------- *Acești fâia ese cate 3 cele pe luna J si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- Iciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ) 1 galbene cu porto PK<& TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Aboiiainenlulu se face numai pe cale 1 anu întregii. Se abonedia la Comi- tetuln asociaiiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- ----------- Xr. 21. Brasiovu 1. Novembre 1876. Anulu IX. Sumariu: Romanulu in poesi’a sa poporale. (Urmare.) — Raporta despre activitatea comitetului asociatiunei trans. in an. 187⁵/₆. — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Romanulu in poesi’a sa poporale. Studiu asupr’a toturoru râmiloru poesiei popularie romane. (Urmare.) IV. Religiositatea in caracterulu romaniloru. sarcasmnlu si superstitinnile lai. A Jove principium, ei opus desinat¹), eră dical’a romaniloru celoru vechi. Si au nu dice totu asia si romanulu moderna, eumu-că „totu inceputulu bunu e dela Ddieu?" Nu-si incepe elu intru religiositatea si pietatea ânimei sale ori-ce ocupatiuni ale vietiei cu suspiriulu „Ddmne ajuta" său Ddieu se ajute²), si nu-si le termina tota-dăuu’a cu „multiamescu-tr Ddmne că m’ai ajutatu?" Nu lucră dre asemenea si eroii canteceloru betranesci romane, unu romanu Gruie Grozovanu si altii, candu ’si făcu semnulu mantuin- tiei creștine inainte de a se aruncă in duslmani, „că nisce venturi inviforate intr’unu lanu de grâu curatu," cumu se esprima balad’aî"³) Nu ascriir ei succesulu luptei loru mai pre susu de toti si de tdte fiintiei supreme, in ondrea cărei cu ânima multiamitdria de- dica plănuia său spoliele luate dela inimici, durădia monasterie cu scopuri diverse de binefacere, redica templuri măreție, că totu atate monumente ale bra- vurei si pietatiei infratite in romanu? Da, că unu margaritariu pretiosu in sinulu marei, asia diace depusa in fibrele ânimei romanului pro- furid’a religiositate innascuta; si precumu dein ânima sângele țjrocede si cerculădia iu corpulu intregu, in- tocmai petrunde acăsta virtute cerăsca intrăg’a lui fiintia. Era acăsta religiositate a lui nu e fucata si desiărta, nu e numai spoitura esterna, numai arama sunatăria, ci ea se manifesta prin fructe de umani- tate si lu-stremura a dă la tfita ocasiunea ceea ce e a lui Ddieu lui Ddieu, ce e a deaprdpelui, deaprd- pelui. Persdnele figuratorie in poesiele sale tienu, ca ele pecatuescu plugarindu in di de serbatdria;⁴ * ⁴) se adopera a-si grigi sufletulu; ’) se gatescil de mdrte impacandu-se cu Ddieu,²) „că se nu aiba mdrte de paganu, ci mărte de romanu*³); suntu cu reve- renda si supunere cătra voi’a parentiloru, alu carorn blastemu rostita asupra baiatiloru neascultători se prinde, in cătu p. e. nesdravenulu Gruia iu urm’a unui atare blastemu nu mai pdte rumpe funea cea grăsa de metasa, cu care eră legatu⁴); dau ondrea ultima celoru repausati, astrucandu-le corpurile, cari a le depune spre repausulu eterna fără preota si fără ceremoniele religiei o considera de cea mai grea pe- dăpsa si desondre totu odata.®) Elu intru atâta tiene la curati’a adeverata, sincera, angerăsca a sufletului, cătu nici pre modelulu frumosetiei creatu de fantasi’a lui , pre Ilăn’a Consanten’a, nu si-o pdte inchipui aievea frumdsa, decătu avendu „sufletielu fără jjri- hana" său macula, ba nici pre sdrele luminata, de- cătu avendu „trupusioru libera de pecate."⁶) Si cu tdte aceste este dre religiositatea roma* nășea unu bigotismu stupida si obscuru, una credintia <5rba fără rațiune si lumina? Nici decumu. Religioși- ' tatea romanulqi e mai totu-dăun’a portata de cele mai adanci reflesiuni filosofice, reflesiuni asupra la- mei, a creatoriului ei si-a toturoru lucruriloru dein- tr’ensa. asupra omului si a referintieloru morali si sociali deintre dmeni. După credinti’a lui fapt’a rea si-are de comune urmările sale rele si pedăps’a sa inca pre acestu pamentn, „ ... că pecatulu Si-urmădia vinovatulu, Si in lume ori-ce fapta Are plata si resplata;⁷)" pentru aceea despre unu omu picatu in necasuri dice, că „pecatulu lui l’a impinsu in ele," că adeca se’si iea pedepsirea meritata. Mdrtea ii este „o mandra craiăsa a lumei mirăsa⁸)." Ce sublime iedna poetica si filosofica totu-odata! Că ci in adeveru au nu toti dmenii, ba tdte fiintiele se logodescu cu mdrtea in- ’) C. Virgilius Maro Eclog. IV. ⁸) Invocare usitata in Romani’a mica, alesu de femei, candu se apuca de tiesutu. ³) V. Alesandri. Poesia popor, a Rom., pag. 79; cfr. Marienescu, Balade, pag. 103. ⁴) V. Alesandri o. c., pag. 181, 90, 78. ¹—³) V. Alesandri o. c., pag. 181, 90, 78 ⁴) Al. M. Marienescu, Balade, Pesta 1859, pag. 83; cfr. pag. 8. ⁵—⁶) V. Alesandri o. c. pag. 138, 27. ⁷—« V. Alesandri o. c., pag. 208. 2. 180. 41. 99. 39 — 234 — data la venirea loru pe lume? Dreptu acdsta fire trecatdria, vanitate si neconstantia a lucruriloru lu mesei, eschiama canteculu, „că in lume cine șcie, de adi pe mani ce-a se mai fia?!¹) Dreptu acdsta tiene elu, romanulu, despre averile mari, „Că averile de frunte Suntu că unu isvoru de munte: Esta-di cure si inndca, Mane scade si apoi seca... De ai turme mari de oi, Ai si turme de nevoi; Că pe unde su turme blandi, Suntu si lupi mereu flamendi²)." Gemendu sub jugulu opresiuniloru si impilariloru seculari, elu se consola prochiainandu sub egidea religiunea libertatea si egalitatea toturoru dmeniloru, candu in balad’a „Vidr’a" Stoianu Sioimulu replica Paunasiului codriloru: „ddr’ pamentulu nu-i alu teu, nici alu teu nu-i nici alu meu, ci totu alu lui Ddieu³);“ si candu precumu ingenioșii oserbâ Gerando⁴), pic- toriulu esitu dein sinulu poporului nostru in cele mai multe biserici de ale ndstre zugrafesce mdrtea intru asemenea ducfendu pe unu imperatu, unu boieriu, unu preotu, câ si pre unu tieranu. Apoi in legătură cu tdte aceste, cene nu recundsce de drdpta proftind’a lui oserbare filosofica creștina, că ungurulu e falosu, nu este primejdiosu⁵)," cumu si totu asemenea oser- batiune, ce o face sioimului fldrea fragului, di- chndu: „că Jumea-i incapetdria pentru-o pasere si o fld«efⁱ);“ oserbatîunea despre ager’a petrundere a ochi- loru femeiesci, candu de Vidra dice, că „ochii i caută barbatesce si petrundea femeiesce⁷)" oserbatiunea de spre magic’a influintia a muierei asupr’a destineloru omenesci, de dre-ce „grainlu dulce de muiere vărsa in sufletu mângâiere, si-i dă omului potere, câ se faca totu pe vrere⁸), si alte asemeni? Tacemu de sarcasmulu, cu care spiretulu lui desteptu, mintea lui agera dela natura⁹), e dotata intogmai câ alu Ita- ³ V. Alesandri o. c., pag. 208 2. 180. 41. 99. ⁴) A. de Gerando La Transilvanie, et ses habitants, Paris 1845, I. 321. ⁵) V. Alesandri o. c., pag. 64 cfr. Marienescu Colende, pg. 74. 41. s. a. Ore nu aeestasi oserbatiune dede origine disei „Stefanu cu fumurile,“ cumu numesee Romanulu pana in diu’a de astadi aniversari’a di festiva a S-tului Steîanuₜ primului rege alu Ungariei? ⁶ - ⁸ V. Alesandri o. c., pg. 31. 98. 243. ⁹) Fdnyes E. Magyarorsz. statistikâja, Pest 1842, 1. p. 77. Kbvâry L. Erdelyorsz. statistik., Kolozsvâr 1847., pg. 189. Guil. Hoffmann Beschreibung der Erde, pg. 3074 dice: „Aus dem walachischen Volke entwickeln sich Kopfe, die classisch sind und als Modelle bentitzt werden konnten; Kopfe, die auch im Innern das bergen, was ihr Aeusseres andeutet; denn schuellere Fassungsgabe, offenern Verstand und grosseren Scharfsinn, verbunden mit Gewandtheit des Benehmens, wie mitunter der gemeinste Walache zeigt, findet man nirgends. Dies Volk vereint und zur hiichsten Civilisation herangebildet, wăre geeignet an der Spitze der geistigen Cultur der Mensch- heit zu stehn. Und um dies voii zu machen, ist auch seine Sprache so wohlklingend und reich, dass sie sich fiir das gebildetste Volk der Erde besonders eignen wurde.“ liloru vechi'), care sarcasmu si-face ventu in prea desele numiri satirice si batjocurdse, ce dă persdne - loru, in oserbatiunile ironico-glumetie, ce tace oca- sionalmente despre veri-ce lucruri.si referintie, p. e. in balade că „multi tatari stă impregiuru cu ochi mici câ ochi de ciuru²)," că Ghiemisiu „de si e mare catu unu ghiemu, turcii toti de elu se temu³)," că Statu-cotu dein narațiunea miteca e „unu omu catu schiopulu, barb’a catu cotulu si ambla calare pe upu iepure,“ că monaculu fora vocatiune „se închina" pire la icdne, cu ochii pre la cocdne, si cetesce, intdrce la file, cu ochii pre la copile, unde vede o făta mare, ras’a i tremura in spinare⁴), scl. Cu adeveratu, tdte aceste ne păru a nu semenâ nici catu e negru sub unghia cu bigotismulu religio- nariu, cu credinti’a drba nerationale. Dara superstitiunile, ne voru obiecta unii, nuo- rulu de superstitiuni, ce plana peste vidti’a romanului incependu dela lăganu pana la mormentu?" Ce parte au aceste >cu adeverăt’a religiositate?" La acdsta ob- iectiune respundemu si noi cu întrebarea: Unde e pe sub sdre acelu omu, firear’ inca pre atatu de ge- niale; erudita si civilisatu, carele se nu aiba greurusii sei de superstiitiune, ori catu de pucina superstitiune, parte supta de-odata cu laptele mamesei, parte im- plantata in fraged’a-i. ănima deodata cu educatiunea? Si catu de usioru lucru e acdsta implantare?! Că-ci cu totu progresulu nostru in scientie și cunoscientie, au nu remanu totuși numerdse fenomene dein natura, coperite si ascunse ochiloru noștri ddra pentru totu- deauu’a cu unu velu misteriosu nepenetrabile, facia de cari, in legatara cu conseirea finitatei omenesci, cu alipirea-ne de vidtia si cu simtiulu nemorirei su- fletului, spiritulu nostru se pierde adese in gaciture si divmari, une-ori cari de cari mai bizare? Cu atatu mai pucinu ne potemu uimf si împie- decă de acele credintie desierte, de cari e detienutu unu poporu intregu, massele unui poporu, alesu ddca acele credentie, câ si la poporulu romanescu, se ardta si documenta a fi ereditate stramosiesca. Da, popo- rulu Italiei antice, cu a cărui paternitate ne gloriamu, inca fă dein cele mai superstitidse popdra, ce cundsce istori’a. Incantatoriulu pamentu clasecu abi Italiei ni se ardta pre atunci câ si mai tardiu, fdrte fertile in minuni de ale credintiei desierte, nutrite de un’a fantasia vivace meridionale. Locuitoriloru ei le erâ dresi - cumu propria contemplatiunea superstitidsa a evenimenteloru dein natura⁵): in murmurulu undeloru cristaline ale riului, in susurulu produsa de frundiele arboriloru dein selbe, in suflulu zefirului lenu câ si in impetosulu fremetu alu orcaneloru, in aeru si in apa, in ceriu si pre pamentu, pretotinde vedea densii ') o. c. pg. 6. ²) V. Alesandri Poes. pop. a Bom., pg. 77. ³) Acolosi pg. 129. ⁴) Acolosi pg. 229. ⁵) Dr. Guil.. Corssen o. o., pg. 6. - 235 — poteri secrete, Nimfe si Silfide si diei, alu caroru numeru eră dieci de mii, eră catu frundia si ărba, si pre cari se adoperă a-i imblandi cu diverse ceri- monie, cu cântece si descântece: descântece contr’a grandinei, contr’a paliturei holdeloru, contr’a tetiunelui dein aceste, contr’a variiloru morbi si alte asemeni, dein cari ne si pastrara vre dăue trei esemple Catone si Varone in scrierile loru *). In tdte aceste romanulu dacianu tiene si deprende oresi-cumu una a dou’a religiune a sa. Si cumu nu, candu romanulu fan- tasi’a vivace australe, natur’a colerico-sangvinica ita- liana nu o aduse cu sine si nu o straplantk in cutări stepe omoritărie de imaginatiunei, ci dintru un’a patria plina de trumsetie ale naturei, intralt’a nu mai pu- cinu romantica, dintr’o gradina a Europei intr’alt’a si asia diciindu din Edenu in raiulu pamentescu?! Apoi cine nu scie, in ce mesura depinde omulu dela impregiurimea sa fisica că si de altu soiu? Departe se fia de noi, a vră prin aceste se ne facemu advocati eroriloru si stravagantieloru super- stitiunei. Vlastariele, crescentiele ei stricatiăse le con- damna totu omulu cu mintea sanatăsa, le condam- namu si noi. Se nu se uite inse in același tempu, ck ele la poporulu romanescu suntu mai in totalita- tea loru relicuie milenarie ale unei religiuni naționali, religiuni, carea originea natiunei respective, ba si a singuriteloru familii mai de frunte o reducea la diei, in urmarea acestei-a natiunei i asigura nelnorire (im- perium his sine fine dedit* ²)j nemorire prin protectiune perpetua si cea mai potente pre lumey pentru-ck protectiunea divina, si preste totu se prefăcuse in su- culu si sângele acestei. Dein aste consideratiuni ele, superstitiunile poprului nostru, merita judecata si sen- teotiare mai indulgente, mai vertosu după ce acelea productiunea fructeloru mantuitărie ale unei doctrine religionarie mai pure, cumu e cea creștina, in sine si de sine mai de locu nu, său fărte pucinu le îm- piedeca. V. Continuare: Benefacerea, ospitalitatea si recunoscinti'a, res- bnnarea si fragedimea anime! romanului. Intru adeveru de vomu consideră numai cateva din preceptele practice, fundamentali ale creștinis- mului, vomu află si cu noi dinpreuna va află ori cine nepreocupatu, ck romanulu in butulu datineloru sale superstitiăse, e celu mai bunu crestinu. Se luamu numai benefacerea, virtutea, ce după sântele cârti mai multu ne asămena parentelui ce- rescu. Au nu la acesta asemenatiune, la onorarea demnitatei fientiei raționali in sene si in deaprăpele seu aiăpta elu, candu se bucura, ck-ci pdte, precumu se respica densu, „cinsti cu alti?³)" Au nu e supe- perare pentru densu, ddca „vrendu a inchină nare cui, n’are cu cine se bă in diumetate?⁴)" Nu tiene ’) Cato R. R. 160; Varro de re rustica I., 2. s) Vergilius in Aeneid. lib. III. ³) V. Alesandri o. c., pg. 41. ⁴) Același, «coloși pg. 72—3. elu, ck sufletulu bunu pre frate ’lu pretiuesce, pre măseri nu i lașa in reu, ci de-i voiosu de-i superatu, face bine nerogatu?Nu prămaresce elu pre mii de cărde virtutea generositatei si binefacere! in ba- lade că „Avutulu si seraculu²)," in colende că „Avu- ti’a boierului³)" z si „Visulu boieriului⁴)," si in altele nenumerate? Era cea ce glorifică in cântecele sale, indeplinesce in fapta. Elu face pentru seraci „colaci cate de doi saci⁵)," adeca in proportiuni de mărime corespundiatdria starei materiali a omului; apoi a- căsta la tdte impregiurarile mai insemnate dein viăti’a omului, la nascere, la botediune, la nunta, la inmoit- mentare si comandare colacii nu lipsescu, in catu colaculu mai alesu intre romanii transcarpatini ajunse sinonimu cu presentu său donu său daru. Si face colaci, dăruiri, benefaceri nu numai romanulu avutu, ci chiaru si celu mai măseru; si elu isi împarte voiosu bucatur’a cu confratele seu; si elu „candu cinstesce, vărsa sudori de sânge si platesce⁶)." Generositatea acăsta romanulu o esercita nu nu- mai facia de cunoscuti ori connationali si coreligionari, ci si facia de ori-ce necunoscuta si strainu. Elu e ospetale, ospetale in gradulu supremu. La elu se preface pre une locuri chiaru in salutatiund îndatinata întrebarea si respunsulu: „Bucuroși de 6ăpeti?“ Elu considera in colendele si căutările sale câ fapta pră lăudabile, că p; e. in^olend’ă „VestitOriulu⁷)" femeî’a betrana prepara ceea ce are mai pretiuitu pte săm’a dspetiloru, pre săm’a colendatoriloru sei. Chiâru si in raiu portariulu acestui’a S. Petru numai pentru acea face locu frateneseu, „pentru ck fu pecurariu si i fii jale de drumariu⁸)" Dara ce se mai insistemu asupr’a acestei teme, asupr’a cărei nu mai incape disputa? Au nu se minunădiâ cati străini eruditi, si nepartiali avura numai ocasiune a veni in atengere cu tiera- nulu rom. de acea umanitate a lui, conforme cărei densu nu simte mai mare si mai sincera bucuria, decătu candu vede pre strainu, pre domnu, pre dspele seu fortuita la măs’a sa simpla, nerefusandu beutur’a si mancarea lui naționale frugale? Nu se minunădiâ eli de piăs’a si dăra intre tăte gentile unic’a datina, de a pune „de pomana, de pausu" oluri cu apa rece, ba alocure chiaru si pane si chiaru si preste năpte, in drumulu calatoriloru⁹)? A trei’a pătra pretiăsa in cunun’a virtutiloru, ce ornădia fruntea romanului crestinu, e fidelitatea si cu ea in legătură virtutea recunosc in tiei. Cui romanulu jura odata credentia, acelui’a „o tiene pana Ia mărte, de ar’ ajunge ori ce sărte,⁰);“ convicțiunea ]ui e, ck „Ddieu bate pre celu ce înfrânge juramen- ’) At. M. Marienescu Colende, pg. 67. ²) V. Alesandri o. c., pg. 41. ³ -⁴) Marienescu Colende, pg. 159. 152. ⁵ — ⁶) Alesandri o. c., pg. 97. 42. ⁷—⁸) At. M. Marienescu Colende, pg. 19. 67. ⁹) Gerando o. c., pg. 330. ,⁰) At. M. Marienescu Balade, Pest’a 1859; pg. 13. 62. 114. 24. 39* — 236 — tuln depușii’¹))" de acea ’lu dd.re macaru numai a audi de atare crima comisa de alții²); si decnmva ’lu puseră totuși pecatele se parasdsca pre cineva in butulu credintiei si fidelitatei promise, se fimu siguri, că mai curendu ori mai tardiu pre romanulu nefidele ’lu apuca jalea de cela parasitu si dorulu, acestu curioșii morbu romanescu³). Da, fidelitatea si padirea ei este romanului santfa suprema, santi’a religiunei; de acf la noi sinonimitatea fidelitatei cu credenti’a sdu relegea. Si precum fidelitatea, asia de santa tiene, asia de santu padiesce romanulu si virtutea recunoscintiei. Nerecunoscinti’a e in ochii lui un’a dein cele mai negre pecate, dein cele mai urgisite patimi omenesci. „Nemultiamitoriului i se iea darnlu,“ anim’a de ven- diatoriu e veninu ucidiatoriu⁴),“ „i mancaiu panea si sarea, nu i potu resplati cu reu⁵),“ suntu cateva dein multele proverbie romanesci relative la acdsta tema. Totu asia de multe suntu in poesi’a romana poporale esemplele, unde romanulu in oficiu s’au servitiu scapa cu propri’a avere, ba uneori chiaru cu propri’a viatia pre domnulu si superiorele seu⁶); si dein contra, unde nerecunoscienti’a si nemultiamirea devine pedepsita dein: partea lui Ddieu si a dmeniloru⁷) semna, că catu de adunce radecine are in anim’a poporului ro- manu simtiementulu gratitudinei. Cu unu cuventu: „Romanulu o⁻tiene mente,“ qgear-ce nici potu, dara nici vrdu .se nege nici chiaru adversarii, că si candu si celi ce se nevoiescu a ne intortocă originea, arU fi profesandu in anim’a loru- despre noi adeveruln țraseturei caracteristice a vechiloru romani, după pare„populus romanus beneficii et injuriae memor eșse șolebat⁸)." E bine, are dara romanulu si patem’a resbunarei, famds’a „vendetta" a fratelui seu italianu? Amu a- seră unu neadeveru negandu o. Romanulu dein firea sa e scnmpu la vorba; elu cugeta mai multu decumu graiesce⁹), elu tace si face; si la acdsta taceturni- tate a sa naturale tempunle grele, ce trecură preste capulu lui, mai adansera un’a anumita reserbatiuue mentale, retienere, sdu, se-i dicemu pe nume, sîre- tia, arm’a celui mai debile si apesatu, ceea ce, pre- cumu ne invdtia psicologi’a, nasce in linia drdpta poft’a resbunarei. In adeveru, cine dein noi nu-si reamentiesce intre suspine ne mai auditele impilari si maltratări feudali, subtu cari națiunea romana avă se gdma secle intregi? Cine nu’si aduce aminte, că chiaru si deincolo de Carpati patri’a romanului de- venise, alesu in vre-o doue secle ultime, unu campu plinu de mormente, pe cari străinii veneticii intinse- ³) At. M. Marienescu Balade, Pest’a 1859; pg. 13. 62. 114. 24. ⁴—⁷) V. Alesandri, Poesie popor, a. Rom. pg. 56. 182. 204. 138 scl. ⁸) Sallustius in Jugurt. ⁹) Martinu Opitz in „ZIatn’a® se dice de romani: „Die Menschen, die noch jetzt fast romisch Muster (Typus) tragen, Zwar schlecht, doch. witzig sind, viei denken, wenig sagen.® sera un’a hora infernale? In acele tempuri de te- ribile suvenire, candu romanulu devenise strainu in patri’a sa, candu strainulu împilatorul ajunsese dom- nulu sclavului rom., candu fruntașii tierei mai toti se aruncaseră in braciale servilismului celui mai de- gradatoriu insocitu de bizantinismulu celu mai grasu, ce’si facea ventu in cele mai sangerdse resbunari in- fernali chiaru si intre frați si consângeni: in acele prd triste tempuri eră imposibile, că veninulu si eshalatiunile despotismului coruptn si tirano, de cari eră ingrecata atmosfer’a patriei rom., se nu infecte in dre^care mesnra si mass’a poporului romanu; că acestuia se nu-i tresară dein candu in candu prin minte idei’a si se nu i se incuibe in ănema poft’a resbunarei pentru atatea nedreptatiri ne-omendse; că singuriti din fiii lui se nu cânte in asia-numitele „cân- tece de frundie sdu haiducesei:" „Numai codruletiulu dragu Dă dreptate la saracu ... DeCatu se ine caciulescu, Mai bine me haiducescu ... Pentru-o palma de pamentu, Dilele mi-amu datu in ventu; Ani intregi m’am judecatu, Si nimicii n’am castigatu. •Eu amblamu la judecata, Copii ’mi plângea pe vdtra, Nevast’a-rni diacea lasata. Dare-ar' Domnulu Domnodieu, - , : Se .fia pe gandulu meu 1 ; ■ ' . ■ ■■■. ... Las’a-mo’iu de rediasfa, Se apucu in haiducia, Că se’mi făcu sant’a dreptate Cu cea ghidga de pe spate; Se mi. alegu judecători Celi stejari nestrimbatori *).“ Cu tdte aceste, ddca de un’a parte ne cauta a martori esistenti’a vindictei in pieptulu romanului, de alt’a ne voru concede, speramu, inșii neamicii mai sinceri, că vindict’a romana abia e miniatur’a celei italiane. Documentu suntu crimenele si faptele sangerdse, de cari fdrte rareori ocuru pătrate de ro- mani cu premeditare, ci la atari densii de cele mai multe ori suntu răpiți in furi’a maniei, in beția si adrea din jalusia. Aplecarea romanului, si căta ar’ avă spre resbunare, se cumpeta si contrabalantiddia prin neasemenat’a „bunătate si fragedime a aneraei lui.“ „Romanulu e dreptu si bunu stapanu, si de mana mai danosu, si de sufletu mai doiosu," dice canteculu²). Asia este, romanulu pre totu omulu ’lu agraiesce cu cuventulu „frate,® nu cu „amicu," pentru că animei lui cei bune i pare pre pucina si lacsa legatur’a sim- plei amicie; agraiesce cu vocativulu me, latinesce ’) losifu Vulcanu, cântecele haiducesci, in „Familia® dein Pest’a a. 1870 Nr. 33 —35. ²) V. Alesandri Poesie popor, a. rom., pg. 80, — 237 mi (alu meu: me Ioane! me Sofia!), ck-ci ce e alu nostru ne e de regala mai placutu, ’lu iubimu mai cu fragedime, Dein acăstasi causa limb’a lui e abun- dante, d’eintre tăte neo latinele cea mai abundante de deminutive desmierdatorie'). Elu compatimesce si .pre dusîmanii, ce fii nevoita a-i ucide, bunamente că pre tatarulu trecătorii! preste Prutu in Moldov’a²); i astruca si le pune pre mormentu flori de lacramiăre, bunaăra că celoru doi frați magiari, cari pentru sor’a loru amorata de romanu ’lu atacase³). Si dăca fatia cu străinii e asia, cu catu mai potentiata are se fia acea iubire frageda a romanului facia de consângeni, frați si sorori! In adeveru si numai frundiarindu prin cântecele rom. poporali, cine păte ceti fără emo- tiune balad’a „Doncila⁴)," in care Ancuti’a 9 */₂ ani cauta de eroiculu seu frate cadiutu la pata, carele in ăr’a mortiei, după ce si in cele dein urma o ape- rase de nescari pagani invasiunari, si i a remasu bunu dela ea, dicundu: „Remani, sora, sanatăsa, că o vidră frumăsa, intr’unu paharelu pre măsa.“ Cine despre Angelin’a, carea așișderea dadacindu pre bra- vulu seu frate Radu, după mdrțea acestui-a întristata imbraca ras’a calugherăsca⁵); adu despre Ilăn’a Brai- lan'a, care cautandu pre frate-seu cadiutu pre cam- pulu de ondre, eschiama: „Că necasulii ce me-omăre, nu mai este, pe sub săre, că-ci umi drate amu avutu^ si pire» jaceEa l’am pierduta⁶);", său despre/„s6r’a.corn teaban,diăiiuțui/);“ care cu ănim’aiiăfranta, de; dorere spidim^fiiesceij ck-ciospre sca^/pe .frate-seu dein prinsărea : rusa ' că făta, n’are potere ,s ei „ are th umai o'clii de plânsu, si-niim sufletu de-doru aprinsa Da, r.omahulu e biinuila anima; anim’a lui e frageda iu- bitdriai e in acestu respecta măle' că turt’a cea de căra, pentru că e plina de simtiemintele cele mai nobili! (Va urma.) ad. Nr. 296/1876. R APORTU despre activitatea comitetului asociatiunei trans. in an. 187⁵/₆. In conformitate cu § 32 lit. g. dein statutele asociatiunei, se așterne onoratei adunari generale in cele nrmatdrie raportulu despre activitatea comitetului in restempulu dela adunarea dela Reghinu dein an. trecuta păna la adunarea gener. de facia. In decursulu anului 187 % comitetulu a tienutu 10 siedintie ordinarie si 4 estraordinarie, in cari pre langa afacerile curente a resolvitu urmatdriele lucrări: 1) In conformitate cu conclusulu adunarei gene- l) Diez Gramatik der rom. Sprachen, Bonn edit. II. 1856- 60 part. II. pg. 270 si urm. ² —⁴ Vas. Alesandri Doine si lacrem. Paris 1854, pg. Poesii pop. a. rom. pg. 249. 112. ⁵—*’■ At. M. Marienescu Balade, pg. 107, 133. ⁷) V. Alesandri Poes. pop. a rom. pg. 239. rale dein an. tr. Nr. prot. XXVIII, s’au facutu pașii necesari la locurile mai inalte competente pentru eso- perarea aprobatei alegerii ddloru I. M. Riureanu si Nic. D. Racovitia, amendoi dein Romani’a, de membri onorari ai asociatiunei. Aprobarea a si urmata prin decisulu ministeriului de interne ddto. 27. Dec. Nr. 62,949/1875. 2) Conforma conclusului adunarei generale dein an. tr. Nr. prot. XXXV, s’au facutu dispositiunile de lipsa pentru primirea in posesiunea asociatiunei a opului „A kirălyfold viszonyok ismertetăse" edatu de dn. Jakab Elek. Acestu opu aflandu-se acuma completa in posesiunea si la dispositiunea, asociatiu- nei, comitetulu aduce la cunoscintia, ca cu privire-la traducerea lui in limb’a romana s’au facutu pașii ne- cesari. 3) In conformitate cu conclusulu adunarei gene- rale de sub p. XXXVI, dein an. tr. relativa la bu- getulu preliminată pre an. 187⁵/ₑ s’au dispusu cele necesari e pentru impartirea stipendialoru si ajutăria- loru de pre an. 187% si anumita: a) Cele 2 stipendii de chte 500 fl., menite pen- tru ascultători la o facultate technica, s’au conferita si pre anula acesta foștiloru., .știpepdi^t Io^puᵣ Baiu- lescu și ,Bas, Micb. Lazaru, ,,dela. poRtechijiculn dpin Vien’a, ... Rțnuntiaudu inse mai taișdiiQ dn. Baiulcscu la stipendiulu seu, acesta s’a conferita pre calea con<- pursuțui „asc.plțatpptjJ^^ teclmica in, yie,i>’a, Hqnoriu b) Stipendiulu de 60 fl. dein ftindatjuiiea.,„Ma.- rinoviciu" s’a.conferita.fostului stipendiata Emjliu Vi- ciu, scojariu de a it-a clasa gimnaziala in, heiu, care a documentata si in anulu acesta progresa eminenta. ... - c) Stipendiulu de 60 fl. dein fundatiunea ano- nima dein comit. Dobocei s’au conferita fostului sti- pendiata Lad. Popa, studenta de a V-a clasa gimn. in Clusiu. d) Cele doue stipendii de chte 60 fl. pentru elevi dela scălele reale s’au conferita fostiloru stipendisti Marca Munteana si Emiliana Popoviciu, elevi de a Vl-a clasa reala dein Sibiiu, deintre cari celu dein urma a corespunsu pre deplina, iacăndu progresa eminenta. e) Doue stipendii de cate 60 fl. pentrn ascultă- tori de pedagogia Ia unu instituta dein patria, s’au conferita pre calea concursului lui loanu Nistrea, a- scultatoriu de pedagogia in institutulu pedagogica gr. or. dein Sibiiu, si lui Al. Gai’a, dela institutulu pre- parandiale dein Blasiu. f) Cele dăue stipendii de cate 60 fl., menite pen- tru ascultători la o scăla de agricultura dein patria, s’au conferite pre calea concursului la alu doilea ter- mina lui Teodora Cesareana dela scăl’a de agricul- tura dein Clusiu;monasteriu, si lui loanu Mog’a dela institutulu de agricultura dein Mediasiu. g) Ajutoriele preliminate pentru sodali si inve- — 238 — tiacei de meserii s’au conferitu pre calea concursului celoru însemnați in list’a alaturata sub A. 4) Ajutoriulu de 200 fl. preliminați! pentru scbl’a centrala dein Lapusiulu ungurescu si ajutoriulu de 100 fl. pentru fondulu scblei de fetitie dein Clusiu s’au datu respectiviloru in rate de cate 50 fl., br re- stulu de 100 fl. dein cele 400 preliminate pentru scblele popularie s’au impartitu in dbne parti egale, prin midiulocirea venerabileloru consistorie dein Si- biiu si Blasiu, scblei gr. or. dein Cernatu si celei gr. cat. din Ghimesiu-Fagetu (Ciucu). Preste totu dara s’au conferitu stipendii că aju- tbrie la meseriași si la scble serace suma de 2200 fl. Pentru a satisface hotarirei adunarei generale dein an. tr. p. prot. XXX, s’au esmisu provocări ca- tra tbte subcomitetele, că se lucre alaturea cu comi- tetulu la mai marea respandire a fbiei asociatiunei. Unele subcomitete au respunsu prin recomendarea fbiei cu ocasiunea adunariloru generale cercuale; re- sultatulu inse pre langa tbte acestea a remasu de- parte in dereptulu asteptariloru celoru mai modeste. Numerulu prenumerantiloru abia s’au urcatu in urm’a acelora provocări cu vreo 6—10. Preste totu nu- merulu prenumerantiloru Ia fbia n’au ajunsu nici doue sute. Pre langa acestu numeru neînsemnata mai multe esemplarie se dau gratis unoru societăți si scble po- porale. Conclusulu adunarei generhle defn a. tr. de sub p. XXXI., privitorii! la incassarea tacseloru restante, se afla in efectuire. ; In urm’a conclusului adunarei generale dein am •tr. p. prot. XXXII, comitetulu a concrediutu presie- dintelui seu facerea pasiloru necesari pentru consti- tuirea subdespartiementeloru, in părțile unde inca nu suntu constituite. In conformitate cu acestu conclusu, presiedintele a esmisu sub ddto 30. Martiu a. c. Nr. preș. 7 provocări catra mai multi barbati inteligenti dein cercurile Abrudu, Naseudu, Bistriti’a, Siomcut’a, M. Osiorheiu, Hatiegu, Zarandu, pentru infiintiarea subdespartiementeloru cercuale. Resultatu favorabile s’au castigatu pana acuma numai dein părțile Abrudului, unde adunandu-se in- teliginti’a dein acele parti in 21. Aprile a. c. in Câm- peni, s’au intrunitu in adunare generale si si-a re- constituita subcomitetulu despartiementului; br in M. Osiorheiu s’au infiintiatu acum de curendu subcomi- tetulu. Dein celealalte parti, pana astadi comitetulu nu a primitu nici unu respunsu, dein unulu (Hatiegu) s’au constatata, ck subcomitetulu este alesu inca din an. 1873, fara de a fi datu inse vreunu semnu de vibtia. Preste totu s’au infiintiatu pana acuma 18 des- partiamente, anume in Brasiovu, Fagarasiu, Sibiiu, Sebesiu, Dev’a, Abrudu, Belgradu, Clusiu, Simleulu- Silvaniei, Deesiu, Gherla, Reghinulu sasescu, Turd’a, Blasiu, Sighisibr’a, Hatiegu si M. Osiorheiu. Cele- lalte despartiamente si anume cele dein cerculu Za- randu, Siomcut’a, Naseudu, Bistritia, Mediasiu, inca nu s’au infiintiatu pana acuma. Conformu hotarirei adunarei gener. dein an. tr. de sub p. XXXIV, comitetulu a luatu de nou in pertractare proiectele dlui L. Vaida, făcute in adu- narea gener. dela Gherla si recomendate comitetului spre esecutare, prin hotaririle adunariloru generale dela Gherl’a, Siomcut’a, Dev’a si Reghinu. Tbte propunerile dlui Vaida se concentrbdia in 3 puncte: 1) la eternisarea amintirei barbatiloru distinși ai romaniloru, 2) la crearea unei literaturi popolarie, si 3) la imbunatatirea starei materiale si spirituale a locuitoriloru dein munții apuseni. La aceste 3 puncte se referu tbte propunerile speciale, făcute de dn. Vaida. După impregiurarile materiale ale asociatiunei si poporului nostru, multe dein proiectele dlui Vaida nu se potu realisă in tem- pulu celu mai deaprbpe, fara de a știrbi alte interese vitali ale asociatiunei si poporului romanu. Comite- tulu deci pe bas’a raportului unei comisiuni ad hoc, a luata unele decisiuni asupra puncteloru, a caroru esecutare ii stau in poterea sa si cari se potu duce in îndeplinire fara a incordă inzadaru poterile mate- riale disponibile ale asociatiunei si poporului romanu dein Transilvani’a. Anume comitetulu cu privire la partea I. a propuneriloru a facutu o conscriere a a- celoru barbati meritati, carora ar fi se se eteruiseze memori’a in modulu indigitatn de dn. Vaida, si in cătu va potea a deeisu se compună si biografiile loru; Cu privire la acestu puncta comitetulu are onb- re a așterne on. adunari generali urmatbri’a lista de sub A., in care s’au însemnata barbatii, pre cari den- sulu ii tiene de demni a li se face biografiile, pre- cumu si a se eternisă in modulu propusu de dn. L. Vaida prin monumente de pbtra, prin fundatiuni ce voru portă numele loru, prin înscrierea in „cartea de auru“ si prin procurarea si respandirea portrete- loru loru printre poporu. In chtu pentru alti binefăcători, a caroru insein natate este mai multu locala, restringundu-se adeca la una comuna singuratica, său la unu cercu si di- strictu etc., comitetulu a aflatu de bine a recercă pre ven. ordinariate a dispune, ca la tempulu potrivita se se celebreze parastase, se se espuna in cuventari potrivite insemnatatea aceloru barbati — pentru co- muna, cercu ctc., si se se introducă numele loru in o carte anumita, dein care apoi se se cetbsca in o di anumita in audiulu poporului intregu dein comuna etc. Acestei recercari ven. ordinariate au si respunsu, promitendu si de aci inainte' concursulu loru. Cu privire la p. 2, care privesce crearea unei literature popularie si compunerea de cârti ilustrate de scbla, pentru tinerimea de ambele secse, comite- tului nu-i stau in potere de-odata cele dorite. Inițiativa se va lasă auctoriloru, cari se simtu chiamati spre acestu lucru, comitetulu ’si va dă nu- mai, precumu s’a si facutu pana acumu, concursulu seu prin scrierea de premii potrivite spre acestu scopu. — 239 — l£r cătu pentru partea a 3-a a proiecteloru dlui Vaida, care tientesce la imbunatatirea sărtei poporu- lui dein munții apuseni, comitetulu nu s’au aflata in positiune de a face altu-ceva, decătu ceea ce ’iau reco- mendatu adunările generale deia Siomcnt’a ^i Naseudu. adeca de a culege prin midiulocirea subcomiteteloru respective datele despre caus’a si gradulu lipseloru observate; soiul u-producteloru nefolosite, căci pre- făcute dn fabricate s’ar potă întrebuintiă că obiecte de negotiu si a îndemna pre poporu la cercetarea scăleloru poporale si de âdulti, a caroru infiintiare s’au recomendatu cu deosebire. — Provocările comi- tetului îndreptate in acestu obiectu cătra subcomite- tele respective, pana acuma nu au avuta nici unu re- sultatu; prin urmare nici nu s’a potutu întreprinde dein partea comitetului vreo lucrare îndreptată spre delaturarea releloru, de cari este bântuita; poporulu romanu in acele parti. Conformu conclusului adunarei generale dein a; tr. de sub p. XXXV. , care; a insarcinatu pre eomi- tetu cu estradarea de diplome de recunoseientia, s’au făcuta dispositiunile de lipsa, pentru a se da diplome dp recunoseientia dloru I. Baiuleseu, parodia in Bra- siovu, Teod. Popa, învețiatoriu in Branu si Georgie Sioneriu, parochu in Saschisu, cari in urm’a relației subcomitetului, si-au castigatu merite cn privire la imbarbatarea spre imbraciosiarea de meserii si la cer- cetareascdleloru normali. Pentru de a se face mai cunoscuta asociatiunea ndstra si in afara si pentru de a’î dă ocasiu ne a-si mari cerculu seu de activitate, comitetulu a- intratu in relatiuni cu societatea; istorica^„Tbrtăhelmi tărsu- lat“ si „Academi’a reg. ung; de scientie" dein Bud’a- Pbst’a,' cari au si tramisu in schimba productele loru literarie. Cu privire la fondulu asociatiunei, comitetulu se afla-îndemnata a aminti in speciala unele sume mai considerabili, cari au intratu la comitetu, parte ca legate, parte ca fonduri de stipendii date in admini- strarea asociatiunei. Asia in urm’a legatului repausatului I. Piposiu dein Govasdi’a dein anulu 1866 comitetulu a primitu in 15, Dec. 1875 primplenipotentiatulu seu una obli- gațiune unificata de stătu, vinculata de 450 fl. v. a., in pătru bucăți de auru dein Pianulu de diosu in pretiu de 15 fl. Despre bibliotec’a asociatiunei co- mitetulu pre langa tdte recercarile sale inca nu a primita păna astadi nici unu respunsu deia plenipo- tentiatulu seu dr. Petco. 2) In urm’a legatului preo- tului gr. cat. dein Erkisfalu I, Gallianu, asociatiunea a devenitu, terminanduse pertractarea masei lasamen- tului, proprietari» unei sesiuni de mai multe jugere. 3) Repausatulu Georgie Grabovsky, de.asemenea re- pausatulu Teod. Mutovsky dein Pest’a au facutu, celu deintaiu unu legata de 400 fl. pentru asociatiune si 300 fl. pentru fondulu academiei romane de drepturi, ăr celu dein urma unu legata de 400 fl. pentru fon- dulu academiei: ambe aceste legate inca nu au in- tratu la comitetu. 4) Dn. Basiliu Basiot’a, jude reg. in Odorheiulu secuiescu a eloeatu sum’a de 400 fl. la banc’a „Albina" in Sibiiu sub numirea „fundatiu- nea studiosului de a V-a clasa gimnas. Eugeniu Dio- nisiu Basiot’a Motiu-Dembulu dein Abrudu." Acăsta fundatiune făcută intru eternisarea memoriei repausa- tului seu fim, o a datu in administrarea asociatiunei, hotarindu prin actulu seu fundationale, că dein o parte a intereseloru se se dea căte unu ajutoriu pen- tru tineri studenti romani dein clasele reale său gim- nasiaZe, cu deosebire dein părțile muntiloru apuseni său dein ale Naseudului. , Comitetulu a primitu cu plăcere și recunoscintia ofertulu dlui Basiota si va dispune la tempulu seu cele de lipsa pentru efectuirea dispositiuuiloru dein actulu fundationale. Aceste au fostu in resumatu afacerile comitetu- lui in decursulu anului curente. Pe terenulu Jiterariu, pre langa continuarea edarei fdiei, s’au incercștu a dă impulsu spre pioductiune literaria prin pubWcarea de nou a unoru premii pentru Unu opu de agricul- tura si de higiena popularia. Cu privire la Starea cassei asociatiunei, comitetulu are ondre a raportă urmatdriele: Ratiociniele fond, asociatiunei si ale fondului unei ridicande academii rom. de drepturi le va per- lege d-lu cassariu, carele ya arată intr’altele, si esi- tele, precumu si activele fondului si depositele afla- tdrie in cass’a asociatiunei, apoi numele acelora domni, cari s’au . facutu inanulu acesta prin depunerea de 200 fl. membrii fondatori, si ai acelora, carii au sol- vită unu capitala odata pentru totudea-un’a de cate ¹⁰⁰ fl- ' • Relativa la bugetulu preliminată are comitetulu de a relationă, că dein acesta nu s’a cheltuita unu stipendiu de 60 fl., care a fostu aplacidatu realistu- lui Marcu Munteanu si pre acestu anu, fiindu-oă nu s’a presentatu in totu cursulu cu nici o cuietantia formala; apoi a 4-a rata cu 15 fl. a pedagogului dein Blasiu Ales. Gai’a, netramitiendu nici acesta cuie- tantia. • Avendu trebuintia de mai multe spese estrapr- dinarie, precumu spre plati rea speseloru de transpo- sitiune, pentru legatulu facutu de repausatulu dn. I, Piposiu cu espensele advocatului pentru scăterșa a- cestui legatu, apoi cu saldarea conturiloru deia Ga- zet’a Transilvaniei pentru concursele publicate etc., s’au trecutu cu chieltuielile de acestu feliu peste sum’a preliminată, cu 33 fl. 77 cr.; asisîderea s’au chieltuitu si pentru biblioteca preste bugetu 30 fl. 16 cr. a- vendu intetitărea lipsa de a procură afara de cârti si gazete vechi, si unele mobile pentru biblioteca; deci prea on. adun. gen. e rogata a dă dein acestea motive preste acestea ddue sume indemnitate comi- tetului. In fine se aduce la cunoscienti’a prea on. adu- nări generale, că remanendu după repausatulu dn. parochu loanu Galianu dein Erkisfalu, carele au te- — 240 — stătu tdta mosi’a sa asociatiunei ndstre, unele datorii, cari amenintiă la casu de intardiere crescerea loru, comitetulu s’a vediutu necesitato, la laudabil’a staruin- tia pusa in interesulu asociatiunei de dn. canonicu Vasiliu Popu dein Gherl’a a-i dă acestuia spre a de- pune tdte pasivele, o anticipatiune de 343 fl. 99 cr., care suma in tempu se va rebonifică cassei associatiu- nei dein insasi acea moșia. Cu privire la bibliotec’a asociatiunei aratata Ia adunarea generala dein Reghiuulu sasescu in anulu 1875 cu 1498 opuri, tractate si manuscripte, in 2805 tomuri si volume, in 60 diuarie romanesci diferite si in 70 de bucăți colectiunea numismatica, de anti- citați si minerale, s’a ameliorata in decursulu anului, cumparanduse 177 opuri in 213 tomuri si volume, si daruindu-se pe sdm’a bibliotecei 42 opuri in 80 tomuri. Numerulu diarieloru s’a urcata la 66 si alu colectiunei numismatice la 76. Deci adi consta bibliotec’a dein 1717 opuri, trac- tate si manuscripte in 3098 tomuri si volume. Dein fdi’a asociatiunei se afla peste 900 de es. dein diferiti ani depuse la biblioteca. Deci se potu inca procură pre langa pretiulu de 2 fl. pentru cele complete si cu 1 fl. pentru cele pucinu defectudse. Trecundu acumu la subcomitetele despartiamen- teloru cercuali, comitetulu constata cu plăcere, ch unele dein subcomitetele esistențe, in cadrulu augustu alu activitatei loru, au lucrata cu multa zelu la în- aintarea scopului asociatiunei. Altele inse, si acdst’a este partea preponderenta, sdu n’au datu de locu, sdu numai pucine semne despre activitatea loru. Intre celea de antaiu se numera subcomitetele cer- curiloru Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Reghinu, Fagarasiu, Abrudu si Sabesiu. In urma se aduce la cunoscinti’a onor, adunari generale, că devenindu postulu de secretariu alu II- lea vacanta, prin resignarea dlui Vis. Romanu alesu in adunarea generala dein anulu trecuta, oficiulu a- cela s’a concredmtu in modu provisoriu dlui dr. D. D. -P. Barcianu. Punendu acesta oficiulu seu drasi la dispositiunea comitetului, on. adunare gen. binevoidsca a dispnne cele de lipsa in modu definitiva. Premitendu aceste, comitetulu ’si ia voia a reco- mendă on. adunari gen. spre deliberare: Proiectata de bugetu preliminatu pre an. 187% elaboratu de o comisiune aldsa de comitetu spre a- cestu scopu. Dein siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta in 8. Aug. 1876 in Sibiiu. Pentru secret, alu II. Dr. D. P. Barcianu. Nr. prot. S. III., 1876. I’rocesu verbale alu siedintiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane tienuta in 7. Augustu st. n. 1876 sub presidiulu dlui lacobu Bolog’a, fiindu de facia d-nii membrii I. V. Rusu, C. Stezariu, Z. Boiu, V. Romanu, Dr. A. Brote, I. Cretiu si cu asistenti’a secretariului Dr. D. P. Barcianu. § 123. Deschidiendu siedinti’a, secretariulu ra- portddia despre actele incurse dela siedinti’a din urma pana la cea de facia, si anumita: Nr. esh. 232/1876. D-lu Victoru Piposiu din Clusiu cere pentru flinta seu Gavriilu scolariu de a ILa clasa gimnasiala, conferirea unui stipendiu. Se propune si comitetulu primesce, ca suplican- tele se fia reflectata la concursele ce se voru publica in urm’a bugetului preliminatu de adunarea generala din acestu anu pre 187%.' § 124. Nr. esh. 233/1876. Ingrigitoriulu cance- lariei asociatiunei cere imbunatatirea salariului. Se decide a se transpune rogarea la comisiunea bugetaria, spre a se lua in consideratiune la proiec- tarea bugetului pre 187%. § 125. Nr. exh. 235/1876. Domnulu advocatu Aronu Densusianu avendu in vedere meritele repau- satului poetu Andreiu Murasianu pentru națiunea si literatur’a romana, cere crearea unei .pensiuni din fondurile asociatiunei pentru famili’a repausatului. Se transpune la comisiunea bugetaria spre a se consideră după putintia. § 126. Nr. exh. 236/1876.- Direcțiunea despâr- tiementului cerc. Deesiu, așterne protocolulu siedintiei subcomitetului din 23. luliu a. c. Acestu protocolu contiene urmatdriele puncte: 1) Se cere o subventiune anuala • definitiva de 200 fl. pentru scdl’a centrala confes. din Lapusiulu ungurescu. 2) Se defige loculu adunarei generali cerc, pentru anulu curente in Deesiu, pe diu’a de 6. Augustu. 3) Se arata ch . Dta' advocata si direetoru alu despartiementului Gavriilu Mânu din Deesiu a datu, afara de 3 jugere pamentu, donate de mai nainte, si venitulu după dreptulu de regalulu cnsmaritalui din Groși, care se urca la 40—50 fl. pe anu, pentru scdl’a din Lapusiulu ungurescu Se propune si comitetulu decide: 1) a se indrumă cererea de sub punctulu I. la comisiunea bugetaria, spre a se luă in considerare după putintia in buge- tulu anului viitoriu, 2) cu privire la defigerea tem- pului si locului pentru adunarea generala cercuala, subcomitetulu se avisdza a observă cele prescrise in § 10 din regulamentu, fir’ 3) donatiunile făcute de dlu Mânu pentru scdl’a din Lapusiu, se iau spre plăcută sciintia, § 127. Nr. exh. 238/1876. Subcomitetulu des- partiementului cerc. III (Sibiiu) așterne 1) protocdlele siedintieloru sale din 11. Aprile, 22. Maiu si 8. lu- niu a. c., 2) protocolulu adunarei generale cerc, tie- nuta in 11 luniu a. c. in Boiti’a. — 241 Din protocolulu din 11 Aprile se vede: 1) Că subcomitetulu a primitu incunosciintiarea despre conclusele comitetului cu privire la proiectulu de espositiune de producte si manufacte, mai departe la proiectele despre arangiarea de prelegeri publice in decursulu iernei si despre infiintiarea unei grădini de pomaritu si legumaritu din partea subcomitetului. 2. S’a decisu a esmite iu urtn’a provocarei res- pective a comitetului, o cdla de prenumeratiune pen- tru fdi’a „Transilvani'a.“ In siedinti’a din 22. Maiu s’au facutu disposi- tiunile necesarie pentru tienerea adunarei generale cercuale, in cea din 8. luniu s’a statoritu programulu acestei adunari. Se iau spre sciintia. In protocolulu adunarei generale cercuale dela Boiti’a se cuprindu urmatdriele: 1) S’a cetitu si luatu spre sciintia raportulu ac- tuariului despre activitatea subcomitetului in decur- sulu anului 187 a/₆. 2) Adunarea generala a incredintiatu pre sub- comitetu cu facerea preliminariului de bugetu pre 187%. 3) S’a incașatu cu ocasiunea adunarei generale sum’a de 420 fl. 85 cr. si anume: dela comun’a bi- sericdsca gr. or. si dela comun’a politica cate 100 fl. dn obligațiuni de stătu că tacse de membrii ordinari pe viatia, apoi dela cpmun’a politica Sebesiulu de susu si dela parochulu loanu Bobesiu din Boiti’a cate 5 fl. că taesa de membrii ordinari noi, si 190 fl. 85 er. că tacse de membri ajutători si binefăcători. 4) S’au alesu de membri suplenti in subcomitetu, dd. I. Pop’a not. corn, in Boitia si .Dr. D. P.. Bar- ciann din Sibiiu. 5) S’a decisu a se tiend adunarea generala ur- matdria in Ocn’a Sibiiului. Cele cuprinse sub p. 1. 4. 5 comitetulu le-a luatu spre sciintia, resp. le a aprobata, dr’ catu pen- tru cele de sub p. 2. subcomitetulu resp. adunarea generala se avisddia la § 18 din regulamentu. Darea de sdma despre banii încasați la adunarea generala se ia spre plăcută sciintia, si se decide a se trimite respecțiviloru catu mai cureniu diplomele de membri ordinari. § 128. Nr. exh. 238/1876. Subcomitetulu des- partiementului cerc. III. (Sibiiu) așterne protocolele siedintieloru sale din 22 si 23 luliu a. c. Din pro- tocolulu siedintiei din 22. luliu se vede, că in urm’a recercarei comitetului parochiale dein Boiti’a subco- mitetului a inapoiatu stante sessione la man’a dlui protopopu cercuale loanu Popescu obligațiunea de 100 fl. v. a. depusa că taesa de membru ordinariu pe vidtia din partea bisericei gr. or. din Boitia. Prin urmare s’au administrata la comitetulu centralu nu- mai sum’a de 320 fl. 95 cr. v. a. 2) S’au alesu comisiune pentru facerea unui pro- iecta de bugetu alu despart, cerc. 187%. Condusu: comitetulu incuviintiddia înapoierea numitei obligațiuni comitetului parochiale din Boiti’a’ dr’ cele de sub p. 2. le iea spre sciintia, ad. Nr- prot. S. XIII, 1876. In legătură cu aceste se aduce la cunoscintia ch, in siedinti’a din 23. luliu s’a presentatu subcomi- tetului proiectulu de bugetu preliminatu pentru sub- despartiementu pro 187% de cătra comisiunea ad hoc. Pe bas’a acestui proiectu subcomitetulu a de- cisu, a recerca pre comitetulu centrale că, pentru tre- buințele despartiementului se pună la dispositiunea subcomitetului cerc. III. sum’a de 190 fl. 85 cr., in- cassata dela membrii ajutători si binefăcători cu oca- siunea adunării generale dela Boiti’a. .. Positiunile speciali din proiectulu de bugetu alu comisiunei si adeca: a) Trei garniture de unelte de pomaritu ă 15 fl., pentru 3 scdle popularie, cari voru dovedi celu mai mare progresu in cultur’a gradiniloru școlare de po- maritu si legumaritu 45 fl. b) O garnitura de aparate fisicale in suma de 40 fl., pe sdm’a unei scdle, care ar’ dovedi cea mai neaparata trebuintia de asemenea midiuldce de inve- tiamentu 40 fl. - c) Unu ajutoriu de 25 fl., pentru celu mai dili- gente si mai bravu iuvetiatoriu, care s’ar’ afla in con- ditiuni materiali nefavorabili 25 fl. d) Opurile complete ale lui V. Alexandri, pentru unu invetiatoriu, care ar’ dovedi unu progresu emi- nente in instruirea copiiloru 15 fl.- e) Opurile complete ale lui Const. Negrutzi, pen- tru unu altu invetiatoriu sub aceleași conditiuni 6 fl. f) Trei ajutdrie h. 10 fl. pentru totu atati inve- tiacei de meserii 30 fl. g) Pentru trebuintiele cancelariei subcomitetului 14 fl. 85 cr. h) Pentru cârti popularie si de scdla pe sdm’a copiiloru diligenti sf seraci 15 fl. - Sum’a totala 190 fl. 85 cr. destinate tdte pentru distribuire intre eoncurentii, cari locuescu in regiunea despart, cerc. III., se res- pingu cu majoritate de 1 votu, primindu-se din par- tea subcomitetului propunerea dlui loanu Popescu, care cere, că subcomitetulu se esmita barbati de spe- cialitate in agricultura, pentru a tiend lectiuni popu- larie din acestu ramu pe rendu in comunele locuite de romani din despartiementu. Din sum’a de 190 fi. si 85 cr. se se intrebuintiedie 170 fl. pentru acope- rirea speseloru de drumu si pentru remunerarea res- pectiviloru, ale caroru discursuri voru avea se se ti- pardsca in fdi’a asociatiunei, dr’ restulu de 20 fl. si 85 cr. se se intrebuintiedie pentru acoperirea spe- seloru cancelariei despart." In contr’a acestui condusu s’a insinuata din partea membrului subcomitetului Dr. N. Olariu unu votu separatu. care cere că: comitetulu se inapoiedie proiectulu subcomitetului spre a’lu reasume confor- mandu-se § lui 2. din statute si § 5. lit. a-g din re- gulamentu, sdu se iea de basa proiectulu comisiunei. 40 — 242 — După o desbatere tnai îndelungata punenduse cererile subcomitetului la votu Comitetulu decide cu 3 voturi contra 2, abtie- nenduse membrulu dr. A. Brote dela votare, a pune la dispositiunea subcomitetului cercuale IlI-a parte din sum’a adunata dela membrii ajutători si binefă- cători, spre a o folosi pentru trebuintiele despartie- mentului. Punenduse după acăst’a la votu defigerea sumei ce este a se pune la dispositiunea subcomitetului, Comitetulu decide cu maioritate de voturi, a se da despartiementului sum’a de 160 fl. v. a. In fine cu privire Ia întrebarea, cumu se intre- buintiedie subcomitetulu sum’a votata, Comitetulu decide că se se intrebuintiedie 140 fl. conformu conclusului maioritatii subcomitetului pen- tru tienerea de prelegeri popularie prin comunele ro- mane din cercu, cu observarea celoru prescrise in § 3 din statute, dr’ restulu de 20 fl. v. a. din sum’a votata se se intrebuintiedie pentru acoperirea spese- loru de cancelaria. § 129. Nr. exh. 244/1876. Parochulu loanu Deheleanu din Nadasthi’a inferidra se r<5ga de unu ajutoriu de 60 fl. spre a plati o datoria remasa de repausatulu stipendistu alu asociatiunei, candidatulu de profesura Petru Deheleanu. Comitetulu decide a se rescrie suplicantelui, că neavendu la dispositiune sume pre cari le ar potă intrebuintiă spre -asemenea scopu, nu pdte satisface rogarei d-sale. § 130. Urmddia raportulu comisiunei pentru scontarea cassei. Raportoriulu dn. I. V. Russu arata, ck conspec- tele presentate de dn. cassariu s’au aflatu deplinu conforme in sum’a reale ce representa fondulu re- spectivu. Asemenea s’au esaminatu condicele si corn puțu- rile fondului academiei si alu asociatiunei, cari tdte s’au aflatu in ordinea ceruta. Verificarea acestui procesu verbale se concrede ddloru membrii Stezariu, Boiu si Romanu. D. U. S. Iac. Bolog’a mp. Dr. D. P. Barcianu mp. presiedinte. secretariu alu II. Cetitu si autenticatu. Sibiiu in ⁴/I₆ Aug. 1876. Ștezariu mp. Z. Boiu mp. V. Romanu mp. Nr. prot. S. XIV.-1876. Procesa verbale alu siedintiei estraordinarie a comitetului asoc. trans., tienuta in 8. Aug. 1876 in Sibiiu sub presidiulu dlui Iac. Bolog’a, fiindu de facia dd. membrii I. V. Russu, C. Stezariu, E. Ma- celariu, I. Hannia, br. Ursu de Margine, Z. Boiu, V. Romanu, dr. D. Racuciu, dr. A. Brote, I. Cretiu si cu asistenti’a se- cretariului dr. D. P. Barcianu. § 131. Deschidienduse șiedinti’a, presiedintele invita comissiunea bugetaria a’si da raportulu despre lucrările sale cu privire la statorirea bugetului pro 187%. Nr. exh. 263/1876. Dn. dr. A. Brote, că raportoriu alu comissiunei bugetarie arata, că după conspectulu datu de dlu cassariu pentru anula 187% aru remanea sum’a de 4944 fl. spre intrebuintiare in an. 187⁶/₇. Se pro- pună deci din partea comissiunei urmatăriele posi- tiuni in bugetulu anului 187%. 1. Remuneratiunea secretariului I. . . . 400 fl. 2. Remuneratiunea secretariului II . . . 300 ₙ 3. Remuneratiunea cassariului............ 200 „ 4. Remuneratiunea bibliotecariului .... 60 „ 5. Spesele cancelariei cu..................150 „ 6. Remuneratiune pentru unu scriitoriu . 150 „ 7. Chiri’a pentru localitatea cancelariei . 100 „ 8. Dotatiunea bibliotecei ................. 80 „ 9. Spese estraordinarie.................... 300 „ 10. Unu stipendiu pentru unu technicu . . 500 „ 11. Doue stipendii ă 70 fl. pentru realiști . 140 „ 12. Doue stipendii pentru doi tineri, cari. cercetădia scdl’a comerciala inferiăra a 70 florini............................... 140 „ 13. Unu stipendiu pentru unu comerciante care va fi absolvatu scdl’a comerciala se- cundaria si voiesce se-si completedie stu- diele la o academia comerciala mai înalta 300 „ 14. Doue stipendii pentru doi ascultători de pedagogia in patria, h 60 fl............120 „ 15. Doue stipendii pentru doi ascultători de scdle agronomice din patria, h .60 fl. . 120 „ 16. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din com. Dobacei . ..................... 60 „ 17. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din fundatiunea N. Marinoviciu sen. . 60 „ 18. Unu ajutoriu din fundatiunea Basiota . 20 „ 19. Pentru sodali cualificati de a se face măiestri si pentru invetiacei de meserii 400 „ 20. Doue premii h 20 fl. pentru invetiatori, cari se distingu* in pomologia si in in- struirea practica a pomaritului ... 40 „ 21. Ajutdrie pentru scdle romanesci in patria 400 „ 22. Subventiune pentru f<5i’a asociatiunei . 700 „ 23. Pentru servitoriulu cancelariei . . . 160 „ Sum’a 4900 fl. Prin urmare ar fi se se intrebuintiedie sum’a de 4900 fl. v. a. remanendu unu restu disponibile de 44 fl., care ar fi se se trăca in comptulu anului venitoriu. Punendu-se mai antaiu la desbatere generala proiectulu comisiunei. Comitetulu ’lu primesce cu unanimitate de voturi de basa pentru desbaterea speciala. Luandu-se după acestea proiectulu comisiunei din positiune in ' positiune la desbatere, comitetulu primesce pos. 1—8 din proiectulu comisiunei buge- tarie cu unanimitate. — 243 Relativii la p. 9, care a preliminată 300 fl. pen- tru spesele estraordinarie, dlu 1. Hanni’a propune numai 150 fl., ceea ce se si primesce. Mai tardiu inse, ivindu-se unele positiuni cari ar’ trebui consi- derate, s’a reasumatu conclusulu si comitetulu a pri- mita sum’a de 300 fl. v. a., din cari 140 fl. pentru apese estraordinarie si 160 fl. pentru despartiemen- tulu cerc. III. (Sibiiu), ca parte din veniturile dela membrii ajutători si binefăcători, care se cuvine sub- despartiementului pentru înaintarea scopuriloru aso- ciatiunei. Pos. 11—19 si 21 din proiectulu comisiunei se primescu cu unanimitate. • La pos. 20 dlu I. V. Rusu propune crearea de 4 ajutdrie ă 25 fl., pentru totu atati invetiatori, cari se distingu in instruirea pomaritului. Se primesc? propunerea dlui I. V. Rusu. La pos. 22, care preliminădia sum’a de 700 fl. că subventiune pentru fdi’a Transilvani’a, dlu dr. Ra- cuciu propune: Avendu in vedere, că fdi’a asociatiunei nu aduce unu folosu care ar’ stă in o drdpta pro- portiune cu speseL ce le face asociatiunea pe totu anulu cu edarea foi i: - 1) Edarea foiei se se sistedie pana la alte tem- puri mai favorabile. 2) Subventiunea foiei pana atținci se se sterga jdin bugetttlu asociatiunei. După o scurta desbatere, la propunerea dlui V. Romanu, comitetulu primesce cu tdte voturile contra 1 alu propunatoriului, propunerea resp. pos. 22 a comisiunei bugetarie. La pos. 10, care preliminddia sum’a de 500 fl., că stipendiu pentru unu ascultatoriu de technica, co- mitetulu a primitu mai antaiu propunerea comisiunei; ivindu-se inse mai tardiu unele positiuni, cari in urm’a conclusului adunarei generale din a. ti;, au trebuitu se fia luate in consideratiune, reasumendu conclusulu seu, Comitetulu a decisu a destină din sum’a de 500 fl. v. a. un’a parte pentru tipărirea opului dlui loanu Chîtu „Viti’a cultivata," si 100 fl. că adaosu la sum’a de 400 fl. votata de adunarea generala tre- cuta pentru cumpărarea opului dlui lakab Elek. In fine aduciindu cassariulu la cunoscintia, că stipendiulu unui realista in suma de 60 fl. a remasu pana acuma neridicatu, propune că din acestu sti- pendiu si din restulu de 40 fl. remasu disponibile se se satisfaca pentru asta-data cererei candidatului de profesura in Vien’a Th. Ciontea, care s’a adresatu comitetului pentru unu ajutoriu de 160 fl. spre a’si potă termină studiele. Se primesce. Asia bugetulu pentru anulu asociatiunei 187% proiectata de comitetu, contiene urmatdriele positiuni. 1. Remuneratiune secretariului I. ... 400 fl, 2. Remuneratiune secretariului II. ... 300 „ 3. Remuneratiune cassariului . . • • . 200 „ Transporta . . . Sum’a 900 fl. Transporta............... 900 fl. 4. Remuneratiune bibliotecariului . . . 60 „ 5. Spesele cancelariei cu...................... 150 „ 6. Remuneratiune pentru unu scriitoriu . 150 „ 7. Chiri’a pentru localitatea cancelariei . 100 „ 8. Dotatiunea bibliotecei...................80 „ 9. Spese estraordinarie..................... 300 „ 10. Pentru tipărirea opului dlui loanu Chitu „Viti’a cultivata" si adaosu la pretiulu de cumperare alu opului lui lakab Elek 500 „ 11) Doue stipendii ă 70 fl. pentru realiști . 140 „ 12. Doue stipendii pentru doi tineri, cari . cercetddia scdl’a comerciala inferidra ă 70 florini ..................................140 „ 13. Unu stipendiu pentru unu comercianta, care a absolvatu scdl’a comerciala se- cundaria si voiesce a’si completă studiile la o academia comerciala mai înalta . 300 fl. 14. Doue stipendii pentru doi ascultători de pedagogia in patria ă 60 fl. . . . 120 „ 15. Doue stipendii pentru doi ascultători la scdle agronomice in patria ă 60 fl. . 120 „ 16. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din comit. Dobacei . . .... . . . 60 „ 17. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din fundatiunea N. Marinoviciu sen. ... ■ 60 „ 18. Unu ajutoriu din fundatiunea dlui Basiota 20 „ 19. Pentru sodali cualificati de a se face. măiestri si pentru invetiacei de meseria 400 „ 20. Patru premii ă 25 fl. pentru invetiatori, cari se distingu in pomologia si in in- struirea practica a pomaritului . . . 100 „ 21. Ajntdrie pentru scdle romanesci in patria 400 „ 22. Subventiune pentru fdi’a asociatiunei . 700 „ 23. Pentru servitoriulu asociatiunei . . . 160 „ 24. Unu ajutoriu pentru candidatulu de pro- fesura in Vien’a TE. Ciontea . . . . 100 „ Sum’a totala 5060 fl. Acestu proiectu comitetulu decide a’lu așterne adunarei generale spre ulteridr’a decisiune. In fine raportorulu comisiunei considerandu, că membrii asociatiunei cari solvescu regulatu tacsele, se micsiorădia din anu in anu; considerandu că si in anulu tr. 187% au solvitu tacsele numai 146 membrii; considerandu mai departe, că tacsele res- tante iau dimensiuni mai mari; considerandu, că res- pectivele persdne, cari remanu in restantia, nu se stergu din list’a membriloru, si asia evidenția asupra membriloru faptici, si in fine tacsarea venituriloru cari suntu de asteptatu in decursulu anului, e im- posibila, propune ca: on. comitetu se binevoiăsca a luă dispositiuni, că dlu cassariu se trimită cuitantiele despre tacsele membriloru ordinari la cassarii des- partiementeloru spre incassare pana celu multu in l-a luliu a fie-carui anu. Membrii, cari du ’si-ar’ scdte cuitantiele pana la terminulu acesta, s’ar’ privi că esiti si ar’ fi a se șterge din liste. In legătură 40* — 244 — cu acesta, participarea la adunările generale inca s’ar’ concede numai acelora membri, cari voru produce cui- tantiele despre solvirea tacsei, si voru primi unu bi- letu de legitimare dela secretariatuîu asociatiunei. După o desbatere mai îndelungata asupra acestei propuneri, si după ce dlu cassariu arata greutățile împreunate cu efectuirea acestei propuneri, comitetulu primesce cu maioritate de voturi modalitatea propusa in siedinti’a din 14 Martin a. c., adeca de a trimite mai antaiu toturoru restantiariloru chte o provocare, in urm’a careia se se declare respectivulu, dăca pla- tesce si dăca mai voiesce a fi membru său ba. § 132. Nr. exhib. 269/1876. Secretariulu cetesce raportulu- generale despre activitatea comitetului in anulu 187 ⁵/₆. Se primesce cu unele modificatiuni. § 133. Nr. exhib. 264/1876. Secretariulu alu Il-lea, care a fostu concrediutu cu portarea in modu prvisoriu a oficiului de secretariu pana la adunarea generala din a-cestu anu, pune acestu oficiu ărasi Ia dispositiunea onor, comitetu. Se ia spre sciintia, cu aceea, că se se recomende adunarei generale a dispune eele de lipsa in modu definitiva in acesta privintia. Verificarea acestui procesu verbale se concrede d-loru Boiu, V. Romanu si dr. Brote. •• <■" D. U. S. I a c o b u B o 1 o g’ a irip.j pentru secretariulu alu II. presiedinte. Dr. D. P. B ar ci a n u. S’a cetitu si autenticaiu. Sibiiu in ⁴/₁₆ Augusta 1876. V. Romanu mp. Z. Boiu mp. Dr. A. Brote mp. Nr. prot. 310—1876. Procesu verbale luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei tran- silvane, tienuta in 19. Septembre c. n. 1876 sub presidiulu dlui presiedinte Iac. Bolog’a, fiendu de facia d nii membrii: Pav. Dunc’a, E. Macellariu, I. Hanni’a, I. V. Rusu, Corist Stezariu, Z. Boiu, Vis. Romanu, Dr. Dem. Racuciu, I. Cretiu si Dr. Aur. Brote. § 133. D. presiedinte aduce la cunoscintia, eh după ce dlu dr. Daniilu Popoviciu Barcianu a dimisionatu dein postulu de secretariu alu Il-lea alu asociatiunei transilvane, si după ce adunarea generala in siedinti’a sa din 12 Augustu a. c. sub Nr. prot. LIX., primindu dimisiunea aceluia, a-concrediutu presidiului implerea menționatului postu pre calea substitutiunei pana la procsim'a adunare generala: densulu s’a aflatu in- demnatu a recercă pre dlu protop. I. V. Rusu, că se ia asupra’si conducerea afaceriloru secretariului alu Il-a pana la tempulu susu indigitatu. Numitulu domnu s’a si decliiaratu că primesce asupra’si con- ducerea afaceriloru secretariale. Acăsta dispositiune presidiale se iea spre plăcută sciintia. ! § 134. In nexu cu acăsta, protop. Rusu multia- mesce pentru onorific’a însărcinare, si apromitiendu că dein partea sa se va nisui după poteri a satisface oblegamenteloru sale in interesulu asoe., se recomenda in espert’a bunavointia si indulgentia a presidiului si a comitetului asociat. In fine arata, că in 9. Septembre a. c. din partea fostului secretariu II. i s’au transpusu protocălele si actele respective. Spre scientia. § 135. Trecbndu-se Ia ordinea dilei, dn. cassariu presenth conspectulu despre perceptiunile si eroga- tiunile asociat, pre tempulu dela adunarea generala din 10—12 Augustu a. c. pan’ in presente. Din acelu conspecta resulta, cum-ch in restim- pulu indigitatu s’au incassatu la fondulu asociatiunei 1420 fl. 34 cr. si s au erogata 70 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 308, 1876). Spre scientia. § 136. Totu numitulu domnu cassariu presenta conspectulu despre starea feudului academiei pre tem- pulu acestei siedintie. Dein acela se vede, ch fon- dulu academiei are in proprietatea sa sum’a de 14,049 fl. 84 ’/₂ cr. (Nr. prot. 309/1876.) Spre Scientia. § 137. In nexu cu conspectulu cassariului de sub §§ 135 si 136 raportăza in speciale despre banii incursi pre tempulu dela adunarea gener. dein 10— 12. Aug. â. c. pana in presente si anume: a) Cu ocasiunea adunarei gener. dein 10—1'2. Aug. a. c. au incursu că tacse de membrii Ord. noui si vechi, parte in obligațiuni,: parte in fiumerariu 500 fl. (Nr. prot. 276/1S76.) • • b) Prin direcțiunea despartiementului cerc, alu Brasiovului (I.) s’au tramisu 45 fl. (Nr. prot. 248, 275/1876.) . ’ c) Prin direcțiunea deâpart. cerc, alu Sebesiului (IV.) s’au tramisu 153 fl. 31 cr. (Nr. prot. 251/1867.) d) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Clusiului (X.) s’au tramisu 27 fl. (Nr. prot. 259/1876.) e) Dela dn. jude regiu cerc, in Miercurea, loanu Macelariu s’au primitu in 2 acțiuni ale bancei gen. Transilvani’a, că tacsa de membru fundatoriu 200 fl. (Nr. prot. 278/1876.) f) Prin dn. advocatu Georgie Filepp au intratu că venituri dein mosi’a testata asociat, de I. Gallianu 158 fl. 4 cr. (Nr. 283/1876.) . : g) Prin dn. dr. Daniilu Popoviciu Barcianu s’au transpusu dela dn. jude reg. la tabl’a dein Muresiu- Osiorheiu, Servianu Popoviciu, in un’a obligațiune de stătu 100 fl, că tacsa de membru ord. pentru totu- dăun’a, apromisa cu ocasiunea adunarei gener. dela Sibiiu dein 10—12. Aug. a. c. (Nr. 302/1876.) h) Au mai incursu Ia cass’a asoe.. că tacse de membrii ord. si prenumeratiuni la Transilvania 107 fl. (Nr. prot. 237, 245, 252, 253, 254, 265, 267, 273, 282, 291 si 292/1876.) i) Pentru fondulu academiei au incursu cu oca- siunea adunarei gen. dela dn. parochu in O.colisiulu mare, Petru Mezei, unu oferta de 50 fl. (Nr. prot. 276/1876.) — 245 Se iau spre sciintia cu acea observare, că noui- loru membrii se li se espededie respectivele diplome. § 138. Dn. redactorii! alu „ Transilvanieia Gr. Baritiu cere a i se asemna una anticipatinne de 60 fl. pentru suportarea speseloru edarei numitei foi. (Nr. 281/1876.) Se asemnedia la cass’a asociat, numerarea' nu- mitei sume. § 139. Protop. I. V. Rusu raportăza asupra bugetului votatu de adunarea gen. pre anulu asociat. 187%. Conformu conclusiuniloru luate de numit’a adunare gen. sub Nr. prot. XXIII., XXIV., XXV., XXVII., XXXI., LIV., LV. si LVI. bugetulu asocia- tiunei s’au statoritu cu urmatăriele positiuni: 1) Onorariulu secret. I. că redactoriu alu fdiei asociatiunei ...... 400 2) Subvenționarea fdiei cu . . . . 700 3) Remuneratiunea secret, II. cu . . 300 4) Remuneratiunea cassariului cu . . 200 5) Remuneratiunea pentru bibliotecariu cu . 50 6) Spese de cancelaria cu . '. . .150 . 7) Remuneratiunea pentru scriitorii! cu . 150 8) Chiri’a pentru localitatea cancelariei cu , 100 9) Pentru servitoriu cu . . . . 160 1. 0). Spese estraordinarie cu . .. . . 300 11) Stipendiu . pentru unu teneru, carele a ab- , i -solvătu scâl’â corn ere. secund,, si voiesce - । â’si completă: atudiele la o academia, cor; merciale cu v .300 12) . 2 stipendia de căte 70 fl. pentru realiști, in totulu cu . , . . , . . 140: 13) Alte 2 stipendia de căte 70 fl. pentru 2 teneri, carii cercetădia scdl’a comerc. inf., cu totulu . . . . . . 140 14) 2 stipendia de căte 60 fl. pentru 2 ascul- tători de pedagogia in patria, cu totulu 120' 15) 2 stipendia de căte 60 fl. pentru 2 ascul- tători la scdlele agronomice dein patria, cu totulu . . . . . • 120 16) Unu stipendiu pentru nnu gimnasistu dein fostulu comitatu alu Dobacei (fundatiune) cu 60 17) Altu stipendiu pentru unu gimnasistu dein fundatiunea Nic. Marinoviciu sen. cu . 60 18) Unu ajutoriu dein fundatiunea Basiot’aMo- tiu-Dembulu cu ..... 20 19) 2 premie de căte 20 fl. pentru invetiatorii, carii se distingu in pomologia si in instru- cțiunea practica a pomaritului, la olalta cu 40 20) Ajutdria pentru sodalii cualificati a se face măiestrii si pentru invetiaceii de meseria cu 400 21) Ajutăria pentru scdlele romanesci misere dein patria cu ..... 400 22) Pentru trebuintiele bibliotecei ... 80 23) Pentru tipărirea opului intitulatu: „Viti’a cultivata“ de I. Chitu .... 400 ComitetiiU pentru efeptuirea decisiuniloru adu- narei generale relative Ia bugetulu preliminată pre an. asociat. 18 7'% dispune nrmatdrele• a) Positiunile de sub Nrii L—10, relative la re- muneratiunile secret. I. că redactoriu alu.făiei, la subvenționarea făiei, remuneratiunile secret. II., alu cassariului, alu bibliotecari ului, spesele de cancelaria, remuneratiunea pentru scriitoriu, chiri’a pentru loca- litatea cancelariei, plat'a servitoriului, cumu si spe- sele estraordinarie, se asămna la cass’a asociatiunei spre esolvire in modulu usitatu si pana acumu, cu acea observare, că dein rubric’a speseloru estraordi- narie se se esolveze 160 fl. in primirea directiunei despartiementului cerc, alu Sibiiului, conformu con- clusiunei luate in siedinti’a comitetului dein 7, Aug. a. c. § 128. b) Pentru conferirea stipendialoru de nou create sub posit. 11, 12 si 13 pentru unu stipendiu vacante de sub posit. 15, pentru ajutoriulu de sub posit. 18, cumu si premiale destinate pentru invetiatori de sub posit. .19. se se publice coneursu cu terminulu pan’ in 31. Octobre c. n. a. c. c) Dein ajutdriale de 400 fl. de sub posit. 20 destinate pentru sodalii si invetiaceii de meseria, se creara 6 ajutăria de cate 25 fl. pentrui siodalii de meseria, si 20 ajutdria de cate 12 fl. 50 cr. pentru invetiaceii de meseria, pentru a cărora conferire se se publice concurau cm terminulu ipanbin 31 Octoibre 1876 c. n. '.-Y: ? .a : • d) Celei'400 fl- de sub posit 21 .destinate pen- tru ajutorarea 'sedleloru romane misere dem patria, ■ se se impartiăsca asia, că .200 fl. se se pună la flis- positiunea ven. cous. archi-diecesanu dein Sibiiu, Ar’ alte 200 fl. se punu la dispositiunea ven. cdns. me- tropolitana dein Blasiu si alu ven. cons. diecesanu dein GheiTa in parti egali. e) Unu stipendia de sub posit. 14, unu altu sti- pendiu de sub pos. 15, cumu si stipendiale de sub posit. 16 si 17, se lașa si pre anulu scolastecu 187% in usuarea fostiloru stipendiati, după ce aceia au sa- tisfăcuta conditiuniloru recerute, er’ pentru cele de- venite vacante, se se publice coneursu totu cu ter- minulu susu indigitatu. In fine. f) In privintia sumeloru de sub Nrii 22 si 23, se va dispune la tempulu seu dnpa trebuintia si im- pregiurari. § 140. In nexu cu bugetulu amentitu, referen- tele I.< V. Rusu presenta cererile incurse la comi- tetu si transpuse adunarei generale spre pertractare, si anume a) Cererea directiunei si resp. a subcomitetului despart, cerc, alu Desiului (Ș$*I) pentru acordarea unei subventiuni anuale de 200 fl. in favdrea scdlei centrale dein Lapusinlu ung. (Nr. 236 si 297/1876). b) Cererea candidatului de profesară la univer- sitatea din Vien’a, Teodora Ciontea pentru acordarea unui ajutoriu de 150 fl. (Nr. 208/1876. c) Cererea dlui advocatu Aromi Densusianu pen- tru* acordarea unui ajutoriu ori pensiune anuale in f.a- vdrea ajutoratei fam'iît’i remise de Andreiu Muresiauu (Nr. 23o/187%. — 246 — d) Rogarea directiunei scălei comerciale din Bra- eiovu pentru crearea de trei stipendia de cate 70— 100 fl. pentru elevii dela scălele comerciale inferiăre, si unu altu stipendiu de 300 fl. v. a. pentru unu teneru, carele absolvandu scăl’a comerciala secundaria, voiesce a’si completă studiate la o academia comer- ciale (Nr. 234/1876). In fine, e) Cererea directiunei respective a subcomitetului despart, cerc, alu Brasiovului (I), de a se crea pre- mia pentru invetiatorii dela scdlele popularie carii s’au distinsu in pomologia, cumu si trei stipendia de că te 100 fl., pentru studentii dela scăl’a comer- ciale din Brasiovu, unu stipendiu de 4:00 fl. in fa- vărea unui teneru carele si-va continuă studiate la o academia comerciale si in fine, unu stipendiu de 400 fl. pan’ in 500 fl. in favorea unui industriariu, carele se mărga la unu atelieriu din Belgi’a său Franci’a (Nr. 248/1876. Comitetulu decide: a se resolvi cererile amen- tite sub a —e, in sensulu decisiuniloru adunarei gen. de sub Nrii protoc. XVIII, XIX si LVI. § 141. Dn. protop. I. V. Rusu referăza in pri- vinti'a pertractariloru decurse in caus’a vinderei moșiei testate asoc. de loann Gallianu. Arata, că pentru cumperarea acelei moșii s’au insinuata trei concu- renti, anume: loanu Basti din Erchisfalau, carele a oferita pre mosi’a numita 1300 fl., Carolu Fischer, carele a oferitu 1400 fl. si in urma contele Degenfeld, carele a oferitu 1600 fl., dinpreună cu suportarea speseloru de transcriere. (Nrii 116, 160, 184, 190, 206, 220, 222, 223, 226, 239, 249, 266, 299, 301/1876). Punendu-se cestiunea la disensiune, D. Ases. Z. Boiu propune, că se se incunosciintiedie prin advo- catulu asoc. primulu oferente I. Basti, că s’a aflatu unu oferente, carele voiesce a cumperă mosi’a amen- tita cu 1600 fl. si in casulu candu si densulu s’ar’ oferi cu acea suma, comitetulu ar’ fi aplecatu a-i-o vende lui că primului si mai vechiului oferente. D. d r. Aur. Brote propune a se vinde mosi’a desu amentita acelui’a carele oferesce sum’a cea mai mare, adeca 1600 fl. si a nu se mai amană deciderea cestiunei subversante. Presidiulu submitiendu la votu ambele propuneri: se adoptă cu maioritate de voturi propunerea Dlui dr. Brote cu acelu adausu, că pre langa oferentele de sum’a mai mare, se se incunosciintiedie despre a- cestu conclusu si ceilalți oferenti, cumu si advocatulu asociatiunei, care in acăsta causa este dn. G. Filepp. § 142. Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I) așterne procesele verbali ale siedintieloru subco- mitet. dein 13/25 luliu si 18 si 28 Aug. c. c., d’in- preuna cu raportulu despre activitatea subcomit. pre anulu 187%, cumu si consemnarea despre membrii ord. ajutători si binefăcători, carii au contribuita pe săm’a asociat, in 1876 (Nr. 248, 275/1876. a se con- feri si § 137 1. b.) Lucrările cuprinse in amentitele procese verbale se iau spre scientia cu observarea, că la cererea de sub punct. 7 alu raportului se va resolvi conforma conclusiunei adunarei generale de sub Nr. protoc. XXVII a se conferi si § 140. § 143. Direcțiunea despartiementului cercuale alu Sebesiului (IV) așterne procesulu verbale alu siedintiei subcomit. dein 21 Maiu a. c., cumu si pro- cesulu verbale alu adunarei gen. cerc, din 6 luniu a. c. dinpreună cu sum’a de 153 fl. 31 cr. v. a. (a se vedă si § 137 lit. c.). Dein procesulu verbale alu siedintiei subcomit. resulta, că acela s’a ocupatu cu afaceri curente, si intre altele cu luarea dispositiuniloru pentru tienerea adunarei gener. cercuale. Lr’ dein procesulu verbale alu adunarei gener. cerc, resulta urmatăriele lucrări: a) S’au raportatu despre activitatea subcomitet pre anulu espiratu 187% p. IV. b) S’au esaminatu raportulu cassariului despre perceptele si erogatele despart, p, V. si VIII. c) S’au luata raporta despre tacsele incassate cu ocasiunea adunarei gen. cerc, p, VI- d) S’au reîntregita agenturele comunali in co-. manele dein scaunulu Orastiei p. VII. e) D. invetiatoriu dein Sabesiu, Teod. Muresianu a disertatu „despre vinarsu si urmările lui stricatidse, atătu dein punctulu de vedere alu sanetatiei cătu si alu economiei si moralitatiei." Er’ dn. I. Valerianu Barcianu a disertatu „despre foldsele si educatiunea, ce le pdte câștigă unu poporu si cu deosebire popo- rulu romanu prin miliția" (catania) p.XI. si XII. In fine f) Se defige loculu adunarei gen. viitărie in co- mun’a Poian’a p. XIII. (Nr. prot. 251/1876.) • Lucrările adunarei gen. cerc, de sub lit. a) inel., cumu si ale subcomit. se iau in generalu spre plă- cută scientia, cu acea observare, că respectiv’a dire- cțiune se se răcerce a ingrigi, ca facia cu statorirea bugetului despartiementului, cumu si in privinti’a com- putului despre spesele aceluia, se se observe § 18 dein regulamentulu asoc. Totu odata ddnii diserenti de sub e) se se recerce a’si tramite disertatiunile pentru publicare in fdi’a asociatiunei. § 144. Direcțiunea despart, cerc, alu Desiului (XII.) așterne procesulu verbale alu adunarei gener. cerc, tienute in Desiu la 6. Aug. 1876. Dein acelu procesu verbale, intre altele resulta urmatăriele lucrări: a) Se alege subcomit. despart, pre triennîulu ur- matoriu in persanele ddloru Gavr. Mânu, directoriu, Mich. Bohetielu, Sim. Carpodeanu, I. Velle, Alesiu Bogdanu. Samsonu Martianu, dr. Vas. Popu membrii ordinari, ăr’ Georgie Popu, Georgie Miculu, Aurelia Lazaru si Lud. Francu membrii suplenti p. III. b) Se iau noue dispositiuni pentru formarea agen- tureloru comunali p. IV. c) Se decide a se esoperă dela adunarea gener. a asociat, acordarea unei subventiuni an. de 200 fl. pentru susutienerea scălei centrale romane dein La- pusiulu ung. p. VI. — 247 — d) Se esprime recunoscintia si multiamita acelora dni, carii au contribuita material- si moralmente in favorea susu- tienerei scolei centrale dein Lapusiulu ungurescu si in specie dlui advocatu Gavr. Mânu, dlui v. capitanu Paulu Dragosiu, dlui prot Dem. Varn’a p. VIL e) Se primesce raportulu despre tacsele incassate in fa- vorea asociat, p. VIII. f) Se notifica, câ. dlu advocatu Gavr. Mânu ofere pentru asociat, eventualmente pentru fondulu scolei din Lapusiulu ung. o acțiune dela banc’a gen. Transilvani’a in valâre de 100 fl. Dar’ oferitoriulu isi conditioneza in respectivulu actu de cesiune, ofertulu seu dela acordarea subventiunei an. de 200 fl. cerute pentru scol’a dein Lapusiulu ung. si de- chiara, că in casulu candu s’ar’ denegâ subventiunea ceruta pentru numit’a scola, atunci donatiunea sa de 100 fl., se se manipuleze deosebitu, câ fundatiune pentru desu numit’a scâla, accordandu-se interesele obvenitorie după capitalu, pentru salarisarea docentiloru respectivi (Nr. prot. 297/1876. Subcomit in personele' Dloru membrii îndigitati sub a) se aprâba, er’ lucrările de sub lit. b, d si e, se iau spre sciintia; cu privire la ofertulu de sub f, se rescrie dlui ofe- rente, cum-că comitetulu avendu in vedere interesele de cul- tura in generalu, nu se afla in positiune de a potâ primi oferte sub conditiunile susu indigitate; cestiunea acordarei subventiunei amentite sub c) se va resolvi conformu conclu- siunei de sub § 140. § 145. Direcțiunea despart, cerc, alu Reghinului sasescu (XVII) notifica pre doui barbati dein territoriulu acelui des- part., carii si-au castigatu merite nemuritorie, prin sacrificia prestate in interesulu promovarei culturei prin ajutorarea sco- leloru locali, si anume pre Lupu Sierbanu, repausatu, fostu proprietariu in Reghinulu ung., carele a cumperatu unu fondu interna, pre care s’a redicatu edificiulu scolei normale de acolo, si pre Leonu Lupu preotu in Gurghiu Hodacu, carele a contribuita la fondulu scblei gr. cat. dein locu 400 fl. (Nr. prot. 250/1876). Se iea spre plăcută sciintia, cu acea observare, câ' se se rescria directiunei respective, cum-că atari barbati meritati prin beneficia si ajutbria, prestate in interesulu promovarei culturei, asia dicundu in cercurile activitatiei loru locale, suntu de a se eternisâ după modalitatea indigitata de adu- narea gener. dela Siomcut’a mare dein 1869, in nexu cu de- cisiunea comit, din 9 luniu 1876 § 89 p. II. § 146. Subcomitetulu despart, cerc, alu Clusiului (X) după ce’si da opiniunea sa cu privire la cartea de auru, no- tifica pre următorii barbati de pre territoriulu despartiemen- tului numitu, pre carii ii afla demni de a se eternisâ pentru meritele si servitiale prestate in interesulu culturei naționali si anume: a) pre repausatulu dr.. Sim. Romantiai câ fundatoriu de stipendia. b) pre repausatulu episcopu Io. Bobu drasi câ fun- datoriu. c) pre repausatulu Gavrila Vajda si soci’a sa Elisabeta născută Folioviciu, erasi câ ‘fundatori de stipendia. d) pre repausatulu episcopu alu Oradiei mare, Samuilu Vulcanu, câ fundatoriu. e) pre Ladislau Basiliu Baronu de Popu câ meritatu prin servitiâ publice naționale. f) pre Ladislau Vajda de Glodu, fostu secret, gub. si profesoru de academia, pentru servitiale prestate cu fap’ta si cu consiliulu in interesulu romaniloru in tempuri grele. g) pre Gavrilu Iliesiu (viu) câ membru fundatoriu alu asociatiunei, că zelosu spriginitoriu alu fondului academiei romane de drepturi si alu altora reuniuni romanesci. In fine; h) pre losifu Hoszu (in vietia) consiliariu la esactora- tulu tierei, câ membru fundatoriu alu asociatiunei si sprigi- nitoriu alu altora institutiuni de cultura (Nr. prot. 258/1876). Se decide a se rescrie: că comit, se ocupa cu cestiunea modalitatiei eternisarei barbatiloru distins! si meritati prin promovarea literaturei si a culturei naționali. Spre acestu scopu a compusu si o consemnare despre atari barbati, carea s’a presentatu adunarei generale tienute la Sibiiu in 10—12 Augustu a. c. avendu de a se conformă in privinti’a conclu- siunei aduse de numit’a adunare snb Nr. prot. XLII. lit. a. Relativu la modalitatea eternisarei memoriei barbatiloru meritati dejâ morti, comitetulu vine a trage atențiunea amen- titului subcomit. si la conclusulu adun. gen. dela Siomcut’a mare dein 1869, in nexu cu decisiunea acestui comitetu din 9 luniu a. c. § 89. p. II. § 147. Se presenteza procesulu verbale despre infiin- tiarea si constituirea despartiementului cercuale alu Muresiu- Osiorheiului. Dein numitulu procesu verbale se vede, că subcomi- tetulu prevediutu in §-lu 13 din regulamentu s’a alesu in persânele urmatoriloru domni: Demetriu Fagarasi sen. directore, Mateiu Popu Gridea- nulu, Basiliu Hoszu, Simeonu Calutiu, Eremi’a Ladosianu, Rudolfu Fogarasi si Parteniu Trombitasiu membrii ordinari (Nr. prot. 274/1876). Alegerea subcomit. in persânele-indigitate se aproba. § 148 Se presenteza suplic’a lui Ioane Circ’a jurista in alu Il-lea anu la academi’a de drepturi de aici, prin care cere a i se conferi postulu de scrietoriu in cancelari’a aso- ciatiunei (Nr. 286/1876). Se concrede biroului, respective presidiului, resolvirea cererei respective. § 149. D. Rubinu Patitia tramite o copia despre testa- mentulu lui Georgiu Sabesianu din Alb’a-Iuli’a, carele a dis- pusa, câ după trecerea dein vietia a erediloru sei, tâta ave- rea sa se freca in favorea fondului academiei romane de drepturi. (Nr. prot. 288/1876.) Se transpune dlui cassariu pentru a se pastrâ intre chartiele de pretiu ale asociat. § 150. Se presenteza testimoniala stipendiatului asbc. Ales. Gai’a, ascultatoriu de pedagogia in ah. I., carele pre an. scol. 187% a raportata preste totu calculi de progresa eminentu. (Nr. 294/1876.) Spre scientia. § 151. Se presentdza cererile urmatoriloru teneri, carii au concursu la asociațiune pentru obtienerea de stipendia si anume: a) a lui Gavriilu Piposiu scolatiu in a Ii-a clasa gimnasiala la Clusiu (Nr. 232/1876). b) a lui Gregoriu Bur- sanu scolariu in a IV-a clasa normala la Blasiu (Nr. 272/186.) c) a lui losifu Oficirescu ascultatoriu de silvanistica ia aca- demi’a in Schemnitz (Nr. 285/1876). d) a Iui loanu Rusu absolutu de a IV. clasa normale iu Blasiu (Nr. 287/1876). e) a lui George Ilea scolariu in a IV. clasa gimnasiale la Clusiu (Nr. 300/1876). Se decide a se resolvi: că dupa-ce comitetulu nu dis- pune de stipendia vacante destinate pentru specialitățile de studia indigitate, nu se afla in positiune de a pote satisface cereriloru concurentiloru respectivi. § 152. Nicolau Neamtiu ascultatoriu de technica in a- nulu alu IlI-lea la Vien’a, cere că comitetulu se’lu recomende la Societatea Transilvani’a din Bucuresci, pentru a pote ob- tiene vre-unu stipendiu de acolo, si in casulu candu dela numit’a societate ar’ primi resolutiune nefavoritoria, a i-se accordă unu imprumutu de 100 fl. (Nr. prot. 307/1876). Se decide: a se inaintă cererea numitului teneru pre langa recomendare, la comitetulu societatiei „Transilvani’a.Q § 153. Dlu bibliotecariu presenteza unu contu despre 19 fl. 70 cr., câ pretiulu procurare! unui dulapu pre .sem’a bibliotecei asociatiunei. Se asemeneza la cass’a asociatiunei esolvirea respecti- vului contu, din cuantulu preliminată pentru trebuintiele bi- bliotecei. — 248 — § 154. Se presentâza computulu despre perceptiunile si erogatiunile cancelariei asociatiunei pre 187% si 187⁵/ₑ. Se predau spre esaminare si raportare dlui cassariu Const. Stezariu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede d-loru membrii: Dunc’a, Macellariu si Hanni’a. lacobu Bolog’a mp., pentru secret. II. presiedinte. Io. V. li ti s u mp. S’a perlesu si verificatu. Sibiiu in 21. Septembre 1876. P. Dunc’a mp. E. Macellariu mp. 1. Hanni’a mp. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociatiunei trans. pre tempulu dela 26 luliu a. c. pan’ in 19 Septembre a. c. au incursu: Dela dn. prdtop. I. V. Rusu tacsa de membru ord. pre 187⁵/ₑ 5 fl. — Dn. protosincelu dr. llariu Puscariu tacsa de m. ord. pre 187%, 187% 10 fl. —- Dn. secret, magistr. Ioane Cretiu tacsa de m. ord. pre 187⁵/₆ 5 fl. — Dn. canonicu in Gherl’a Stefanu Biltiu tacsa de m. ord. pre 187%, 187% 10 fl. — Dn..jude la* tabl’a reg. in Muresiu-Osiorheiu Anto- niu Stoic’a tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. — D. parochu in Sibiiu, Demetriu Contianu tacs’a de m. ord. pre 187⁴/₅ si 187% 10 fl. Prin -direcțiunea despart, cerc, a Clusiului s’au tramisu: Dela Dn. prof. de universitate in Clusiu, dr. Gregoriu Silasi tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. secret, minist. pens. in Clusiu Ladislau Vajda tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. protopopu in Clusiu Gavrila Popu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. c. r. capelanu castrense in Clusiu Demetriu Popu tacs’a de m. ord. pe 187 */₂ 5 fl.— Dn. c. r. căpitănii Lucianu Campianu tacsa de m. ord. nou pre 187% 5 fl., totu dela dn. capitanu Lucianu Campianu pentru di- pldara 1 fl. — Dn. cancelistu in Mociu, Ieronimu Bozacu pentru diploma 1 fl. — Dn. advocatu in Sibiiu, dr. Ioane Borcia tacsa de m. ord. 187% 5 fl. — Dn. advocatu in Si- biiu, Ioane Pop’a tacsa de m. ord. pre 187%, 187%, 187% 15 fl. — Dn. Dn. asesore consist, in Sibiiu, Zachari’a Boiu tacsa de m. ord. pre 187%, 187% 10 fl. — Dn. jude reg. in Miercurea loanu Macellariu in 2 acțiuni de ale Bancei gen. Transilvani’a câ tacsa dem. fundatoriu 200 fl. — Dela n. Sa D. Episcopu alu Lugosiului dr. Victoru Mihali tacsa de m. ord. pre 187%, 187&/e 10 A- — Dn. consiliariu aulicu in Sabesiu, Georgiu Angyal tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Prin Kw. dn. canonicu in Blasiu Ioane Antonelli, s’au tramisu: Dela dn. dr. Nicolau Stoi’a tacsa de m- ord. prel87% 5 fl. — Dn. profesoru Georgiu Batiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Prin dn. dr. Dan. Popoviciu Barcianu, s’a transpusu in un’a obligațiune de stătu dein partea Dlui jude la tabl’a reg. din M-Osiorheiu câ tacsa de m. ord- pentru totu-deuu’a 100 fl. Prin direcțiunea despart, aluBrasiovului (I) s’au tramisu: Dela dn. Constantinu Nicolau câ tacsa de m. ord. pre 186% 5 fl. — Dela comun’a Brescu collecta 2 fl. — Dn. parochu loanu Leucescu câ m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. docente inRotbavu loanu Stoic’a tacsa de m. ajut. 1 fl NB. Din sum’a de 9 fl. s’au tramesu la asociat. 5 fl., 6r’ 4 fl. s’au retienutu pentru trebuintiele despart, respectivu. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Sabesiului (IV) s’au tramisu câ tacse incurse cu ocasiunea adunarei gen. cerc, tienute la Vinerea in 6 luniu 1876 si anume: A) Tacse de membrii fundatori. Dela comun’a politica Vinerea s’a deoblegatu cu unu capitalu de 200 fl. solvindu cu acea ocasiuue 10 fl. si pen- tru diploma 1 fl., la olalta 10 fl. B) Tacse de membrii ord. vechi si noui. Dela dn. parochu din Sabesiu Nicolae Lazaru pre 187% 5 fl. — Dn. negotiatoriu din Sabesiu, loanu Onitiu tacse restante pre 187%, 187 % 10 fl. — Dn. protop. in Oresthia, Nicolae Popoviciu tacse restante pre 187%. 187% 10 fl. — Dn. notariu corn, ia Lancremu, loanu Casioltianu tacsa rest, pre 187% 5 fl. — Dn. subjude reg. cerc, in Sabesiu, loanu Paraschivu tacse rest pre 196%₀, 187*% 10 fl. — Dela co- mun’a politica Vaideiu tacsa de m. ord. nou pre 187%, 187%, 187% si 187% 20 fl., dela aceeași comuna pentru diploma 1 fl. — Dn. notariu comun, in Vinerea Teodoru Herlea tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma la olalta 6 fl. — Dela baseric’a gr. orient, din Vinerea tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. C) Tacse de membrii ajutători: Dela dn. parochu din Lancremu Isidoru Blaga pre 187% 1 fl. — Dn. parochu Davidu Avramu pre 5 ani 5 fl. — Dn. invetiatoriu din Sabesiu Zevedeiu Muresianu 2 fl. — Dn. parochu in Vinerea Daniilu Pecurariu 2 fl. = Dn. parochu in Vinerea loanu Herlea 2. — Dn. parochu din Vicentiu loanu Boteanu pe totu anulu 1 fl — Dn. parochu din Vai- deiu loanu Basarabu 1 fl. — Dn. economii in Vinerea Mi- chailu Craciunu 1 fl.-----Dn. invetiatoriu in Cudjiru Teodoru Crisianu 1 fl. D) Câ contribuiri odata pentru totu deun’a. Dela domnii George Pricagianu din Vaideiu 1 fl. — Adamu Paraschivu din Vaideiu 1 fl. — Isaacu Pflanzer Israe- litu din Vinerea 2 fl. — Ilie Herlea din Vinerea 1 fl. — Solomonu Baciu din Vinerea 1 fl. — Simeonu Craciunu din Vinerea 2 fi. — Craciunu Cudjireanu din Vinerea 1 fl. — Clemente Cudjereanu din Vinerea 1 fl. — Vasilie Mihu din Vinerea 1 fl. — loanu Simu din Vinerea 1 fl. — Ilie Olteanu din Vinerea 1 fl. — Nicolae Furduiu din Vinerea 1 fl. — Nicolae Popa din Vinerea 1 fl. — Nicolae Grozoiu din Vi- nerea 1 fl. — loanu Ilina din Vinerea 1 fl. — loanu Borza din Vinerea 1 fl. — loanu Tomoiu din Vinerea 1 fl. — loanu Herlea din Vinerea 1 fl. — loanu Uretescu din Vi- nerea 1 fl. — Adamu Vaideanu din Vinerea 1 fl. — loanu Radu din Vinerea 2 fl. — Gligoru Filimonu din Vinerea 1 fl. — loanu Stoi’a jude din Vaideiu 1 fl. — loanu Ni- colae Romosianu din Vajdeiu 1 fl. — loanu Stefanu Simedru din Vajdeiu 1 fl. — loauu Macarie din Vajdeiu 1 fl. — Gli- goru Avramu Simedru din Vajdeiu 1 fl. — Procopiu Herlea notariu in Gibotu 3 fl. — Petru Popoviciu preotu in Pistin- tiu 1 fl. — Pantilimonu Tebanu din Vinerea 1 fl. — Petru Gligoru Simedru din Vinerea 1 fl. — losifu Alexa din Vi- nerea 1 fl. — Petru Simedru din Vinerea 1 fl. ■— Adamu Dragotielu din Vinerea 30 cr. — Lazaru Tesiala din Vine- rea 1 fl. — Nicolae Vulcu din Vinerea 1 fl. — Teodoru Dragotielu din Vinerea 2 fl. — Solomonu Moisescu din Ore- sthia 1 fl. — Nicolae Bersanii jun. din Oresthia 1 fl. — loanu Simionu Baciu din Vinerea 20 cr. — Avramu Borza din Vinerea 1 fl. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului I. s’a tramisu: Dela dn. comerciante M. G. Stanescu tacsa pre 187% 5 fl. — Dn. Constantinu I. Popasu tacsa pe 187% 5 fl. — Dn. losifu Baracu protopopu pre 187% 5 fl. — Dn. Con- stantinu Steriu banchieriu pre 187% 5 fl. —- Dn. loanu Lengeru advocatu pre 187% 5 fl. — Dn. Radu Radoviciu comerciante pre 187% fl. — Dn. dr. Nicolau Popu profes. pre 187% 5 fl. — Dn. Bartolomeiu Baiulescu parochu pre 187% 5 fl. Dela dn. parochu si asesoru consist, in Ocn’a Ioane Hentesiu tacs’a pe 187% 5 fl. Sibiiu 20. Sept. 1876. Dela secret, asoc. trans. g^rBibliografi’ain~Nr. viitoriu. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redaetoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'» Romer & Kamuer.