TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana; S . f galbenii cu porto ? ■“■ ' ' 1 ?■ ; si culturi poporulnf roihanu. >?<* ZZ Z 'î.-X* 4 Acesta f6ia ese >x1j i c«1a 3 AĂln tîhfit 'hiftfe . «VȘ ' cHie .3 i<e .țpe'Huni si costa 2 fiorini,y.;3. pentru membrii'tfsb¹-' ~ <âaUtmerj 6ca> pentru -^/*V*—- ..«■ ^V—•— 4W X-AS A A> 1S' > / .Albonațiieritylu »«,. $ face numai pe câte l ;!?' /! anii întregii. O : Sg ajxopedia Jp Qofiit- teiulii a'sociatiiinpi in SiMiu‘.'s^u-prin posta" ' -6,eu,^prii). ^bmnii ei»-; , ectori. , j> ■ . ■■■ ■ . „(SW JTS! Ig i Xlb 2l4 ‘> m Brasiovu«15. lanuariu. 1877. -'Anulu :X,; ■ ■;>(A f Stiiftaî4tiV‘Ddfeumenti’ ^istorice diii 1848' et‘1848. Seri’a â 2-a. (Continuate din" a. 1876.) — ' Tâstamehtu. — Vițaliia^ețf giaddbRomane Sl c£i trei apostoli ai.ronkaniloru. (Fine). —^Prpcesu verbale. — Publicarea baniloru incursi’.’ — ’ 'Stârea Tâ- structiunei publice in Romani’a. -T.i-.¹» - Boeumente hifelorfce din 1848 et 1849. Seri’a a 2-a. î > (Continuare Jîeja' ^"rii I87-22 a. 187,6.) , , j r -ov ^[âi;ăpmpiâramh.bcu.,rcolectianile ndatrp-:4ei $ot- . diini!ejft«c4ittrtahiit tțegeueițșitiiihâi, 4# :acear.c<>lectiun9i inpăEtșatt^iiîairefjBef copruMtai fojeri» teei0foseioiii Wio®tih»«&mtittamDibe <£QSm%n^a:'4$t! «a’eUwffe'ir oh^w^fie DntMi0p«r â-h fau-nV7iGarl • Gerold et Sohn,.iljft4a>ti totu wi0i catu s’a jfoMÎptitââ beUâfoi •ivfrfoi ĂMosM.'•.£& afonei cate va ifotiMfo iwirflatfii.-«BUMli ; acelea ; put blicatiuni făcute in limb’a germana si comentarea foi» tfo -'jawefo» diarieq tțfoevmtdrfo jriin. acelea lipaescu multe. Catastrofa lui Hat- -rthjl,.;.. ir».’i ... ' ■ • As ’ofs»^ fâfitânyzfr elnOke Dragos ’ Jdnos kepviselS ' . iiriiak. -•! . ‘ ' j O C f UJCIHoii-'T . Kărdăst tett> ost» ălcftfeipr' hogy ha Erdălynek'>s a răszekbieni saonfozădx .me^yăkuek lăzadăsban levb romăn ajkii năpera.; fegyvfcrt Jetennă, ș a magyar ăllădalom irănti , hiisăgre s. kormăny irănti engedel- messăgre visszaforni akarna, minb sorsraszămithat- nănak a megterbk? < Valamint semmi kbrulmdnyek kdzt nem inga- dozva nyiltan kitărtam elveimet, s meȘggyb'zdddsem mindenki clott, a ki elfogulatlanul hallani akarta: ■> vani este dib cele mai. memorabili; dara ciri'i'tFăA¹ ‘ dttau .pe elu.iin perire, i'si<,>cine< pe bfowflii' Diă^oriij-?' Respunsu lă iutrebarile acestea dau coteșpdfcdfei’ftidle;' ale căjforu originale; sb conserva parte da¹ j$roe fessbruJ Alexandru; Bbmanu, pArte in dole’tfrio'nfeă'fib^ ; dosiu-iBapiu, dra copii «se află* si: latopi.r • IritF&dded- , dn. ;Romanu :află: de hecessariu a le publica' ih Ee-F deratiuae ,1875 si bine; facb. ! Noi ărasi le asiâdiâmh aicdiin acestu inicu magasinu istorieft hld hostru, rn⁷ serie pre cate sei ;pdte chronologicif/ alăturea cu cate s’au publicata pana acilea. i =■ ¹ ! . .. întrebarea; fusese, :că ‘pentru ce kossuthianii un'ă' dideș si alt’a fapea, ! căndu setractă' de inpăciuirea cu ; romanii.' UrmatărieR documente, âTe chfofa dfF ginale s’ău/aflata iai Abruda indata după nimicirea ăstei; lui Hațvani, Ue dau respunstflu. dra’ cefofoîte coresponddntie cate mai Urmădia asia precumu Ie, publică dn. collegu- Romanu in suplementulii dda F^ddratittaea Nrit 8 et 4 dein 12/24 lapiiariii '187^ esplică si icomenfodia restute. Observamu, :ⁱcă’ unele 'diarie magiare se încercaseră a le disputa adthenti- •citatea, >inse nu le. isuccesse de locu. ‘Preste ăcesta, originalele sunt de facia si man’a lui Kossuth este cunoscuta, forte bine la sute de mii de <5meni in patri’a năstra; ăra frasele lui despre libertate. asfe£ cumu o intielesese densulu in tdta vidti’a sa, sunt conservate bine in memori’a betraniloru. Le alatu- ramu si noi aici atatu in limb’a originale magiara, catu si in. traductiune rotaandsca, pentru că se nu, remaie locu la dubietati. Scrisbrea Iui Kossuth’catra deputatulu Dragosiu suna asia: ‘ ' Presiedintele gubernatoriu alu tierei. Domnului depu~ tatu loanu Drggosiu. D-ta ai facutu întrebarea, că la ce sărte ar’ potd contă cei întorși, daca poporulu romanu din Trah-‘ fiilvani’a si părțile adnesse, care este in rescollare, ar’ vof se depună armele si a se inforce la ascultare, facia cu guvernulu? i • Precumu nici intr’o impregiurate nu m’am în- doita a’mi descoperi francu principiele si convicțiu- nea, înaintea ori cui, care a voitu se le audia ne- 3 . • «. ¥••• ■’ «a ugy egy Cseppet sem kdtsdgeșkedein bnnek' kdrdd- sere irăsban is felelni. -> ^ , • ^-; Teszem azt nyiltan, mikdrit az az erb’shbz ilîik, minbnek magăt a magyar nemzet nehez idpk. kisdr- tdsei kbzt bebizonyită. ’ G •' Teszem azon meggybzbddssel, hog^ nemzptem e nehdz idbkben dp azdrt adta a Staf.us kormăny- zatăt kezembe, mert elveimet, s gondolkozăsomat helyesle. Teszem szivem azon drzetdndl. fogva,. niely făjdalommal bordl el a hitszegd habsburg-hăz isten- _ telen bujtogatăsai ăltal/|Hohtbtt,y?r s. pkozott.. szen-, veddsek felett., ,,,, । <; ... Eh h &zabaâsăgna4r enibere“vagyok, 'ki zsamok hatalmat sem turninem tud ,>:sem 'gyakbrolni nem ak^r. . En șemnpț s#n ;ohajtokirikăbbᵣimint a kozbs szabadșăg szeretețdyel aj-haza kebldre: blelni .a ma- gyar ,4Va4alo» minden; ndpeit nyelv- : .ds vallăsku- Ibnbs£g nelkiil; dn bdkdt akarok, hogyia bdke bldn a szabad; hazănak- mindnyăjan; egyenlo szabăd pol- gărai lehessunk, s'testvdri szeretetben a egyetdrtdsben gydgyithassukmeg mihainarăbb a multak ,«ebeit-8> tehessiik a ha,ză4 a nep bbldogsăgaG.ăltal boldoggă.- Ezen,.ndze,tekțbl vezdreltetve .kijelentem onoek. es felhatalmazom, hogy ezt jelen irăsom elomutată- sâval mint. eltbkdlett akaratomat akărkinek is tudtăra adja: te -impoterescia, că aretan’da scriSdrea’mi: presentâ-ori, si eui^se 'fimi cunoscuta vointikv mea . mestrafnutata ck niie imi’ pare reu din de nefericirea ; resbd->f lului civile si m’asiu tienă fericitu ddca l’ăsiu pot& curma, nu prin ascutîsiulu săbiei inessorabile , cr eu> ramur’a de oliva a pacei oneste. v Araintescu de pace onesta, pentrn-ck ew, omiilu libertate», nu vrău se me desfatezu in injosirea ser- vitutei; ci Vrău se vedu partasiu alu libertâtei co- mune, pre fia-rcare omu, care loouiesee pre pamen- tulu acestei patrie. * - Deci eh nu pretindă servitute nici supunere ne- condiționata dela nirnene din acdsta patriă, precumu superbulu Windischgrâtz a cutediatu a pretinde dela națiunea ungurdsca, ci me-voiu bucură; de voiu ve- dea ck voru primi ramiir’a de 'oliva - a pacei si a libertâtei toti acei’a, cari cu manile cruntate sfasiă pieptulu dulcei ndstre mame, alu patriei. ■ Fă, că acestu cuventu si obleg&mentulu lui de- chiaratu 4n< numele 'natiunei se’lu intieldga, că cuveu- tulu unui omir onesta, aceia, cari intărdiandn a in- tielege si apretiă acesth cuventu, nu făcu alt’a, de- catu atragă, su(erintia infioratoria asupri saₐ a po? ■ porului seu si asupra patriei. Deca poporulu romanu resculatu va depune ar- mele si se va intdree la, fidelitate catra statn si la ascultare: facia de guverna, eu prin acdst’a i asecuru, ck voru fi partasi dreptului comune, libertâtei co- mune, in mesura egale cu toti: locuitorii Ungariei, fara osebire de limba si relrgiune, Prin acdst’a amu datu totu, ce unu stătu pdte se dea cetatieniloru sei. Ddca asia dă romkniloru mai pucinu, i-asiu dejosi la servitute, de care cugeta se me ferdsca Ddieu. — 15 — ■ En nem-fsttblgâkskâ ternii akarom, hanem sok szâzados szenvedăseiket, a szolgasagokat megsziintethi ohajtcnn.rHa eltenben tbbbet adnăk, mâsokat tennăk Szolgăkkă,; mit igazsâgosember nem kivânhat. .) । Apmi a, nyefvet illeti, seni do seai a magyar ®eznzrit ®iâs ajku polgărtârsaink nyelvătelnyomni nem aiwrtukL soha, nem is akarjuk, mi csak annyit akar- jtartkp dș sakarurik, hogy valamint egy aZorazdg, ugy annak diplbmatikai nyelve orszâggyUlăseri, s orszâg -kdrmâayzatMn :egy legyen,. inert kiilonben az or- 'szăg fbnn nem ăllhat. E mellett azonbah minden nyelvnek ăs năpsăgnek nem dcsâk szabad hasznăla- fejlddăstj akarunk engedni; hanem ezen fejlb- Săst ao civilisatib ătdekăben elfi is mozditam, s-azărt iudtultadhafja;,bh bârkinek, hogy-.ta; român năp nyel- vănekszabad ;hasznâlatât ugy iskolăikban, ăs egyha- zaikbauy Săs- vallâsa : a kdzr săgb âsețben ,is gorantirozoni ₄ inemcsaksbt a men- nyiben iskolâik jobbrendezăsănek, s; tudomănyos emedăsăp^k '.koltsăgeit mâr lătezo sajât alapitvânyaik nem > bit rrăk ,a Statusnak segedelmărbl szint azon mArtăkben:biztnsitomyi mint. a mikăp bâfmely mâs ®yelvii > ; -.. « aș-i JEzeken tiviil țabtomtdmijaztui^ hbgy -»‘kii nem Ugyvăd. âltal,hanemmaga> szemălyăbeniirităzenda kojcmănyhoz folyannodâst/âat tărmi nyelven teheti, a» eșkdttșzăkekăsjazbbeliqljărăs'hiin teto tigyekben lâ«i£v&\ hozanddy -Biagdt a tbrvănyetăk elbtt ălbsză- val; kiki-vădelmezheti,: s ia kqrmăny gondos-kodni fog< hogy tbrvănyek s kormănyi korrendeletek a riăp ayeiffâ»; is kdzhirr^ tătessenek : >» Șrftmest. fogqk. se- gădkeget nyujtani arra, hogy !az- olăhnyblv magasabb tudemănyos kîmivelăsre miuden-czălszeru mădokkal efâmozditassăk. , ir A •>>-> A mi vallâsukafc illeti, ,■ a lelkiismCret szabadsă- găt>; isterii jognakl vallom, ăs: biztositâst adok, hogy a .keleti jegyhăz, ;vagy gbrpg: egyesultek valfăsănak papjai, szint azon ellâtâsi segălyben râszesiilendenek, mint âkărmely niâs valliisnak papjai, s egyhăzi doi gaiknak status felfigyelete mellett bnmagok ăltali sza- bad intăzetăt garantirozom, mikănt ebbeli szândăkom valăsăgât onnek ^ajăt tmhmaăsăra legkozelebbi iddk- ben tettel is bizonyitottam. ■ , /Valamint : szintău gonddal leszek arra, hogy ro- naânajktt.polgârtărsaink a jogegyenlbsăgnek alapjân a status, polgări. ăs katonai.hivatalaiban minden răsz- rehajlăs nălkiil ărdem -tehetsăg szerănt răszesites-f senek, egyszăval kbzos jog, kbzos szabadsăg, ăs a tbrvănyek minden jbfăkonysâgainak kbzos ălvezete, nyelvbknek nem csak' szabaxl hasznălata, hanem fej- lesztdse ds dpolăsa vallăsuknak s egyhâzi szerkefee- tbknek tiszteletben tartăsa, egyenld oltalma '4s,fpârt- fogolăsa, ez az mit a bâke ds kiengesztelbdds indu- latăval ajănlok a român n.4pnek. ■, A' ki tobbet akar, az elakarja darabolni az orszâgotj ' 6s zsaftmok akar lenni măsok felett, a ki pedig azt akarja. azt.a haza ellensâgdnek nyilatkoztatom, s vele mint ilyennel > Eu nu vrdu se’i făcu servi, ci dbresctt șe încete servitutea si suferindele loru seculari. ]£ra din contra¹, ddca li-asiu dă mai multu, asiu face servi pre altii, ceea Ce omulu dereptu nu pdte pofti. ;- Ce s’atînge de limba, nici eu, nici natiuriea ma- giara, n’amu voitu nici odata Si nu voiniu se ăpe- samu limb’a cornpatriotiloru noștri de' alta nationai litate, ci noi amu voitu si voimu numai ’ atat’a, că precumu tidra este tin’a, asia si limb’a ei diplomatica in'dicta si in guvernarea tierei se fia uh’a, peritHv- ck altmintrea tiâr’a' nu pdtă sustă. Pfe danga ac<&bi inse nu numai voimu a concede ori¹ careî litnbe si poporatiuni esercitiulu si desvoltarea libera,-’ cr si a protnova acăsta desvoltare in interesului civihșătiuneî; de aceea dta poți face cunoscutu ori cui^ că tiu nti-. mai garantezu’diber’a- intrebuintiarfe a ‘ limbeb popo- rului romanu, ritatu in scblele, biaerîoele si la cerel moniele sale religidse, catu ¹ si iri viăti’a Comunale, ci in catu mediuldcele pentru mai- buna or^anisare a scdleloru si pentru înaintarea seientifica a loru 'nu s’ar’ ajunge din propriei© loru tiindatiuni, i asecuru si despre ajutoriulu statului, chiaru¹ in mesur’a f iii care statulu se va ingrigi fie midiulbcele educatiunei ori dărui cetatianu de alta-limba¹ sh ^digifibe.¹ ’ H Afara, de-acestea mai asecUru , că , ori-Câre va adresâ guvernului recurse, rin-firin advocatu, ci-in persdna/pbte face aeCst’a in ori câre limba; in cause ᵣ erimiogle avcndu a -se introduce institutulu juratlloru si procedar’ai verbale^ fia* care se pdte aperâ înaintea tribunaleloru Cu vorb’a, si guvernulu se va ingrigf, câ legile si ordinațiunile guvernului se se publice ’si in limb’a poporului si cu bucuria Voiu dâ irihha de ajutoriu, câ cultivarea scietitifica mâi irialta a limbti romane ■ se se promoveze cu t<5,te midiulbcele potrivite. Ce s’atinge de religitinea loru, libertatea con- sciintiei o tienu de dreptu divinu si asecuru, că preoții bisericei orientali său ai greco-unitiloru se voru pro vedă chiaru cu acelu ajutoriu, că si preoții ori cărei alte religiuni ■, pre danga supraveghiarea sțatiilui li garantezu dreptulu de ă dispune liberii ei îinsii in ¹ a- faceiile loru besericesci, prfecumu dta scii, că despre adeveritatea acestei intentiuni a mele -amu¹ sdatu do- văda si prin fapta. Asemenea nie'v6iu ingrigf, câ compatribtii no-, stri de limb’a româriăscâ, pre bas’a egalitatei de dreptu, se se impartasiăsca din oficiele civili si mi- litari ale statului, după meritu si capacitate, fara nici o parțialitate, cu unu cuventu: dreptu comunu, li- bertate comuna si impartesire comuna din tbte bună- tățile legiloru, nu numai liberu esercitiu, ci si des- voltare si cultivare a limbei loru, respectare, scutire si spriginire egale a organismului loru religioșii si besericescu; aceste sunt, cari eu li oferu poporulttt romanu, cu vointi’a pacei si a impacatiunei. Celti-ce voiesce mai multu, acel’a vră se dumice tiăr’a si se fia tiranu asupr’a altora, ăra acelu ce voiesce acășt’â, ilu dechiaru de inimicu alu patriei, si a trată cu 3* 16 —- b£nni, a mi nt q. nqmzetnek elhatărozott akaratâ-, ugy nekem kbtelessdgamv). Ha tehăt. a Uzadășbau : levo •rornăoaj-ku- taep.ta fegyvert leteszi, ahusdghyz eș engedelmtaăăghezvissza', tei,, hq, egyesek, yisszaădjăk: 4& fitwlgăltafjăk a mit erdszakkal, măsoktdl ' elraboltanak, ți lâflst, i e perezben pedig, mdg minden ăldăsokban ; dș. jdtdte'mdnyekben r^szeșulhetnek; de ha■ kimeridkr/a „nețnzet turelmdti lja, :tQvd,bb is; fegyvei re kdnyșzenitetaek, niinden szenr ■vvd^șt melyeț ag igaggițgQs»■: Isten? .bojjzald - karjab re- ăjuk hozand, ..m^gofcuak fftiatjd-Qtiitsăki.: ■ ■ , $6't sziyemtandulatăf kbyețșvetetaetapvonșikodom țțzt ia kijelppțepi ,-; taogy> hte-? mdltănyolwa;; a? .ientebb m$ipdp.țtakait, minden. i bfllad4k > n41 kiii:, .sâstendnek ■ a jcțyeudpbepi; , băkăs ₙ magpkvisgletbknek ᵣ biztositakait nyujtani,,; qțfdlsena le^ek Jdegen,,’ taogy;-a ■ multak p; di tikjii vdtsdgeire ;,a . .h4kte<-.^s-, • szeretet. j azoțiLîsoha țneg .nem? bdoșăthâtd JaoiL^ruiă&rp. iș-yet^jedett, ;hogy sajăt hazăjta;ri;epdnek }^gyilk91ăsa,y4geț; jdegyfl fegyyeres ei’dnekaz qrâzâgba hy.tQi;4s₍9t,: ^.dpl'hiypi,, bș^tbfidzni da eszkbzbltu' neirț iszqpyodjOțVdsr'pzț; niind; teyă .tigy ,nfeogy- egyrâer»* țn,i^.taphăruld .,y4țkeine,k„ k.bizep4tte., > .eldttetovo*; a® qțșkăg; kormănylbftni/'tărsjiini; taldtt figyelmtiiikB' yigyîh^f^mkiiak ^za.yakkaH.'tataltatăsărai.hazug kăppiutatd, Szerepet. jătsza'nî; eteg alăvald yolt:,oidzeri emberngk neve Siaguna Andr.ăSj, kinek fieijăre-ia tbmdrdek kibntbtt yer igazsăgos boszut-kiălt, ,;s :ki amint honăruldnak van nyilatkoztatva, ugy bocsă- natbap e fbldiin pem reszesUlhet,.’ ■ ; ₜ :; • ■■ ■ SJ. ‘ • ; • "• < ? ; J • » j f •J - - ; ' ’ - ‘ ; ’ ... .. te < B ; - < v‘:,v Ezek ndzeteim tas eltbkdlt hatărozatoin e .tărgy kbriil, dhajtom, hogy az illetdk ..jdza»; belătăssal fon- tpljăk meg șajăt javokpt .8 .tegydk lehet<4gesse a;b4ke ojajdg^val -jatpiultak jșebeit , orvpsblhatni. r.: Ha, a lăzadăsban levo ți^pkUlddttei, Hddolatok kijelpntdse, 4» ezen kedvezm4nyek biztositekai-.kinye^ râse yâgețt a nemzetgyiil&s elbtt, vagy eld'ttem meg- jelenni kivănndnak, bn bket nevemben szabad. jbve- telbkrbl, s menetelpkrol 4s szem41yeik băutahnatlan- săgărdl biztosithatja. . . ’ Fegyverejnk diadalmasan haladnak elbre, a hit- szegb' zșarnok zspldosjți verve, a iovăros a nemzet hatalmăban van, dhajtom hogy »z olah batalionokat, pem k^nyszeritett ujonczok, hanem bnkântesek gya- nânt lăssam mihamarâbb a; vitțiz magyar hadsereg soraiban. a kbzbs szabads4g4rt kiizdenij e pdlyăn min- den hfi bajnokra a; hazănak 41d$sa, dicsb's4g 4s sza- badsăg văr, amott, a hol mpst kiizdenek, nem lehet densuln c£ si cu atare, precumrt națiunea are vbinti’a nesolnta, eu amin datorinti’a. < ; Deci,'4aca .poporulu romanu rescolWta irvande- pune armele ai se rva iiitdrce • la credintia gsj> ascuF tar^yddca particularii -voru inapoiă ce au -rapitu cu forti’a rdela' alții,/linca iiiir-acestu : momentu potu ave parte de (tute -darurile. si" bunătățile; • era dâca; vora pbasi: patienti’a natiunei, ; d4ca .voru ifortiă lupt’a -mai departe, tdte- suferintiele, cari man’a resbnbatdria a dreptului Ddieu le va' aduce asua loru, se si-le atribue sie’si. ■ /■ . : Ba fuitaidndu >simtiementdlui hrjimei > mele / nu esițezu a deehiaHi si .aceea., că ddca, apretiandu cele; mai। susu dise-,; voru grăbi fara¹ amanaro- a dâ garanția rdespre portarea loru 4pacifica 4in'j Venatoriuî, nu- ypiu.lfi ,strAihuI< nici dm aceea, că in ¹ numele-ipaoei sii'aîu- iubinei se ariancamiu welu asupra delieteldru politice din trecutii, inse cu esceptiunea acelui¹ omu, eare miabusatu jni ;mtoda3’'infamu de inalt’â zsai pttsp- tlune bflsețrih^stă' iae4st’ă a i fdstu indemnatoriulii la atat’a prapadire siz-"^ersărel de sânge,¹ cF: saide^o- sitivintasi⁷acei .■tradare ’dai patria,, ce nh i-se pdtBi ertă;iniei,odata,; in. «atu .nunsta/.Înfiorata ta- no::'5 ! i : . Aceste imi suntu părerile si¹¹ vointita resoluta ।in acestu obiecta; dorăseii^ că>respect!vii se’si aprettezn binele - proprid :cu rationamentu ’ maturii si sei faca posibilei vindecarea .rabetefai trecutului cu’ râmur a de oliva a pacei. - : ir ' Dăca tramisii poporului rescolatu ar' voitaa vina înaintea mea seu a dietei, pentru a’si de chiar a otoa- giulu sita castig-ă garantiele ¹ acestora favoruriy-dta i poți asecuita in numele ineu, că* voru- pote veni"si retornă liberu si securi. . ; i ; ’ 1*;/-'- Armele ndstre inaintdza-vtetoriaauyiseildatii iirft- nului iperjuru suntu batuti; capitalta’ta jn matrataa* tainei,-dorescu, că batalidnde rdmatte setatele' vedu că recruți siliți, ci că voltintari, catu mai eurendu; in sirurife .eroice?. armatqtangttTesci, luptandju-se pen- tru libertatea căonț^a84-’'Pre':⁸c^⁸ta:! cariera pita totit luptatorbln credihtiOsu ilu afitdpta bineouventat'ea pa-' triei, gioriaiisi libertate,. 4ra tacote unde se lupta a- — 17 — măs kilâtăs,îmint ivagyidicsdsăgtelen Halăl,- vagy tniu- tân eszkoaql ihasZnăitattak, szomoru szolgasăg, melyet maraddkaiknhk 4tka kovetend szăzad iziglen. -<> l i .‘-‘Al .U 111 jî ^^^j P^b^q^euljen april 26-ân 1849. riJinJahi . I. ;!• !;' :< ■’• - Az orszăg kormănyză elnoke j Kossuih Lajos mp. ,qm ■■ ■ ' ■ ■ ’ ■■ ?ș rs -? ■'. ,>■ ■■ ■ .! Az orsztig.koiMdqypdfo Hatvaui Imre seregparancsnok urnak. E hă 6-răl 73. sz. a. kelt felirata kovetkeztăben ărtesitem ont. hogy miutăn eddigi parancsnoksăga &l&tț-!ilOfideă' Uațbh&i- ă^âpatok-Țs^ă ăta^ă%ați bly'erb' vsjg^îMf egyfesiims, ■ mely' 'h re'hflă ă hâ'flâăregnăk a’ Ha - ditudomănyokban jărtas tagjât igănyli parancsnokul, a .hadiigyipinișteriurn rpăr.. felș^ălîtațoțț. hpgv Qsutak "Sniiagy neîyăt’egy mâgăsb ranga țor^stiszt altal mie- i&pîj * p&țoljă ki, kihek dn is s^intăh ajă lesz ren- «leîve... brăgos kbpyiseld eljărăsățillet‘6' jelentășăt ko- sz&jetȘâ¹ ‘vesze^ 's'^rțesîjtem , jhogy' 'abbeli năzeteit '&r'i8 osz^qm^ ș br^gbsnak ugvân' on ’ futăra ditai Befiulddti jefentbs^e^azt' vălaszoftatm, ’ ¹U ^zk- rfol&al ’’se'mmifăte’ ^t^oz&ba,' sem⁷ amnestfa 'mar mov® »fictU?-oÎGt e’7 -roșim- b e âîhpr'a aioi gyarazasaba nem. ereszkeaem. — a.kinek kegyelem S6ₙ«rife)mmurgii niwip »b m W> sițmtcamj /nogy. a Kivant fegyyerszurieț, vagy’alku l^esfțise /urti^ye âl^tV" a hadjar^șt /^mmi^ ezin, alalt £eEne|'tartdȘasșâ, ‘ njit is a:vegejț kdztok^onriej, hogy fuma -meg^rkez^îg.‘ ăs- ez ^^rtelenîben, s^.pedig’"..Wj®Ș emylyel Sfqly tassa"¹ /mulsp'fljiseiț, ’ semțpi. fia.eiîâkărdeke^ keț figyclemre nem' ihdllatyaV ' 'J jEtelt bebreczenhen⁷ măjus 11,' 184$. ‘'V . , .■■ ;< ir.. , AzjbrBzâg' kGrmânj?z'«5ja>» • i i ,ⁱ! .Ko&suth 'Lajos mp. < : \ J'7q ; 7 / - >• Y:iU !■■ . J - ; ■ ’ , ; ■ 1875. 7 ; Q t E ST A.ME N T U- u . >> < Inuumele tatalui si alu fîliuliii si aluisaritului duhu’ «miau, d«pa+ce atotu-potentele Dqmnedieu, după a sa prd înalta indurare,, pre uniculu fihu alu nostru^ pire neuitatului w inbitulu nostru fetu Emiliu Dionisiu Basiota'MotrtpDembulu studenta intru a V-a olassa gimnasiala,' prei aeslii' augelu blandu, deștepta si cu portari eșemp|are in> -etath»-lui oea mai frageda, dg 14 ani si 5 dile- fl-tn a'ichiămâtw intru imp|erati,a lui cea cerdsca, lasandu-no,;pre> noi dn floliq si desperare^ rapindu'ne’de t^ta Eucuti’a si sperănti’a,; ce o pbndmu ini' progresulit lui beiu laudabiiuț dupa^ce prin- mdrtea lui, suntemu lipsiti de filiulu nostru; catf^avea chia- marea ai ne portă numele nostru > familiare spre o- ndrea familiei năstre si a natiunei pentru tempare cumu, nu pdte fi altu prospecta , decatp isdu nîdfte fara gloria^: sdu, după ce au fostu- intpebmn'tiati de In- struments, 'servitute trista/ careia i' vâ urmă blastes- mulu posteritatei pana In a sut’a generatiim«î'ₜ Datu in-Dabritinu,-126’ Aprile, 1849. * ’k ; 7 Presiedintele g’uvernatoriu alu tiereț. / 7 7^ i i: i r- • Ui '⁵' { .¹ ’p. ib 7 l J! i , Ludo vicii Kqpsuth, mp. . ᵣ -7- '7: g' ’.b'- ■’ .U .': 7 Giw&națorulii Dlui Emericu Hutcaui Qamwițlaute ■'•■■■■• 'i:;7 r; : jij-. rde âste. ;< - i’.?■• ’< In urmarea scrișovei dtale dela d l. p. Nr₅ 7â. te cunosciiiitiezu ,' cb deₒ dre-ce sub, CQmarid’a dtăls se afla cqncenfrâte si deșpartieminte, milîtăresci’'re- gulate ‘ si preste totu. astu feliu ' de Tpoțere jp’mafli, care cere de. gqmăndănfe uhu individu din ᵤarm^t|i regulata , eșpe'riu ‘ insciintiele' miliiari, piinis^qriulu de refcbelu aii.fostu invitații,’ câ • loculu¹, dlui 'majopu Csutak se’lu 'suplindsca catu mai cqrenflu cu unu dficiariq mai inaltu din ștâțiilu maiorii,, caruia. si d ta in ca ; veî fi subordin atu. Rapprtql u , dțale rplșii yu Ta misiunea.'/l^i’-brâigoși^ l^th’ primitu cu n^ultiamird sî’ti făcu cunoscuta,, eh apfhbti 7’si eu părerile 'dtale, —- era la raportulu lui jDPa.g;osiutraișhiș.^ țqtu ^>rin curipriplu.,dțale, ^r^u^^espuns^7cb :£i| inypr'gen^n nu me genniutjfa nfcv upu^ieliu ’ețe hegotțați^ny, pelu be vrea amnesfiâ, recurgă—■ gliverhulu v-q .seră- muram !•ipnîoo.Ațoa ■je&iu;n iiVa;?- -•s-vUfV'q-f f țatia,; unde acesta ’ya. avea Jocu si țotu-odațaⱼ₁1- am âiii‘instrucțiune, că sab pretestuiu!'armisfitiulpi, ‘b^u alu pacincafiuneimci-decum se nu imnedeqe , o- \ .. .ouis. bl! ț;y!> ior-mî mc37: !■ - Guvernatorinlu 'tierei,. ■■•/o ; \ >L u d o vi*© u K-o âII t hi /mp. .. : . ‘ ■i'' ■■ . >1 i,. b ■' ‘ 7k'-'.f' ,sii | venităre, ne-voliendu totiisij că cu inchiderhâ ochihum lui celi blândi. se încete sî amintirea numelui: Itâ, ni-amw I detterțniaatây după» micele si modestelb năstre poteri a; face ^rm^toriuiu: 7 7 - ; , j.Pocumentu fundationalu. 7 . ' Art I. Avendu in vedere, ch‘ omulu după, dis’a unui republicana francesu „nou omnis moriâr" .nu măre de totu,-că că atare numai prin cultura si im vetiatură păte deveni utila societatiei si natiunei, car reia ’ apartiene, pentru-că numai ;pnin lumina păte Qt sebi caii le retacite de acele, care conducu la! adevar fat’a cuhoscientia a binelui ai.&i reului, depUnemu odaia pentru totu-dăun’a, sub ingrigirea si adrniniar trai ea asociatiunei transilvane pentru - literatur’a ror mana si cultur’a poporului romanu un’a suma 400 țh v. a. citesce: patru sute fjor-i-ninval&e -aaittMfoh. — 18 — că fon du pentru ajutorarea unui teneru romana de religiunea.gr» cath. ori gr. orientala ortodocea din munții apuseni in Transilvani’a, ori din di strictul u Naseudului, care va cercetă scălefe; gimnaziali ori reali cu diligentia si in decursulu studialoru ia re- portă calcululu de prima clasa cu eminentia, sub titlulu „fupdâtmnea studiosului de a V-a clasa gim- nasiâle Emiliu Dionisiu basiota Motiu Dembulu din Abrudu.® Art. II. Acestu fondu va fi neatingibilu, se va depune in ehss’â de pâstrare- a i nătiteWâi de credită si de economii „Albin'a® in Sibiiu, pre langa celea mai mari interese, cari le prestăza acestu inștitutu pentru inlocari depuse spre fructificare, si nuinai a: tunci se va transpune capitalulu iri o alta cassa de păstrare si totu pre lângă cele mai mari interese posibile, candu institutulu „Alhin’a** s’ăr’ desfiintiă. Libelula de Inlocare se‘ va. păstră totu-dăuna intre hafthiile de pretiu ale așociatiunei transilvane pentru, literatură romana si cultur’ă poporului romanu. ' .Art. III. Comitetulu asociatiunei va conferi din interesele fundatinnei in totu ănulu, deocamdată suma de 20 fl. (douedieci floreni) v. a. că stipendiu pentru unu scolariu romanu, precumu s’a disu la art. 1., incependu din I a clasă gimnasiala său reala, pana candu isi va termina studiale. Art. IV. Prisosulu intereseloru se vă adauge in totu anula lă capitalu, pana candu âcest’a va cresce intr'atat’a, încatu comitetulu se păta conferi său unu stipendiu mai mare la unu scolariu, său mai multe stipendiâ la mai multi școlari, după cum adeca co- mitetulu asociatiunei va afla mai cu cale. Art. V. Pana candu ajutoriulu de 20 fl. său de o suma mai mare pre anu, se va potă dă numai la cate una studenta, dorinți’a năstra este, că acel’a se fia datu pe rendu, unâdata la unu studentu de confesiunea gr. cath. si de alta data la altuia de confesiunea gr. orientala ortodocsa. Art. VI. Dăca va fi vre-unu studentu la vre-unu gimnasiu ori scăla reala din famili’a năstra „Basiota,“ fia acel’a ori din care tiăra locuita de romani, si va doCumeată calcula de prinra clasa din tăte studiale, acefa se aiba preferinti’a intre alti concurenti. Art. VII. Grescendu capitalulu si: potendu-se di- stribui mai multe ajutăre, atunci proportiunea se fia pastrata pentru studenti de ambe confesiunile ase- menea, de sine intielegandu-se, că trebue se fia romani. Art. VIII. Intre concurentii la stipendiâ se voru preferă aceia, cari voru documentă, că pre langa limb’a romana, germana .si magiara, invătia său limb’a francesa său cea italiana, pentru că numai cu cu- noscinti’a unei din aceste limbi sorori, păte fi si re- mană filiu credintiosu alu natiunei romane. Art. IX. Că multiamita a totupoternicului Dom- nedieu, si că o trista aducere aminte a prea tem- puriei decedari a filiului nostru Emilio, rogamu pre santiile loru preoții greco-cath. si gr. orent. dein Abrudu unde s’a născuta filiala nostru, precumu si pre: celu din- Odorheiulu secuiescu^unde A închisa ochii pentru: toti vecii, că in serbatărea^,Intrarei in biserica/* se binjevoiăsca a’lu ârnentf esindu darurile. Scrisamu in Odorheiulu secuiescu in 9. Dec. 1875. Bâsiliu liâsiotă Mbtia'Dembtdu/mp. ț-j.ude. la; țribunaluln regiu de I a instantia : ; si soci’a sa , Amali’a Basiota născută Szabo mp. Alesandru Boeriu mp. parochu gr. cath. la Odorheiu, că martorți. Alessîu Boieria mp., ' ‘ ' • că marteru. ' ’ " Vitalitatea ginîiesi rpm^e si țrpi, apqsțpli; ai roipaiplorin (Sqmtțetyk Cfyippi febra Maioru, si George , -o i’v (Eine.)" ' >" Prea ohprâtu publicul Precumu in lumea fisica nu aru fi decătu unu chaosu, un’a năpte perpetua fora săre si lumina; asia in lumea morale, in viăti’a popăraloru trebue se fia unu șăre, unu falihariu, una lumina, prin care tăte se, se îndrepte, se se conducă, se șe grupeze, si ₜ' acăsta lumina fora ipdoiăla nu e alta, decătu s ci e h ti’a. Ce folosesce poterea bruta, fora scientia de a o conduce? Ce folosii au avuta gintile barbare de atatea cuceriri fora maiestri’a. de a le conserva? Adeverulu istorica e: că mai usioru câștigi un’a lupta, si cu ea un’a tiăra, inse pastrareă si profițulu celoru eluptate e maiestri’a maiestriiloru. Sciehț^â deci leșțe potere, Nu numai te invătia a regula poterea bruta, ci ea iti dă chiaru fortia. Ce, ine rogu, a scosu popărale occidentali dein pe- câtele si catusiele evului mediu, de nu șciăntia? Clasea culta, adapata dein sacrala fonte alu scientieloru, a facutu se se vădia ăr’ sărele libertatei. Prin ce a sdbjugatu— după cumu se esprima pro- verbiala j— Greci’a subjugata pre subjugatorii ei, dăca nu prin scientia si. arte ? Unu poporu numai pana atunci e sclavu, pana candu p întunecata; indata ce i se lumina si largesce orisontele cuno- sciutieloru si alu scientiei, catusiale incepu a’lu.stringe mai tare, a’i fi nesuferite, pentru că elu vede si simte ce mai inain’te nu vedă si nu simtiă — ne- dreptatea loru — si măi curendu ori mai ■< tardin le arunca si le ingrăpâ. De acea nu e erăre politica mai mare, decătu a incatusiă pre unu poporu, si, a’i concede, ori chiar’ a’i favoră cultivarea scientieloru; si de aceea si un’a mâsima a despotismului este: cine vră se domnăsca, se impedece desvoltarea! Fora indoiăla, pentru că scienti’a este firulu Ariadnei, care conduce pre unu poporu aservita la libertate,; si pre unu li- bera, la adeverat’a destinatiupe, Că se nu vorbescn multe, ăre jugula apesarei năstre de candu amu inceputu a’lu clatină? nu ăre de candu amu inceputu a ne lumină, si de candu radi’a de cultura inceph. a ne incaldi? Si ăre in- ceputulu culturei năstre de candu este? de abia ceva — 19 — mai țbetranuGca iapestu seclu; a’i cărei premergători, fora seitnpulu fostu și isuntai Clainu, Maiorii, Sin- caiu ; că-ci dre; pre campulu Jiterariu care i.-a intre- cutu pana atunci, cati i au ajunsa pana acuma? Cine manaaftâ sabi’a scientieu inai bine, cine io invirtise’ mâi multa?; cine se preariiblhJpre tdte sferele ei mai; multu si mai: eii abilitate?;.7 Cine- ’si a sacrificata; nopți,, dilci viȘtja: pre campulu ei asia că si eli? si tăte acestea-, nu pentru remuneratiune, nu; că-ci dein contra, pentru acăst’a suferira; nu pentru lauda, nu pentru ambițiune, ci dein zelulu care nu potu a nu’lu reeomendă tuturoru fililoru natiunei ndstre, dein cea mai pura anima. dein, .zelulu naționale. Asia pră fericitulu Samuelu Clainu nascutu in S jd'ri. latiga' Sibiiti ini 1'745 si mprta in 1806 inBud’a in ețsiliu, cumușe spune, ju bracialq .amicul,w șeu,, Gșorge Sincaiu adapatu» ta scienti’â antaiu in fra-; ged’a îetate avei in>'loeu( apoi că monâchd in 6 ;ani; la Vien’a si aiurea, cine se hu’lu admire, cine se nuBa!iiuhăața^:cinn'^et>au verse» un’a; lâbrimă de con- ddleptiai pentru, sdrtea.;lui, cine >se ânolu îli774- si-publicata im „Transilvani’»** Nri 21; acela’sianu. Inse dorerei că acelu tesauruin mare parte si astadi eUfagropata in-manuscript^: pre > de-o! parte, pre de alt’a, ce e mai dorerosu, s’u perdutu. J < „Rara fenomenu pentru uori-ce- sechi âi natiune, d«rb mai rarii pentru romani, si bietulu esteasiade. pricini». ■ cunoscutul isi jprin /ujmare totu atat’a si pre- tiaitp, cătai iigubti; nujla cupido.**7) Z hn- < Trecu la alu doilea barbatu dein acești trei; la PetruMataru^fil.nnsoutu in Capusiu unu satu pre CatnpiaM» la an.r 1753. Cursulu invetiaturiloru sale i ilu ; a> irigeputa in: Osiorheiu, ilu a continuata apoi! laZClusiUjGsi- ih urma aici in locu, de unde fă tramisu laBotnain institutului „de propaganda fide.“ După terminarea studialora a intrata că calugaru in mo- nastireapdin;laxnay- inse preste ’ pucinu parași novitia- tutaZcaluga'resca. Santiendn-se de preotu, merse că parochu iu St.» Martiriu, după aceea se facil proto¹- populu Regiriului, si in arma ajunse censore de cârti romanesci in tipografi’a statului dein Bud’a-,-si re- pausă in 1821 in etate de 68 ani. Nu’mi ajuta po- terile ă’i cundsce intrăga vidti’a» lui cea plina de acti- vi ta te; reflectezi! numai, că. dre avemu noi multi băr- bați naționali geloși de originea,; de sdrtea' și binele gintei sale că si elu ? Cine a luatu asupra’si sarcin’a de a dispută cu un’a lume istorica intrdga, plina de *) Dice unu scrietoriu. prejudetia si rentate, pentru a revelă, aperăsi-probă- des'cendenti’a ndstra; romana dela coloniile traiane,». scotiendino cttitactu si scientia, cti fatigia si suddre printre atatea secle nefaste? Cine a. fostu celui din tain romanu, care a sciutu scdte din pulverea archi- veloru si din noian ulu trecutului cartea de botezu a gintei ndstre: istori’a pentru inceputulu fomaniloru — pre larga si precisa decatu Petru Maiorii? Nimicu mai dreptu că cuventele eruditului Eliade: >ᵥIstori’ș,-- pentru începutului rdmatiilora a fericitalpi. P.vMaiorțȚ a fosta unu feltade toiagu ahtului' Moise^ prin care< despicandii -marea» de 'iritunereoa ce fiend pre romani,-' i facă se» trdea dincolo de 'Egiptuîuuminciuniloru, si» se oundsea» adeveratalu loru inceputu.**; d ■■ >> i;-> Istori’a ea besericdsca ne . spune procesulu i for- mat iuneibaserieeinZstre, că si ist’ori’d mătioritile; pa- timile si treeutula gintei ndstre; 4c’i euUfespecrtdi.W predicileliș^lerobservu,i;că dre >nu ipaua in rdiin’ăl de- astadi forțndza mângâierea sufletăsea; .dni* multefvdin basericile: ndstre;? Nu soia enameră, tdtei dprofluctelm sale» liteTarie, nicb^aru j potă aici,.ioi «prei; scuntu -di/: căhdui, viăti’ay -lui । intrdga > jn’a fostu >bonsabrata: pentru aita^decath ipentrti^acest’ăiîiq - s>-> ?•!<,. i.ᵤ ;.t.iVenu acum ula i celuiidnm mafțirț. sa^ostalu; din ; anțafa daieime; uța liGeiarge) -iSincMaț.oniDBiiKțriginogidiiii Sinea,¹;iosă staimsduta iwiSiamsiudu (scaun;rMutes.)? ■ l-7M,ostiidiă.(itr;tgiwținasiiilu:iIeâiiitiloru»din! iClnsia, .acest’a-in iVieir’a, aceea’sii in Blasiu, aceea’si pretutindinea pană» la m^rtu,» si mori... . . unde? da, unde? ne. intrebamu paria in diu’a de astadi, că-ci a sci acăst’a cu secaritate, e cu nepotentia. * > După reintdreereă : din Vien’a fă directoru alu» gimnasiului dein loca, uri in nrma fă directore gene- rale alu scdlelora romane. Aci incp pdata s’a pro- • bătu adeverulu de altumentrea cunoscuta, că la unu: lueru mare trebue dmeni mari. Sute de scdle pck< pularie se redicara sub densulu, si dorere l decadiuraf după densulu, că-ci steu’a lui Sincaiu inca se'întu- necă, steu’â lui inca .fu mai că a toturoru dmemloru» mari. Persecutata si inchisu in 1794 in Aiudu că; tulburatoriu politica,;scapă la anulu pentru că se a*î junga un’a sdrte mai grea, se retacdsca flamendu si- golu. Contele Vasiu isi câștigă merite in respectului acestui martira prin prolectiunea ce i acordă, ci, spiritulu lui celu agitata nu’si află repausu. Cu de* sagii pre spate bate la pdrt’a demnului seu a mieii. Samuelu Vulcanu in Urbea mare, fora se’si afle re-. pausu nici aici , precumu nici că revisoru de cârti — 2® — rbfoane ini Bijid’a. i(1’803t— 1808). Inse in tota decan-. sulu acestei vieti: agitate ri năcăjite, unu; SfngUru lu-i cru —dintre multe altele—^- nici; odaia nu’lu lăsa, continuarea cronicei. Si cu ce folosit»? Eu Oredti, :că. nimica nn pdte fi mai dulce pentru unu omu. de- catu căndu isi vede opulu dusu .pana in' capsta: si/ dataispre folosulu comuna/ pentru care -.de; fade;: ;r-c Ei bine! Sincaiu nu aviraedst’a mângâiere. Censur’ai re- spunse i prin faimds’a sentintia . barbara*: „opus igne, buctor patibuld dignudA ,>Anditi -minune! tdta viăti’a .si cutatii zelulu/ cu: . tdte poterile isi încordă- rile; sale spirituali si corporali iludra unn omu pentru unu -opt», care Ja fine/e detanu 'de focu/ si aetoriulu’ in locu de lauriy isi cascigâ dreptu remuneratiiane: furcileuh Gi seș nu s cugetat», eărdupă un’a sentintia că acăst’a barbatulu dorerileru^ care pățise si.alte; umiliri -f- Sincaiu —r ar’ fi desperați» , preeumu inul ari- fî/anirare, că/ar’ face-o altii. -/Nu.! aci yine tari’a> delcara'cteru ..si; dev Convicțiune Si»rcaianai; nâci ' ve- demu ^»re : Sincaiu in adeveri» mare, .convinsa de bi- nele ice’lu a facutu,.-incre'diuțu;in meritaiu faptei sale, si cu‘prevedere departata' ,in |»oateritate,i: candu ilu întrebă dre cine cu desprețul: „dăca nu ie rușine a’si portă desagii^ »-<- -si; lud de respunsu s ^In acești desagi e opulu meu ' in care voiu fi prămâritu * după mdrte; dăca nu ’mi e rușine că’lu amu facutu, nu ’mi va fi rușine nici că’’lu amu portatu." Asia tre- bue se fapa fia-care omu facia cu faptele sale pur- cese din, corivictiune. Nu voliescu se intendu ’multe, că dre prămarirea espresa de: Sincaiu iu prividti’a sa, realisatu-s’a ori ba? că singura preba voiu aduce simplu numai câ- teva cuvinte ale eruditului Hajdeu: „Urnbr’a lui Sin- caiu, divinulu cersitoriu, cu desagii pre umeru, cu cronic’a in sacu, cu un’a natiuue ;in o cârpa, ratacă printre romanii de atunci, stralucindu’i sdrentiele că tunic’aJui Christoău pre muntele Tavorului, dar’ a’i sei nu’lu au cunoscuta.- <■ Dea ceriulu că spiritulu lui celu înalta, zelulu lui celu ferbinte si neadormita pentru luminarea na- tiunei si pentru înflorirea si fericirea ei, se vieze in veci in toti romanii, următorii lui.*) . •» . Scusati-me P. O. Publicu,, dăca poterile mele voru fi fostu, preeumu altu-mentrea le si'recunoscu? interiore materiei ce’mi amu luatu, si dăca-dein a- căst’a causa si productiunea mea va fi fostu mai pre diosu de asceptarile D-vdstre! Totu scopulu de care eram animata, a fostu, că dăca vre-o ginte, vre-o națiune are titlu de pre- tensiune la esistentia si viătia de sine statatoria, cu< rata si neamestecata, nici a ndstra nu pdte fi inde-* reptu, pentru-că alt’a nu o întrece cu nobleti’a si poterea; dăca este in cinev’a potere de viătia, dien ! in gintea ndstra tormentata in secle, trecuta prin foca si apa, prin sabia si tortura, probata intr’unu cnp- toriu de 17 secle că nici unu auru altulu , — ea *) Dice unu scriatorii». 'dicu in gintea ndstra nun este mai '{mcimisi. rm ’pdte ■ se ăpuna/ îNumail'oata coragiu; si; zelu ipwqctdte :te-t arenele, progresii si sdientia; cari nea dată potere; si tocm’a-. pentru imest’a -anin propusa pre Cei ’treij bar- bati deiimai susu, pră cari iinitandu’i dein tdte po-i tarile idupa, cuvintele: luimCachindeali»: . „mai mărită ' naliaiipre: pamentu inii¹ va'fi ixsă ă: ndstra.^f : mm 'i-’ ;- . i. j' A't*sfeifji;u P. Bunea.i ■ ' > I mi u;, j’i - teplogu absolutu.' = ■ ' < ' sin - -■ nai--...? f;;■»i,;■ mm- ; >-■ , .un ij'i.n- ishi’oa n's, ■ - ; ■ mmm arha -j ■ : Nr.:408 —187&:; : p-abut . ia. m’.’ Prahăsu verbale / d’" '!ⁱ a. i J. i,::-I ‘v.'J’';'- luatu in siecunția prațnaria •» comitetului asociatiunei țran- ' silvăine’, .tienuta lai 2^; îjcăembre b.' n!¹ î«76 sut> presiiiiulu .dlui- ’lâeobă-’•Boldg’afi'eniM dei'-fâ'ăi'a dni? membriir Pav. iDuăb’a^: E. Mauellatiu,11- HiaiihVajaiv: V.• Rusu, Const. Ste->' ;zjiriu, comitetului din 14 Noembre ai c. pana la siedinti’a .presenta. Dein acelu eopapeetu se vede, cum-pă in. restempulu numitu s’au inpassatu la aso- ciatimte ilOld» fi.. 56 cr. si s’au erogatu 1292 fl/ 70 cr>. (Nr. prot-,;401/1876). - ■/ ; m - Spre scientia. § 189. Totu dlu . cassariu prCsentăza conspec- tulu despre starea fondului academiei pre tempulu acestei siedintie» <:Din amentitulu?• conspecta resulta, ciim-eă- fondulu academiei are in proprietatea sa 14087 fl. 24 '4 cr. (Nr. prot. ag. 402/1876). . Spre scientia.. ■; , i ; : §190, In' necsu eu iconspectalu cassei de sub §-lu 188, se referăza in speciala despre banii incursi la fondulu asociatiunei .pre tempulu dela siedinti’a comit, din 14 Novembre a. c., pana la siedinti’a pre- sente si anume: ’ ia : a) Prin dlu Ioane cav. Pușcăria s’au tramisu că legata dela Teodora Mutoweky dinpreuna ou inte- rese 515 fl. 65 cr. v. a., că legata dela Georgie Gra- bowsky 300 fl. v. a., la olalta 815 fl. 65 cr. Nr. 358/1876 (a se conferi si prot. siedintiei din 14. No- vembre a. c. Nr. 362 § 177). ? b) Prin dlu Nicolau Cipu, cassariulu desp. cerc, alu Fagarasiului, s’au tramisu că tacse de membrii ordinari si oferte 108 fl. Nr. 365/1876 (a se vedă publicarea in fdi’a Transilvani’a Nr. 23/1876 pag. 271,272). c) Prin dn. advocatu in Tăsnăd George Filepp, s’au tramesu, că arenda după mosi’a Galliana, că tacsa de membrii ord. si prenumeratiune la Transilvani’a cu totulu 27 fl. v. a. (Nrii prot. 366 , 369 si 399, 1876.) . . ; Se ia spre scientia. § 191. In necsu cu conspectulu de sub § 189 se raportăza despre contribuirile incurse la fondulu academiei, si anume : — 21 — a) Prin dn. Nicolau Cipu, cassariulu despart, cere, alu Fagarasiului, s’au tramesu 6 fl. (Nr. 365, 1876) (vedi Trans. Nr. 23. pag; 272). b) Din partea tenerimei teologice dein părțile ungurene si selagene, s’a tramisu că venitu curatu dela unu baiu tienutu la Bicsadu 20 fl. 60 cr. v. a. (#«, 386/1876.). Spre scientia. 192. Dn. cassariu Const. Stezariu, presentăza computulu despre perceptele si erogatele foiei asoc. „Transilvani’a pre 1876. Dn. cassariu că referente, arata, că perceptele au iostu 621 fl. v, a., £r’ erogatele 750 fl. 33 cr. Bilantiulu. Sp^șe cu edarea, foiei pre 1876 . 750 fl. 33 cr. Remuneratiunea redactiunei cu . 400 „ — , ,, Sum’a erogateloru . 1150 fl. 33 cr. Au incursu că prenumeratiuni pre J$76; - 500 fl. 50 cr. Prjn'nțm^e spesatu mai multu cu 649 fl. 83 cr Cațpbiouțtdu. ac&t’a suma cu bugetulu . pr^iuțițiatu, pre, 187,% de , . 708 fl. — Resulta unu superplusu de , . 58 fl. 17 cr. Detragăndu-se si acesturesțn din au- perogatulu redactiqnei_ după com- putu cu ' . . 129 fl. 33 cr. Reanșne cu finea acestui :anu 1876, unu superogatu de . . . 71 fl. 16 cr. Numitul» referente aratandu, că computulu res- pectiva l’au aflatu esactu iu tdte positiunile, propune a se dă absolutoriu ratiocinautelui, si totu deodata a se esprimă redactorelui foiei, cea mai cordiale re- cunoscientia pentru neobositele servitia prestate si pre acestu terenu literariu, că redactore in interesulu proinovarei scopuriloru culturali ale asociatiunei. (Nr. 395/1876). Propunerea referentelui se primesce cu unani- mitate in totu coprinsulu cu observarea. că se se • assemneze la cass’a asociatiunei cerut’a anticipatiune de 250 fl. pentru suportarea speseloru edarei foiei pre an. 1877. § 193. Dn. protop. I. V. Rusu, aduce la cu- noscintia, cum-că in conformitate cu conclusele adu- nariloru gen. din 1875 si 1876, s’au emisu provocări catra membrii ord. aflători in restantia, cu tacsele anuali, pentru solvirea acelor’a. Atari provocări s’au emisu in numeru de 1315 (a se vedă si conclusinnea comit, din 10 Octobre 1876. (Nr. 384/1876). Spre scientia. § 194. Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I), așterne procesulu verbale alu siedintiei subcomit. din ⁱ⁵/₂₇ Decembre 1876. Din respectivulu procesu verbale resulta, cum-ch sub-comit. in siedinti’a sa susu-numita, s’a ocupatu cu afaceri curente, intre altele, cu luarea dispositiuniloru pentru impartirea provocariloru emise in privinti’a solvirei tacseloru restante p. 4. (Nr. 399/1876). Se ia spre scientia. § 19 5, Se raporteza despre charti’a V. Con- sistoriu archi-diecesanu gr. or. din Sibiiu ddto 23 Octobre a. c. Nr. 2643 scol., prin care acelasiu ’și esprime multiamit’a sa comitetului si adunarei gen. pentru ajutoriulu de 200 fl., votatu in favdrea aju- torarei scdleloru confesionali din archi-dieces’a resp., (Nr. 363/1876). Se ia spre scientia. § 19 (). Se comunica script’a fostului arendalăre alu moșiei Galliane, Carolu Fischer, prin care acela cere a i-se relaxă restulu de arenda pre anulu cur. in suma de 19 fl. (Nr. 367/1876). Script’a resp. se se comunice cu advocatulu a- soc. George Filepp, spre a dă deslușirile necesarie asupra starei lucrului. § 197. Se presenUza cererea lui loanu Serba invetiacelu de mesaria in Clusiu, prin carea se rdga a i-se conferi unu ajutoriu din fondulu asociat» (Nr. 368/1876). Se decide a i-se resolvi suplicantelui, cum-că, dupa-ce ajurdriale preliminate pre anulu 187%, pen- tru invetiaceii de meseria, s’au impartitu dejă in 14 Novembre a. c., cererea respective acumu nu se-pdte satisface; se îndrepta inse a concurge ~la ajutdriale ce se voru prelimină de adunarea gen. viitdria. § ,198 . Se notifica, cum-că V. Consistoriu archi- diecesanu gr. or. de aici, remite documentulu fun- dationâle vechia ala lui Basiliu Basiota Motiu-Dem- buln, dupa-ce a primita documentulu nou compusa cu unele modificatiuni. (Nr. 372/1876). Se va asîediă spre păstrare in archivulu aso- ciatiunei. § 1.99 . Se comunica script’a dlui canonicu Va- siliu Popu, din 2 Decembre a. c., prin care același cere, că contractulu de vendiare a moșiei Galliane, pentru care alatura unu proiecta, pregatindu-se si provediendu-se cu subscrierile recerute, se se tramita prin advocatulu asociatiunei dlui cumparatoriu conte Paulu Degenfeld. (Nr. 337/1876). In necsu cu acdst’a din partea secret, se ra- portdza, cum-că in 9 Decembre a. c. s’a tramisu din» partea presidiului, respectivului advoeâtu alu asociat . George Filepp, amentitulu contracta, cu aceea indru- mare, că cu ocasiunea subscrierei aceluia din partea cumparatoriului, se incasseze pretiulu vendiarei de 1600 fl. si acel’a se'lu administre catu mai curendu incdce. Se ia spre scientia cu aprobare. § 200. Se presenta documentulu de progresu pre an. scol. 187% alu fostului stipendiatu alu aso- ciatiunei Teodoru Cesarianu, elevii de scdl’a de agri- cultura in Clus-Monasturu dejă absoluta. Din respectivulu documenta se vede, ch densulu a reportată clase de progresu parte bunu, parte de- stulitoriu (Nr. 383/1876). Spre scientia. § 201. Societatea: „Petru Maioru" din Bud.’a- 4 — 22 — pest’a, prin script’a din 10 Decembre a. c. multia- mesce comit, pentru cursurile din Transilvani’», gra- tificate pre săm’a acelei societari. (Nr. 387/1876). Spre scientia. § 202. Dn. loanu V. Barcianu se ofere a dă Federatiunea de pre 1875, in scaimbu pentru Tran- silvani’a totu de pre 1875; Se accorda cererea respectiva. § 203. Dn. protop. loanu Papiu, aratandu, că densulu a dimisionatu din postulu onorifica de di- rectore alu despart. Devei (VI), cere a se lud dispo- sitiuni pentru transpunerea acteloru respective in pri- mirea directorelui nou alesu dein partea adunarei gen. a despartiementului tienute in 29 luniu a. c. (Nr, 391/1876). Se decide, că in necsu cu conclusiunea comit, din 25 luliu a. c. Nr. 218, nou alesulu directore dr. Lazaru Petco, se se recerce a primi actele resp. dela demisionatulu directore, incunoscientiendu-se si acesta despre dispositiunea făcută in estu obiecta. § 204. Dn. protop. I. V. Rusu presentdza re- latiunile incurse dela advocatii asociat, in caus’a ur- matărieloru legate. a) Relatiunea dlui advocatu Mateiu Nicol’a din 25 Novembre a. c. in caus’a legateloru Telechiane (Nr. 371/1876). b) Alta relatiune din 20 Decembre a. c. totu in caus’a legateloru Telechiane. (Nr. 398/1876). c) Relatiunea dlui advocatu Mateiu Nicol’a din 6 Decembre a. c. in caus’a legatului lui loanu lancu (Nr. 379/1876). In fine. d) Relatiunea dlui advocatu Bas. Popu Harsianu din 16 Decembre c. c. in caus’a legatului lui Avrama lancu. (Nr. 392/1876). Se decide: că mai inainte de a se luă la per- tractare merităria, amentitele relatiuni de sub a—d aduse in combinare, — se se căra unele deslușiri, respective informatiuni dela dn. advocatu Nicol’a, re- lativu la unele impregiurari, atingatărie de legatele telechiane. § 205. Protop. I. V. Rusu, in necsu cu conclu- «iunea comit, din 21. Apriîe a. c. reasume cestiunea accordarei unei remuneratiuni pentru dn. lacobu Elek auctoriulu importantului opu: „a Kirălyfdldi viszo- nyok ismertetăse,¹¹ cumperatu pre săm’a asociat; din partea adnnarei gen. dela Reghinulu sasescu din 1875, si pre bas’a unui raportu motivata, propune a se asemnă numitului auctoriu o remuneratiune de 100 fl. (Nr. 131, 360 si 388/1876). După disensiune, propunerea referentelui se pri- mesce cu unanimitate. § 206. Dn. jude reg. Basiliu Basiota Motiu Dem- bulu, cu privire la script’a comit, din 14 Noembre a. c. Nr. 362, rescrie, cum-că nu este aplecatu a se invoi, că se se faca proiectat’a modificare cu privire la art. I. din literile sale fundationali, se invoiesce inse, că asta-data ajutoriulu de 20 fl. creatu de den- sulu, condiționată, se se confere concurentelui din munții apuseni, de si ddra acela n’a dovedita cal- culi de prima clase cu eminentia (Nr. 376/1876.) Punendu-se cestiunea la pertractare, dupa-ce din partea unoru membrii bine informati se constata, cum-că tenerulu, uniculu concurente la acelu ajutoriu' din munții apugeni, obtienii unu ajutoriu din partea consistorialul archi-diecesanu, ăr’ alti concurenti din munții apuseni ori din fostulu districtu alu Naseu- dului nu suntu, comitetulu avendu in vedere tendrea litereloru fundationali, se afla indemnatu a decide: că ajutoriulu cestionatu pre an. scol, curente se se capitaliseze iu favărea fundatiunei respective; ăr’ ce- loru alalti 2 concurenti, alt’ cum eminenti, dar’ carii nu suntu nascuti din munții apuseni ori din fostulu districtu alu Naseudului, prin urmare nu intrunescu conditiunea pusa prin respectivele litere fundationali art. I., se li se resolve negativu in sensulu indigitatu. Despre acăst’a se se incunoscientieze si respectivulu fundatore. § 207. Se presentăza cererea reuniuuei invetia- toriloru romani din Chidru din 20. Decembre a. c., prin carea aceeași cere a i-se dă gratis pre săm’a bibliotecei cate unu esemplariu din cursurile Tran- sivaniei (Nr.; 400/1876). Se accorda cererea Respectiva. § 208. Se raportăza despre urmatdriele cârti donate pre săm’a bibliotecei asociat, si anume: a) Szăzadok a magyar tflrtănelmi tărsulat Koz- lonye, brosiur’a X. b) Cartea de lectura de I. V. Rusu. c) Raportulu anuale alu societatei „Romani’a juna.“ d) Calendariu pre 1877 de Mihaiu Calinescu, secretariulu societatei pentru cultur’a si literatur’a rom. in- Bucovin’a. Se primescu pre langa espresiunea recunoscin- tiei protocolarie, si se transpnnn dini bibliotecarii), spre a se petrece in registrulu bibliotecei asoc. Verificarea acestui procesu verbale.se concrede dloru membrii: Dunc’a, Macellariu, Hanni’a. Sibiiu, datulu că mai susu. lacobu Bolog’a mp., pentru secretariu presiedinte. Ioane V. Rusu mp. S’a perlesu si verificata. Sibiiu in 29 Decembre c. n. 1876. P. Dunc’a mp. E. Macellariu mp. I. Hanni’a mp. ad Nr. 366, 369, 382, 299-1876. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, pre tempulu dein 15. Nov. a. c. păna la șiedinti’a comitetului asociat, din 27 Decembre 1876. Dela dn. procuroru reg. de stătu in Dev«’a Simeonu Horvath tacsa de membru ordinariu pre 187⁴/5 si 187% 10 fl- — Dn. protopopu in Lipov'a, loanu Tieranu, tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. advocatu in Tasnădu George Filepp tacs'a de m. ord. pre 187% 5 fl. Prin dn. protopopu si directore alu despart, cerc, alu Brasiovului, Ioane Petricu, s’au tramisu: — 23 — Deia biseric’a S-liii Nicolae din Brasiovu tacsa pentru diplom’a de membru ord. 1 fl. Dn. comerciante in Bra- siovu, Michailu Stanescu tacs’a pentrji diploma 1 fl. Sibiiu in 27 Decembre 1876. Deia secret, asoc. trans. ad Nr. 386 -1876. Contribuiri la fondulu academiei romane de drepturi. Deia o parte a tenerimei teologice din părțile ungurene si selagene, apartienatdria diecesei gr. cat. gherlane, s’au pri- mitu câ venita curenta deia unu bala tienutu in Bicsadu la 20 Septembre a. c. 20 fl. 60 cr. Sibiiu in 27 Decembre 1876. Deia secret asoc. trans. Starea instructiunei publice in Romani’a. Estrasele publicate după buletihulu oficiale alu ministeriului ungurescu in Nr. 1. alu „Transilvaniei⁴¹ din a. c. ne dau un’a idea apropiata de realitate', de- spre starea instructiunei publice asia precum se află ea pe la 1874—5. Credemu ca este de prisosu a demustra pentru noi marea necessitate de a cundsce si starea instructiunei pe gradulu in care se afla a- stadi in România. Pentru elementulu romanescu acesta e prim’a conditiune de vidtia. Volindu inse a compara scdlele natiunei romanesci cu ale altoru popora europene, nu ne este permissu a uită, că la noi epoc’a regeneratiunei datddia abia de ani cinci- dieci, adeca deia esirea definitiva a turciloru din ce- tățile danubiane, pe care le tienusera ocupate păna in a. 1828, sdu celu mai muitu deia gonirea fana- ribtiloru, adeca din dilele lui Tudoru Vladimirescu. In adeveru inse progressulu pe cale larga — se in- : cepîi numai deia 1859 incdce. Cei douedieci de ani trecuti pana atunci au fostu prea bum de prepara- tiune, de încercări a ambla cadiendu. Infientiarea de scdle in tdte comunele rurali încercate de Alexan- dru Dim. Ghica nu a succesu de locu, pentru-că ge- neratiunea pe atunci vechia, astadi dispărută cu to- tulu de pe scena, ajutata de diplomati’a rusdsca, i •'fs'au oppusu din respoteri. Georgie Bibescu, succe- Hsorulu seu in Munteni’a si Michailu Șturdza in Mol- vdov’a nu au fostu nici-decumu amici ai instructiunei generale. In acestu punctu se parea câ ambii sunt frați buni cu magnații din Ungari’a si Transilvani’a, carii nu voiă nici se audia de scdle popularie, si înfruntă greu pe archiereii deia Blasiu, că-ci sufere că se iuvetie acolo căte 2—3 sute de vlachi in fia- care anu, — „se invetie numai atatia, cati trebuescu de popi si dăscăli, dra mai multi nu.“ Adeca cu- ratu asia, precumu era pe atunci si in Russi’a. S’a mai aratatu intr’unu altu articlu din anii trecuti, că pe la 1840 numerulu toturoru scolariloru si studen- tiloru diu Munteni’a (Valachi’a) era numai de 15 mii, dra in Moldov’a celu muitu de 5000. Din buletinele anuali publicat© de catra minist, / culteloiu cundscemu, că in dilele ndstre numerulu scolariloru si studentiloru din Romani’a intrdga sta intre 105 si 110 mii pe anu, in care cifra nu se' coprindu acei ce invdtia in străinătate, de ex, in Pa- riau 600 pana la 800, apoi in Belgiu, Itali’a, Ger- mani’a, Elveti’a. Se mai vediii. că gimnasiele se in- mnltiescn de 15 ani incdce mai in fiacare anu, seminariele de clerici reorganisate si inmultite, scdle pedagogice,' comerciali, industriali, militarie, infiintiate. Asupra sisthemei de invetiamentu cundsceti conflictulu escatti in anulu trecutu intre cei doi foști miniștrii Vasit*'! Boierescu și Titu Maioreseu, despre care se coma-/ nicasera unele parti si in Nr. 6 alu acestei foi dinț a. tr., că se se vddia cumu principiulu cosmbpolitii* si celu naționale isi dau in capu unulu altuia. In sessinnea din anulu acesta a Camerei legis- lative, caus’a instructiunei provocă de nou desbațeri lungi si afundu petrundietdrie, Dn. ministru Chitiu adunase pentru camere materialii abundante, mai virtosu dupa.-ce consiliulu generale de invetiamentu convocata la Septembre in sessiunea sa anuale in- trase in detaliuri nenumerate, si scarmanase in specie starea scdleloru elementarie. Proiectulu de lege pentru modificarea localurilor u de scdle primă- rie si urbane, elaboratu pe basea opiniunei con- siliului generale (dieta scolastica, dieta de profesori),- cititu in siedenti’a din 22 Nov. (4 Ded.) iii Camer’a deputatiloru prin'dn. professoru si deputata P. Cer- natescu că referente (raportoru) alu sectiuniloru, dete ocasiune la cele mai interessante desbațeri si la in- formatiuni desprp starea actuale a scdleloru din co- munele rurali. De aci se afla, că scdle comunali⁵ aru fi pana acuma la 2 mii, inse din acelea vreb 8 sute au localuri asia de rele, in catu nici nu me- rita numele de scdle. Adeca cu alte cuvente, intocma că pe la noi, in Transilvani’a si Ungari’a, pe unde amu scapatu de turci inainte de acdsta cu 175 de ani. Lectorii u.ostrii nu au trebuintia se le descope- ritnu .rațiunile grave, pentru care noi ne simtimu obligati in consciintia a reproduce in acestea coldne nu numai susu atinsulu proiecta de lege, ci si una parte a desbateriloru parlamentari©, urmate asupra lui. Spre orientarea celoru pucinu initiati in istori’a cea mai noua a României premitemu observatiunea, că dupa-ce in acelu stătu averile monastiresci s’au se- cularisatu preste totu, elu chiaru prin acea fapta luă asupra’si obligațiunea de a intrebuintia veniturile a- celoru averi pe eminentiam spre scopuri religidse, scolastice si filantropice, pe atatu pre catu se ajunge din ele, si chiaru preste afata. Budgetulu anuale alu ministeriului culteloru si instructiunei publice se votddia de cativa ani inedee in sume de cate 8 "mi- lidne, pana la 8³/₁₀ milidne franci. Unu studiu spe- ciale asupra acelui bugetu ar merita se se publice pentru intrdg’a națiune. Intr’aceea atata potemu sci, că elu nu este de ajunau, si lipsele i se simtu cu atatu mai tare, cu catu națiunea face progresse mai mari si aldrga după altele si mai rapedi. Din des,- — 24 — bateri se vede, că multi patrioti particulari si nume- răse comune au inceputu se sacrifice dela sinesi sume considerabili pentru scopuri scolastice; națiunea inse astăpta se se faca totu mai multa, preste secoli în- tregi se sara in cate 25 de ani. Dăca nu ar fi tre- buita si armata intocma că si scăle! Dara in lipsa de armata, vine barbarulu selbatecu, vene seculariulu hoste, si’ti sparge scăl’a, său ii dă focu, iti taiâ si spendiura professorii si docenții, iti arunca in focu pe școlari, precum se vediuse in 1,84% pe la noi si in 1876 in Bulgari’a si in Bos- nia. Intre acestea impregiurari mesurile noue luate in favorea instructiunei publice la Romani’a de catra gubernu si camere, se potu cunfisce binisioru din cele ce urmădia mai la vale, • PROIECT U DE LEGE pentru modificarea localuriloru de scăle primărie si urbane. Art. 1, Constrnctiunea si intretienerea de lo- cale necesarie scăleloru primărie rurale de băieți si de fete, este in sarciu’a comuneloru rurale si a consilie- loru judetiene. Art. 2. Constrnctiunea localeloru necesarie sc<5- leloru primare urbane de băieți si de fete, este in sarcin’a consilieloru comunale urbane. Art. 3. Pentru efectuarea acestei îndatoriri, in ceea ce privesce constrnctiunea scăleloru pentru in- vetiamentulu ruralu, se va crea unu fondu separata si neafectabile la. nici o alta destinatiune din: a) ’/₁₀ a diecea parte a venitului budgetariu anuale alu fia- qareia comune; b) '/₁₀ a diecea parte a venitului ju- detiănu inscrisu in budgetulu anuale alu fia-carui consiliu judetiănu. Art. 4. Amendoue aceste diteimi de venituri, sub numire de fondul u școlar iu de construc- tiune, se voru trece in budgetnlu fia-carei comune rurale si alu fia-carui consiliu generata, in capulu cheltuielelorn obhgatăre, despre care prevedu legile comunale si judetiene, si se voru versa regulata pe trimestru, de cătra fia-care consiliu comunalu si ju- detjănu, la cassieri’a generala a jndetiului, care va ticnea comptu separata pentru acăsta. Art. 5. In fia-care prima vara se va incepe con- struirea localeloru, prin antreprisa său regie, sub in- grigirea si administratiunea imediata a comitetului permanenta, după planurile tipu si după instrucțiu- nile ce se voru da de ministerulu culteloru și in- structiunei publice, si după devisele formate si apro- bate de cătra comitete. Art. 6 Pe fia-care anu se voru construi in- tr’uilu judetiu atătea șcdle rurale de băieți si de fete, pentru căte va fi de ajunsu sum’a fondului scolariu, reservatu din budgetele comuneloru si alu consiliului judetianu, incependu-se cu construirea dela comunele cele mai lipsite de midmlăce, dara care ar avea o populatiune de celu mai pucinu un’a suta de familii, urm.andu-se totu astu-feliu treptata si in fia-care anu pana la complectarea toturoru comuneloru cu locale necesarie. Art. 7. In ceea-ce privesce scălele primărie ur- bane de băieți si de fete, fia-care comuna urbana va reserva in cas’a sa, că fondu scolariu de construc- tiune, o a diecea parte din venitulu seu budgetariu anuala, si’lu va inscrie in capulu cheltuielelorn obli- gatăre prevediute de legea comunala. Cu acestu fondu Va incepe construirea de locale școlare corespundîetăre sumei unui anu, totu după planurile-tipu, procurate de ministeriulu culteloru si instructiunei publice, si după devisele elaborate si aprobate de consiliele comunale respective, incependu constructiunile dela regiunile cele mai impopulate ale orasieloru si urmandu in*fia-care anu pana la com- pletarea scdleloru, după eerintiele legei instructiunei publice. Art. 8. Primarii, membrii Consiliului comunalu de ori-ce categorie, precumu si acei ai comitetului permanenta, si, in genere, ori-care din funcționarii insarcinati cu esecutarea si punerea in aplicatiune a asestei legi, devenindu culpabili de vedita negligentia său rea vointia, voru fi destituiti său revocati că ne- demni; ăra acei cari, sau prin ordini și dispositiuni directe, său prin ori-ce alta moda, voru schimbă de- stinatiunea seu scopulu fondului scolariu de construc- tiuni, prevediutu mai susu, se voru dă judecatii si se voru pedepsi că deturnatori de bani publici. Art. 9. Nici o comuna rurala său urbana nu va potea fi scutita de a contribui anualmente la crea- rea fondului scolariu cu diecimea venitului seu, de- catu numai probandu cu suficientia ministerului in- structiunei publice, că ’si a facutu si posede dejă localulu său localele necesarie, in tdte conditiunile higienice său didactice cerute de lege, si in propor- tinne suficienta cu numerulu populatiunii sale. Numai intr’unu asemenea casa, ministrulu asupra avisului conformu alu consiliului permanenta, va potea pro- nii ntiă dispens’a contributiva. — Acăsta dispensa se va publică prin „Monitoriuln oficiata,“ prin decisiune ministeriala motivata. Art. 10. Acela, său acei cetatieni cari, cu pro- priele loru midiutace, voru construi o scăla primara rurala său urbana si o voru dotă cu mobiliarulu ne- cesariu, voru fi onorifice recompensati in modulu urmatoriu: unu decreta domnescu, contrasemnatu de consiliata de miniștri, publicata prin Monitoriu, le va exprime gratitudinea si recunoscinti'a publica, in numele natiunei romane. Acestu decreta domnescu se va grava pe o tabla de bronzu, si se va afige pen- tru totu-dăun’a in interiorulu scdlei, spre a se avea pururea in vedere, că obiecta de veneratiune, de catra tinerimea studidsa. Art. 11. Acăsta ultima dispositiune se va aplică si pentru acei generoși concetatieni, cari ’si au creata deja unu titlu la recunoscinti’a publica prin funda- tiuni si dotatiuni de scăle, (Va urma). Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Hedactorlu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi a Bomer & Kamner.