re- specta si de consideratiune, unde ea nu esercităza nici o influintia asupr’a spiriteloru, acea societate este departe inca de calea care conduce la progresa si civilisatiune, adeverat’a conditiune pentru care omenirea este destinata. Afara de talentulu de expunere si grupare a fapteloru, însuflețite de înalte consideratîuni morale si filosofice, prin care d-n’a Dora d’Istria caracteri- săza numerăsele .grupe de femei, constatamu aseme- nea studiile seriăse si întinsele citiri, prin care auto- rulu a ajunsu a-si apropriă atatu de multe si*variate cunosci ntie, care este unulu din cele mai mari me- rite ale d-nei Dora d’Istria, și staruimu asupra ace- stui punctu, pentru că ni se pare fărte insemnațu, dovedindu amorulu seu profunda pentru studii si munca. Talentulu este unu daru, unu privilegiu alu naturei; studiulu inse, cunoscintiele, sciinti’a, erudi- tiunea se capata prin munca, prin sacrificie, prin de- votamentu, si este o mare virtute de a sacrifică cele mai multe plăceri ale vietiei pentru studiu, pentru sciintia. Numai sufletele alese suntu capabile d’a intielege aceste nobile si neperităre plăceri, a caroru resplatire este renumele si glori’a. ; Amu avuta ocasianea de a constată in scrierile d-nei Dora d’Istria acestu amoru pentru studiu si aceste întinse cetiri si cttnoscintie, mai cu săma in Elveti’a germana. Acăsta o constatamu si in „Fe- meile in Oriente." Numerăsele națiuni, despre care ne vorbesce d-n’a Dora d’Istria, ne suntu infacisiate cu istori’a loru, cu religiunea loru, cu literatura loru, si toti autorii cari au scrisu asupra loru, au iostu consultati si suntu aprobați său combătuți după ob- servatiunile pe care d-n’a Dora dTstria le face sin- gura, cu unu spiritu dreptq si nepartinitoriu.’ — 63 — Votnu dă acf unu singura exetnpiu despre aceste îrțtîrișe studii, pentru că noi punemu o mare valăre \ăfftipra-le, crediendu că compatriotii nostrii voru ve- deh■in aceste lungi studii ale unei femei, unu in- tfetnnu spre a lucra cu mai multa staruintia. . Luamu celu dintăiu exemplu care ni se presinta. D-n’a Dora d’Istria incepe cu Româncele, si ăta au- ■ ’torii pe cari i-a consultata: Petru Maioru. „Istori’a pentru inceputulu Romaniloru in Daci’a;" Cesaru Boliacu „Topografi’a României;" Fotinos ’l&toșla. nj$ xixIm Jaxîag; Papiu Ilarianu, „Istoria Romaniloru din Daci’a superiora; D. Bratianu „Scrisori ungaro-ro- tnane;" Alesandri, „Balade si cântece populare;" Gr^tianu, „Melodiiintime;" Edgard Quinet „Romanii;" * Michelet, „Legendele Nordului;" Murray, „The Doi- naș;" Bersotu, „La sorcellerie;" E. de Mirville, „De- spre spirite si manifestările loru;" Schott. „Wala- chische Maerchen;" H. Desprez, „Gestiunile sociale in Turci’a Europei;" Cogalnicănu „Istori’a Daciei;" Jouve, „Caletoria in urm’a armateloru aliate in Tur- ci’a, in Valachi’a etc.; Deniidoff, „Caletoria in Riisi’a meridionala •“ Adolphe Billecocq, „Album moldo- . Vălșque;" Grervinus, „Introductiune la istori’a secu- '' Răni alu XIX; A. Thiers, ‘ „ Istori’a revol utiunei fran- , f Aw,ț^jț^^i)eHa,;ț„Isitpri’ă celorii doue restaura tiuni 1“ Căjrrâ,' „Istori’a lifoldaviei Vălachiei;" Henri Martin, „Istori’a Franciei;" ■ „Istori’aRegentiei; Jurnalulu advocatului > Bărbier; Nicolae' Suriu, „Noțiuni statistice asupra Moldaviei; Lecerf, „Protestantișmulu;" Gr. Borrow, ^The biblie in Spaih; The Zincali , Account of the Gypsiesof Spain, etc.; Richardson, „Asiatic Recher- . chete, T. VII;" Battaillard, asupra Tîganiloru. Afara de acești scriitori, d-n’a Dora d’Istria a mai consultata o mulțime de istorici, moraliști, poeți, si memorii fradcese asupra societății francese din sțchlblu *alu XVHI, cu care comparăza societatea năstra, încercandu-se s’o apere in contra deosebite- loru acusari ce s’au aruncata asupra coruptiunei sale. ' Oper’a este compusa in forma de scrisori, adre- sate de o juna albanesa, unei amice francese in Parisu. •■■«•••■ Ne este cu neputintia, in cadmiu restrinsu alu acestei reviste, d’a străbate cu autorulu, intins’a si frumds’a galeria pe variate typuri ale femeiloru din . Oriente. Vomu reproduce numai cate-va trasuri prin- cipale din deosebite națiuni, că se păta vedea ceti- ru lui Traianu. „Spiritulu romanu a remasu viu intre acești dmeni cari, de atatea secule, rodescu CU sudorile loru câmpurile patriei. Femeile loru, de- parte de a se deprinde cu invasiunile care de atatea Secule pustiescu tiăr’a rodită cu munca sociloru si copiiloru loru, invâtia pe fiii loru a blastemă pe aceia, cari de o suta de ori au transformata in pustiu tiăr’a Romanăsca.⁰ In privinti’a populatiuniloru creștine din Oriente, d-n’a Dora d’Istria face urmatăriele reflexiuni care merita tdta atențiunea: „Intemplandu-se că imperiulu otomana se se disolve* *). Romanii, Grecii, Serbii, Albanesii si Bul- *) Poligami’a, fatalismulu, desfrenarea, etc. impucinedia gării aru trebui, dăea voru intielege adeveratele loru interese, șe formeze o confederatiUne care ar’ respecta că Elveti’a tendintiele deosebiteloru nationalitati*), in- gaduindu le inse d’a reuni poterile loru in contra inimiciloru din afara. Deosebirile dintre populii pen- insulei orientale, in locu de a fio pedica pentru confederațiunea loru, cadiendu imperiulu turcu, ar’ face-o, din contra mai lesne. Elenii carii iubescu orasiele, porturile de mare si negotiulu, s’ar’ intielege fdrte bine cu bulgarii, cari iubescu satele si prefera agricultur’a ori cărei alte ocupatiuni. Liniștiții plu- gari ai intenseloru câmpii romane s’aru uni lesne cu serbii resbelnici. La nordu si la mădia-di, doui populi cari representa cultura cea mei înalta a hunei vechi, latinii dela Dunăre si elenii, aru deșteptă vidti’a intelectuale la curagiosii sckipetari ai Albaniei si in- tre slavii neliterati ai peninsulei. In Elveti’a, o unire de același feliu a produsa minunate resultate. Pe candu pastorii. resbelnici ai Alpiloru priveghiaza, cu carabine in mana, pe verfulu muntiloru, italianulu dela Tesin cultiva artele fromdse, romandulu din Lausan’a si Genev’a studiăsa teologi’a si litaratur’a, garmanulu din Basel se ocupa cu operațiunile bancei, Zurich unesce filosofi’a cu beneficiele unei’ industrii savante si unei agriculturi înaintate. De acumu chiaru, fara se aștepte eventualitati pdte fdrte depărtate, po- pulii peninsulei orientale trebue se stringa legaturile naturale cari ii unescu, se uite vechiele loru discordii, rivalitățile loru secularie, se se intieldga in fine — pre catu ii erta impregiurarile — spre a lucra fra- tiesce, că se pregatăsca glorids’a renascere a Orien- tului crestinu." Vorbindu despre femeile bulgare, d-n’a Dora d’Istria descrie nefericirile, suferintiele si apasarea sub care geme acăsta provincia din caus’a acteloru selbatice ale turciloru. Pe candu in celu din urma resbelu basibuzucii mergeau spre Dunăre, Ghelel, pasi’a din Ternovu, orasiulu sânta alu bulgariloru, vediii aducăndu-se la tribunalulu seu, unu betranu acusatu c’a ucisu unu musulmana. întrebata asupr’a motiveloru cari Iau îndemnata a comite acdsta crima: „Amu lucrata astu- feliu, respunse bulgarulu cu taria, fiindu-că voiu se moru si eu . . . Nu potu se traiescu, după ce amu fosta desonorata.“ Si elu spuse pasiei scenele care se petrecuseră la densulu. O trupa de soldati asie- diendu-se pe mosidr’a sa, unde totulu a fostu pustiita, siefulu bandei l’a chiamatir catra săra: „Cane, ii dise atatu de multu populați unea turca, in catu, afara numai de o reforma radicale, chiaru fara concuista si violintia, scep- trulu se va intărce crestiniloru. *) Confederațiunea helvetica nu vede 6re traindu pră , uniti pe territoriulu seu pe romandii din Geneva, germanii din Schafhausen, toscanii din Grisoni, italianii dela Tessjn, scandinavii din Schwytz? Acesta liga, care a sciutu se se apere contra poternice imperii, este mai de mirare decatu o confederatiune ale oarei elemente mai însemnate aru fi ro- manii, elenii si slavii dela sudu. — 65 — elu, ai-indresnitu se dai ordiu epei mele favorite; imi vei plati pretiulu acestora porțiuni, spre pedăps’a impertipentiei tale.“ Indata ce a fostu mnltiamitu asupr’a acestui punctu, banditulu adanga: „Raia, tu ai- o femeia care’mi place; se mi-o aduci.“ Crestinulu, ne-putendu opri unu gestu de spaima: „Grabesce te, dise turculu, său iti spulbera creerii.“ Bulgarulu se supuse. După o ora, elu fu chiamatu ăra: „Fiiulu teu este insurațu?¹— „Da, effendi?¹ — „Se vie aici femei’a lui, seu te omora?¹ Că celu mai mare ultragiu, musulmanulu, aducendu-si pe nepăt’a bulgarului, co- pila de unsprediece ani, betranulu bulgara puse man’a pe unu toporu si spinteca capulu acestui monstru. Ghelel pasi’a, omu cu unu caracteru bine-voitorip, unulu din acei turci, care incepii a roși de barbari’a parintiloru loru, după ce ascultă acesta istoria cu indignare, dise tieranului: „Pentru ce n’ai ucisa pe acestu scelerata inainte, ăra nu după crim’a sa!u — „A! Escelentia, m’amu gauditu la acăst’a, dar’ sciamu că voia fi omoritu, pentru că amu isbitu unu turcu, si voiamu se traiescu pentru serman’a mea copila. Credeamu ch’i va fi mila de tinereti'a ei. Acumu inse candu ea este desonorata, ce’mi pasa de viătia ? Nu ceru decatu se moru!“ Si lacrimele curgeau pe barb’a căruntă a betranului. Ghelel ii dete libertatea, fora a cutediă inse, a pedepsi pe basibuzuci. (Va urma). v Corespondente de ale repausatiloru. (Urmare.) Simionu Barnutiu medită fdrte multa asupra snbjectului, pana se ajunga a’lu Coprinde in cuvente; dara si candu concepea ceva, lucră incetu, pipaitu, cumpanindu fia-care cuventu ce’i esia din păna. Elu școtea idei cumu amu dice, mai multa dela sinesi ijnsusi, din spiritulu său, decatu din viăti’a practica, șide care trăise retrasu mai Jotu-deaun’a. De aici vene, ; |qă in pucinele scrieri ale sale dai preste acea pro- 5 fundime de cugetări, care este atatu de rara la ămeni. In colectiunea năstra amu mai datu preste unele lucrări de ale Iui Barnutiu, care credemu că e bine se le scătemu la lumina, si inca tocma in dilele acestea: Un’a din acelea este epistol’a sa catra Laurianu, in care se ocupa de cestiunea libertatiei naționale si a limbiloru, luanda- de esemplu relatiunile inter- naționali din Bohemi’a, din Elveti’a, si preste totu din Ăustri’a poliglotta, si apoi aplicandu-Ie la Tran- silvania. Citatele sale nemtiesci suntu instructive si pentru dilele ndstre, inse numai dăca voru fi ci- tite cu tdta atențiunea si fara a fi preocupati. Alte doue documente hpșite de data, judecandn după co- prinsulu loru, suntu din 1854, pre candu imperatula Nicolae luase principatele romanesci de gagiu si le calcașe ca trupele sale. Barnutiu că si toti ro- manii pe atunci, este fdrte indignata de, brutalitatea rusesca, uresce protectoratulu, recomanda înnoirea - vechiului pactu cu Pdrt’a otomana, răga pe romani că se nu se desbine, ci se fia solidari si se arme die, in fine densulu prevede liberarea principateloru ro- manesc! de pressiunea sub care suferia. Red. . ' ' Dresda 5. Iau. 1850. FrateLauriane! Gazet’a de Dresda 1. lanuariu supune la critica scrisdrea lai Palacky asupra Centr. au Federatiunei*. : După ce au adusa inainte câteva din acea scrisdre pana unde dice „eine geborgte Knute ist,“ apoi merge astfeliu: Ein anderer Mann als Palacky, ich meine eiper,' der mehr Herz und weniger Gelehrsamkeit h^țtșᵣ wiirde, wenn er im Angesichte dessen, was OeSter- ' reich gethan, zum ersten Male wieder vor die Oeffent*/ lichkeiț trate, gewiss eine andere Sprache ftihrepy als wir sie in diesem Aufsațze der Narodni Noviny • finden. Er wiirde sich nicht scheuen, die Irrthumeț' ; seiner Partei einzugestehen; denn in einer Zeit, wq jede Partei Irrthiimer beging, wiirde er sicher aaf Verzeihung rechnen kbnnen. Er wiirde sich terner hiiten, von deutschen u.nd magyarischen Uebergriffeu zu sprechen, denn er wiisste ja, dass die sogenapn- , ten deiitscheu Uebergriffe i» Oestefreich nichts an- deres sind, als die Peitschenhiebe des Sklavenaufse- . hers, der, selbst ein Sklave, seine Briider in dpr Knechtschaft zusammenhalten muss, und dass dit magyarischen Uebergriffe nichts anders . waren, piș durch die Nothwendigkeit gebotene Massregeln deț Revolution, ein versunkenes Volk in den Kampf ge- gen den Absolutismus zu zwingen, aus dem spăter seine eigene Befreiung hervorgehen wiirde. Briider wiirde der Czeche sprechen, es ist begreiflich, dass wir der deutschen Einigung entgegen traten and unș zu Oesterreich hielten. In Deutschland, wie es. v.Q» Frankfurt aus geschaffen werden solite, glaubten wir den stărksten Feind einer slavischen Zukunft. zu sfrț hen; sich uns ihm einzuverleiben, erschien uns ah - der Selbstmord unserer Nationalităt. Auch Oesterreich! war unser Feind; fragt die Geschichte, pb wir Oe- sterreich jemals geliebt, ob wir von Oesterreich,je Gutes empfingen. — Aber wir glaubten politisclț kiug’ zu bandele, wenn wir von 2 Feindeu den scbeinbar schwăcheren wăhlten, uns ihm zu iiberliefern. Ua- sere Schuld lag darin, dass wir nicht dem hurnawa Sinne der Revolutionspartei und der progressiven Entwickelung der Geschichte vertrauten, die dom Sla» ven, wenn er sich der Fortschrittșpartei.angeschlossen hătte, gewiss eine selbststăndiga Entwickelung ver- gbnnt hătte. Jesuitismus war es, sich. einer Machț anheim za geben, die wir innerlich hassten, Jesui- tismus, Simpathien za heucheln, die wir nicht fiihlten, am bei einem Feinde Schutz zu finden gegen den andern, Verrath endlich war es am Volke und-au der Geschichte, sich der unsittlichen Macht der Des- potic in die Arme zu werfen, statt der Progression der Revolutiori bis zur Orientirung.............. . Mai încolo autorulu descrie ordinea in care se trafăza obiectele, si chiaru obiectele adunarei iu care au fostu de fația, si la urma, ce pentru noi e de cea mai mare însemnătate, face vorba si de repor- tulu limbiloru in care se vorbesce in adunare, asia: Einen sehr eigenthumlichen Eindruck bringt ausserdem das gleichberechtigte Verhăltniss hervor, in welchem die deutsche, franzbsische und italienische Sprache hier nebeneinander auftreten. Es ist diese Gleichberechtigung wenigstens in dem Art. 109 der < Verfassungsurkunde ausgesprochen,, ob ich gleich weder einen italienischen Redner habe auftreten hd- ren, noch wahrgenommen habe, dass das Deutsche iu das Italienische. verdolmetscht worden sei, wie das in Bezug auf das Franzosische mit Rticksicht aut die Abgeordneten der franzdsischen Schweiz regelmăssig geschieht, so oft eine Anktindigung, oder ein auf die Verhandlung und Abstimmung wichtiges Moment ein- tritt. Die schnelje Auffassung und zungengelăufige Gewandtheit des kaum 24jâhrigen Franzosen, welcher nach dem letzten Worte des Prăsidenten, oder sonst eines, der etwas Wichtiges beigebracht, sofort den unaufhaltsam bis an das Ende des auszusprechenden Satzes forthiipfenden Bach seiner Beredsamkeit im elegantesten Franzbsisch fast unwillkiirlich rinnen lăsst, ist wahrbaft staunenswerth. Ein Aufschub wird durch diese Verdolmetschung in den Gang der Ver- handlungen, die allerdings hauptsachlich in deutscher Sprache gepflogen werden, im Mindesteu nicht ge- bracht, und ich glaube, es kbnnte noch ein italieni- scher Dolmetscher hinzukommen, die Verhandlungen wiirden trotzdem noch immer um vieles schneller zu Ende geftilirt, als in unseren deutschen Kammern, deren unertrăgliche Langsamkeit einem erst recht auffallig wird, nachdem aus dem lethargischen Bann- kreise ihrer lullenden Lieder hinausgetreten ist. Atatu despre Nationalrath. Despre Stănderath dice, că acumu nu p<5te face nici unu reportu, că n’au tienutu sessiune pana acumu. l£ca cutnu se păte vorbi acolo in mai multe limbi, chiaru si in dieta! de ce se nu se păte si in Ărdălu, si se fia pace? Credu că nu va fi fbra de interesu acestu re- portu nici pentru lectorii Gazetei de Transilvani’a. ■ De nu me va copleși mai tare morbulu, pe 13 pana 15 dorescu se me intorcu in Vien’a. Rogu pe dn. Ursu sș,’mi câștige unu cuartiru in Landstrase pe atunci, aprdpe de Sophienbad. Fia cas’a catu de mica, pentru că se nu fia frigurăsa, si pentru că se pociu fi singura pentru continuarea curei, cu unso- rile, care cere a fi numai singura intr’o casa. Barnutiu. Fraților u! Dăca s’a potutu dice vre-odata că a sositu epoc’a in care sărtea principateloru romane se se determine pentru secuii; acăst’a după tăte semnele se pdte di- cere astadi, si ărasi daca au fostu vre-odata impre- giurari, cari s’au potutu numire favoravere pentru viitorulu acestora tieri, cele de astadi merita acestu nume mai multu decatu ori candu alta-data î Nu e dar’ nici o indoiăla, că pentru patriotii, ^principateloru a sosită timpulu de a se folosi de oca- siune si de a lucră. Astadi tăta Europ’a si-a intorsu luarea aminte spre resaritu, intielege: caus’a orientale in tăta a ei inportantia, si s’a determinata a o scăte din cerculu in care se invirte pana acumu, a o liiă in mana si a o tractă inaintea forului seu in pleno. Esistinti’a principateloru ce pana acumu fuseseră numai retiau’a in care o potere sumătia si ambitidsa înnoda firele celoru mai periculăse uneltiri pentru Europ’a mtrăga,’ va fi un’a din cele mâi primare întrebări ce’si va lua desbaterea loru. In favdrea d-vdstra vorbesce principiulu legitimitatei, si nu va^ mai potă numire nimene revoluționari pe cei ce voru lupta alaturea cu suzeranulu loru in contjra inimicului patriei loru si in contra turburătorului de pacea Europei întregi. Misiunea d-vdstra e prin urmare indoitu legitima, si pentru patri’a d-vdstra si pentru Europ’a. In amen- doue. aveți simpafieie Europei civilisate in partea d-vdstra. Numai cea’ dintaiu ve lăga mai de aprdpe; .pentru ceealalta are cine se ingrigăsca. Ci fiindu-că suntu legate un’a de alta, faptele si portarea d-vd- stra nu voru ti judecate numai inaintea forului ro- maniloru, ci inaintea forului Europei întregi. Acăsta ajunge că se intielegeti importanti’a misiunei, ce parte ati luat’o inșii asupra-ve, parte ve au impus’o sdrtea, si care totu-odata va fi cea dintaiu proba toare, in care aveți se aratati, dăca romanii merita unu vii- toriu mai bunu. După doue puncturi de vedere ve va judecă lumea, mai antaiu de tdte: după unirea tendintieloru si a poteriloru catra unu singuru scopu si după coldrea ce o veți da intreprinderei d-vdstra. Ce se tîne de unirea toturoru tendintieloru si pote- riloru catra unu scopu, o sciu si pruncii, că in unire sta tari’a si cea dintaiu conditiune si garanția a suc- cesului. De si acestu punctu e celu mai luminății, esperiinti’a de tdte dilele ne arata cu tdte aceste, că e celu mai greu de realisatu! Si intre d-vdstra s’au intemplatu in fapte, in vorbe'si in scrisu atatu de multe lucruri neplăcute, in catu adeveratii amici ai. causei d-vdstra ve ducu cea mai mare grija din, acestu punctu de-vedere. Macara de ar’ fi remasu aceste frecături personali ascunse de ochii lumei ! atunci ar’ fi fostu mai multa sperantia de a vindecă reulu. Ci par-că o ursita fatale a impinsu patimile pe cam- pulu publicitatei, că se vada tdta lumea, catu de pu- cina cultura politica au avutu unele din acele per- sdne, cari au jucatu in caus’a principateloru o rola — 67 — atatu $e importante! A nu soi respectă opiniunea diversa a contrariului, e lipsa de cultura politica, a desbracă pe represententele unei opiniuni diverse pana si je caracteru, e lipsa de urbanitate; si in fundulu amendnoru e apoteosarea Eului seu, idololatri’a pati- miloru sale, egoismulu si despotismul^ celu mai uri- ciosu. Pe care unitatea scopului nu’lu păte face, că se uite de diversitatea pareriloru in cele neesintiali si că se’si calce in pitiăre patim’a, scopurile aceluia n’au fosta nici odata curate, au fosta. totu-deaun’a personali egoistice; unulu că acesta n’au lucrata pentru Oausa, ci pentru sine in parte; si ce ne spune elu din contra in stilulu celu mai frnmosu si cu cuvintele cele mai alese, nu-i crede nimine. Aseminea de alta parte nu e virtute de caracteru in acela, pe care unitatea si santitatea scopului nu-lu păte aduce la nici o concesiune; acăsta e capritia si inca mai multa cerbicia. Prin urmare cei mai asiediati se-si pună totu studiulu, că se impreune la unu scopu si pe cei închinați patimiloru loru si pe cei tari de cerbice. A se supune scopului comunu, nu e rușine . nici umilire, pentru-că nu e supunere catra persăne, ci catra causa, prin urmare e merita.’ Uniculu scopu care ve lăga pe toti, e mântuirea patriei; pe celu-ce nu, Voțesce- a-si sacrifică patim’a pe șltariuîu patriei, se-lu depărtări din midiuloculu d-văstra nu numai, ci se’i taiati si tăte midiuldcele de a potă strică si a ve impedecă, pentru-că unulu că acesta e membra cpruptu, care pdte se duca cancrena in trupulu in- tregu. Acesta e punctulu care pune triumfala causei in manile d-vdstra. Celalaltu puncta de-vedere, după care ve va judecă lumea, si care pune succesulu causei in man’a altora, e coldrea ce veți dă intreprinderei d-vdstra iu ochii lumei. Positiunea de astadi a Europei e chiara si luminata. După cumu stau astadi poterile cele mari catra. Rusi’a si Turcia, principatele n’au se aștepte decatu bine. Numai turburarea pacei in- terne a Europei pdte se traga după sine alta tru- pare si alte aliantie ale pot^riloru. Inse ori-ce revo- luționa intr’unu stătu mare alu .Europei, fia ori-care, e triumfala Rusiei. Singurulu aliata alu Rusiei e astadi revolutiunea. Acești siese ani din urma aa ajunsa că se stărga multe ilusiuni si chimere, ce pdte că voru fi avutu unii si din compatriotii d-vdstra. Cei desperati si lipsiti de patria si de ori-ce titlu ’> legitima, pasca-se cu sperantie desierte in chimer’a ' sistemei sociali si a solidaritate! popdraloru, care fa- cia cu realitatea, cu Europ’a organisata si intrar- m a ta in contra ei, n’arenici unu prospecta de sac- cesu. Mișcarea d-vdstra din 1848 a fosta principia de legitimitate; astadi sunteti datori cu atatu mai multu a ve tîhă strinsu de acesta principiu, cu catu , vi-lu recundsce tăta Europ’a. Prin urmare se ve fe- riti si in vorbe si in fapte de totu ce ar’ potă* face pe altii se crăda, că ve abateti dela principiulu legi- tima, care e: stringerea relatiuniloru catra pdrt’a oto- mana, asecurarea independentei interne, taiarea in- fluintiei celei periculdse a protectoratului muscalu- si reconstituirea pe basele capitulatiuniloru cu pdrt’a otomana. Aceste le veți asiediă prin cointieiegere cu pdrt’a, ăr’ cea dintaiu prochiamatiune ce o veți da Ia poporu, se fia lucrata cu cea mai mare intie- leptiune; pentru-că acăsta ve va caracterisa tdta în- treprinderea. Ea ve alaturu aici unu concepții, in :< care si pentru tiăra si pentru Europ’a s’a disu ceea ce se cade. Ve jura pe totu ce aveți mai scumpa, se nu lasati afara pe cele subtrase pe dedesubtu. Ea e scurta, precumu se cere a fi; că-ci creda că veți fi cunoscuta si d-văsțra, că in 1848, cu catu au fosta \ vorbele mai multe si mai mari, cu atata au fostu ' faptele mai pucine si mai mici. Cantati mezulu si nu pnneti temeiu pe scdrtia. Aceste nu le luati din alta punctu de-vedere, - decatu din dreptulu ce are fia-care amica de a si ' dă consiliulu seu amicilora sei. ₍' ᵣ (Acf Barnutia nu e subscrisa, dara man’a, este a densului preste totu. Epistol a comitiva in care , eră subscrisa, s’a perdutu ori nimicită inadinșu in 1854. Red.) _____ Frați romani de tăte clasele! : ‘ . L . ' . f . ■ < . " Pasulu ce facemu pe pamentalu patriei năstre, nu e pasa revoluționariu; Revolutiunea ș Ou guver- nulu sub care gemeți astadi. Acesta nu-e guverna legitima; titlulu lai e dreptalu celui mai tare, pusa in fapta prin o insielaciune si cu scopu de a arnagf , sub masc’a religiunei pe popărele imperiului otomana, de a le resculă in contr’a sultanului si de a turbură pacea Europei. Acăsta e revolutiunea, singurulu aliata' alu Rusiei de astadi. Dăc’a guvernalu trecuta si-ar fi cunoscuta datorinti’a sa si luanda vechile căpița- ■ lati uni in mana, ar fi adunata puterea armata a tie- rei la marginile ei, aru fi protestată si aru fi chia- matu pe suSIim’a părta spre apararea teritoriului prin- cipateloru romane, după cumu suna legaturile, atunci- . păte nu aru mai fi fosta de lipsa se venimu si nou: si se ne punemu iu fruntea văstra. Acăst’a inse nu - s’a făcuta, domnii părăsiră pe legitimula loru suze- rana si tierile năstra fara de cea mai mica culpa a * loru, suntu astadi prad’a armateloru muscalesci. ’ Fratiloru! Voi sciti cu totii, că in totu secululu acesta patriele năstre au fostu numai campu de eterie străină,' de complote si conjuratiani urdîte de propagand’a rusăsca in ruin’a imperiului otomana si a năstra; Voi sciti bine, că chiar’ dela 1829 incăce, cahda hi se • promitea viitorulu celu mai buna, adeveririi domni- tori ai tieriloru năstre n’au fosta principii riostrii, ci ' consulii muscalesci. Dăca plângerile năstre pana, acumu remaSera desierte, acăsta rfu e lipsa de buna- vointia din partea înaltei porti, ci positiunea in care aU adus’o tractatele cu Rusi’a, o positiune subminata in laintru de intrigile rusesci si neSpriginita de afara de catra puterile Europei, cum s’aru fi cadiutu. Astadi • starea 1 nețuriloru s’au schimbata; Europ’a tdta recu- ndsce dreptatea causei, ce apara înalt’a Părta; doue puteri mari o ajuta pe mare si pe uscatu si .Rusi’a se afla isolata. Imputeriti de M. S. Sultanulu, venimu se ve annntiamu, că independinti’a ndstra interna si auto- nomia ndstra s’a garantata de nou pe temeiulu ca- pitulatiunilorU ce strămoșii noștri au incheiatu cu ittalt’a Pdrta înainte de tractatele ei cu Rusi’a, si că protectoratulu rusescu, pe care noi nu l’amu ceruta nici odata, si de care n’avemu nici o lipsa, a ince- tatn. Indata ce se voru curati tierile ndstre de dusi- .mani, se va pune in fapta egalitatea drepturiloru si egalea împărțire a sarcineloru publice. Locuitorii tie- rani se voru usiura si pamentulu se va emancipa cu desdamnarea- proprietariloru. Acesta principiu nu e revolutionariu, elu se va esecută pe aceleași base, cumu s’a esecutatu in vecin’a Austria, cu care ro- manii acestoru tieri au dorita totuddun’a si dorescu a trai in relatiuni de amicia. II. Fratiloru! Or’a mantuirei ndstre au sosita, ca se ajungemu la acestu scopu, e datoria fiacare ro- manu a lua armele in mana si a alerga fiacare la lucrulu ce i se va însemna. Capeteniele cunoscute voue si care se bucura de încrederea vdstra, se voru pune in capulu vostru si ve voru conduce in contr’a inimicului comuna pe campulu udatu de atatea ori de sângele stramosiloru noștri. Acuma avema oca- siane de a arată, că prin vinele ndstre mai curge sângele loru. Fiți dar gat’a si asteptati semnala ce vi se va da etc. etc. III. De adi înainte e oprita ori-ce înclinare cu ini- miculu nostru si ori-cine va mai lua parte activa alaturea cu muscalii in contr’a Sultanului si a pa- triei ndstre, ori se va lasă in cointielegeri si uneltiri cu străinii inimicii noștri, se va tractă după legea marțiale. ' (Nici la acestu proiecta de proclamatiune nu e subscrisa, este inse totu man’a lui Barnutiu cunos- cuta noue prea bine. In catu pentru coprinsulu proiectului de proclamatiune, din acela se vede cu- rata, cumu Barnutiu nu cunoscea .din informatiuni autentice adeverat’a stare a lacrariloru, cumu se luptă numai contra despotismului rusescu, dra minciun’a si perfidi’a turcăsca nu o cuposcea, si nici planurile austriace). Red. (Va urmă). Vasilie. Aronu si operele sale. (Urmare.) Eneas că unu patîtu Noptea multe au ganditu, Minteni catu s’au luminata Porunca la toti au datu Din corabia se esa Toti in tdte parti se pasa Si locuia se la ispitesca Că luminata se cuudsca Unde sunt ei aninați Si de venturi aruncati; Ce felia de nemu aci siede Fiinduca loculu se vede Pustiiu, de totu pustiitu Si de omeni totu lipsita Corăbiile le lașa In berculu cu umbra desa Eneas cu voia buna Cu Achates denpreuna Cu doao săgeți armatu Prin codru au apucata Intr’a caruia midiulocu Standu pucintelu intr’unu locu lata maic’a Venus vine Gătită, armata bine Avendu chipu de fata mare La gura si la purtare Diipa form’a Spartanesca’) Că fata Amazonesca⁴) Cu arculu susu redicatu * De umere acatiatu Cu perul u lungu despletita Si pe spate slobodîtu Cu pilele redicate De breusioru acatiate Cu genuncbidrele gdle Cu unu vestmentu forte mole Catu la Eneas sosi, Mai antaiu dens’a porni: Voiniciloru! n’ati vediutu Pe icea se.fi trecuta De-ale mele vr’o socia Intr’armata cu taria Cu aseptita sageta, Cu piei de lintiu³) imbracata, Porci selbateci alungandu Si alte fiere venandu lara candu Venus inceta Eneas prinde indata ¹ A grai: o n’amu vedintu Pe nime se fi trecutu ₑ Dintre sociile tale Prin pădure sau pe cale O! (ce se te numescu?) Fetidra! se nu gresiescu? Ca n’ai tu chipu pamentescu! Nice cuventu omenescu! O ceresca coconitia Mare Dumnedieitia Sau esci a lui Febus soru Pogorita giosu prin noru Sau o nimfa dre-care De pădure sau de mare Stai-ne intr’ajutoriu Si ne trimite bunu sporiu, Si cu credintia dirdpta Ne spune si ne deștepta Pe ce locuri ne aflamu ? , Și pe ce pamentu âmblamu? ’) Spartandsca: Spartanii unu feliu de ămeni. ²) Fata amazondsca: Amazone suntu nisce femei care ie place a se oști. ³) Lintiu. Unu feliu de lupi. — 69 — Fiindu ca noi ratecimu Si unde amblamu nu scimu. Aici de venturi tîpati Si de valuri aruncati. Spune ne ca jertfa via De multe ori vomu dă tie! Iara Venus: nu poftescu Nice nu me socotescu De o asia cinste mare Vrednica, cum u ti se pare, Ci a Tyrului fetiore Au o bucuria mare Că se amble intrarmate Cu papuci roșii ’ncaltiate. Vedi craimea punicesca, Cetatea Agenoresca*) Iar’ loculu e libicescu Unu nămu tare si ostescu. Dido aceste le are O craiesa forte tare Ii de locu din Tyru fugita De frates’o îngrozita. Multu ar’ fi a povesti Vrendu tdte a le grai, Care s’au fostu internplatu Candu Dido s’au alungatu, Ci eu pe șcurtu vi li-oiu spune Si’n nainte vi li-oiu pune: Acăst’a barbatu avea Care Sicheu se numea; Omu stradalnieu si cu sporiu In loculu celu aratoriu, Gazda mare si vestitu Lui Dido forte iubitu. Deci tatalu ei cunoscundu Si lucrulu cumu e simtindu Cu elu s’au incredintiatu Si t6te au fostu gatatu. Iara a lui Dido frate Pygmalionu intre t6te lubitoriu de avuția Apucă mare urgia Asupra cumnatu-seu Adeca a lui Sicheu, Aeestu Sicheu peste fire Fiindu turbatu de iubire Intr’o di de catra săra Pe Pygmalionu omora Si lucrulu ce-lu ispravesce Vreme multa-lu tainuesce Iar’ fâci’a celui ucisu Se arata ei in visu Si ii spune pe rendu tote Cele de Sicheu lucrate, Adeca trist’a sa forte Ce-o isprăvi densulu mdrte Si asia in visu ii spune, Că ce are se adune Si din Tyru se pribegi sca Că nu Ceva se patiesca. Ii arata unde suntu Comorile in pamentu? Asia Dido spariata Decatu de fuga se gata Multi de t6te parti s’aauna La olalta dinpreuna ’) Cetatea Agenorăsca: Carthago dela Agenosu stramosiulu lui Dido care au fostu craiu acolo. De a tiranului frica, Alta nu gandescu nimica Corăbii multe gatate Le implu de auru t6te A lui Pygmalionu mare Avere se cara ’n mare. Si asia ei au sositu * La loculu acelu vestitu Unde veți vedă curendn Lucru mare inaltjandu Forte frumdsa cetate Cu ziduri pră minunate Acolo descalecandu Domnulu locului chiamandu Loculu Byrs’a cumperă ■■ Si tare ilu insielh, Adeca locu asia mare Catu o piele 6re care De bou¹) va pote cuprinde . (Se ia sam’a celu ce vinde). • ; Eu acumu multe v’amu spusu Si înainte v’amu adusu Dara voi ai mei iubiti! De unde sunteti veniti? Cine sunteti si incatrau Cu mil’a lui Dumnedieu? La a caruia ’ntrebare Eneas cu sUspinare O, dice, Dumnedieiti’a! O cerăsca coconitia De voiu prinde a-ti grai Si lucrulu ati povesti Togma dela inceputu Cumu aici amu abatutu Si incatrau socotimu De aici se mai pornimU? Ser’a curundu va sosi Si eu totu n’oiu isprăvi. r De ai auditu vr’odata De Troi’a cea minunata Cumu fara voia pornindu Pe mare corăbii ndu Unu ventu mare s’au scornitu Vreme multa ne-au caznitu , Si aicea ne-au tîpatu ■ ? Unde, cumu ne-ai aratatu Loculu chiar’ libicescu este I amu mai auditu de veste. *Eu insumi Eneas suntu Necagitulu pe pamentu, Carele avendu norocu De scapaiu dintr’acelu focu Cate din focu putuiu scâte lata ducu cu mine tdte Cercu tidr’a taliendsca®) , Si famili’a cerdsca, ’ ’ Candu amu fostu pornitu pe mare • Aveamu 6ste f6rte tare Corăbii douadieci mari Intru ale sale tari Acumu abia sidpte suntu, Celelalte de greu ventu >) Dido venindu in Libi’a au cumperatu dela larb’a craiula Getuliloru atat’a pamentu, catu pdte cuprinde o piele de bou, care dobandindu au taiatu pielea suptirelu si asia au cuprinsu 22 de stadii. ®) Cercu tiăr’a talienâsca si famili’a cerăsca, fiindu-că Dar- danus eră fetioru lui Jupiter, si era altu incepetoriu alu Troieni- loru, inse Telianu. 12 — 70 — Pe mare s’au aruncata Tdte s’au inprasciatu Eu însumi fiindu strainu Cu truda cu mare chinu Prin a Libiei pustia Ratecescu fara socia Lapedatu din a mea tiâra Că o curva cu ocara. Venus de mila cuprinsa Si de durere învinsa Numai potu suferi Ci începu a grai: Frate! bateru cine esci Si bateru unde gandesci, Pentru ca esci ocaritu Crediu eu, ca nu esci uritu Pre buniloru Dumnedieî Stapaniloru tei, Carii bine au voita De aicea ai sosita, Du-te numai, mergi si pasa La Dido bland’a craiâsa lata iti spuiu, că se scii Ca ale tale socii Cu corăbiile loru Te cârca cu mare dorn Toti suntu vii, si toti traiescu De tine tare dorescu Peste scurta ve veți telni Si toti ve veți veseli De nu cumva in zadaru E a prorociei giaru. Vedi acei porumbi sburandu Cu bucuria saltandu Pe carii mâi innainte Uliulu ii gonea fierbinte Cumu acumu cu bucuria Salta si cu veselia! Asia sociile tale Cu corăbiile sale La unu limanu au intrata Si chiaru s’au apropiata. Si asia deci dragu pretine D’acesta cale te tiene. Candu Venus asia graiesce Faci’a tota-i stralucesce Din peru esi unu mirosu Negrăita desfatatiosu P61ele giosu slobodi Si candu pe cale porni Eneas prinse de veste Cumu-ca a sa maica este Si începu a striga Si a cuventâ asia: O maica! maica iubita, O maic’a mea cea dorita! Au si tu pe fiiulu teu Celu truditu de necazu greu Ilu insieli? si nu ti mila De lacramos’a lui'sila? Ca-ce nu te-ai aratatu Se te fiu inbracisiatu ? Si se-ti fiu vorbita de facia Mai apriatu a mea câtia. Asia Eneas vorbesce Catra cetate grabesce Iar’ Venus de-aci mergandu Si susu in vesduhu sburandu Slobodi negura-mare Că nu vr’unu omu 6re-care Cu densii se se telnesca Si ceva reu se patiâsca. Deci Venus in Patos*) fugea La loculu seu se gatea Avendu biserica mare Cu o suta de altarie. Eneas cu ai sei bine Calea aratata tiene Suie in susu pe unu dâlu Nu pre ierbosu si cu malu Langa Carthago cetate Cu băști fdrte minunate. Stau in iocu; se ’ncrucisieza Si tare se minunâza De acea cetate mare Pornita spre desfetare; De ulitiele podite De porti mari nesocotite, Tyrii cu munca cruda Lucra, trudescu si asuda Unii sapa siantiu de vâtra Altii aducu pe mani petra, Unii aducu varu in caru Altii stingu adusulu varu, Altii petrile togmescu Si la ziduri ziduescu, Unii de fundamenta sapa Altii cara in buti apa; Altii petrile ciopleseu Si in ziduri le tocmescu Punu legi alegu magistrata Spre trebuintiosulu sfatu Se zidâsca se trudescu Precumu se obicinuescu Albinele di de vâra Cam de catra primavera Diminâti’a candu roiescu, Si candu miere gremadescu Sau candu cu o mare para Trentorii leneși omora Tote ’n tote parti se ducu Cele de lipsa-si aducu O nemu! o nâmu fericita Care te-ai invrednicitu Ati vedâ zidulu crescundu! Norodu stradalnicu avendu! - (Va urmă). Nr. 38-1878. Procesu verbale alu siedintiei comitetului asociatiunei transilvane din 23 Fe- bruariu 1878 sub presidiulu dlui vice-presiedinte lacobu Bo- log’a. Membrii presenti, dd. Pavelu Dunc’a, Eli’a Macellariu, loanu Popescu, dr. Ilarionu Puscariu, Constantinu Stezariu, Petra Petrescu si dr. los. Hodosiu. § 1. Presiedintele arata pedecile si motivele, pentru cari in lun’a trecuta lanuariu nu s’a tienutu siedintia, si anume ch, secretariulu a fostu bolnavu de o parte, si de alt’a in tdta aceea luna de dile n’a incursu vre-unu actu meritoriu, care se reclame decisiunea comitetului, dr’ actele curente s’au resolvitu din partea biuroului. ’) Pafus: cetațe vestita in Cbipru in ostrovulu marei de amâdia-di. — 71 — Serve spre scientia. § 2. Cassariulti presinta conspectulu despre sta- rea cassei asociatiunei din 24 Decembre 1877 pana in 23 Februariu a. c. prin care se constata, că in- tratele au fostu 1509 fl. 12 cr. ăr’ erogatele 1318 fl. 22 cr. v. a. (Nr. 36). Conspectulu fiindu in regula si instruita cu actele justificative, se ia spre sciintia si se aproba. § 3. Cassariulu presinta conspectulu despre sta- rea- fondului academiei, prin care se constata, că acelu fondu la 23 Februariu a. c. face sum’a de 15411 fl. 14 cr. v. a. (Nr. 37). Serve spre scientia. § 4. Secretariulu arata actele resolvite dela biurou si anulne: a) Subscernerea Iui Aureliu Popescu studente in a III. clasa reale din Deva, prin care inaintăza atestatulu seu pre primulu semestru alu anului sco- lastica 187⁷/₈ ; si care luandu-se spre scientia s’a re- tramisu suplicantelui. (Nr. 358, 1877). b) Suplic’a junimei teologice romane din Gherl’a, pentru a i-setramite fdi’a „Transilvani’a" gratis si pre anulu 1878. I se tramite. (Nr. 10). c) Arațarea dlui dr. A. P. Aleși, că nu pdte inca substerne discursulu ce i s’a ceruta de aici. ; (Nr. 11). * d) Rugarea directiunei sc<51ei granitiaresci din Ohab’a se i-se tramita unii numeri din fdi’a „Tran- silvani’a.¹¹ I s’au tramisu. (Nr. 16). e) Conspecta specifica despre intratele la cass’a asociatiunei si la fondulu academiei dela 15 Octobre 1877 pana in 3 Februariu; care s’a tramisu la făi'a „Transilvani’a¹¹ pentru publicare. (Nr. 22). f) Actele cu banii intrati la burou, s’au’transpusu dinpreuna cu banii la cass’a asociatiunei si respective la cassa fondului academiei; si cari suntu alaturate la conspectulu (Nr. 36) despre care se face mențiune sub §3. Tdte acestea se iau spre sciintia. § 5. Asupra opului intratu la concursu „De- spre igien’a populara,¹¹ conforma conclusului adunarei generali din Blasiu se decide a se dă sectiunei sciin- tialoru naturali spre esaminare. (Nr. 222, 1877). § 6. S’a luatu in desbatere suplic’a reuniunei sodaliloru romani din Clusiu din 16 Decembre 1877 subscernuta prin dlu dr. GregoriU- Silasi, că presie- dinte alu reuniunei spre a se dă acelei reuniuni unu ajutoriu afirmative promisu. După cercetarea acteloru s’a constatata, că in adunarea gen. procsima trecuta din Blasiu la propunerea dlui dr. G. Silasi suplic’a reuniunei sodaliloru din Clusiu s’a transpusu comi- tetului spfd posibila luare in consideratiune. Comi- tetulu a luatU acăst’a suplica in consideratiune cu ocasiunea distribuirei ajutărialoru sodaliloru romani in cari ajutăria au impartesitu si pe unii sodali ai numitei reuniuni. Prin acăst’a considera suplic’a din cestiune de resolvita, cu atatu mai vertosu, că in budgetulu asociatiunei nu s’a prevediutu rubrica a:. nume pentru reuniuni de sodali romani, ci numai ₄ pentru iudividi romani de acăst’a categoria. (Nr. 357, -i 1877). Comitetulu decide a se dă resolutiune suplicau-' , tiloru in acestu sensu. § 7. Se presinta cererea dlui primu eecretariu. ? pentru avisarea la cassa a 150 fl. că spese de tipariu pentru editiunea fdiei „Transilvani’a¹¹ pre anulu cur rentu 1878. Buroulu avisandu acesta suma intre - marginile bugetului. (Nr. 15 — 1878). '' Comitetulu o iă spre scientia si o aproba. ■ § 8. Dlu Grigoriu Mateiu sen. inaintăza o lista 1 despre cărțile ce a oferitu pentru bibliotec’a asocia- - . £ tiunei. (Nr. 17). î Cărțile fiindu date bibliotecei se primescu cu > ' multiamita si list’a loru se va publică in frii’a asocia- ‘ j tiunei „Transilvania.¹¹ § 9. Secretariulu arata, că a intratu unu ela-■ boratu la concursulu scrierei „Manuala de economia" \ ’ dar’ necompletu si fara plicu. (Nr. 21). , S Opulu fiindu anuncîatu la termina si apoi in• parte si intrata, se decide, a se asceptă tramiterea. restului pana la completare, candu apoi se va decide.* in meritu. i § 10. Secretariulu raporta, că in urm’a dorintiei esprese de adunarea gen. procsima trecuta in Blasiu spre a se tiene adunarea gen. la anulu 1879 in Sigbisidra si a se face pe atunci o espositiune de i- diverse obiecte că productu naționala din mana ro- mana, buroulu s’a adresata in acăst’a privintia la , dlu Augusta Horsi’a, că directoru despartiementului de acolo, spre a dă informatiuni, in catu acesta do- rintia a adunarei generali ar’ potă fi realisabilai; (Nr. 24). ' . \. 7 Se iă spre sciintia si buroulu va avă de a ra- portă comitetului despre respunsulu, ce dlu Horsi’a ' va dă in acăst’a privintia. § 11. Secretariulu rapărta, că in urm’a con- clusului comitetului din siedinti’a dela 24 Decembre 1877, cercetandu actele a gasitu, că in secțiunile asociatiunei, si anume: a) In secțiunea filologica suntu inscrisi membri 7. ‘ b) In secțiunea istorica membri 11. c) In secțiunea scientialoru naturali membri 8 ; prin urmare in sensulu regulamentului pentru sec- țiuni, ele suntu'in stare de a-si pote incepe lucrările loru. Ca despre acăst’a pre langa comunicarea listei. 7 a incunoscientiatu pre presiedintii sectiuniloru spre a luă mesurile necesari pentru întrunirea si definitiv’a^ constituire a sectiuniloru. (Nr. 23). Se iă spre scientia si list’a de membri ai sectiu-', niloru se decide a Se publică in făi’a asociatiunei. § 12. Se presinta subscernerea dlui protopopu loanu Petricu, prin carea inaintăza actulu de funda- " tiune alu unui membru alu asociatiunei, care ruf. voiesce a se numi, in poterea cărui acta acestu fun-¹ datore subscerne o acțiune a bancei „Albin’a¹¹ Nr.' 2351 ă 100 fl. cu cuponele de dividende dela 1 luliu — 72; — 1878 si treisprediece (13) napoleoni in auru plnsu 38 fl. 22 cr. inaintati la cassa sub Nr. 340, 1877, dreptu fondu pentru persanele celea mai insarcinate cu lucrările asociatiunei. (Nr. 29). După desbatere se decide: a se primi actttlu de donatiune si propriamente acăst’a fundatiune cu tota mu'tiumit’a; acțiunea si banii a se transpune ca!ssei; a se manipulă conforma vointiei intelectuali a dona- toriului; ăr’ in catu pentru administrarea materiala a se lasă voia libera asociatiunei, respective comi- tetului. § 13. Se presinta subscernerea dlui protopopu loanu Petricu prin care inaintăza suplic’a viduei Ra- veca Dimitrie Orghidanu din Brasiovu in care cere unu stipendiu pentru fii’a sa August’a spre a potă termină cursulu pedagogica de stătu in Clusiu. (Nr. 30). Stipendiele pentru cursurile pedagogice votate de adunarea generala pentru auulu curenta scolastecu • 187⁷/₈, fiindu distribuite deja, comitetulu regreta, că suplicei in cestiune nu pdte face destula. § 14. Suplic’a lui loanu Mog’a eleva de agro- nomia in Mediasiu pentru accordarea si pe viitoriu a unui stipendiu de 60 fl. (Nr. 31). Comitetulu in principiu nu este a nu i-se ac- cordă stipendiulu ceruta, fiindu acel’a in vacantia; decide inse ca suplicantele se subscerna atestata de- spre progresulu seu din anii trecuti scolasteci si de- spre înscrierea si frecuentarea studiului seu in anula scolastecu curenta. § 15. Tribunalulu regia din M. Osiorheiu in- sciintiăza, că Anna Fogarasi vidu’a lui loanu Bar- dosi repausandu a lasatu testamentu in favorulu aso- ciatiunei transilvane. (Nr. 33). Se decide; a se scrie dlui advocata Simeonu Ca- lutiu, a-i predă plenepotentia, spre a se informă de- spre starea lucrului si a face toti pașii cuviintiosi in interesulu, ce atinge asociatiunea. § 16. Dlu Petru Bancila din Resinari ofere spre cumpărare optu bucăți de cârti romanesci in pretin totalu de 13 fl. (Nr. 34). Comitetulu esaminandu cărțile si gasindu-Ie me- ritdrie, nu numai pentru că ele nu se gasescu in bi- bliotec’a asociatiunei, dar’ si pentru anticitatea loru in stila si idioma romanu, decide a le cumperă cu pretiulu numita de 13 fl. si list’a loru a o publică in fdi’a „Transilvani’a.¹¹ § 17. Dlu loanu Popescu arata, că n’a potutu satisface conclusului acestui comitetu de sub Nrulu 349—1877, fiindu că membrii subcomitetului despar- tiementului Sibiiu la invitarea sa nu s’a intrunitu in siedintia. (Nr. 35). Se decide: a se invită dlu Popescu din nou pen- tru întrunirea subcomitetului disului despartiementu si incatu acăsta nu i-ar’ succede, a convocă in ca- litate de delegata alu comitetului asociatiunei adu- narea gen. a despartiementului Sibiiu in siedintie estraordinarie pentru alegerea de directoru si even- tualu a subcomitetului. Verificarea acestui procesa verbala se concrede dloru: Pavela Dunc’a, Elia Macellariu si I. Popescu. S’au cetitu si verificata. Sibiiu 27 Februariu 1878. P. Dunc’a mp. I- Popescu mp. E. Macellariu mp. lacobu Bolog’a mp., Dr. los. Hodosiu mp. v-presiedinte. secretariu. CONSEMNARE despre domnii, cari s’au declarata a participă că mem- brii in secțiunile asociatiunei. I. Sectti a nea filologica, 1) Timoteiu Cipariu, prepositu in Blasiu. 2) Sava Barcianu Popoviciu, parochu și asesoru consistoriale in Resinari. 3) Dr. Gregoriu Siiasi, profes. de univers, in Clusiu. 4) loanu M. Moldova nu, profesore in Blasiu. 5) Ioana Popescu, protopopu si profesore in Sibiiu. 6) Georgiu Baritiu, redactore in Brasiovu — Sibiiu. 7) Dr. losifu Hodosiu, advocata in Sibiiu II. Secțiunea istorica. 1) Georgiu Baritiu, secret. I. alu asoc. traus. romane. 2) loanu CavalerU de Pușcăria, jude la curi’a reg. in Pest’a. 3) Timoteiu Cipariu, prepos. capit. in Blasiu. 4) Nicolau Popea, vicariu gen. si archimandritu in Sibiiu. 5) loanu Popasu, episcopu in Caransebesiu. 6) Dr. loanu Nemesiu, advocata in Sibiiu. 7) Dr. Aarelu Isacu, advocata in Clusia. 8) Dr. losifu Hodosiu, advocata in Sibiiu. 9) Ioane Autonelli, canonica in Blasiu. 10) Dr. Ilarionu Puscariu, protosincelu in Sibiiu. 11) Ioane Pred’a, advocata in Sibiiu. HI. Secțiunea fisico-naturala. 1) Timoteiu Cipariu, prepos. capit. in Blasiu. 2) Dr. Paulu Vasiciu, consiliariu scol. pens. in Te- misidra. 3) Alesandru Bohetielu, fostu capitanu. 4) Anania Trombitasiu 5) Ștefana Popa. 6) Dr. Nicolau Stoi’a, medicu in Blasiu. 7) Dr. A. P. Aleși, profesore in Naseudu. 8) loanu Marculetiu, profesore in Blasiu. Sibiiu, 23 Februariu 1878. Secretariatulu. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! 0. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. Tipografia Rfinier & Kamner.