----------- Acesta f daco-romanismu si se’i insufle ura si urgia cumplita mai a- | lesu asupra romaniloru din Romani’a, precumu o mărturisi • chiaru densulu intre altii si cătra dn. dr Vasiciu siediendu ! ambii pe una grinda in carantin’a Temisiului. Wohlgemuth ț era omu de caracteru onestu si se adoperâ din respoteri câ i se fia inpartiale si dreptu, dara nu potea, câ’lu influenti’a j tare adversarii, pana ce in urma vediendu că totu ilu scapa din mani, in 1851 ilu denuntiara chiaru si de „tribunu ro- manescu/' si asia elu mori in Martiu mai multu de supărare in drumu cătra Vien’a. > Not’a Red. — 281 - celu dintaiu in 15., celalaltu in 22. Augusta 1849, in cetate subt ochii lui Augusti, după inspirarea lui, a aceluia, la care s’au tiesutu tdte intrigele asupra romaniloru. Raportulu lui Ivanoviciu dela 22. Aug. este numai o pîra deadreptnlu asupra persănei Tan- cului in 7 puncturi, din care tdte sdu mai tdte afara de ,2 sunt: „man sagt, — es lautet,“ — etc. Mfinzatu in acestu raportu dela 15. vorbesce bine de Land- sturmulu lui Severa si de elu insusi; dar atinge in 2 locuri greu pe lancu si in alu doilea locu si pe munteni peste totu că periculoși pentru monarchia! Audi tu! Aceste raporturi, împreuna cu relatiuuea lui Augusti, s’au trimisu prin comand’a-generala la ministeriu, si ca candu n'aru fi fostu de ajunsu calumniile si minciunile, se adaoga Ia raportulu lui Augusti eine Einleitung, in care se denăga Laudsturmului meritulu pentru monarchia, că-ci din contra, ianculu ar fi vrutu se ia cetatea pentru na- țiunea romana, ca stirpindu pe celelalte nationalitati sasa si magiara, se domnăsca ea singura in Ar- dealul Acdsta introducere, celu pucinu ceea ce se afla astadi in archiv’a comandei generale, si pe care am avut’o eu in mana de am copiat’o, este scrisa de man’a propria a lui Glantz.*) Aceste s’au tri- misu la ministeriu, pdte indata după eliberarea Albei, dar de siguru in Octombre 1849 pe langa raportulu comandei generale de acumu cu Nr. 269 si 279. Gubernatorulu incepe raportulu seu cu acdsta: „In alăturatele acte ale comandei cetatiei Alba, se cu- prindu mai multe imputatiuni ori acuse făcute unora prefecți, asupra carora eu am hotaritu se făcu cer- cetare, dar acum e greu a) pentru lips’a de auditori, b) pentru intaritatulu spiritu alu poporului. Inse in- ainte inca ppciu incredintia pe ministeriu, că din a- cele pîri „manches iibertrieben, andererseits aber meist der Rohheit des Volkes und der- Abwesen- heit der Anfiihrer desselben zuzuschreiben ist.u — Acesta e alu doilea punctu, din care eu pociu dice, ch gubernatorulu nu numai nu dusîmanesce, ci pre cătu ilu di ta impregiurarile, pusetiunea si instrucțiunile, ne-ar si ajuta, ch ci aceste le-a scrisu elu atunci, candu se Întorsese din calatoria de prin munți si inca nu avea nici raportulu prefectiloru, nici pe cele de mai tardiu ale oficiariloru. Mai gandesce ch scrie prin conceptulu lui Glantz, care e omoritoriulu no- stru. — Ceealalta, că a datu raporturile celelalte tdte, afara de cele mai susu atinse rele, — unui ro- manii se le lucreze, o tăcu, că-ci te poți teme, ch din man’a lui Glantz pdte se esa mai pe urma schim- batu; — dar cu tdta saraci’a si neesperiiuti’a mea cn *) Florian Glantz, fostu secretariu la comand’a generale din Sibiiu, cu care comitetulu romanescu din 1848,9 avea a face mai in tdte dilele, omu deștepta, inse reu voitoriu ro- roanilorir si aplecata a crede la ori-ce denuntianti miserabili, de care apoi se folosia contra ndstra la tdte ocasiunile. De câteva-ori fu prinsu, cumu se dice pe romaneșce, cu brandi’a in mana. Not’a Red. manipulările de acolo, am ingrigitu se’lii am, si cumu va esi dela romanulu, si cumu va esi din cancelari’a comandei. Altele le taeu. De aici inse nu urmădia că asi crede totuloru vorbeloru gubernatorului. Ei, eu aci iti dedeiu o relatiune despre ceea ce am desco- perita. Dar nu gândi că ti-o dau numai pentru ob- servarea ta cătra Laurianu. Eu eram determinata se’ti faca cunoscute tdte, si nu cutediamu din Sibiiu. Tu esci redactorulu romanu si esci datoriu a sci unde ne aflamu, si noi suntemu datori toti a te informa de tdte, celu pucinu eu asia ’mi intielegu datori'a. Mai asculta dar. După tdte căte ti-am atinsa, amu copie, precumu pe scurtu ti am scrisu din laurinu.*) Intre documentele comandei dela Alb’a se afla si scrisori' de ale lancului, scrise de elu in limb’a ro- mana cătra Augusti; aci, in actele comandei Albei suntu traduse in germanesce. Dar ce traducere? fiica o proba. Unde lancu scrie: „Cu totu Landstur- mulu, ori tdta dstea, ori tdte poterile de subt comand’a mea, ei an tradusa de subt stă- pâni rea mea, hoc est: „Die unter meiner Bot- măssigkeit stehende Gebirgsmacht,“ si cuventulu pusu de ei Botmăssigkeit, l’au trasa totu ei cu ceru sa ro s iia ca se bata la ochi! — Aceste pana acumu suntu tdte făcute subt influinti’a dlui Augusti inimicului nostru celu de mdrte, si aceste suntu singurele documente ce ministeriala astadi, pana astadi, are la mana despre faptele romaniloru! Te vei mira dar, că aici opiniunea este reâ despre Land- sturmulu nostru si despre noi? Dar gubernatoriulu esindu prin munți, si fiindu incungiuratu si de ro- mani , au vediutu ch lucrulu nu e cumu ilu spune Ivanoviciu si Mfinzatu cătu pentru lancu. Asia dar provdca pe toti oficiarii carii au fostu pe langa Land- stnrmu, ca se’si dea raportele „gewissenhaft und der Wahrheit gemass." Deci oficiarii făcu raporturi, Iva- noviciu si Mfinzatu făcu si ei, adou’a-dra. Acumu nu mai stau subt influinti’a lui Augusti. Alu lui Ivano- viciu ilu ai; ai vediutu că spune faptele Landstur- mulni bine, numai detrage lancului, că a ingrigitu numai de siguranti’a sa, si că a vorbita cu emigratii reu de dste si curte; dar hotiu si talchariu nu’lu mai face; ba fiindu-ch toti nu cutădia a’si adscrie siesi comand’a Landsturmului, urmădia de sine, câ lancu a fostu sufletulu. Mfinzatu face inca doua raporturi. Nu mai atinge pe lancu cu nici o vorba rea; ăr pe Axentie si Landsturmulu lui ilu lauda asia de tare, in cătu guberniulu la margine insemnădia cu cerus’a: „antragen auf eine allgemeine Belohnung des ganzen Axente’schen Bataillons," si de Axente in- semnădia, la marginea raportului II. alu lui Mfinzatu, ch de cumu-va s’ar condemna, — era tocmai inchisu — se i se iea meritele in bagare de săma, spre a i se ierta. Gratze face unu raportu, despre mai toti prefecții, si mai vertosu de lancu, ca care nici *) Acea scrisdre nu o mai avemu. Red. — 282 — unu romanu n’ar fi potutu face. Ilu lauda pana in ceriu, taia calumni’a de separatismu, si dice că a avuta numai 2 cugete: sustienerea tronului si scă- parea natiunei sale priu sacrificie pentru intregitatea monarchiei; dr de Landsturm dice, că a avutu „viei edlere Zwecke als Raub und Pliinderung," — si adaose, că n’a jefuita nimeni! Raportulu lui Gratze este cu atătu mai ponderosu, cu cătu elu se escusa la inceputu pentru-că a intardiatu cu darea lui, si motivulu intardierei ilu pune, că a cercetata prin caii private despre ceealalta purtare a lancului de mai tardiu, adeca candu a remasu singurii fara dstea imperiala; prin urmare testimoniulu lui este validu pentru tdta campani’a lancului. Despre acdsta pur- tare din urma, pe candu cu Ivanoviciu, dice Gratze, ca elu este „moralisch iiberzeugt,“ că cu scirea Tan- cului nu s’a facutu la nimeni pe lume vreo nedreptate.*) Alu lui Alberti** ***⁾) este asemenea fdrte bunu si onorificii. Afara de aceste 4 rapdrte, sdu 5, — fiindu-că Mflnzatu mai da doua, — mai este si alu bețivului Gaspar. Acesta ocaresce Land- sturmulu din tienutulu Sibiiului, că ci l’a lasatu pe elu la Turd’a, si dice, că „aus Feigheit" s’au resipitu dela Turd’a, dinaintea dușma- nului ce era la Huiedinu! Cuventele lui! Turd’a si Huiedinu! De celu sasescu dice, că adeveratu n’a facutu nimicu, dar celu pucinu n’a fugita deduși mânu la Ganfalau! Aceste harthii le am tdte copiate. Cu aceste se indreptddia caus’a si esu meritele Land- sturmului la lumina. Ori-cumu va raporta guber- natoriuki, in man’a mea sunt harthii, cu care vomu goli noi pe calumniatori si vomu arata meritele. Reulu celu mai mare este acumu, că raportulu gu- bernatorului se intardie din causa lui Axentie, care nu l’a fostu subscrisu pe alu seu nici la plecarea mea! Me temu pana atunci se nu esa statutulu pen- tru Transilvani’a. Inca odata, aceste ti le-am scrisu ca unui ro- manu si redactoriu, nu ca se le publici, ci ca se le scii, ca se șeii in cătu poți apara caus’a natiunei, pre cătu depinde de meritele dmeniloru noștri; ti-am scrisu, ca se aibi curagiu a te înfige tiapanu, sciindu acumu, că avemu documente sigure de a zdrobi pe calumniatori; dar inca se nu dai de intielesu, că avemu in mana si pe draculu si pe ciocauulu cu care se’i spargemu capulu.*’*) Voiu informa si pe Ormuzache, dar’ informdza’lu si tu, si ’i scrie si lui se fie discreta. Se lasati pe mine, candu voiu găsi eu cu cale a esi la lumina. Trebue se avemu rânza diplomatica, se ingitîmu si se tacemu. De cumva *) Capitanulu Gratze servise la regimentulu I. roma- nescu granitiariu, era omu inpartiale si onestu. Red. **) Cornițele Alberti, pare-mi-se, italianu germanisatu, capitanu de cavaleria, apoi maioru, omu dreptu. Red. ***) Tocma in acea luna Februariu s’au suppresu Gazet’a si F6i’a, prin urmare chiaru de ar fi permisu interessele nostre, nu se mai potea publica nimicu. Red. Trans. Vomu mirosi că e aprdpe se se dea statutulu pen- tru Transilvani’a, amu gata frasulu cu care se atin- gemu lucrulu, NB. ddca meritulu are dreptu de a fi considerata la deslegarea causei ndstre. Suntu cnriosu se știu, ce ai mai descoperita, ce blastematia dici că ai mai aflatu? Esci datoriu se ne informezi si tu de tdte*). Ideile de daco-romani, sciu bine că e asia, că-ci ti-amu spusu că si mie mi- aruncă governatorulu si’mi dise „Destdpta-te romane." După ce i-amu observatu multe, a disu, că elu că soldata ride de acdsta, că ci trdb’a ar’ veni la sabia, si ddca suntemu voinici se batemu 3 poteri, bine, atunci si meritamu se o facemu! Mi-a disu si aceea, că elu personala nu o crede. (D-dieu se’lu scie!), dar’ mi-a adaugatu, se ne curatimu de ea in Vien’a, unde acestu prepusu se sustiene de cabinetulu rusescu! Audi! Eu suntu si ocupatu si regusîtu tare, cu captu- sieli reci ude la gătii; nu pociu esi din casa. N’amu vorbitu inca de damele cele protectdre. — Me!! unii dicu, că Raiacici ar’ fi aici sub dre-care padia!! — Draculu scie; lasa-o nu o publica inca. Banulu se afla in crisa cu ai sei cei de acasa. Multe se vor- bescu, lasa-me acumu, că suntu si ostenita si nesa- natosu. Sărutare dloru Vasici, Murasiani. I. M. Vien’a 8 Iulie 1850**). Frate Bariti u! Scriu de astadi, de si vedu că de post’a de as- tadi amu remasu. De trei nopți, de candu amu ple- cata la Praga, n’amu dormita nici 3 dre, si astadi la 9 dre, candu venii acasa si dedei peste scrisdrea ta dela 30 luniu, carea venise ieri, amu alergatu de ama adunata pe toti la Mocioni, că se ne consultamu despre cele neașteptate ce vedemu din scrisdre-ti. Amu fostu eu, Aromi, Laurianu, Dobranu, Mânu, Aldulea si Mocioni. Eu adeca, câ se făcu lucru si iute si bunu, dupace amu fostu scrisu lui Haase tdte cate m’am priceputu, inse mai tardiu, decătu vei fi crediutu tu — că-ci candu venise scrisdrea ta cu cele catra Schoeller si Haase, eramu atatu de oenpatu, in catu 5 dile amu fostu nevoita a’ti da lucrulu la o parte — m’am convinsa, că se voru nasce dificultăți, si fiindcă tocmai capetai dela fratele Martinovici 50 fl. *) Dara scrisorile suspecte se prindea adesea in Sibiiu, până a nu ajunge la Vien’a. Acesta inpregiurare o uitase Maiorescu. Red. Trans. ** ) Vre o 6 scrisori din anulu 1850 se ocupa mai multu numai cu planulu infiintiarei de tipografia romanesca, asia si acdsta. Delaturamu pe celelalte, publicamu pe acesta, că, materialu la monografi’a tipografiiloru nostre, câ documentu, câ guberniulu nici in a. 1850 nu ne permittea se infiintiamu tipografia romanesca, ci caută preteste câ se scape de insis- tenti’a nostra, si le află. In fine tipografi’a din Brasiovu se infiintiă abia in a. 1851 sub alta numire. Not’a Red. — 283 — c. m. deia Pest’a, ck-ci alti bani n’aveamu — a 4-a di după scrisdrea mea catra Haase, adeca Vineri sdr’a in 5 luniu me pusei pe drumulu ferecata si Sambata in 6 la 12 dre amu fostu in Prag’a. Deia 3 dre pana la 6 amu lucratu cu dr. (de drepturi) Rudolfu Haase, si ne intieleseramu bine. .După aceea amu plecata se făcu- cunoscintia cu Schafarick, Palaczki, Hanka, Gabler — notabilitati cechice. Sdr’a amu petrecutu cu ei pana la 2 după miediulu noptiei, Dumineca dimindti’a amu fostu la Schafarik deia 9 pana la 10'/₂; apoi la Haase pana la 12’/,, unde amu ter- minata lucrulu, după ce me informasemu despre tdte. Pana la 2 dre după prandiu amu fostu la Palaczki dra — apoi amu pranditu, m’amu preparatu de in- tdrcere si la 6 dre asdra amu plecatu inapoi. Astadi la 9 dre amu ajunsu acasa, multiamitu si de tipogra- fia, si de cunoscintiele făcute si înnodate cu cei mai renumiti boemi. Candu deschiseiu scrisdrea ta si a- runcaiu ochiulu pe Bescheid, me turburaiu si alergaiu cumu ti-amu scrisu susu, de i-amu adunata că se vedemu ce părere au ei. La 2 '/₂ după prandiu me inturnaiu acasa, si me apucaiu se scriu lui Haase, si adormii cu condeiulu in mana. M’amu culcatu ck pu mai poteamu, si asia a remasu si scrisdrea catra Haase de astadi, si asta catra tine. Lui Haase scriu aratandu’i si resolutiunea de verbo ad verbum, că se mai amane lucrulu, si intr’aceea se me invetie si elu, si in intielegere cu alti cunoscători de acolo din Prag’a, cum se apucamu lucrulu? Dr’ daca Haase, după catu scie elu, si după judecat’a rei-peritiloru Cechi, este sigura ck vomu castiga voia, incdpa după cum ne-amu intielesu. La tdta intemplarea, fiindu-ck tes- curi si litere totu ne voru trebui, in Blasiu, si alte locuri mai pe urma, elu se aiba preparate de tdte, că candu ’i ,voiu scrie se pdta numai incarca si es- pedi; insa bani acumu nu’i potu dă! Asia scriu lui Haase, nu m’am priceputu mai bine, nici nu me pri- cepu. Elu este omu de omenia. Contracta n’amu fa- cutu, decatu ne-amu intielesu, si amu luatu o lista de obiectele tipografice, cumu le-amu asiediatu pe urma amendoi. Asta e subscrisa de elu. Scadiendu Glăttpresse. si impucinandu petit cyrill et petit fractUr (intr’a dou’a scrisdre dici cu erdre garmond!) ne-a esitu sum’a de 3740 fl. 36 cr. Inse noi amu mai schimbatu. 1) Walzengussmaschine tu ai 40 fl.; Haase dice ca’ti ajunge se fia de Eisenblech, care costa numai 8 fl. (sdu poți se iai doue de Eisenblech), dfeci aci amu scadiutu 32 fl. Apoi, 2) Zierschriften Cyrill m’a facutu se pricepu, ca ori si cum, după tipografi’a ta tdte le-ai pusu prea mari la sum’a pun- diloru. Deci tdte Zierschriften, care stau din sdu pundi, le-amu inpucinatu asia, ca mai dandu’ti la ele si din antiqua, adeca Zierschriften antiqua, pe, care nu le ceri, totu capeți mai multe decatu cere pro- portiunea tipografiei si decatu ceru lipsele ce poți avea de ele. De aci dar’ amu mai scadiutu 60 fl. 45 cr. Deci cu totulu din sum’a de 3740 fl. 36 cr. amu scadiutu 92 fl. 45 cr., si asia după cum amu lasatu foi’a intre noi, taia tipografi’a 3647 fl. 31 cr. Ei dar’ aici nu intra vignetele. Haase dice ck cu 100 fl. poți luă o quantitate fdrte mare, de tdte si frumdse. Elu imi va trimite mane tdte formele, că se alegu. Eu inse„nu o se iau mai muitu, decatu de 80 fl., pentru că se ne mai remana ceva pentru im- pachetatu in cutii, cu tdte ck mi-a disu, că asta pdte se o faca deia sine, sdu si de va cere ceva, va fi unu pucinu. că de 15—20 fl. Denique eu făcu tdte asia, că se mai remana ceva din 3800 fl., ck-ci ce sci ce se pdte ivi pe urma, ca’ti mai trebue. Ei, dar’ Haase n’are Bourgeois Cyri! — taiate după form’a celorn-lalte, ci elu in locu de Bourgeois de aceste are pe cele cu care a tipărite Cogalniceann, si odinidra Carcalechi, adeca n = n si s = u, dta cumu ti-alaturu acf unu petecă ; NB in literile din acestu petecă, in cele mici s este r; dar’ in forma tipărită, ce nu mi-a dat’o, are » urechiatu. Eu nu suntu nici decum de părere se le iai tu pe aceste, ck suntu urite. Ele firesce snntu media intre petit si garmond. Acestn mediu nu e necessariu absolute. Mai tardiu va târna Haase si forme pentru unu Bour- geois Cyril după celelalte, si atunci iti ya trimite. Scria-ne cumu vrei, ck-ci ele in lista au remasu, a- deca nu s’an stersu. Daca’ti plăcu, se remana; dar’ eu asiu dice ck suntu urite, si ai mai potd așteptă. Dar’ cele 42 buchi, ce dici se nu lipsdsca? Care sunt? Eu intielegu asia. Noue ne vine se ne disputamu despre form’a cea vechia a_ litereloru, si atunci de esemplu cauta se aduci si buchile cum erau. Nu e asia? Ei bine, Haase n’are forme de acele, cum se tipăreau cărțile ndstre; dar’ are de acele, ce suntu in tipariuhi rusescu bisericescu, făcute de Schafarik după manuscrisele vechi. Eca unu petecu de esemplu. Eu inca cunoscu paleografi’a acdsta, si in adeveru form’a data de Schafarik se asemena muitu cu scriptur’a grdca din seculii 9—12. Alte nu are. Eu suntu da părere se ne arunce cati-va funti de aceste; ck-ci tu nu o se tiparesci cârti cu ele — ci cum diseiu, de esemplu si pentru esemplu suntu prea bune aceste, ck representa bine for.m’a antiqua. Scrie’mi daca vei asia? Episcopulua tri misu Apostolulu, ba Evangeli’a tipărită sub Mog’a in Sibiiu si cere se’i tdrne Haase asia. — Daca episcopulu va remanea in parerea a- cdsta, care ilu va costa muitu, atunci din acele iti va da si tie. Dar eu iti spunu, ck form’a ce ti-d trimită, e mai aprdpe de cea antiqua cyrilica, decatu cea din evangelii. Aceste amu a’ti face cunoscuta pentru tipografia, adeca ce-amu facutu. Inca una: din fractur garmond e pucinu 1'/₂ ctr.; Haase dice ck reu va ajunge de o cdla. Se nu mai hiamu */î ctr.? Că culegatoriulu se nu se ametidsca, se ame- stece romanica cu antiqua, Haase la turnatu, in fon- dulu litereloru va face la romanische unu semnu, si la antiqua 2. etc. Ordinea catra Schoeller e totu la mine, nu m’amu aratatu cu ea, adeca Schoeller nici nu scie, prin ur- — 284 — mare amiculu nostru e fara griji, nu suntu eu copilu. Cum dicu, dn. I. G. I. pdte dispune cu ordinea, ch eu nu dau nici o para pana nu’mi veți scrie. (Va urma.) Cuvente elinesci antice in limb’a romanesca. (Urmare.) Romanesce. Elinesce. Latinesce C. Calapodu, Kalanodiov, Cale, KIXtv&og, Calu, Ktiqg, Calîpu, Kalâaovg, Candela, KavSrf/M, Candela. Caponu, Kinwv, Capo. Capu, Kvftri, Caput. Caru, KaoQov, Carrhus. Carte, Xâ^g, Charta. Cascu, Xâ<~xa>, Castoru, KâQ, Castor. Castronu, rouriQiov, CatarOiu sau Gutu- Katâfțrioog, Catarrhus. raiu, Chivernisescu, Kvftiovâ [de unde Chivernisela, Kvfâ(>vT]ffig, Chiparosu, Kvnâquraog, Cupresus. Chipu, Tvnog, Typus. Clistiru, Ki.var^o, Clyster. C6da, Kbdda (Sirac.), Cdla (de chartia), Xcolo*, C6ma, Ko/xiy, Coma. Covrigu, KbUiț, Coliba, Katâfhi, Coliva, KbHv^ov, Colivie, Ki.m(hov, Colica, KwZixi). Cor6na, Xogmvbg, Corona. Cositoru, 'K.aaahtQog. Cotetiu, Kbtrog (cocosiu), seu Kotra (gaina). Cucu, KoxxvJ, Cuculus. Cucuvaie, Kixxâ/îț. Culegu, XvDJyot», Colligo. Cunoscu, ri{y)yvwffxm, Cognosco. Cupa, ’K.vnt], KvmZlov, Cupa. Curte, Xbotog. Cura, Cura. Cutie, Kwiff, Cista. Crinu, Kp/ror. Cristalu, si Clestaru, Kfțvatallog, Crystallus. Csirixiu, X)țv$Qvyyog, Cxyrrinchus. Cacatu, Kâxxiy. Caltiunu, Kâlttoff, 'K.ai.riviog, Calceus. Calamariu, Kalafiagiov, Calamarium. Camara, Ka/iâga, Camera. Cămilă, Kâțuflog, Camelus. Caminu, Kâfiti’og, Caminus Cărămidă, Kegațilg, -lăog, Câine, TS.vwv, Caniș. Canepa, Kâwa/îos, Cannabis. Cârpa, Kâpnra