S> ---------------------- fs³ Acesta f6ia -ese J | cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto I CC/ jWSV -- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. I —------'V’t* 0/ fTjb V Abonamentul» se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia Ia Comi- tetul» asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? SîV"'.^---------- Nr. 19. Brasiovu 1. Octombre 1877. Alllllu X. Sumariu: Procesu verbale. (Fine.) — Raportulu gen. alu comit, despre activitatea asoc. trans. pre 187%. — Epistole de ale repausatiloru. (Urmare.) — Idei fugitive despre industri’a de casa si industri’a mica. — Publicarea baniloru incursu. Procesu verbale susceputu in adunarea gener. XVI. a asociat, trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tienuta la 5., 6. si 7. Aug. st. n. 1877 in Blasiu sub presidiulu dlui lacobu Bolog’a, presiedintele asociatiunei. (Fine.) Șiedinti’a III. din 7. Augusta 1877. XLIII. Presiedintele deschidiendu șiedinti’a la 9 dre a. m, pune la ordine inainte de tdte desem- narea locului si tempului pentru tienerea adunarei gen. venitdrie. Ce se tiene de locu, comunica adu- narei, ch din partea fratiloru, romani din Simleulu Silvaniei sosiră la comitetu in 2 renduri invitări: un’a dela mai multi fruntași din opidulu nnmitu, alt’a dela comitetulu despartiementului de acolo; că adeca adunarea generale a asoc. pre anulu venitoriu se se tienă in Simleu; asemenea si dela inteligenti’a ro- mana -din Sighisidr’a sosi un’a telegrama (v. Nr. IX. alu proc. verb. sied. II.), prin care adunarea gener. este invitata pre anulu venitoriu acolo. După ce ple- dăza mai mnlti inși pentru Simleu, Ia propunerea m. G. Baritiu: Adunarea gen. respicandu-si multiamit’a pentru iubirea fratidsca si zelulu manifestatu prin acele in- vitatiuni, statoresce Simleulu Silvaniei de locu pentru tienerea adunarei gen. venitdrie, dorindu totu una- data sincerii, că preste 2 ani adunarea asociat, se se pdta tienă la Sighisidr’a si că ddca ar fi posibile cu acea ocasiune Sighisiorenii se faca pregătirea nece- saria pentru instituirea unei espusetiuni de diferite obiecte produse de romani. Incatu pentru tempu, se desemna duminec’a antaia după 1. Aug. st. n. 1878. XLIV. Presidiulu in sensulu regulamentului pen- tru secțiunile scientifice dejă acceptatu (v. Nr. XXII, proc. verb. sied. II.) pune la ordine alegerea presie- dintiloru de secțiuni, la care se se pdta inscrie nu- mai - decătu doritorii dintre membrii de facia. De unde pentru că membrii se se pdta intielege asupra persdneloru suspende șiedinti’a pre ’/₄ dra. Continuanduse șiedinti’a: Adunarea gener. alege prin aclamatiune: a) presiedinte la secțiunea filolo- gica pre dn. prepositu alu capitalului metropolitana gr. cat. din Blasiu, Tim. Cipariu; b) presiedinte la secțiunea istorica pre dn. redact. G. Baritiu; c) pre- siedinte la secțiunea pentru scientiele naturali pre dn. med. dr. Paulu Vasiciu. La finea acestora trei alegeri mai multi membrii se si înscriu in aci alat, consp. R) că membrii activi: a) in sect. istorica m. dr. I. Hodosiu, m. I. Antonelli si m. G. Baritiu; b) in sect. filologica m. dr. G. Silasi si I. M. Moldo- vanu; c) in sect. scient. naturali m. Al. Bohatielu, m. Anan. Trombitiasiu, m. Stefanu Popu, m. dr. Nic. Stoi’a, m. dr. A. P. Alessi si m. I. Marculetiu. XLV. După acestea presiedintele Iac. Bolog’a memorandu, că trieniulu de functiunare a comitetului actuale cu adunarea gen. de facia a espiratu, multia- mesce in termini caldurosi membriloru din comitetu pentru acuratatea si diligenti’a, ce au documentata in ducerea oficialoru, si pentru zelulu si diligenti’a, ce i-a aratatu totu dăuna in conducerea afaceriloru asociat, in speciale relevandu neobosinti’a secret. L, Georgie Baritiu, intru a ridică din ce in ce valărea literaria a iăiei asociatiunei, cumu si prea lăudabilele sacrificia de labore si multele fatigia ale vicepresie- dintelui I. V. Rusu, carele in acăst’a positiune a sa nu-si pregeta a porta de mai multe lune si sarci- nile secretariului II. cu aceea abnegatiune, cu care Ie portase unu sîru de ani inainte de aceea; si pre urma provoca adunarea gen. se alăga noulu comit, si pre oficialii asoc., rugandu pre membrii adunarei, ca intru acăst’a opera momentăsa pentru asiediemen- tulu nostru se nu se lase a fi conduși de alta, de- chtu singuru de binele asociat.; dreptu aceea domnii membrii se fia buni, a’si Concentră voturile in per- săne cunoscute de cele mai addicte intereseloru aso- ciatiunei. M, A. Trombitiasiu luandu cuventulu, multia- mesce in numele adunarei gen. presiedintelui si co- mitetului repasitu in terminii celi mai frumoși pen- tru intielăpt’a, desinteresat’a, si energiăs’a conducere a destineloru asoc. in acești 3 ani; după care spre sco- pulu cointielegerei șiedinti’a se suspinde pre % ăra. Reapunanduse firulu siedintieloru, m. G. Baritiu propune, că mai antaiu se se alăga presiedintele si v. presiedintele. Adunarea gen. aderăza, si la propunerea m. A. Bohatielu proclama in unanimitate si intre sgomotăse 36 — 218 — vivate de presiedinte alu asoe. pre dn. prepositu alu capitulului metropolitana din Blasiu, Tim. Cipariu; ăr de v. presiedinte pre dn. consiliariu aulicu pens. Iac. Bologa. XLVI. Noulu v. presiedinte esprime adunarei multiamita pentru încrederea aratata adaughndu, că ar fi doritu se se concreda altui barbatu acestu postu; cu tdte aceste fiendu densulu dedatu a respectă vo- inti’a unanima a membriloru, se supune. Adunarea gen. aplaudădia dechiaratiunea acdsta cu însuflețite vivate. ’ XLVII. După aceea la propunerea lui A. Bo- hatielu se esmite din sinulu adunarei una deputa- tiune in persanele membriloru A. Bohatiela, I. Fe- kete Negrutiu, V. Romanu, P. Dunc’a si A. Trom- bitiasiu, că mergîmdu împreuna cu alti membrii, cari doreseu a însoți numit’a deputatiune se comunice dlui prepositu alu capitulului metropolitana alegerea prin aclamatiune si se-lu invite la adunare. Intr’aceea reluanduse firulu lucrariloru, ce mai era de pertractatu, presidiulu pune la ordine alegerea oficialiloru si a comitetului, rugandu inca una-data pre alegatori, se-si intrunăsca voturile in persdne pro- vediute cu capacitatea si energi’a de a lucră intru înaintarea acestui asiediementu culturale. Pentru a- ceea, că membrii se se pdta cointielege asupra per- sdneloru alegîmde, suspende siedinti’a pre ’/₂ dra. După una diumetate de dra continuanduse siedinti’a si acceptanduse scrutiniulu că forma de alegere, pre- ’ sidiulu recerca pre membrii indreptatiti la alegere se voteze de una-data atătu pentru oficialii asociat, cătu si pentru membrii ordinari si suplenti ai comi- tetului, punendu-si fia-care siedul’a sa in urn’a de pre măs’a presidiale. Terminandu se punerea sieduleloru, presiedintele controlata de I. Antoneli si O. Stezariu le numera si se gasescu 49, pre candu alegatori suntu 48, de aceea consulta adunarea, că voiesce se accepte acd- sta alegere, ori se faca alta, anulandu pre cea din- taiu pentru diferinti’a de unu votu. Cautandu-se cu deamenuntulu siedulele si constatandu-se, că intr’o siedula eră vârita alta totu de acelu cuprinsa si cu aceea scrisdria, fiendu afbra de aceea si defectudse ambe siedulele: Adunarea decide delaturarea acelora doue siedule. XLVIII. Danduse asia dar lectiune sieduleloru, respective voturiloru admise iu numera de 47. Adunarea aplauda a) câ secretariu primăria pre m. Gr. Baritiu (cu 46 vot.), că secret. II. pre dr. los. Hodosiu (23 vot.), ca cassariu pre C. Stezariu (45), că controloru pre Eug. Brote (22) si că bibliotecariu pre Petru Petrescu (41 vot.); b) dr că membrii or- dinari in comit, pre P. Dunc’a (47 vot.), pre Dav. Ursu (46 v.), pre I. V. Rusu (46 v.), pre losifu St. Siulutiu (46 v.), pre Harsianu (46 v.), pre I^Popescu (44 v.), pre EI. Macelariu (44 v.), pre dr. Har. Puș- căria (36 v.), pre A. Lazaru (35 v.), pre dr. Ioane Mesiota (33 v.), pre dr. Borcea (27 v.) si pre Ioane Preda (22 v.); si in fine că membrii suplenti de co- mitetu pre Moise Boieria (45 v.), pre Dem. Comsia (36 v.), pre dr. D. P. Barceanu (44 v.), pre G. Bra- teanu (42 v.), pre Ioane Drocu (33 v.) si pre Bas. Petri (33 v.). XLIX. Candu eră la fine publicarea scrutiniu- lui, nou alesulu presiedinte alu asociat., prepositulu Tim. Cipariu comitatu de deputatiunea esmisa, la care din libera volia se asociara mai multi membrii (v. proc. verb. sess. III. Nr. XLVII.) vine in adu- nare intre cele mai viue manifestări si aclamatiuni de bucuria. Presiedintele adunarei ’lu saluta cu o cuventare bine simtita, descriindu’i meritele cele multe, si espunendu’i victoriele raportate in lupte literarie. La care respondiendu nou chiamatulu presiedinte, multiamesce in espresiuni alese adunarei pentru în- crederea cea mare, multiamesce presiedintelui lacobu Bolog’a pentru fatigiale sale, puse de atăta tempu in conducerea asociat., dechiarandu, că nu se oppune vointiei generali a adunarei si suscepe sarcin’a si in acăsta etate înaintata, sperandu in ajutoriulu v. pre- siedintelui; comitetului si aloru-alalti oficiali si mem- brii ai asociat., rogandu in fine pre toti se aiba în- aintea ochiloru totu-dăun’a acăsta institutiune mau- tui tăria. l£r recunoscienti’a si iubirea sa si-o mani- festa prin donarea unui lotu de stătu in valăre de 500 fl. v. a. (seria 1001 Nr. de castigu 16 din 15. Martiu 1860) dispunendu, că acăsta se stea sub ad- ministrarea asociat., ăr venitulu anuale (couponii) si celu eventuale alu sortirei se se impartia egalmente intre fondulu academiei romane de drepturi si intre fondulu teatrului romanu. Adunarea primesce acestu oferta cu cea mai viua espresiune de multiamita. L. Intre aceea m. I. Hodosiu propune că do- natiunea acăsta se părte numele de „fundatiunea Ti- moteu Cipariana.* Reflectandu inse presied. lacobu Bolog’a, că spre acăst’a se receru litere fundationali: Propunerea lui I. Hodosiu nu se accepta. LI. Presidiulu invita adunarea se alăga una co- misiune de 5 membrii pentru verificarea proceseloru verbali ale sesiuniloru II. si III. Se alega membrii I. Fekete Negrutiu, Antonelli, EL Vlass’a, dr. Nic. Stoi’a si St. Popu. LII. După aceste presiedintele închide siedin- tiele multiamindu Blasieniloru pentru aratat’a amăre si buna primire, asemenea multiamindu. comitetului arangiatoriu, individiloru, cari se făcură membrii a- sociat.; membriloru si participantiloru, cari prin pre- sentarea loru au documentata, că se interesăza de sustienerea si prosperarea acestei asociatiuni. In fine I. M. Moldovanu in numele adunarei multiamesce dlui lacobu Bologa pentru conducerea cea plina de tactu si pentru sacrificiale aduse in fa- vărea asociatiunei chiaru cu ocasiunea acestei adu- nări, in care a urmatu esemplele de devo- ta m e ntu ale barbatiloru mari din vechime; asemenea multiamesce membriloru din comitetu pen- — 219 — tru armonic’a conlucrare cu capulu comitetului, si in fine toturoru membriloru, cari din depărtare au aler- gatu la acdst’a adunare, rogandu’i că se duca la ai sei salutările cele mai cordiali din partea Blasiului. Cu aceste siedinti’a si adunarea generale se in- cheia. D. C. M. S. Presiedintele Notarii adun, gen.: Iac. Bolog’a mp. Dr. Greg. Sil a si mp. Dr. A. P. A1 e s s i mp. Dr. Ioane Ratiu mp. Cetinduse procesulu verbale alu siedintiei II. si III. se dechiara verificatu. Blasiu, 10. Augustu st. n. 1877. Eli a Vlass.a mp. canonicu metropolitanu. Ioane Antone 1 li mp. canonicu metropolitanu. I o ane Fele te mp. canonicu. Dr. Nicolau Stofa mp. StefanuPopu mp. / Nr. 219-1877. v RAPORTULU generale alu comitetului despre activitatea asoc. trans. pre 1876/7. Onorabila adunare generale! I. Conformu Șlui 32 lit. g) din statute, comitetulu si-tiene de datoria a raportă onorabilei adunari gen. despre activitatea asociatiunei trans. pre restempulu deia adunarea gen. tienuta la Sibiiu in 10—12. Aug. 1876 pana la adunarea gen. presente. Comitetulu in decursulu anului espiratu 1876/7 a tienutu 13 siedintie, din care 9 ordinarie, dr 4 estraordinarie, si pre langa alte afaceri asia numite curente, s’a ocupatu cu urmatdriele lucrări: Conformu conclusiunei luate in adunarea gen. trecuta sub Nr. XXVII. comitetulu a facutu dispu- setiunile necesarie pentru impartirea atipendialoru si ajutorialoru asociatiunei preliminate de numit’a adu- nare gen. pre 1876/7. Aceste, că si pana acumu, se conferiră pre cale concursuale, observanduse si cu acea ocasiune principiulu adoptatu, că aceli teneri, carii in anulu scol, precedente s’au bucuratu de vre- unu stipendiu din partea asociatiunei, se se lase si pre an. scol. 1876/7 in usuarea avuteloru stipendia, ddca acelia, satisfacîmdu conditiuniloru recerute, le-a meritatu prin progresulu dovedita in studia si prin pbrtarea morale. Astfeliu pre an. scol. 1876/7 se lasara in usua- rea avuteloru stipendia următorii teneri: a) Vas. Popu, scol, in a VI. el. gimn. la Clusiu cu stipendiu 60 fl. din fundatiunea fostului comitatu alu Dobacei. b) Emiliu Viciu, scol, in a III. clase gimn. la Muresiu-Osiorheiu cu stipendiu de 60 fl. din funda- tiunea Nic. Marinoviciu sen. c) Alesandru Gaia, ascultatoriu de preparandia in an. III. la Blasiu cu stipendiu de 60 fl. d) loanu Mog’a, ascultatoriu de agronomia in Mediasiu cu stipendiu de 60 fl. Pre cale concursuale se provediura cu stipendia pre an. scol 1876/7 următorii concurenti: a) Lui Georgie Strimbu din Brasiovu, asculta- toriu la academi’a comerciale, i s’a conferitu unu sti- pendiu de 300 fl. b) Lui Vas. Chr. Stinghe si Aur. Vict. Bours’a,' ambii școlari in a III. clasa comerciale in Brasiovu, li-s’a conferitu la fia-care stipendiu de căte 70 fl. c) Lui Octav. Aur. Bnnea, scol, in a III. clasa reale in Brasiovu, si lui Aur. Popescu, scol, in a II. clasa la scdl’a reale de stătu din Dev’a, li-s’a confe- ritu la fiarcare stipendiu de căte 70 fl. d) Lui Nic. Pana, ascultatoriu de pedagogia in an. II. in Sibiiu i-s’a conferitu stipendiu de 60 fl. e) Doue premia de căte 20 fl. preliminate pen- tru aceli invetiatori, carii s’au distinsu in pomologia si instrucțiunea practica a pomarituiui, s’a conferitu lui losifu Morariu, invetiatoriu la scdl’a gr. or. din Feldidr’a, si lui Nic. T. Popu, invetiat. adiunctu la scdl’a granitiardsca din Ohab’a. f) Sum’a de 400 fl. preliminată de adunarea gen. pentru ajutorarea scdleloru romane, s’a impartitu ast- feliu, că 200 fl. v. a. s’au pusu la dispusetiunea ven. consistoriu archidiecesanu gr. or. din Sibiiu, dr căte 100 fl. s’au pusu la dispusetiunea ven. consist, me- trop, din Blasiu si a ven. consistoriu diecesanu din Gherl’a, spre a se distribui spre scopulu susu-indi- gitatu^ ’ g) Din suma de 400 fl. preliminată de adun, gen. si destinata pentru ajutorarea sodaliloru de me- seria cualificati de a se face măiestrii, cumu si pen- tru invetiaceii de meseria, s’au creatu 6 ajutdria de căte 25 fl. pentru sodali de meseria si 20 ajutdria de căte 12 fl. 50 cr. pentru invetiaceii de meseria. Acele ajutdria s’au impartitu sodaliloru si inve- tiaceiloru specificati in consemnarea aci A) alaturata. Astfeliu asociatiunea ndstra' si pre anulu dejă espiratu a sacrificata in interesulu promovarei cul- turei si industriei romane din midiuldcele sale sum’a de-1720 fl. (Siedinti’a comit, din 19. Sept 1876 si din 19. Nov. 1876.) Se observa cu ast’a ocasiune, că ajutoriulu de 20 fl. din fundatiunea Emiliu Basiot’a Motiu Dem- bulu, nu s’a potutu conferi pre an. scol. 1876/7 din causa că nu s’au aflatu concurenti, carii se iutrundsca conditiunile prevediute in actulu fundationale respec- tivu; acele conditiuni suntu, că concurentii la atare ajutoriu adeca se fia nascuti din munții apuseni ori din fostulu districtu alu Naseudului, cumu si se aiba 36* — 220 — calculi de eminentia. Ajutoriulu amentitu deci, cu coiutielegerea respectivului fundatore s’a capitalisatu pre anulu espiratu. Asemene din lips’a de concurenti nu s’a potutu împart/ nici alu douilea ajutoriu de 60 fl, prelimi- nată de adunarea gen. pentru unu elevu dela vreo scdla agronomica din patria. In nexu cu conclusiunea adun. gen. de sub Nr. prot. XXXI, comitetulu vine a raportă, cumu-că hu s’a aflatu motivata, a luă dispusetiuni pentru tipă- rirea opului: „Viti'a cultivata," sub firm’a si pre spe- sele asociatiunei, intre altele si din caus’a defecteloru amentite si in desbaterile adun. gen. trecute, se va păstră inse de-ocatndata că materiala in archivulu asociatiunei. (Sied. comit, din 30. luliu 1877.) In conformitate cu conclusiunea adunarei gen. trecute de sub Nr. prot. XXXV, prin advocatulu asociatiunei Mateiu Nicol’a s’au facutu pașii de lipsa pentru asecurarea legateloru Telechiane. Acele legate, după tenărea testamentului respec- tivu, constau din un’a casa in Abrudu Nr. 52, din o parte de baia dela „Poiana“ in Chirnicu si din un’a diumetate parte de baia din Chirnicelu la „Ca- tielu," si suntu destinate că fundatiune pentru cres- cerea unui teneru din muutii apuseni. Aceste legate inse au se devină in proprietatea si sub administra- rea asociatiunei, numai după mdrtea veduvei testa- tdrelui respectivii. (Sied. comit, din 14. Nov. 1876 § 1876 si 30. Ian. 1877 § 3.) Conformu conclusiunei adunarei gen. trecute de sub Nr. prot. XLI., s’au emisu pre calea despartia- menteloru cercuale ale asociatiunei, parte si prin co- lectorii si deadreptulu provocări tipărite cătra toti membrii ordinari aflători in restantia cu tacsele a- nuali, recercanduse, că său se solvăsca tacsele re- stante, indigitate in provocarea respectiva, său se se dechiare in scrisu, dăca voru a măi remană membrii ai asociatiunei? său ba? Atari provocări s’au emisu in numeru de 1315, va se dica cătra toti membrii aflători m restantia, din care unii restăza pre mai multi ani. Pana acumu s’au primitu dechiaratiuni numai de- la 267 membrii, prin urmare n’au respunsu inca 1038 membrii. Comitetulu inse si-va tienă de datoria, a urgită de nou dechiaratiunile membriloru restantieri, si apoi in interesulu evidentiei recerute si-va com- pune unu conspectu generalu despre toti membrii esiti din sinulu acestei asociatiuni. (Sied. comit, din 10. Oct. 1876 § 164, 27. Dec. 1876 § 193 si din 30. luliu 1877.) Conclusiunea adun. gen. de sub Nr. prot. XLII, relativa la imbunatatirea sortiei scăleloru romane me- sere, si-a aflatu consideratiunea, in cătu a permisu midiulăcele asociatiunei prin aceea, că in proiectulu de bugetu alu comitetului pre an. 1877/8 s’a preve- diutu o suma mai considerabila pentru ajutorarea scă- leloru mesere, cumu si premia pentru invetiatorii, carii demustra progrese învederate in ramurile culturei. • In interesulu realisarei conclusiunei adun. gen. de sub Nr. prot. XLIII, comitetulu in proiectulu seu de bugetu pre an. 1877/8 a votatu unu ajutoriu a- nuale de 100 fl. pentru infientiarea unei scăle de fetitie in Câmpeni, care ajutoriu propu; e a se votă din partea adunarei gen. pana atunci, pana candn voru permite midiulăcele materiali ale asociatiunei si pana candu amentit’a scăla va fi in stare a se susu- tienă ea insa’si din midiuldcele proprie. (Sied. din 27. luliu 1877 si 30. luliu 1877. Actele respective se alatura sub B). Pre bas’a conclusiunei luate in adun. gen. sub Nr. prot. LI. comitetulu a luatu la pertractare pro- iectulu elaborata la comisiunea esmisa din partea numitei adunari, relativu la modificarea regulamen- tului asociatiunei din 1869, vine deci a supune apre- tiarei onor, adunari gen, atătn proiectulu amentitei comisiuni, cătu si parerea, respective propunerea sa motivata, cu.privire la obiectulu cestiunafu. Actele resp. se alatura sub’ C). (Sied. din 31. luliu 1877.) Pentru efectnirea conclusiunei adun. gen. de sub Nr. prot. LII. relativa la infientiarea sectiuniloru scientifice, comitetulu a elaboratu unu regulamentu, carele asemene vine a'ln presentă onor, adunari gen. spre disensiune respective aprobare. (Sied. comit, din 21. si 22. luniu 1877 lit. D.) Conformu conclusiunei adun. gen. de sub Nr. prot. XL. s’au emisu noue provocări pentru infientia- rea despartiementeloru cercuali ale asociatiunei in Zarandu, Siomcut’a mare, Naseudu, Bistriti’a si Me- diasiu. Dar nici aceste provocări, că si repetitele provocări din anii trecuti 1874, 1875 si 1876, nu avura resultatu. (Sied. comit, din 10. Oct. 1876 § 164.) Pan’ acum esista preste totu 18 despartiamente cercuali ale asociatiunei si anume: in Brasiovu, Fa- garasiu, Sibiiu, Sabesiu, Dev’a, Abrudu, Alb’a luli’a, Clusiu, Sîmleulu-Silvaniei, Deesiu, Gherla, Reghi- nulu-sasescu, Turd’a, Blasiu, Sighisiăr’a si Hatiegu. Pre terenulu inmultirei averei materiale a aso- ciatiunei au desvoltatu activitate in decursulu anului ce espirăza, subcomitetele despartiamenteloru cercuali din Sabesiu, Simleulu-Silvaniei, Blasiu, Fagarasiu, Brasiovu, Muresiu-Osiorheiu, Alb’a luli’a si Deesiu. Ceea ce se va constată mai precisu din computulu cassei asociatiunei. Subcomitetulu despartiementului cercuale ala Si- biiului a luatu initiativ’a de a emite din sinulu seu barbati de specialitate prin comunele despartiemen- tului resp. de a tienă prelectiuni din agronomia si alti râmi referitori la promovarea culturei poporului; pan’ acum s’au si tienutu atari prelectiuni in unele comune. Unu esemplu acesta dernnu de imitata si din partea subcomiteteloru celorualalte despartienrente. In catu potemu fi informati, n’au datu semne de activitate facia cu asociatiunea in decursulu anului, ce espirăza degiă, subcomitetele despartiementeloru cercuali din Dev’a, Abrudu, Gherl’a si Sighisiăr’a. Fdi’a asociatiunei „Transilvani’a" continua a se 221 — edă si in anulu curente; ea a intrata degiă in alu 10-lea anu alu esistentiei sale. Ea tractăza diverse ramuri de scientia si literatura. Cu tdte aceste nu- merulu prenumerantiloru aceleia si pre anulu cur. abia este de 206 inși. Din anumit’a fdia se imparte unu numeru considerabile de esemplaria gratuita pre la societățile de lectura ale junimei romane studidse, pre la diverse institute, pentru bibliotecele diverse- loru institute natiunali, cum gimnasie, seminarie etc., pre săm’a mai multoru scdle poporali provediute cu biblioteci, cum si in fine pre săm’a archiveloru, even- tualmente, pre săm’a bibliotecei despartiementeloru asociatiunei degiă infientiate. (Sied. com. din 17 lu- liu 1877.) In fine proiectulu de bugetu pre anulu asocia- tiunei 187⁷/₈ se presentăza on. adunari generale spre discusiune si eventualmente spre aprobare. Actele se alatura sub E. (Sied. com. din ³,/j 1877). II. Ratiociniele fondului asociatiunei si ale fondului academiei le va substerne dh. cassariu. Din acele se voru constată intre altele perceptiunile si eroga- tiunile, starea activa a fondurildru amentite, deposi- tele aflatdrie in cass’a asociatiunei,-numele aceloru domni, carii s’au facutu in decursulu anului membrii fundatori său ordinari pentru totu-dăun’a. Merita inse a se amentf acea inca, că in anulu acest’a s’a vendutn mosi’a testata asociatiunei de fe- ricitulu loanu Gallianu. Acea moșia s’a vendutu cu 1600 fl., arend’a incassata 20 fl., 36 cr., la olalta 1620 fl. 36 cr., din care subtragiinduse spesele ce le-a avutu asociatiunea pentru acoperirea pasiveloru intabulate pre numit’a moșia, bumu si cu contribu- tiunea de stata etc. cu sum’ă de 374 fl. 41 cr. a remasu capitalu fundatiunale de 1245 fl. 95 cr. Din interesele acestui capitalu, conformu testa- mentului respectivu, suntu de a. se creâ stipendia pentru ajutorarea teneriloru studenti meseri din Tran- silvania; prin urmare in proiectulu de bugetu ela- borata pentru an. 1877/8 s’a si prevediutu din fun- dâtiunea amentita unu stipendiu de 60 fl. destinata pentru unu gimnasistu. (Sied. com. din 31. luliu 1877.) T^tu in anulu degiă decursu, s’a incassatu la fondulu asociatiunei legatulu repausatului Teodoru Mutofsky din Budapest’a dinpreună cu procentele obvenitdrie in suma de 515 fl. 65 cr. cumu si lega-, tulu repausatului Georgie Grabowsky totu din Buda- pest’a cu 300 fl., la olalta 815 fl. 65 cr. (Sied. com. din 27. Dec. 1876.) Relativu la bugetulu preliminariu comitetulu se simte in placut’a positiune a relatiună, că in decur- sulu anului espiratu, preste totu nu s’a trecutu cu nimicu preste sum’a preliminată. Unu ajutoriu de 60 fl, destinata pentru unu elevu dela scdl’a agro- nomica, remanendu vacante pre a. scol. 1876/7 din lips’a de concurenti, s’a acordatu ienerului Nicolae Neamtiu, ascultatoriu de technica in an. alu IlI-lea la Vien’a. III. In decursulu anului 1876/7 s’au procurata din sum’a preliminată de adunarea gen. pre săm’a biblio- tecei 8 opuri in 12 tomuri, precumu si unu consi- derabilu numeru de diuarie romane. Totu din acea suma s’au legata si respective s’au brosiuratu mai multe diuarie, cari s’au potutu completă preste totu său in cea mai mare parte. In decursulu anului s’au mai dăruita pre săm’a bibliotecei asociatiunei din partea unoru domni, so- cietăți si redactiuni, 66 opuri in 108 tomuri si vo- lume, precumu si mai multe diuarie si scrieri periodice. Numerulu totale alu crescamentului bibliotecei in decursulu an. 1876/7 este de 74 opuri in 120 tomuri si volume. Pre tempulu adunarei gen. tie- nuta la Sibiiu in anulu 1876 biblioteca asociatiunei constă din 1717 opuri, tractate si manuscripte, in 3098 tomuri si volume, cumu si din 66 diferite diuarie. De presentu consta bibliotec’a asociatiunei ndstre din 1785 opuri, tractate si manuscripte in 3218 tomuri si volume, ăr numerulu diuarieloru s’a urcatu dela 66 la numerulu de 80. In bibliotec’a asociatiunei se mai afla inca dis- ponibile adeca nevendute la 1000 esemplarie din fdi’a asociatiunei „Transilvania," incependu dela 1869 pană la 1876 inclusive, tdte brosiurate. Colectiunea numismatica si de anticuitati consta din 76 diverse bucăți monete de auru si arginta etc. cumu si din alte anticuitati si pietrii. In fine mai merita a se amentirsi acea, că dn. jude regescu la tribunalulu reg. din Sibiiu, losifu St. Siulutiu, a daruitu pre săm’a asociatiunei portretele fericitiloru metropoliti Alesandru St. Siulutiu si An- dreiu baronu de Siagun’a, care decorăza sal’a siedin- tieloru comitetului asociatiunei. In nexu cu cele premise se alatura aici sub FY.< si o consemnare despre tdte cărțile si diuariele parte cumperate, parte dăruite pre sem’a bibliotecei asoc., Sibiiu in 31. luliu 1877. Pentru secret. Ioane V. Rusu. P. S. In fine mi-permitu a aduce la cunoscienti’a onor, adunari gen., cumu-că in un’a din dilelo din urma, pre candu eră degiă inchiatu si statoritu ra- portulu comit, degiă perlesu, s’au primita operatula „Igiena poporala" censuratu din partea unui bar- batu de specialitate. Inca adunarea gen. din Naseudu tienuta-in 1877 sub Nr. prot. XVII, posit. 8 preliminase unu premiu de 50 galbeni pentru elaborarea celei mai bune cârti de igien’a popularia. Pentru realisarea scopului intenționata, s’au pu- blicata de 2 ori concursu prin diuariele romane. După concursulu dintaiu nu s’au aflata nici unu concurente. — 222 — In urm’a concursului publicata a doua dra in 15. Ian. 1876 a incursu singura numai operatulu din cestiune, carele s’au predata spre esaminare din puncta de vedere meritoriu resp. scientificu unui barbatu ro- manu de specialitate. Reprimindnse degiâ operatulu resp. dinpreuna cu opiniunea bărbatului de speciali- tate cum dise numai in un’a din dilele aceste, comi- tetulu n’a avuta tempu câ se pdta luă dispositiuni pentru esaminarea aceluia si din puncta de vedere formale, d. e. stilistica gramaticale etc. Din atensele cause deci operatulu din cestiune sub G) șe presen- tdza onor, adunari gen. ca aceea rugare, câ se bine- voidsca a dispune cele de lipsa in asta privintia. Operatulu este intitulata: „Hygien’a poporala, îndru- mare la o vietiuire raționale cu deosebita privire pen- tru poporulu romanu." Motto: „Unicnlu progresu adeveratu poternicu nu depinde dela avuti’a naturei, ci dela energi’a omului." Buckle Hystory of Civilisat Sibiiu 2, Auguștu 1877. Pentru secretiu: I. V. Rusu. Epistole de ale repausatiloru. (Urmare.) Apellu alu lui Dragosiu, tramisu la redactiunea Gaze- tei spre publicare. Clusiu, Maiu—3. luniu 1848. lubitiloru frați romani! Romanii din Ungari’a, cumpenindu poftele timpu lui presentu, intru cointielegere ordinara la Pest’a o confluintia, inse carea se fia alcatuita numai din co- misii poporului, si asia nu obstia, ba si din sinulu partei iuteligentie, deosebita aleși. Noi ne strinseramu si lucraramu, ce ni se vediu de lucrata a fi — si ce amu lucrata, prin gazete doara si pana acuma este cunoscutu. La PestLa sosiră faime despre frații romani din Ardealu, — doriam se ne cunoscemu cu stările in- pregiuru, si se ne cointielegemu, si asia, eu din diosu subscrisulu grabiiu la Clusiu. Aflandume in midiuloculu comisiei de poporulu la Blasiu aldsa, si cu poftele romaniloru la diet’a Ardealului trimisa, avuiu prilegiu de a intielege, a cundsce starea frăției vdstre, deci fiți buni, si indu- rative si pe mine o picătură a otieanului romanu a me lua in sdma, si cuvintele câtra fratia vdstra în- tinse, Carele odraslesca din simțire dreptu romana, cu cumpanulu dreptatiei si a prudentiei ale mesura. Tient’a frăției vdstre este santa, scopulu este doritu, inse modrulu si calea o ati gresit’o! — Qui vuit finem, debet habere media. Dreptulu firei nu este nemărginita una si dreptulu alu legei. — Cu atata mai pucinu alu politicei! Er acea scimu, câ politic’a înjuga lumea; inaintea politicei dreptulu fi- rei se sfarma; nu este lucru credintiosu, dara inde- reptu, că-ci asia este! — Romanii nu potu dreptulu firei siguru a urma, că-ci se lașa la politica abstracta; dr tempulu de a- cumu nici in sdma nu baga politic’a abstracta, inte- resa speciala. Astadi se vîresce politica generala. Astadi este întrebare: dinasti’a poporului, sdu dina- sti’a numai unoru persdne, sdu familii se domndsca; si din aedsta curge alta întrebare: elementulu ru- sescu, slavescu, sdu elementulu nemtiescu se fia joi- toriu ? — Tdta Europ’a, in afara de Rusu, abate la acea, ca dinasti’a popdraloru se se intemeiddia. La acestu principu tientddia si uniunea Ardealului cu Ungari’a. Si cine se inpotrivesce la acestu scopu, cu voia, fara voia, se ostenesce in potriva chiemarei vdcului, si parasesce simpatia saveranitatiei poporului. Acumu bage sdma cu sine cine insusi: dre este cu potintia, ca ndmulu nostru romanu, amortit de însușirile vd- curiloru, fara simpatia principiului mai susu-insem- natu, de sine insusi se se puie in pitidre?----------Mai intaiu trebue balaurulu oboritu, apoi capetele ai cu- lege. Uniunea cu Ungari’a este pasiulu de a smulge poporulu de sub jugula absolutismului, pasiulu in- taiu; — pasiulu alu doilea: naționalitatea mea a nu o preda. Dar fiindu-că glori’a cordnei unguresci nu este numai prin magiari, ci si prin noi romani în- temeiata, asia sub stdgulu sântei cordne trebue in- depende.ntia obstdsca a cordnei se o grijescu, fara de a me uita sdu a trece cu vederea acea, că suntu romanu. Si in locu de se me lasu la lingușirea unoru partide, trebue se abatu la terenulu fiintiei statului, sdu obște, ca densulu prin mine, si eu prin densulu se me ajutora. Din doue rele, celu mai pucinu, dr din doi preteni, celu mai harnicu se mi-lu alegu. Ce atarna întrebarea a doua, adeca: elementulu rusescu sdu elementulu nemtiescu se fia domnitoriu. Mie nici unulu nu’mi trebue; nu celu rusescu, că-ci este absoluta, si madu’a fericirei popdraloru, adeca: libertatea, surpatoriu. Si dupa-ce de căte-va vdeuri se sfarma, ca ndmulu romanescu se’lu topdsca in slavismu, cumu potere domnitdre s’ar rădică asupra romaniloru, de locu ne-ar sorbr tdta naționalitatea. Cătu am si cătu nu am dreptu? respunda patimile Moldovei si ale României. Si de ar fi romanu, care la aceste ar remanea indiferenta, cătra același nii mai •am cuvinte. Er ndmtiulu? — Nemtiulu este solidu si domo- litu, inse petrunde o politica grdznica! Nu abate la naționalitatea popdraloru, nu farmeca amalgamisatie; dara inveninddia virtutea ndmuriloru si a medulari- loru ndmului! ’I sfadesce Ia olalta, ca totu insula se fuga la ajutoriulu lui, si aci pe una, aci pe cealalta parte o netezesce, pana osteninduse amendoua, pica sub jugula lui. Romaniloru trebue-ve inca si datam ? Ce este romanulu unita si neunitu? Nimica alta de- cătu politic’a nemtidsea: Divide et vinces. — 223 — Fratiloru, pazitive. ca cu foculu nationalitatiei lămuriți se nu cademu! Veți dice: asia! dara se ne alaturamu magiariloru, care de văcari incdce ne apasa? Mai susu v’am spusa, ăr aci numai athta ve disu: eu sunt aici moscianu, ca si magiarul, dara nu- mele lui petrunde astadi sfer’a insemnatdre, elu mărga inainte si’mi faca cale, eu cu densulu voi pași, si candu va veni vremea, eu voi pași inainte, si elu după mine, de'i va placă, de nu? siăda la haine. Densulu este silitu de mine a se îngriji, ăr eu inca me voi griji, si asia sub grije duplicata decumu am viătia: voi trai. Er candu aceste ve dicu, esperienti’a din Ar- deala de totu me crunta. Fratiloru! eu asia aflu, cunțu-ch din nebăgare de săma ati datu prilegiu la o neintielegere, dintru carea cura: feliuri si feliuri de suspitii. Nu me punu de jude, nici, censoru, inse nu potu trece cu vederea patimile.’ Eta intru uuu satu se prinseră dmenii a cuprinde bunurile dom- nesci, mărse asupra loru <5ste armata, si aici se vor- besce, ch ceia si ceia iau invitata; si cine sânt aceia? Nu au nume, dara cei ce au âtitiatu poporulu in potri va uniunei!? Acumu sdu este dreptu sdu ba, poporulu este sub acea peddpsa: ch este atitiatu! sich, nu din nepricepere, ci din maliție pasitoriu: na se cratia! — Cine va fi pficin’a picatiloru? Amaru de dreptulu prin sgomotu cersiutu! Dar sdrtea nenorocire! aci nu se incdta. Fratînea vdstra sunteti unulu inpotriva altuia înveninați. Un- gureni si saseni, naționaliști si vendiatorii! Inca nici nu v’ati pnsu iu pitiăre, si ati inceputu despre în- tâietate, si mai marietate a ve îngriji? Amaru de noi! vedu ch va se ne catrupimu inainte de vreme, va se se inplindsca: perditio tuo ex te Izrael. Nu este mai mare perdere de viătia, de candu cei de unu ndmu, diu o casa, in audiulu strainiloru unulu pe altulu se defaima, ch-ci ei, si după sfada totu o casa, o familia voru se remana; dr de unulu sdu celalaltu va se aiba vorbe cu strainulu, atunci densulu infocatu adaoge cele din sfaditorii frați au- dite, si cu gura mare le inprdsca spre micsiorare, si asia isi perde famili’a incrediamentulu. Aveți voi fratiloru cu cine se ve luptati sdu emulați, nu ve darapanati unulu pe altulu, ci mai bine ve ajutorati. Si de vreme ce legea representativa se încheie, de si nu este siguru după pofta de obște, totuși bagandu in sdma scurtulu vremei, este unu prilegiu, prin ca- rea tdte interesele personale si speciale de laturi la- sandule, poteti chiemarei naționale destula a face: fiți mangaiati cu tempulu, dara ve siliti ca intru unu scopu de comuna se lucrati. Alegetive insusi barbati de soli la dieta; romanii in totu loculu dea cuventulu seu la romanu. Er fi- indu-ca poftele Ardealului se substernu ministeriumu- lui, deci alegeți-ve cati-va deputati, carii intemeindu totu opusulu romanescu, se mdrga la Pest’a si se solicitădia lucrulu. Intre care deputati nesmintitu se fia Georgie Baritiu, dr ceialalti, in catu dup.a de- scrieri si in persdna avui norocire de ai cundsce, asi socoti: pe Barnutiu, Dobra, Dunca, Papfalvi, Boha- tieln, mai multi optu, in tdta intemplarea patru. — Aceste binevoiti in judecata ale lua, dr mai incolo: Remaneti cu Ddieu fratiloru! si cumpeniti cu- ventele mele ca ale unuia romanu sinceru, care fia vediutu au nu: pentru bunulu ndmului, ajutarea po- porului după a sa individuala potere a lucra, di si ndpte a osteni nici in dile mari, nici in dile mici, de care providenti’a ne apere, nu va înceta. loanu Dragosiu. Corespondentia despre adunarea a trei'a din Blasiu, adressata la Gazel’a Trans. Din Campulu libertății. Libertate, frăție! Domnule redactoru! Cumu cetimu intemplarea adunarei dela Blasiu, nu au fosta asia, după cumu esci insciintiatu. Popo- rulu in 4/16. Sept, se aduna la numeru de 7000 ar- mati binisioru, care după ce se puse in ordinea cea mai buna in piatia prin conductorii sei I. Axente, Dionisie Popoviciu Grachu*) si Ioane Bradu**), cu 'cate una deputata alesu din fiecare satu, s’au așter- nuta petitiune chtra inaltulu gubernia si comitiva chtra capitula asia: Prea cinstita capitula! Va fi auditu c. capitula cumu ne silescu ungurii pe noi romanii, că se ne damu fetiorii catane pana se va împlini numai din Ardealu un numeru de 60,000. Noi romanii nu ne curjdscemu datori a da catane după legea asta, pen- tru-ch asta nu e intarita de Imperatulu, si asia n’are nici o potere; dar de ar si fi intarita, pe romani totu nu i-ar potă îndatora, ch scie bine p. c. capi- tula, cumu-ch uniunea Ardealului s’au facutu fbra voi’a romaniloru, si nici nu ne-au intrebatu cumu se cade pe o națiune, care păr ta athtea greutati publice, nici nu se supunu poruncei Imperatului, ca se ne dea deregatori de romanu, si se ne facemu garda naționale, cumu ne-au datu Imperatulu resolutie la Insbruck. Pentru aceea se răga romanii de p. c. capitula, câ se astărna înaintea guberniului pricinile alaturate, că se nu’i silăsca pe romani cu legea asta n<5a de recrutatie, ch se va turbura tiăr’a, fiindu ch vedu toti, ch nu e cu cale ce făcu ungurii; pentru aceea nici sasii nici romanii din tienutulu Brasiovului si alu Sibiiului inca nu se supunu la recrutatia asta năa. Se ia săma p. c. capitalu, ch ungurii nu lucra după lege, ci numai după voi’a loru si ambla cu insielatiuni. Deci se răga romanii, că se’i apere p. c. capi- tula, că se nu’i asuprăsca fbra de lege, si se cundsca *) Cunoscuta mai tardiu sub numele D. P. Martianu. directoru alu biroului statisticu in Bucuresci. Red. **) Astadi capitanu in pensiune. — 224 romani, ck p. c. capitulu tiene cu nămulu seu, ck vedemu ck p. c. capitulu vestesce tăte poruncile un- guresci, si le prinde destula pai te, dar pana acuma n’au simtitu romanii vreunu ajutoriu, si macaru cea mai pucina intrepunere in necadiurile care le-au su- ferita in acestu anu; si de n’ar simți nici acumu, atunci ’si va perde tăte încrederea in mai marii sei, cari tienea cu străinii asupritori, ăr pe nămulu loru nici după juramentulu pusu nu se tienu in datorati alu ajuta. Mai incolo se roga romanii de p. c. ca- pitulu, că se midiulocăsca si se scăta voia dela gu- beruiu, că se se adune ăr in adunări generale la Blasiu, unde se aiba a se infaciosia deputatiunile si comitetulu si se se audia respunsurile dietei si alu inaltiatului Imperatu, că se vedia națiunea cumu s’ar pote infiintia cktu mai curendu cele resolute dela in. Imperatu. Ca i-ar fi si rușine natiunei a ambla cu cererile sancționate de Imperatulu, si ea se nu sta- ruăsca pentru infiintiarea acestora. Apoi ministeriulu ungurescu nici atunci n’ar potă se o rădice pe na- țiunea năstra fbra a ei conlucrare, candu aru avea mai multa voia spre aceea- de cumu are. Prea c. capitulu se căra adunarea acăsta in numele natiunei, ca asia au hotaritu si au poftitu națiunea in aduna- rea gen., ca se i se cetăsca respunsurile, ăr in adu- narea gen. si națiunea nu e multiamita cu atkta, ck’ s’au vestitu cumu s’au vestitu. La acea adunare se vie ăr din fia-care comitatu doi aleși de comunitatea satăna său orasăna, si că se păta tracta si de inte- resele bisericesci, se via toti protopopii ckte cu doi preoți langa sine. Se staruăsca p. c. capitulu, ca adunarea se se aplaudeze multu in 7 dile, ca se nu se turbure pacea publica. — Si pentru aceea se fia aminte regescului guberniu, ca dopa poft’a adunarei generale se se slobăda Florianu Mikes, si toti cei ce s’au arestatu după aceea pentru pricini politice, fiindu- ck romanii n’au facutu inca nici o nedreptate uogu- riloru, si se lega si acumu, ck nici odata nu se voru scula asupra natiunei unguresci, pentru aceea si gu- berniulu se dea dovada slobodindu pe acei romani, cumu-ck vrea se fia in pace ungurimea cu romanii, si se nu dea cale intr’adinsu de intaritare, de unde potu se se nasca urmări triste atktu pentru unguri cktu si pentru romani. Si aceea inca insemnamu, ca de nu se va face destulu acestoru dorintie, atunci p. c. capitulu si in. r. guberniu va da săma de ur- mările cari se potu nasce. Așteptandu hotarirea p. c. capitulu cu cuvenita cinstire remanemu ai p. c. capitulu necăjiți frați romani din comitaturi. Blasiu 13. Sept. 1848. Cu acăsta s’au trimisu canoniculu Rătz si pro- fessorulu Andreiu Popu, care peste dăa dile au ve- nitu cu unu respunsu pe scurtu aici cuprinsu. „Cin- stita capitulu! Intempinanduve cu cererea, ve inda- torezu ca se desteptati pe poporu, care prin afi- liaturile si minciunile unoru voitori de reu este amagitu, si despre aceea, cumu-ca n’am voita că se luamu catane, ci numai prin conscriere se vedemu in vreme de lipsa candu ar fi intarita de Imperatulu acăsta legea, cati tineri ar fi buni de ca- tanitu,*) si aceia 60,000, cari era se se dea, nu era nici o greutate pentru romani, de vreme ce si ne- meșii trebue se dea, ăr acum cr. guberniu sub Nr. 10,759 porunci la jurisdictiuni, ca acăsta lege se în- cete. Pentru aceea sub grea responsabilitate si eu incredintiesu pe c. capitulum, ca adunarea acăsta catu se va ceti orenduiăla cr. guberniu, indata se o im- prestie, la aceea bagandu de săma, ca intru intem- plarea ce nici nu se păte prepune, candu adunarea acăsta nu ar asculta si inca in asta săra in rendu bunu nu s’ar imprestia, nu numai catanele au dela mine**) mai cu săma asupra atitiatoriloru si amagitoriului cari povetiuescu pe-po- poru i n tr’alta parte, cele mai aspre orenduieli, dara si făgăduită amnestie cu intrăg’a mea potere care o amu ca cr. comissariu, o voiu nimici si pana atunci nu o voiu împlini, pana acăsta renduăla nu se va împlini. In Aiudu 20. Sept. 1848. Br. Vay Miklos mp. C. canonicu Rătz după ce ni a cetit’o noue cari fusemu chiamati la consistoriu, au cetit’o si poporu- lui, ăr acesta ne-indestulinduse strigă: „Nu ne vomu misica, pana nu vomu vedea pe cei prinși in midiu- loculu nostru si vomu audi dio’a hotarita spre adu- narea ă doua." Poporulu isi aratk nemultiamirea in mare mesura asia, catu mai in susu pomenitiloru tineri romani li se sveti numai ai molcomi, Acumu dn. Ratiu începu a spune amerintiari de ale br. Vay, ca ar fi disu acesta, ca bomb’a care o va trimite, va pica in Blasiu asia, catu .se nu remaie piatra pe piatra. La acăsta poporulu si mai inversiunatu iau respunsu: „Nu ne misicamu de aci, se vedemu bomb’a aceea, si se damu facia cuz cei ce oru indrepta-o spre noi. Atunci Ratiu dise: „Eta romaniloru! De. vreme ce nu ascultati pe c. r. comisariu Vay, si trimisulu lut, imi spalu manile, se nu fiu vinovatu in acestu lucru, si se sciti ca e aprope. vremea candu pe acestu piatiu veți innota in sângele vostru, cătu va plânge si se va infiora viitorimea blastemanduve neascultarea vostra de mai marii vostrii. Spalate se’mt fia manile!“ Poporulu adunatu murmură, dara vediendu semnulu de a se liniști dela tinerii sei, se domoli. Ratiu intra in casa, ăr nici acolo nu se rabda, esi afara si strin- gandu multieme in jurulu casei, svatuia ămeniloru se se imprastia pe acasa, hulindu pe susu numitii tineri, ca ii va duce la perire. jpoporulu facil o alta¹ cerere, care o ai si comunicat’o in foia, cu care s’au trimisu dn. Maioru Clococianu, si s’au dnsu toti la campulu libertății, unde se deprindea in arma. In *) Ce excusatie grăsa de minciuna, de vreme ce la Sa- celu au si prinsu pe 3 fetiori. **) Dara catanele nu voia a sci nimica despre acăsta porunca. — 225 — ceealalta di sosi si fratele lancn cu ai sei. Acumu „buitagatoii“ s’au inmultitu. Peste o dra sosi si maio- rulu Clococianu cu du. Vay. In ceealalta di popo- rulu adunatu pe canipulu lib. primi pe dn. Vay in cea mai mare linisce, care de pe tresura cuventa nemtiesce camu in modulu urmatoriu: „Eu sum tri- misa că comisariu imperatescu, si ve incredintiesu, ca in numele Imperatului tdte le voiu împlini cate sunt intr’a mea potere.“ Ne-au incredintiatu ca fe- tiorii nu se voru mai prinde; barbatii cei arestati voru fi peste o dra aici, si totu ce se va potd in nu- mele acelui ce e mai iubitu înaintea romanului,*) adeca Imperatulu. Poporulu strigă se traidsca Im- peratulu, er densu ne sciindu de ce acesta strigare, au poruncitu se mane caii si s’au dusu.. Cu asta ne indestuliti, după amădi merseramu la densulu, după ce amu vediutu pe preotulu Balintu si tinerulu Moga sositu, se cerem u si ceea ce ne lipsea, adeca adunarea, si vediendu ca nu pdte se scape de noi, numai asia cu multe fagaduiele date la suirea sa in trăsură ne-au lasatu. Si fiindu-ca era drumu bunu, mană tare preste piatia. Poporulu totu in linisce. — De aci poporulu serba revederea prinsiloru, cari inca s’au multiamitu si s’au tienuta mai multe prelectiuni poporului pană sdr’a. Demindti’a viitdre audimu de sosirea dloru Laurianu, Barnutiu, Papiu si dn. loco- tenente c. r- M. Noacu. Poporulu in ordine bine regulata, impartitu in mai multe centurioni sub co- mand’a lui Dionisie-Popoviciu le esi inainte cu std- guri, musica si unu corpu deosebi din inteligenti. Acei barbati fura salutati cu unii enthusiasmu raru alu poporului pana in piatia, unde gard’a formata le facil cinstea cuvenita, dr densii esindu înaintea bise- ricei catedrale, le multiami pe scurta, vrendu a’si păstră tempulu pentru lucru. Cercetară pe dn. maioru si pe mai multi, după aceea se apucara de lucru. Multele cuventari cate se făcură in aceste dile ale procopsirei poporului nu le potemu numera. A dou’a di plecase dn. M. Noak oficieru romanu de granitia intre nenumerate vivate. A trei’a di după cuventarea dlui Laurianu, prin care arata nexulu intre noi si Cas’a Austriei, se prochiama constituția austriaca intre fulgeratdre sunete de vivatu si resunatdre sgomote de arme, in urmarea cărei proclamatiuni s’au si fa- cutu unu manifestu, prin care națiunea nu voiesce a sci de alta constituție, de- catu de cea acum prochiamata, care audien- duse pana la Sibiiu, vine in cealalta di dn. Bala- siescu, se mergemu mulțime la Sibiiu. Tardiu săr’a sosi si dn. generalu-maioru Schurter, intr’acarui cinste ndptea pe la 12 s’au facutu iluminare in totu Blasiulu infrumsetiata prin o serenada cu făclii din partea inteligentiloru, cari fiindu-ca dn. generalu se odichnea obositu fiindu, in midiuloculu piatiei s’au cantatu hymnulu imperatescu si alte versuri naționali. *) Aceste cam zimbindu le dise spre ceva semnu. De si mulțimea s’au fostu imprestiatu din ceealalta di săr’a, acdsta era plina de sgomotu serbatorescu. Demindti’a s’au infiintiatu prefectur’a gardei naționale dinjurulu Blasiului inpartita in tribuni alu caroru pre- fectu este loanu Axente. După care lucrare primimu si voi’a său sfatulu dlui generalu, că se nu mergemu mulțime la Sibiiu, decătu numai pucini că deputati, de unde amu si pornitu si in 4. Oct. o deputatiune ca 20 la numeru au intratu la inaltulu generalu-co- mandante. De si l’am aflatu in patu bolnavu nu s’au potutu retienea se nu ne vedia. Asia poftindnne in laiutru, au ascultatu petitiunile așternute antaiu de partea inteligente ; dr fiindu-că era la 9 inși si tie- rani, iau intrebatu, de poftescu si ei acele ce noi am cerutu in limb’a germana si ’iau intrebatu șe spuie romanesce. La aceste unu omu dela Cergau, anume Nicolae Boieriu, asia de promptu au vorbitu si asia apriatu s’au desfăcute de ministeriu ungurescu si au proebiamatu constitutiunea Austriei, că si candu spi- ritulu santu l’ar fi inspiratu. Ne crediendu dela unu tieranu astfeliu de cerere, s’au mirata si insusi ge- neralii. Despre acdsta deputatiune de alta-data vomu scrie. Deci te rugamu, ca aceste fiindu scrise de cei ce ara fostu de facia la acdsta adunare, togma asia se se dea la tipărim Jlernanemu alu D-v<5stra umiliti frați adunati la Blasiu. Blasiu, 18/30. Sept. 1848. (Va urma.) Idei fugitive despre industri’a de casa si industri’a mica.*) Rogu pe on. adunare, că se’mi dea voia a’i vorbi ceva despre una ramura a vietiei ndstre sociale, care Not’a Red. Acesfa relatiune despre adunarea națio- nale a trei’a, tienuta la Blasiu in a. 1848 nu se publicase pe atunci, atatu din causa că o intrecusera altele, cătu si că fiindu stilisata reu, scrisa cu ortografia si mai rea, semi-ma- giara, in acea lipsa de spațiu si de timpu, candu evenimen- tele se incalecâ unele preste altele, era inpoșsibile a o de- copia si apoi a’i afla locu. Astadi o alaturamu la celelalte documente ale epocei, netedîta pucintelu in stilu. Cu tdte defectele acestei corespondentie, ea dă lectoriloru idea chiara destulu’despre spiritulu de care era inspiratu poporulu ro- manescu pe la finea lui Septembre, după nenumeratele in- temnitiari, după arestarea ddloru Laurianu si N. Balasiescu prin comissarii revoluționari, după macelulu dela comun’a Lun’a, si alte crudimi căte se intemplasera. Corespondenti’a, de si scrisa in tonu forte irritatu, dă totuși baronului Nicolae Vay dresicumu fora voia, testimoniu de mare moderatiune si prudentia, ceea ce i s’a si inputatu de cătra terroristi in ter- mini brutali. Ei adeca pretendea, câ br. Vay se traga cu tunurile si se omdre pe romani cu miile. Ei, orbiti cumu era, nu voiă se scia, că in realitate poterea armata din Tran- silvani’a in partea sa cea mai mare stă inca totu sub c6- mand’a suprema a baronului Fldml. Puehner. Mergerea de- putatiunei dela Blasiu la Sibiiu avă de resultatu principale constituirea noului comitetu romanescu. Am numita inadinsu acea adunare din Septembre e trei’a, că-ci adeca l-a fusese cea inprovisata la Duminec’a Tomei, a dou’a cea mare, concessionata pe 3/15. Maiu. *) Diserfatiune tienuta in adunarea gener. a asociat, trans. Aug. 1877. 37 — 226 — pre câtu e de stravechia, pe atâta ea remane totuși pentru totudeauna noua. In ărn’a anului 1876 eu publicasem in Gazet’a Transilvaniei doisprediece articlii dein sfera econo- miei naționale, său cumu ii mai dicu, politice. Publi- cistulu potea se mai continue in aceeași sfera si iu direcțiunea ce apucase, inca si alte douesprediece stu- die de acelea, fbra că se ajunga la una dein mate- riile sale de predilectiune, adeca la Gestiunea in- dustriei de casa si a industriei mici. Acă- sta cestiune, cu care era dresicumu dedatu dein prun- cia, că toti dmenii esiti dein poporu, ilu făcuse pe den- sulu, că se midiulocăsca pe lun’a luliu a. 1862 mo- dest’a espositiune romanăsca deschisa la Brasiovu. Acea espusetiune fusese numai umbra celei ce potea se fia. dăca preparativele s’aru fi luatu celu mai pu- cinu cu 1 anu, ăra nu numai cu 5 luni inainte, si dăca ea se deschidea airea undeva, mai in centrala tierei. Cu tdte acestea, miniatur’a ndstra de esposi- tiune a surprinsu pe fărte multi neromani si nu pe puțini romani. Era pana atunci rari dmenii aceia, carii se fia reflectata vreodată in viăti’a loru la in- dustri’a domestica a poporului romanescu, său incai a femeiei romane. Lumea vedea de es. cas’a si siur’a, carulu si aratrulu romanului, inbracamentea lui, dara nu întrebă mai nici-odata, cine i-lea facutu tdte acelea. Amu vediutu pe corpulu oficieriloru dela unu regi- mentu de cavaleria dandu dein capu că in semna de intrebare despre espositiunea romanăsca, ăra dupace mersera cu cnlonelulu loru in frunte si cercetară obiectele din sala in sala, surprinși de câte vediu- sera, au esitu prea satisfacuii, dein causa că densii nu așteptă nici atâta, adeca nu asteptasera se vedia nimicu facutu de mana romanăsca, si le venea greu se crăda, câ tdte acelea obiecte era producte ale la- borei si industriei ndstre domestice. Industria de casa, capitalulu brația- loru, ăca doue idei sorori, care aru trebui se dea de lucru la una miie de pene si se inspire pe diece mii de preoți romanesci, că celu pucinu de 12 ori pe anu se ia testulu scripturei: Siese dile vei lucra. Industri’a domestica la romani pe atâta pre câtu o au, este hereditatea loru milenaria, transpusa prin tdte generatiunile. Ceea ce se scie despre Octa- vianu Augustu, câ portă camasi tiesute si cusute in casa, este mai multu său mai puținu adeverata de- spre tdte popdrale eline si latine antice si chiaru mai moderne, pana in unele epoce mai noue, in care cu ajutoriu de mari capitaluri se nasch industri’a mare, in alu cărei servitiu se puse sciinti’a, anume me- c han ic’a si chemi’a. In tierile Daciei si in una parte a Panoniei industri’a mare nu a potutu prinde radecine, si chiaru de acf inainte va prinde numai cu cea mai mare greutate său nicidecumu. In tierile gubernate tiranesce nimeni nu are plăcerea de a’si baga capulu in întreprinderi mari, si celu care cărca, o pate. De aceea in imperiulu turcescu intinsu pe 22 mii de miluri patrate, mai nu vedi nici una fa- brica. In staturile agricole, fia ele chiaru si libere, industri’a mare ărasi nu pdte prospera. Tierile agri- cole potu se aiba pane multa, cai frumoși, oi multe, vinuri escelente, dara capitaluri in bani nu au, ăra de unde nu sunt capitaluri, mathematicii si chemicii fugu că se nu mdra de fdme, si se ducu in tieri, unde sciinti’a loru se platesce cu câte 10 pana la 50 mii de franci pe anu; său dăca remanu pe locu, se alegu din ei charlatani. Pentru tierile agricole, precumu sunt ale ndstre, este la loculu ei industri’a mica, de casa, acuma că si inainte cu doue si cu trei mii de ani. Amu ajunsa inse intr’una epoca, candu industri’a mare străină, dein alte tieri multu mai civilisate si mai avute, ia industriei ndstre celei mici de înaintea nasului totu materialulu cruda, dâ poporului in schimbu fabricate ne mai auditu de eftine, bune, rele, fdrte rele, chiaru lapedaturi; dara irumdse la vedere, netede si lucidse, dichisite, pipăite, insielatdrie. Si inca acestu reu nu ar fi tocma celu mai mare, câ in fine ai dice dme- niloru: Deschide-ti-ve bine ochii ori candu cumpă- rați dela acei străini. Elu inse are si alte urmări fdrte funeste pentru popdrale agricole; câ-ci pre candu le dedâ la luxa si după luxu la lene si lu- xuria, le desvătia si dela munca, labdre, smulgăndu- le dein mana lucrulu, le omdra industri’a domestica, si totu-odata spoliandu-le de bani, le lașa pung’a lata, in câtu mai pre urma se implinesce descante- culu: Preotăs’a cu cercei, pop’a cu nădragii rei etc. Popdrale industriarie si comerciante sunt egoistice preste tdta imaginatiunea ndstra că agricultori. Ace- lea in loca de a’si face vreunu scrupolu din ruinarea altora, tocma din contra, isi tienu de fala mare că potu omorî popăra întregi cu luxu, cu desfrenari si cu v i n a r s u; ăra candu vedu, câ cu- midiuldce de acestea scarnave nu te potu ruina, cauta preteste că se se scdle cu arme asupra ta, si dăca te potu bate, iti inpunu tractate de comerciu fdrte favorabili pen- tru industri’a loru, in câta la subscrierea si ratifica- rea loru iti s’aru schintei verdi si roșii dein ochi. Candu amu avea noi industria mare in mai multe ramuri acilea in patria, atunci trăca mărga, ddra totu nu ai sta tocma pe viătia pe morte pentru prosperarea industriei de casa, antaiu pentru-câ in- dustriarii mari dein patria ara cumpără productele crude necessarie la industri’a loru, ori câte aru pro- duce agricultorii, de es. laua, canepa, inu, pei, seu, lemne de lucru, incependu dela tisa si nucu, brada si stejariu, paltinu si teiu, ulmu si prunu, corna si aluna, pana la salce si răchită, cumu si paia, papura, piperigu, rogozu si altele nenamerate, pătra, vara, cărămidă, metale diverse; preste acăsta mii de familii mai lipsite aru afla ocupatiune întinsa pe la fabrice, lucrandu pe simbrii fixe său cu dio’a, dein genera- — 227 — tiune in alta. Dara nici chiaru in casu că acesta industri’a de casa nu ar trebui se incetedie, cu atătu mai pucinu, pre cătu tempu suntemu numai poporu agricola. Ori-cătu se fia unu agricultoru. de diligente si deștepta, ori-cătu se voiăsca a introduce reforme moderne pe mosior’a sa si se’si multiplice ocupatiu- nile, mai alesu avendu si familia numerdsa, lui to- tuși ii remana multe dile preste anu, in care nu scie de ce se se apuce, nici cumu se ocupe cu folosu pe membrii mai mari ai familiei sale, dein causa mai alesu, că relatiunile ndstre climatice ii punu pedece cumplite. Acdsta observatiune se reduce mai muitu la partea aceloru agricultori, carii possedu pamentu mai multisioru. Ce vomu dice inse de acelea mi- riade familii serace, care adeca abia possedu căte 2—3 jugere si căte una gradinidra langa casa? Ce se faca ei, sociile, fetiorii si fetele loru in ernile cele lungi, candu de neo’a cea grdsa abia potu esi dein casa? De ce se se apuce aceleași familii pe timpuri candu ploua cu septemanile intregi, anume tdmn’a si primavdr’a? Dara ce mai făcu si acelea mii de fa- milii de trei-ori nefericite, care in urmarea fataliloru processe urbariali au remasu la sapa de lemnu, fu- garie pe pamentu, înjugate la teldg’a lui Basta? Mi- liăne dein averea naționale se perdu pe fia-care anu, din causa că poporulu nu a invetiatu a’si inverti cumu dicu speculantii de bani, ca pi ta Iul u bra- hial oru cu folosu catu se pdte mai mare. Sunt mii de comune rurali, in care chiaru unelte agricole de prim’a necessitate si de forme primitive, se cum- pără de pe la cetati si orasie, precumu aratre, rdte, scarigî, leuce, juguri, furci de lemnu, lopeti, trdce (albii, copaie), crinte de storsu casiulu, cosiuri, cosiarei, uleie de stupi, pălării de paia, capestre de papura (in care ducu dlele cu fertur’a), ciubara, cose, carpa- tdrie, linguri de lemnu, fuse, melitie, spete etc. etc.; că-ci de si materi’a brutta pentru tdte acestea se afla pe la mulțime de comune, dara nu a invetiatu ni- meni a le face, atătu pentru locuitorii aceloru co- mune, cătu si pentru ai altora, pe unde lipsesce ma- terialulu. Imi va reflecta ciheva, că obiecte de acelea se vendu cu pretiu miserabile. (5re inse nu este lu- cru neasemenatu mai miserabile, ddca pentru timpulu perdutu nu’ti da nimeni nimica? Se pdte afirma fbra pecătu, că poporulu agricolii perde in fia-care anu preste dumineci si serbatori căte 100 de dile fora ocupatiune seridsa, dein causa că in afara, sub ce- riu, nu pdte lucra, sdu nu are ce se lucre, dra intre patru păreți nu scie de ce se se apuce. Ddca unu individu ar lucra in acelea dile si ar produce numai valdre de căte 20 cr., totu aru castiga căte 20 fl., tat’a cu fiiu-seu 40 fl. Pentru familii sarace 40 fl. sunt capitalu, care le-ar scapa de nenumerate-ori dein mari calamitati si.inainte de tdte — de fdme; că-ci 40 fl. făcu circa 8 hectare de papusioiu, sdu dicemu 6 hectare si una porțiune buna „dedul- cdla,“ lardu, brandia, carne, ori ceva legume. (Va urmă). ad Nr. 257 -1877. Publicarea baniloru incursi la fbudulu asociatiunei trans. pre tempulu deia 17 luliu a. c. pana la 8 Sept. a. c. Deia dn. dr. Ilariu Puscariu, protosincelu in Sibiiu, tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Prin direcțiunea despartiem. cerc, in Clusiu (X.) deia domnii: Dem. Cosm’a, protop. in Feliurdu tacs’a de m. ord. pre 187 */₂ si 187% 10 fl. — Nic. Popu, subprefectu in Gileu tacs’a de m. ord. pre 186%—187% 25 fl. — loanu Stanu, parochu in Soinesinlu caldu tacs’a de m. ord. pre 187% — 187% 20 fl. — Teodora Stanu, jude comunale in Marisielu tacs’a de m. ord. pre 187%—187% 25 fl. — Vas. Hatescu, propriet. in Marisielu tacs’a de m. ord. pre 187‘/₂—187% 20 fl. — Vas. Fulea, propriet. in Bothaza tacs’a de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl. — Sum’a 110 fl. Dn. dr. losifu Gallu, septemviru in Pest’a tacs’a de m. ord.' pre 187% - 187% 15 fl. Dn. Nic. Fratesiu, protosincelu in Sibiiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Const. Hossu, parochu in Dergea tacs’a de m. ord. pre 187% si pentru diploma 6 fl. • Dn. Sava Borha, advocata in Hatiegu tacs’a de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl. Prin direcțiunea despart, cerc, a IV. (S. Sabesiu) s’au administrata resultatulu deia adun. gen. a acestui despart, tienuta in Poian’a in 11. luliu 1877, si anume: deia domnii Nic. Ciugudeanu, noț. corn, in Poian’a 2 actii de ale bancei generale „Transilvani’a" 200-fl. facunduse m. fundatore. — Georgiu Angelu, cons. aul. pens. in Sabesiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. — Ioane Tipeiu, protop. in Sebesiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. — Nic. Lazaru, parochu. in Sebesiu tacs’a de m. ord. pre ISÎ % 5 fl. — loanu Drocu, protop. in Miercurea tacs’a de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl. — Bas. Griavu, subjude in Miercurea tacs’a de m. ord. pre 187'/₂—187% 20 fl. — loanu Sierbu, parochu in Poian’a tacs’a de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl. — loanu Lapa- datu, not. corn, in Ludosiu tacs’a de m. ord. pre 187 ’/ₑ 5 fl. lacobu Griavu, primăria in Topercea tacs’a de m. ord. pre 187’/₂ si 187% 10 fl. —Ilie Popu, propriet. in Rodu tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fl. si pentru diploma 1 fl. — . George Beu, not. in Rodu tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fl. si pentru diploma 1 fl , apoi restulu cassei despartie- mentului 11 fl. 31 cr. Tacse si oferte deia membrii ajutători, si anume deia următorii domni: loanu Prodanu j, Const. Branga, propriet., Dum. Toma, propriet, loanu Prodanu s. si Ioana Banu, do- cente din Poian’a câte 5 fl. — loanu Fantana, propriet. in Poian’a 4 fl. — Aronu Sieîbu, Ilie Alesiu Banu, loanu Petru Vladu, proprietari, Nic. Radu, dogariu, Dum. Moga, Aronu Rodeanu, propriet. in Poian’a căte 2 fl. — loanu Gl. Vâl- canu, I. D. Henderianu, Ilie Vonica, Nic. Suifana Hatia, Dum. Sim. Suifana, loanu Hendereanu, Const. Hendereanu, Ilie Opreanu, Nic. Bozdogu, toti proprietari in Poian’a, căte 1 fl. — loanu Mogasi, Petru Danu, propriet. in Rodu căte 1 fl. —■ Dum. Lazaru docente, loanu Radu docente, loanu Streulea not., toti din Sin’a căte 1 fl. — Nicolau Manegutiu, docente in Poian’a 1 fl. — Nic. Genie, docente in Rodu 1 fl. si Nic. Dobreta, propriet. in Poian’a 5 fl. P«entru fondulu academiei deia dn. Nic. Lazaru, parochu in S. Sebesiu 5 fl. Sum’a 360 fl. 31 cr., din care suma au retienutu acestu despartiementu 46 fl. Cu ocasiunea adunarei gener. a XVI. tienuta la Blasiu in 5-, 6. si 7. Aug. 1877 s’au incassatu atătu tacse restante, cătu si deia m. noui, si anume : deia domnii loanu Germano, parochu in Sombatelecu 2 actii de ale Albinei a 100 fl. q; — 228 200 fl. faciinduse m. fundatoru. — Petru Branu, propriet. in M. Ciugudu una oblig, urb. trans. de 100 fl. m. c. Mihailu Boutescu, advocatu in Huneddr’a 100 fl. si Iac. Castorianu, par. in Turdasiu 100 fl. facunduse acești trei domni membri ai asociat, pentru totudeuna. — Nic. Medesianu, par. in Bu- cerdea grauosa 5 fl. —Nic. Todea, par. in Teuni 6 fl. — Nic. Floreseu, propriet. in Ighiu 5 fl. — V. Krafft (librăria) in Blasiu 5 fl. — Procopiu Herlea, not. in Gibotu 5 fl tacsa si 1 fl. pentru diploma. — loanu Papfiu, par. in Craciune- lulu de diosu 5 fl. — George Berlea, not. cerc, in Ohaba 5 fl. — luliu Vladuliu, amploiatu reg. in Turd’a 5 fl. tacsa si 1 fl. pentru diploma. — Petru lacobescu, par. in Veres- mort 5 fl. tacsa si 1 fl. pentru diploma. — Al. Benea, pro- topopu in Minthiu 5 fl. tacsa si 1 fl. pentru diploma. — Elia Luc’a, protop. in Petrelc’a 5 fl. — Vas. Vancea, economu metropolit. in Blasiu 5 fl. tacsa si 1 fl. pentru diploma. — Titu Vespasianu Gheaja, par. in Gherl’a 5 fl. tacsa si 1 fl. pentru, diploma. Er dintre membrii vechi: Domnii Ioane Boeriu, proto- topu in Lechniti’a tacsa pre 186% - 187% 45 fl. — Ioane Motiu, jude reg. in liev’a tacsa pre 187% 5 fl. — Ales. Neagoie, propriet. in Micasasa tacs’a pre 187%—187% 25 fl. — los. Simionosîu din Bai’a de Crisiu tacs’a pre 187% 5 fl. — Iac. Lugosianu, prot. in Turd’a tacs’a pre 187% 5 fl. — Nic. Solomonu, parochu in Thiuru tacs’a pre 187% —187% 15 fl. — Greg. Mezei, propriet. in Cricau tacs’a pre 187% 5 fl. — Aii m piu Blasianu, protop. in Blasiu tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. — Basiliu Ratiu, profes. in Blasiu tacs’a pre 187% 5 fl. — loanu Marculetiu, prot. in Blasiu tacs’a pi’e 187% si 187% 10 fl. — Parteniu Cosm’a, advocatu in Si- biiu tacs’a pre 187% 5 fl — loanu Popu, not. in Siardu tacs’a pre 187% 5 fl. — Nic. Barbu, advocatu in Alb’a-Iuli’a tacs’a pre 187%—187% 15 fl. — Nic. Popu, protop onor, in Siardu tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. — loanu cavaleru de Puscariu, septemviru in Pest’a tacs’a pre 187% —187% 15 fl. — Teodoru Popu, advocatu in Bai’a de Crisiu tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. — Simeonu Calutiu, advocatu in lercalu Muresiului tacs’a pre 187% 5 fl.* — George Filipu, advocatu in Tasnâd tacs’a pre 187% 5 fl. ;— Nic. Tamasiu, parochu in Grindu tacs’a pre 187% 5 fl. — Georgiu Vlass’a, profes. in Blasiu tacs’a pre 187% —187% 15 fl. — loanu Munteanu, propriet. in Rosi’a tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. — Aug. Horsia, not. publicu in Sighisidr’a tacs’a pre 187% si 187 % 10 fl. — Dr. Art. Alexi, prof. in Naseudu tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. — Lucianu Campeanu, c. r. ca- pitanu tacs’a pre 187% 5 fl. — Dr. Nic. Stoi’a, medicu in Blasiu tacs’a pre 187%- 187®/₇ 15 fl. — loanu Popa, adv. in Sibiiu tacs’a pre 187%. 5 fl. — loanu Cirlea, maeelariu in Alb’a-Iuli’a pre 187% si 187% 10 fl. — Stefanu Popu, prof. in Blasiu tacs’a pre 187% si I87a/₃ 10 fl. — Victoru Rusu, prof. in Clusiu tacs’a pre 1&7% 5 fl. — Vas. Patcasiu, parochu in Er. Hatvan tacs’a pre 187% 5 fl. — loanu Org’a, v. rectoru in Blasiu tacs’a pre 187®/₇ 5 fl. — Dr. lacobu Brendusianu, advocatu in Blasiu tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. Dr. loanu Moga, medicu in Sibiiu tacs’a pre 187% 5 fl. Rev. dn. Petru Popu, canonicu in Lugosiu tacs’a pre 187% 5 fl. Dn. Nistoru Manciu, teologu absolutu in Ocolisiulu mare tacs’a pre 187®/₇ 5 fl. si pentru diploma 1 fl. Comun’a bisericesca din Tilișca tacs’a de m. ord. pre 187'% si 187% 10 fl. . Sibiiu, 8. Sept. 1877. Dela cass’a asoc. trans. Nr. 263—1877. CONCURSU. Pre bas’a bugetului preliminatu pre a. 187% din par- tea adunarei gen. a asoc. trans., tienute in Blasiu la 5 — 7. Augustu a. c.' sub Nr. prot. XXXV, si XXXVI, se publica prin acest’a concursu la urmatdriale stipendia: 1. La unu stipendiu de 60 fl. v. a. deștinatu pentru unu gimnasistu din fundatiunea Galliana cu aceea observare, câ, conformu litereloru fundatiunali, la obtienerea acestui sti- pendiu, ceteris paribus, va ave preferintia acela dintre con- curenti, carele va dovedi in modu demna de credintia, cumu- că se trage din famili’a fundatorelui, si anume din famili’a: „Popu si Antonu.“ 2. La 2 stipendia de căte 70 fl. v. a. pentru 2 tineri, carii cercetdza scol’a comerciale inferiore. 3. La 4 stipendia de căte 60 fl. pentru 4 ascultători de pedagogia. 4. La 2 stipendia de căte 60 fl. pentru 2 elevi dela vreo scdla de agricultura din patria. 5. La unu ajutoriu de 20 fl. deștinatu pentru unu gim- nasistu ori realistu din fundatiunea repausatului studiosu de a V. classe gitnn. Emiliu Dionisiu Basiot’a Motiu Dembulu din Abrudu, cu aceea observare, câ conformu litereloru fun- dat.iunale, la obtienerea acestui ajutoriu, voru ave preferintia studentii eminenti, nascuti in munții apuseni, ori in fostulu districtu alu Naseudului. Terminulu concursului se defige pre 25. Oct. 1877 c. n. Concurentii la amentitele stipendia au se’si susterna in- c6ce concursele loru, pana la terminulu susu-indigitatu pro- vediute cu atestatu de botezu .si de paupertate cumu si cu testimoniulu de pre semestrulu alu Il-lea alu a. scol. 187®/-, er concurentii la stipendiale de sub p. 4 in speciale, trebue se dovedesca, cumu-că au absolvatu celu pucinu scdl’a ele- mentaria, cumu si că se pricepu in genere la portarea eco- nomiei după cumu aceea e Îndatinata in tier’a ndstra, pre langa aceea, se fi ajunsu alu 16-lea anu alu etatiei. Din șiedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei. trans , tienute in Sibiiu la 15. Sept. 1877. lacobu Bolog’a Pentru secret. II. presiedinte. loanu V. Rusu. Nr. 263-1877. CONCURSU. Pre bas’a bugetului preliminatu pre a. 187% din par- tea adun, gener. a asociat, trans., tienute in Blasiu la 5—7. Augustu a. c. sub Nr. prot. XXXVI, se publica prin acest’a concursu la urmatdriale ajutdria: 1. La 10 ajutoria de căte 25 fl. destinate pentru so- dalii de meseria, eualificati de a se face măiestrii. 2. La 28 ajutdria de căte 12 fl. 50 cr. destinate pen- tru invetiaceii de meseria. Terminulu concursului se defige pre 25 Oct. 1877 c. n- Concurentii la amentitele ajutdria au se-si substerna in- . cdce concursele loru, pana Ia terminulu susu-indigitatu pro- vediute, a) in catu pentru sodali cu atestatu de botezu si de portare morale, cumu si cu documentulu recerutu despre aceea, cumu-câ suntu eualificati de a se face măiestrii; dr’ b) in cătu pentru invetiaceii de meseria se recere, că con- cursele respective, pre langa atestatu de botezuri, de portare morale, se fia instruate si cu adeverintia dela maiestrulu re- spectivu, despre desteritatea si diligentia desvoltata in me- seria, cu carea se ocupa. Dîh șiedinti’a ordinaria a comitetului asociat, trans., tienuta in Sibiiu la 15. Sept. 1877- lacobu Bolog’a, Pentru secretariu presiedinte. Ioane Rusu. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Riimer & Kamner.