—————— W 5-^ Acesta fâia ese ” cate 3 c.61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale <1 1 galbenii cu porto t 4Z --------- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ----------n-’ț>at Abonamentulu se^,'j face numai pe cate I 1 anu intregu. I Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- ( d lectori. --------—•v>^Sl Nr. 16. Brasiovu 15. Augustu 1877. Anulu X. Sumariu: Deia adnnarea gener. a asociat, trans. etc. — Romanulu in poesi’a sa poporale. (Urmare). — Epistole de ale repausatiloru. (Urmare.) — Starea instructiunei publice in Romani’a mica. — Procesu verbale. — Bibliografia. Deia adunarea generala a asociatiunei transilvane pen- tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu tienuta la Blasiu in 5, 6 et 7 Aug. st. n. 1877. Acea adunare ordinaria, a 16-ea deia 1861 incdce, a fostu interessanta nu numai pentru deci- siunile luate intr’ens’a, ci si pentru acelea care s’au prorogatu inadinsu. Lucrările sale principali se voru vedea din processulu verbale alu siedmtieloru sale, ca-ci acelea se voru publica indata-ce va urma veri- ficarea loru, cu care ocasiune va veni si cuventulu ’ de deschidere :alu dlui presiedinte lacobu Bologa. Din tdte se ve'dea si astadata, ca existenti’a si Înflorirea acestui institute transilvane nu se pdte cumpăni cu totu aerulu catu se scdte intr’unu anu din sinulu seu celu bogatu. Alegerile au fostu împreunate cu mari dificultăți si acdsta nu fbra cause grase. Numai presiedentele si v. presiedentele s’au alesu prin aclamatiune una- nima, toti ceilalți au fostu aleși prin votu secrete. Adunar. gener. pe an; v. 1878 se va tienea in Siemleu din tienutulu Salagiului situatu intre Clusiu si Oradea mare, in domincca ce va urma după 1. Augustu st. n. Romanulu in poesi’a sa poporale. (Urmare.) XXIV. Antibarbarus; peenliaritati gramaticali. ' Dara si gramatic’a limbei rom. are se câștige multe de tdte din studiulu mai aprofundata alu poe- siei ndstre poporali. Câți barbarismi si strainismi, câte neregularitati si necorectitati gramaticali nu mai introduseră si nu mai introducu si astadi scriitorii noștri in graiulu romanu, din simpla causa, că-ci nu si ieau ostendla de a reflectă seriosu la legile limbei, de a le studiă pre aceste in graiulu tieranului no- stru, alu cărui audiu si simtiu limbale romanescu inca nu apucă a sa corumpe prin cundscerea mai multoru limbe! Unu T. Maioreseu*) si altii inainte de elu ne *) T. Maioreseu Critice, Bucuresci 1874; dra inainte de dinsu L Eliade Radulescu in Curierulu de ambe secse si alte scripte ale lui; Gr. Baritiu mai adeseori in „Gazet’a Trans.," Fdi’a pentru minte scl.,“ si in „Transilvani’a;" si alti scriitori romani aiurea. fecera jă atenti la acdsta calamitate, la acestu ade- veratu periclu pentru limb’a rom.; si noi in intere- sulu prea momentosului obiectu, de care e vorba, nu ne potemu conteni de a nu pune aici si din par- te-ne unu micu „Antibarbarus," pentru că se sier- bdscazde esemplu corectivu. Eca dara căteva esemple din mulțimea barba- rismiloru romanesci, de cari se împiedeca omulu in vidti’a de tdte dilele, că si prin cele mai multe scrieri ale ndstre; Cumu te af]J? germano-ungurismu: wie be- finden Sie sich? hogy s mint talălja magăt? rbma- nesce: ce faci? ce mai faci? cumu te laudi? cumu te laudi cu sanetatea? că latinesce: quid agis? qiiid facis? (Romanulu si in tergu dice: cumu laudi calulu? adeca: cumu ’lu dai? cu cătu ’lu vendi ?) Aducu aminte dluiSchuliardt de urmatdriele cu- vinte (T. Maioreseu „Scrierea rom.," ed. 2 pag, 208), curatu romanesce cu de se usita aducu- aminte numai că verbu reflesivu, altumentre: a-« ducu aminte urmatdriele cuvinte. Batutdria in acdsta direcțiune (Fdi’a societat. bucov., 1867, Pg- 2), germ.: in diese Richtung einschlagend; rom.: tientesce intr’acolo, tinde in direcțiunea aceea. Cauți bine, cauți bine afara, germano-magiarismu: Sie sehen gut aus, jdl ndz ki, rom.: ai facia sane- tdsa, ai prospectu sanetosu, faci’a te arata sanetosu, cutare e rosiu sanetosu la facia, ’Lu invdtia pe din afara din tata in fiiu (T. Maioreseu o. c., pg. 241), germ.: lernt es auswendig, rom.: invdtia de rostu, invdtia de-o scie fara carte. Lucrulu acest’a nu pdte fi datatoriu de mesura, germ.: kann nicht massgebend sein, rom.: nu pdte sierbi de indreptariu, nu se pdte luă sdu privi de indreptariu, nu pdte fi normativa. Traduse opulu in anglesesce, in fraticesce, sdu pe italie-, nesce, pe rusesce, galo-slavismu: comment se dit en franșais? po russkii, po srbskii, po romunskii iproci, rom.: traduse pe romania, pe rusia, traduse iu romana, in magiar’a, traduse in limb’a grdea, seu si mai bine: traduse pe Platone romanesce (lat. Pla- tonem latine vertit, lățind reddidit), romanesce i dicu asia, scii romanesce? scl.; că-ci aceste adverbia nu le usitamu cu prepusetiuni, nu dicemu: a-lu tractă 30 — 182 — pe omenesce, a-lu frecă pe romanesce, ci ’lu frecă romanesce, jocă ursesce si alte asemeni. Se intie- lege dela sine (T. Maiorescu o. c., passim), germ.: es versteht sicii von selbst, rom.: se intielege de sine. Intona cestiunea de nationalitati, germ.: die Nationalitătenfrage betonen, rom.: se intona can- teculu, ăra cestiunea se releva său se accentua. I n- vătia dela dusim anulu, germ.: lerne von dem Feinde, rom.: invătia dela dusimanu; că-ci acestea si mai tdte prepusetinnile ndstre se construescu cu numele nearticulatu, dăca acesta nu e.altu-oumu de- terminați! prin ceva. Fii judeca tu la închisă re, mai rom.: fii condamnata. Una disproporția ce nu ne pdte miră (T. Maiorescu o. c., pg. 117), rom.: ce ne pdte pune in mirare, casiună mirare. Pentru prim’a dra, germ.: fiir’s erste mal, rom.: prim’a dra, antai’a dra, antai’a data; ferindu-ne de acumularea prepusetiuniloru, particeleloru si cuventie- leloru otidse. Cutare fii redicatu din postulu seu. germ.: er wurde seiner Stelle enthoben, rom.: fii depărtata dela funcțiune. De beu săr’a cafea năgra, nu sciu dormi tdta ndptea; sum morbosu, nu sciu mancă, nu sciu bea, ger- mano-magiarismu: ich kann nicht schlafen, nem tu- dok alunni, rom.: sum morbosu,*țiu potu mancă, nu potu bea, nu potu dormi. Se suna că cutare face căst’a si ceea, germ.: es verlautet, rom.: spunu că face, se aude că face cutare si cutare lu- cru. Elu fit strapusu la Pest’a, germ.: er wurde nach Pest versetzt, verlegt, rom.: elu fâ stra- mutatu; si altele, si altele. Din contra căte peculiaritati gramaticali genuine romanesci se manifesta in productele literari ale po- norului nostru, cari formădia una anumita caracteri- stica a limbei, descoperindu-ne spiritulu ei, si cari dreptu-acea merita cea mai atenta esaminare si cea mai caldurdsa imbraciosiare din partea literatorilor)! si preste a publicului romanu mai cultul Se damu câteva probe si din ele in ordinea gramaticei. Că se incepemu cu numele substantivu si ad- jectiva, aici ne ocure genulu mai latinescu la cuven- tele pulberu si radiu (nuori din pulberu prefa- cimdu, M. c. 115; si me stergu cu radiu de sdre, M. b. 16); inse cu unu soru — una sora (se se iea unu soru cu frate, P. 32). Terminatiunea plurale inca nu odata e mai corecta, că in usulii comune de adi, preeumu: câmpii, păcele, că in cărțile nd- stre cele betrane (că junii făcu certele si betranii păcele, A.), sor tiu sortii (germ. Loos) spre de- stingere de sdrte (germ. Schicksal), (dăca sortii te- oru portă, tierile a ventură, A.); dara de alta parte reu ca si uri — casi, fulgeri = fulgere; bine inse rarulu multariu pan teci (boi cu panteci plavani, A.). In privinti’a genitivului ne suprinde căte odata omiterea prepnsetiunei genitivali a (la gradina, la . cerdacu, lui hagf Bab’a-Novacu, F. I. 142, 148), cumu si punerea articlului definitiva mai adese ori după numenele proprie personali masculine in u (e Bog- danulu cela glametiu, A.) si prepunerea lui inaintea numeneloru comuni (după cumu lui badea i place, A.). Vocativulu numeneloru de fientie animate de declinatiunea a doua ’lu intempinamu, totu că in monumentele ndstre limbistice mai vechie, forte a- dese espresu cu form’a absoluta a numelui (Fiiu, la dste de vei merge, P. 55; ba io, puiu, n’oiu invelf, P. 42; că ci n’amu durda, puiu de corbu, dilele se ti-le sorbii, A.), au cu form’a vocativale in e, mol- dovenesce j (dragutiule bacie; corbi, corbi fratidre; arde-mi-te-ai, codru desu; alei, corbu corbisioru, A.; asemenea de totu desulu mari: si s’a dusu, marf, s’a dusu; care cuventu probabila nu e alta, decătu vocativulu moldovenescu-romanu alu latinului mas m a r i s). In cătu pentru adjective, aceste poesi’a ndstra poporale de multe ori le substantivădia, conforme tisului vechiu alu limbei, prin ce nu pucina potere si elegantia se adaoge frasei (si ca aspru mi-o în- trebă = cu asprime, P. 40; nu te-ai mai tredîtu din prostu = din prostia, A.; ’lu-apesa greulu — greu- tatea , F. I. 149; mi-a datu banii cu trasulu = ca trăsură, F. II. 77). Inse si mai energicu si frumosu se respica romanulu in poemele sale poporali, candu langa substantive in locu de determinatiuni adjecti- vali pune erasi substantive in dre-care forma de a- pusetiune, pre cari apoi une ori le potentiădia inca mai multu prin partidele comparatiunali: una pre- celentia acesta, cu carea numai pucine limbe se potu mundrf (are câni mai barbati; copiii argati; pdma cdrna, A.; ochii tei muri si frumoși, P. 2). La pronumene inca aflamu peculiaritati pre demne de considerata. Anume form’a dativale mi, lat. mi, mihi in locu de mie, a pronumelui personale intregu (se-mi dai mi pe soru-mea, P. 88), care si in pre- sente se usita prin părțile crisiane; cumu si vocati- vulu me vulg, mei, lat. mi (me domnule; me fe- meia, F. I. 191, 206), in usu atătu pentru partea barbatăsca cătu si femeiăsca in mai multe parti ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldaviei. Mai departe de- mustrativulu elu vulg, helu, heea, lat. iile, pre care lirnb’a rom. literaria moderna ’lu nesocotesce de totu, nu inse si graiulu si poesi’a poporale (boiari de ei mari; fetioreli romanasi de ei bielusieli, M. c. I. 87). Tacemu de declinarea posiesivgloru (dî ma-tei se te cunune = mama-ne-ta său mamei tale, A.), astadi inca regulata si generale australe-romanu seu macedono romanu in dialectulu si candu-va mai in usu si in cehi septemtrionale, preeumu ade- verescu cărțile bisericesc! antice. Cu respectu la verbu asisidere ne infaciosiădia poesi’a poporale rom. mai multe insusiri idiotice, dara pentru acea cătu se pdte de bune si recomandabili. Nu lungimii vorba despre unii archaismi că impera- tivulu stă dela st a. re (elu i dice: draga stă, ea in laturi totu se dă, A.), că mea lat. meat, meare (mea mai tare; că sângele mea pereu ~ merge; că do- rescu a o vedă, cumu dorescu in raia a meă, P. 27, — 183 — 80, 52), de si nnperativulu stă, câ dă dela dare, cumu ocure elu si in cariile ndstre mai vechie, aru fi de preferită formei moderne slavisate stăi; nu intendemu vorba nici despre unele câ elu bereâ (elu bereâ cu viclenia, se n’ajunga la betîa, P. .22, 28). Dara apoi fara indoiela e.demnu de imitare usulu infinitivului lungii, cumu ’lu vedemu mai ade- se-ori in poesiele ndstre poporali (dar de asi scire că-ar veni, F. II. 51), si-cumu ’lu intempinamu si adi pe totu pasulu in gur’a poporului dela isvdrele Crisiuriloru. Si mai de recomandata e inse omiterea posibile a sufiseloru ediu si eseu ba respectiv’a clase a verbeloru de conjugatiunea I. si a IV., cumu face adese-ori in moda asia de incantatoriu poesi’a popo rale (care fldre infldre ndptea la reedre, Mangiuc’a Botan. rom.; se străluci — se stralucesci; elu im- plete; te infiori; pana infloru florile dra, M. c. 89, 101; câ se-lu ochiu si eu — se lu ochiescu, F. I. 29). , Inca una curiositate limbistica si filologica cu respecta la verbul Teiminatiunile conjugationali ade- ca se deslipescu in limba-ne cu atâta libertate si iu- sioratate de tulpina verbale, cătu adese-ori intre a- cdsta si intre celea, alesu iri graiulu mai pateticu, se pdte vârf unu cuventielu sdu altulu fara vetemarea urechi ei romane, ceea ce are in cătuva parechia intre tdte neolatinele singuru iu terminatiunile conjugatiu- nali portugese, cari inca suntu atătu de volubili, in cătu se acatia si de infinitivulu verbului, pr. vio ter, ter-es, ter, ter-mos, ter-des, ter-em*), romanesce literalmente: vedih a avd io, a avd tu, a avd elu scl. (mag. lâtta birn-om, birn-od, birni-a, birn-upkz birh-otok, birn-iok); intogmai pdte audi omulu si in daco-roman'a, cu respectu la cestiunat’a volubilitate a terminatiuniloru conjugatiunali, nu odata: duce-ve-ti naibei! se-lu fi aflata-mu acasa; intielege-ve-ti dmeni buni! ild. duceți-ve, se-lu fi mu aflatu, intielegeti-ve, s. a. - De desclinita bagare de sdma suntu demne păr- ticelele cuventarei. Ele in limb’a daco-romana, pre- cum u si in sororile sale ndue latine apusane, câ in limbe per eminentiam analitice, jdea una rola de totu mare. Prd firescu lucru dara, câ precumu usulu loru falsu e in stare de a denaturâ multu pucinu frumds’a si armonids’a ne limba, asia prin usulu loru bunu si la loculu cuvenientiosu scriitoriulu va impromutâ fra- sei si stilului seu una simplitate, venjosia si indesime fdrte elegante, plăcută si incantatdria. In acestu re- spectu inse dra si dra suntemu avisati a meare in scdl’a poporului nostru de rându. Se luamu in speciale numai prepusetiunea de. Câte cercuscrieri îndelunge si tereitdria suplinesce romanulu cu acestu cuventielu de ddue litere! Elu dice: de tineru se insoră = inca fiindu tineru (F. I. *) F. Diez Grammatik der rom. Sprachen, II. p. 174; si diversele gramatice de limb’a portugesa. 30); lacrimi mari câ si bobulu, si de grele câ plum- bulu — ce atinge greutatea loru (F. II. 108); de vrajmasiu ce multu erâ (A.); elu de beutu a beutu — ce atinge beutulu (F. I. 177). Prepusetiunea de se afla, că in esemplnlu din urma, cu deosebire desu in legătură cu participiulu trecutu alu verbeloru, candu apoi ne redă in tdta privinti’a pre snpiuulu latinu, care forma verbale si de constructiune indesata sin- gura daco-romandsca, o păstră intre tdte limbile neo- latine, d. e. usioru de dîsu, greu de facutu, lat. fa- cile dictu, difficile factu; inse acea prepusetiune a orea se si omite in cântecele ndstre poporali, in cătu estu nrodn avemu puru si simplu supinulu latinu si construitiunea formata cu elu (sarutatu m’a sarutatu = de sarutatu m’a sarutatu, F. II. 166). Afara de aceste prepusetiunea cestiunata in productele poetice poporali rom. mai pe fia-care pasu.o gasimu intre- buintiata asia, că determinati unea adjectivale in ge- nuin respectivu masculinu au femininu prepunendu- se substantivului, acea dresi cumu se substantivddia prin intrepunerea memoratei prepusetiuni (da-mi o franța de lescaia — e lescaia franța; merge unu ti- neru de voinicu = unu voinicu tineru (A); si care urechia romana nu simte poterea si frumoseti’a estui soiu de construire? Analoga sensu si poterosia im- promuta de pusu intre ddue adjective, cari au se se determine unulu pre altulu (nebunii de bunu; gal- benu de grasu; mortu de beatu), unde desu mentiu- nat’a prepusetiune aorea se si omite (mortu beatu; mdrta beata, F. I. 130, II. 224), Frumosu e si usulu lui de alu scopului si causei (brdsd’a o intdree, grâulu de mi-lu cdce, M. c, 149; aid’ frate la biserica^ de sant’a domineca, A.), cumu l’amu pote numi in ase- meni frasi. Mai memoramu in privinti’a prepusetiu- niloru inca numai aplecarea graiului poporale de a esprime lucrurile cătu mai marcatu si mai luminatu, de unde nu odata folosesce si ddue prepusetiuni pen- tru mai lămurită desemnare a locului si teudentiei (in spre munți mergea*), A.); dara de alta parte in. aceeași . mesura iubesce si scurtimea espresiuniloru, pentru acea, unde pdte face fara vatemarea audiului rom. si a sensului, omite bucuroșii căte una prepu- setiune sdu alta (cu sialvari de ciocolata, cotulu cinci galbeni luata, A.; chica crdtia meruntiele = in me- runtiele, F. II. 98). Ultim’a insusire, omiterea prepusetiunei dinaintea numelui, o aflamu adese-ori si la adverbiale substan- tivali, cari, precumu e cunoscuta, formddia una parte prea notabile intre adverbiele limbeloru fiice ale la- tinei. Atari substantive locutienutdrie de adverbia, fara prepusetiune inainte-si, au in limba-ne aspectulu unoru remasitie ale cașului ablativu sdu instrumen- tale latinu (du-te fug’a; s’a datu dur’a in diosu pe *) In alalte sorori neo-latine inca se obserba aedsta; p. e. in italian’a: giă venia su per le torbide onde; una voce per entr’o la fronde grido ~ r. pre-intre. 30* — 184 — dealu: r<5ta in giuru-mi me uitai, A.); se ducea bie- tulu Arapu, rostogolulu preste capu, A.); la tbta templarea usulu loru cuvenientiosu posiăde multa elegantia si potere. Intogmai de frumosu se omite au celu pucinu se scurta chte-odata cutare si cutare conjunctiune (me-’ei gasf uscata cărna = că cărn’a, F. I. 110; mai bine potu la betranetie, cumu poteamu la tineretie =: decătu cumu, F. I. 121; cătu ai trece prin livada, mai bine ai veni- in ograda — decătu, F. II. 119); că se tacemu de folosirea intru unu modu prea frumosu si prea poterosu a aceleiași con- junctiuni său aceluiași adverbiu prin simpl’a repetire a conjunctiunei său adverbiului (cumu te prinde, cumu pici diosu, M. b. 13; candu de candu se dă in mine, A.) In fine studiandu poesi’a rom. poporale mai damu intr’insa preste peculiaritati gramaticali de a- cele, cari privescu formațiunea cuventeloru. Anume formarea prin derivatiune e mai libera, mai indres- nătia: același sufisu derivatiunale se adauge si de dăue ori (catielei, catielulu = catielusiu, M. c. 142); se adauge sufisu deminitivu masculinu la nume fo- lositu cu terminatiune si articulare feminina, (baditiu badisiorulu micu = badea, baditi’a, P. 29), contra regulei limbei năstre, carea dintre tăte neo-latinele singura formădia că latina deminutivu au augmen- tati vu mase, numai dela primitivu masculinu, femin. numai dela feminine; preste totu derivarea se face adese cu sufise mai romanesci său in modu mai aba- tutu dela usulu vorbirei de adi; asia: angerelu = angerasiu, santia = santienia cu sufisu slav., alunelu, lucăferelu (M. c. 15), mortîu, intuneeătia, merioru — meri^ioru (M. c. 144), preveghiăla scl. Asisidere for- marea prin compunere e mai entediata, că ne alta- data = precumu nu de alta data, si adese ori fărte drastica pantru coneeptulu si sensulu, ce are se-lu esprime respectivulu cuventu compusu (fost’ai leleo cu lipici, si ai remasu cu fugi-de-aici, A.; pui’agai’a; halea-malea; hopu-tropu; ânelusiu-inverticusiu si al- tele) ; din contra in loculu compuseloru cu prefise prepusetiunali de multe ori ne suprinde, si nu fara amenitate, cuventulu de radecina despoiatu de acelu prefisu, chiaru că in vechiele năstre cârti bisericesci (noptamu, tunecătia, verdîndu, betranire, ild. innop- tamu, intuneeătia, inverdîndu, imbetranire scl.). (Va urma.) Epistole de ale repausatilorii (Urmare.) Adresata: A Monsieur Monsieur Nicolas Balcșesko a Boukarest. M’am bucuratu din inima vediendu programa si alte acte, din care am pututu vedă, ch ati isbutitu a apuca cârm’a tierii si că libertatea a triumfată in tiăra. Bine ar fi, numai cătu se păte se ve feriti deocamdată de numirea de republica, ch si asia tiranii se uita cu pisma la starea libertății de acum, si pre- jurulu nostru este cu multu mai critico, decătu se ne putemu lașa numai in săm’a ărbei intemplari. Cea dintaia grija se ve fia fratiloru, arm’a! — Armata cătu mai in graba cautati se aveți — că se puteti celu puținu cea dintaia navala se o intempinati cu buna isprava; apoi de acf incolo va fi grij’a năstra, si mai pre urma grij’a Europei. In tăta intemplarea nu ar fi reu se pasîti la ăre-care legătură cu gubernulu ungurescu, că si in- susi superatu fiindu de panslavismulu meridionalu, a cnnoscutu, că nu păte avă mai de nadesde aliatu asupra Slaviloru decumu sunt Romanii. Eu fiindu deputatu la adunarea tierii — voiu face tăte, pentru ce se fia aliantia intre aceste doue tieri. Relatiunea cu Turci’a se nu o clintiți; decătu dela Franci’a se cereți si dela Germania, se ve cu- născa de stătu suveranii; asia apoi Muscalulu nu’si păte cauta mai multu pretestu spre a se amesteca in trebile Romaniloru. Decătu ăra si ăra ve indemnu, nu glumireti, — ci ve armati — scii cumu e dis’a: Si vis pacem, para bellum! — Din multe cerimonii său ale tacticei mi- litare scăteti numai esenti’a, si lasandu nimicurile la o parte, esercitati armat’a numai intru acelea evoluții, ce suntu de cea mai neaparata trebuintia. Altmintre fratiloru, fiți cu inima, si stati toti cu totii pentru libertate. Dumnedieulu libertății s’a de- steptatu — elu priveghiaza preste sărtea popăraloru — nu trebue decătu numai obstăsca vointia — si tiranii voru remanea rusînati; si noi fratiăre, carii scii ch amu fostu jertfa maniei tiraniloru, acum vre- mea este se ne isbandimu. Eu lauda fia Domnului, pre cei din părțile acestea ii vedu toti trantiti, ur- măza si cei de preste Alpi se fia risipiti. Eu frate! se scii ch am plânsu' de bucuria, candu am luatu scire despre triumfulu libertății in Romani’a; — si cu nerăbdare asteptu că eu, carele după cumu scii, că robu esindu din acea tiăra, pentru-ca iam vrutu desrobirea, si carele totu din pricin’a acăsta ărasi am picatu in robi’a amara, acumu că omu slo- bodu se vediu Romani’a sloboda si se me bucuru de fericirea fratiloru mei, carii mai de multu aru fi me- ritata acăsta sărte. — Eu cu tăte ch me aflu fărte ocupatu, dar indata ce se va inchide adunarea tierii — macaru numai pre o di, voiu se vinu se ne ve- demu, ch mi doru de frații mei — si me voiu bu- cura putendu vedă pre acei barbati —- carii n’au pregetatu a se jertfi pentru obstăsc’a fericire a po- porului si a tierei. Inchinandu-me cu fratiăsca dragoste tuturoru pa- triotiloru suntu Pest’a ⁸/₂₀ luliu 1848. Alu Dumitale plecatu Eftimiu Murgu mp. P. S. Prin incrediutulu meu D. Vasilie Maniu te rogu scriemi cele de cuvenintia si eo din partemi voiu cauta se pregatescu adunarea, spre a pași la o aliantia cu Moldoromani’a. Bine este dar se ne in- — 185 tielegemu: si Dvdstra bine ar fi se auctorisati pre cineva spre a tracta in numele tierii, că nu’i bine se stamu isolati. Idem.*) *) Renumitulu barbatu Eftitnie Murgu, fiiu de locotenente din graniti’a militaria a Banatului, in urmarea secularieloru fre- cări si discordii dintre romani si șerbi in acea parte a patriei ndstre, plinu de ura contra slaviloru, isi făcuse studiele sale juridice la Pest’a, de unde pe la 1834 trecuse la lassi câ pro- fessoru, âra de acolo se invitase in Augustu 1836 la Bucuresci totu câ professoru, inse preste totu forte nemultiamitu, mai alesu din causa câ nu i se dâ una cathedra de filosofia, pe care se propună dinsulu cumu va voi. In Bucuresci stete pana la 1839, agitandu inse la diverse ocasiuni contra panslavismului, si cu atătu mai multu contra Russiei, pana ce se compromise in misl- carile junimei din acelu anu, din care causa fiindu arestata fu . tramisu la Sibiiu, de unde comandantele gener. br. Wernhardt ilu dimisse in libertate spre a se intorce la Banatu. Urele dintre șerbi si romani ajunseră pe atunci la culme. Romanii impilati si storsi pana la meduva de șerbi, dupa-ce perdusera multi ani cu procese sterpe, pre care le perdea mai totu-deauna la aucto- • ritatile unguresci, In fine venindu la ultim’a desperatiune, pentru că se scape de spoliatiunile clerului serbescu, începură a trece la biseric’a greco-catholica, Atunci Murgu intrevenindu cu energia si chiaru cu violentia dise: Stati pe locu. Trebue se reintrati in drepturile vâstre tales quales, fora a ve schimba professiunea de credintia, că-ci de aici, ar urma, că de v’ar merge reu si că uniti cu Rom’a, se ve schimbati âra, se ve faceți de es. calvini si asia mai departe. Murgu luă asupra’si portarea causeloru ro- manesci intr’una epoca, in care legile, rescriptele si diplomele imperatesci se vedea aruncate pe sub mâsa de cătra cancelari si alti funcționari inalti; tdte dependea numai dela bunulu plăcu si dela unele maxime de stătu fârte periculâse. Asia Murgu in locu se câștige procesele, fă prinsu in modu forte brutale, dusu dela unu , comitatu in altulu si in fine aruncata la Pest’a in prinsore grea si lunga, sub titlu ^e agitatoriu politicu, de unde fu liberatu in 1844 prin poporulu revoltatu. Din acestea linia- mente ale vietiei lui Murgu pot,e cineva petrunde usioru in spiritulu epistolei sale publicate acileâ. Unu lucru nu se prea pâte esplica: trist’a ilusiune ce’si facea pe atunci Murgu, că si alti cătiva romani din Ungari’a, despre confederatiuni magiaro- romaneSci intr’o epoca, pre candu capii conducători ai revolu- tiunei magiare iti vorbia de imperiu magiaru dela Adri’a pana la Marea .nâgra, si cerea supunere necondiționata dela intrâga națiunea romana. Se scie forte bine nu numai din corespon- dentele păstrate, ci si din marturi’a mai multoru barbati romani din Romani’a, & afara de I. Maiorescu au mersu la Pest’a I. Brateanu, Nic. Balce.scu, doi Golesci si altii, carii au tractatu cu Kossuth si cu Kossuthianii septemani întregi,, inse fbra nici unu resultatu, in cătu mai pe urma unii dintre ei scriseră la Bucuresci: Cu magiarii nu potemu tracta; perdemu numai tem- pulu; âmeni inganfati, ne vorbescu de alte secaturi. Ei n’au idea de libertate. Au ridicata furci si in Banatu câ in Transil- vani’a pe la tdte comunele, etc. Not’a Red. Tr. Vien’a 7/19 Maiu 1849. Frate Baritiu! Tdte scrisorile tale, atatu cele prin poște, catu si cea prin Pantazi au venitu la loculu loru*). Soi- rile ce ni le dai ne-au interesatu. Aveamu si avemu multe si delafrate-meu, care dupace a trecutu pe la tdte lagarile prefectiloru romani, afara de alu lui Balintu, care după cumu vediuramu in dilele aceste in Lloyd, amerintia Clusiulu, la 5. Aprilie s’a trasu din Hatzeg la Caransebesiu, apoi la 15 Aprilie la Rusiav’a. M’am miratu că si tu dici că iutre altele scrisorile cele diu „Ostdeutsche Post“ ar fi produsu ur’a cea mai mare a.sasiloru asupra-ne. Se vede dar, că voi intr’unu locu cu sasii, n’ati cunoscutu intrigile loru! cumu le-amu descoperitu eu aici inca in Ianuarie înaintea venirei deputatiloru, si cumu le cunoscu acumu si ei. Tdte cele ce le-au vomitu foile sasiloru, le ba- gasera ei aici in capulu ministriloru de mai nainte si inca si altele mai grele, pe care inca totu nu le-amu potutu scdte din capulu unui ministru! Astadi am incheiatu alu 3-lea memorialu, in 8 cdle, la care, fiindu si patimasiu si margiuitu in casa, lucrediu de 5 dile. Petitiunea, după ce amu conceput’o după ve- nirea loru, singuru, a mai schimbat’o Laurianu in forma, nu in esintia, după gasirea cu cale a lui Popu. De aci in colo, fiindu-că bietulu Laurianu e totu bol- navosu, amu lucratu ale deputatiunei tdte șinguru. Amu facutu unu memorialu, in care amu bagatu acele idei politice, ce după, vointi’a lui Popu au re- masu din petitiune. Memonalulu sprijinitoriu peti- tiunei s’a datu ministeriului si s’a si tiparitu împreuna cu petitiunea. După esirea constitutiunei amu lucratu o remonstratiune catra imperatorulu pentru numirea Sachsenland, si amu mai facutu si unu altu roe- morialu totu pentru acdsta, cu care amu insocitu re- monstratiunea catra ministeriu. Aceste nu s’au tipa- ritu inca. Pentru episcopu amu facutu o scrisdre lunga catra G. lellachich, energica, dar a subscris’o. Facusemu mai nainte alta catra Puchner, dar nu l’a mai gasitu in Transilvani’a. In dilele trecute a fa- cutu Laurianu o harthie catra ministeriu pentru prinșii in Romani’a. După ce puseramu man’a pe memo- rialulu lui Bedeus, si vediuramu calumniile cele vechi asupra ndstra, me apucaiu de-alu 3-lea memorialu, de care amu atinsu mai susu. Este, de 8 cdle, inca nu l’amu cetitu episcopului si deputatiloru si nu sciu daca episcopulu va voi se’lu subscrie, cu tdte că *) Acesta se intielege asia, că pre catu timpu G. Ba- ritiu se află refugiata la Campin’a iu Romani’a cu famili’a sa spoliata prin insurgenții dela Brasiovu de t6ta rnic’a sa avere de 5400 fl. m. conv., adeca dela 25/12 Mart, pana pe la 15/3 luniu 1849 candu fu arestata de boieri si ruși, elu tienea corespondentia cu deputatiunea dela Vien’a prin midiu- locirea unoru comercianti via Agram său via Leopole, prin theologulu G. Pantazi, care șe află totu la Vien’a pe langa episcopulu Andreiu. Nota Red. . 186 — nu’lu vomu lașa a se codi. In acestu memorialu, scrisu in tonulu celu mai energicu, pre catu me iarta puterea in limb’a germana, desvoltu politic’a natiuniloru, dela intrarea magiariloru si a sasiloru in contra romaniloru, pana la evenimentele din anulu trecuta. Apoi esplicu cursulu evenimenteloru, si po- litic’a cea egoistica a sasiloru, isvorita din inascut’a loru timiditate si din cugetulu ce le aduce aminte relele făcute de ei romanului, — influinti’a acestei politice asupra operatiuniloru si mesuriloru belice spre darapanarea romaniloru, tragu paralela intre purtarea sasului si a romanului, arata faptele belice ale unui si altuia, descoperiu scopulu celu dusimanu romaniloru in memorialulu lui Bedeus, — tragu pa- ralela intre crudimile magiariloru, hrapirile sasiloru si represaliile romaniloru, aperu pe urma comitetulu si tdta inteliginti’a romana ce astadi geme in prin- cipate persecutata de ruși, rusolatri si chiar de sasi. Aratu purtarea sasiloru după ocuparea Ardealului de Bem, si tinerea aloru 5 prefecți romani pana la 5 Aprilie, dr’ dela 5 incdce a 4 prefecți, Balint, lancu, Auxentiu si Buteanu. Aste suntu ideile principali ale memorialului, in care voiescu odata pentru totu- deauna se aperu caus’a cu tdta virtutea mea de romanu. Afara de aceste amu mai aperatu pe comitetu in Presa de calumniile de comunismu si dacoro- manismu, esite dela partid’a vechie conservativa ma- giara, in capulu careia sta logica. Unu alfa articulu alu acelei partide, l’amu refutatu si eu intr’unu ar- ticulu lungii, Laurianu in altulu scurtu. De o luna stau amendoue pe la jurnale, si cu adi mâine, inca totu n’au esitu la lumina. Trebuescu si aici bani, de unsu; asia mergu lucrurile. Cate fapte frumdse amu aflatu despre Landsturm tdte le-amu publicatu in gazete. Candu amu scrisu de-unedile iu Presse despre bataia dela Sabiiu, si purtarea lui Puchner, si amu aratatu că se mai tînu 4 prefecți romani in contra magiariloru, se mirara toti. Unu sasu respunde totu in Presse, că cumu se pdte? Dar primi si Lloyd scire si o publică, că lancu amerintia Clusiulu si magiarii au inceputu a fugi dr’ la Pesta. Vei sci că sasii au trimisu adresa cu 40,000 subscripturi la Kosuth, multiamindu’i că ’ia scapatu de despotis- mullu austriaco-rusescu 11 Tdte le insîru in memo- rialu. . De si bietulu Laurianu e bolnavu, dar mie nu’mi lipsesce curagiu si energie. Acumu a venitu si Schmerling aici; de va intra in ministeriu, speru prin elu multe. Alu teu I. M.*) Vien’a 12/24 Aug. 1849. Numai pentru tine. Frate Baritiu! Nu’mi potu esplica facerea si total’a ta retragere de lume, ca candu n’ai mai fi in ea, decătu gandin- *) Adeca loanu Maiorescu. Not’a Red. du-me la fatal’a lovitura, ce te-a atinsa. Fara a fi langa tine imi imaginezu urmele sangerdse, ce va fi lasatu in inima-’ti, in inim’a unui inchinatu cu to- tulu intereselor monarchiei, ne-omends’a maltratare ce ai avutu a suferi. Crede, că fia care din noi a simtit’o profunda, si noi aici din minutulu ce amu auditu, am facutu pașii ce amu putută spre elibera- rea ta,* prin harthia din partea deputatiunei. Vei fi vediutu, că eu intr’unu estrasu dintr’o scrisdre a lui Vasilie din Galați, amu scrisu si in „Presse,“ cu tdte că n’a tipări tu intregu ceea ce amu scrisu eu. In „Ost-deutsche-Post“ ingrigiramu a se trece din cuventu in cuventu ceea ce scrisese Bucovina despre tine, pentru care si redactiunea acestui jurnalu era se o patia bună. Firesce aceste suntu si din parte-ne mici probe de durerea ce amu simtitu, si pentru tine pucina mângâiere, după ce ai suferita atata. Cu tdte aceste eu amu dreptulu de a apella la barbati’a ta, si de a pretinde in puterea ei, ca se nu cădi cu inim’a, se nu te demoralisedi. Interesele natiunei, pe care le-ai aparatu atati ani, au si ele unu dreptu tare de a’ti cere activitatea. Ca se mai facemu nefacutu, ceea ce a trecutu, nu se pdte; mangaierea, că mai toti drepții .au patimitu, dr nu e prea dulce. Inse curagiulu teu celu naturale si interesele cele mari ale natiunei si affectiunile amiciloru trebue se te sustîna, ca se nu cădi sub dorerds’a impresiune a tristei intemplari. Fii barbatu, ridica-te cu sufletulu, scutura-te de inti- paririle cela amaricidse, culege numai invetiatur’a ce urmddia de aici, .. . gandesce-te ca lucruri grele ne mai astdpta in caus’a naționala, in care nu este ier- tata a impucina curagiulu si activitatea nici odata, si puindu degetulu cu nepăsare peste loculu celu ra- nitu, scdla-te si cu poteri noue si intinerite reintra in activitate in dram’a naționala. Inca odata, nu in- genunchia sub cercarea sdrtei, ridicate, incinge-te cu barbatia si’ti apuca nararea întrerupta in Sabiiu si Coron’a. Eu amu o ideie mai buna despre curagiulu teu, decătu se nu sperezu, că pana acumu ești si vin- decata*). Acum ceva cftspre cele de aici. Este unu anu trecutu de candu me ocupu nu- mai cu diplomatica si politica. Me credu in stare de a’ti da in pucine cuvente o ideia drdpta despre sta- rea lucruriloru aici. Pana la anulu nou, 1849, se . Pre candu scriă acestea loanu Maiorescu, nu sciă că Gr. Baritiu dupace fu dimissu din arestulu militariu, fu in- ternata in Bucovin’a si pusu sub privighiare politiana. Nu cunoscea nici inpregiurarea, că tocma in lun’a Augustu il- lustr’a familia Hormuzache, caletorise pd 1 luna intrega la Dulcesci in Moldov’a, si asia redactarea Bucovinei remase numai asupr’a lui Baritiu. Acestea sunt căușele, pentru care densulu curmase deocamdată corespondentele cu deputatiunea naționale dela Vien’a. Se intielege prea usioru, că calami- tatea in care ’i ajunsese famili’a si brutalitatea cu care fu- sese tractatu anume in Campin’a de catra colonelulu rusescu Vrangel si politiaiulu tradatoriu Negrescu, era in Bucovin’a de catra maiorulu c. r. br. Barko, ilu amarise f6rte, fbra inse a’lu aduce vre-odata la desperatiune. Not. Red. 187 — vedp eh in ministeriala austriacii nu se întruniseră părerile la o politica firma si determinata catra po- pulii ori nationalitatile • cele credincidse ale monar- chiei, — firesce nici asupra unoru idei firme si de- terminate despre organismulu statului intregu, despre unitatea lui, constituirea nationalitatiloru in sine si catra puterea centrala. Pana atunci principiulu „ega- litate! natiuniloru“ se parea a se intielege de gubernu totu cam asia, cumu l’au intielesu populii. Atunci popnlii carii s’au sculatu cu arme in contra magia- rismului pentru sine si intregitatea monarchiei, do- bendiau usioru împlinirea cereriloru loru, prin pa- tente imperiale. Asia au dobenditu Croatii isolare de Ungari’a, Serbii o voivodobina cu voie de a se alipi de Croati’a ori alta, sasii garanti’a drepturiloru loru in nou’a constitutiune si numirea deSachsenland. Romanulu n’a sciutu a se folosi de ocasiune. Elu a credintu, ca faptele cele stralucitdre si inchinamen- tulu loru causei celei drepte in Ardealu, voru ajunge a’lu recomanda si ai assecura caus’a. Eu insa de colo de unde me aflămu,*) murdmu de necadiu, ve- diendu sasi, șerbi, croati, la Vien’a, si nici unulu din partea romaniloru. Am alergată dar la Vien’a, si lucrurile in Decembre stau fdrte bine. (5menii me întrebau: care suntu cererile romaniloru? De ce nu vinu deputati? Eu chiar’ din vorbele loru am trasu incredintiarea, ca uniunea toturoru romaniloru e prac- ticabila; nu numai eu, care me ocupasemu tu acdsta cestiune, dai¹ chiar si agentulu Dobranu, care pentru romanismu nu de multu simte ceva mai bine, s’a convinsu, ca miniștrii si curtea n’ar primi cu neplă- cere acdsta ideia. Inimicii noștri cei vechi, sasii si aristocrati’a magiara, de si ne muscasera, mai alesu cei dintaiu: ca-ci cești din urma nu prea aveau nasu; dar nu se prindeau ale loru asia in sdma că mai tardiu. Veni anulu nou. In Itali’a mersera lucrurile peste așteptare bine, si Radetzki nu numai nu se temea de unu altu resbelu, ci se parea ca Far dori, atatu era de siguru. Intrarea principelui Vindischgrătz in capital’a Ungariei fara versare de sânge si fug’a magiaroniloru lâ Dobritînu, dede si lui Vindisgrătz si gubernului de aci o ideia falsa despre estensitatea si petrunderea spiritului rebelionariu in popnlulu ma- giaru si despre tdta poterea kosuthianiloru, lucrandu si aristocrati’a cea conservativa de aici spre a con- vinge pe ministru despre aceea, că rebeliunea in Ungari’a este numai a unei minorități neînsemnate. Totu cu aceste idei false a intratu altă ilusiune in capulu dmeniloru: că adeca poterea militară a Au- striei e neinvingibila, si in stare fara scularea „in massa“ a populilora credincioși a restabili liniscea, ca prin urmare avendu gubernulu o astu-feliu de potere in disponibilitatea sa, ar' potea restringe do- rintiele populiloru si a croi o ceptralisatiune mai strinsa pe base „strinsu conservative.“ Atunci se forma planulu de octroyata;’ atunci se vedea prin *) La Francofurtu. Not’a Red. cate unu transparenta, parerea de reu, că s’au facutu prea multe concesiuni populiloru. • Peste totu s’a determinata a nu se mai da pa- tente imperiale determinate la petitiunile nationalita- tiloru. “Sub aceste auspicii s’a datu petitiunea ro- mana, si apoi a slovaciloru din Ungari’a. Se se dea unu respunsu negativii la ele, nu venia bine, pentru-ca respundeai ca es. sasiloru, serbiloru si croatiloru, se’ti primdsca totu ce cei, nu le da man’a, că ci acumu voiau a mai trage din ceea ce au datu. De aici a urinata traganarea, si după esirea constitutiunei oc- troiate menarea la ea, unde aveți totu, după cumu dicu ei. Slovacii cu nesce promisiuni generale si nu- mai orale plecara acasa. Noi nu. De si episcopulu si chiar’ si Laurianu descuragiati dtceau de multe ori, se mergemu acasa, eu din contra, se solicitamu, si lucramu la harții, si domnialoru le subscrieau si le damu apoi cu totii. Dușmanii noștri sau inmultitu si miniștrii — unii — unulu mai cu sdma — ne țotu imputa idei comunistice — propagandismu strainu, — si peste totu comitetulu era reu vediutu.—^Prin- cipele Muntenegru*), fiindu eu si Laurianu la elu odata, l’a numitu „prowisorische Regierung!!® Eu din contra strigămu se pasimu cu energie, de si a- cumn ne bateau si in fdi’a ministeriala Lloyd. Asia dar’ amu datu după cele trei adrese homagiale — catra tinerulu imperatoru, catra betranulu, —si catra părinți — compuse de mine, amu datu petitiunea la care amu lucrata si eu si Laurianu; apoi amu datu memoriakilu dela 5 Marte compusa de mine. După esirea constitutiunei octroiate m’amu pusu si amu facutu alta petitiune catra imperatulu „eine Art Verwahrung“ in contra numirei „Sachsenland;“ o primiră, o subscrisera si o dedera la 12 Martie imperatului; si după ce ne intdrseramu dr’ la Vien’a, o dederamu ministeriului insocita de unu memorialu mica, facutu totu de mine. Vinu banatienii; dau si ei, unindu-se cu petitiunea natiunei. Intr’aceea vine epoc’a organisarei. Noi totu calumniati si acumu im- pumnati ca n’avemu barbati apti pentru posturi. De- putatiunea in adunantia plenaria me insarcină se mai compuiu a 3-a petitiune. Amu facut’o, si aperu de calumnii pe comitetu si toti barbatii, popululu; arata ca avemu dmeni apti, si motivezu cu arguminte noue necesitatea impreunarei romaniloru. Asta s’a datu, adeca amu dat’o in corpore tdta deputatiunea la im- peratulu in Schdnbriinn; a fostu si Barnutiu cu noi. Peste cateva dile ese dela ministeriu catra episcopulu o hârtie cu promisiuni generale ca respunsu la petitiuni; dar’ purtă datulu 18 Iulie, dioa in care amu datu a 3 a petitiune Ia imperatulu, prin urmare nu potd fi respunsu la asta. Era subscrisa numai de ministrulu Bach. — Se determină a se face unu respunsu energica; mi ar fi placutu se’lu făcu totu eu; dar’ episcopulu a insarcinatu pe Mocioni; eu aveamu atunci alta lucrare. S’a facutu acelu respunsu si s’a datu ministeriului. Afara de aceea eu duceamu *) Schwarzenberg, ministrulu. Red. Trans. — 188 — protocolulu, modificamu în dilele acele a 3 a dra unu memori^Ju mare câ o apologie a „natiunei romane" in contra tuturoru calumniiloru din secuii, si in con- tra politicei sasiloru si magiariloru. Memorialulu a- cesta l’amu fostu facutu in primele dile de* Maiu, l’am cetitu adnnarei, de trei ori s’a totu modificatu cate ceva, primindn-se a 3-a dra si nisce observatiuni ale lui Barnutiu. După ce episcopulu a totu tergi- versata a’lu subscrie, acumu de-odata afla Barnutiu si Laurianu, ca e prea aspru si o se se supere Pucbner. Caus’a acestei schimbări de păreri era, ca ve- nise scirea ca Pnchner in pucine dile o se vina in Viena. Ei dar n’aveau curagiulu de a spune ade- verulu. M’am superatu tare; cu tdte aceste, fiindcă nici o hârtie nu lucrasemu cu atata studiu si plă- cere, luaiu a 4-a ora memorialulu si mai muiaiu unele locuri. Abia aduseramu pe episcopu se’lu sub- scrie; denique in primele dile de Aug. se dede mi- nisteriului. De va veni Barnutiu cu ceilalți prin Bu- covina, primesci unu esemplariu impuru, adeca cumu era a 3-a dra. si observatiunile pe harthia deosebita. Aceste au semnulu loru care te mana la același semnu in manuscrisulu testu. Dela venirea rusiloru totu strigu, câ toti cei ce n’au nici o trdba aici, se mdrga acasa; nu’i potu urni. Precumu in tdmna pana la Craciunu pecatulu era ca nu e nimeni aici, asia acumu este, ca nu e nimeni in Transilvania. Barnutiu dice ca nu va merge fara Laurianu. — Peste pucine dile.plecu si eu. — Spre revedere. Eu trimitu prin Pantazi si ceilalți giamantanulu meu, unu giainantanu mai micu cu unele din haine, câ se me usiurezu. I. Maiorescu. (Va urma.) .Starea instructiunei publice in Romani’a mica. Din capital’a antai’a si a dou’a a României lectorii nostrii au avutu mai multe ocasiune de a se informa despre progressele scdleloru, mai pucinu inse dela Craiov’a. Ne tienemu astadata de datorintia plăcută a reproduce după Monitorii celu pucinu in estrasu unele date scolastice culese din discursulu dlui di- rectoru G. Fdntaninu (nascutu in Brasiovu), după care urmdza respunsulu M. Sale Domnitoriului si ac- tivitatea M. Sale Ddmnei la scdlele de fetitie. „Stabilimentele de instrucțiune si educatiune, ce se adopera astadi a respandi lumin’a, moralitatea si patriotismulu in tinerimea ndstra, sunt de patru di- ferite specie: scdle secundarie, scdle primărie urbane de băieți si de fete, scdle primărie rurale, si in fine stabilimente private. Scdlele secundare din urbea ndstra sunt astadi in numeru de 4: liceulu, scdl’a centrala de fete, scdl’a normala primara si scdl’a de meserii, dintre cari cele | doue din urma intretienute de onorabilulu consiliu judetianu. Liceulu nostru urmăresc® unu scopu identicu cu alu tutoru liceeloru si gimnasieloru moderne, care e desvoltarea armonica a facultatiloru principali ale tenerului, si procurarea cunoscintieloru encyclopedice, necessarie omului cultivatu din epoc’a ndstra, care cultura tinde spre universitate. Școlarii liceului no- stru, impartiti in 7 clase, in numeru de 432, suntu conduși de 19 profesori. Nou’a programa adoptata de consiliulu generalu de instrucțiune in sessiunea sa din Septemvre trecutu, s’a esecutatu estu tempu in clasele I—III., avendu a se introduce treptatu si in clasele urmatdre. De liceulu nostru se afla alipitu si unu internatu impopulatu astadi de 36 bursieri intretienuti de stătu. Scdl’a centrala de fete este destinata a procura tinerimei ndstre feminine o instrucțiune mai desvol- tata si mai variata, paralela cu cea propusa in cur- sulu inferioru alu liceului, avendu totu-odata a servi de scdla normala pentru acele tinere, ce ar voi a se consacra carierei; de institutrici. Acestu institutu nu- mera acumu 9 profesori sdu profesdre si 118 eleve, intre cari 90 de bursiere ale statului. Scdl’a normala si scdl’a de meserii, creatiuni datorite patriotismului luminata alu barbatiloru ce au compusu si compunu consiliulu nostru judetianu, au de tienta a formâ invetiatori apti pentru populatiu- nea rurala din fii ei proprii, si a formâ din tinerii acestei populati uni o pepiniera de industriari romani. Scdlele primărie urbane de băieți si de fete sunt destinate a satisface indigentiele tinerimei ndstre de ambe-sexele, ce nu aspira la positiuni mai elevate. Scdlele de speci’a acdsta sunt astadi in districtulu no- stru in numeru de 10, dintre cari 5 scdle de băieți si 3 de fete in Craiov’a, si 1 scdla de băieți si 1 de fete in opidulu Calafatu. La aceste scdle functiondza acumu 20 institutori si 8 institutrice; ele suntu po- pulate de 1405 băieți si 300 fete. Unu scopu identicu sdu analogii cu aceste scdle urmarescu si cele 3 scdle gratuite de fete, de cari se bucura acumu urbea ndstra, si anume: scdl’a La- zaro-Otetelesianu, intretienuta cu liberalitate din ftin- datiunile bisericei sf. Elia, care procura astadi si so- lemnitatiei ndstre localulu necessariu după impregiu- rari; scdl’a Popovici, intretienuta din fundatiunea te- stamentaria a concetatidnului nostru de același nume; scdl’a Romandnu, intretienuta cu spesele fundatoru- lui ei inca in vidtia, dn. St. Romandnu. Urmarindu ordinea adoptata, se aruncamu o căutătură rapede asupra ramului alu douile si celu mai întinsa alu instructiunei primare: scdlele din co- munele rurali, cari fiindu destinate pentru luminarea tinerimei agricole de ambe sexele, deschidu instruc- tiunei publice calea de a potd petrunde chiaru pana la radacinele vietiei naționale. Reiativu la aceste scdle, atătu de importante, s’au realisatu in adeveru in a- cesti din urma ani progrese considerabili; totuși e — 189 — inca multa de facutu. Dara urrndza se considerarăți, i că totu invetiamentulu nostru rurala e inca o plan- tatiune frageda, care cu tdte acestea e pe cale si urmdza a deveni unu arbore vigurosu, sub a cărui umbra se se pdta adăposti si desvoltă cu securantia germele culturei naționale. După notitiele statistice, ce a binevoita a’mi pune la dispositiune dn. revisoru scolaru alu circumscriptiunei Doljiu Romanati, scdlele primare rurali din judetiulu nostru suntu astadi in numeru de 100, dintre cari 70 de baeti, 5 de fete si 25 mixte. La cele de fete functiondza 5 invetia- tdre, la celelalte 95 de invetiatori. Ele suntu impo- pulate de 4694 de copii de ambe sexele. In fine instrucțiunea privata se afla represen- tata in urbea si distrietulu nostru prin 14 diferite stabilimente de băieți si 6 de fete, cele mai multe de invetiamentu primariu, unele de invetiamentu primăria si secunda riu.“ etc. etc. M. S. Domnitoriulu a binevoita a respunde: Domniloru profesori, Domniloru institutori! „Me'-simtiu cu deosebire fericitu de ocasiunea ce ni s’a dâtu a participă împreuna cu Ddmn’a la acd- sta solemna serbatdre, încoronarea progresului tinerimei studidse —? progresu basatu pe religiune, morala si sciîntia —• este totu odata o datorie pentru trecutu, o bucuria pentru presentu, o incuragiare pentru viitoriu. Dvdstra d-loru profesori si dloru institutori, ati luptatu o nobila si frumdsa lupta pentru instruc- țiunea si educatiunea tinerimei ce ve este incredin- tiata. Ati risipita norii de intunericu prin respandirea luminei si a veritatiei; ati trasu brasde roditdre in spirite si inteligintie, ati aruncata seminție de vir- tute, de patriotismu, de romanesci simtiemeute, in fragetele ânimi, cari n’ascepta decătu caldurdsa im- bratiosiare a societatiei, că se maturdsca si se producă fructe reali si salutarii. Consciinti’a implinirei acestei sacre datorii, ve este cea mai dulce recompensa. Din partea Mea precumu si din partea Ddmnei, priimiti sincerile si înaltele ndstre multiamiri. Era voi, tenera generatiune, pretiuiti sacrificiile ce face societatea pentru educatiunea vdstra, oste- nelele si trudele ce ’si dau magistrii voștri, inarman- du-ve cu sciinti’a si virtutea; ele n’au altu scopu de cătu a ve prepara o cale sigura pe marea furtuudsa a vietiei, unui dreptu mai multu la bunurile viito- rului! Viitorulu este alu vostru! Nu uitati inse că, precumu generatiunile trecute si cea presinte au luptatu cu sudori de sânge că se ve deschidă nnu drumu, că se ve asigure o patrie, totu astu-feliu, si inca si mai multu, sunteti datori, la rendulu vostru, a prepară viitorulu celoru cari ve urmdza. Scdl’a este templulu principieloru; numai in vieti’a practica intrati pe campulu actiuniloru. — Pentru a esi triumfători, vi se cere o munca continua si neo- bosita, o ferma statornicia in vointia, unu idealu, pe care trebue se ’lu aveți pururea dinaintea vdstra, pe care se nu’lu perdeti nici unu momentu din cugeta- rea vdstra: fericirea patriei, regenerarea si marirea natiunei. Evenimente mari se petrecu pe orisontulu Ro- mâniei. Ele au fostu decretate prin vointi’a lui Du- mnedieu si pregătite prin munc’a si staruinti’a gene- ratiuniloru trecute. Inspirati-ve la spectacolulu ma- retiu alu desfasiurarei luptei naționale pentru viitoru! Invetiati a iubi si a urma esemplele frumdse ale marilor^ barbati, pe cari istori’a ni’i arata plini de virtuti si de gloria! si atunci fiți siguri, Romani’a va trai in voi, si voi veți avea o România mare, poternica si ferice! Cătu pentru Noi, ve asignramu, că nu vomu avea alta fericire mai mare decătu se fimu totu-dduna gata a- stimulă talentele vdstre, a incuragiă silintiele vdstre, a recompensa meritele vdstre." S’a urmatu apoi distributiunea premiiloru, si M. S. Ddmu’a a avutu gratids’a bunavointia a încunună singura pe elevii premiati, atătu pe cei din liceu, cățu si pe cei din scdlele primare, precumu si pe patru elevi ăi scdlei de meserii, creata si intretieuuta de judetiu. O bucuria nespusa a. causatu Mariiloru loru si publicului premiarea unei eleve, fiic’a dlui Christofi, care, dandu esamenu publica de studiile clasei a IV. gimnasiale, a fostu premiata că si baetii. Prim’a fiica a dlui Christofi care a luatu bacalauriatulu anulu trfecutu in Bucuresci, a fostu asemenea presentata Mariiloru loru primind^ o carte si pOrtretulu M. S. Ddmnei că suvenire din parte-le. Toti elevii cari primiau cunun’a din mainele M. S. Ddmnei, prîmiau' si premie, deosebite de ale ministeriului, din mainele M. Sale Domnitorului. Acdsta solemnitate terminata, corulu liceului a cantatu unu nou imnu „Armateloru române," poesi’a N. T. Orasianu, musica de Heiderfeld, si in aplau- dele si strigatele; „Se traidsca Măriile loru! au pă- răsita sal’a trecăndu la scdl’a centrala de fete, unde au visitatu espositiunea lucrului de mana, atătu a acelei scdle, cătu si a celorulalte cinci scdle primărie de fete si a scdlei Lazaro Otetelesianu, oare că totu- dduua s’a destinse prin o mare si frumdsa cantitate de obiecte, de lingerii trebuintidse vietiei casnice. Măriile loru egprimandu’si deplina multiamire cătra ddmnele directdre si institutdre pentru zelulu si diliginti’a ce au pusu in cursulu anului pentru efectuarea atătoru lucruri, au mersa la casele dlui C. Glogovdnu, unde se urmă presentarea autoritati- loru, a corpului profesorala si a ddmneloru Craiovene. De aci, Măriile loru se intdrsera la Simnicu, unde prandira la drele 6 sdra. La acestu prandiu luara parte dn. ministru alu instructiunei publice, P. S. S. episcopulu de Rîmnicu, dn. A. Stolojanu, vice- 31 — 190 — presiedinte alu camerei, dn. generalu Haralambie, dn. C. Brailoiu, primu-presiedinte alu curtiei de apelu din Craiov’a, dn. prefectu alo judetiului Doljiu, îm- preuna cu d-n'a Titulescu, dn. primariu alu orasiului Craiov’a, dn. Fontaninu, directorele liceului din Cra- iov’a, domnu si dămn’a Hagiadi, proprietarii vilei dela Simnicu, cari oferiseră ospitalitatea mariiloru loru. Joi, 30. Iunie, ăr’a 1 post-meridiane, Măriile loru au venitu in orasiu ca se asiste la distributiu- nea premieloru eleveloru scălei centrale si a celoru primare de fete. Aci măriile loru au fostu intempina^e la scara de dn. ministru alu instructiunei publice, de dămnele directăre si institutăre, de dn. primariu alu orasiului si de autoritatile judetiene si comunale. Măriile loru au intratu in sala unde unu coru alu eleveloru scălei centrale au cantatu uhu imnu. Mariele loru luandu loculu de onăre incongiurati cu elita d-neloru Craio- vene, de P. S. S. episcopulu de Rimnicu si de re- presentantii autoritatiloru si ai magistraturei; o eleva a scălei centrale a pronuntiatu unu discursu de feli- citare pentru Măriile loru si de recunoscinti’a cea mai viua elitra M. S. Dămn'a pentru incuragiarea si onă rea ce le-au facutu presidandu insa’si la acăsta ser- batăre școlara. S’a procesata apoi la încoronarea eleveloru si la distributiunea premieloru. M. S. Dămn’a incununandu pe tăte elevele si M S. Domnulu distribuindu premiele aduse intr’a- dinsu din partea mariiloru loru. După terminarea acestei solemnități, Mari’a Sa a multiamitu dămneloru directăre si institutăre, prin câteva cuvinte de iucuragiare, indemnandu-le a pune tăta silinti’a si pe viitoriu pentru respandirea instruc- tiunei si propagarea moralei in fragedele inime ale eleveloru, si apoi M. S. Dămn’a a trecutu in a trei’a sala, unde a presidatu siedinti’a comitetului d-neloru Craiovene pentru adunarea ofrandeloru in favărea ranitiloru soldati romani. Nr. 217-1877. Procesu verbale luatu in siedinti’a estraordinaria a comitetului asociatiunei trans., tienuta la 30 luliu c. n. 1877 sub presidiulu dlui Iac. Bolog’a, fiindu de facia domnii membrii: P. Dunc’a, E. Ma- celariu, I. Hanni’a, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Z. Boiu, V. Romanu, Dr. Aur. Brote si I. Cretiu. § 97. D. cassariu raportăza despre tacsele in- curse la fondulu asoc. pre tempulu dela siedinti’a comit, din 17 luliu a. c. pana la siedinti’a presente si anume: a) Au incursu de-adreptulu la cass’a asociat, că tacse de membrii ordinari 55 fl. si restu de prenu- meratiune la “Transilvani’a" pre 1877 50 cr. (Nrii prot. 183, 190, 196 si 202/1877), b) Prin dn. dr. loanu Ratiu cassariulfl despart, cerc, alu Blasiului (XX) s’au tramesu că tacse de membrii ord. 100 fl. (Nr. 193, 1877). c) Dela dn. advocatu regnicolariu Basiliu Popu Harsianu, că tacsa de m. ord. pentru totudăun’a in un’a acțiune a bancei gen. Transilvani’a Nr. 1597, cu cuponii dela 1. Aug. a. c. 100 fl. (Nr. 199, 1877). d) Că procente obvenitărie cu 1. Angustu 1876 si 1 Februariu 1877 după cuponii obligatiuniloru de stătu in BN. 33 fl. 60 cr. (Nr. 208, 1877). Se iau spre scientia. § 98. Se presentăza unu contu despre 4 fl. pen- tru asiediarea in rame corespondiatărie a portreteloru nemuritoriloru metropoliti Ales. St. Siulutiu si And. baronu de Siagun’a. Se asemnăza la cass’a asociat, esolvirea respect, contu. § 99. Se presentăza testimoniale scolastice ale urmatoriloru tineri stipendiati ai asoc. si anume: a) alu tenerului Aur. V. Bourza, elevu la scăl’a comerciala in Brasiovu, carele a produsu absolutoriu cu calculi de progresa „destulitoriu" (Nr. 194, 1877.) b) alu lui Aur. Bunea, scolariu in a III. cl. reala la Brasiovu, cu calculu gen. de progresii „fărte bine." (Nr. 198, 1877.) • c) alu lui loanu Mog’a, elevu de scăl’a agrono- mica in Mediasiu cu calculi de progresu „mare parte bjinu si fărte bunu." (Nr. 205, 1877.) Se iau spre scientia. § 100. Dn. cassariu perlege bilantinlu respec- tive computulu despre perceptele si erogatiunile fon- dului asoc.,cum si alu fondului academiei prea. 187fⁱ/₇- Se iea spre scientia cu aprobare. § 101. Dn. protop. I. V. Rusu raportăza in caus’a provocariloru emise sub Nr. 384, 1876 pen- tru incassarea tacseloru restante. Arata ca s’au emisu 1315 provocări si pana acum s’au primitu respunsu numai la 267 provocări, prin urmare nu s’a primitu inca respunsu respective dechiarari la 1038 provocări. Se decide a se raportă procsimei adunari gen. despre starea' acestei cestiuni cu aceea, ca comitetulu va urgită de nou că respectivii membrii se respunda la provocările esmise. § 102. Dn. ases. Z. Boiu refereza in caus’a opu- lui intitulate: „Viti’a cultivata" de I. Chita, amin- tesce defectele de stilu si gramatica ce ar fi de în- dreptată intrinsulu, arata' ca spre acelu scopu s’au pusu in corespondentia cu anctoriulu, dar n'a primitu nici unu respunsu dela acela, in fine dice, ca după cum este informata, dăra auctoriulu nici ca ar mai fi in viătia. Deci din motivele aduse dn. referente propune, că opulu din cestiune se se predea spre revisiune, respective îndreptare, unoru barbati de specialitate, pre cari’i si indigităza, si numai dupa-ce se va primi opiniunea meritoria a acelora, se se dis- cute asupra cestiunei de tipărire. Dn. dr. Aur. Brote manecandu din punctulu de vedere, ca cu privire la opula din cestiune ar fi — 191 — multe de îndreptată, propune, câ acela se se restitue auctorîului, dar dupa-ce ubicatiunea lui presente, după cumu a amentitu si dn. referente, nu ar fi cunoscuta, se se păstreze deocaindata câ materialu in archivulu, respective in biblioteca asociat. După disensiuni presidiulu submîte la votu pro- punerea dlui dr. Brote, carea obtienendu maioritatea voturiloru, se enuncia de conclusu alu comitetului. § 103. Dn. directore Vis. Romanu raportdza in caus’a proiectului comisiunei esmise de adunarea gen. din an. trecutu sub Nr. prot. LI. pentru modi- ficarea regulamentului despart, cerc, ale asociatiunei, Referentele cercetandu si esaminandu amentitulu proiectu, arata ca acelasiu in partea sa cea mai mare contiene modificări de stilu, dr vreo trei modificări esențiali, ce le face comisiunea respectiva, suntu mai pucinu corespondiatdrie scopului, decumu suntu dis- positiunile relative din regulamentulu asoc. • Proiec- tulu cestiunatu șterge din regulamentulu vechiu unii §§-i, care suntu fdrte de lipsa. Dupa-ce numitulu referente ’si motivdza verbalu aserțiunile sale in detaiu si le ilustrdza si spriginesce cu citarea .si combinarea tuturora §§-loru din pro- iecta, face urmatdrea propunere: Onor, comitetu se binevoidsca a substerne adunarei asoc. ndstre amentitulu proiectu niune a aceluia: gener. procsime a cu urmatdrea opi- Considerandu, ca proiectulu comisiunei relativu la modificarea regulamentului despart, cercuali ale asociat, contiene in partea sa cea mai mare modifi- cări de stilu, dr pucinele modificări esențiali ce cu- prinde, nu se păru corespondiatdrie scopului si na- turei asociat, ndstre: se se sustiena si mai departe regulamentulu asociatiunei introdusu pentru despar- tiemente prin conclusiunea adunarei gen. dela Siom- cut’a din 1869 Nr. prot. XV. După disensiuni se- ridse si îndelungate, cu care ocasiune mai toti mem- brii presenti ’si manifestară opiniunile loru in favd- rea propunerei si opiniunei amentite, submitendu-se aceea la votisare, se adopta cu unanimitate in totu cuprinsulu. Verificarea acestui procesa verbale se concrede dloru membrii Dunc’a, Stezariu, Romanu. Sibiiu, datulu câ mai susu. lacobu Bolog’a Pentru secret. IL presiedinte. Ioane V. Rusu. S’a perlesu si verificatu Sibiiu la 1. Aug 1877, P. Dunc’a mp. V. Romanu mp. Stezariu mp. Nr. 217-1877. Procesa verbale luatu in siedinti’a estraordinaria a comitetului asociat, trans. tienuta la 31. luliu c. n. 1877 sub presidiulu dlui Iac. Bo- log’a, fiindu de facia domnii membrii P. Dunc’a, I. Hanni’a, Const. Stezariu. Vis. Romanu, I. V. Rusu si I. Cretiu. § 104. Dn. protopopu I. V. Rusu perlege pro- iectulu de bugetu pre'a. asoc. 187 ⁷|₈, elaboratu din partea comisiunei bugetarie, esmise in siedinti’a co- mitetului din 17. luliu a. c. (Nr. prot. ag. 204, 1877) pre bas’a § 26 din statutele asociatiunei. Submitendu-se la discussiune amentitulu proiectu, se adopta cu unanimitate in tdte positiunile sale, si anume cu urmatdriele positiuni: 1) Remuneratiuuea secretariului I. câ redactore alu fdiei asoc. „Trausilvani’a“ cu 400 fl. 2) Remuneratiuuea secret. II. 300 fl. 3) „ cassariului 200 fl. 4) „ bibliotecariului 60 fl. 5) Spesele cancelariei 150 fl. 6) Pentru scriitorii! 150 fl. 7) Chiri’a pentru localitatea cancelariei 100 fl. 8) Pentru trebuintiele bibliotecei 80 fl. 9) Spese estraordinarie 200 fl. 10) Pentru 2 realiști a căte 70 fl. unu stipendiu, la olalta 140 fl. 11) Pentru doi elevi ai scdlei comerciale a cate 70 fl. la olalta 140 fl. 12) Pentru unu teneru ascultatoriu la academi'a comerciale stipendiu 300 fl. 13) Pentru 2 tineri ascultători de pedagogia stipendiu a cate 60 fl. la olalta 120 fl. 14) Pentru 2 ascultători la scdlele agronomice in patria, stipendiu a cate 60 fl. 120 fl. 15) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea fos- tului comitatu alu Dobacei stipendiu 60 fl. 16) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea Ni- colae Marinoviciu sen. stipendiu 60 fl. 17) Pentru unu gimnasistu din fundatiunea Gal- liana, stipendiu 60 fl. 18) Ajutoriu pentru unu gimnasistu din funda- tiunea Emilia Basiota Motiu Dembulu 20 fl. 19) Pentru sodalii si invetiaceii de meseria aju- tdrie 600 fl. 20) Premia pentru 4 invetiatori, cari se distingi! in instrucțiunea practica a pomaritului si grădinări- tului a cate 25 fl. la unulu la olalta 100 fl. 21) Ajutdria pentru imbunatatirea starei scdle- loru romane misere 700 fl. Din acdst’a suma, 100 fl. se proiectdza in spe- cialii, câ ajutoriu anuale pentru infientiend’a scdla de fetitie in Câmpeni, care ajutoriu este de a se acordâ numitei scdle, pana atunci, pana candu voru permite midiuldcele asociatiunei, si pana candu respectiv’a scdla va deveni in stare de a se sustienea ea insasi. conformu conclusiunei comitetului din 17 luliu a. c. 22) Pentru infientiarea sectiuniloru scientifice 500 fl. 23) Subventiune pentru fdi’a asoc. 700 fl. 24) Pentru servitoriulu cancelariei 180 fl. Sum’a 5440 fl. Din sum’a disponibila de 5508 fl. 20 cr. după conspectulu cassariului mai resulta unu restu numai de 68 fl. 20 cr. Proiectulu comisiunei cu aclusale respective se alatura la acestu procesu verbale sub A. § 105. In necsu cu bugetulu preliminariu sta- — 192 — toritu in § 104, protop. I. V. Rusu presenteza peți- tiunea stipendiatului George Strimbu ascultatoriu la academi’a comerciale in Vien’a, prin carea numitulu tineru cere a i-se mari stipendiulu anuale dela 300 fl. la 400 fl. Referentele arata, ck petitiunea amentita a incursu, dupa-ce comisiunea bugetaria ’si inchiaiase lucrările sale; propune deci, ck aceeași se se substerna adunarei generale spre a se luă in considerare după potentia (Nr. prot. ag. 210, 1877). Propunerea referentelui se primesce, si petitiu- nea tinerului amentitu, din preuna cu documentele respective se alatura la acestu procesu verbale sub B. § 106. Totu protop. I. V. Rusu perlege rapor- tulu gen. alu comitetului despre activitatea asociat, trans. in decursulu a. 187% (Nr. prot. ag. 219, 1877). Raportulu se adopta pre langa unele adause, respective modificaliuni, si se decide a se perlege in adunarea gen. § 107. In fine se aduce inainte cestiunea asem- narei speseloru de calatona, pentru oficialii asociat., carii voru participă la adunarea gen. tienenda in Blasiu la 5—8 Augusta a. c. Se decide: a se asemnă pre săm’a oficialiloru la cass’a asociat, un’a anticipatiune de 20 fl. v. a. pre langa conditiunea, de a presenta computu la tem- pulu seu. Verificarea acestui procesu verbale, se concrede domniloru membrii: Dunc’a, Hanni’a, Stezariu. Sibiiu datulu de susu. lacobu Bolog’a. pentru secret. presiedinte. Ioane V. R U S U. S’a perlesu si verificata. Sibiiu la 1. Aug. 1877. P. Dunc’a mp. I. Hanni’a mp. Stezariu mp. Contribuiri pentru fundulu academiei pre tempulu dela 8. Maiu a. c. pana la 1. luliu 1877. Prin dn. v. protopopu gr. cat. in Palatc’a, Aud. Albonu s’au tramisu că contribuiri pre săm’a fondului academiei, si anume: Dn. parocbu in Velcheriu, loanu Albanu 1 fl. — Dn. cantore in Velcheriu, Luc’a Boc’a 1 fl. — Dn. par. in Bald’a, Georgiu Florianu 1 fl. — Dn. docente in Bald’a, lacobu Baldeanu 1 fl. — Dn. parochu in Michesiu, Vas. Caliani 1 fl. — Dn. par. in Siarmasiulu mare, Alesandru Maioru 1 fl. — Dn. par. in Frat’a, Teodora lulianu 1 fl. — Dn. par. iu Naviu, Vasiliu lustianu 1 fl. — Dn. v. protopopu in Palatc’a, Andreiu Albonu 1 fl. Sum’a 9 fl. Sibiiu 1. luliu 1877. Dela secret, asociat, trans. BIBLIOGRAFIA. Subscrisulu am luata asupra-mi a restaură tip o grafi’a seminariale de aici, si fiii incredintiatu din partea p. v. consistoriu cu conducerea ei. Afara de aceea am infiintiatu aici si una librăria, si preste pucinu voiu redică si una compactoria, cari în- treprinderi se voru portă sub firm’a: Librari’a W. Krafft in Blasiu. Pentru-că se aveți cunoscintia mai deplina de- spre referintiele mele de aici, mi permitu a repro- duce aci circulariulu datu de P. V. consistoriu in obiectulu acest’a: „Fiindu-ca tipografi’a seminariului nostru archi- diecesanu nu mai corespundea cerintieloru tempului si lipseloru năstre, spre a se restaură din temeiu si pune in stare deplinu corespundietoria, V. rectoratu seminariale a inchiaiatu contracta cu unu barbatu de specialitate, dn. W. Krafft, proprietariulu tipo- grafiei S. Filtsch din Sibiiu, carele o a restaurata de nou si provediutu cu aparatele si machinele ne- cesarie, in catu acumu păte concurge cu cele mai bune oficine tipografice din patria. Dn. Krafft ridica in Blasiu si una librăria, tie- nendu in vedere cu destingere. productele literarie romane; deci i s’au datu in depositu tăte cărțile si tipariturele esite in editur’a tipografiei seminariali. Totu acestei librărie se voru incredintiă spre ven- diare si productele, ce voru esi de acumu inainte in editur’a aceea. Pentru ridicarea unei compactorie împreunată cu librari’a acăst’a se tracteza; după a cărei deschi- dere cărțile si tipăriturile se voru potă procură dela librăria legate amesuratu dorintiei. Acăst’a vi se aduce la cunoscintia, pentru-că aceia din fratiele văstre său inteligentii noștri, carii aru avea ceva de tiparitu, se aiba cunoscintia de lucru, — si pentru-că avendu de a procură cârti si tipărituri prescrise pentru scălele poporali si oficiele pai ochiali, pentru venitoriu se ve adresati la libra- ri’a W. Krafft in Blasiu. Datu din siedinti’a consistoriale tienuta in Blasiu la 2 luniu 1877.“ După ce tipografi’a este provediuta cu personalu de ajunsu, cu presa veloce si cu litere noue, sumu in stare de a întreprinde ori-ce lucrări tipografice si a le efectul prompta si cu pretiurile cele mai mo- derate. Librari’a deschisa numai in decursulu acestei lune inca nu s’a potutu provedă, după cumu s’aru recere; dara m’amu pusu in corespondintia cu alte librarii, si prin acăst’a voiu deveni in pusetiune de-a potă procură ori-ce producții literariu. Rogu pre domnii, cari si-au tiparitu cărțile pre spesele proprie, si pre domnii editori de cârti ro- mane, se binevoiăsca a’mi dă esemplarie in comisiune. Din parte’mi nu voiu lipsi a respunde punctualu in- datoririloru luate asupra’mi, inchiaiandu .computu in lamfariu si luliu: inse observu totu una data, cumu ca eu din principiu numai cârti de acele primescu in comisiune, dela cari mi se concede unu rabatu corespundietoriu si prin acăst’a sumu in pusetiune de a le potă vinde cu pretiurile originarie. Cu tăta stim’a W. Krafft, proprietariulu tipografiei S. Filtsch in Sibiiu. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rfimer & Kamuer.