-----------'v’țAilS Acesta f6ia ese cate 3 c6Ie pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto 1 iu iranci cu porio f-v, duplu alu poștei. g/Ji TRANSILVANIA. F<5i’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ----------- A ^Aₗ . 1 (* Abonamentul*! se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetul» asociatiuuei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. [6 --------—-v^ Ar. 2. Brasiovu 15, lanuariu 1878. Anulu XI. Sutnitriu: Ceva din istori’a montanisticei. — Epistole de ale repausatiloru. (Continuare). — Vasilie Aronu si operele sale. — Procesu verbale. —ᵣ Bibliografia. Proetoria siculica in lun’a lui Noembre 1877. Ceva din istori’a montanisticei. (Fine). Se pare ch imperatii posteriori au concesu ur- burari’a si posessiunea de mine si la persdne ori corporatiuni private, pentru-ch pre tempulu impera- tului Traianu aflamu corporatiuni metallurge, colle- gium aurariotum, care se ocupau cu cultivarea mi- neloru in Daci’â traiana ori Trasilvani’a de astadi, si anumd la Abrudu- Auraria major si la Zlagna-Au- răria iniilor; — ba imperatulu valentinianu, concese fiesce-caruia, pre langa prestarea sdu darea unei por- țiuni din venitulu mmerariu — Ausbeute — că se urburddie si se scrutedie după metale. Asia introducerea cultivarei si lucrarei libere a mineloru a cerutu necessarmente si una suprave- ghiare mai esacta, precum si una legislatiune mai precisa, din care causa in fiesce-care prefeptura se instituira asia numitii comiți metalurgici — comes metallorum — carii era totu-deodata si oficiantii su- premi technici, pre candu alti oficianti sdu magis- trati că vicarii si rationales, era judii si perceptorii montani. . Cultivarea mineloru care înflorise pre tempulu itnperatiloru, a suferitu forte multu din caus’a incur- siuniloru barbare dela nordu, si in cea mai mare parte au suferitu Daci’a, Illiriculu, Dalmati’a si Traci’a. Se pdte presupune, ch cultivarea mineloru ro- mane a inceputu a decadd in secululu alu patrulea, dra in secululu alu cincilea, pre candu imperiulu ro- manu au fostu sfarimatu de catra barbari, încetase mai de totu, dîn care causa numai cu intemeiarea domniei tranciloru a inceputu a’si mai lua dre care aventu., Amu facutu amințire, cum-ch romanii numai după subjugarea orientelui au devenitu in posessiunea mineloru, care mai înainte au fostu cultivate de ca- tra egipteni, israeliti, phoenicieni si perși. Aceștia deveniseră după subjugarea confedera- tiunei achaice si după derimarea Corintului pre la anulu 146 a. Chr. in proprietatea mineloru din Gre- ci a si Mâcedoni’a. Pre tempulu lui Nerone se aflau mine de auru fdrte bogate in Illiricu, dra in Itali’a nordica la Ber- gamo si Brixi’a se desvoltase fabricarea de fieru si otîelu, care durddia pana astadi. In Germani’a tierile dela pdlele Alpiloru era fdrte avute de metale. Stiri’a — Noriculu Roma- niloru, inca cu 300 ani a. Chr. da fierulu celu mai bunu, si Horatiu descrie bunătatea sabieloru norice. Ptolomeiu asemenea ne spune, ch Quadii carii au lo- cuitu in tienutulu Marchului in Moravi’a de astadi, se precepea fdrte bine la producerea fierului, intogma că si Goții din Ungari’a si Dacii pre tempulu lui Decebalu, carii avdu mine sapate afundu in pamentu. In tierile dela Rhinu, Romanii au avutu mine in muntele Padurea ndgra, ei scotd plumbnlu si ar- gintnlu la Wiesloch aprdpe de Haidelberga, dra aram’a o sapă la Spessart. Soldatii lui Curtius Rufus cul- tivă minele de argentu si de fieru la Mattium — Marburgulu de astadi. Asemenea se afla urme de mine romane la Holzappel si la Cins, la Blissenbach si Engelskirchen, unde intr’o scorbitura vechia si părăsită s’au aflatu unelte romane, monete si pondulu romanu. Pre tiermulu stânga alu Rhinului aflamu urme de mine romane laMarkirch, Wallerfangen si la Saar- louis, dra la ddlulu jocului — Tanzberg — s’au aflatu intr’o baia de.plumbu, bani de pre tempulu lui Clau- dius Gothicus (268—270 p. Chr. — Asemenea s’au aflatu unelte si caramide romane intr’o colina com- pusa din pietrile aruncate si scdse din sinulu pamen- tului — Haldensturz. In Belgiulu de astadi se afla urme de ustrine romane la Dinans si Namur, ba chiaru si Gallii pre tempulu ocuparei tieriloru loru prin Caesar la anulu 58 a. Chr. se precepea fdrte bine la mechanismulu ustrinariu, Caesar insusi ne spune, cum-ch Veneții carii locuiă pre cdst’a de mare din Bretagnia, spre a’si scuti mai siguru naile loru in contra viscoleloru Oceanului, le legă in locu de tuni grdse cu lantiuri de fieru, ancorae profunibus catenis ferreis revinctae. Acdsta comprobddia pana la evidenția, ch ei se pri- cepeau fdrte bine in art’a ustrinaria. In Spani’a au fostu Vasconii celtici, carii locuiă in Baschia si Catalaunia, faurii cei mai destrii. Mi- nele cele vestite de plumbu si de argentu din apqf- 3 — 14 — pierea Cartaginei noua, precumu si minele de arama dela Rio Ținto din Andaliisi’a, li au luatu Romariii dela Carthageni in fldrea loru cea mai splendida. Si astadi se afla colline colosali de sgura bogata de fieru, numai catu nu se mai pdte află urm’a, că de unde au scosu romanii metalulu plumbosu si fierosu. In Britani’a se afla la Cornwal cu multu mai inainte de venirea Romaniloru mine de cusutoriu. Romanii au descbisu mai antaiu pre insul’a Anglesea mine de arama. Cuptăre de topitu plumbulu, cu in- scriptiuni romane, de pre tempulu lui Brittanicus pana la Verus 44—169 p. Chr. s’au aflatu in An- gli’a in mai multe locuri, si anume la Sommersetshire langa Mendip Hills, la Riding, Yorkshire si Derby- shire. Afora de aceste colinele de sgura scăse din ustrinele romane, care au esistatu la Brierley, la Bradford si forest of Dean in Glocestershire ne a- rata destulu de invederatu activitatea romana. In asemenea coline de sgura s’au aflatu bani romani, si la forest of Dean unu altariu dedicatu Dieului Marș. Mai aflu de lipsa că se amintescu minele ro- mane care au fostu si se afla si astadi in Transil- vania, pentru-că aceste au versatil o avere colosala in thesayrulu stramosiloru noștri ai Romaniloru antici. Minele cele mai însemnate, care li au aflatu ro- manii in lucrare, candu cu ocuparea Daciei, au fostu fora îndoiala cele dela Abrudu, Rosi’a, Buciuma, Vulcoiu si Criscioru, ăra Romanii au mai deschisu cele dela Offenbaia, Secarembu, Balsia, Almasiulu de susu si de diosu, Ruda, Zdrapti, Caraciu, Bradu, Pianulu romanescu, tdte portatdre in sinulu loru de auru in cantitati mari, argentu si fărte pucinu plumbu dela Rocna vechia, Bai’a mare, Bai’a aspria si altele din nordulu Carpatiloru, precumu minele de sare dela Statina din Marmati’a, au fostu cultivate mai intaiu de catra Goți. Mai tăte minele de sare au fostu in cea mai mare parte deschise de catra Ro- mani, pentru-că Dacii nu au esploatatu alte mine de sare, decatu cele dela Turd’a si din valea Homoro- dului, de unde au fostu Dacii mai pre urma scosi afara din patri’a loru. Pre tempulu imperatului Aurelianu transportata de aura din minele Transilvaniei au fostu de 2452 &, 6r’ candu au fostu silita imperatulu Marca Au- relia pre la anula 177 p. Chr. a începe alu duoilea resbelu in contra Quadiloru, pre cijndu venise la Carnunt, censorulu mineloru romane din Auraria ma- jor — Abrudu — cu numele Avidiu Gritta i admi- nistră din minele Zearma, Zais si Carpis’a 422 d. de auru pentru suportarea speseloru belice, de 6re ce acesta imperatu isi versase si averea sa privata in thesaurulu publica, candu se începuseră mai in- ainte luptele la Dunăre*). De si mai toti istoricii sustienu, că cu strămu- tarea legiuniloru romane din Daci’a traiana pre la anulu 274 p. Chr. in Moesi’a său Daci’a aureliana, s’aru fi curmatu tdte relatiunile dintre poporatiunea romana remasa in Daci’a traiana — ba istoricii carii nu vedu cu ochi buni pre romanii de astadi, afirma că tdta poporatiunea romana s’ar’ fi dusu dinpreuna cu legiunile romane dincolo de Dunăre — este lu- cru constatata, că acele relatiuni s’au sustienutu chiaru si pre tempulu imperatului Valențe fratele tai Va- lentinianu I Iu, pentru-că pre candu acestu imperatu fu silitu a bate pre Goții resculati in contra tai, cu carii se asociasera si lucratorii minerari din Traci’a, an venitu la Argentia (Argesiu), unde se află pre a- tunci imperatulu alungandu pre Goții, prefectulu mi- neloru aurarie din Daci’a superiora cu numele Re- gilianu, si bucurandu-se de apropierea imperatului romana, despre care elu cugetă că va curati Daci’a de nou de barbarii carii o subjugaseră, i dedă unu cristalu de aaru inpunsu prin ametistu in greutate de 42 d*). f. Vrendu a termina fragmentele mele istorice mon- tanislice, nu pociu se nu amintescu, că amu vediutu la unu omu din Gur’a-Sohodolului, — alu cărui nume inse acuma ta amu uitata — o ruda de fieru, pe care o au aflatu arandu cu pinguin in cdst’a sudu- ostica a dălului Muncelu, cum mergi dela Câmpeni catra Vidre si Albacu. Acea ruda fiendu de o greu- tate estraordinaria — preste unu centenariu, atunci la cea dintaia privire nu m’au interesata, dara acum ocupafidu-me cu studiata acestei istoriăre, ’mi vene amente, că aceea au trebuitu se fia asia numitulu fractuarium alu Romaniloru, pentru-că romanii au cultivata minele dela diua Tagbauten — atatu pre otarulu Campeniloru, Bistrei, Lupsi’a, Vidra de susu si de diosu, catu si la pdlele muntelui Biharia in mai multe parti, — era repausatulu Nicolau Boieriu dela Abrudu mi-a aretatu pre la anulu 1856 ori 1857 fiendu pre atunci june, unu ciocanu de fieru, pre care era stampatu Nrulu XIII rom. Acestu cio- canu după spus’a tai Niculâu Boieriu ’lu ar’ fi aflatu tatalu seu pre la anulu 1834—5 sapandu fantan’a din midiuloculu curtei sale, la una afundime de vre-o 3 orgii, de unde au scosu si surcele — ascii — de bradu si unu scaunu de lemnu de ulmii, care avea form’a scauneloru de cutîtoiu, adeca cu talpigu si cu muscatdre. După form’a ce o avea acela ciocanu, sum a- plecatu a crede, că acela au fostu dinpreuna cu scau- nulu de susu, o remasitia romana, si anume asia numitulu cuneos, pentru-că in tempurile mai din urma asemeni unelte nu se fabrică. *) Atatu famili’a Gritta, catu si minele Zais si Carpeni se sustienu pana in diu’a de astadi la Rosi’a Abrudului. * *) Vedi H. Masius cunoscintiele naturali si mai cu s6ma Woltmann si Formont Grundriss der Erdkunde. — 15 — La bai’a dela Faurulu, in cost’a nordica a Vul- coiului. tinde si astadi baiesii romani din Bnciumu, baiescu de multe ori cu mare norocu, se afla mai multe pioe de piatra de granitu, pe care le intrebuintiă Romanii la pisarea metaleloru, si totu aci se află asia numita rijnitia — o m<5ra de mana — care o mai iotrebuintiădia auricamsorii, gozarii, corsarii — romani pentru macinarea sublatureloru, adeca a remasitieloru pietrdse, aurdse, mocirldse, din care scota si celu mai micu grăunte de auru. l5ra in partea meridionala a Vulcoiului se vedu si astadi re- masitiele ruiueloru unei cetati romane fdrte intinse, unde au avutu romanii si amphitheatru, ceea ce a- rata urmele zidiriloru. Aci se află caramide, <51e, lampidne de mana (Handlampen), cioburi (hîrbe), ide tievi si de ulcele, in care se vede că romanii au topita auruln scosu din Vulcoiu, pre care laboriosii / romani ’lu au despicatu si taiatu dreptu in doua, aretandu-ne prin acesta, că romanii au descoperita aurnlu dela diua si anume in verfulu muntelui, si apoi au descinsa după elu in un’a afundime de vre-o 100 de orgii. De aci romanii. au construita unu drumu pe culmea dealului pana la „Gura cerbului¹⁴ un’a attinentia a comunei Buciumului, in lungime de vre-o 2 mile, si de aci continuandu’lu pre vale ib diosu pana'■ la Abruda, si pdte mai departe, se folosesce si astadi, fora că se trebuăsca a’lu mai re- para si conserva cineva. Teritoriala asia numitu Cetatian’a din Abrudu-satu, in partea stanga a valei Abrudului, inca pdrta in sinulu seu remasitiele gloriei Romane, pentru că aci au avutu Romanii un’a stațiune militaria, care era mai de demultu provediuta cu unu turn,u in alto, de unde vedea pre valea Abrudului in diosu ai pre valea asia numita Cernitia. Catu de bogate an fostu minele de auru din Carniculu mare si mica, Cetatea romana, Zaisu (Zeus), Carpisa (Cârpeni) Găuri, Corun’a, ’si'pdte face cineva* idea numai asia, dăca va sci, că Simeona Sterca Siu- ₍ lutiu, veru cu Alesandru tatalu fericitului metropolitu Alesandru Sterca Siulutiu de Carpenisiu, an scosu in viăti’a sa din minele sale proprii preste 64 cen- tenarie de auru, care ’lu au distribuita in cea mai mare parte printre poporulu seracu, cumparandu in totu anula si pre la serbatori mari o mulțime mare de ciobote (cisme) si ucigandu porcii cei grași cu su- tele, că se p6ta alină lips’a poporului. Ospitalitatea acestui barbatu era intru adeveru proverbiala, si nu- mai aceia potu spune, carii in anula 1848/9 au trăita ia Abrndu, ce sacrificii mari au tacutu acesta bar- batu pentru binele si salutea poporului romana. Mâi lipsesce a spune onoratului publica cetitoriu, că in reviralu montana ala Abrudulai-Rosi’a se afla astadi preste un’a miia siese sute de pioe său moline pentru macinatulp pietriloru aurdse, fdrte reu numite steampure de catra poporulu de acolo, dela numirea germana Stampfen. Acpste moline suntu portate totu de atatea rote manate de ap’a care se aduna in lacurele arteficiose, si tdta rdt’a mișca si rediea cate 12 săgeți de o greu- tate de cate unu centenariu si mai bine, Cuantîtatea pietrilorn sferimate si măcinate pre anu se urca preste 10,920,000 de centenarie si din aceea se scdte pre totu anula de 16—20, 24 si 30 centenarie de auru, argentu, pucidsa, apa tare, argentu- viu, cinoberu, jumaltiu si multe alte lucruri folositdre. Aru trebui că se tractediu lucrulu mai pe largii si in privinti’a celoru-lalte mine din Transilvani’a; dara lipsindu’mi datele, nu voia a incurcă adeverulu; amintescu numai in trecere, că in anulu acesta s’au descoperita straturile cele mai avute de plumbti ar- gentosu in comun’a Corbulu aprdpe de Borszăk, si că aceste straturi trecu si conducă tdte in Romani’a libera, din care causa făcu atenti pre frații noștri, că se se apuce si ei de cultivarea mineloru aurdse, argentdse, plumbăse, conferindu-le la societăți private, pentru că li-aru aduce cele mai frumdse venite pen- tru thesaurulu publicu. B. M. D. Bas io ta. / Epistole de ale repausatiloru. (Urcare.) Despre actele de procesu ale corporatiunei comercianiilorn ro- mani dela Brasiovu, ajunse Ia Vien’a prin recnrsn. Vien’a 12 Sept. 1850. FrateBaritiu! Alalta-eri amu capetatu hârtiile vdstre dela 3 Septembre. In diu’a> aceea nu m’aiu potutu duce cu ele, pentru-că după ce vediui, că nu’mi potu tienă Copia nici de memorialu imi caută celu pucinn se Ie cetescu, că se pocîu vorbi in ministeriu. Eri la 9’/j le-amu inmanuata ministrului Bruck, esplican- du’i cum sta lucrulu si aratandu’i că ceea ce amu cam predisu eu in memorialulu meu dela 29 Aug. se implini. „Es wundert mich, daSs ein so rechtschaf- fener Mann, wie der Gouverneur von Wohlgemuth, nicht im Stande ist, diesem Unwesen ein Ende zu machen!" — „Mich wundert es aber gar nicht/ — respunsei — „denn es ist fast unmbglich, dass der GouverneTir selbei- alle Eingaben durchlese; er muss aber auch sonst jede Eingabe irgend einem Beamten seiner Umge’bnng zur Bearbeitung und Referirang iibergeben. Nun sind aber alle diese Beamten ent- weder Sachsen oder mit den Letzteren einverstanden, Deutsche. Unter allen săchsischen Beamten besteht eine solidarische Verbindnng, ein geheimes Einver- stăndniss mit der săchsicshen Universităt, eine wahre Verschwbrung gegen die Romanen" etc. Bruck apoi imi spuse că celalaltu memorialu alu meu l’a tramisu Ini Wohlgemuth, cu dispusetiuni noue. —- Aceste le sciu dela consiliariulu Hock. Adeca căușele in- dustriale se nu se judece de magistrate, ci in prim’a instantia de oficialulu de cerca (Bezirksamt), in a 2-a 3* -IC- de guberniulu tierei, in a 3-a de ministeriu. En in memorialulu meu vei fi vediutu ca am cerutu dile- matice, s6u se se iae cu totulu dela magistrate, s6u se se iae mesure de a nu se pot6 face abusu. Deci am disu cu ast’a? Pentru ca in fundulu regescu mi se pare ca magistratele suntu oficinlu de cercu? Nu e asia? Prin graiu am spus’o acesta lui Hock, la care elu mi-a respunsu ca va lașa la intieleptiunea gubernatoriului, cum ar fi mai bine a le scdte de subt magistrate căușele aceste, s6u dandu-le la pre- sidintii magistratelorn ca se judece impreuna cu co- mandantele roilitariu, sâu cum am disu eu, se chieme presiedintele barbati esperti, afara din* sinttlu magi- stratului, din romani si sasi, carii apoi sub presidiulu lui ori alu comandantelui se judece căușele industri- ali etc. Nu sciu acumu care din 2 o va fi demandatu guberninlui, dar asta sein, ca a 2-a instantia va fi guberniulu insusi, a 3-a ministeriulu. — Mâine me ducu la Hock, că ci pana mâine ii' voru fi mersu charthiile spre relatiune. Atunci voiu afla tdte. Le- am spusti eu, că lucrulu e intetitoriu; ei mi-au disu, ca si după charthi’a de aici, ce s’a dusu impreuna cu copia de memorialulu meu dela 29. Aug. — gu- bernatoriulu va fi facutu, ori va face ceva in causa tribunalului comerciale. — Lui Br. i-am spus’o verde, ca ddca n’orti înfrânge cerbicosi’a si violentiele sa- sesci, o se devină lucrulu la versare de sânge. Ace- ste le voiu mai comenta mâine si la Hock. Copia de emisulu ministerialu din 7. luniu, nu mi se pdte da. Hock mi l’a datu de l’am vediutu înaintea lui. Vorbesce in contra privilegieioru, dicăndu ca Maie- statea Sa nu s’a indetoratu nicairi a respecta privi- legiele si monopolele, din contra aceste voru cede spiritului lumei. Denique cele 2 punctări 1) si 2) din ordinatiunea guberniale din Sibiin, despre cine, si cum se judece căușele industriali si comerciali, — lipsescu cu totulu din emisulu ministerialu, aceea ce’mi spusese H. si mai nainte prin graiu. Dar tocina acestu adaosu funestu este causa pentru care nu se da emisulu din 7 luniu afara, nu ni se da copia: „Wir konnen unmoglich die Statthalterei compromit- tiren, — es wird Aufregung geben, sobald es be- kannt sein wiirde etc. — Er mie mi-a disu Hock: „Ich. erwarte von Ihnen, als einem Vertrauensmanne der Regierung (!!), dass Sie Ihre-n Comittenten in Kronstadt nichts davon sagen werden, dass in un- serem Erlasse die Punkte 1 und 2 aus der Guber- nial-Verordnung nicht vorkommen!! Wir werden die Sache jetzt anders einleiten." etc. — De aceea nici nu v’am mai scrisu. Acum după ce sciti adeverulu, fi-ti cu minte. Diceti numai: „Unmoglich konnen Verfugungen, wie jene Nr. 1 und 2 in der Gubern. Verordnung in einem und demselben Erlasse mit den iibrigen Bestimmungen sein, denn sie widersprechen sich“ etc. Ce bine era de me ascultati si o cereati cu charthia dela gubernatoriulu! (Nesubscrisa.) Viena, 15. Sept. 1850. Frate Bariti u! Astadi imi veni si scrisdrea domnului Rudolfu Orgidanu cu atestatele pentru fiiulu dumisale Con- stantinu. Arata-i din parte-mi, ca argumentulu acela, ca unu romana, după tdte impregiurarile aru merita o consideratiune, l'am desvoltatu eu înaintea Fml. Stregen; dar elu e soldatu si se tiene strinsu de re- gula. Arguminte sunatdrie ori ungitdrie nu prindu aci locu. Ci mâine me ducu cu a doua cerere se’i infatiosiediu atestatele. Respunsulu ce mi l’a datu prin graiu, mi l’a trimisu si prin scrisu, si ca se se incrediptiedie buuulu părinte, eta vi’lu trimită in ori- ginaln. Nu sciu acum unde se tienu copiii, ddca voru veni pana la deschiderea cursului, care acum si la Teresianu se va incepe totu la 1. Octombre.*) Eu amu numai o odaia; dar voitt face en ceva, ca se nu stea in birtu, ori le voiu lua o odaia pe că- teva dile etc. De o parte e și bine, ca se-si sature curiositatea înainte de a intra in institutu. Candu voiu fi asiediatu aici cu farpilia, atunci va fi usioru, care inse nu credu ca va fi pana la primavdr’a vii- tdria, că-ci inca n’am in mana decretulu de numire, si de alta parte aducerea lucruriloru din tidra, nu se va potd face nici in Octombre, candu apoi nu mai pociu porni famili’a pedrumu. Eri am fostu la consiliarinlu Hock, si am vor- bita de m’atnu saturata.**) Si acdsta charthia a bra- viloru noștri negotiatori s’a trimisu astadi, ori se tri- mite mane la gubernatoriulu cu observatiuni. Con- siliariulu mi-a disu. ca acum bei der ersten Handels- kammer, ministeriulu si-a reservatu prea pucina in- fluintia, pentru-ca intarirea alegeriloru a dat’o cu totulu in man’a gubernatoriloru, care au nunjai se faca cunoscuta ministerialei resultatulu! Evenimintele din fundulu regia făcu pe ministeriu se’i para reu de acdsta mesnra, si ddca s’ar intempla ca romanii se se nedreptatidsca. ministeriulu promite, ca acdsta alegere la tribunalulu comerciala va fi numai pe unu a nu, si apoi se va demanda alta, cu alte in- strucțiuni: „Wenn auch die Romanen bei dieser er- sten Kamrner nicht ein Uebergewicht gewinnen sollten, so schreiben Sie ihnen, dass sie zufrieden sein mo- gen, wenn sie nnr Einige aus dem Schoosse dersel- ben wăhlen; in Zukunft wird es besser gehen.“ — *) In institutulu Teresianu se primiseră conformu sta- tnteloru sale numai teneri de familii fruntasie si nobili. Co- merciantele Radu alias Rudolfu. Orgidanu a fostu intre cei de antai romani gr. resariteni, carele a cercatu se’si bage pe fiiulu seu Radu in teresianu si ajutatu cu tota energia de loanu Maiorescu, a reusitu. Acelu Radu R. Orgidanu e astadi advocatu in Bucuresci. Pe fiiulu seu, inca micu anume Con- stantinu, a voitu se’lu asiedie in academi’a militaria dela W. Neustadt. A reusitu si cu acela ; dara apoi baiatula a pă- răsita scol’a după unu ana. Not’a Red. **) Adecă in caus’a alegerei de romani ca membrii actuali in camer’a comerciale creata de nou. Red. — 17 Asta a fostu apa pe mdra la cele ce mi-ai fostu scrisu, că căti se intre dintre romani. Deci amu re- spunsu consiliariului: „Ich kann Euer Hochwohlge- boren versichern, dass obwohl der inlăndische Ma- nnfaktur- und der auswărtige aktive Handel Sieben- biirgens, uberhaupt der groase Handel und der Han- delaverkehr in den Hănden der Romanen ist, mithin iiber Handels-Angelegenheiten und Handelsstreitig- keiten nur die Romanen im Stande sind Auskunft zu geben und zu erkennen, dieselben demnaeh zu- frieden wăren, wenn diese erste Handels- und Ge- werbekammer aus drei Romanen, drei Sachsen und einem Armenier fur den Handel, und aus zwei Ro- manen, zwei Magyaren und 4 Sachsen ftir die Ge- werbe zusammengesetzt werden wiirde. Beriicksich- tigt man die vprwiegende Bedeutenheit der Romanen im Handel und Handelsverkehr Siebenbiirgens, so wie die stark iiberwiegende Mehrzahl derselben in der Bevblkerungsrubrik, so wird ein hohes Ministe- rium den Wunsch der Romanen, in der ersten aus 15 Mitgliedern zu bestehen den Kammer durch 5 Individuen ihrer Nation■ vertreten zu werden, gewiss nicht tibermăssig finden, da dieser Wunsch noch viei weniger begehrt, als man dem strengen Rechte nach geben mlisste.“ Elu imi dise: „Nein, gewiss nicht, dieser Wunsch ist nicht unbillig, und wir hoffen, dass der Gouverneur den von uns erhaltenen In- struktionen gemăss, dahin wirken wird.“ — l-am spusa apoi, .ca sasii suntu conjurati asupra-ne si voru da votulu numai sasiloru, si de si romanii suntu ne- voiti a.* da ăr numai romaniloru voturile loru, inse fiindcă sasii in lista suntu mai multi, după maiori- tate din ei .se voru alege. La acesta mi-a respunsu consiliariulu, ca si votulu minoritatiloru se respectdza. Si gubernatoriulu are instrucțiuni, ca se ajute pe romani, -r- Am mai vorbitu si altele cu elu despre Ardealu; dar liinti’a se cuprinde in discursulu de susu, Candu m’ain escusatu, ca suntu nevoita a’lu totu su- pără cu astfelu de gravamine escate din animositati patiunale, elu din contra m’a laudatu ca-mi aparu națiunea, si m’a provocata se nu me sfiescu a’lu in- forma despre t.<5te. Ce se va alege din aceste acum nu sciu; atăta vediu ca nimeni nu le-a datu de lucru ca noi din Ardealo. Ddca eu nu me sfiescu a desbate lucrulu aici cu ei, apoi voi acolo nu ve sfiiti a da proteste peste proteste. Indata ce veți vedă ca alegerea e nedrdpta pentru noi, protestu la gubernatoriulu si totu-odata si aici, motivandu cu importanti’a roma- niloru in negotin si cu nesuficiintia sasiloru de a judeca despre comerciu. Cum dicu, tramiteti indata protestu, ddea va esi ren. Frate tramiteti’mi copia din memorialulu din urma, că ci nu am avutn timpii de a’lu copia. Voiu se tractediu caus’a ndstra comerciala in „Union" la Prag’a, dăca Bucovin’a ne-a lasatu in noroiu. Barbatii de încredere au lucrata in dilele aceste despre urbariu si proportiunea desdanwarei. — La aceste n’am luatu parte, ca n’am potutu; inse mane șutau chiamatu se iau parte si la acăsta. Nu sciu pana unde v’am datu relatiune despre cele ce amu lucrata pentru barbatii de încredere. Mi se pare ca înainte de plecarea mea la Miinchen v’am fostu spusu ce amu lucrata la întrebarea mini- steriulni despre a imparti Ardealuln in trei teritorie natiunali. Am respunsu negativa; dar lucrarea mea, care in adunare s’a receputu de buna, fu tare mo- dificata de barbatii de încredere. Ei n’avura cura- giulu de a vorbi catra ministeriu cu energia că se faca impresiune. Ce se făcu? Nimeni nu s’a mul- tiamitn cum au dat’o ei: că ci au tienutu cu adeve- ratu lucrulu, dar argumentele cele ponderase, care invelniau in sine si contradicerile gubernului, le la- sara afara! După intdrcerea mea dela Miinchen s’a datu aceloru barbati se faca constitutiunea Ardealului! Dupa-ce in adunare publica ne intieleseramu ce §§ din celelalte constitatiuni se modificarnu, si cumu am luatu asupra mea introducerea, motivarea celora bă- gate ori modificate de noi după impregiurari. — Am bagatu § despre espres’a recundscere a natiunei ro- mane ca națiune cu esistentia politica, si fiindu-că ni s’a totu disu, că noi prin Gleichberechtigung am castigatu ce nu am mai avutu, am arat,atu cu docu- mente, ca noi am fostu odata gleichberechtigt si cu esistintia politica că si celelalte națiuni, si am in- cheiatu ca ceremu restitutio in integram. — itr ne- am dechiaratu in contra impartirei in 3 teritorie di- căndu: „Siebenbiirgen ist ein einziges untheilbares Kronland." — Am motivata necesitatea de congrese natiunale pentru tdte națiunile afara de dietele co- mune. — Representatiunea am pus’o asia: 14 repre- sentanti fur die Hbchstbesteuerten; 12 pentru opide si industria; 94 pentru Landgemeinden. Am aratatu cu cuvinte tari, ca judecandu averea celoru hbchst- besteuert, si a opideloru si industria, le-am datu prea multe voturi, si nici atata n’ar merita. Vulturulu l’am reviridecatu romaniloru, că-ci a fostu alu loru. Am motivata si micsiorarea censului. — Asta lu- crare au dat’o cum am facut’o. — Unitii au datu o charthia in contra sinodului compușii numai din preoți, e făcută latinesce de Cipariu. si a subscris’o si elu! — Elu va ajunge in Blasiu, după sinodu. Viena,®30. Sept. 1850. Frate Baritiu! Ori cumu, totu ne-am bucuratu vediendu Ga- zet’a. Eu mai anteiu ti-asi scrie despre famili’a mea. M’am turburata tare, aflandu din scrisdrea nevestei mele, ca copilulu meu ar începe a fi nesupusa, ne- ascultatoria, si ca nu invătia nimica. Candu me gan- descu ca copilulu meu, candu mergea pe siepte ani^ candu a plecata Vasilie la Bucuresci ca profesorii) de istoria, sciea declina si conjuga latinesce, si in " - 18 - 1848 avea ai începuturi bunicele din gramatica ger- mana, ăr astadi e mai pe diosu, scie mai putienu, mi se rupe anima si me turbura cu totula. Cu ni- mica nu mai pote indatora atata de multu, decatu cu o cercetare deaprdpe, cu o esaminare a copilului meu, ca se vedi ce este de elu. Sciu bine ca acum vei fi si mai ocupatu, dar totu credu., ca fiindu in stare de a judeca interesulu ce pdte avă unu pă- rinte la educatiunea copilului seu, tu totu iti vei rupe o ăra-dăe, si-lu vei cerceta. Dăca nu e nici o spe- ra ntia de elu, apoi ăr te voiu ruga se-ti dai parerea la ce meseria de mana se’lu asiediu, că-ci eu suntu prea determinata in punctulu acesta. Er dăca ai crede, ca aci in Brasiovu ar mai potă lua ori la' sasi ori la alta scdla ceva începuturi bune de latina ■ si germana pe langa celelalte cunoscintie elementarie, că la primavăra se lu potu asiedia aici intr’unu gim- nasiu. La scdl’a din Schiai nu pătc invetia nimica. Său dăca cunosci unu tineru, care subt consiliulu teu după ideile tale, ar potă împlini acăsta sarcina privatimu, ăr ar fi bine. Eu inca nu amu papetatu decretulu de numire! Apoi phna nu mi se voru re- dica lucrurile din tiăra si asiădia in Brasiovu, chiar si candu a’si fi denumitu aici in postula la care sunt determinata, nu-mi pociu mișca famili’a din Brasiovu. Fiindu-ch si denumirea mea si liberarea lucruriloru mele din tiăra se amena si acum intramu in Oc- tombre, prin urmare timpulu greu este la usia, nu’mi mai potu pune familia pe drumuri, si suntu ntfvoitu a o lasă phna la primavăra in Brasiovu. Te rogu dar, dăca copilulu meu promite ceva, inse fii jude strinsu, rigorosu, dreptu, atunci dispune cum se va potă mai bine, ca copilqju in ărna asta se capete cnnoscintiele elementarie ce se ceru de a potă intra in gimnasiu, după planulu ministerialu, si pe langa aceste elemente de limb’a latina si germana. Dar si cunoscintiele elementarie se le invetie totu ih limb’a germana, din carea va fi esaminatu candu va intra in gimnasiu. Er dăca elu nu promite nimica, apoi la o meseria de mana. Eu suntu tare determinata in punctulu acesta. Cunoscu ca lipsa mea de acasa este caus’a principala si potu dice singura a neinain- tarei lui; dar n’asi fi crediuta se ajunga elu intr’o stare, cum imi scrie nevasta mea. Fii bunu si me indatorăza cu acăsta, inse curendu.*) Cipariu care le a subscrisa cu noi charthia la ministeriu in contra sinodului numai din eclesiastîci, protestulu in contra presumtiuniloru primatelui Un- *) Publiearamu acestea passage pline de dorere sufle- tăsca, ale unui părinte pentru fiiulu seu de 10 ani, numai pentru că si de aci se se păta cunăsce superlativulu sufe- rintieloru si alu calamitatiloru lui ’Maiorescu in acea epoca, pre candu elu lipsitu de ori-ce avere, spoliata de ceea ce avuse in Craiov’a, luptandu di si nopte pentru națiune, de- parte de familia, o sciâ lipsita, era si preste mesura ingri- jatu viitorulu Titului seu, care inse indata ce fu dusu la Vien’a, sub conducerea tata-seu, ajunse intre primii eminenti. Not’a Red. garieî si pentru independinfia bisericei unite de Stri- gODU, de si l’a compusa elu latinesce, n’a voita a’lu subscrie. Ne-au acusatu ca nu representamu națiunea si dorintiele ei, ca suntemu revoluționari si cu Siagun’a voimu a strica uniunea! Totu asia si omulu celu mai de nemica Erdeli dela Oradi’a. Vei vedă ce voiu face cu ei in Bucovin’a. Dar’ Popasu ce cauta la Vien’a? Nu’mi place nici decum ce face. Judeca co- pilaresce. Me! eu siedin acum: Landstrasse, Waaggasse, Nr. 510. 1. Stoek. Frate! P. n’ar’ potă a’mi tramite copia de re- portulu seu catra W. pentru cele din urma secature din vecinătate? Nu’lu voiu arata la sufletu de omu; dar’ amu mare lipsa de elu intr’o disertatiune, cu carea me ocupu. Ia di-i frate. Baiulu a avuta aadiintia la imperatulu, l’a sa- lutata Gelobt sei Jesus etc. si i-a data p petitiune de 6 c<51e, in care imbotîta de citate, arata necesitatea de a se trage si la orientali campan’a de 3 ori pe di pentru Ave Maria, si cere*, se demande imperato- riulu! — Adeverulu scriu. 1. M. Vien’a 31 Oct. 1850. Frate B ari tiu! Dr. Hock, consiliariulu nu era aici. Era in Pest’a; nu sciu de trei dile incdce daca nu va fi venita. Nu m’am dusu acolo; astadi me duca si la ministru si la elu. Dar se nu ye temeti. Eu cu- noscu pe Bruck si Hock. Charthiile ce mi-ai trimesu suntu importante. Iti voiu scrie resultatalu indata, ch-ci de candu amu terminata traducerea nouei legi penale, sunt mai usiuratu. Astadi me ducu pe la ministrulu de comerciu si culta, si apoi in dilele a- ceste ve voiu scrie pe larga. Crede-me ch phna alaltaeri marți amu scrisu cate 14—15 ore pe di*), si de aceea inca nu m’amu potutu ocupa cu caus’a comerciala; inse pana nu venia H. totu nu me du- ceamu. Ce rușine pe Albul** ***⁾), ori mai bine pe F. cu numele si F, cu oficiata. O se făcu lucruri bune. — Scrisărea ta amu tradus’o — traducendo tradu- cenda — că se li-o dau im Vertrauen. Siutatiu e aici! Lemeni, care in urma era totu pentru Atatanu, prin staruinti’a mea a scrisu la pri- matele, ca numai Siutatiu e omulu care p<5te guberna dieces’a. Nunciulu e pentru Siutatiu. Amu fosta pre- tutindenea, insa comisariulu, fratele Riului**’) e mai multu pentru Atatanu; era adeca, ch-ci acumu nu’si *) Acea labore intensiva si escessiva in cele din urma ii si ruinase sanetatea. Not. Red. **) Weis v. Starkenfels, absolutistu cumplita. Red. ***) Br. Eduard Bach, comissariu adlatus lui Wohl- gemuth. — 19 — mai da parerea, eu inse amu vorbitu singura cu Riulu. Numai odata amu fostu la Siulutiu, de candu a venitu. De săra me voiu duce. Elu era insarcinatu de Riulu celu mare cu neste lucrări; le-au adusu*). Peste cateva dile multe. Astadi me ducu si la Heufler** ***⁾). Cu banii aceia nu se păte nici gimnasiu micu; elu dicea că se ce- reți si ajutoriu dela stătu si profesorii carii voru fi platiti de stătu, voru fi si numiti de stătu, ceilalți de fundatori. Ei, dar astadi voiu vedă. Eu înainte de a duce lucru la ministerii m’am consultatu cu episcopulu***), că se indreptediu defectulu. Pav. a venitu la Sibiiu? Eu făcu o intriga aici pentru elu; — de va esi, nu-i va pară reu. Dar me grabescu. S’a insuratu Gavrila? A propos! Scrisdrea catra Tellina****), nu sciu cumu draculu amu bagat’o intr’o scrisdre catra Md¹- cioni la Pesta, care cunoscimdu erărea mi-o țramise ieri inapoi. Va se dica scrisdrea o capeta tardiu. I. M. Vasilie Aronu si operele sale. Cartea II. cuprindere pe scurta. Povesteasce Eneas lui Dido pustiirea Troii, care intr’acestu chipu au fostu: dieace ani ostindu-se cu Troianii, vediendu cumu-câ ,almintrile nu potu ni- mica isprăvi; se socotescu cu viclesiugu se prindia cetatea. >Se făcu că candu ar’ fugi; se ascundu langa ostrovulu Tenedu; iara in tabera cei ce remasese făcu unu calu de lemnu foarte mare; ilu umplu de ostasi; unu Sinou oarecare cu viclesiugu ilu duce in cetate; noaptea ostasii iasa afara dintr’insulu, a- prindu, ardu, pustiescu totu; Hectoru in visu doge- neasce pe Eneas se fuga. Enesțs socotindu mai de cinste moartea decătu fug’a; oarecati Greci prepe- deasce, pana candu si pe elu ilu mai omoara. Iara vediendu cumu-ca cas’a craiasca iaste prinsa; Priamu s’au ucisu de man’a lui Pyrrhu, Eneas se întoarce acasa, pe Dumnedieii cei de casa ii da tataneseu lui Anchises, si ilu ia in spate; si cu prunculu seu As- canie, si cu Creus’a muiarea sa fuge. Fugundu isi piearde muearea, care aratanduse in somnu ii spune, cumu-ca Cibeles in Frigi’a o tiene prinsa. Eneas se întoarce in muntele lol’a; si cu sociile sale se gata se fuga pe mare. Versiunea dela v.243—614(In orig. latinuv. 105—273). Atuncea noi si mai tare ,' Cu o rîvna foarte mare Inceapemu alu întreba Si pricin’a a cercă *) Ministru br. Alexander Bach- Red. **) In cause scolastice. Red. ***) Siaguna. ****) Soci’a generalului Teii. • Red. Acestui calu minunatu Susu catra nori redicatu Nesciindu amaru de noi! Viitorele nevoi! Si grecesculu viclesiugu Intru aeestu mestesiugu. Iara greculu intrebatu Facandu-se infricatu Iar’ inceape a grai Si asia a povesti: Grecii fiindu infricati Si de Troiani spaimentati De multe ori se gandea Adease ori socotea Că de Troia se se lașa Si se se duca acasa. Si bateru de s’ar fi dusu Cu grigi’a celoru de susu. De multe ori candu pornea Valu si mare se suea Si ventu ce se aretâ A se duce nu’i lasă. Mai cu sama standu gatatu Calulu aeestu minunatu Traznetu mare se porni Catu vesduhulu se clăti. Nesciindu ce șe lucramu Reapede ne apucamu Pe unu prorocu oare care Eurupilu nume are La Apollo ilu menamu Că mai bine se cercamn: Deci Apollo intrebatu Respunsulu asia si-au datu: O! o! greci neamu retacitu! Candu la Troi’a ati venitu Prin sângele celu versata Venturile s’au muiatu Vrendu a merge inapoi Că se scapati de nevoi; De lipsa ve iaste iara Se ardeți unu grecu in para Care lucru catu esi Norodulu se îngrozi; Cuprindiendu’i frica mare Pentru trist’a aretare. începură a ’ntrebă Oare cine s’âr’ află? Se fia vreadnicu de moarte Trista si cumplita foarte? Atunci Ulises se ’duce Si pe Calchas ilu aduce. Ilu intreaba cine-ar fi Vreadnicu de a se jertfi. Deci proroculu intrebatu De Ulises invetiatu Dieace dile nu graeasce Si pe nime nu numeasce Apoi de densulu silitu Abea, abea s’au pornita Pe mine m’au judecata A fi mortii vinovata. Atuncea de voe buna Aerulu pe susu resuna Pentru trist’a mea perire Si la jertfelnicu pășire A unu nevinovata In reu neamestecatu, lata dio’a pusa vine — 20 — Preoții se gatescu bine Vine dioa anumita Spre a mea moarte cumplita .Me restignescu la pamentu Nu puteamu grai cuventu Eu me intorcu me sucescu In toate parti me ’nvertescu Prindiu cu dinții si cu gur’a Pana ce rupu legatur’a Deaci cu fug’a apucu Prin neste livedi me ducu In toate laturi petrundiu Intr’unu rogozu me ascundiu. Acolo o noapte fuiu Pana candu bine Vediuiu Cumu-ca venturi se pornescu Care la vânsle slujescu Au peritu nedeajdea mea Tiear’a a mi o vedea Pe prunci si pe tataia mieu Pe care o (Dumnedieu) Pentru mine iau prinsu doara Si-i tragu la moarte amara Dreptaceea fieti mila De celu truditu de grea sila Rogute prin Dumnedieu! Celu ce sci sufletulu meu! Prin credinti’a neclatita! De undeva e gătită! Fieti mila si de mine Deai facutu cuiva vr’unu bine. De acaruia lacrimare Ne 'prinse obida mare Cum se cade ne ’ntristamu Si viatia ii mai damu Indata neam apucata Manile iama deslegatu. Daca slobodu ilu vediii Priamu asia incepu: Fireai bateru cineai fi Bine iti va prisosi Uita de tier’a greceasca Tiene cu cea troeneasca, Fiva foarte bine tie! Numai semi spui direptu mie! Pentru ce e redicatu Calulu acestu minunata? Cine, e incepetoriulu? Cine iau fostu gânditoriulu ? Ce voescu se isprăvească Cu machin’a cea osteasca? Greculu minte viclenească Avendu credintia greceasca Aretandu smerita frica Manile in susu ridica O ceriu! dice, o tărie Tu fii mie mărturie Oltariulu, arm’a cumplita Spre a mea moarte gătită. De care eu am scapatu De nui spuiu adeveratu Peste mine iar’ se vie Se me făcu eu jertfa vie Numai tu fii credincioasa Troia cetate aleasa! Daca sunt adeverate Cate am povestitu toate. Toata nedejdea greceasca In grigi’a dumnedieiasca Alui Pallas fu proptita A patronii neclatita; Iar’ de candu s’au apucatu Diomedes cu reu sfatu Cu Ulises de odata De icoan’a cea curata Alui Pallas au rapitu Din oltariulu ei sfintîtu Nedeajdea greceasca toata Din di in di tare ’nceata Puterea li se slabeasce Minerv’a ii paraseasce Si dinpreuna arata Aratare minunata. Abiea in oaste greceasca Icoan’a cea troeneasca Bine s’au fostu asiediatu Odata s’au redicatu Din ochii ei o vapae O flacara câ cinatu cu tramiterea. § 157. Reuniunea invetiatoriloru romani din Siomcnt’a cu adres’a sa din 11 Novembre a. c. Nr. 1 46 cere fdi’a „Transilvani’a" pre anii 1876 si 1877 gratis (Nr. 351). j Se decide a i-se dă si cu espedarea este insar- cinatu bibliotecariulu. § 158. Dlu cassariu arata, că dlu Alesandrn Ma- rincasiu parochu in Niresiu a tramisu tacs’a pre anii 187% si 187³% in suma de 10 fl. (Nr. 345). — 23 — Serve spre seientia. § 159. Nicolau Tamasiu preotq in Grindu, că abonata la făi’a „Transilvani’a* reclama toti numerii pre anulu 1877 dela Nr. 2. incependu (Nr. 346-) Dupace din protocolulu abonatiloru se constata la Nr. 67., că dla Nicolau Tamasiu că membru or- dinariu a solvitu abonamentalu de 2 fl. pre anulu 1877 asia se decide a se scrie redactiunei foiei, că se dispună tramiterea numeriloru reclamati la adres’a reclamantei ui incependu dela Nr. 2 alu anului curente. § 160. Dlu cassariu arata, că dlu loanu Tie- reanu protop. in Lipov’a a tramisu tacsa pre an. >87% 5 fiL (Nr. 322). . /Serve spre seientia. § 161. Direcțiunea despartiementulni (I) Brasiovu cu adres’a sa din 24 Novembre a. c. Nr. 3 inain- tăza la comitetu o acțiune Nr. 1436 de a bancei „Trausilvani’a" a 100 fl. dinpreuna cu coupănele dela 1 Augusta 1876, precum si alte trei coupăne de dividende dela 1 luliu 1875, 1876 si 1877 după acțiunea a 100 fl. Nr. 2351 dela institutulu „Albin’a;" si (10 fl.) diece florini in bancnote: tăte acestea dela dlli loanu A. Navrea comercianta in Brasiovu, spre ti se face membru pre viătia alu asociatiunei, ' - Dlu"cassariu urata, că după informatiunile ce ta" luata dela banc’a „Trangilvani’a" acțiunea Nr. 1436 este ainortizata, prin urmare aceea nu mai are va* îdre, 8i ptfn trens’a nu se p<5te realisă laudabil’a intentiune a numitului dnu I. A. Navrea; couponele schimbandu-le a primita pentru celu dela 1 Augusta 18,76 dela banc’a „Transilvani’a" 2 fl. 22 cr.; pen- tru celea trei dela „Albin’a" 26 fl. cari cu cei 10 fl. in , bancnote tăcu in totu suma de 38 fl. 22 cr. După acăst’a dlu cassariu emite opiniunea, că banii de 38 fl. 22 cr. său se se înapoieze oferentelni, său se se retiena pentru tacsele cu cari restăza pre 8 ani; acțiunea in totu casulu că nevalabila se se tramitia inderaptu. .'