-------------- Acest» f6ia ese > J ¹ cate 3 cele pe luna si costa 2 florini v. a. pentru membrii aso- ciatiunci, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale 1 galbenii cu porto ■, -V^^cț. TRANSILVANII. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur a romana si cultur’a poporului romanu. ₜ i Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Corni- tefulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta I seu prin domnii co- ectori. Nr. 24. Brasiovu 15. Decembre 1876. Anulu IX. Sumar iu: Discursulu pronuntiatu de I. V. Barcianu locotenente, tienutu in 6 luniu'1876 in comun’a Vinerea. —Proiectu de lege contra celoru neinsurati. Ratiociniu despre intratele si erogatele fond. asoc. trans. — Procesu verbale. Discursulu pronuntiatu de I. V. Barcianu locotenente c. r. in reserva, la adunarea despartiementului alu IV. tienutu in 6 luniu 1876 in comun'a Vinerea. Onorabila adunare! Fratiloru! Din mai multe parti ale acestui despartiementu cu bucuria nespusa ne-amu adunatu in estu anu aici in midiuloculu d-vdstre, pentru-că se damu cu unu pasiu inainte catra ajungerea scopului, Ia împlinirea chiamarii asociatiunei ndstte. A ne deșteptă si lumină inprnmutatu unulu pre altulu, a redică Jiteratur’a ndstra naționala, si mai cu săma a cresce si a imbarbată poporulu nostru romanescu spre totu ce este animei si mintii lui bunu si folositorii!, este maretiulu scopu si sant’a chiamare a asociatiunei; deci, preeumu vedeți, totu acesta e indemnulu si la acăsta adunare si serbatdre a ndstra d’aici. „Poporulu, care nu se folosesce de tdte midiu- Idcele ertate pentru înaintarea sa, este perdutu,“ a disu dlu presiedinte in discursulu seu de deschidere. Dati-mi voia se ve vorbescu si eu despre unulu din midiuldcele cele de frunte, care suntu mai folositdrie si trebuintidse pentru cultura poporului nostru: de- spre treab’a militară cu privire la noi romanii din acăsta imperatia. Acăst’a o făcu cu atatu mai vertosu, fiindu-că insasi asociatiunea ndstra are scopulu si, candu i va fi cu potintia, chiaru si datorinti’a, se ajute din tdte poterile prin scrieri, ajutdrie, premie si stipendie în- aintarea culturei militarie a poporului nostru. Aici am sositu tocmai dela Orestia, unde cu mandria am luatu parte la deprinderea in arme si la manevrele reservistiloru romani dela regimentulu de acolo, la care sierbescu si feciorii dvdstre. Se vi spunu indestulirea mea, n’ajunge multu; inse este de mare pretiu adeverinti’a dlui locotenente colonela comandante de acolo, care tocma la urma aretă cea mai mare multiamire si indestulire a sa facia de por- tarea si priceperea, preeumu si cu însușirile ostasiesci ale reservistiloru romani, la cari după una singura septemana n’ai mai potutu observa de locu, că cea mai mare parte dintre ei au esitu de siese ani din servitiulu militariu, in care tempu s’au facutu multe si însemnate schimbări militarie, si că de atunci ei s’au deprinsu numai cu professiunea străbună, cu lucrarea pamentului, cu amara straduintia de a’sî agonisi cele de lipsa pentru traiulu de tdte dilele si pentru acoperirea nenumerateloru si greleloru dări, cu cari este datoriu fia-care sie’si insusi, satului sett si tierei sale. Ei au fostu ostasi, că si candu altu ceva n’aru fi fostu nici-odata. Nici nu’i mirare, că-ci asia au fostu si părinții .nostrij vecinii romani. Din leaganu la dste, dela plugu la batalia, si învingerea eră pre partea loru. Acăst’a a fostu viati’a stramo- siloru noștri si intr’a ndstra tiăra; nu pdte fi dara alt’a nici viati’a nepotilqru. Acolo inca amu avutu ocasiune de a vorbi cu oficieri străini de diverse ranguri despre romani că ostasi. Cei mai multi dintre ei parte siliti de ade- verulu neindoitu, parte din iubire de dreptate, au re- cunoscuta. romanului ostasiu bravur’a, virtutea ne- franta si nemarginit’a fidelitate, in timpu de pace si de resboiu, probata si recunoscuta de sute de ani. Inse vaieraturile ne mai vediute, neintipuitu greu’a despărțire, care vedemu că se intempla inca la po- porulu nostru candu e la usia „luarea la catania," acestea străinii ni le ieau in nume de reu, ba unii reutatiosi si scurti la vedere din acăsta causa ne si batjocurescu, si nu li sfiăla a ne încarcă cu cate tdte insusiri rusînatdrie, cu vorb’a si in scrisu. Acăsta insusire, ce e dreptu, n’a peritu inca, si nici nu’si va pierde curendu urmele sale din anim’a ndstra, din simtiemintele tatiloru, mameloru si ale neamuriloru ndstre, pentruccă ea are radecine afunde si latîte. Astadi inse este tempulu se ne lapedamu de acea insusire, pentru-că nici pre departe nu este in- temeiata că in tempurile trecute. Astadi, fratiloru, precum vedemu, ostasiulu este fal’a, mandri’a si poternic’a propta a tierei si a po- pdraloru ei. Nu numai singuru făcătorii de rele, urgisitii satului, pismuitii mai mariloru său fii ioba- giloru au se pdrte arm’a astadi, ci toti fara distinc- tiune de nascere si stare. Cu funi’a nu se mai prinde astadi pentru servitiulu militariu, ci fia-care fetioru intregu si sanetosu are d’o potriva datori’a a se ob- 45 — 274 — legă prin juramentu santu la aperarea cu sângele seu a averei, păcii, libertății si vieții statului si a natiuniloru lui. Catani’a astadi nu mai este locu de osenda, unde se’ti consumi poterile juniei si ale bărbăției, pana candu ’ti esu peri cărunți, si de unde apoi se te reintorci acasa betranu, nepotentiosu si parasitu de tdta lumea, se ajungi sdu la ușile dmeniloru, sdu se apuci pre caii uritidse si fara de nici un’a spe- rantia mantuitdria. Nici este astadi alunulu sdu nuiau’a, prin cari se te indrepjte daca gr.esiesci, sdu se te in- pintene la fapte măreție, la fapte bune si de. bravura. Tdte aceste si asemeni lucruri stângace si gre- siele ale veacuriloru vechi si trecute s’au stersu si s’au indreptatu spre bine, spre folosulu si vrednici’a dmeniloru si a lumei deșteptate de astadi. Servitiulu militariu, fratiloru, este scdla însem- nata pentru feciorii noștri. Foldsele ce aceștia cas- ciga in cei trei ani ai cataniei suntu multe si frumdse. In acestu tempu fdrte multi invdtia a ceti si scrie, isi inmultiescu prin amblari in orasie si tieri străine cunoscintiele in privinti’a plugaritului, grădinăritului, paduritului si a altoru lucrări, cari ajunși acasa le folosescu inșii, si le latiescu intre ceilalți dmeni ai loru. Apoi cati de acasa si dela fire mai tacuti, sfii- ciosi, chiaru si mai natarai, se reintorcu Ia vdtr’a parintdsca scuturati, curagiosi, vorbitori si vioi; apoi cati se reintorcu dedati la regula, punctualitate, cu- ratienia si mândria de starea si omeni’a loru. Tdte aceste suntu foldse si averi ale spiritului, cari se casciga împreuna cu invetiatur’a de a portă si de a se portă cu arm’a. Marimea si mulțimea reului, că-ci de reu nu scapi nicairi pre acestu pamentu, care s’aru potd lipi de unulu sdu de altulu, depende iubiti părinți, fdrte multu si dela crescerea ce li dati acasa că copii. Dela temelia depende tari’a si tienerea scurta sdu îndelungata a zidirii. In fine servitiulu militariu este si professiune, asemene celoru-lalte professiuni ce le invdtia omulu, este unu mediulocu de a’si intemeiă stare si viitoriu siguru pentru vidtia. Acdsta professiune, fratiloru, noi inca asemene trebue se o luamu a-mana cu totu sufletulu si cu tdta nesuinti’a, pentru că, precumu vedemn, singuru numai lucrarea pamentului nu este de ajunsu a în- destuli lipsele ndstre, nici chiaru cele mai neincun- giurate ale fia cărui lucratoriu de pamentu. Starea la care feciorii noștri potu ajunge in pucini ani prin nu multa invetiatura de carte, inse prin bun’a por- tare, sirguintia si virtute fara multe chieltuele, este deosebita, de multe feliuri impartita, si fia-care fro- mdsa si fericitdria. Chiaru si asociatiunea ndstra, candu va avd poteri de ajunsu, va sprigini după po- tentia pre cei mai bravi teneri ai noștri, cari se voru decide a vietiuf că ostasi, si pre acdsta cale a folosi poporului si tierei loru. l£ra pentru a potd ajunge la acdsta stare, nime nu este impedecatu, si suntu legi cari chiama pre fia-care se apuce acdsta cale de tdta ondrea si de mare folosu, numai voi’a si ser- guinti’a teneriloru se nu lipsdsca. Imbarbatati-ve, fratiloru, si nu lacremati, mame- loru si sororiloru nu ve vaierati si nu ve amariti su- fletulu, nici cugetulu vostru se nu’lu mai turburati, daca „sdrtea cataniei va fi ajunsu pre fii, pe frații voștri, ci in locuia tanguiriloru dati loru invetiaturi parintiesci insufletitdrie, si rogati pre a totu-poterni- culu Ddieu se’i tiena sanetosi si se le luminedie su- fletulu si mintea, că se nu pdrdia nici candu spe- ranti’a si se se pdta feri de ori-ce reu si stricatiune. îndemnați si impintenati-i se fia mândri si vo- ioși in alds’a loru stare, că scutitori ai tierei, ai ve- treloru nbstre, că ci a ndstra a toturoru-a fala, bu- curia si propta voru fi. Se nu uite că viati’a osta- siului este unu alesu si poternicu mediulocu spre binele, folosulu si fericirea loru si a ndstra, a celoru de acasa. Deci se se folosdsca de elu in ori-ce tempu si intre ori-ce impregiurari, că-ci poporulu acela, care nu se folosesce de tdte midiuldcele ertate spre înaintarea sa, este perdutu, dra acdst’a nu vremu nici-odata si nici de cumu! Proiectu de lege asupra celoru neinsurati. Acesta nu e nici decumu vreunu lucru nou in istori’a omenimei; au mai fostu popdra, care avea legi pedepsitdrie îndreptate contra aceloru cetatieni ai statului, carii nu voiă se se insdre si se aiba fa- milia, dra esceptiune se facea numai cu unele classe de preoți si preotese a le unoru divinități, sdu cumu era cu virginile vestali in Rom’a vechia, obligate strinsu a nu se mărită păna Ia etate de ani patru- dieci. Se intielege că individi supusi la morburi prin care se corrupu generatiunile, si cei incapabili pentru procreatiune, era opriti a se casatori. In Un- gari’a se observa de mai multi ani, că asia numitii celibatari sdu holtei, ori cumu le dicu in resaritu burlaci, se inmultiescu aprdpe in proportiunea trantoriloru din cosiurile cu albine, pe carii acestea ’i omdra fbra nici o crutiare. Barbatii politici ai ma- giariloru au aflatu, că ddca numerulu populatiunei loru scade, una din căușele principali este si aceea, că nu numai pe la cetati si oppide, dara dela unu timpu incdce vedi chiaru si pe la sate mulțime mare de burlaci, prin urmare si de fete betrane; că-ci de si in tierile ndstre se născu de regula mai multi fe- tiori decătu fete, dara dupace parte considerabile de fetiori nu se insdra, fetele magiare inca remanu ne- maritate, sdu că apoi se mărită după cine apuca, fia de ori-ce naționalitate, ori-că, ce se mai dicemu, no- socomiele se itnplu de copii aflati. A fostu unu tempu, in care auctoritatile publice trebuea se inpedece căsă- toriile prea timpurie;' astadi lucrulu acesta se mai intempla numai la jidovi, carii se insdra fdrte regu- lata si fdrte teneri, din care causa se si multiescu — 275 — infricosiatu. In adeveru, bine dicu unele diarie ma- giare, că acesta este simptoma fdrte rea si urita a tempului nostru. Politicii magiari afla diverse cause, pentru care mai alesu barbatii fugu de casatoria, precumu 1) Egoismulu, care face pe multi, că după ce’si ca- stigara avuția, se decidu a remand singuri sdu a’si tiend numai concubine, caroru le dau drumulu ori- candu li s’au uritu de ele; ori că pe la cetati — bătu bordeiele; păna ce’i im piu bălele spurcate, de care pieru că nisce leproși, despretiuiti si urgisiti de tdta lumea, dră averea ce le va fi mai remasu, se spul- bera in veutu. 2) Sunt multi dmeqi fricoși, adeve- rati poltroni, carii se temu de insuratu, sdu adeca de greutățile căsătoriei si de înmulțirea copiiloru, de a- ceea nu se insdra, ci mai bine saru preste garduri, păna candu cadu in vreunu păru ori isi frangu gh- tulu, si s’a observata că unii că aceia cu nimicu nu cheltuescu mai pucinu decătu cei căsătoriți. 3) In regiunile superiori ale societatiei sunt destui individi, carii se insdra, inse fdrte tardiu, colo pe la 40—50 de ani, si atunci nu’si cauta femei mai apropiate de etatea loru, ci aldrga după feti sidre de căte 16—17 ani. De aici vine apoi, că veduvele si orfanii remanu cu diecile de mii, pentru-că barbatii moru inainte de a li se ridica copii din etatea cea frageda. 4) Cei mai multi burlaci se escusa* cu luxulu celu nebunu alu femeiloru. Cu acdsta barbatii din dilele ndstre isi dau unu testimoniu fdrte rusînatoriu; ei vaieran- du-se asupra luxului femeiloru, se acusa’pe sinesi, că nu mai sunt barbati in sensulu genuinu, că nu mai sunt capu femeiei, că nu sciu se conducă casa si familia, că stau sub pantofi, că sunt Muierotce, Dara cine aduce articlii de luxu in sume de milidne in tidra? Cine le espune in galantariele bolteloru că se le vddia lumea si tidr’a? Cine duce sdu trimite femeiloru atătea presente de nimicu, care cu tdte acestea costa sute si mii? Auctorii si propagatorii luxului sunt barbatii, si culp’a ruinei cade in lini’a prima asupra loru. Asia dara luxulu femeiloru nu pdte fi nici o scusa pentru burlaci; nime nu le stă cu sabii’a la gătu, că se se intinda mai departe de- cătu le ajunge straiulu. 5) Insusi statulu inca pdrta vina mare, că se inmultiescu burlacii. Acestu stătu saracu inaintddia in mulțime de funcțiuni multu mai bucurosu pe dmeni necasatoriti, pentru că se le dea plati mai mici si se nu dea pensiuni la veduve si orfani; intr’aceea inse numerulu copiiloru bastardi (bitang) cresce neincetatu in proportiuni spaimanta- tdrie*), din cari apoi se alegu cete de ștrengari, dara cei mai multi peru de mici că vai de ei. In cele mai multe staturi europene se intempla tocma con- trarîulu: barbatii căsătoriți pe lege sunt mai favorati de cătra stătu decătu cei holtei. In Angli’a ingrijesce statulu seu municipiele de crescerea copiiloru din fa- *) Vedi statistic’a comparativa. milii sarace, chiaru si ddca părinții loru n’au stătu in servitiu publicu. Din acestea cause politicii magiari se ocupa cu unu proiectu de lege, prin care holteii dela 30 de ani in susu se fia supusi la unu inpositu de luxu, precumu s’au supusu puscele, caii, cânii de luxu etc.; se fia inse inpartiti in classe după etate si avere si se platdsca statului dela 10 păna la 1000 fl. pe anu. Ni se spune, că ide’a de a-decreta una lege că acdsta se intdrce de multu in capetele magiariloru, că inse pre cătu era in vidtia Franciscu Deak, nu au voity. se’lu vatame pe densulu, carele inca nu a fostu casatoritu nici-odata. Dara pre catu cundscemu si noi inpregiurarile, mai sunt si alte cause de mare gravitate, care au descuragiatu pe proiectatorii acestei legi pana acuma. Mulțime de magnați traiescu ne- casatoriti, si ddca’i ia cineva de scurtu, se escusa dichndu, sdu că averea parentdsca se inpartise la mai multi fratieni, si acuma ei ddca s’aru insură, nu aru p.otea tiend casa care se corespundia ran- gului loru, sdu drasi că nu’si află socii de rangulu loru, de familii vechi străvechi, ilustre. Adeca fumu- rile si fantasiile aristocratice mai inpedeca multe ca- satorii, că-ci fetele loru inca vorbescu totu asia: Voiu avuția si rangu inaltu, ori că nu me voiu mărită de locu. In adeveru, că in acdsta una nu suntu frați cu turcii, carii voindu a’si luă femeia ori femei, cauta mai antaiu se’i placa, fora că se o întrebe de arborele seculariu alu familiei. Se mai observa, că mii de funcționari de ai statului remanu totu neca- satoriti, si ddca intrebi de causa, iti respundu mai virtosu: Astadi la noi nu mai e că in dilele austria- ciloru, sdu cumu este in alte staturi bine regulate, că se te scii siguru de funcțiunea ta după portarile tale; dara si pe catu suntemu siguri de funcțiune, sun- temu de alta parte aruncati din locu in locu că si nomadii cu corturile, dra mai de eurendu chiaru din tidra in tidra, dicimdu, că asia cere interesufu statu- lui. Si totu ne-amu casatori, că si noue inca ne este uritu si preste mana a amblă dintr'o cafenea in alta, dintr’unu restaurantu in altulu; dara astep- tamu plati mai bune si cautamu dote mare, că se po- temu trai cum cere rangulu nostru. Adeca totu ranga că si la boieri; nimeni nu vrea se se intindia numai pana unde’i ajunge plapom’a, ci toti se fia nagysăgos, mdltosăgos, kegyelmes. Fdrte bine a disu chiaru Pești Napld, că suntemu națiune de aristocrati, si apoi: „Boieriulu totu boieriu, chiaru si incinsu cu fune de teiu.“ Ar fi fdrte reu, ddca acestu morbu de „barla- cia“ ar infecta si pe romani. Ddca magiarii se vaiera neincetatu, că suntu pucini, noi inca nu potemu dice că suntemu multi. Ar trebui se fimu celu pucinu 20 milidne romani curati, ceea ce nici-decumu nu este lucru inpossibile. Cu statistic’a unoru staturi civilisate se pdta proba de ajunsu, că in 50—60 ani s’ar ajunge acelu numeru. 45* Nr. curente 1 Intrate fl. cr. 1 La adunarea gen. (XIV) din anulu trecutu 187% au remasu in restu ....... 2 In anulu curente 187% au intratu: 3 Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu acesta.......... 4 „ restante din anii trecuti dela membrii ordinari ........ 5 Oferte, colecte si legate (legatulu e facutu testamentaliter de f D. loanu Piposiu in 1 obligat, de stătu vinculata). 6 Pentru diplome ................... 7 Dela unu baiu tienutu la adunarea generala din anulu trecutu in Reginulu sasescu ..... 8 Sume active . . . .............. 9 0 fundatiune sub titlu: „fundatiunea studiosului de V. clase gimn. Emil. Dion Bosiota Motiu-Dembulu din Abrudu.“ 10 Interese după obligat, de Loteria .............. 11 „ „ „ „ stătu unificate in BN. si argintu ......... 12 „ „ „ urbariali transilvane, ungurene si bucovinene....... 13 „ „ priorități in actii de drumulu feratu transilvanu......... 14 „ „ actii de ale bancei gen. de asecuratiune reciproca „Transilvania" ...... 15 „ „ „ „ institutului de creditu si economia „Albina" . . . . • 16 Pentru argintulu si aurulu schimbatu in BN............. 17 S’au scosu din cass’a de păstrare „Albin’a" interesele decadiute, si s’au capitalisatu . - . 18 S’au scosu din cass’a de păstrare Albin’a din capitala .......... 19 S’au elocatu succesive de nou capitale in cass’a de păstrare la „Albina" . . . . . . • 20 D. Anania Trombitasiu proprietariu cate 6% | pana voru dispune capitalulu apromisu de a se face membri 21 D. lacobu Moga „ „ „ j fundatori . ......... 22 Prenumeratiune la fdi’a asociatiunei „Transilvani’a" dela adunarea gen. din a. trecutu pana uit. Dbr. 1875 23 „ .. „ ,, si de atunci pana la acesta adunare generale 24 Pentru esemplarie din anii trecuti ale acestei foia vendute.......... 25 S’au completatu actiile bancei gen. Transilvania pana la valore de cate 100 fl. ..... 7 Dela despart. S. Reghinului XVII unu fondu pentru o infiintianda scbla norm. rom. naționale fara caracteru confes. 467 25 Sutn’a intrateloru 26 Secretariulu I. o remuneratiune pentru redactiunea foiei asociatiunei . . . . . . 27 „ II. din onorariulu anuale de • 300 28 „ II. pentru acoperirea speseloru cancelariei preliminată cu..... 150 29 Cassariulu o remuneratiune de ............ 200 30 Bibliotecariului o remuneratiune de . .......... 50 31 Unui actuariu din sum’a preliminată eu ........... 150 32 Servitoriului cancelariei din simbri’a anuale de.......... 150 33 Chiria pentru cancelari’a comitetului din........... 100 34 Stipendiu pentru technici Bas. Mihailu Lazaru in Honoriu Tilea in Vien’a a .... 500 „ „ realistulu Emiliu Popoviciu din ......... 60 „ „ gimnasistulu Emiliu Viciu din fundatiunea „Marinoviciu" .... 60 „ „ „ Ladislau Popu din fundatiunea anonima „Doboca" 60 „ „ agronomistii: Teodoru Cesarianu in Clusiu Monostoru si loanu Moga in Mediasiu a 60 „ „ pedagogii: loanu Nistrea in Sibiiu si Ales. Gaia in Blasiu a 60 35 Ajutoriu scdlei confesionale din Lapusiulu ung. preliminată . ...... 200 36 „ „ de fetitie din Clusiă de ........... 100 37 „ pentră cate o scola conf. consistorialoră din Blasin si Sibiin a..... 50 38 „ „ 6 sodali, carii s’an facutu măiestri a ........ 25 39 „ „ 14 invetiacei de meserii a .......... 12 40 Pentru cârti si gazete vechi si opuri legate pe sem’a bibliotecei, apoi mobilii din preliminatii • 60 41 Spese estraordinarie pentru comitetu din........... 100 42 Argintulu si aurulu schimbatu de sub Nr. cur. 15. ......... 43 Interesele ridicate si capitalisate la cass’a de păstrare Albina de sub Nr. cur. 16. . 44 Capitalele scose din cassa de păstrare de sub Nr. cur. 17. ...... . 45 Banii elocati de nou in cassa de păstrare de sub Nr. cur. 18. ....... 46 Anticipatiuni despartiementeloru cercuali pentru spese estraordinarie...... 47 Spese de drumu pentru oficialii asociatiunei la adunarea gen. din anulu trecutu 48 Pentru actiile bancei gen. Transilvani’a s’au solvitu ad Nr. cur. 24. ..... 49 D. canonicu Bas. Popu anticipat, spre a salva posesiunea testata asociatiunei de reposatulu parochu loanu Galianu 50 D. lakab Elek pentru dreptulu de a traduce opulu seu pre limb’a romana .... 51 Anticipatiuni pentru edarea foiei asociatiunei pana ultima Decembre 1875 .... 250 „ „ „ „ „ si de atunci pana la acesta adunare gen. . . _ 552 75 Suma intrateloru si a esiteloru ______________________Subtragundu erogatele cu Remane la adunarea generala a XV in restu | ___INTRATE___________ Cass’a de pa- Banc’a gen. Tran Obligațiuni de S u m’ a Banco-Mote Argintu Aur u strare silv. si Albin’a. stătu fiorini cr. fiorini | cr. bucăți fiorini cr. fiorini j cr. fiorini cr. fiorini cr. norini cr. 1123 84 • --- --- --- --- --- 3572 82 3000 --- 54117 bU 61814 16 895 2 galbiui 10 --- --- 200 --- 2030 801 --- --- 925 --- 801 60 366 450 816 48 60 1 1 1 1 48 221 --- 1 galbinu 5 226 20 --- --- --- --- 20 --- 400 400 12 218 1 1 1 1 1 1 1 1 12 71 270 289 1929 80 1929 80 175 41 --- --- 1 1 1 1 1 1 1 1 270 41 27 02 175 02 525 42 «,1111111 1 1 1 1 1 1 Io 27 42 85 89 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ca 00 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 1 525 78 171 59 1250 --- --- 2102 59 --- --- 1250 12 _ ___ MM ■ ■ " 2102 M. --- --- MM --- --- MM --- --- 12 12 12 ---------------------. --- 13 --- --- 1 1 1 1 1 l-l 1 1 1 1 1 1 1 II 474 461 400 14 25 14 25 400 74 132 74 --- --- 132 77 8183 97 488 28 ■ ~~ 6161 30 3600 --- | 55492 50 73953 IE 13 c Gr T 400 _ _ --- _ MM ---. --- : --------------------------------------- --- --- 400 --- 300 _ _ _M MMM _ MM --- ---. --- 300 --- 150 _ _ _ ---M --- MM MWM --- MM --- ^^M --- 150 ------ 200 __ «MM --- MM MM --- 1 '■■■ --- --- --- --- --- 200 --- 50 _ MM MM MM MM MlM --- --- --- ---. --- 50 MM 150 _ _ MM MM --- --- MM MM ---------- . --- --- --- 150 --- 150 _ __ _ MM MM MM MM. --- --- --- --- --- 150 --- 100 _ _ ____. MM MM --- MM --- --- --- --- ---. 100 --- 1000 --- M--- --- MM. --- MM MM --- --- --- MM MM 1000 --- 60 _______1 _ _ --- --- --- --- MM --- --- MM ------ 60 MM 60 _ _ MM. MM MM ' _ . --- --- --- MM MM 60 --- 60 _ _ ___ MM --- MM --- MM --- ---M --- 60 --- 120 _ _ MM MM. MM MM --- -- । --- --- --- 120 --- 105 _ --- _ _ --- --- MM MM --- --- --- MM 105 ---M 200 - --- --- --- --- MM «... --- --- --- MM --- 200 --- 100 _ M.. _ M--- MM. --- mM --- --- --- --- --- 100 --- 100 _ MM --- MM. --- --- _M --- --- MM -M ---- 100 --- 150 __ _ -MM MM --- ---M MM --- --- --- 150 --- 168 _____ _ -M--- MM. MM *MM. MM MM MM MM MM MM 168 --- 90 16 --- --- --- --- --- --- 90 16 133 77 - - _ - MM 133 17 _ 488 MM MM 28 MM _ MM --- _ MM MM 516 ------ 85 89 _ M_ MM _ --- _ MM MM MM __ 85 89 M.M --- __ MM --- 1250 MM MM --- MM 1250 --- 2102 59 --- --- --- MM MM MM ----------------- ' MM --- MM --- 2102 59 59 55 MM --- MM _ ' __________________________________________ MM _ MM --- MM .... 59 55 39 13 --- --- MM MM M. --- MM --- --- MM 39 13 400 --- MM ---m _ MM MM _ MM MM MM MM 400 --- 343 99 --- MM --- MM _ --- ------ --- MM --- 343 99 400 ^M. ---- MM --- --- MM --- --- --- --- M- 400 ---M __ MM --- --- MM MM MM. MM ■ 1 «1. .... MM. --- --- MM --- 802 75 --- --- --- --- --- --- --- --- M. ------------------ ' --- 802 75 8183 WT 488 _ MM 28 • M I 3161 30 3600 --- 55492 50 7395iT” 77 8080 83 488 --- --- 28 --- 1250 --- --- --- --- --- 9846 83 j “A 103 14 --- --- --- --- --- 4911 30 3600 | ------------------ । 55492 50 64Î06 94 | Nr. curente fl. cr, Specificatiunea acestui restu. a) In bani gata BN. si meruntu....................................................... b) „ 7 libelle de cassa de păstrare c) „ 33 actii de ale bancei gen. Transilvani’» \ d) „ 3 „ de ale institutului Albin’a I e) ,, 3 obligațiuni de Loteria et 1860. » I f) „ 40 „ de stătu unif. cu % in BN. si argintul După aci alaturatulu conspectu compusu coti- gi }₎ 1 vinculata \formu decisiunei adunarei generale a XH-ea din h) „ 103 „ urbariali transilvane /anulu 1872. Nr. XXVI, a protocolului respectivii i) 9 „ ungurene | si scontratu prin comitetu. 1) „ 1 „ bucovinene 1 m) „ 26 Priorități de drumulu feratu trans. j n) „ 1 actia ' _____________ Sum’a deasupr’a restului B I L A N T I U. In anulu trecutu au remasu in restu . ........................................................... In anulu acesta au intratu vehitu curatu . . ..................................................... La olalta cu restulu din anulu trecutu. Chieltuelele au fostu ......................................................................................... Subtragendu acestea erogate remane la adunarea gen. a Tv" in restu Combinandu restulu din anulu trecutu cu celu din anulu curente se arata unu crescementu de_______________■ Active. La despartiementulu cercuale XXI. Sighisiora 42 fl. 25 cr., la techniculu Bas. Mihailu Lazaru unu imprumutu de 260 fl., la ascultatoriulu de filosofia si repausatulu Petru Dehelianu unu imprumutu de 200 fl. la silvanistulu Pintea Ternaveanu unu imprumutu de 60 fl. in suma ............................................. Deposite. Se afla in 3 libelle ale cassei de păstrare in Sibiiu si anume: 353 fl. 6*/ₐ cr. a fostului comitetu na- . tionalu din a. 1861. — 314 fl. 18*/₂ cr. pentru eternisarea poetului Andreiu Muresianu, si 25 fl. depuși de inteliginti’a districtului ,,Cetatea de petra‘‘ cu interesele conveninde după acestea capitale din cass’a de 562 25 paștrare ....................................................................' • • Membri fundatori au avutu asociatiunea in anulu trecutu . . .........................79. In acestu anu au intratu. Dn. Nicolau Cosgaria c. r. capitanu in regimentulu Nr. 50 .............................1. „ Sava Popoviciu c. r preotu de armata ...........................................1- Comunitatea scaunale din Sasu-Sebesiu ............ 1. Dn. Teodoru Siandoru parochu in Cuesdia si . . . . . . . . . • • L „ loanu Romanu advocatu in Fagarasiu . .................................- . 1- ᵣ Sum’a membriloru fundatori .... 84. Er’ membrii ordinari cu capitalulu depusu de 100 fl. au fostu 85, dintre carii unulu s’au facutu membru tundatoru, deci remanu........................................................... 84. In" anulu acesta au intratu. Dn. Leone Popu preotu in Hudacu . ........................... , . . . . . 1. „ Michailu Orbonasiu advocatu in Reginulu sas. ...................................1. „ Dn. Leontinu Popu jude reg. in Clusiu . . . . . . . . . • . 1. „ Eremia Ladosianu proprietariu in M. S. Georgiu . . . . . . . . . 1. „ Mihailu Andreica proprietariu in Câmpeni.................• . . . . . . 1. „ Visărionu Romanu directoru la institutulu Albin’a........................... . 1- Comun’a politica Boiti’a .............. 1. „ Ioane Maieru proprietariu in Topliti’a . ........................ 1. Sum’a aceloru membri, ordinari 92. Dintre ceilalți d-ni membri ordinari au solvitu tacsele pe anulu curente 187⁵/₆ cum urmedia: 50 membri ordinari tacsa pe anulu curente .......................................... 1 0 „ „ atatu tacs’a pe anulu curente, catu si restantie din anii trecuti . . • * 85 „ „ numai restantie pe anulu trecutu E ROG A T E Banco-Note Argintu Au r u Cass’a de pă- Banc’a gen. Tran- Obligațiuni de Sum’a strare sil. si Albin’a. stătu fiorini cr. fiorini cr. bucăți fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini | cr. fiorini cr. 103 14 103 14 --- --- --- --- --- --- --- 4911 30 _ --- 4911 30 --- --- --- --- --- --- --- --- 3300 _ --- 3300 --- --- --- ---- <--- --- ------ --- --- --- 300 ___ --- --- 300 --- ---- --- ------ --- ------ --- ---. --- --- - 300 _ 300 ------ ---. --- --- --- --- ■ ■ --- __ _ 7500 --- 7500 --- --- --- --- --- _ --- --- --- -- 450 450 --- --- ---“ --- --- --- --- --- --- --- --- _ 38902 50 38902 50 --- --- --- --- ------ --- --- _ 1890 --- 1890 ------ --- --- ------ --- _ --- --- _ --- 1050 --- 1050 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---- __ 5200 --- 5200 --- --- --- ---. ---- --- --- ---' --- --- --- 200 --- 200 --- 103 14 --- --- --- --- ---. 4911 30 3600 --- 55492 50 64106 “oF 61814 16 --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- ---- --- --- 7785 13 --- --- ------ ------ --- __ ■ _ - - . ________________________________________ _ ------ 29 --- --- --- --- --- --- --- --- ■--- --- ---- ■ ---!- --- 5492 35 --- --- _ __ ------ __ _ _ --- _ ___ (>4106 94 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 2292 78 Sibiiu in 1. Augustu 1876. Const. Stezariu mp. capit. in pens. si cassariu alu asociat. Dr. A. Brote, controloru. Subscris’a comissiune esmisa dein partea presidiului Nr. 17. preș, din 13. luliu 1876 conformu decisiunei adunarei gen. din anulu 1872. Nr. protocolului XXVI, au scontratu cass’a asociatiunei pe bas’a jurnalului si a adusului conspectu, si relativu la hârtiile de pretiu susu insemnate, combinandu acestu conspectu cu celu din anulu trecutu, cu privire la Serii, Numeri, cuponuri si Valore, luandu in revisiune si cele de nou intrate in acestu anu, precum si restulu in bani gata, le-au aflatu pre tdte intru totu consunatdrie, in ordine si presente, afara de obligațiunea de stătu vinculate de 450 fl., care s’au tramisu spre devinculare. Sibiiu 3. Augustu 1876. I. Hanui'a. I. V. Rusu. Adunarea gen. a asociatiunei trans., tienuta la Sibiiu 10 — 12 Augustu 1876, sub Nr. prot. XVII, aprobandu acestu ratiociniu, se dă prin acdst’a absolutoriu respectivului ratioc.nante. Sibiiu in 19 Septembre 1876. lacobu Bologa. RATIOCINIU despre starea fondului unei infiintiande academie romane de drepturi cu finea anului 187%. Nr. curente ® -4-a Banc’a gen. (Obligațiuni® Intrate «S Aura Cass’a de 1 [„Transil. si de stătu 1 Sum’< Banco-Note ’So păstrare 1 । Albin’a/' ' - - ■■ fl. cr. fl. cr. buc. ti. cr. fl. cr. ti. cr. fl. cr. fl. | cr. 1 La adunarea generale din anulu trecutu 187% au re- 1 ■--- 13367 masu in restu....... --- 01 --- --- --- --- - 905 97 1180 _ 11282 --- 98 Pre anula curente 187% a» intrata; 2 Oferte si colecte ....... 41 --- --- - - ---- --- 41 --- 3 5% interese după obligațiuni urb. trans. 434 53% --- --- --- --- --- --- --- --- --- ■ ---- 434 53 Va 4 5°/0 „ ,, „ de stătu unificate in BN. 17 46 63 si argintu........ --- --- --- --- --- --- --- --- 5 6% interese după actii de ale bancei gen. de asse- curatiune reciproca ,,Transilvani’a/' 60 48 ---“ --- ---- --- ------ ------ --- --- --- ---- --- 60 48 6 7% interese după actii de ale institutului de creditu si economia „Albin’a/' ...... 18 __- --- _ --- __ --- ---_ _ _ _ --- --- 18 --- 7 Pentru argintulu schimbatu in BN. 46 90 --- --- --- --- --- --- --- --- --- .--- --- 46 90 8 Din cass’a de pestrare „Albin’a" s’au redicatu inte- rese, si totu de odata s’au capitalisatu 13 95 --- --- --- --- ---- --- --- ------ --- 13 95 9 S’au elocatu de nou in cass’a de pestrare la institu tulu „Albin’a"....... --- --- --- --- --- --- --- 411 87 --- --- .--- --- 411 87 10 Ultim’a rata pentru completarea actiiloru bancei gen. Transilvani’a pana la 100 fl. . . . . --- --- --- --- --- --- - 220 --- ■--- 220 --- E s i t c: 11 Argintulu schimbatu de sub Nr. cur. 7 --- --- - ■--- --- --- --- - --- _ --- --- --- --- --- --- 12 Banii elocati in cass’a de pestrare de sub Nr. cur. 8 si 9. . --- --- --- --- ---- --- _ ---- --- ------ ------ 13 Ultim’a rata pentru actiile bancei generale „Transil- vani’a“ ad Nr. cur. 10...... --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- Sum’a intrateloru si a esiteloru 631 87 ’/2 46 --- --- --- --- 1317 84 1400 --- 112'85 --- 14677 71% Subtragendu erogatele . 631 87 46 --- --- --- --- --- - --- --- --- --- 677 87 Remane la adunarea gen. a XV. in restu de --- 7a --- --- --- --- --- 1317 84 1400 11282 13999 84% Specificationea acestui restu a) In bani gata....... --- 7« Va b) Cass’a de pestrare la institutulu „Albin’a" după libelu......... --- --- --- --- ■ ■■ --- 1317 84 --- --- ------ --- 1317 84 c) In 2 actii de ale institutului „Albin’a" .După aci alaturatulu --- --- --- --- --- --- --- --- --- 200 --- ----. --- 200 --- d) „12 „ „ „ bancei gen. „Trans/1/co?sPect“ .comP.usu --- --- --- --- 1200 --- 1200 --- e) „19 obligațiuni de stătu unificate, dunarei gen dinanulu --- --- --- --- --- 1900 --- 1900 f) „42 „ urbariali transilv. 11872 Nr. XXVI, alu ---■ ---* --- --- --- ------ --- --- --- --- --- 9345 --- 9345 --- g) „ 4 actii parțiali de locuri — siib a caroru conducere stau pnrochiele aflatore in acelu despartiementu, că să impună preo- tirnei subalterne a predică in baserica contra beu- turiloru spirituăse p. V. a). ■ c) Adunarea gener. cercuale a însărcinata pre subcomit. respectiva, că se recomande după bun’a sa chipsuirej pre barbatii meritati pre terenulu cul- turei, spre a se înscrie in cartea de auru p. Vi lit, b), d) Adunarea cercuale ’si esprima bucuri’ă, ck adunarea; gen. a asociat., tienuta ia Sibiiti in10—12 Augusta a. c. a luatu in consideratiune propunerile resp. sub-cdmitetu, creandu stipendia pentîru ramuri de cultura mai corespundietdrie recerintieloru tem- pului si indigentieloru naționali p. V: lit, c)s . ! : c < e) Se raporteza, ck cu oeasiunea apientitei adu- nări cerc, au incursu infavărea asociat. 18 flo iSO cr;| dini carii; sa administrata la asociat, o tacsa; de membru ord. cu 5 fl. p. V. (a se vedă sij§-iu 168 lit,a). J f) Se preliminădia bugetulu desparț pre rl'87% . cu 80 fl.-din care cate 30 fl. pentru procurarea.de reeuisite fisicali pre săm’a, scălelora serace. si pentru premia pre săm’a scolariloru tniseri si diligentă ,h©u observarea, că in cașului, candu din contribuiri ar’ . incurge preste sum’a susu indigitata,: snb-boinitetulu, se; fia imputeritu a potă spesă pentru posturile, ameh» tite, pana la sum’a de 120 fl, p. VII. ci g) Se reăkgu totu acei membrii ih Sftb-Comitetu pre trieniulu urmatoriu 187% —187% inclușive,;carii fura aleii si in trieniulu deja espiratu (Nr. protoc. 337, 1870). ■ • V Din procesulu verbale alu siedintifei sub-coirtit. resulta, ctnnck acelasiu s’a ocupata cu punerea in lucrare a conclusiuniloru adunarei gen. cercuali p. L, si sub p. II. recomenda pre losifu Morariu directorii si docente in Feldiăr’a pentru obtienerea unui pre- țuia destinata pentru pomeritu p. II. (Nr. 337, 1876). Lucrările adunarei gen. cerc, de sub a, b, c, d, e, cum si ale subcomit. se iau spre plăcută scientia, dr’ bugetulu preliminariu de sub f, si realegerea sub- comit. de sub g, se aproba. § 171. Direcțiunea despartiementului cerc, alu Fagarasiului (II) substerne procesulu verbale alu a- dunarei gen. estraordinarie, tienuta la Sinc’a vechia in 17 Sept. a. c. Din cestionatulu procesu verbale resulta urma- tdriele lucrări : a) S’a raportata despre tacsele incurse cu acea ocasiane la asoc. cu 356 fl. 30 cr. p. II. si VIII. b) S’au luatu mesuri pentru incassarea tacseloru restante, oferindu se dn. advocata I. Romanu, a eso- pera'incassarea acelora pre spesele sale p. IV. c) S’au luatu dispositinni pentru incuragiarea inve- 46 — 282 — tiaceiloru si sodaliloru de meseria, cu scopu de a se infiintiă un’a reuniune de meseriași p. VI. d) S’au censuratu si aprobatu rațiunile despart, pe 187 ⁵/₆ p. III. si IX. e) S’au tienutu disertatiuni populație si anume: dn. Clemente Raicu a disertatu despre „suferindele poporului romanu;" dn. teologu absolutu Arseniu Bunea, a disertatu despre tem’a: „are poporulu ro- manu lipsa de statulu cetatieuescu, si cum s’ar’ pot6 acela infiintiă?" 6r’ dn. invetiatoriu loanu Popu a disertatu despre: „influenti’a mameloru asupr’a edu- catiunei prunciloru p. X. Lucrările adunarei gen. cerc, in generalu se iau spre plăcută scientia, cu observarea, că se se rescria respectivului subcomit., cum-că de si acestu comițetu, afla cu plăcere, cum-că dn. advocatu I. Romanu s’a oferitu a esoperă incassarea tacseloru restante pre spesele sale, totuși nu este de părere, că acele se se încaseze pre cale procesuale, de o parte din causa, că atarei procedura ar' fi contra § lui 36 din statute, de alta parte si din .motivulu, că acea procedura ar’ fi contra intereseloru si scopuriloru asociatiunei. Mai departe respectivulu sub-comitetu se se recerce, conformu §§-loru 18 si 20 din regulamentulu aso- ciat., a așterne incdce computulu despart, pre anulu 187%, cumu si bugetulu preliminați! pre 187%, di- sertatiunile de importantia culturale se se tramita spre publicare in fdi’a asociatiunei. § 172. Dn. protopopu I. Rusu in nexu cu con- clusiunea adunarei gen. a asociatiunei dein l a Aug. a. c. raportăza pre bas’a anteacteloru, in caus’a le- gateloru telechiane dein Abrudu, și infacisiandu sta- rea actuala a acelora, face urmatdrea propunere: De 6re ce, de candu s’au facutu respectivele le- gate (dein 1861), s’a introdusu si numele cârti fun- duarie, si de 6re-ce asociat, nu posiede nici pana acumu respectivulu testamentu, deși au facutu de re- petite ori pașii necesari pentru obtienerea aceluia? se se recerce dlu advocatu plenipotentiatu alu asoc. Mateiu Nicula, stramutatu degiă cu locuiuti’a dein Abrud in Alb’a-Iuli’a, că se tramitia incdce actele, ddra le va fi avendu, relativu la legatele dein Ge- stiune, care au se se realiseze numai după încetarea dein vietia a viduei testatorelui. Totu odata se se recerce dn. directore alu despart, cerc, dein Abrudu, advocatulu Alesandru Filipu, cumu si dn. advocatu alu asoc. Bas. Harsianu, că se esopere estradarea unui estrasu dein nou’a carte funduaria despre pro- prietățile remase de testatorele Dionisin Telechi, cumu si tramiterea unei copii legalisate dein testamentulu respectivu. (Nr. prot. 148, 1864, 123, 1865 si 94, 1867.) Propunerea referentelui se primesce si se redica la valdre de conclusu. § 173. Dn. advocatu Geogie Filep tramite in copia legalisata testamentulu repausat. loanu Contiu dein Girocut’a, cumu si inventariulu despre mass’a remasa de acela, apromitiendu-se a raportă mai de- taliatu in asta causa, cu alta ocașiune. (Nr. 342. 1876). Se decide a se amană pertractarea meritdria ir. asta causa, pana ce se va primi raportulu detaiatu alu advocatului asociatiunei, dela care suntu de a se cere inca deslușiri si in privintia celoru coprinse in punctele 2, 3 si 8 dein testamentulu respectivu. § 174. Societatea literaria Petru Maioru dein Bud’apest’a cere a i se dă gratisu cate unu esem- plarin dein fdi’a asociat. Transilvani’a de pre 1868, 1873, 1875 si 1876. (Nr. 352, 1876.) Cererea respectiva se acordăza, pre catu se afla esemplarie disponibile dein cursurile aniloru indigitati. . § 175. Direcțiunea despart, cerc, alu Clusiului (X) așterne procesulu verbale alu adunarei gen. cerc, tienuta la Aghiresiu in Septembre a. c., cumu si pro- cesele verbali ale siedintieloru sub-comit. din Aprilie si 20 Octobre 1876. Din amentitele procese verbali, dar’ mai alesu din relatiunea directiunei resp., din 6 Novembre a. c. Nr. 23, se constata urmatdriele': a) S’a decișii a se urgita punerea in lucrare a conclusiunilbru âdunariloru cerc, precedente, relativa la infientiarea unei reuniuni contra beuturei necuin- petate si a altei reuniuni agronomice pentru Campia, cumu si relative la infiintiarea unei scdle normale in Mociu (spre care scopu s’au coleCtatu pan’acum 120 fl. fit. a). . . b) S’a decisu reinoirea, respective reîntregirea agenturiloru comunali p. 3. b. c) Că adunarea cerijuale afla acurate rațiunile sub-comit. pre anulu trecutu, din care se vede, că fundatiunea Nicolau Tamasiana ar! costă din 1181 fl. 3 Cr., ăr’ fondulu pentru redicandulu monumentu alu lui Romantiai, costă din 214 fl. c). d) Că s’a alesu sub comit, despart, pre trdeniulu urmatoriu, in pârsdnele dloru : dr. Greg. Silasi, di- rectore, Gavrilu Popu, Ladislau Vajda, Leontinu Popu, Demetriu Popu, dr. Aurelia Isaacu, si Vasilie Rosiescu Nr. 6 fit. d). In fine e) Că cu ocasiunea numitei adunari s’au inscrisr 2 membrii fundatori anume: Gavrilu Popu protop. in Clusiu si Nicolau Popu parochu si protop. onor, in Feăesiu, — carii ambii au solvită percentele de cate 10 fl. v. a. pana candu voru solvi capitalulu de cate 200 fl. p. 4. lit. f). Lucrările de sub lit. a) b) se iau spre scientia, cu privire la fundatiunea Nicolau Tamasiana de sub c), se se cdra informatiuni, cumu si asternerea com- putului cassei despart, de pre anulu 187% si a bu- getului preliminariu pre 187%. Alegerea sub-comit. in persdnele indigitate sub lit. d) se aproba. Er’ ze- losiloru domni de sub e), carii dorescu a se face membrii fundatori, pre langa espresiunea recunoscin- tiei, se fi se notifice, cum-că respectivele diplome li se voru tramite, după ce se va solvi sum a pre- scrisa prin statute. § 176. Dn. advocatu dr. loanu Maioru substerne relatiunea sa in caus’a legateloru făcute asociatiunei — 283 — de repausatulu fostu canonicu in Lugosiu, Mateiu Chisi>' b p. 15 si. 16 din testamentulu respectiva, si p ite a stărui pentru catu mai curend’a rr acelor’a (Nr. 356, 1876). spre scientia. 177. Se perlege scripta dlui Septemvir loanu i. de Puscariu din 12. Novembre a. c., prin ca- . a aduce la cunoscintia, cum-că, pre langa asem- uatiune poștale, la adres’a presiedintelui a tramisu ! pre săm’a asociatiunei: a) Legațulu lui Teodora Mutowsky cu 400 fl. capitala si 120 fl. procente pre tempulu dela 5 Fauru 1870 pana la 5 Fauru 1875 la olalta 520 fl. b) Legațulu lui Georgie Grabowsky cu 300 fl. Sum’a 820 fl. Din acăsfa detragimduse tacsele tim- brali ca 4 35 cr. s’au inaintatu in primirea asociat. 815 fl. 65 cr. Cere deci a se cuită primirea sumei amentite de 815 fl. 65 cr.v. a. (Nr. 358, 1876). Se iă spre plăcută scientia, si amentitului domnu loanu cav. de Puscariu, i-se esprime cea mai cor- diale recunoscientia si multiamita pentru fatigiale si zeldșele servitia, prestate in interesulu realisarei amen- titeloru legate. Asemenea se esprime recunoscientia si dlui Const, Grabowsky eredele testatorelui George Grabowky. Banii primiti dejă se transpună dlui. cassariu alu asociatiunei cu aceea, că se cuiteze primirea acelora. § 178. Se presentăza urmatdriele cârti, donate pre sdm’a asoc. si anume: a) Szăzadok, a magyar tflrtdnelmi tărsulat Koz- Iflnye, brosiura VI. VII, .VIII si IX din 1876. b) Archiv des Vereines fur siebenburgische Landes- : kunde. Tom. VIII bros. I si II 1876. j c) Iahresbericht des Vereines fur siebenburgische j Landeskunde pre 1,87%. d) Schulnachrichten der siebenbiirgisch-săchsi- schen landwiitschaftlichen Lehranstalt zu Mediasch. ! Schuljahr 187%. ; Se primescu pre langa espresiunea recunoscintiei ; protocolarie, si se transpunu dlui bibliotecariu, spre a se intere in registrulu bibliotecei asociatiunei. | § 179. Dn. protop. I. V. Rusa referăza in caus’a ¹ concurseloru intrate la stipendiale asociatiunei pre an. 187%. Arata, ca la stipendiulu de 300 fl. destinata- pen-’ , tru unu teneru, carele a absolvitu scdl’a comerciale secundarie, si voiesce a’si completă studiele la vreo academia comerciale, a concursu numai unu teneru, anume: Georgiu Strimbu dein Brasiovu, carele a ra- portatu calculi de progresu eminenta. Deci pre bas’a documenteloru produse, referen- tele propune a se conferi stipendiulu cestiunatu susu- amentitului concurente. Propunerea se primesce cu unanimitate. § 180. Se referăza asupra concurseloru intrate la 2 stipendia de cate 70 fl., destinate pentru 2 te- neri, cari frecuentdza scdl’a comerciale inferidra. Referentele arata, ca la numitele stipendia au intrata 4 concurse, si pre bas’a documenteloru resp. propune a se conferi acele stipendia concurentilorui 1) Vasilie Chr. Stinghe, scolariu in a III. clasa comerciale in Brasiovu, carele a dovedita progresu de prima cu eminentia si lui 2) Aurelia Vict. Boursa, scolariu in a III. clusa comerciale (sasăsca) in Brasiovu, carele a dovedita in studia progresu multiamitoriu. Propunerea se primesce cu unanimitate. § 181. Se referăza mai departe asupra concar- seloru incurse la doue stipendia de cate 70 fl. desti- nate pentru ascultătorii dela scdlele reale dein patria. Referentele arata, ca la aceste stipendia au concursu numai doi teneri, si anume: . 1) Octavianu Aurelia Bunea, studente in a III. clase reale dein Brasiovu, carele a dovedita progresa de prima cu eminentia, si . 2) Aureliu Popescu, studente in a II. clasa a scdlei reale de stătu dein Dev’a, carele drasi a dp- veditu progresu eminente. Deci propune a se con? feri stipendiale cestiiinate, susu-amentitiloru concurenti. Si acăsta propunere se primesce cu unanimitate. § 182. Se referăza in caus’a concurseloru in- curse la unu stipendia de 60 fl. destinata pentru una ascultatoriu de pedagogia la institutulu gr, oripnt. din Sibiiu. . Referentele arata că la acestu stipendiu au con- curau 5 inși, si considerandu documentele -produse, propune din parte’si a se conferi stipendiulu din cestiune, lui Nicolau Pan’a ascultatorip de pedagogia in an. II, carele a dovedita progresu de das’a prima aprdpe de eminentia si este absoluta de 4 clase gim- nasiale. Dn. protopopu I. Hani’a luanda cuventulu pro- pune a se conferi cestiunatulu stipendiu concurentelui loanu Nistrea, ascultatoriu de pedagogia, in anula alu-ILlea, carele inca a dovedita progresa de clas’a prima aprdpe de eminentia, si insista a i-se conferi numitului teneru, ca atatu mai vîrtosu, cu catu că acel’a a usuatu si in anulu trecuta acestu stipendiu, si numai parte din erdre, parte din causa de mprbn, nu a potutu satisface conditiuniloru cerute de a’si documentă la tempulu seu progresulu facutu in studia. După disensiune submitendu-se la vota propu- nerea referentelui, aceea se primesce cu maioritate de voturi. § 183. Se referâza despre concursele intrate la doue premia, destinate pentru invetiatorii carii se distingu in pomologia si in instrucțiunea practica a pomaritului. La numitele premia au concursu numai 3 invetiatori. Dintre aceștia referentele pre bas’a do- cumenteloru presentate, propune pentru obtienerea cestiunateloru premia, pre losifu Morariu invetiatoriu primariu la scdl’a capitale gr. or. din Feldidr’a si pre Nicolau Th. Popu, invetiatoriu adjuncta in Qhab’a. Propunerea referentelui se primesce cu unani- mitate. § 184. Se referăza in caus’a concurseloru intrate — 284 — la unu ajutorii! de 20 fl. din fundatiunea „Emilia Basiota Motia-Dembnlu." Referentele arata, că la acestu ajutoriu au con- cursu patru gimnasisti cu clase de progresa mare parte eminente, dar’ 3 inși din acelia altu-ciimu șco- lari eminenti, nu intrunescu conditiun'ea' prescrisa prin art. I. din literile fundationali, câ adeca se fia din munții apuseni, ori dein fostulu districtii alu NaJ seudului; unulu ce e dreptu, intrunesce acea condi- tiune, că este dein munții apuseni, dar nu a produsu testimoniu de clas’â prima cu eminentia, cuinii se cere totu prin literele fundationali. Comitetulu facia cu indigitatele* impregiurari, decide a amână deocam- dată conferirea acestui ajutoriu, si a se pune in re- latiune cu fundatorele respectiva, recercandu’lu a’si dâ dechiaratiunea pentru eventual’a modificare a pufi- teloru respective din literile fundationali. §185. Totu protop. I. V. Rtisu referâza in caus’a concurseloru intrate la 6 ajutdria de cate 25 fl. destinate pentru sodâlii de meseria, cualificatCde a se face măiestrii. Arata, că ia amentitele ajutdria au concursu 20 ’sodali. Pre bas’a documenteloru produse, la propunerea referenteliii, cestionairle ajutdria se conferescu cu unanimitate urmatoriloru concurenti: 1) Lui Alesandru Siulutiu dein Abrudui sodalu de cismariii ini Abrudu. 2) Lui Emilianu Vintila dein Sibiiu, sodalu de pantofariu aici. 3) Lui Alesandru Nemesiu dein Tiagsioru, so- dalu de cismariu în Clusiu. 4) Lui loanu StefanU Maieru dein Popfalau, so- dalu de pantofariu in Clusiu. 5) Liir 'Nicolae Bacisioru dein Sasuchisu, sodalu de cismariu in Brasiovu. In fine 6) Lui Georgiu Filipu dein Noulu romanescu, sodalu de cojocâriu in Brasiovu. § 186. Dn. asesore consist Zach. Boiu referdza in obiectulu concurseloru incurse la 20 ajutdria de cate 12 fl. 50 cr. destinate pentru invetiaceii de me- seria. D. referente arata, că la acele- ajutdria au concursu 58 invetiacei. După disensiune pre bas’a documenteloru pre- sentate, cu considerarea diferiteloru impregiurari, la propunerea referentelui, Gestionatele ajutdria se conferescu, urmatoriloru concurenti: 1) Lui lacobu Sierbanescu dein Talmacelu. in- vetiacelu de papucaria in Sibiiu. — 2) Lui loanu Bab’a dein Vestemu, invet. de papucaiia in Sibiiu. — 3) Lui Simeonu Pecurariu dein Covesiu invetiacelu de papucaria in Sibiiu. — 4) Lui Tom’a Precupu dein Fofeldea, invetiacelu de papucaria in Sibiiu. — 5) Lui Nicolau Gavosdea dein Ocn’a Sibiiului, in- vetiacelu de papucaria in Sibiiu. — 6) Lui Isidoru Baboianu dein Brasiovu, invetiacelu de tipografia totu in Brasiovu. — 7) Lui Vasiliu Tump’a dein Telciu, invet. de tipografia in Sibiiu - - 8) Lui loanu Pod- goreanu dein Fagatasiu, invet. de mesaria (templaria) in Brasiovu. — 9) Lui Nicolae Petrascu, invet. de lacataria si loanu Lazaroiu, invet. de pantofaria, ambii in Oresthia, colectiva unu ajutoriu. — 10) Lui loanu Puica dein Archita, invet. de cismariu in Brasiovu. — 11) Lui Filipu Tancau dein Deda, invet. de croi- toria in Brasiovu. ■— 12) Lui Sini. Veju dein Sasa- usiu, invet. de cojocaria in Brasiovu. •— 13) Lui Georgie Voin’a dein Brasiovu, invet. de croitoria a- Colo; — 14) Lui loanu Risca dein Uidr’a, invet. de lacataria in Brasiovu. — 15) Fratiloru Patriciu si Andronicu Comanu, celu deintaiu invet. de cismariu, celalaltu de croitoria, ambii in Mediasiu, colectivii'unu ajutoriu. — 16) Nic. Teju dein Apoldulu mare; invet. de pantofari» in Sibiiu. —17) Lui Ales. Moldovanu deiii Nemsi’a,- ihvet.de lacataria ih Brasiovu. — 18) Lui Aurelia Rusii dein Lupăi’a, invet. de păh- totaria in Abrudu, — 19) Fratiloru Thirionii si Au- rentiu Albani, celu deintaiu invet. de negotiatoria, alu 2-lea de mesaria in Oresthi’a, ambii dein Gâr- bovitia. — 20) Lui Vas. Huza, invet. de pantofaria in GlieiTa. ; § 187. Dn. consiliariu E; Macelariu refetezain caus’a cererei epitropiei dela biseric’a gr. orient, dein cetate, relative la rebonificarea speseloiti aVute cu ocasiunea parastasului, ce s’a tienutu in ntihicle aso- ciatiunei, pentru nemuritoriulu metropolitu Andreiu, primulu presiedinte alu- aceleia (Nr. 331, 1876). Dn. referente arata, că numit’a epitropiă cere a i se rebonificâ câ spese sum’a de 70 fl. 16 cr.; dar' j densulu eonsiderandu, că unele dein acele spese s’au facutu ininteresulu bisericei câ atare, fara de de conclusu alu comitetului, Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii Dune’a, Macelariu si Stezariu. Sibiiu, datulu câ mai susu. lacobu B o 1 o g’ a mp. Pentru secretariu presiedinte. I. V. Rusu mp. S’a perlesu si verificata. Sibiiu 16. Nov. 1876. P. Dunc’a mp. E. Macelariu mp. Stezariu mp. (RSf* Cu acestu Nr. 24 se inchiaie cursulu anului 1876 si se deschide prenumeratiune pe anulu alu X-lea 1877 cu pretiurile care se arata in fruntea foiei. Speramu că nu va mai trece multu, pana se voru con- vinge toti membrii asociatiunei despre necessitatea existent tiei acestui organu alu activitatiei si depositoriu alu docu- menteloru sale; că-ci epoc’a in care amu ajunsu, ne va de- schide ochii la toti. Red. Kditoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu ti. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — îipograii'a KSmer & Karnner.