---------- 5Acesta fâia ese c cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, 6ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate f galbenii cu porto l w poștei. ---------- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. T°<Ț₃<'V r. . 'îi’tn Abonamentulu se p face numai pe cate I 1 anu intregu. Se abonedia la Conii- telulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Nr. 1«. Brasiovu 15. Septembre 1877. Anulu X. Sumar iu: Procesu verbale. — Cuventu de salutare. — Romanulu in poesi’a sa poporale. (Fine.) — Epistole de ale re- pausatiloru. (Urmare.) — Bibliografia. Procesu verbale susceputu in adunarea gener. XVI. a asociat, trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tienuta la 5., 6. si 7. Aug. st. n. 1877 in Blasiu sub presidiulu dlui lacobu Bolog’a, presiedintele asociatiunei. Siedinti’a I. din 5. Augusta 1877. I. Intrnninduse membrii asoc. conformu progra- mei A. la 9 dre antemeridiane in localitatea din cur- tea gimnasiului destinata spre acestu scopu, se alege una comisiune athtu pentru a invită la siedintia pre presiedintele asoc., cătu si pentru a incunoscientiă pre Escel. Sa dn. metropolitu si archi-episcopu dr. loanu Vancea despre începerea agendeloru acestei adunari. Presiedintele venindu la adunare împreuna cu Escel. Sa metropolitulu, intre entusiastice eschiama- tiuni de „se traidsca," după ocuparea scaunului pre- sidiale, prin discursulu B deschide siedinti’a. Adunarea ascultandu discursulu presidiale cu celu mai viu interesa, ’lu primesce cu aplause, dr’ cano- niculu metropolitana Ioane Fekete Negrutiu prin una vorbire adusa sub C. saluta adunarea in numele co- mitetului festivu alu Blasiemloru. II. Presidiulu invita adunarea se aldga trei no- tari, si la propunerea presiedintelui: Adunarea alege cu aclamatiune pre dr. Greg. Silasi, dr. Ioane Ratiu si dr. A. P. Alessi. III. < Presiedintele amentindu cu cuvinte durerdse trecerea din vidtia, intemplata in decursulu a. 187⁶/₇ a mai multora membrii, si anume amentindu pre canoniculu metropolitana din Blasiu Ioane Pamfilie, pre proprietariulu Idhne P. Maioru din Sasu Reghinu, pre parochulu Petru Mezei din Ocolisiulu mare, pre cancelistulu judecatorescu Gregoriu Tomescu din Hue- dinu si pre Ioane Candrea, profes. la institutulu se- minariului Andreianu din Sibiiu, (vedi aci. D.), ii esprime facia de acești decedati simtiementele de re- cunoscientia, pentru sacrificiale loru aduse in vidtia pre altariulu culturei poporului romanu. Adunarea impartasindu acelesi simtiemente, ’si manifesta condolenti’a prin școlare. IV. Presidiulu aducdndu’si aminte de meritele neperitdria ale fericitului candu-va archiepiscopu si metropolitu Alesandru Sterc’a Siulutiu, adunate athtu facia de prosperitatea acestei asociatiuni, cătu si pre- ste totu facia de inaintana culturei si înflorirea na- tiunei romane, invita adunarea amesuratu programei statorite, se asiste la parastasulu ce se celebreza in- tra memori’a fericitului repausatu in biseric’a cate- drala din locu. Adunarea primesce invitatiunea si in corpore merge se asiste la implinirea actului religiosu. V. După esirea din biserica si după iutdrcerea membriloru si a unui publicu numerosu deia mor- mentulu fericitului metropolitu, care fu infrumsetiatu cu mai multe cunune, intre cari escelara florile tra- mise de damele din Clusiu si Abrudu, cu care oca- siune presiedintele rosti cnvente de profunda pietate si recunoseientia facia de adormitulu mare barbatu alu natiunei romane; continuanduse siedinti’a la 1 *|₂ dra p. m. presidiulu pune la ordine alegerea comi- siunei pentru înscrierea membriloru noi si incassarea tacseloru, pentru esaminarea compotului, pentru bn- getu si pentru moțiuni si cereri; intreba-.du totu- odata adunarea, dre pentru scurtimea tempului nu ar fi consultu, că raportele secretari ului II., cassa- riului si bibliotecarinlui se se concrt'da simplamente comisiuniloru alegunde, cari in siedinti’a urmatdria se le cetdsca in faci’a adunarei si se raporte asupra loru. La propunerea memb. G. Mezei adunarea con- simte, că lectiunea raporturiloru se se faca mane, prin comisiunile, cari au se se aldga acumu, deci după una consemnatiune compusa in urm’a unei in- tielegeri prealabili a membriloru, presidiulu propune, dr adunarea alege cu aclamatiune: a) in comisiunea pentru censurarea ratiociniului pre membrii N. Fra- tesiu, D. Cuntianu si I. Marculetiu; b) in comisiunea pentru înscrierea membriloru noi, si incassarea tacse- loru pre A. Blasianu, B. Ratiu si T. Colbasi; c) in comisiunea bugetaria pre membrii A. Vestimianu, I. Popescu, G. Filepu, S. Balintu si luliu Bardosi; d) in comisiunea de moțiuni si cereri pre membrii E. Vlassa, A. Bohatielu, 8. Popoviciu, dr. Ilarionu Pus- cariu, dr. los. Hodosiu, I. Antonelli si P. Cosm’a. VI. Pentru folosirea tempului se suleva de nou cestiunea despre cetirea macara a unui raporta. Con- 34 • — 206 — tra acestei propuneri I. M. Moldovanu doresce se ne tienemu de conclusulu dejă adusu. Propunerea lui I. M. Moldovanu se adopta cu maioritate. VIL Tempulu fiindu înaintata, presidiulu în- chide siedinti’a I, defigundu siedinti’a a II. pre diu’a urmatdre la 9 <5re auteuieridiane. Spre scientia. D. C. M. S. Presiedintele Notarii adunarei generali lacobu Bolog’a mp. Dr. Greg. Silasi mp. Dr. A. P. Alessi mp. Dr. Ioane Ratiu mp. Siedinti a II. din 6. Aug. 1877. VIII. Presîedintele deschidiendu siedinti’a la 9 '/₂ 6re a. m. dispune lectiunea procesului verbale din siedinti’a prima, carele cetinduse, cu unele modificări se dechiara verificata. IX. Presidiulu anuntia că au sosita mai multe telegrame gratulatdrie, si anume dela Temisidr’a E, dela Fagarasiu F, dela Naseudu G, si unulu dela Sighisidr’a H, in care ultimu totu-odata este invitata acolo adunarea generale pre anulu venitoriu; dr al- tuia I) dela studentele de farmacia A. Cuteanu, tra- mitiatoriulu ruganduse totu-odata si de unu stipendiu. Cetinduse acestea, adunarea le primesce cu ma- nifestări de bucuria, lasandu, că invitarea inteligen- tiei romane din Sighisidr’a si cererea menționatului studente se se aduca inainte la pertractarea puncte- loru respective din program’a statorita pentru adu- narea presente. X. Presidiulu amesurâtu programei face cuno- scuta, că se insinuară trei disertatiuni din partea dd. G. Baritiu, dr. Gr. Silasi si dr. A. P. Alessi; mai inainte inse de a se dă locu acestora, pune le ordine legerea raportului generale alu comitetului despre activitatea asociat, dela adunarea tienuta a. tr. pana la ceea presente, cu athtu mai vertosu, că lectiunea acestui raportu inca din siedinti’a de eri se amanase pre ceea de astadi. Vicepresiedintele I. Rusu, că suplentele secreta- riului II. cetindu raportulu, adunarea decide a se pupe pre m^s’a biroului, că comisiuoile se-si păta luă din acela informati un ile necesarie. XI. Apoi cassariulu C. Stezariu espunendu bi- lancea cassei asoc. si a fondului academiei romane, adunarea decide a se depune asisiderea la birou, că comisiunea bugetaria si alti membri, avendu necesi- tate, se-si păta luă notitie de acolo. XII. Presiedintele, adunata fiindu unu publicu athtu de frumosu, opinâza că ar fi la tempu, că în- ainte de alte lucrări se se prelăga macaru un’a din cele trei disertatiuni insinuate, si anume a dlui G. Baritiu, carea in ordine mai antaiu fu presentata. Adunarea admite legerea disertatiunei lui G. Ba- ritiu „Idei fugitive despre industri’a de casa si cea mica,“ pre care publiculu de repetite-ori o întrerupe cu aplausele sale; 6r celealalte doue disertatiuni si anume a lui G. Silasi „Caracterulu si necesitatea des- voltarei lui pedagogice,“ precumu si a lui A. P. Alessi „Despre omulu fossile s6u praeistoricu“ adunarea ge- nerale avenclu inca multe afaceri de pertractatu, le amana dorindu, că la casu candu tempulu nu le-ar permite prelegerea acestora, se se publice in fbi'a asociatiunei. XIII. Comisiunea incredintiata a censură ratio- ciniulu, prin referentele I. Marculetiu raporta L) de- spre fondulu asociatiunei si academiei romane, pre cari rațiuni comisiunea afiandule portate cu deplina acuratate propune, că adunarea gen. se dea ratioci- nantelui 0. Stezariu absolutoriulu recerutu, si se-i esprime multiamita protocolaria. Propunerea comisiunei se accepta unanima. XIV. Presiedintele comisiunei pentru înscrierea membriloru noi si incassarea tacseloru A. Blasianu, prin referentele Bas. Ratiu espune M), că dela mem- brii vechi a incursu sum’a de 320 fl. v. a., ăr 571 fl. dela următorii dd.: 200 fl. in doue acțiuni de ale Albinei cu couponii an. 1877 dela I. Germanu, pa- rochu gr. cat. in Sombotelecu că tacsa de membru fundatoriu; 100 fl. in numerariu dela lacobu Costo- reanu, parochu gr. cat. in Turdasiulu rom. si 100 fl. in una obligațiune urb. Nr. 36,325 cu couponii tie- netorii de ea, dela Petru Branu, proprietariu in Ciu- gudulu m. că tacsa de membrii ord. pre viătia; ăr dela dd. Nic. Medesianu, parochu gr. cat. in Bucerdea grandsa, dela Nic. Todea, parochu gr. cat. in Tăuni, dela Nic. Florescu, proprietariu in Egiu, dela librari’a lui W. Krafft in Blasiu, deTa loanu Papfiu, parochu gr. cat. in Craciunelulu de diosu, dela Georgie Ber- lea, not. cerc, in Ohaba Secasiului si dela E. Luc’a, v. protopopii in Pietielca, căte 5 fl. că tacse anuali de membrii ord., totu câte cinci fl. tacsa de m. ord., si câte unu fl. pentru diplome dela domnii Herlea Procopiu, not. cerc, in Jibotu, dela luliu Vladutiu, amploiata reg. in Turd'a, dela Petru lacobescu, co- operatoru gr cat. in Veresmortu, dela Al. Bene, pro- topopu in Minthiulu Gherlei, dela Vas. Vanci’a, pro- prietariu in Cergau, si dela Titu Vespasiana Ghiaja, spiritualu in penitentiariulu din Gherl’a, pre cari co- misiunea aducimdu-i la cunoscientia, ii propune spre a se recepe in numerulu memty-iloru asociat. Adunarea gen. admitiendu propunerea comisiu- nei ii saluta cu însuflețire. XV. Presidiulu pune la ordine raportulu comi- siunei bugetarie, ăr m. dr. Ilarionu Puscariu cere, că inainte de raportulu comisiunei acesteia, se se dea locu raportului comisiunei de moțiuni si cereri. Adunarea gen. concediendu schimbarea ordinei statorite in programa, adopta propunerea indicata. XVI. Danduse antaietate comisiunei pentru mo- țiuni si cereri, referentele dr. II, Puscariu cetesce ra- portulu N). — 207 — Adunarea gen. ’lu accdpta in generale, câ basa pentru pertractarea speciale. XVII. Punctulu I. alu raportului de a se luâ la cunoscientia activitatea comitetului asociatiunei preste totu, si in specie modulu ce l’a urmatu in privinti'a conferirei stipendialoru pre an. tr. cumu si in pri- vinti’a ajutorialoru pentru scblele misere si pentru sodalii romani. Se aproba. XVIII. Propunerea comit, asoe., câ opulu ma- nuscripte „Viti’a cultivata" se se depună simplu in archivulu asociatiunei, comisiunea nu o primesce ci recomenda, câ comit, se se îndrume a studiâ opulu din nou, atingundu in detailu acele defecte, pentru cari nu s’a aflatu indemnatu a tipări opulu mentio- natu in decursulu anului espiratu, cu atătu mai ver- tosu, că pentru tipărirea aceluia adunarea generale din an. tr. votase si spesele in suma de 400 fl. v. a. După disensiune îndelungata, in decursulu careia mai multi membrii arata defectuositatea opului din cestiune: Adunarea gen. la propunerea m. Stefanu Popu decide, câ acelu opu se se redâ auctoriului, er sum’a de 400 fl. se se folosâsca spre alte scopuri ale asoe. XIX. Raportorulu continua cu aratarea resul- tatului pâsiloru facuti din partea comit, in privinti’a legateloru telechiane; in privinti’a constatare! nume- ralul membriloru asociatiunei, dintre cari la provo- cările esmise din partea comitet, pana acumu prea pucini satisfacura; pre urma in privinti’a urcarei su- mei destinate pentru ajutorirea scbleloru misere rom. dela 400 fl. ai anului trecutu la 700 fl.; cari pași ai comitet, comisiunea ii recomenda a se luâ spre Scientia cu acelu adaosu, câ in privinti’a constatarei numerului membriloru asoe. comitetulu se provbce din nou pre celi ce pana acuma nu s’au dechiaratu. Se adopta intru tbte propunerea comisiunei. XX. V enindu la ordine subventiunarea infien- tiandei scdle de fetitie din Câmpeni, pentru care con- formu conclusului adunarei gen. din an. tr. Nr. 43 Comit, proiectase pre an. 187 ⁷/₈ una subventiune de ’ 100 fl. comisiunea cu respectu la dechiaratiunea co- munei Câmpeni de a contribui din partesi cele po- sibili spre infientiarea numitei scblp, recomenda pri- mirea in bugetu a sumei anuali de 100 fl., carea se se pdta ridicâ din cass’a asoe numai după ce se va inflentiâ si deschide numit’a scdla. Se primesce in principiu susceperea in bugetu a subventinnarei scdlei din cestiune. XXL Referentele arata, că proiectulu pentru mo- dificarea regulamentului despartiementeloru cerc., pre care adunarea gen. trecuta ’lu dedese unei comisiuni asupra careia comit, se raporte adunarei presente, șe afla pucinu corespondiatoriu; de aceea comit, e de părere, se remanemu pre langa regulamentulu de pana acumu, si impartasindu si comisiunea parerea acdst’a, o recomenda spre acceptare. Se primesce. XXII. Proiectulu pentru infientiarea sectiuniloru scientifice, ce asisiderea se compuse in urm’a deci- siunei adunarei gen. din an. tr., si care spre infor- matiunea membriloru se publicase in fdi’a asoe., co- misiunea in uuire cu comitetulu ’lu propune adunarei spre acceptare. Adunarea gen. accepta acestu proiectu in una- nimitate si fbra modificatiune. XXIII. Referentele continua cu punctulu despre încercarea fara succesu a comitetului, de a infientiâ despartiemente in cercurile Naseudului, Bistritiei, Me- diasiului, Zarandului si Siomcutei, precumu si de alta parte despre imbucuratoriulu faptu, că in despartie- mentulu Sibiiului s’au esmisu barbati de specialitate pentru a tiend poporului prelegeri din agricultura; comisiunea amendoue le recomenda a se luâ spre scientia, cu acelu adaosu, câ comit, se nu incete a lucrâ după potentia si pre venitoriu pentru infien- tiarea de despartiemente in tdte cercurile unde inca lipsescu, si câ se recomende a se introduce si in alte despartiemente prea folositbrele prelectiuni agro- nomice pentru poporu. Adunarea accepta propunerea comisiunei. XXIV. Cu privire la raportulu comit, despre starea fbiei asociat, comisiunea opiuâza, dr adunarea gen. primesce a recomendâ comitetului se conlucre cu totu adinsulu pentru latirea fdiei „Transilvani’a." XXV. Punct. 12, 13, 14 din raportulu comisiu- nei pentru moțiuni, relative la realisarea testamentu- lui I. Gallianu si a legateloru Mutovsky si Grabovsky; mai departe la conferirea a 60 fl. v. a. technicului din Vien’a, Nic. Neamtiu, cari bani după bugetulu an. tr. erau destinati pentru unu ascultatoriu de agrono- mia in patria, dar din lips’a de concurenti nu s’au potutu conferi unui atare, in fine relative la rapor- tulu bibliotecariului comisiunea le recomenda. Adunarea le iea spre scientia. XXVI. Cu privire la operatulu „Higien’a po- porale" incursu la comitet, după a dou a deschidere de concursu cu premiu de 50 galbeni, recensiunea caruia, făcută de unu barbatu de specialitate comite- tulu nepotendu o studiâ din lipsa fie tempu: Adunarea gen. cu atătu mai pucinu tempu avendu, reindruma operatulu la comitetu, câ pana la adun, gen. urmatbria se-si faca propunerile. XXVII. Suplic’a studentelui absolutu de clas’a V. gimn. din Blasiu, Ioane Sonea alaturata sub O) cu adusele a, b, c, si a farmaceutelui Aur. Cuteanu (v. proc. verb. Nr. IX. sied. II.) Se predă comitetului asoe. spre posibila luare in consideratiune. XXVIII. Se dă lectiunei motiunei P) date in- scrisu de m. Lad. Vajda câ propunerile sale, cuno- scute din adunările gen. de mai inainte, asoe. se Ie pună in lucrare in totu cuprinsulu loru. După ce relativa la acestea biroulu arata, că după potentia a si pusu in viâtia unele din acele propusetiuni salu- tarie, la opinarea comisiunei: Se decide, câ comit, asociat, se se nevoidsca in 34* — 208 — totu modnlu posibile a efectui si celelalte propuneri pana acumu inca nerealisate. XXIX. Fiendu tempulu inaintatu siedinti’a se ridica si presidiulu anunciâ continuarea siedintiei pre după amiâdiu la 5 dre. Spre scientia. XXX. După intrerumpere de 3 dre continuen- du se siedinti’a II., presidiulu aduce la ordine rapor- tulu comisiunei bugetarie; raportatoriulu I. Popescu cetindu raportulu asupra proiectului bugetariu, sub- sternutu de comitetu, din care se vede, că pre an. 187’/₈ asociatiunea dispune de 5508 fl. 20 cr., la care adaugîinduse si sum’a de 400 fl. fosta destinata pentru opulu „Viti’a cultivata" (v. Nr. XVIII, proc. verb. sied. II.) resulta pentru scopurile asoc. sum’a de 5908 fl. 20 cr., care se propune adunarei spre primire. Adunarea gen. iea spre scientia proiectulu bu- getariu cu adaosulu comisiunei bugetarie de a se a- numera la densulu si celi 400 fl. remasi dela opulu reieptatu „Viti’a cultivata." XXXI. Referentele cetesce punctulu 1, 2 si 3 alu proiectului bugetariu si adunarea accepta; 1) Remuneratiunea secretariului I. câ redactore alu „Transilvaniei" 400 fl. 2) Remuneratiunea secret, alu II. cu 300 fl. 3) Remuneratiunea cassarinlui 200 fl. XXXII. Asupra punctului 4 din proiectulu bu- getariu, relativu la remuneratiunea bibliotecariului, se încinge una disensiune îndelungata si vivace, pentru modulu de solvire decnrsiva a remuneratiunei desti- nate pentru funcționarii asociatiunei, cumu si pentru urcarea remuneratiunei bibliotecariului la 100 fl. In- cheinduse disensiunea se accepta conformu proiectu- lui bugetariu si propunerei făcute din partea comi- siunei. 4) Remuneratiunea bibliotecariului cu 60 fl. XXXIII. Referentele continua cetirea puncteloru 5—11 ale proiectului bugetariu, adunarea gen. le accepta întocmai statorinduse estu modu: 5) Spesele cancelariei cu 150 fl. 6) Pentru scrietoriu 150 fl. 7) Chiria pentru localitatea cancelariei 100 fl. 8) Pentru trebuintiele bibliotecei 80 fl. 9) Spese straordinarie 200 fl. 10) Stipendiu pentru 2 realiști a căte 70 fl., la olalta 140 fl. 11) Pentru 2 elevi ai scdlei comerciale stipendiu a căte 70 fl., la olalta 140 fl. XXXIV. La punctu 12 alu bugetului se sta- torescu cu 300 fl. stipendiu pentru unu tineru ascul- tatoriu la academi’a comerciale. După ce inse refe- rentele arata, că tinerulu Georgiu Strimbu, asculta- toriu la academi’a comerciale din Vien’a, care si an. trecutu se folosise de acestu stipendiu, cere, câ in vederea didactrului aelui mare se-i se ridice stipen- diulu la 400 fl. Adunarea la propunerea comisiunei diferesce ce- i rerei si statoresce pentru suplicantele Georgiu Strembu ascultatoriu actualmente la academi’a comerciale din Vien’a: 12) 400 fl. XXXV. Relativu la propunerea comitetului de a se asemnâ la 2 tineri ascultători de pedagogia sti- pendia de căte 60 fl. comisiunea propune prefacerea aceloru stipendia in patru premie solvinde la finea anului scolasticu. înainte de toti m. P. Cosm’a pro- pune a se creâ 4 stipendia de căte 60 fl. După des- bateri viue, la cari participa mai multi membrii, T. Petrisioru propune a se trimite cu midiuldcele asoc. 2 tineri pedagogi absolviti in patria la institute din străinătate cu stipendia de căte 300 fl. Stef. Popu sustiene propunerea lui P. Cosm’a, din motivulu că prin aedsta mai multi tineri se voru indemnâ a se aplicâ la acesta cariera. Membru Calutiu staruesce pre langa trimiterea numai unui tineru cu stipendiu de 600 fl. Dr. Nic. Stoi’a face propunerea, câ se se creeze pentru ajutorirea si trimiterea unui tineru la studiulu farmaciei in străinătate, unu stipendiu de 368 fl. 20 cr. din sum’a restanta dela bugetulu pre- sente in urmarea adaosului de 400 fl. aratatu la Nr. XXX. alu acestui procesu verbale. Cerendu-se in fine votare, se primesce propunerea lui P. Cosm’a de a se dă: 13) Patru stipendia pentru pedagogi dela insti- tutele romane confesiunali, unulu căte de 60 fl, la olalta 240 fl. XXXVI. Discntendu-se apoi punctele 14—19 ale preliminariului bugetariu recomendate de comi- siune, adun. gen. le primesce fbra modificare, adeca: 14) Pentru 2 elevi la scdlele agronomice din patria stipendiu a căte 60 fl., la olalta 120 fl. 15) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea fo- stului comițatu alu Dobacei, stipendiu de 60 fl. 16) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea Nic. Marinoviciu sen. stipendiu 60 fl. 17) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea Gal- liana stipendiu 60 fl. 18) Ajutoriu pentru unu gimnasistu din funda- tiunea Emiliu Basiota, Motiu Dembulu 20 fl. 19) Pentru sodalii si invetiaceii de meseria 600 fl. XXXVII. Pusetiunea 20 din preliminariu premia pentru 4 invetiatori, carii se distingu in instrucțiunea practica de pomaritu si grădinărită o recomenda comisiunea cu acelu adaosu, câ premiale se se dis- tribue la finea anului scolasticu, conformu cu pro- punerea comisiunei: 20) Se accepta patru premia a 25 fl. pentru 4 invetiatori mai distinși in instrucțiunea practica a pomaritului si grădinăritului, la olalta 100 fl. XXXVIII. Asupra posit. 21 din preliminariu sunatoriu despre 700 fl. câ ajutoriu pentru îmbună- tățirea scdleloru romane misere, din care suma co- misiunea de acordu cu comitetulu proiectdza a se dâ 100 fl. câ ajutoriu anuale pentru infientiend’a scdla de fetitie in Câmpeni (v. p. XX. alu proc, verb. ses. 209 — II.) adunarei discutendu mai îndelungata, membrulu Audreic’a cere a se votă din aceste ajutoria 200 fl. pentru proiectat’a scdla; I. M. Moldovanu propune a se dă memorat’a subventiune pre unu singuru anu, din motiva că se nu facemu casu de precedentia pentru alte asemeni cereri posibili; A. Trombitiasiu face propunerea, că subventiunea de 200 fl. se se dea pre 3 ani. In fine cerenduse votare I. M. Mol- dovanu ’si retrage propunerea, si asia: adunarea gen. admite propunerea membr. A. Trombitiasiu de a se acordă proiectatei scdle ajutulu de 200 fl. pre 3 ani, inse numai după ce aceea scdla va fi infientiata si deschisa. XXXIX. Se procede la punct. 22—24 alu pre- liminariului, cari se primescu fbra desbatere, anume: 22) Pentru infiintiarea sectiun. scientifice 500 fl. 23) Subventiune pentru fdi’a asociat. 700 fl, 24) Pentru servitoriulu cancelariei 180 fl. XL. Raportatoriulu refereste suplic’a dlui G. Popescu din Bucuresci ddto 30. luniu a. c., că asoc. se acorde dre-care ajutoriu pentru tipărirea opului seu intitulatu „Cursu elementariu de istori’a litera- turei romane,® opinandu, că atare ajutoria se nu se dea, atătu din lips’a midiuldceloru, cătu si mai ver- tosu pentru motivulu, că auetoriulu neacludendusi opulu la suplica, asociatiunea nu este in stare de a pretiui valdrea lui. Pentru aceea G. Baritiu propune, că după ce regulameutulu pentru secțiunile scientifice e dejă primitu si prin urmare e de speratu, că acele secțiuni in scurtu se voru constitui, suplic’a cești u- nata că si pre venitoriu altele de natur’a acdst’a se se îndrume la respectiv’a secțiune scientifica. Adunarea adopta propunerea memb. G. Baritiu. XLI. Se liă la desbatere propunerea m. dr. I* Neagoie, că pre venitoriu inainte de tienerea aduna- riloru generali de cu bunu tempu se se tipardsca bilantiulu cassei pre sdm’a membriloru asociatiunei. In disensiunea urmata membr. V. Romanu sustiene tipă- rirea ei tempuna in fdi’a asociat. „Transilvania," că suficiente pentru scopu. In fine memb. G. Baritiu pentru crutiarea speseloru propune, se se imprima cu căteva septemani inainte in „Transilvania,® si de acolo numai se se retipardsca in 500 esemplarie. Adunarea gen. aproba propunerea făcută de G. Baritiu. XLII. Fiindu cătra 10 dre de săra se cere din mai multe parti amanarea pertractarei agendeloru re- stanti pre alta siedintia. Cererea se primesce cu maioritate precumpani- tdria si șiedinti’a a II. se închide, defigîmdu-se sie- dinti’a procsima pre mane la 9 dre antemeridiane, D. C. M. S. (Va urmă.) CUVENTULU, prin care dn. canonicu Ioane Fekete Negrutiu saluta adunarea gen. a asociat, trans. in numele comitetului festivu alu Blasieniloru. Prd onor, adunare generale a asociatiunei! Illusstrisime domnule presiedinte! In momentele acestea de bucuria, candu sum fortunatu a bineventă si a felicită pre prd on. adun, gen. a asoc. ndstre transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului nostru romanu aci in opidulu Blasiu ddca ’mi aruncu ochii la trecutulu celu dorerosu si plinu de suferintie amare, si cu deosebire la intunereculu nescientiei, in carele pre poporulu nostru ’lu aruncaseră fatalitatile tempuriloru celoru trecute, si comparezu acelu trecutu dorerosu, si abisu de nescientia cu presentulu, ’mi vine a es- clamă cu betranulu Simeone: „Acumu dimite ddmne in pace pre sierbulu teu, ca vediura ochii mei mân- tuirea ta.® Asia e prd stimatiloru domni! că-ci ge- niala poporului nostru romanu, provedinti’a cea di- vina, carea deapururea a veghiatu si veghiaza, cu taria preste prd amat’a ndstra națiune, candu dupa- cumu prd bine scimu din istoria, limb’a, — i era eschisa si din baserica-i, si era pre aci, că se’i în- tunece si originea cea strălucită, că prin minune a readusu si repusu pre altariu sanctuariulu basericei si alu natiunei, de unde acumu in limb’a cea dulce armonidsa se preamaresce D-dieulu parintiloru noștri, care ne-a mântuita limb’a si dinpreuna cu ea si na- țiunea de totala ei perire ce o intenționaseră inimicii ei seculari, dra candu a sositu împlinirea tempuriloru, candu si alte națiuni din patria formaseră societăți erudite, si institute literarie, prd bunulu cerescu Pă- rinte, in a careia preapoternica măna este pusa sdrtea popdraloru, a dispusa in fruntea prd amatei ndstre națiuni pre doui barbati resoluti si cu totala, cu anima si trupa devotati binelui comunu, pre prd- fericitii demni de eterna amintire archiefei si metrO- politi Alesandru si Andreiu, carii ambii însuflețiți de geniulu poporului nostru romanu conlucrandu din respoteri, au datu impulsu potinte la infientiarea aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana, si cul- tur’a poporului romanu, pre ai cărei asociatiuni prd onorata adunare generala avemu ondre astadi aci in midiuloculu nostru a o saluta cu animile pline de bucuria. — Si asia prd stimatiloru domni! Aceea ce părinții noștri au doritu cu anim’a se vddia si nu au vediutu, adeca un’a asociatiune transilvana pentru literatur’a romana, si cultur’a poporului romanu, nu- mai noue ni s’a datu fortun’a se o vedemu, si inca nunumai infientiata, dara se’i vedemu inca si activi- tatea ce cu unu zelu flagrante a desvoltatu si o desvdlta in cursu de 16 ani intru prosperarea li- teraturei si a culturei poporului romanu, ba se’i ve- dem a si efectele celea inbucuratdrie, si salutarie in acdst’a direcțiune pana acumu obtienute. Acestea momente prd stimatiloru domni, carii — 210 — aci Ie-amu adusu inainte numai pre scurtu, că-ci in acestu obiecta mai pre larga a me estiude nu m’a lasatu nici me lașa vitregimea tempului care pentru noi, dorere! si de presente e fataln au nu suntu destule motive de a mișca pre totu sufletulu de ro- manu spre a’si esprime semtiemintele de pietate si de recunoscintia eterna prd fericitiloru fundatori ai asociatiunei ? au nu suntu destule motive de a ne esprime frofund’a ndstra multiamita si acelora pre- tiosi barbati, cu deosebire comitetului asociatiunei, si ilastrissimului domnu presiedinte caruia e incredin- tiata conducerea afaceriloru ei, precumu si prd sti- matiloru domni membrii ai asociatiunei, carii după poteri au spriginitu si spriginescu scopulu celu ma- retiu alu asociatiunei? si cine are mai mare datoria de a fi cu multiamita si cu recunoscintia, precumu si de a se bucură pentru tdte acestea momente, de- catu noi orasienii din opidulu Blasiu, noi dicu ora- sienii, carii avemu nprocire si ondre a salută aci in midiuloculu nostru pre un’a asia de strălucită adunare geuerala, pre atati străluciți barbati ai natiunei nd- stre ca pre totu atatia bine meritati de națiune si beserica? Recunoscinti’a dara eterna se fia Voue! prd fe- ricitiloru fondatori ai asociatiunei din partea intregei națiuni romane! dra Tie illustrissime domnule presie- dinte si prd onoratiloru domni oficiali ai asociatiunei in numele opidaniloru noștri si alu prd onoratului publicu Ve esprima cea mai profunda multiamita pen- tru prd intieldpt’a conducere a afaceriloru asociatiunei, — asemenea si Voue prd stimatiloru domni membri ai asociatiunei ve esprimu cea mai cordiala multia- mita, pentru că după poteri ati concursu, si concurgeți spre inaintarea scopului celui maretiu de cultura, ce si l’a prefiptu asociati unea ndstra transilvana, pre- cumu si toturoru prd stimatiloru dspeti ve esprimn cea mai adunca multiamita, pentru că ati binevoitu a ne onoră cu presenti’a la acdst’a adunare generala si din adunculu ânimei poftimu că prd amat’a ndstra națiune in bine si fericire se traidsca! — prd ono- rat’a asociatiune transilvana intru scopulu propușii se spordsca, dra membrii ei intru multi ani fericiti se traidsca, si că nisipulu marei se se inmultidsca!! Romanulu in poesi’a sa poporale. (Fine.) Din desu memorata natura filosofica contempla- tiva a sufletului rom. deriva si acea caracteristica generale a poesiei ndstre poporali, conforme cărei dens’a nu intr’atătu e de soiu romantica, aătu mai vertosu clasico-idilica. Precumu poesi’a vechieloru popdra cla- sice avuse de principiu imitarea naturei, si amesu- ratu acesteia trasur’a-i principale sta in depingerea fidele a naturei, in colorita varia campianescu, si in una anume linisce si odina, ce o predomnescu: in- togmai si poesi’a rom. poporale are de modela na- tnr’a, din care si-iea si depinge nenumeratele si in- cantatdriele sale icdne, preste cari simtimu reversan- du-se unu aeru linu si domola. Passinni nu prd a- flamu intr’ins’a zugrăvite cu traseture mai marcate; că-ci Romanulu, cumu disemu mai susu, nu intru atăt’a are ânima passiunata, cătu mai vertosu una imaginatiune de totu vivace, carea apoi a si trasa intregu universulu in cadrulu lucrariloru sale, pre- sentandu-ne de multe ori un’a după alt’a cele mai cutediate si admirabili asemenari, tropi, alegorie si figure. Se audimu căteva că de esemplu. „Calulu sbora că si ventulu, de cutriera pamentulu" (A); „se așterne drumului, că si drb’a câmpului la suflarea ventului* (A.); „calea murgutiulu lupesce, si se așterne iepu- resce, fuge in sboru că dorulu" (A.); „sioimulu ve- sela nechediă, sborulu iute-si rapediă, epuresce, oga- resce, paseresce, fulgeresce" (A.); astfeliu roibulu fugiă, cătu valile se limpediă" (A.). Mandra e „dîna din ceriu picata" (A.); „e lucdferu panientescu ca chipu dulce femeiescu" (A.); „ochii i ardă si i arde faci’a, că garof’a demandti’a, candu de rouă e incar- cata si in lumina se arata (A.). Pre junele voinicelu „lu-infidra mustetidr’a, si-i mugura barbidr’a" (M. c.); „faci’a ciobănelului e spum’a laptelui, mustetidr’a lui spiculu granuluj, ochisiorii lui mur’a câmpului, sprin- cdnele lui pen’a corbului" (A.); dra la nunta lui cu a lumei mirdsa, cu mdrtea, „cade una std, sdrele si lun’a i tienu cunun’a, bradi si paltinasi i are nun- tași, preuti munții mari, paseri lautari, paserile miie, si stele făclie." Uimitdria de cutediata, si totuși asia de naturale, imagine cu adeveratu! Si ea nu e sin- gura sdu sporadica in poesi’a poporale rom., ci atari ne suprendu prd placutu mai pe tdta pagin’a, mai in totu sîrula poemeloru ndstre poporali. Cole voi- niculu „prande fulgerulu in sboru, si de susu din inaltime -lu arunca in dusimanime" (A.); colo la cantulu fluierului pastorescu rom. „codrii se trediescu, frundiele sioptescu, stelele clipescu si in cale se oprescu* (A.); ici drasi „candu Domnulu cuventă, lumile se desceptă, si cu dragii ’lu ascultă, ceriurile straluciă, nuorii din serinu periă" că si candu a-i audi pre Schiller cu „maiestrulu facutoriu alu lumiloru" s. a. s. a.; că se tacemu de nu pucinele si ingenidsele ale- gorie, buna-dra că cea a amdrei înfocate in „Len’a"l ²), si că alegori’a tdmnei in „Brumarelu"³), carele in dialogulu seu cu fldrea dice acestei: „Eu vinu ser’a pe reedre, De me culcu pe sinu de fldre, Si candu plecu voiosu cu sore, După mine florea mdre." Nu numai inse atari fientie personificate se in- l) Schiller: „Einsam war der grosse Weltenmeister; Fiihlte Mangel: darum schuf er Geister, Sel’ge Bilder seiner Seligkeit." ²—³) Alesandri o. c., pag. 237, 33. — 211 — trodu'cu in poesi’a rom. poporale graindu, ci conver- sddia intr’iris’a acuși acuși atătu lucrurile neanimate de totu soiulu din natura, cătu si una mulțime de alte fîentie imaginarie si in realitate neesistenti, de cari furnica narațiunile si poemele poporului nostru. Eca inca una trăsură caracteristica a poesiei ndstre poporali! Intru adeverii pucine popdra au esistatu si esista, a caroru poesia poporale se se pdta in acestu punctu asemenă cu a ndstra. In ea Romanulu tra- iesce in una adeverata lume suprapamentdna, ideale, traiesce si adi in lumea mitologiei antice, are de a face cu diei, dieine si Titani, durddia punți preste munți, invjta la nunta sdrele, lun’a si stelele scl., in cătu la lectur’a producteloru literarie poporali rom. vrendu nevrendu ti-vine in minte poesi’a classica la- tina si elena, carea, preeumu scimu, asisidere e por- tata de nenumeratele fîentie religioso-ideali ale mito- logiei. Remarcabile e inca in poesi’a ndstra poporale dds’a ipotipose sdu depingere viua a lucruriloru din natura, despre cari tracta; drasi unu eflusu alu ima- ginatiuni yivaci. Spre a inaintă si potentiă aedsta depingere viua, poetulu poporale se folosesce nu odata de figur’a oratorica asia numita a retractiunei sdu corectiunei, mai alesu la inceputulu baladeloru si altoru poeme, in catu de multe ori poesi’a ne infa- cisiddia ochiloru mintiei situatiunea cea mai frumdsa ei apta de a servf că tema penelului unui pictoriu („Susu pe malulu Nistrului, la curțile Sandului, diarii dîn’a codrului; n’a fostu dîn’a codrului, ci-a fostu fiica Sandului.u „Sub pdla de codru verde, o diare de focu se vede; dar la diare cine siede, si roibu- tiului se încrede? Voinicu teneru si scapatu"') scl.) Ipotiposea e ajutata destulu de desu prin prd frumdse climaci, poliptote si paronomasie „Capridr’a fuge salta, sbdra, piere, că unu visu, că o părere." „Corbulu aripele si-intindeă, si pe ceriu elu se diariă, antaiu că unu porumbasiu, apoi că unu lostunasiu, apoi că nnu bondarasiu, si-in diare ddca-ajungeă, elu din diare se stergeă." „CodrUlu negru clocotiă, de-unu lungu chiotn chiotiă, de unu greu tropotu tropotiă," A.); desclinitu e ajutata ipotiposea prin figur’a epi- zeuxei, carea, după cumu e cunoscuta, e asia de ddsa si in graiulu rom. nelegatu si cotidiana că in lirnb’a Italianiloru neapolitani, in catu ea asisidere se pdte numeră intre caracteristicele poesiei rom. poporali (fost’au fostu; audit’am auditu; mai ca mai lu-ajun- gea; ddca vedea si vedea; ea astdpta astdpta astdpta, se luptamu la lupta drdpta; se ducea ducea ducea, nici capulu nu-si intorcea; tatarimea se-insiră, si fu- gindu se resfiră, cate unulu unulu unulu, după ne- grisioru nebunulu, Stefanu Stefanu domnu celu mare," A.; dara fia-ne iertatu a cită intregu acestu cantecu eroicu si plinu de frumosetie poetice: „Stefanu, Stefanu domnu celu mare, Semenu pe lume nu are, Decătu singura mundrulu s6re. Din Sucev’a candu elu sare, Pune pieptulu Ia hotare Că. unu zidu de aperare. Bate Lesii ’n fug’a mare, Bate ârdele tatare, Bate cetele magiare. Lumea ’ntrega stă ’n mirare; Tier’a mica, hei dar tare, Si dusimanulu sporiu nu are!" mai incolo: „vai tu tata tata tata; canta-mi canta unu cantecelu" M.; asia si desele: „me baiate baia- tiele; me serace seracila; mama mamuldna; fiica fii- culdna" scl. Remarcabile, fdrte remarcabile e si asia-dicîmdu motulu sdu preambululu „frundia verde," cu care se incepu mai tdte doinele si horele poporali rom. De unde provine acestu motu? Provine — că se graimu cu prd frumdsele si adeveratele cuvinte ale lui Ale- sandri *) — din iubirea Romanului pentru natura in- verdita. Primavdr’a cu ceriulu ei albastru, cu dulcea ei căldură, cu insufletirea ce ea aduce lumei amor- țite de viforele iernei, nasce in ânim’a Romanului doruri tainice, porniri entusiaste, cari ’lu făcu a uită suferintiele trecutului si a visă dile de iubire, de vi- tedia. Lui i place, candu vine primavdr’a cea verdia, a se intinde pe idrba, a se retaci prin lunce si codri, a cântă si a pocni din frundie, a se scaldă in lu- min’a sdrelui si in aerulu profumatu alu câmpului. Frundi’a cea ndua i insufla cântece pline de o me- lancolia adunca, ce esprima jalea unui trecutu de mărire și aspirarea catra unu venitoriu maretiu. Frun- di’a verde, ce încununa cântecele poporali, serve totu- odata de caracteristic’a cântecului. Astfeliu candu subiectulu este eroicu, candu elu cuprinde faptele unui vitddiu, poetulu alege frundiele sdu de flori ce suntu in protivire cu poterea si cu tenereti’a, preeumu frundi’a de stejariu, frundi’a de bradu, frundi’a bu- joru, ca-ci voinicii baladeloru suntu inalti că bra- dulu, tari că stejariulu, rumeni că bujorulu. Cânte- cele de iubire se incepu cu frundiele de lacremidra, de sulcina, de bosniocu, pentru ca aceste flori, după crederea poporului, au una menire farmecatdria. Candu e canteculu de dorere sdu de mdrte, elu prefere frun- diele de maracina, de mohoru scl. In legende si in balade unde figurddia copile frumdse, acestea suntu întovărășite de cele mai gingășie flori ale campie- loru, poetulu le încununa cu ghirlande mirositdrie de frundie de vidrele, de trandafiri, de micsiundle scl., si astfeliu se pdte cundsce subiectulu unui cantecu chiaru dela celu antaiu versu. Romanii dovedescu prin aedsta forma poetica a improvisăriloru loru una si mai strinsa rudire cu frații loru din Itali’a; ca-ci ’) Sim. Fl. Marianu o. c., I. pag. 66, 121, cfr. inca pag. 88 II. 50. Pompiliu o. c., pag. 47. ’) Alesandri Poesie pop. a Rom., Bucur. 1867, p. 92. — 212 — in cântecele Umbriloru, ale Liguriloru, ale Piceniloru si ale Piemontesiloru frundi’a e înlocuita prin fîdre. De esemplu: Fiori di viole, li voștri ochietti furone le straie, che fece la ferita che mi dole etc." Acesta înrudire, intonata mai antaiu si mai vertosu de ilu- strulu nostru filologa Cipariu,¹) nu se pdte nici-de- camu negă, după ce aceste moțuri se afla in forma mai marcata si mai generale numai si numai in poesi’a poporale rom. si italiana, bine ca ici fldre, colo frundia. Nu ne este necunoscuta, ca asemenea motu la cân- tecele poporane se manifesta si pe aiurea sub aceeași acțiune a naturei, bana dra la Scandinavi. Aici inse e multu mai raru, si se adaoge după mai multe ver- suri că refrănu. Se afla si la Magiari, unde inse asisidere remase numai una tentativu, nepotendu re- uși a ajunge una formula, unu modelu uniforme, si unde dreptu-aceea ne-amu potă seriosu întrebă, dre atari moțuri, cumu arata unele opuri începuturi fdra nici unu necsu si intielesu la poeme poporali mag.,²) nu suntu ele dre nisce sterpiture produse prin in- fluinti’a moturiloru poesiei poporali romanesci? Sus- tienemu dara înrudirea obiectului cestiunatu la daco- români si italiani, dara înrudire mai profunda, mai intrinseca, procedietdria din iubirea ambeloru popdra că eminenta agricole, bucolice pentru frumosetiele naturei; numai catu la daco-romani fii in acestu re- specta datatdria de tonu Daci’a codrdsa, padurdtia, la italiani Itali’a înflorită.³) Inca unu scurta cuventu despre metrulu poesie- loru ndstre poporali. Ele mai fbra esceptiune suntu compuse in tro- cliei, si anume in ddue soiuri de versuri trocheice. Primulu soiu e monometrulu trocheicu hipercatalectu, cu care se schimba aorea dimetrulu brachicatalectu, va se dica versurile aceste stau din cate cinci sdu si siese silabe, asia dara din ddue si dinmetate sdu trei pitidre simple trocheice, cu tonulu versului colo pre antepenultima, cole pe penultima. In atare metru vedemu scrise p. e. „Mioriti’a," „Monastirea de Ar- gesiu." Alu doile soiu, multu mai usitatu, e dime- trulu catalecticu, ce variădia cu dimetrulu acatalec- ticu, adeca versuri trocheice de trei si dinmetate si de patru pitidre simple, in cele cu cesur’a după si- lab’a a patr’a, si cu intonarea pe ultim’a, in ceste ’) Cipariu Elemente de poetica, Blasiu 1860, pag. 194 -196. *) P. e. „Hărom alma meg egy fel, Kerettelek, nem jbttel; Ha nem jbttel ott vesztăl. Lânyok anyjâvâ lettăl.“ (Trei mere si diumetate; te-am petitu si n’ai venitu; deca n’ai venitu, acolo ai peritu, ai devenitu mam’a feteloru.) s) B. P. Hasdeu in Istor. crit. a Rom., voi. II. pg. 73 se adopera a infrange acesta părere cu câteva citate din poesi’a poporana neogreca, rusa si ispana; dara pote vedă ori-cine, câ acele citate nu-su moțuri seu preambule, ci ase- menari formali, si asia conclusiunile-i cu temeiulu loru din- preuna cadu si se nimicescu. totu cu acea cesura, dara cu tonulu primariu pe si- lab’a penultima. Trocheulu e unu metru poetico, care asia-dicîmdu se scobdre, merge in diosu, cade usioru de pre silab’a sa lunga pre cea scurta; dm caus’a acăst’a e dresi- cumu dela fire indicata pentru narațiune, ce decure uniforme, precumu se si folosesce adesu si la alte popdra in poeme epice mai scurte. Pentru eposuri proprie, fiindu ele mai lungi, e mai apta dactilulu, cu tnersulu seu mai rapede grabindn dresi-cumu a percure calea lunga spre a ajunge oda ta la finele poemei indepartatu. Altmentre trocheulu corespunde atatu caracterului si naturei seridse a Romanului, catu si musicei romane. Trocheulu n’are impetuositatea iambului, ce cu sarirea sa de pre silab’a scurta pre cea lunga pare ca ar vră se atace; trocheulu e mai domolu, mai seriosu; e in firea romanăsca. Era apoi cantulu, music’a, acăsta sora gemena a poesiei, inca pretinse la noi metrurile trocheice indigetate; de dre- ce music’a salturiloru ndstre natiunali, alesu ale ce- loru ciscarpatine, (Calusiariulu, Romanulu scl.), pre- cumu se sci, procede intr’unu tactu desiliente că me- trulu trocheului, si melodiele loru după ddue tacturi de aceste făcu regulata uua intorsura de unu tactu si diumetate, după care urmădia una pansa de unu diumetate de tactu, asia catu pe cele ddue tacturi de antaiu se potu cântă, precumu se si canta, versurile ndstre poporali trocheice mai lungi, ăra pre tactulu si diumetate ce urmădia, trocheicele ndstre mai scurte. * *) Estu-modu cea ce ne invătia estetic’a, cnmu-ca ori- ginea „baladei" datădia dela versuri cantate printre saltu, la poporulu daco-romanu se adeveresce deplina si se afla in tdta realitatea pana in dioa de adi. XXVII. Conclnsinnea operaleloru. Inchiaiendu lungele ndstre reflesiuni asupra poe- siei romane poporali, luate in sensulu celu mai largu, se mai iutonamu odata scopulu primariu, ce-la avumu la întreprinderea lucratei presenti in vedere. Acest’a ta a arată după potentia, ce nepretiuitu tesauru hte- rariu posiedemu noi in dins’a, cumu si prin tractarea in legătură a toturoru ramiloru ei din punctulu de vedere psichologicu, istorieo-mitologicu si limbisticu a indigetă vastulu, vastisimulu campu,.pe carele au de a se esercită inca de aici încolo pănele poetiloru, istoriografiloru, filologiloru si altora scrietori rom., de a se esercită cu cela mare folosu pentru litera- tur’a ndstra, deca acăst’a e se fia eflusulu adeveratu, espresiunea fidele si genuina a spiritului romanescu. ') Eca de esemplu inceputulu uneia din cele mai cu- noscute melodie rom. poporali din Transilvani’a, pe a cărei parte prima se potu cântă, trocheicele mai lunge, pe a doua cele scurte; noi punemu de tecstu inceputulu frumăsei poesie „Limb’a rom/¹ de G. Sionu, in, carea versurile scrise in a- cesti metri poporali rom. alternedia: Multu e dulce si frumăsa Limb’a ce vorbimu. — 213 Esista adeverattt si pana acumu — si acest’a. o constatamu cu bucuria — multu pretidse opuri, atatu romane catu si neromane, cari se ocupa cu tractarea acuși a unei acuși a altei parti mai multu au mai pucinu însemnate din cestiunatulu productu nemor- tale alu geniului gentei ndstre; dara aceste le-amu potd califică numai de deschiderea acestei mine opu- lente, din carea de si se scdsera dejă multe si diverse metale pretidse si folositdrie, celu mai pretiosu inse, aurulu, ,e inca indereptu, in venele si paturele ei mai adunci. Era acestu auru e spiritulu, geniulu, carac- terulu poporului nostru, carele trebue desvelitu si in- vederatu, că se precepemu misteriulu tenacitatei, cu carea dinsu înfrunta victoriosu atate restriște mile- narie, si se scimu prefige mersului seu spre cultura si desvoltare pe venitoriu una direcțiune, nu cumu- va greșita, ci corespundiatdria insnsiriloru sale sufle- tesci. Că-ci ori-care poporu numai prin cultura si desvoltare intr’unu modu sie-si propriu ajunge in sta- rea de a împlini cu creatiunile spiritului seu unu anumitu locu in istori’a lumei si omenimei, si asia de a potd in acdst’a jocă dre-care rola mai însem- nata si a-si asigură unu venitoriu catu mai indelungu, ferice si gloriosu. Intr’adeveru, noi ne ocupamu cu partea cea mai buna, mai aldsa, nemoritdria a gentilom, de cate-ori discutamu despre geniulu, despre proprietățile spiri- tuali si intelectuali, despre aplecările ânimei loru, de- spre gustulu si privintiele loru morali. Cu acdst’a noi scrutamu acea potere nevediuta, ce se manifesta in operele spiritului create de cutare si cutare po- poru; dreptu ce labdrea ndstra nu e deșidrta si fbra folosu, ci neperitdria că si acele opere. Depusetoriulu spiritului natiunale si ale insusiri- loru lui, precumu afirmaramu de repetite-ori, e pen- tru unu poporu in prim’a linia poesi’a sa. Ea inse spre scopulu memoratu trebue studiata si aprofun- data din tdte părțile si in tdte amenuntimiie sale. Totulu e aici demnu de atențiunea literatoriului se- riosu, si nimica de nebagatn in sdma. Ca-ci precumu in corpulu omenescu pana si cea mai mica arteria si fibra se tiene de intregulu organismului, prin ca- rea inca cercula sângele vivificatoriu: asia si in poe- si’a poporale inca si particic’a cea mai neînsemnata la aparentia, e in stare a ne arată si invederă unu modu sdu altulu de circulatiunea vidtiei ndstre na- tiunali. Firesce, Ca atatu invederarea estei circulatiuni, catu si sierbitiulu eminente, pre care-lu pdte aduce poesi’a ndstra poporana istoriografiei universali, dara mai alesu celei romane, se va mari din ce in ce, se va mari in gradulu si mesțjr’a, in care va precede adunarea si colectarea catu mai completa a acestoru geme nestimabili. O datorintia din cele mai sacre acdst’a, care cade in sarcin’a' fia-cărui carturariu ro- manu, si carea, nu ne indoimu, se va grăbi pe catu va avd modru fia-care, a o implini cu plăcere si in santi’a cugetului. Fia! Dr. Gregoriu Silasi. Epistole de ale repausatiloru. (Urmare.) Blasiu 25/13 Nov. lf?49. Frate Lauriane! Scrisdrea ce mi-ai trimiso am primit’o inca fi- indu afara in cercu. Atunci nu sciam nimicu despre frate-meu, acumu veți sci d-vdstra mai multu, ca este acolo sdu celu pucinu a fostu. Trebuintiele na- ționale ar fi cerutu ca se stamu in corespondintia necurmata unii cu altii; dar eu am fostu mai totu bolnavii, si dupa-ce m’am mai reconvalutu, alergu diu’a-ndpte din satu in satu, nu-mi remane tempu nici macaru pentru o epistola. Cu tdte ca asiu avd ce se scriu; pentru ca pe rOmani i-a uitatu si Ddieu tocmai candu pe pamentu sunt incungiurati de ini- mici jurati. Popa Georgiu este celu dintaiu, care s’a studiatu a. strica si pdte ca a stricatu romaniloru mai multu decatu toti inimicii; In caus’a lui Axente a provocatu pe toti rebelii, pana si pe Aiudeni, ofi- ciosu, ca se se ridice cu acuse asupra lui, dichndu ca acumu e tempulu. Pe noi pe toti ne-a acusatu la comand’a districtuala, ca suntemu iuhabili de a porta oficii politice si a cerutu se’i tramita străini. Cu rebelii sta in cea mai strinsa relatiune, precumu cu Galescii dela Bucerde, cu Gyărfăs si Bithay dela Sancelu si Cenade, carora le-a si datu voia se pdrte arme, si de pe la aceștia cere-testimonii asupra nd- stra, cumu-ca noi suntemu zpartium studioși si ca unde au romanii ceva cu nobilii magiari, cal cam u dreptulu in favdrea romaniloru. înainte de vreo 10 dile a chiamatu aici pe ba- ronulu Spleni dela Panade si a facutu o relatiune la Districtscommando, cumu ca poporulu acesta atatu e de cerbicosu, in catu este neaparata necesitate se fia ocarmuitu de străini. Er acumu de o septemana i-a venitu o infruntatiune atatu de grdsa, pentru-ca a inchisu pe Teslovanu, Preancu si Dendft si mai alesu pentru Popa Jonas dela Kezler, in catu odata ce a cetit’o s’a insinuatu bolnavu si m’a chiamatu pe' mine ndptea ca se idu trebile administratiunei in sdma si ca se suplinescu loculu lui, dar pana se vinu. eu, venise Ieronimu Alpini si asia i le-a incredintiatu lui; dar acumu se silesce cu mii de midiuldce a im- pedecă cursulu trebiloru, ca se ne scdta de ticăloși. A săra si-a eonceputu o dimisiune, in care dr se descarcă totu asupra ndstra, si ne amenîntia, ca aici va veni unu germanu care-si va alege subalterni străini, si elu singuru lucrddia pentru asta.*) *) Aici se vorbesce despre repausatulu tit. maioru pen- sionatu dela regimentulu confiniariu de husari, carele cre- scutu si inbetranitu sub vechi’a disciplina brutale si in spi- ritu cu totulu strainu de romani, nu elu fusese de vina că ’lu puseră la administratiunea politica, din care nu pricepea nimicu, dra pe colegii sei amblâ se’i tractedie câ pe nisce corporali. Not’a Red. 35 — 214 — Dvăstra de acolo pote cunăsceti mai bine firulu si scopulu politicei guberniale, si de cumu-va aveți pucina influintia pe undeva, esoperati ca se ne vina aici uhu romanu energiosu — si gandescu ca nici unulu n’ar fi bunu cu dn, Moldovanu; dar de-lu veți cere anume pe elu, pdte că atunci in adiusu nu ni-lu voru da. Socotiti-ve si lucrati cu tdta fineti’a, pentru- ca altufelu devine națiunea intr’unu labirintu politica, din care nici Ddieu nu o mai scapa. Aru trebui deadreptulu lucrata asupra lui Popa Georgiu si trasu la respundere pentru tdte corespondintiele, ce le-a avutu asupra romaniloru cu comanda districtuala; se se i-a inainte protocolulu corespondintieloru lui se- crete si provocata se doveddsca totu, se ne provoce si pe noi se respundemu. In dilele trecute a Venitu o ordinatiune dela co- mand’a districtuala, ca se arate administratur’a, ce sate s’ar mai pdte luă din Sachsenland pentru usiuratatea administrativa, si chiaru numit’a comanda a inviatu in catu-va pe administratura, pe la Magu, Mendra, Tiapu, Boianu, Blasielu, cu unu cuventu, pana aprdpe de Sibiiu si pana la Mediasiu, chiaru pe Vizacna inca o numesce. Dara apoi cere, ca si dela noi se trdca vreo cate-va sate la M. Văsărhely. Nu sciu ddca ve este asta cunoscuta ori nu. Faceți ca se ne vin^ tdte satele curata romane, si care pana acumu nu s’au tienutu de sasi, indereptu. Fiți sanetosi. NB. B. Albini (Kutfalvi) ve recomenda pe langa sum’a complementeloru, se nu uitati de bieții bana- tiani, precipue de Krassd, de care mai e inca sperantia. Alu vostru frate V. Maiorescu. Formulariu de pasportu, cumu se dd de cătra Comile- tulu naționale. Comitetulu natiunei romane, Aratatoriulu aceștia.....din Brasiovu merge de aici din locu sanetosu la Sibiiu, iea cu sine cele de trebuintia lă drumu, arme etc., merge cu ca- rulu iute, Dreptu aceea suntu poftite tdte jurisdictiunile si locuitorii sateloru si ai orasieloru, ca susu numitului ...... se’i lase cale libera in ducere si intdrcere, inlesnindu-i tdte midiuldcele trebuintidse in a sa că- lătoria. Sibiiu in ... . 1848. Simeonu Bar nu tiu, Epistola renumitului parochu de confes. evang. augu- stana Ștefanii Lud. Roth cătra G. Baritiu, din alu cărei spiritu, mai multu că din cuvente re- sulta, că acelu barbatu indata după resturnaturile europene din Februariu si Martin simțise mai eurendu decătu cei mai multi sasi, marea necessitate de a se impaca sincerii cu romanii si a tiend că ferulu sasii cu romanii. Cei cari nu l’au ascultata, au fostu pa- tricianii dela Sibiiu. > Werthgeschătzter Herr Professori Ich hatte fiir meine walachischen Glaubensge- nossen 100 Stiick Neue Testamente kommen lassen, von denen ich Ihnen hiemit 20 Stiick per 1 fl. CM. iiberschicke. Sie waren so giitig sich dahin zu ăus- sern, dass selbige in Ihrer Gegend Abnahme finden wiirden, was allhier leider nicht der Fall ist.. Diesen Mangel aber an Liebe zum Worte Gottes bedauere ich eben um so mehr, als ich iiberzeugt bin, dass die Weit allein durch Christus zum wahren Frieden gelangen kann. Mir sind die verschiedenen Natio- nalitaten nur die Bruchtheile eines grbsseren Ganzen, und ich halte diese Wuth der Sprachkămpfe fiir ei- nen Abfall von der Humanităt, die eben in diesen Wirrnissen misshandelt wird und untergeht. Darum fliichte ich mich mit meiner Liebe zu den Briidern nicht in das Formenwesen der Constitutionen, nicht in die Livrăe einer besonderen Confession, sondern allein zum Evangelium, als dem Mittelpunkte, als zur Einheit der gesammten Christenheit. Die ver- schiedenen Auslegungen streitiger Stellen sind nicht die Hauptsache. Christus ist nicht allein das Licht und der Weg, sondern das Leben, und das Evan- gelium eine Kraft Gottes, welche alle selig macht, so daran glauben. Siehe, es kommt eine Zeit, wo man weder in Garizim, noch in Jerusalem anbeten wird, sondern im Geiste und in der Wahrheit! (That.) Es wird ein Hirte und eine Heerde dann und da- dnrch werden. Nicht eine besondere Confession wird die andere beherrschen, denn alle werden sich auflosen in eine hohere Einheit. In Christo sind wir Alle Einer, er ist weder Grieche noch Romer, weder Mann noch Weib, weder Herr noch Diener. Gott wird der Vater sein, alle Menschen seine Kinder, und dadurch eben alle Briider, und das ist das Reich Gottes auf Erden. Jedes Volk wird seine Sprache reden, alle Zungen aber werden Gott loben, und da- durch geheiliget werden. Der Geist Gottes, der zu Pfingsten iiber die Apostel und Jiinger des Herrn ausgegossen ward, redete in allen Sprachen. Es war nur"Einer, aber vielerlei Sprachen. Der Gott Abrahams, der bisher nur hebrăisch geredet hatte, nur bei den Juden, nur ein blosser Nationalgott ge- wesen, redete nun in allen Sprachen, er ward Uni- versalgott, der Allvater — das Christenthum Welt- religion. Dieses wird sie einst auch fiir Alle wer- den , wenn wir sie Alle als solche erkennen. Um Christum aber als Weltheiland zu erkennen, miissen wir ihn sehen, und horgn, und empfinden. Dieses kbnnen wir nachgeborne Menschen nur durch das uns hinterlassene Evangelium. Mogen diese 20 Exem- plare unserm Herrn den Weg bereiten zu seinem Reich in uns! Mit besonderer Hochachtung Ihr ergebenster Diener Meschen 20. Mărz 1848, St. L. Roth. — 215 — Epistol’a parochului Moise Sora-Noacu, nascutu din comitatulu Huneddrei in Transilvani’a, trecutu inse in diecesea Oradei, inpreuna cu alti mai multi ardeleni. Aedsta epistola si cea urmatdria con- siderate din punctu-de vedere alu libertatiei perso- nale in Ungari’a, este interesante. Nagykdroly Măj. 21. 1848. Domnulu meu! In Ungari’a se desvelescu nuori grei contra libertății. Cetesce cu taare-aminte si vedi ce’ti scrie unu pa- triota si prenumerantu din inchisdrea comitatului. Asia Dnule! din inchisdre! Abia putui pe ascunsa forte cu multa danie si ostendla a capata prin robi amblatori afara pucintica negrdla si papiru. Nu te mira dara, ca nu’ti scriu cumu ti-amu mai scrisa cu numerulu, ci’ti scriu asia maculata, si te mira de ce'ti voi scrie deamerunta, ca-ci de nu-su drdpte, voiescu ca Ddieu se nu me slobdda d’aici pana la mdrte. In 7. Maia voindu si eu cu poporanii mei a serbă diu’a libertății comune, am santitu flamura ma- giara in biserica, apoi cu acea si cu patru prapori bisericesci cu tdta comunitatea merseramu a tiend o lithie pana la biseric’a satului vecinu Răkova, can- tandu psalmului „Intielegeti ndmuri sive plecati, ca cu noi este Ddieu" etc. Si cantarea lui Moisi: „Ca- lulu si pre calaretiuln" etc, Ajungăndu acolo, intra- ramu in biserica, si după ce cantasemu Tedeum sdu Mărire intru cei de susu, le spusei o predica potri- vita serbatorii acestei alese; după aedsta esiramu din biserica, se ne reintornamu acasa, candu dea Răco- venii ne esira inainte, se remanemu la pucintelu ospetiu. Atunci neputendu scapa de ei, puseramu praporii si odasdile bisericesci in launtru* si intraramu Ia parochia, unde eu in casa cu parochulu locala, I pecatuitu; inse inzadaru, ca nime nu’mi spune ni- poporenii afara cu poporenii Racoveni ne ospetaramu. mica, pana ce mai de cu seara imi spuse chiar hod- La ospetie sci ca se făcu si puscaturi. Ore-care omu nogiulu cetatiei de cele ce am pomenita, mai adao- beutu a puscatu catra casa, si papirulu din pușca gdndu si alte forfdne si minciuni, cari nu s’au mai s’a aninată pe cas’a cu paie. Se face larma si stri- pomenita; adeca eu sunt botezata de izgato, csend- gatu: „Arde cas’a! arde cas’a!" Candu sariramu si hăboritd.*^ Asia vedi, teasculu slobodu, apoi nu’i noi din casa, atunci vediuramu ca era numai frica, dra slobodu nici a te rugd Iui Ddieu. Ce e mai multa, nu focu, ca nici s’au aprinsa, nici au arsu nimicu. I si novelele mi Ie opriră, se nu Ie capeta. Eu ro- Sfersinduse ospetiulu drasi luai procesia inainte si gam pre dn. hodnogiulu se’mi conducă unu procu- totu cu acele cantari merseramu pana acasa, unde I ratoru, care se-mi duca procesulu, fiindn-ca nimica fara <5re-ce scandata ne reasiediaramu, numai catu bu- I me sciu vinovata. Imi apromise, nu sciu plinise-va curia poporului erumpea cate-odata in vivat. Șvabii j sdu nu; si eu siedu aici in putdre si singurătate, nici din sata cari vediura ca aninaramu flamur’a in tur- I vorbiodu, nici cetindu bateru carte de rugăciuni, inse nulu nostru, ca cantaramu nisce cantari ne mai au- nedesperatu, ca cunoscinti’a’mi curata de ori ce in- dite loru, si socotite de batjocura, nesciindu ei ca’su / vinuiri politice sdu criminale, me face odichnitu si cantari sacre, fuga Ia Oarei, la noulu foispanu gro- I aici ca si candu asi fi Ia cas’a parochiei. De mi se fulu Karolyi Georgie, care multu isi rdde unghile ( va schimba statuia, te voiu insciintia, inse forte cn greu pentru robotele perdute dinpreuna cu oficialii lui, si I potui fi acumu lua unelte de scrisa, fiindu aspru care vrendu a resturna libertatea in diet’a vîifore, cu I oprite, si cartea aedsta inca nu sciu potdvoiu spedai iutele tienfi o adunantia, in care alese oficiali de co- I cu post’a de mane sdu nu. — Aici sunt închiși din mitatn totu de cei malcontenti. Vediendu ca șvabii, j Sanislau 36 de dmeni si toti cu fdra grele la lucru, me vendura ca am facutu rescdla, si am cantata batjocura, si am aprinsu cas’a parochiei, socotindule drdpte fote, dara avendu si ranedre asupra’mi, ca’lu oprisemu se nu tiena vinarsaria langa biserica, unde jidovulu arunca mai sub ferestri tdte lăturile de prune si de vinarsuri de alta specie, indata tienendu o adunantia straordinaria, face ca se me prindă ca pre unu turburatoriu. Eu nu sciamu nimica, ca jnca in lunea trecuta m’am presentatu la Zelau (Zil'ah), se vedu cumu merge reincorporarea si cetirea legiloru, unde intre sunete de armele gardei naționale, care costa din 240 de inși deprinși bine, se făcură tdte, inse din cuventulu bar. Veseldnyi avui de însemnata acestea: „de nu voi fi spre binele tierei si mai vir- tosu alu comitatului acestuia etc., se ardia scaunulu acesta sub mine, cumu au arsu sub Dozsa." La cari cuvente me nepadire lacrimile si pre mine si pre alti multi simțitori. De acolo me internai acasa marți cu predicatorulu reformata din Tasn^d, care remase la mine pana mercuri, si candu vrdmu a prandi, vine comisariulu comitatului cu doi haiduci) si’mi demanda - se’lu urmezu la Cărei. Eu nesciindu pentru ce? si cumu? Imi lasu familia întristata, si nevrendu a me arata contrariu, i-am urmatu. Candu dta ca pian a carulu dreptu in curtea comitatului, unde sosiramu mercuri nfiptea pe Ia 11 dre. Atunci sțe idu dela mine tdte scrisorile; tdte aparamentele se punu sub secuestru, si me închiseră singuru intr’o odaia camu intunecdsa, unde de o lăture audiiu sbieratele inchisi- loru barbati pentru furturi, si ucideri, era ^de alta ale irnuieriloru închise totu pentru criminalități. Eu in midiulocu, ca Christosu intre doi tâlhari, nu’mi e ertatu cu nime a vorbi, singura parochulu si proto- populu locala vrendu a vorbi cu mine, fii respinsu. Superioritatea eclesiastica nu sciu, este informata sdu ba. Totu asceptu pana astadi dumineca, ca ddra me voru întreba si pre mine ce am gresîto, sdu ce am pomenita; adeca eu sunt botezata de izgato, csend- h ăboritd.*/) Asia vedi, teasculu sloboda, apoinu’i *) Agitatoric, turburătorii âe pace. Red. — 216 — aplicate pentru recuprinderea unei table de pamentu, care o luase Gr. Kărolyi Georg de 6 ani, si făcuse fragarie dintr’ensa, pe care Sanisloanii tdta au deri- mat'o; din Csomakoz 12, din Berentze 11, din Re- szege 14, totu pentru reapucari, mai totu romani, neascultati, inse inferați greu, si siliti la lucru. Cumu pricepu din gurile multoru unguri, ei dicu: „Diet’a n’au avuta potere a’mi rapt proprietatea mea, si a- căsta răpire nu pdte sta pe locu. Iobagii mei trebue se remana seu se se mute se’mi lase pamentulu meu.“ Aveți grige rogu-ve, ca numai pe romani vrea mai virtosu a’si pune cotulu; aveți grige, ca nu cumu va pentru libertăți se cădeți in ispita, l^ca eu cadiu jertfa, pentru ca m’amu rngatu lui Ddieu multiamindu pentru libertate. M’am bucuratu de libertate si am picata-in nelibertate strinsa, din care nu sciu candu voiu scapa fbra patroni si fbra bani muiti. Acestea le-amu scrisu pentru privata notitia; inse de le veți publica, inca nu’mi pasa; ci te rogu ca nu cumu-va se publicati daturi interesante si false pentru Vetamarea ondrei mele, care’mi e mai scumpa, ca pentru acdsta violentia voi face ce voi potd, că se o resbatu prin legile cuvenite. Cine pdte ajute’mi, că Ddieu tfc’i ajute. Noăk Moise, robu. Nagykăroly 26. Maiu 184’8. Domnule! După nuori serinu! Eca candu scriu aceste or- dine, am ondre a ve insciintiă, ca dupa-ce eri s’au luatu la judecata sutele de invinuiri politice din pizma date asupra’mi, se cunoscura a fi fbra fundamentu, si eu adi sum liberu. Judecat’a de totu nu e încheiata ca unele invinuiri sunt din corn. Solnocului, de pro- tbpopulu Szabo cu unu reformatu Verebdlyi tiesute, inse după aceste si acele se voru resfira. învinuirile intr’acelu tipu era incordate, ca se mi se ascunda sdrele. Socotiti ce mai forfdne spune: „Noăk a tri- misa cârti la Tidr’a romandsca si Moldov’a sub masc’a cartiloru de rugatiune, ca se scdle pe romani asupra ndstra." Aceste era vorbele in gur’a domniloru Ca- roieni. Ce mai forfdne! Ei singuri se rusindza de ce făcură. Acumu ve oftezu totu fericitulu bine si re- manu alu Dvdstra sincera amicu N o ă k. Eri adusera 17 robi din Gebe, cari s’ar fi scu- latu a derepena turm’a de oi a unui domnu. Astadi adusera 5 robi din Jănosi, totu pentru răpiri, totu ungari si aceia si aceștia. Tdte temnitiele sunt pline; la facerea drumului au scosu afara 115, si totu nu incapu in prinsori. Nu sciu ce va fi, dinpreuna sunt 827 robi. De candu e comitatulu Szathmăr n’au fostu atatia, că candu era mai multi, au fostu 240. (Va urma.) BIBLIOGRAFIA. Cărțile dein edilnr’a Seminarinlui Archidiecesanu in Blasiu. a) beserecesci. in crudo Acatistu . . in 8-u cu cirile, ---.54 Catavasiariu • n n n r> -10 Evangeliu ... „ foliu „ „ 5.04 Mineiu . ” ” ” ” ni Octoechu . . • . „ 4-U „ „ 2.24 Strasnicu . „ foliu „ „ 1.68 Triodu n n n » 4.20 Acatistu in 8-u cu litere lat. ---.36 Apostolu, editiunea noua, cu litere, (sub tipariu). Octoechu • . . . in 8-u cu litere lat. ---.50 1 40 Orologiu ' ” ” ” ” o on „ legatu in piele si aurita „ „ „ » 2.20 Pentecostariu . ’ ’ ” ” ” " ‘o*? PsaUire .’ EtĂftologiu (Molitv.) ' ” ” ” ” "^50 Liturgiariu • n 4-u „ „ 2.20 Liturgiariu pre velina • n n » n 3. --- b) scolastece, istorice, s. a. Abecedariu, editiunea noua (sub tipariu). Acte si fragmente pentru istori’a beserecei romane, de T. Cipariu. Blasiu 1855. 16 4- 280 pag. 8 u 1.38 Aritmetica, pentru scolele poporali de J. S. Stoianu —.15 Catechismu mare de Dr. Joane Bobu . . • —-56 Catechismu micu „ „ „ „ . . . • —.18 Crestomația seau analecte literarie dein cărțile mai vechi si noue romanesci, tipărite si manuscrise, incependu dela secululu XVI păna la alu XIX, cu notitia literaria, adunate si alese de T. Cipariu. Blasiu 1858. 38 4- 256 pag. 8-u .... 1-38 Cuventu la inaugurarea Asociatiunei rom. Trans., aperatu in contr’a unei critice, de T. Cipariu. Blasiu 1862. 135 pag...............................—.40 Elemente de filosofia după W. T. Krug de T. Cipariu. Blasiu voi. I 1861, voi. II 1863. ambe 676 pag. 8-u, fia-care volumu cu ..... 1-50 Elem. de limb’a romana după dialecte si monumente vechi, de T. Cipariu. Blasiu 1854. 8 -f- 200 pag. 1.20 Elem. de poetica, metru si versificatiune de T. Cipariu. Blasiu 1860 . . . . . . . . 1.03 Fisica (pentru scol'a poporale provediuta cu figure) de Ales. Micu. 8-u . . , . . • —.30 Gramateca latina după M. Schinagl, de T. Cipariu. P. II. Ed. II. Blasiu 1869. 304 pag. . . ■ 1.48 Istori’a baserecesca intogmita pre scurtu de Basiliu Batiu. Blasiu 1854. 6 4- 322 pag. . • . 1.-— Istoria biblica mare de G Popu . . . ■ —.55 mica „ „ „ . . . ... —25 Principi a de limba si de scriptura de T. Cipariu. Ed. II. Blasiu 1866. 4 4- 407 pag. . . • 2.15 Sciinti’a s. scripture, de T. Cipariu, (Introducere in cărțile noului si vechiului Testamentu). Blasiu 1854. 6 4- 242 pag.......................• .1.18 c) tipărituri. Protocole matriculari, completu 78 c61e, . . 3.15 Separata pentru Botezati, Conunati si Morti â 3 cr. c61a. Estrase din protocdle matriculari, . * .. contiulu —.48 Protocâle de Agende oficiose protopopesci „ —.50 (Va urmă). Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alii asociatiunei. — Tipografi’a Rfimer & Kamner.