
        --------------

ț-'⁰ Acesta foia ese -^"ÎJ
cate 3 cole pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

     Pentru străinătate
(J 1 galbenu cu porto
»L\₃ poștei. .

itf®⁵*'!/'-----------





                TRANSILVANIA.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporu ui romanu.



Abonamentulu se
face numai pe cate
1 anu intregu.

Se abonedia la Cpini-
lețulu asociatiunei in
Sibiiu. seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.


cfY


Nr. 19 si 20.


Brasiovu 15. Octombre 1876.


Anulu IX.








S, Umăr iu: Romanulu in poesi’a sa poporale. (Urmare.) — Cuventarea dlui asess. cons. Zach Boiu la parastasulu aran*
giatu de asoe. pentru metrop. A. bar. de Siaguna. — Procesu verbale. — Documente historice din 1848 et 1849. Seri’a
a 2-a. (Urmare.) — Agricultur’a si comerciulu in Romani’a. (Fine.) — Concurse. — Consemnarea,


        Romanulu in poesi’a Sa poporale.

Studiu asupr’a toturoru ramiloru poesiei popularie romane.
(Urmare.)

     II. Speciele si colcctiunile poesiei poporali romane.

     „Romanulu e nascutu poetu."*) Acestu asertu
se adeveresce nu numai in privinti’a intensiva, ci si
estensiva a literaturei năstre poetice poporali. Fara a
ne măguli preste mesura, potemu afirmă, că poesi’a
poporale a altoru genți păte se fia asisidere mai
multu au mai pucinu frumăsa, a unora chiaru se se
asemene cu cea romana; dara se-o intrăca, abia ne
vine a crede. Nu mai pucinu in respectulu esten-
siunei, dăra nu se afla o a doua literatura poetica
poporana, carea se posiădia atata varietate, se aiba
atate specie si soiuri, se imbraciosiedie atate — ba
mai căte tăte — referentie ale viatiei, ca cea roma-
nica. E una adeverata mina de auru acăst’a, cu
cele mai varie pietre pretiăse, una gradina feerica cu
cele mai pompăse, mai plăcute si mai suavu mirosi-
tărie flori.

     Se intrămu în acăsta gradina si, spre demustra-
rea asertului nostru, se facemu intr’insa una privire,
fia macaru cătu de rapede!

     Indata la primulu pasu dămu preste „cante-
cile betranesci," aceste in parte mare admirabili
balade si romantie poporali, testimonie eclatanti de
spre imaginatiunea vina si poterile spirituali eminenti
ale poporului nostru, cumu si suveniri venerande de-
spre trecutulu nostru mai gloriosu, a cărui splendăre
in decursulu tempului si cu mau'a de plumbu a săr-
tei, ce apesă alesu in cele doue centenie dein urma
asupr’a romanimei, micsiorandu-se dein ce in ce si
intunerecandu-se, eroicele cântece betranesci cu că-
derea natiunei devinu substituite prin „cântece
haiducesci său de frundia," cari dinpreuna cu
mai multe „cântece ostasiesci" completădia cla-
sea baladeloru romane poporali. Dela pietatea cătra
înaintași si patria trecimdu la pietatea cătra Dumne-
dieu, cari ambe insusiri aparu asia de marcate iu
totalitatea insusiriloru caracterului romanu, ne ocuru


      *) V. Alesandri. Doine si lacrimiăre. Paris 1854, pre-
euventare.


poesiele poporali religi u n arie. In clasea acestora
vinu inainte de tăte colindele, pre cari dela ro-
mani si preste totu dela popăra romanesci le impro-
mutara si alte ginți, anume slavice;*) ăra. alature cu
aceste curiăse monumente ale luptei ideilorn religiu-
narie pagane cu cele crestinesci stau remasitiele an-
ticeloru concepte religiăse etnice, adeca descante-
c i 1 e său b o s c ă n e 1 e, caroru se mai potu adaoge
că apertienutărie acestei clasi unele salutatiuni
nuntali si alte căteva poeme mai năue deve-
nite poporali. A trei’a clase o fărma choriele său
cântecele de bucuria ale poporului romanescu, in
speciale chiuiturile de saltu, ditirambii poporali, poe-
mele satirici si afini, gojirile si mai multe poesii de
amăre. Dara chiaru dein poesiele de amăre una parte
fărte însemnata, vine a se insiră in clasea a patr’a
a doineloru, cari desămna cântecele poporali de
cuprinsu mai de jale, mai dorerosu, cumu suntu cele
mai multe poesie amorăse, canturile preficali, apoi
versurile la morti si altele.

     Ast’a inse numai luandu poesi’a poporale in sensu
mai restriusu; de-ăre-ce in sensu mai largu ea ne
oferesce relativu la viăti’a spirituale a poporului ro-
manu unu terenu cu multu mai vastu. Că-ci au na
suntu totu asia producte ale spiritului, feti genuini
ai fantasiei poporului romanu, uimităriele. si fantaste-
cele mituri si narațiuni mite ce său povesti,
cu atragatoriulu loru cuprinsu străvechii! mitologicu?
Caroru adauge spusele săn vorbele dein be-
trani, cari sub scărti’a palida a unei narațiuni tra-
ditiunali ne pastrădia adese unu simbure, unn ade-
veru fărte momentosu dein trecutulu nostru istoricu;
adauge simil iturele, proverbiele si idiotis-
mii poporali; adauge chiaru unele jocuri de ale
copilasiloru romani, cumu si connumele ro-
mane proprie ori de batjocura, numele de
persăne, vietati, locuri, munți, vali scl., si vei avea
un’a suma respectabile de lămuriri pre terenulu poe-
siei năstre poporali.

     Se nu ni se obiecte, că prin asemenea estindere


      *) Fr. Miklosich Worterbuch der slav. Sprachen, sub
cuv. coleda cfr. Dr. Dreg. Krek Einleitung in die slav.
Literaturgeschichte. Gratz 1874.


37

— 218


anin fi trecăndu marginile poesiei, pentru-că tdte
aceste producte spirituali poporale numai luate la-olalta si
considerate ne deșvelescu cumu se cade geniulu, firea,
naturelulu poporului. Unele dein ele ne arata mai
bine sborulu fantasiei lui, altele starea-i culturale,
deintru unele ni se ivesce mai pe facia profundimea
judecatei si filosofici poporale, deintru altele ne schin-
teedia sarcasmulu si umbrea lui; ceste ne manifesta
aplecările si aspiratiunile ce nutresce, celea poterea-i
de vibtia spirituala, si tdte deinpreuna suntu florile
mintiei lui. De alta parte luandu si numai unu
ramu dein cele înșirate si confruntandu p. e. la cân-
tecele betranesci variantele, cu cari de multe ori
unulu si acelasiu canteeu se canta in diferite districte,
vomu potb adese conchide Ia gradulu mai inaltu său
mai scundu de cultura a acelui districte in compa-
ratiune cu altulu, la moral’a poporatinnei de acolo,
la nuantiele gustului si alte asemeni. De acf necesi-
tatea de a se păstră productele poesiei poporali asia,
precumu esu ele dein creerii si gur’a poporului, in-
trege intregutie, si de a se suscepe si variantele lo-
cali in colectiuni.

      Colectiuni? Asia; că-ci suntemu de părere, cumu-
că poesi’a poporale romana inca numai de acf în-
colo are se fia culdsa si adunata in modu sistema-
tica, la ce in prim’a linia ar fi chiamatu areopagulu
nostru scientificu, societatea academica romana. De-
parte se fia a vrea cu acăsta se derogămu său macara
se atingeam tneritulu necontestabile alu culegatori-
loru de pana acumu, intre cari autaietatea si cunun’a
se cuvjne laureatului nostru Alesandri, earele parte
acumu in „Doine si lacramibre", Paris 1854, dara
mai virtosu in „Poesiele populari ale Romaniloru,“
Bucuresci 1866, darul natiunei si literaturei romane,
ba chiaru literaturei si culturei universale, unu te-
sauru nepretiuitu de balade, doine si hore populari
culese cu precepere de lucru si cu mana de adeve-
ratu artistu. Mai de a dou’a mana ne păru „Poe-
siele pop. romane bucovinene," Cernăuți 1873 — 75,
2 tom., de Simeone Florianu Marianii, si „Baladele
poporali rom.," Iași 1870, de Mirohe Pompiliu, cumu
si „Poesi’a pop. rom., balade/' Pest’a 1859, de Atan.
M. Marienescu, care ultiinu spre dauna colectiunei
’si iertă totu-odata mai multe corectare neologice in
limb’a poporala a canteceloru adunate de densu. De
vomu mai mernoră cateva piese populari intre poe-
siele lui Victoriu Rusu intitulate „Suspinele selbe-
loru," Carlsrnhe 1872, si alte sporadecu resfirate
prin „Albin’a," „Fbi’a societatei bucovinene Roma-
nulu," „Column’a lui Traianu" si alte fdie periodice;
de vomu adauge horele si chiuiturile împărtășite in
„Famih’a," apoi „Colindele," Pest’a 1859, de Atan.
M. Marienescu, cu aceste amu terminata numerulu
colectiuniloru pentru poesi’a propria a poporului no-
stru. Ce numeru micu facia cu unu materialu atatu
de opulente! *)

      *) Poesi’a poporala romana, in varie traduceri si apre-


     Inca si mai reu stamu in privinti’a celoru-alalti
râmi. Vorbele dein betrani nu-su adunate de
locu, spre destula dauna chiaru si a istoriografiei
romane; narațiunile mitice cele la Romani asia
de numerdse si însemnate, le avemu, afara de un’a
doua publicate in „Convorbirile liter.," numai ger-
manesce de frații Arturu' si Adalbertu Schott sub tit-
lulu „Walachische •Măhrchen," Stuttgart 1844; că-ci
„Snbvele seu poveștile si dîcatorile popul.," Bucu-
resci 1873, de unu tipografii, suntu un’a amestecă-
tura de anecdote de ale toturoru popbraloru. Pro-
ver biele ne suntu cei dreptu in drecare parte de-
puse in „Povestea vorbei," Bucuresci 1852—3, adi
de totu rara a lui Antonia Pana; ba si in „Antici-
tatile limbei romane," Bucuresci ed. II. 1872, de
Baronzi se comuneca proverbie romanesci proprie si
romanesci comune cu cele francese, cumu si cativa
idiotismi clasici si dicatbrie; iuse „quid hoc ad tan-
tarn sitim?" Astragendu deia acea, că in indegeta-
tele opuri proverbiele nbstre nn-su culese după 6re-
care sistema: ce e acea mana, acea mustra de pro-
verbie romanesci in asemenare cu limb’a venjbsa,
poterdsa deia natura, poetica si inflorilata a unui
poporu de douasprediece milibne?! In fine credin-
tiele si datinele poporali romane parte abia inceph
a le adună unu Gr. Teodorescu in opulu seu „Cre-
dintiele, usantiele si superstitiunile Romaniloru," Bu-
curesci 1875, parte dein ignorantia si tendentia nea-
mica gentei nbstre, numai le intortocă germano-sla-
vulu Guilelmu Schmidt in scrierea sa „Das Jahr
und seine Tage im Glauben der Siebenbiirger Ro-
mănen," Hermannstadt 1866.*)

     E asia dara inca muitu, fbrte muitu de facutu
pre acestu terenu. Cu tdte aceste, pre bas’a enume-
rateloru, cumu si a colectiunei, scientiei si oserbatiu-
niloru ndstre proprie, se tentamu un’a apretmire mai
detaliata a poesiei nostre poporali, si acăst’a mai cu
sdma dein aieptatele puncte: istorico-mitologicu, psi-
chologicu si limbisticu. Ddieu ajute !

CAPU ANTAIU.

MOMENTE PSICHOLOGICE.

   , III. Preliminarie; virtuțile cardinali in caraclernln

   '               Romanilorn antici.

     Estravechiu si — după cumu ne invătia istori’a
si esperienti’a — de un’a etate cu insasi omenimea


tiuiri mai muitu seu mai pucinu nimerite, o presentara si
liimei literarie străine mai multi inși: Magia riloru Car.
Acs si Greg. Moldovanu; Ger manii or u Kotzebue, Simigi-
nowicz-Staufe, I. C. Schuller, Sehucliardt si Graf; Angli-
loru Stanley; Rusii or u Alesandru Puschin; Italianiloru
Vegezzi-Ruscalla; Franciloru insusi V. Alesandri si altii.


     *) In mancarimea sa de a ne face Slavi cu datine cu
totu, se apuca si de scarmanarea filologica a numiriloru ro-
manesci de locuri, dara cumu? asia, că p. e. Musc’a, co-
muna in comitatulu Albei inferiori, o deduce nu deia lat.
musca, ci deia slav, mucha; Pometu, vale in comita-
tulu Salinicului interiore, nu deia lat. pometum, ci deia
slav, mesti — a matură scl. (pag. 63); Risum teneatis amici!

— 219


acelu adeveru, cumu-că spiritulu, însușirile sufletesci
făcu pre omu. Estn adeveru nerestornabile stă de-
spre individi singuriti întocmai, precumu sensulu lui
se pdte estinde la poporatîuni întregi. Elu are nu
numai astadi in dilele ndstre ale luminarei si civili-
satjiunei, valdre deplina, ci avii mai multa ori mai
pucina si baremi relativa cu impregiurarile de totu
aoinlu chiaru si in ndptea acelora tempuri de deca
deutia si ignorantia grdsa, candu in societate domniâ
dreptulu celui mai tare, dreptulu pumnului. Totn-
ddun’a s’a pretiuitu dre-care superioritate spirituale,
dre-care istețime macara relativa mai mare, va se
dica vreuna insusire spirituale mai eminente, pentru
ca fia individulu fia gintea, se ajunga intru una pri-
vintia ori alta superiori altora.

      De aceea cu dreptu cuventu se pune mare pondu
in sferile si referintiele desvoltarei omenesci pre stu-
diarea psichologiea atatu a individiloru, catu si a
popdraloru, câ pre un’a, ce ne descdpere mai signru
interidrele, asia dicimdu ficatulu si renichii lorii, ce
ne revelddia motorii celi mai ascunsi si cumu se dice
primo-primi ai toturoru misicamenteloru loru culturali
si sociali, Vechiulu si totuși purure noulu „mens,
spiritus agitat mollem" e in atari studia puntulu de
manecare.

      Inse de unde si pre care terimu de manifesta-
tiune a spiritului omenescu se ne incuetam ti noi a
întreprinde in modu mai securn studiarea caracterului
unui poporu intregu? Unde âiure, ddca nu pre teri-
mulu poesiei lui poporali? Poesi’a e limb’a fantasiei,
graiu procesau din fantasia si indreptatu cătra fantasi’a
lectoriului ori ascultatoriului; espresiunea starei eim-
tieminteloru înfocate, a starei anormali a spiritului.
Apoi scimu, că omulu fiintia misteridsa ce e, numai
in asia stare anormale produsa prin pasiunile înfo-
cate se îndatina a-si deschide incuiatorile ânimei si
a ne lasă se privimu una clipita in internulu seu;
întocmai precumu marea numai sbieiulata de orcane
ne arata stancele si alalte obiecte coperite altă-data
de liniscitele sale unde.

      Consecinti’a acestei e cu respecta la tem’a ndstra
acelu meritu, ce-lu are poesi’a poporale preste cea
de salonu si preste alti râmi literari, că intru ins’a
totulu e realitate. Intru ins’a simtiementulu e aievea
simtiementu, gustnlu gustu, moral’a morala scl., dnpa
cumu le posiede si pricepe aceste poporulu respectivu.
Si pentru ce dre? Pentru-că poporulu nu e, câ se
graimu asia, poetu de profesiune, ci de ocasiune. Elu
canta atunci si numai atunci, candu starea emotiu-
nata a sufletului seu, candu fluctele simtiriloru sale
agitate de venturile favorabili ori adverse ale sortei
’lu constringu aieve a si le reversâ in vreunu can-
tecu. Dreptu-ce atari poeme suntu de regula copi’a
cea mai genuina si mai fidela, portretulu fotografiau
alu internului seu, alu simtiementeloru si dorintieloru,
aplicariloru si aspirariloru ce nutresce, aceea ce a
fostu, ce este, ce pdte fi; scurta: alu caracterului a-
celui poporu.


      Amesuratu acesteia pre candu ne incnmetamu a
desemnă earacterulu poporului nostru romanescu, dnpa
cumu ni se infaciosiedia elu in. poesi’a lui poporale,
urrnandu esemplulu si metoduln maiestriloru in artea
picturei, ne canta se facemu inainte de tdte contur’a
aceluia prin traseturile sale generali. Dara cari suntu
aceste traseture generali si principali ale caracterului
romanu dacianu? La acesta întrebare fia-ne iertatu
a respunde .cu una reprivire la earacterulu mariloru
străbuni, alu Romaniloru celoru vechi. Acdst’a nu
numai pentru că chiaru si proverb! ulu scosu din espe-
rinti’a de tdte dilele tiene, că „asci’a nu sare departe
de taiatoriu," si „pdm'a nu cade departe de pomn,“
ci si pentru că e lege' nestrămutata in natura, in cea
raționale câ si in cea neanimata, după care ealitatile
bane ori rele, inca si cele produse prin cutare si
cutare soiu de cultura, se propaga dela părinți la
urmași păna in cele mai depărtate generatiuni, in
cătu adese-ori diecenie, ba la poporatîuni intrege nici
sute si mii de ani nu suntu de ajunsu se întunece si se
stdrga de totu tipulu stramosiloru in strănepoți.

           „Fortes creantur fortibus et bonis.
           Est in juveneis, est in equis patrum .
           Virtus; neque imbellem ferocea
           Progenerant aquilae columbam.*)®

      Acuile, vulturi superbi au fostu cu adeveratu
străbunii, cu alu caroru nume gloriosu ne muudrimu!
Aripele loru potinti umbrea tdta, lumea pre, atunci
cunoscuta. Ochii mintiei, loru ageri, câ «i vulturului
privitorul in sdre caută in tdte lucrurile si întreprin-
derile la cele ceresci, convinși fiindu, că religiositatea
e legatnr’a cea mai poterdsa a. unei societăți; funda-
mentala cela mai solida alu prosperarei ei. Fiic’a
legitima a. acestei eră puddrea, castitatea, moralurile
caste si curate in familia, in acestu stătu in minia-
tura, ceea ce conditionddia bun’a ordine in Corpora-
tiunea familieloru sdu .societate. Inse acdsta buna
ordine cumu s’ar si potd intipui fara frugalitate, adeca
fara una intieldpta precumpănite a celoru de lipsa
pentru traiulu vidtiei, fara crutiare in imbracamentu,
mancare, beutura si petrecere si in tdte căte sunt le-
gate cu acestea? Era apoi urmarea firdsca a toturoru
acestoru care fii, care trebue se fia? Aceea, că unu
poporu cu credintia firma in ddieii sei, pretiuitoriu
de fericirile gustate in familia si la vdtr’a parintdsca,
multiamitu in cătu pentru traiulu vidtiei cu pucine, si
prin urmare preparatu si dedatu a suportă ori-ce
strapatie si greutati, unu atare poporu portă sabi’a
invingatdria in tdte părțile lumei; ori unde se arată
„sabi’a romana, fulgeră omora," că-ci legiunile po-
porului romanu după marturirea scrii,toriloru**) era
pre campulu luptei si decătu Alpii mai nemisicate.
Cu unu cuventu: religiositatea, puddrea, frugalitatea
si virtutea belica eră cele patru virtuti cardinali ale


      *) Horatius. Odar. lib. IV. od. IV.


      **) Theod. Mommsen. Rom. Geschichte, part. III. p, 263.


37*

220 —


Romaniloru vechi si formă traseturile principali in
caracterulu loru.*)

      Se se reafle ore.aceste traseture cardinali, îm-
preuna cu ramurelii loru buni si — precumu nici se
p6te altumintre — si unirei, in caracterulu descen-
dentiloru asia de indepartati, ai Romaniloru daciani?
Se cercetamu „Sine ira et studio“ si se vedemu!

(Va urma.)



        Cuventarea dlui asess. cons. Zach. Boiu la parastasulu
        araugiatu de asoe. pentru metrop. And. bar. de Siaguna
        in Sibiiu 29. luliu (10. Aug.) 1876.

                      „Fericiti cei reposati intru Domnulu,
                      cari moru de acum, asia dice Duchulu,
                      •— ca se odichnescu de ostenelele loru,
                      er' faptele loru voru merge cu ei!“

Apocalipse capu 14, versu 13.

     De căte-ori provedinti’a divina in neadormit’a sa
priveghiare asupra destineloru omenimei va se rădice
unu poporu la stadie ndue ale desvoltarei si perfec-
tiuuarei, totu-dăun’a i tramite barbati estraordinari,
înzestrați cu facultati distinse spirituali si morali, im-
bracati — după cuventulu s. scripturi cu potere
de susu, cari se i premdrga cu cuventulu loru celu
potinte si cu esemplulu loru celu luminatoriu. Astu-
feliu de barbati vietiuescu adeveratu in presintele
tempului loru, inse ochiulu loru spirituale petrunde
adancu in profundimea trecutului si departe in inal-
timeă vemtorîului; si asemenea piscuriloru de - munți
eterni, ei vedu degiă radiele' sdrelui resarindu, pre
câhdU'mii si milidne de alti moritori suntu inca in
ndpte si somnu aduncu. Ei cu viătfa loru spirituale
alărga adeseori cu dieci, cu sute de ani inăintea mas-
sei celei mari a contempuraniloru loru, si ceea-ce
multimei este acoperitu si invelitu, ei prevedu cu
chiantate profetica; ba venitoriulu face degiă o parte
esențiala a vietiei loru. De aci esact’a cunoscintia,
ce au ei despre starea poporului loru in ra por tu cu
alte popdra; de aci petrunderea loru la trebuintiele
poporului loru; de aci aflarea midiuldceloru salutifere
cătra ajungerea scopuriloru celoru înalte, spre cari
nisuescu; de aci uneori si ajungerea — in totale său
in parte — a aceloru scopuri, — dar si păna atunci
liniscea loru sufletesca, privirea loru plina de încre-
dere in venitoriu, si așteptarea dela tempu a matu-
risarei ideiloru semenate de densii.

     întrebați istori’a, magistr’a vietiei, si ea ve va
spune, cine a fostu unu Moise pentru Evrei, unu
Licurgu pentru Spart’a, unu Solone pentru Ațin’a.
unu Nurn’a Pompiliu pentru Rom’a, unu Socrate pen-
tru tdta anticitatea, că modelu alu virtutei si prepa-
ratorii; de departe alu calei lui Isusu Christosu!

     Si poporulu romanu — că se venimu cătu mai


      *) Dr. Guil. Corssen. Originea poesia romane. Berolini
1846, pag. 7.


curendu la densulu, carele este obiectulu predilectîu-
nei ndstre — si poporulu romanu a fostu fericitu si
onoratu de provedintia, a produce din sinulu seu
astu-feliu de genii binefăcători, astu feliu de barbati
luminători, conducători si fericitori ai poporului lorii.
Că-ci pre candu elu in patri’a sa stravechia se de-
spoiă prin fortia si astutia de drepturile sale, ba
chiaru credinti’a lui străbună i se impută de crima,
pre atunci de o parte Radu Negru, dr’ de alta parte
loanu Dragosiu i afla unu asilu siguru pentru amen-
ddue, i pregatescu o patria ndua, unde se păta rădică
altare si se păta desvoltă libera cultulu individuali-
tatiei sale natiunali, alu independintiei sale politice
si alu evlaviei sale eredite dela străbuni. Candu 6r-
dele barbare ale setnilunei amenintiau crucea, si cu
ea împreuna civilisatiunea lamei, atunci vine unu Ște-
fanii celu Mare alu Moldaviei, unu loanu de Hune-
ddr’a si Mateiu Corvinu ai Ungariei, unu Mircea si
Mihaiu Bravulu ai României, a înfruntă sumeti’a ei
si a dă lumei esemplulu celu maretiu, cumu ei lupta
că representanti ai Europei întregi pentru salvarea
evangeliei lui Christosu. Totu asemenea se rădică
la tempulu loru domnitorii Vasiliu Lupulu, Mateiu
Basarabu, Alexândru celu Bunu, Constantinu Bran-
covanu, tota asemenea metropolitii Varlaamu si Sava,
Teodosiu si Veniamînu si Dionisiu, si multi alti bar-
bati romani, pentru de a dă poporulu loru scdle si
tipbgrafii, sant’a scriptura si codici de legi, institute
sciintifice, artistice si filantropice, si, astu-feliu' a-lu
chiamiă la 6 vidtia nfiua Spirituala. Er’ venindu mai
aprdpe de noi, pre candu poporulu romanu transil-
vanii se; proclamă din partea potintiloru dilei, numai
de „misera plebs. contribufens,“ numai de 6 massa'
cruda, destinata a servi imbuibărei unei caste privi-
legiate, pe atunci Georgiu Sincai, Petru Maioru, Sa-
muilu Miculu — Klein ■ si altii i aducu aminte de
originea lui cea înalta, pogdra, ca noi Promethei, din
ceriu foculu drepturiloru lui eterne, neprescriptibili
omenesci, ’lu invetia a cundsce trecutulu seu si a
speră intr’unu venitoriu, Si candu chiaru in patri’a
mai propria romana strainismulu intru atat’a innecase
consciinti’a natiunale, in catu numele de romanu de-
venise nume de înjosire si umilire, pre atunci Geor-
giu Lazaru trece Carpatii si striga fratiloru sei cu
tari’a si energi’a unei trambitie de archangelu: De-
steptati-ve! — apoi restitue poporului seu tipulu lui
primitivu, si face modest’a sa catedra profesorala am-
vonu alu apostolici nationalitatiei romane; ăr’ inve-
tiaceii lui, immediati si mediati, continuandu cu în-
suflețire oper’a acest’a, ajungu a vedă si invingerea
si triuinfulu lupteloru lui.

      In seri’a acestoru genii luminători ai poporului
nostru nu potemu a nu aminti si pre barbatulu a-
cela, alu cărui nume de barbatia — Andreiu — că
se retacu alte nenumerato ale lui fapte nemoritdre
— este nedespartitu si nedespartibile de asociatiunea
ndstra transilvana pentru literatur’a si cultur’a popo-
rului romanu. Ba tiner’a ndstra societate literaria

— 221 —


s’a onorata pre sine insasi, ohorandu astadi amintirea
acelui barbatu, carele- cu demnitate ocupa loculu seu
intre cei d’antaiu ai noștri eroi spirituali, carele din
increderea generala a facutu primii pași prepara tivi
pentru infiintiarea acestei asociatiuni, a condusu prim’a
ei constituire, a oeupatu scaunulu ei presidiale in cei
siese ani d’antaiu ai vietiei, crescerei si consolidarei
eij si prin spiritulu seu petrundiatoriu, manifestata
in fapta si in cuventu, i a aretatu calea si direcțiunea
pentru toti terapii. Da, evlavidsa adunare festiva, nu
este o lauda vana, carea fatia de celu esitu din vidti’a
pamentdsca aru fi fara folosu, dr’ facia de santieni’a
acestui locu profanatiune, ci este o mărturisire pu-
blica a insei asociatiunei, ca episcopulu, mai tardiu
archiepiscopulu si metropolitulu Andreiu are o parte
distinsa, că se nu dicu partea prima*) de merita la
infiintiarea asociatiunei. „Se oramu" — dicea vene-
ratulu nestore alu literatileru romani transilvani**)
la constituirea asociatiunei, 23 Octobre 1861,— „se
uramu si acelui mare barbatu alu natiunei, carele
dela inceputu cu căldură a cuprinsu la sinu’si si fara
pregetu a condusu pana in momentulu de acumu
idei’a acestei asociatiuni, carea astadi din ideia trece
in realitate!“

     Da, ilustra adunare festiva, asociatiunea ndstra a
datu pentru presente si venitoriu o proba strălucită de ge-
nerozitate si nobjlitatede simtieminte, onorandu cu
aWa;solenitate memoiri’a: primului -seu representante
si presiedinte; si demihtiandu prin acdst’a imputarea
ce ni se face adeseori de catra străini,- că romanii
aru fi; nerecunoscători;facia de binefăcătorii loru, ne
inspira totu-deodată o încredere vesela ini venitoriulu
seu. Că-ci fara indoidla cei-ce conserva cu reverentia
amintirea binefacatoriloru trecuti din vidtia^ prin a-
cdst'a dovedescu, că sciu apretiui virtuțile loru; dr’
celu ce scie apretiui virtutea, dovedesce, că si elu
insusi este virtuosul

     Idei’a ce a condusu atatu pre metropolitulu
Andreiu, catu si pre ceilalți bravi conlucratori si
conluptatori la infiintiarea asociatiunei, a fostu a-
ceea, că midiuloculu celu mai sigurn pentru de
a prepară poporului romanu o sdrte mai buna,
mai demna de densulu, e cultur’a, dr’ conditiunea
prima pentru propagarea culturei e literatura. Că-ci
este unu adeveru constatatn prin istoria, că nici unu
poporu nu se pdte urcă Ia o cultura superidre, fara
de a avea o literatura, si inca o literatura a sa pro-
pria, in limb’a sa, in modulu seu de a cugetă si de
a simți, in traditiunile, datinele, credintiele sale. „Ce
e strainu, dice poetulu limbei romane, — nu se li-
pesce de sufletulu meu!" O literatura inse, că si o
limba, nu o pdte creă unu singuru omu, că-ci ele
suntu espresiunea, chipulu si asemenarea spiritului


     *) Este cunoscuta si o marturisesce metr. Siagun’a in
cuventulu seu dela 9/21 Martin 1861, că primulu impulsu la crea-
rea asociatiunei l’a datu dlu Septemviru loanu cav. de Pușcăria.


     **) P. Canonica Timoteu Cipariu.


totale, ce viuidza si lucrdza intr’unu poporu, din care
individulu pre langa tdte distinsele facultati ce aru
possede, face numai o mica parte, unu atomu; ci a-
cdst’a este problem’a poporului intregu, si mai de
aprdpe problem’a intrunirei multor’a spre același scopu.
Că-ci ceea-ce unui’a i este cu nepdtintia, devine po-
sibile prin concursulu tuturora sdu celu pucinu alu
multora; ceea-ce nu scie unulu, este cunoscuta celui-
laltu; ceea-ce gresiesce cest’a, cel’a corege si indrdpta;
ceea-ce unui’a lipsesce, altulu aldrga a deplini. Acestu
adeveru l’au recunoscuta si l’au aplicata in vietia
tdte popdrale care tinda la civilisatiune; acestu ade-
veru l’au imbracisiatu cu tdta ’caldur’a si s’au gră-
bita a’lu realisă catu mai multu metropolitulu Andreiu
si toti onorabilii barbati, cari împreuna cu densulu
au pusa pdtr’a fundamentala la acestu nobile edificiu
alu spiritului. De aceea incaldirea tuturoru ânimeloru
romanesci pentru acdst’a întreprindere salutifera; de
aceea cererea concursului tuturoru spre ajungerea sco-
pului; de aceea lasarea la o parte a privinloru de
confesiune, de politic’a dilei, de stare sociala, — de
totu, ce ar’ potea tienea si mai departe isolati si des-
partiti pre fii poporului nostru, si adunarea cu scum-
petate a tuturoru momenteloru, ce potu apropiă, în-
truni si consolidă, — concentrarea după cuventulu
scripturei a tuturora feliuriteloru daruri intr’unu sin-
guru spiritu. „Omenii"..— dicea metropolitulu An-,
dreiu*) — „dmenii că. făpturi ratiunale numai priiij
referintiele loru reciproce positive, prin comunicarea
ideiloru, pareriloru si a .iscusintjei (esperiintiei),..pre->
cumu si prin împrumutarea poterei loru morali, in-;
telectnali si fisice, cu privire la tempu si la locu, potu.
deveni la ajungerea destinatiunei loru, si la dezvol-
tarea mai deseversita a poteriloru, ce le suntu i lorui
înnăscute." Si idrasi: „asociatiunile desvdlta princi-
piala cela mai inaltu alu vietiei si destinatiunei rome-,
nesci, spiritulu comunu si isvorulu a totu ce este
bunu si folositoriu." Originea ndstra este un’a, urna
dorerea trecutului, un’a starea presintelui, un’a pri-
virea venitoriului nostru; josu dar’ pe terenulu limbei,
literaturei, culturei cu tdte barierele despartitdre, si
un’a se fia asociatiunea ndstra, precumu unulu este
ceriulu, ce ne cuprinde, unulu sdrele, ce ne incai--
diesce, — unulu pamentulu, ce ne nutresce! Isolatiunea
nasce slăbiciune, dr’ întrunirea este mam’a poterei!
— dta in doue cuvinte idei’a ce dete vidtia asocia-
tiunei, —• ideia, alu cărei primu representante visibile
a fostu metropolitulu Siagun’a!

      Er’ carea a fostu dela inceputu si este si are
se fia pentru totu d’a un’a problem’a asociatiu-
nei transilvane, spune insusi titlulu ei celu am-
plu si statutele ei, la cari in rendu cu alti barbati
si devotati binelui poporului nostru, dra aflamu lu-
crandu si pre metropolitulu Andreiu, precumu pre-



       *) Cuventarea metrop. Andreiu in conferinti’a prima
consultatore dela 9/21 Martin 1861.

— 222 —


ste totu elu era omulu fapteloru, nu numai alu cu-
ventului. Problem’a si tient’a ei este inaintarea lite-
raturei, si preste totu a cnlturei poporului romanu,
va se dica inaintarea, nobilarea si peri’ectiunarea
vietiei lui materiali, intielesuali si morali, — o tienta
acest’a si o problema atatu de fiumdsa, atatu de in-
alta, atatu de salutifera, incatu cu dreptu cuventu
inaugurarea asociatiunei a fostu pentru romani o di
de bucuria generala si de serbatdre naționala, si cu
dreptu cuventu adunările ei anuali suntu dile de a-
celea, — dorere usioru de numeratu in trecutulu po-
porului nostru! — cari după cuventulu profetului
le a facutu Domnulu,' că se ne bucuramu si se ne
veselimu intr’ensele. Că-ci ce potea fi mai de doritu
pentru poporulu nostru celu setosu de cultura, de-
catu crearea unei corporatiuni, carea concentrandu
pre catu se pdte poterile respandite si isolate, se
lucre pentru sternperarea setei acelei a, se deplindsca
lacun’a mnltoru secuii plini de amaratiune, si se a-
jute a trece poporulu romanu din sclavia la liber- -
tate si din ndpte la lumina! Că-ci vai! care sclavia
este atatu de amara că ignoranti’a, si care ndpte
atatu de grea, că intunereculu spiritului! Da, in ade
veru la întrunire si cultura! Pentru-că. ddca întrunirea
e poterea, apoi cultur’a si libertatea spiritului e lu-
min'a omenimei, si fericirea unui poporu e condițio-
nată de ambe acestea! Er’ catu de adancu a fostu
petrunsu metropolitulu Andreiu de tient’a acdst’a. do-
veddsca laptele lui! Doveddsca concursulu lui celu
considerabile materiale^ la infiintiarea asociatiunei, la
carea elu împreuna cu veneratulu — Archiereu, fe-
ricitulu metropolitu Alexandru Sterc’a Siulutiu se in
scriseră că primii membri fundatori, carei’a consacră
o parte atatu de însemnata a osteneleloru sale, si
careia, că unui pruncu nou nascutu că se nu stea
pe strade, cu ospitalitate adeveratu romanesca i des-
chide chiaru porțile seminariului eparchiale. Dove-
ddsca interesulu lui eelu viu pentru realisarea aso-
ciatiunei , despre care interesu imi vine a dice cu
Psalmistulu, ca n’a datu somnu ochiloru sei, nici ge-
neloru sale dormitare, pana candu in restempu de
18 luni — Mam 1860 pana la Octobre 1861, —
delaturandu tdte pedecde, n’a aflatu locasiu, n’a ri-
dicatu unu Sionu santu pentru cultur’a poporului seu.
Doveddsca zelulu si devotamentulu, cu care a condusu
afacerile ei in restempu de 6 ani, spre visibilea ei
crescere si înflorire! Doveddsca conlucrarea lui la
reintroducerea litereloru străbune, la spriginirea tine-
rime! studidse, la incuragiarea agriculturei, a mese-
rieloru, a industriei, a sciintieloru si a artiloru. Do-
veddsca preste totu nesuinti’a lui intru desvoltarea
tuturoru poteriloru de vidtia, ce a aflatu in poporulu
nostru. „Vremu, — dicea elu*), vremu a . deșteptă
prin midiuldce naționali facultățile, va se dica cuge-
tările cele serine si seridse in poporulu nostru, că


se cundsca fiinti’a si destinatiunea sa si se o scia
intrebuintiă spre totu binele!" Că-ci „poterea mintiei
si a geniului, sciintiele si artele suntu, cari in dilele
ndstre dau popdraloru taria si le asigura venitoriulu!⁻¹*)

      In fine se arata inaltimea șprițului metropolitului
Andreiu prin direcțiunea, ce s a silitu a dă asocia-
tiunei dela inceputu. Purcediendu dela idei’a cea sana-
tdsa, recunoscuta astadi de toti barbatii literali, ca
tdta cultur’a ndstra moderna trebuie se baseze pe
cultur’a cea vechia clasica, nobilata prin spintulu
creștinismului, — că calea culturei fia-cărui poporu
trece prin Ellad’a si Itali’a, prin Aten’a si Rum’a —
metropolitulu Andreiu recomanda indața la iucepu-
tulu asociatiunei studiulu clasicitatiei antice că punctu
de manecare la cultur’a ndstra. In legătură cu acdst’a
recomanda apoi studiulu literatiloru noștri naționali,
cu deosebire alu istoriciloru, si tienerea in ondre a
memoriei loru, fiindu petrunsu de acelu adeveru con-
statatu prin mii de esemple, si chiaru prin esemplulu
poporului nostru, că precumu unu individa singura-
ticu, asia si o națiune intrdga pierdiendu cunoscmti’a
trecutului seu, a perdutu totu deodata si directiv’a
presentelui, si aspiratiunile venitoriului seu. Si in tine
in connexiune cu acestu studiu alu trecutului pune
la ănim’a poporului nostru imbracisiarea tuturoru
sciintieloru, toturoru desteritatiloru, toturoru artiloru
si lucrariloru oneste, ce au aflatu apretiuire si culti-
vare la popdrale cele mai înaintate. Si precumu tdte
actele acestui* barbatu estraordinariu se distmgu prin
o vointia energica si prin o direcțiune chiara, con-
creta, resoluta, contraria feorieloru seci si nefrupti-
fere, asia si la infiintiarea asociatiunei densulu tinde
totu la resultate positive, practice, posibili, necesarie,
folositdrie: la asecurarea ei prin legile patriei si re-
cundscerea ei din partea poterei statului, la crescerea
cătu mai curendu a fortieloru ei prin parsimoni’a in-
tieldpta si ecuilibru imbucuratoriu intre intrate si ero-
gate, la iubirea de lucru si de ostendla a membriloru
ei, la conlucrarea ei in concertu cu nesuintiele omo-
gene ale altoru popdra, la desvoltarea vietiei ndstre
natiunali romanesci, la îndreptățirea egala a limbei
romane cu celelalte limbi din patria, si prin acdst’a
la indreptatirea egala a poporului nostru cu popdrale
sorori compatriote, pentru care idea tocmai pe la
anii 1860 se deschisese o era ndua, — tiente, la
cari tinda luptele si suferintiele seculari ale celoru
mai luminati si mai buni fii ai poporului nostru, si
prin cari metropolitulu Andreiu devine demnu con-
tinuatoriu alu aceloru lupte si nesuintie. Si in tdte
acestea cunoscendu elu marimea problemei, greutatea
tempuriloru si angustimea poteriloru ndstre, ne reco-
manda prin fapta si cuventu perseverantia de feru
si sacrificiu din inima. Dar mai presusu de tdte ur-
mandu apostolului gintiloru, marelui Pavela, ne arata
dreptu calea cea mai inalta, dreptu conditiunea con-


      *) Cuventulu metr. Andreiu in conferinti’a preconsul-
tativa din 9/21 Martiu 1861.


      *) Cuventulu metr. Andreiu la inchiaerea adunarei de
inaugurare si constituire, 26. Oct. (7. Nov.) 1861.

— 223 —


ditiuniloru pentru prosperam asociatiunei, dreptu
compasulu celu neminciunosu, carui’a totu-dâun’a se-i
urmamu: iubirea, caritatea intre membrii ei. Da* nu
mai vorbesce aici presiedintele asociatiunei, ci vor-
besce archiereulu, ce rădică manile spre a binecu-
ventâ pre poporulu seu, vorbesce apostolulu evange-
liei lui Christosu, candu elu la inchlaerea constitu-
antei țjice: „Ne amu adunatu in caritate, ne despar-
timu*in caritate; dea Dumnedieu, câ pana la cape-
tulu vdcului se fia totu asia!" Dă — repetiau atunci
inimile toturoru celoru presenti, — dă, repetiau cu
echo inmiitu inimile toturoru romaniloru, pana la ca-
petulu vdcului se fia totu asia!

      Acâst’a este in putiene si debili liniamente o
parte a vietiei marelui barbatu, a cărui memoria
onoramu prin acesta solenitate de doliu, — viâtia
plina de cugetări inalte si salutari, plina de inten-
tiuni nobili, plina de fapte neperitdre, plina de lupte
onorifice si de triumfuri perpetue Vai, că-ci a tre-
buita se se stingă atatu de curendu acăsta viâtia
scumpa! Că-ci a trebuita se cadia atătu dein graba
acăsta cununa de onăre de pe capulu nostru! Că-ci
a trebuita se dispară atătu de repede de pe cerulu
natiunei ndstre o stea de atare mărime, unu meteorii
atătu de raru si plinu de lumina! Dar nu! Se nu
ne perdemu prin tânguiri si plângeri, cari nu potu
schimbă intru nimicu cursulu ursitei! „Pamentu ești,
si in pamentu te vei intdrce! este cuventulu prea in-
tieleptului creatoriu dela inceputulu creatiunei păna
la finitulu ei, — cuventu santu fără macula, cuventu
eternu fără schimbare! Dă, partea mortala a muri-
toriului odichnesce in sinulu mormentului; dar faptele
lui mergu împreuna cu densulu, spiritulu lui viuăza
si planăza asupra toturoru creatiuniloru sale de pre
pamentu, planăza si asupra acestei asociatiuni. înte-
meiata pe băse tari si sanatdse, pusa in cale sigura
si drăpta, incredintiata iubirei si ingrigirei poporului
nostru, ea va lucră necontenita la resolvirea nobi-
lei sale probleme; ba de si — câ la tdte lucrurile pa-
mentului atarna si de aripile ei pondulu scaderiloru
si neajunseloru omenesci, totuși se vedu degiâ in cei
15 ani ai esist'intiei ei frumdse si nobili frupte; si
fruptele acestea voru deveni din ce in ce mai co-
pidse, cu cătu ne vomu petrunde mai multu de in-
tentiunea ce a condusu pre intemeiatorii ei, de pro-
blem’a, ce i-au pusu, de direcțiunea, ce i-au data.
Dâ, spiritulu lui Siagun’a ne sioptesce din mormentu
barbatia si statornicia neclintita in lupt’a cea santa
pentru cultur’a poporului; ne sioptesce devotamentu
si abnegatiune personala fatia de problemele cele
inalte generali ale asociatiunei; ne sioptesce pestrarea
legatarei de iubire intre noi, carea cresce sisporesce
poterile si garantăza succesele. „Aveți" — ne dice
spiritulu lui — „aveți perseverantia de feru, aduceți
sacrificie din inima, si pastrati intre voi charitatea tra-
tiăsca! — intru aceste trei semne veți învinge!" Si
asia, spiritu fericita, carele ti-ai pregătita nemorireă
aici si acolo, corpulu teu, vasulu celu fragile, tierana



din tierana, partea inferidra a fiintiei tale, odichnăsca
in pace in sinulu pamentului, in umbra scumpei tale
biserici, in bratiale multu iubitului teu poporu! Era
tu, eliberata de catusiele mortalitatiei, urca-te din
sfera in sfera in regiunile lumiuei, din trăpta in trăpta
in imperiulu perfectiunei! Priimesce votulu de pietate
si recunoscintia eterna, ce ti datoresce acăsta așocia-
tiune, si care ’lu depune astadi aici câ pre mormeu-
tulu osementeloru tale! Priimesce votulu nostru de
incredintiare ca vomu pastrâ in ondre numele teu si
alu toturoru nobililoru tei conhicratori si conlupta-
tori! Priimesce votulu nostru de apromisiune, ca
vomu urmâ urmeloru vdstre celoru lumindse, con-
vinși fiindu, ca acăsta onorare va fi cea mai dămna
de voi! BinecUventa, precumu in viăti’a pamentăsca,
asia si din lumea spiriteloru, pre poporulu teu, si
rdga pre părintele indnrariloru, se reverse darulu seu
asupra acestei nobili plantatiuni a lumiuei, câ se
viueze, se inflorăsca si se fruptifice spre prosperarea
si fericirea multu cercatului poporu rornanu din ge-
neratiune in generatiune. Amina.



ad Nr. 296 - 1876.

        Procesa verbale

alu adunarei generale XV. a asociatiunei transilvane pentru
literatur’a romana și cultur’a poporului romana, tienuta Ia
10., 11. si 12/ Augusta st. n. 1876 in Sabiiu, sub presidiulu
dlui lacobu Bologa, presiedintele asociatiunei.

Siedinli'a I. din 10- Angustii 1876.

     I.       Intrunindu-se membrii asociatiunei, in nu-
meru frumosu, la 10 dre a. m. in sal’a ospetariei de
„la cordna," se alege o comisiune pentru a invita
pre presiedinte la siedintia.

     Presiedintele infaciasindu se in midiulooulu adu-
narei, intempinatu cu eschiamatiuni de bucuria, și
ocupandu scaunulu presidiale, deschide siedinti’a prin
alaturatulu discursu, in firulu.caruia, facîmdu istori-
cule asociatiunei dela urdîrea ei si pana astadi, a-
mintesce in termini caldurosi pre infiintiatorii ;ei*. a-
rata sublimulu ei scopu, semnalăza progresulu care
s’a facutu si felicita adunarea.                 ; ,

     Adunarea ascultandu cuventulu presidiale cu în-
cordata atențiune, ’lu primesce cu aplause; Ara dr.
Gregoriu Silasi respundiendu in numele adunarei,
arata recunoscintia acesteia pentru intielept’a con-
ducere.

     II.      Presiedintele invita adunarea a alege 3 no-
tari ad hoc.

     Se alega prin achiamatiune dr. Gregoriu Silasi,
I. M. Moldovanu si Augusta Horsia.

     III.      Presiedintele dă cetire depesiei de felicitare
sosite dela comitetulu despartiementului I. dein Bra-
siovu.

     Se primesce cu plăcere si se aclude sub 2.

     IV.       Presiedintele amintesce pre membrii asocia-
tiunei repausati in decursulu anului espiratu.

— 224 —


     Adunarea ’si esprime condolenti’a prin școlare,
rostindu cu pietate „In veci pomenirea loru!"

     V.       Presiedintele atingîmdu destinsele merite ale
primului presiedinte alu asociatiunei, aratandu că un’a
dintre virtuțile romaniloru este recunoscinti’a facia de
binefăcătorii sei, invita adunarea a participă in cor-
pore la parastasulu, ce se va celebră in biseric’a
parochiala dein cetate intru memori’a fericitului pre-
siedinte archiepiscopu si metropolitu Andreiu bar. de
Siagun’a.

     Adunarea parasindu sal’a si infaciasiandu-se in
biserica, asiste la parastasulu celebratu de Escel. sa
dn. archiepiscopu si metropolitu Mironu Romanu cu
asistentia splendida, ăra la finea celebrarei, dn. Zach.
Boiu rostesce de pre catedra cuventarea ascultata cu
plăcere si alaturata procesului verbalu sub 3.

     VI.       Adunarea reintrunindu-se in sal’a de „la
corăna" presiedintele invita secretariatnlu a dă cetire
raportului generale despre activitatea comitetului aso-
ciatiunei dela adunarea tienuta in Reghinulu sasescu
păna la cea presenta.

     Secretariulu II. subst. dn. dr. D. P. Barcianu ce-
tesce raportulu generalu achisu sub 4.

     VIL Presiedintele consulta adunarea, dăca voie-
sce a intră numai decătu in desbaterea rapoitului
generale, său a’lu trece mai antaiu la una comisiune?

     După desbatere mai indelungata se decide a se
ascultă mai antaiu si raportulu cassariului, care ce-
tindu-se se achide sub 5.

     VIII.       Presiedintele invita adunarea a alege co-
misiunile prevediute in p. 6 — 9 dein program’a adu-
narei generale.

     Adunarea Ia propunerea presidiului, privindu bu-
getulu pentru anulu venitoriu că cetitu, alege prin
achiamatiune: a) in comisiunea pentru esaminarea so-
coteleloru pre dd. I. DeaCu, I, C. Dragusianu si T.
Colbasi; b) in comisiunea pentru înscrierea membri-
loru noi si incassarea tacseloru pre dd. I, Popescu,
E. Brote si M. Branisce; c) in comisiunea bugetaria
pre dd. Sim. Balintu, Gabr. Marcu, S. P. Barcianu,
Anania Trombitiasiu si Iul. Bardosi; d) in comisiu-
nea pentru moțiuni pre dd. dr. I. Hodosiu, Al. Micu,
Al. Romanu, dr. A. Isacu, dr. II. Puscariu, I. Romanu
si Gr. Mezei.

     IX.         Cassariulu asoc. dn. Const. Stezariu, provo-
candu se la conclusulu luatu in adunarea generale
tienuta la Gherl’a, pentru a se ceti in totu anulu
numele membriloru, cari au respunsu tacsele, ’si re-
serva a-si implini acăst’a datorintia in siedinti’a ur-
matăria.

     Se iea spre sciintia.

     X.          Dn. dr. D. P. Barcianu face urmată rea pro-
punere:

     „Considerandu că nrulu abonatiloru făiei asoc.
„Transilvani’a" si prin urmare alu cetitoriloru este
fărte neinsemnatu, după cumu s’a potutu vedă dein
raportulu generale alu comitetului; — considerandu
că sumele spesate de asoc. pentru productele sale


literarie depuse in făia s’ar potă intrebuintiă totu spre
acelu scopu, inse cu mai multa succesu, decătu s’a
potntu realisă pana acumu; — considerandu că cu-
prinsulu foiei prin impartirea lucrului spirituale s’ar
potă acomoda mai bine gradului de cultura si lipse-
loru poporului romanu; — considerandu mai departe,
că adunările generali, cari au incredintiatu pre unulu
dintre cei mai destinși barbati de litere si ppblicisti
a-i romaniloru dein Transilvani’a, nu au facutu si
despusetiunile de lipsa, pentru că acelu barbatu, care
si a împlinita cu celu mai lăudabile zelu oficiulu seu,
se fia spriginitu după cuviintia in lucrarea sa; —
considerandu in fine că necesitatea de a află caii si
midiulăce, cari cu mai multu succesu se realiseze
scopulu pentru care s’a infiiutiatu făi’a asociatiunei,
se simte totu mai multu: adunarea generala se bine-
voiăsca a alege o comisiune de barbati de litere,
cari cunosceudu mai bine starea intelectuale a po-
porului nostru si studiendu lipsele Iui, se faca o pro-
punere motivata, prin care se arate călile si midiu-
lăcele, prin cari s’aru potă ajunge mai usioru și cu
mai multu succesu realu, scopulu asociatiunei: înain-
tarea culturei si înavuțirea literaturei romane, care-lu
intentionăza prin edarea făiei.

     La propunerea dlui dr. los. Hodosiu, moțiunea
dlui dr. Barcianu, se îndruma la comisiunea pentru
moțiuni.

     Cu acestea presiedintele invitandu comisiunile a
se constitui fara amenare, închide siedinti’a la 2 ’/,
6re d. a., anuntiandu a Il-a siedintia pre diu’a ur-
matoria deman. la 9 fire.

D. C. M. S.

  Iac. Bologa mp., Dr. Greg. Silasi mp.,
      presiedinte.                    notariu ad hoc.

Augusta Horsia mp.j
notariu ad hoc.

Siedinti’a II. din 11. Augusta 1878.

     XI.        Presiedintele infaciasindu-se la 9 *j₂ <5re des-
chide siedinti’a si invita pre notariu a da cetire pro-
cesului verbale alu siedintiei I.

     Cetindu-se se verifica.

     XII.       Presiedintele anuntia, că au sositu depesie
felicitatăre dela Vien’a, Dev’a si Nasaudu.

     Cetindu-se acelea, adunarea le iea spre plăcută
cunoscintia.

     XIII.       Presiedintele anuntia propunerea dlui dr.
Iac. Brandusianu, că procsim’a adunare generala se
se tiena in Blasiu.

     Se decide a se luă in consideratiune la punctulu
6) alu programei pentru present’a adunare.

     XIV.        D. Dem. Comsia face propunerea, a se
modifică §§ 6, 12, 13, 16, 17, 18, 20 si 27 din re-
gulamentulu midiulăceloru pentru ajungerea scopului
asociatiunei.

     Se transpune comisiunei pentru moțiuni.

     XV.        D. I. Popescu propune, că comitetulu se

— 225 —


iea mesurele necesarii pentru infiintîarea sectiuniloru
scientifice, prevediute in statutele asociatiunei.

     Se relega la comisiunea pentru moțiuni.

     XVI.        Presiedintele anuntia, că s’au insinuata
urmatărele disertatiuni: a) „Romanulu in poesi’a sa
poporala,“ de dr. Greg. Silasi; b) „Inceputulu si des-
voltarea scăleloru romane," de dr. losifu Hodosiu;
c) „Despre instrucțiunea elementaria după starea de
adi a scientiei," de I. Dina’a Petrascu.

     După ordinea insinuarei se admite cetirea diser-
tatiunei dlui dr. Gr Silasi, care este ascultata cu viu
interesu.

     La propunerea presiedintelui siedinti’a se sus-
pinde pre 10 minute.

     XVII.        Redeschidiendu-se siedinti’a presiedintele
invita comisiunile esmise in siedinti’a de eri a-si face
raportele.

     D. T. Colbasi raportandu in numele comisiunei
pentru censurarea ratiocinieloru arata, că comisiunea
esaminandu-le cu de amenuntulu le-a aflatu in cea
mai buna ordine si pentru esact’a portare a acestei
afaceri onerăse propune a se votă cassariului dn,
Const. Stezariu multiamita.

     Se iea spre plăcută scientia, si cassariului, ale
cărui merite destinse, câștigate facia de asociat, prin
esactitate esemplarîa si activitate neobosita, in decursu
de atăti ani, se releva din partea adunarei prin ro-
stului dlui Georgin Baritiu, i-se votăza multiamita
protocolaria unanima.

     XVIII.        Se pune la ordine raportulu comisiunei
bugetarie. Raportorulu Ad. Trombitasiu arata, că
in legatara cu bugetulu comitetulu transpuse comișiu-
nei si unele petitiuni, dintre cari amihtesce mai an-
taiu cbarti’a adv. Aronu Densnsianu. penttu ajutorirea
familiei poetului And. Muresianu, in privinti’a careia
comisiunea propune a nu se luă in consideratiune,
păna nu se va instrue cu documentele necesarie.

     Adunarea nu păte luă cererea in Considerare.

     XIX.        Urmăza petitiunea despartiementului cerc.
I. si a directiunei scdlei comerciale publice romane
dein Brasiovu de a se prelimină in bugetulu asocia-
tiunei celu pucinu trei stipendii de căte 70— 100 fl.
pentru școlarii romani dela scălele comerc. secund,
dein patria si unu stipendiu camu de 300 fl. pentru
unu tineru care a absolvatu scăl’a comerc. secund,
cu succesu si aru fi aplecata a’si Completă studiele
la o academia comerciala, cu îndatorirea de a se a-
plică apoi că profesoru la o scdla comerciala dein
patria.

     Comisiunea învoita in principiu cu crearea de
atari stipendii, cari s’au si prevediutu in bugetn, pro-
pune a se imparti acele stipendii numai eleviloru de
pe la scdlele, in cari limb’a propunerei este cea ro-
manăsca, cu esceptiunea scdlelorn agronomice; ăr’
in cătu pentru propunerea subdespartiamentnlui I. de
sub p. 5 privitoria la crearea unui stipendiu de 4 —
500 fl. pentru unu industriariu, care se se califice in
artea sculpturei, acăst’a n’o afla la tempu.


      D. vicepres.. I. V. Rusu face amendamentulu de
a nu se restringe conferirea stipendieloru, ci a se
observă usultt de păna acumu. >            : . . .

      Maioritatea adopta propunerea cotfaisaiunei cu
amendamentulu dlui I. V. Rusu. ’

      XX.        Petitiunea sub-despartiementului XII lea,
pentru subvenționarea scălei centrale din Lapusiulu
ungur, cu 200 fl. la ano.

      Comissiunea recomenda acăst’a subvenționare
din sum’a prevediuta in proiectulu de bugetn sub
posit. 21.                                       . >

      D. dr. II. Puscariu face amendamentulu, bă sum’a
prevediuta sub pos. 21 din preliminariu, se se ridice
la 800 fl., ăra distribuirea ei se se incredintieze co-
mitetului.

      D. G. Mânu face istoricule scdlei din Lapusiu
si insiste pentru subvenționarea ei.

      După disensiune viua, la care participară mai
multi membri, maioritatea decide că distribuirea su-
meloru prevediute in bugetu că ajutdrie, se se incre-
dintieze comitetului.

      XXI.       Petitiunea d. T. Ciontea candidata de pro-
fesura la universitatea din Vien’a, pentru unu aju-
toriu de 150 fl. spre a potă depune censur’a de pro»
fesoru.

      Comissiunea in consonantia cu comitetulu, pro-
pune a-i se acordă 100 fl.                            ;

      Se ațnana pana la pertractarea positiuneb 10,
din preliminaritilu bugetariu.

      XXII.       In urm’a acestora raportorulu An. Trom-
bitasiu vine la propriulu raportu ăsupr’a alăturatului
preliminariu pentru anulu urmatoriu:                  &

      Positiunea 1 cu 400 fl. că onorariu alu secret.
I. si positiunea 22 cu 700 fl. subvenționarea foied
„Transilvani’a" si positiunea 2-a cu 300 fl. remuuew
rațiune pentru secretariulu Il-lea se recomanda din
partea comissiunei cu acea ădaugere, că numit’a foia
pre venitoriu se se estinda asupra toturoru ramiloru
de scientia si șefia redactata in stilu catu mai po-
porale.                                            .  .

      La propunerea dlui Visarionu Romanu, se re-,
lăga aceste 2 positiuni a se pertracta cu ocasiunea:
respectivei moțiuni a dlui dr. Danila Popoviciu Bar-
cianu, fiindu in legătură.

      XXIII.       Positiunea 3 cu 200 fl. remuneratiune
pentru cassariu, se recomenda din partea comissiunei
spre primire. .                                  .    '

      Se adopta in unanimitate.

      XXIV.        AsuprTa positiunei 4 remuneratiune de
60 fl. pentru bibliotecariu, comissiunea e de părere
a se incredintiă acestu oficiu secretariului II lea, ăra
sum’a de 60 fl. v. a. se se subsume sub positiunea
21 pentru ajutorirea scăleloru lipsite.

      D. Zach. Boiu propune sustienerea positiunei,
conforma preliminariului.

      D. I. M. Moldovanu inca partinesce păstrarea
oficiului cestionatu, inse cu modificarea că'remune-,
rațiunea se remana 50 fl. că in anii trecuti.

38

— 226 -


      Maioritatea adopta propunerea dlui Z. Boia cu
amendamentulu dlui I. M. Moldovanu.

      XXV.        Positiunile 5 cu 150 fl. spese de cance-
laria, 6 cu 150 fl. remuneratiune pentru unu scrie-
toriu; 7 cu 100 fl. pentru localitatea cancelariei, 8
cu 80 fl. că dotatiune bibliotecei; 9 cu 300 fl. spese
estraordinarie, comissiunea le recomendâ spre primire.

      Se adopta in unanimitate.

      XXVI.         Cu respecta la positiunea 10 de 500 fl.
pentru tipărirea opului „Viti’a cultivata¹' de Chitu;
400 fl. si 100 fl. câ adaosii la remuneratiunea dlui
Alesiu Jacab, pentru opulu „A kirăly foldi viz-
szonyok ismertetăse," — comisiunea recomendâ, că
din sum’a memorata se se creeze doue stipendii de
cate 70 fl. pentru scdle reale, patru stipendii totu
de cate 70 fl. pentru invetiacei dein scdlele comer-
ciale, dra restulu de 80 fl. se se subsume sub posi-
tiunea 20 spre a se premiă docenți meritati in po-
mologia.

      D. G. Baritiu, in prevederea propunerei pentru
infiintiarea sectiuniloru scientifice, pentru cari ddra
acdst’a suma s’ar’ potd folosi mai cu scopu, face mo-
țiunea , că deciderea asupra acestei positiuni se se
’ntemple deodata cu a propunerei amentite.

     Se primesce moțiunea dlui G. Baritiu.

      XXVII.        Positiunea 11 cu 140 fl. dreptu doue
stipendii pentru realiști; posit. 12 cu 140 fl. că sti-
pendii pentru 2 tineri, cari cercetăza scăl’a comer-
ciala inferidra; positiunea 13 cu 300 fl. stipendiu
pentru unu comerciante, care a absolvatu scdl’a co-
merciala secundaria si voiesce a’si completa studiele
la o academia comerciala; positiunea 14 cu 120 fl.
stipendii pentru doi ascultători de pedagogia in pa-
tria; positiunea 15 ărasi cu 120 fl. că stipendii pen-
tru doi ascultători la scdle agronomice; positiunea
16 cu 60 fl. stipendiu pentru unu gimnasistu din
comitatulu Dobacei; positiunea 17 cu 60 fl., că sti-
pendiu din fundatiunea Nicolau Marinoviciu senioru
pentru unu gimnasistu; positiunea 18 cu 20 fl. aju-
toriu dein fundatiunea lui Basiota Motiu Dimbulu;
positiunea 19 cu 400 fl., pentru sodali calificati a se
face măiestri si pentru invetiacei de meseria; positiu-
nea 20 cu 40 fl. că premii pentru doi invetiatori,
cari se distingu in pomologia si instrucțiunea practica
a pomaritului; positiunea 21 eu 400 fl. ajutdrie pen
tru scdle romanesci in patria si positiunea 23 cu
160 fl. pentru servitoriulu cancelariei, — se reco-
menda din partea comisiunei conforma prelimina-
riului.

     Se adopta in unanimitate.

      Cu acestea siedinti’a se rădică la 2 <5re d. a.
statorindu-se continuarea ei pre 4 fire d. a.

      XXVIII.       Continuandu-se siedinti’a d. a., dlu Ru-
binu Patitia interpelăza presidiulu asupr’a testamen-
tului Sabinei Tobias facutu in 1870 in favdrea aso-
ciatiunei si doresce a scf, ca 6re după mdrtea testa-
tdrei intemplata la 1872, intratu-a ceva din lasamen-
tulu ei in cass’a asociatiunei ori ba?


     Presidiulu promite a respuude in siedinti’a ur-
matdria.

     XRIX. D. Eugenia Brote raportorulu comisiunei
pentru înscrierea membriloru noi si încasarea tacse-
loru arata, ca au incursu la comisiune 400 fl. in
obligațiuni dela următorii domni: Amosu Francu jude
reg. in Miskolcz, Sigismundu Borlea adv. in Bai’a
de Crisiu, Georgiu Secula adv. in Bai’a de Crisiu,
Servianu Popoviciu Barcianu asesoru la tabl’a reg.
din Tergulu Muresiului, dela fia-care cate 100 fl. ca
tacse de membri ordinari pe viătia; pre cari in sen-
sulu statuteloru comisiunea ii recomendâ adunarei
spre primire. Mai departe au incursu 40 fl. dela
următorii domni: Nistoru Manciu clericu absolutu din
Ocolisiulu mare, Dr. Aur. Isacu advocatu in Clusiu,
Dr. loanu Neagoe din Micasasa, loanu Orga v. rec-
toru in Blasiu, Moise Boeriu direct, scol, in Sibiiu,
loanu Stefanescu economu in Cujiru, Georgiu Mun-
teanu preotu in Vistea inferidra, Parteniu Cosm’a
adv. in Sibiiu si d. Idnu Mog’a medicu iu Sibiiu,
dela fia-care cate 5 fl. că tacse de membri ordinari,
pre cari asemenea ii recomendâ spre primire; mai
încolo 150 fl. că tacse restante dela membri vechi;
in fine au incursu 50 fl. pentru fondulu academiei
romane de drepturi dela dlu Petru Mezei preotu in
Ocolisiulu mare.

     Propunerea comisiunei se admite, membrii noi
intrati se saluta cu bucuria si daruitoriului Petru
Mezei i se rostesce multiamita.

     XXX. D. C. Stezariu, cassariuhi asoc. in sensulu
conclusului luatu la adunarea dein Gherla, propune
a se ceti numele membriloru, cari suntu cu solvirea
tacseloru in regula.

     După desbatere mai îndelungata propunerea ga-
sindu-se in colisiune cu unu conclusu relativu alu
adunarei generali din anulji trecutu, nu se admite.

     XXXI. Continuandu-se raportulu comisiunei bu-
getarie, referințele Anan. Trombitasiu pi opune, că
opulu „Viti’a cultivata" de Chitu, se nu se tipardsca,
pana ce publicandu-se dein elu 2 tractate mai mo-
mentdse in fdi’a asociatiunei, nu se va dobândi pre
bas’a acestora, parerea barbatiloru de specialitate me-
ritulu lui, si nu se voru emendă defectele-i formali.
După lămuriri mai îndelungate, avendu in vedere, ca
tipărirea opului s’a decisu in adunarea generala pre-
cedente, se votăza 400 fl. pentru tipărirea opului
incredintiendu-se comitetului Îndreptarea defectelcru
lui formali.

     XXXII.         Cassariulu asociat. Const. Stezariu cere,
că cele 200 fl. v. a. antecipate repausatului studente
de filologia la univ. dein Gratiu Petru Deheleanu,
cari in ratiociniele asoc. obvinu că active, se se sterga.

     Cererea se incuviintiăza.

     XXXIII.         Presiedintele anuntia Q depesia de fe-
licitare venita dela romanii dein Fagarasiu si pro-
vincia.

     Cetindu-se se iă spre plăcută cunoscientia.

     Presiedintele dechiara siedinti’a de închisa la 7

— 227 —


<5re d. a., anuntiandu siedinti’a urmatăria-pre mane
la 9 ăre a. m. D. U. S.                         •’

Siedinti’a III. din 12. Augnsln 1876.

     XXXIV.          Presiedintele deschidiendu siedinti’a la
9 dre a, m. dă cetire epistolei dlui loanu Croitoru
Szabă din Trie, dto 7. Augustu, prin care saluta
adunarea si tramite 5 fl. tacsa de membru.

     Se iea spre scientia.

     XXXV.          Presiedintele respunde la interpelatiunea
de eri a dlui Rubinu Patitia, că din remasulu Sa-
binei Tobias din Abrudu pan’acf n’a intratu nimica
in cass’a asociatiunei.

     D. R. Patitia face in urm’a respunsului dăue
propuneri, un’a la memoratulu lasamentu alu Sabinei
Tobias, — alta la unu asemenea lasamentu alu re-
pausatului D. Telechi dein Abrudu, cerendu a se
îndrumă comitetulu se faca pașii necesarii pentru
asecurarea intereseloru asociatiunei.

     D. Macelariu se mira cumu pdte afirmă dlu Patitia,
că in testamentulu acela ar’ fi Ocurendu numele a-
sociatiunei, pre candu elu in realitate suna despre
scăl’a reala dein Abrudu.

     Presiedintele promite, că precumu in alte cause,
asia si intr’acestea va face pașii de lipsa pentru ase-
curarea drepturiloru asociatiunei.

     Luandu-se dechiaratiunea presiedintelui spre scien-
tia,< se trece la ordinea dilei. r

; XXXVI. Presidiulir aduce la cunoscintia epis-
tol’a dlui T. Cipariu dto 2 Aug.' 1876, prin care da
spresiune profundei sale recunoscintie pentru scrisdrea
ce i s’a adresatu dein partea adunarei generale dela
Regiuni^

     Se iea spre scientia.

     XXXVII. Se da cetire epistolei dlui Gr. Baritiu
ddto 5. Aug. 1876, prin care’si cere demisiunea dein
postulu de secretarii) I. alu asociatiunei si dispensa-
rea sa cu 31. Dec. a. c. dela redactarea fdiei „Tran-
silvani’a. “

     Presiedintele întreba, dăca voîesce adunarea a
intră numai decătu in desbaterea meritoria a lucru-
lui, său doresce a o arnană pana candu se va des-
bate moțiunea relativa la fdi’a asociatiunei. Dn. E.
Macelariu propune, că dimisiunea dlui G. Baritiu se
nu se primăsca, ci se fia rogatu a remană si mai
încolo secretariu primăria alu asociatiunei.

     Dn. A. Trombitasiu e pentru amanare, asemenea
dr. Puscariu, dr. Barcianu si Comsia.

     Cadiendu propunerea de amanare, se primesce
cu votu unanima propunerea dlui E. Macelariu.

     XXXVIII- Presidiulu face cunoscutu dlui G.
Baritiu conclusulu adunarei, rogandu’lu a remană si
mai departe secretariu si redactoriu.

     Dn. G. Baritiu dtechiara, ca de-si a duce re-
dactiunea in modula de pana aci, ii este sarcina abia
suportabila, totuși se supune vointiei generale.

     Se iea spre plăcută scientia.


      XXXIX. Se pune la ordine raportulu comisiu-
nei pentru moțiuni. Raportonulu dr. Aur. Isacu.

      Dispositiunile comitetului pentru întărirea ale-
gerei membriloru onorari a dd. I. Riureanu si N, Ra-
covitia dein Romani’a, castigata dela gubernu; mai
departe pentru castigarea dreptului de traducere alu
opului „akirăly fbldi viszonyok ismertetăse" de Jakab
Elek; in fine dispusetiunile in privinti’a distribuire!
stipendieloru si a ajutărialoru, — la recomandarea
comisiunei.

      Se ieau spre scientia.

      XL.        In privinti’a dispusetiuniloru comitetului
centrale făcute in caus’a constituire! despartiemețjte-
loru, comisiunea propune, că laanduse la cunoscintia,
comitetulu se mai staruiăsca a se constitui si despar-
tiementele dein Zarandu , Siomcut’a, NaseCidu, Bi-
striti’a si Mediasiu.

      Se primespe.

      XLI.       Comisiunea propune, că pașii facuti de
comitetulu centrale, pentru incassarea tacseloru re-
stante, se se iea la cunoscintia, subcomitetele inse
se fia provocate a solicită de nou respunderea tacse-
loru.

      Se primesce.

      XLII.       In caus’a realisarei cunoscuteloru pro-
puneri ale dlui L. Vajda, comisiunea opiniunăza, că

      a)      in respectulu eternisarei memoriei barbatiloru
binemeritati ai natiunei, comitetulu centrale, conforma
midiulăceloru si impregiurariloru, se fâca dein tempu
in tempu propuneri concrete si esecutabile;

      b)      cu privire la crearea unei literaturo popularie,
dispusetiunile comitetului se se iea spre scientia; '

      c)      referitoriu la conclusele despre pașii ce ăru
fi a se face in privinti’a imbunatatirei sdrtei poporu-
lui romanu dein munții apuseni, comisiunea propu-
nendu a se luă la cunoscintia pașii de pana acumu
ai comitetului, recomenda, că in interesulu amelio-
rare! sărtei scăleloru romtftie alesu dein munții apu-
seni, se se doteze cu suma mai însemnata bugetulu
scăleloru misere, si se se defiga onorarie pentru in-
vetiatorii , cari demustra progrese Învederate in ori
ce ramu amintita in propunerile dlui Vajda.

      D. I. Popescu propune adausulu, că comitetulu
se faca pre venitoria si propuneri de a se publica con-
curse pentru cârti.

      Se primesce.                            ,

      XLIII. D. R. Patiti’a propune, in legătură cu
acestea, că se se decidă in principiu infiintiarea unei
scăle de fetitie in Câmpeni sub auspiciele asoc. si
ale reuiiiunei femeiloru rom. dein Brasiovu.

      Se primesce.

      XLIV. Pașii facuti de comitetu spre a se pune
in relatiune reciproca cu alte societăți literarie, la
propunerea comisiunei.

      Se iau spre scientia.

      XLV.        Dispusetiunile făcute cu privire la lega-
tele si lasamentele de nou câștigate, specificate iu
rapprtulu generale alu comitetului.


38*

— 228 —


     Se ian spre plăcută scientia.

     XLVI. D. R. Patitia arata, că unu jurista cu
numele Subesianu a pusa de erede eventuala asocia-
tiunea si promite copi’a testamentului.

     Spre scientia.

     XLVII. încercarea comitetului de a dă impulsu
productiunei literarie prin anunciarea de nou a doue
premii, unulu pentru unu opu de agricultura si altulu
de igiena poporala, la propunerea comisiunei,

     Se iea spre scientia.

     XLVIII. Procederea comitetului facia de stipen-
distîi M. Munteanu si Al. Gai’a, cari nu au tramisu
cuietantiele pentru căte o rata dein stipendiulu loru,
dein care causa acele rate suntu retienute in cass’a
asociatiunei; — apoi indemnitatea ceruta in privinti’a
superogateloru făcute cu solvirea tacseloru de inser-
tiu nea a publicariloru asoc. in „Gaz. Trans." si cu
solvirea competintieloru după legatulu lui I. Piposiu,
la propunerea comisiunei,

     Se iea spre scientia si indemnitatea ceruta se
aplăcidăza.

     XL1X. Comisiunea recomenda, că șolvirea ante-
cipatiunei de 343 fl. 99 cr. dati canonicului Vasiliu
Popa, pentru depararea unora pasive ale lasamen-
tului loanu Galianu, se se incuviintieze.

     Se primesce.

     L. Comisiunea propune a se luă spre scientia
partea raportului generale alu comitetului centrale
privitdriă la starea bibliotecei.

     Se primesce.

; LI. In privinti’a acelei parti a raportului gene-
rale, care atinge activitatea mărginită a subcomite-
teloru, si in legătură cu acăst’a facia de moțiunea
de același obiecte a dlui profesorii Comsi’a, comissiunea
afla pedec’a in § 20 alu regulamentului si propune
alegerea unei comissiuni, care pan’ la urmatdrea adu-
nare generala se revedia regulamentulu, si pre bas’a
decentralisarei, se faca prtBpuneri modificatdrie.

     D. Comsi’a motivandu’si propunerea doresce:

     a)       ștergerea § 20, 17, 27 dein regulamentulu
actuale, cari pretindu, că subcomitetele se tramita.
comitetului centrale procesele verbali si banii incursi
in tdta lun’a.

     b)       pastrarea tacseloru la despartiemente si sub-
sternerea loru comitetului centrale numai la finea
anului, său candu ar’ trece preste 100 fl.; ăr’ sum-
mele incurse deia membrii ajutători se remana la dis-
positiunea despartiementeloru.

     D. G. Baritiu sustiene alegerea unei comissiuni,
care se prepare Gestiunea atatu de momentdsa a re-
visiunei regulamentului, pre adunarea procsima, si
obiectulu se se pună in program’a adunarei, conforma
repetiteloru concluse ale asociatiunei.

     DD. Gaietanu si Secul’a propunu a se îndruma
comitetulu centrale se presente adunarei generale ur-
matdrie unu proiecta de modificare a regulamentului
si spre acestu scopu a se predă comitetului si pro-
punerea dlui Comsi’a.


     D. Preda propune a se decide mai antaiu, că
dre adunarea afla necesaria revisiunea regulamentului ?

     Punendu se la votu, adunarea recundsce necesi-
tatea revisiunei, si spre acestu scopu alegerea unei
comissiuni, care s,e conste dein trei membri si carea
fara restrictiune, revediendu regulamentulu, se si faca
propunerile sale Ia tempu, peutru că comitetulu cen-
trale se le pdta suscepe in program’a. procsimei adu-
nări generale.

     LII. D. I. Hanni’a propune a se alege in co-
misiunea revedietdria dd. Comsia, dr. Hodosiu si I.
Popesc u.

     Adunarea ii alege prin aclamatiune.

     LIII. In privinti’a motiunei d. dr. Barcianu, pen-
tru emiterea unei comissiuni, care se afle midiuldcele
oportune pentru ajungerea mai usidra si cu mai
muitu succesu alu scopului intenționata de asociat,
prin edarea fdiei sale, comissiunea in legătură cu
propunerea dlui I. Popescu (XV) propune a se ese-
cută conclusulu adunarei generale deia Brasiovu p. 15,
despre constituirea sectiuniloru scientifice; spre acestu
scopu se se provdce membrii asociatiunei a se în-
scrie, cei ce voiescu, in vreun’a dein secțiuni, si irldata
ce se voru fi inscrisu pentru o sectinne celu pucinu
trei membri, aceea se se si constitue, ăra pentru
înlesnirea intrunirei tnembriloru se se eldce in bugetu
o suma anumită.

     Adunarea primesce propunerile comissiunei si
spre scopulu realisarei loru, deschide, comitetului unu
credita fie 500 fl. v. ,a. .                      ■

     LIV.Raportoriula comissiunei bugetarie An.Trom-
bitasiu, propune a se votă cele 40Q:fl. onorariu pen-
tru secretariula I. si 700 fl. subventiune peutru fdi’a
asociatiunei, a caroru votare se relegase la deciderea
asupra infientiarei sectiuniloru scientifice.

     Se addpta mai in unanimitate.

     LV. Totu raportorulu comissiunei bugetarie pro-
pune a se votă 300 fl. remuneratiune pentru secre-
tariulu Il-lea, care asemenea se amanase.

     Se primesce.

     LVI. Raportorulu comissiunei bugetarie revine
asupr’a cererei dlui T. Ciontea, spre a i-se incuviintiă
unu ajutoriu de 150 fl., pentru a potd depune cen-
sur’a de profesoru.

     Se decide a i se da 100 fl. ajutoriu si 50 fl.
imprumutu.

     LVII. La propunerea dlui dr. Gr. Silasi de a se
dă reuniunei sodaliloru romani dein Clusiu dre-care
subventiune dein sum’a pentru ajutorie, comissiunea
propune a se recomendă comitetului spre posibil’a
luare in consideratiune.

     Se primesce.

     LVIII. Presidiulu arata, că dein caus’a scurtimei
tempului disertatiunile dloru dr. Hodosiu si Petrascu
nu se potu tiend, invita inse pre auctorii se le predea
a se tipări in fdi’a asoc. Aceea’si propune dlu G. Ba-
ritiu in privinti’a cuventului tienutu de dlu Z. Boia

229 —


cu ocasiunea celebrare! parastasului pentru metropo-
litulu de fericita memoria Andreiu br. de Siagnn'a.

     Se primesce cu observarea, că d. dr. Hodosiu
’si reserva tipărirea disertatiunei sale, eventuala-pre-
legerea ei in adunarea generala urmatdria.

     LIX. Presidiulu arata, că in urma abdicerei se-
cret. IL d. V. Romanu, au substituita pre d. dr. Dan.
P. Barcianu, care inca si-a datu demissiunea, invita
adunarea se iea in consideratiune propunerea comi-
siunei pentru moțiuni, de a se alege secret. II. defi-
nitivu.

     Adunarea incredintiâza presidiului implerea acestui
postu pre calea substituirei pana la procsim’a adu-
nare generala, candu are a se re’nof intregu comitetulu.

     LX. D. I. Popescu propune, câ Emiliu Picot,
eruditulu profesoru la scdl’a de limbele orientali in
Parisu, in virtutea meriteloru cascigate prin scrierile
sale relative la limb’a si istori’a Romaniloru, parte
publicate, parte in cursu, de a se publicâ, se se nu-
mâsca in semnu de recunoscintia membru onorariu
alu asociatiunei ndstre.

     Dlu G. Baritiu spriginesce propunerea, dandu
lămuriri asupr’a importanteloru scrieri ale dini Picot.

     Adunarea primesce propunerea in unanimitate
suscependu cu bucuria pre d. profes. E. Picot intre
membrii onorari a-i asociatiunei.

     LXI. Presidiulu anuntia, că a intratu o chartia
dela dlu dr. Iac. Brendusianu, prin care se propune,
câ adunarea generala procsima se se tiena la Blasiu.

     Adunarea generala procsima se decide a se
tiend la Blasiu in l-a Domineca dein Augustu c. n.

     LXII. Presidiulu invita adunarea a alege o co-
misiune de 5 membri pentru verificarea proceseloru
verbali ale siedintieloru II. si IlI-a.

     Se alegu dd. Anani’a Trombitasiu, Zacb, Boiu,
I. Hanni’a, I. Popescu si dr. losifu Hodosiu, invitan-
du-se toti membri, cari voru mai fi in locu, a se
presentâ, pentru verificare.

     Cu acestea agendele adunarei generali fiindu
finite, presiedinteîe dechiarandu adunarea generala
de estu-tempu inchîaieta, multiamesce membriloru adu-
narei pentru zelulu doveditu si cu acâst’a ocasiune
intru înaintarea intereseloru asociatiunei; âra d. G.
Baritiu respica presidiului multiamitele adunarei pen-
tru bun’a conducere. D. C. M. S.

     lacobu Bolog’a mp. Dr. Gregoriu Silasi mp.

presiedinte.                   notariu ad hoc.

Augusta Horsia mp.

notariu ad hoc.

     Cetindu se procesulu verbale alu siedintiei II. si
III. se dechiara verificatu.

     Datu in Sibiiu la 14 Augustu st. n. 1876.

     lacobu Bolog’a mp. presiedinte.

E. Macellariu mp. Simeone Balinth mp. I. Han-
ni’a mp. Dr. II. "Puscariu mp. G. Baritiu mp. I. Po-
pescu mp. V. Romanu mp. Engeniu Brote mp.

Dem. Comsi’a mp.


        Documente historice din 1848 et 1849. Seri’a a 2-a.

(Urmare.)

     6.       Alta proclamatiune a principelui Windischgrătz in
contr’a Kossuthianiloru, scrisa in terminii cei asprii si hostili,
in care ’i infera cu epithete de nerusinati, mincinoși, insiela-
tori, criminali, tirani, carii sunt deciși a omori pe celelalte
nationalitati (die Nationalitătenvernichter), precumu in ade-
veru asia a si fostu. O publicamu in ambele limbi in care
o avemu.

Proclamat ion.

     An der Spitze einer treuen und tapfern Armee, vor
welcher das Rebellenheer nach empfindlichem Verluste allend-
halben geflohen, bin ich in der Hauptstadt Ungarns eingezogen.
Vor aliem will ich den biedern Landbewohnern der bis jetzt
besetzten Gegenden, die mir die unzweideutigsten Beweise
ihrer Treue und Anhănglichkeit an ihren Herrn und Kbnig
an den Tag legten, meine volle Anerkennung aussprechen.
Sie haben den hohen Zweck meiner Sendung anerkannt.
Nicht Uriterdruekung ist mein Ziel, mein Wirken ist nur
gegen das hbchst Verbrecherische Treiben jener Rebellen
gerichtet, die in ihrer Frechheit mit allen Mitteln der Liige,
des Truges jind der Verfiihrung auf den Umsturz des mehr
denn achthundert Jahre zum Ruhm und Wohl der Nation
bestandenen Throrjes hingearbeitet — die angestammten Rechte
der in Ungarn wohnenden fremden Nationalităten vernichten
— das so reich gesegnete Land durch Ueberschwemmung mit
grbsstentheils ungesetzlichem Papiergelde verarmen wollen und
dieses gesetzlose Verfahren durch Mitnahme der Bankpoten¹
Presse im tollen Uebermuthe noch fortzusetzen beabsichtigen,
die heilige Krone St. Stephans mit frecher Hand raubten
und um das Mass ihrer Verbrechen voii zu machen, das seit
drei Jahrhunderten mit Oesterreich im friedlichen Verbande
lebende Ungarn — von Oesterreich durch die verwerflichsten
Mittel loszureissen suchten, um iiber das zerriittete Land
nach Willkiihr herrschen zu kbnnen.

     Ein so frevelhaftes Beginnen musste an der Treue und
Tapferkeit der’Armee, dem gesunden Sinne der Lăndbewohner
scheitern. Ich erwarte dieselben Gesinnungen bei den Be-
wohnern von Ofen und Pest zu finden. Die Her'stellung der
so sehr gefâhrdeten Ordnung und Ruhe, die Begriindung
einer geregelten fiir alle Nationalităten gleichen Freiheit,
das Aufbliihen und die Wohlfahrt Ungarns im innigen Bru-
derbunde mit den iibrigen Theilen der Monarchie, ist der
erhabene Zweck unseres a. g. Kaisers und Kdnigs, — Ver-
nichtung der Rebellen, Schutz und Hilfe den treuen Unter-
thanen Sr. Majestăt mein Losungswort. Ich verheisse jedem
Gutgesinnten Schutz und Sicherheit seiner Person und seines
Eigenthums, doch erklăre ich eben so offen, dass ich die
Rebellen mit unnachsichtlicher Strenge verfolgen werde.

     Bewohner von Ungarn! Mit der Unterwerfung der Haupt-
stadt ist der letzte Moment eingetreten, in welchem es den
iibrigen Theilen des .Landes vergbnnt ist, ihre Ruckkehr
unter die gesetzliche Gewalt des Kdnigs freiwillig anzumelden.

     Ich erwarte die Unterwerfungs-Erklărungen sămmtlicher
Bewohner in kurzester Zeit und ermahne alle Bewohner des
Landes, alle verfiihrten Streiter, die Waffen zu strecken, um
unverweilt an ihren friedlichen Heerd zurtickzukehren und

— 230 —


den durch mich sm erlassenden Befehlen des gesetzmăssigen
Kbnigs wiilig zu gehorchen. Nur so wird es mir mbglich
sein, die Gnade des Kiinigs fiir die bethorten Werkzeuge
der Rebellion anzuflehen.

      Ich hoffe mit Zuversicht, dass die Mehrzahl der Be-
wohner Ungarns zur Erreichung des hohen Zieles unseres
a. g. Kaisers und Kbnigs pflichtmăssig mitwirken werde.

      Hauptquartier Ofen, am 7. Janner 1849.

Alfred Fiirst zu Windisch-Grătz,

                            k. k. Feldmarschall.

Proclamati o.

      Egy hiv es vitez sereg elen, melly elott a lâzadok cso-
portjai, miutân tetemes csapâsokat szenvedtek, mindeniitt
megfutamodtak, Magyarorszâg fbvârosât megszâllottam. Min-
denek elott az eddig âltalam megszâllott orszâg reszei la-
kosainak, kik az b Urokhoz es Kirâlyukhoz viseltetett hiv-
seg'iknek es vonzalmuknak ketsâgtelen tanusâgât adtâk, tel-
jes elismeresemet ez ditai nyilvânitom. Ok az en kiildetd-
semnek magas czeljât tbkeletesen felfogtâk. Nem elnyomâs
az en czelom: mlikbdesem egyediil a’ lâzadoknak azon isten-
telen vetkes merenye ellen van irânyozva, kik a’ hazugsâg,
âlnoksâg 6s csâbitâs minden eszkbzeivel a’ tobb mint nyolcz
szâz even ât’ a nemzet j avara es dicsosegere fenâllo kirâlyi
szeknek megdbntesere szemtelentil es vakmeron tbrekedtek,
— a’ Magyarorszâgban letezo idegen nemzetisegeknek veliik
sziiletett jogait megsemisiteni, — az olly gazdagon megâldott
orszâgot a’ tobbnyire tbrvenytelen papirpenzeli elârasztâssal
tbnkre juttatni igyekeztek, — es ezen tbrvenytelen eljârâsukat, '
a’ bankjegyek sajtbjât magukkal elyiven, bbsziiltsegiikben
meg folytatni is szândekoljâk, — sz. Istvân koronâjât szent-
sâgtelen kezekkel elraboltâk, — âs hogy gonoszsâguknak
merteket betoltsek, a’ mâr hârom szăzadon ât Osztrâk biro-
dalommal bâkes szbvetsegben letezo Magyerorszâgot attol
a leggyalâzatosabb modokkal elszakasztani tbrekedtek, hogy
a felzavart orszâgon bnkenyiik szerint uralkodhassanak.

      Illy istentelen szândeknak a sereg vitâzsegen es hiv-
segen, ’s az orszâg lakosainak jozan ertelmen hajotbrest
szenvednie kelle. Remellem, hogy Budapest lakoinâl ugyan-
azon erzelmeket tapasztalandom. Az olly igen megbomlott
rend es csendnek belyreâllitâsa — minden nemzetisegekre
egyenlben kiterjesztendb szabadsâgnak megalapitâsa, — Ma-
gyarorszâgnak a monarchiânak tobbi reszeivel legszorosabb
testveri kapcsolatban leendb telvirâgzâsa es boldogitâsa —
legkegyelmesebb Csâszârunk es Kirâlyunknak .magas czelja,
jelszavam: a lâzadbk megsemmisitese —• segitseg es vâdelem
d Felsege hii alattvaloinak. Minden jo erzelmiieknek sze-
mely ds vagyon bâtorsâgot es oltalmat igcrek — egyszers-
mind azonban nyiltan kijelentem, hogy a lâzadokat legke-
meletlenebb szigorusâggal iildbzendem.

      Magyarorszâg lakoi 1 a fbvârosnak elfoglalâsâval azon
vegsb idbpont beâllott, mellyben az orszâg tobbi reszeinek
is a tbrvenyes kiralyi hatalom alâ leendb visszateresiiket
bnkenyt feljelenteni meg szabadsâgukban âll.

      Minden lakosoknak hodolâsi nyilatkozatukat a legrb-
videbb ido alatt elvârom, es felszolitom az orszâg minden
lakoit, minden elcsâbitott fegyvereseit, hogy fegyvertiket le-


teven, minden kesedelem nelkiil bekes lakukba visszater-
jenek, es az âltalam kiadando tbrvenyes kirâlyi parancsoknak
minden keszseggel engedelmeskedjenek- Csak igy leend ne-
kem lehetseges a lâzadâs elcsâbitott eszkbzei szâmâra a Kirâlyi
kegyelemert kbnybrbgni.

      Teljes bizodalommal remenylem, hogy Magyarorszâg
lakâinak tbbbsege legkegyelmesebb Csâszârunk es Kirâlyunk
e magas czelja elerescre kbtelessegiik szerint seged kezeket
nyujtandanak.

      Kelt Budai tâbori fbhadiszâllâsomon Januârius 7-en 1849.
      Herczeg Windisch-Grătz Alfred,
      csâszâri kirâly Tâbornagy.



7.      Proclamatiunea cumplitului comissariu Lad. Csâny catra
sasi si catra romani, emissa indata după esirea 6stei impe-
ratesci dein Transilvani’a in Munteni’a. In acest’a elu ame-
nintia pe romani si cu furcile.

Aufruf an die sâchsischen und walachischen
       Dorfsbewohner auf dem Kbnigsboden.

      Der vereinte osterreichisch-russische Feind ist von dem
Kbnigsboden vertrieben, und so zeigt sich in Siebenburgen,
an dem Schauplatze so vieler Grăuel, nur noch auf dem
kleinen Raum der Karlsburger Festung ein Feind.

      Sachsen, Walachen, die Ihr auf dem Lande mit dem
Ackerbau beschâftigt, weder von den Geheimnissen der Um-
triebe, noch von den Plănen der Verrăther unterriehtet waret,
daher Euch leichtsinnig durch hinterlistige Verfuhrer atif
Irrwege leiten liesset, — Ihr kbnnt jetzt sehen und erfahren,
dass Ihr nichts als Werkzeuge der Stâdter, der reicheren
ehrgeizigen Biirger, eigenniitziger ătnter- und gewinnsuchtiger
Abentheuerer, und der iiber den Verlust der Zelmten rache-
briitenden Geistlichkeit waret.

      Sachsen, Walachen ! Euere Schuld ist gross — sie ist
jene der Untreue gegen das Vaterland, aber verzeihlicher als
die Schuld Derer, die Euere Leidenschaften aufstachelnd,
Euch verfiihrt haben. Kehret daher um auf den Pfad des
Gesetzes — damit Ihr der Wohlthaten, die das vereinigte
Vaterland liber Euch in den heilsamsten Gesetzen verfiigt,
je eher theilhaftig werden kbnnt. Diese Gesetze befreien
Euch von den liber Euch und Euere Kassen gewalteten
driickenden Herrschaft der Stâdte, betheiligen Euch mit dem
nach billigem Massstabe festgesetzten Wahlrechte, und er-
heben Euch zum Genusse der heiligsten Rechte der Menschheit.

      Einige unter Euch, besonders Walachen sind aus Furcht
vor der strafenden Gerechtigkeit entflohen. Sie werden hier-
mit zur Riickkehr ermahnt, und es wird ihnen, vermbg ge-
genwărtiger Verordnung, zur Pflicht gemacht, um so gewisser
riickzukehren, da sie sonst als treubriichige und wieder-
spenstige angesehen und im Verhaftungsfalle die strengste
kbrperliche Strafe, die von Einkerkerung bis zur Hinrich-
tung ausgedehnt wird, zu erwarten haben, und ihre Giiter
fiir den Staat in Beschlag genommen werden.

      Hermannstadt, den 26. Mărz 1849. .

Ladislaus Csăny,

bevollmăchtigter Ober-Landescommissâr.

231 —


      8.       Publicatiunea despre legea marțiala si stataria votata
de conventulu revoluționarii! in 13 Febr.

      Az egyesiilt haza torvânyhozd testiiletenek folyâ ev
Februar 13-ăn hozott hatârozâsâban foglalt — a rbgtbn itelo
hadi es polgări birâsâgok itelete ala tartozd eseteken kiviil
— meg oda soroltatnak a kbvetkezok, u. m. rablâs, ■ szânt-
szândekos gyilkolâs, gyujtâs. — Mi is az illeto birosagoknak
kello alkalmazâs vegett tudtul adatik.

      N. Szeben Mârtius 25-ken 1849.

Csâny Lăszld,
Orszâgos teljhatalmu fb kormânybiztos.*)
(Va urma).



        Agricultur’a si comerciulu in Romani’a.

(Fine).
CONSUMATIUNEA.

     Consumatiunea anuala de bucate si alte fructe de campu
se specifica precumu urmâdia:

           1. Grâu ....          720,000 chile.

           2. Secara . .  , .    310,000  „

           3. Porumbu  .  . .  1,700,000  „

           4. Ordin, ovediu sij

           5. Răpiți a .    I             ”

           6. Meiu ....          360,000  B

           7. Fasole si linte . 11,000,000 ocale

           8. Canepa . . . 1,700,000 „

           9. Sementia de inu 700,000 „

         10.  Tabacu (tutunu) 1,200,000 „

         11.  Cartofi .... 10,000,000 „

     Din comparati unea consumatiunei cu productiunea de mai
susu evihe pentru exportu resultatulu urmatoriu:

           1. Grâu ... . 1,600,000 chile**)

           2. Secara ....        60,000 ₙ

           3. Porumbu  .  . .  1,300,000  „

           4. Ordin .  .  . .    200.000  „

           5. Fasole si linte ,. 2,000,000 ocale***)

           6. Tutunu   .  . .    200,000  „


SALINE.


      Salinele României producă anuale 56,000,000 ocale sare
eu aproximația, din cari 40,900,000 ocale usandu-se in consu-
matiunea dilnica, remanu numai 16,000,000 ocale pentru exportu,
si acâsta numai in Serbi’a.

      O avuția de sare in tiâra, atătu de imensa si atătu de fa-
cila esploatarea ei, precumu si cu o mare lipsa de sare iu tierile
limitrofe e de mirare, cumu de nu deschide gubernulu intr’unu
modu utile acâsta sorginte de avuția pentru veniturile statului.

      După dictionariulu statisticu geograficu alu României de D.
Frundiescu, aprobatu de ministeriulu de interne si alu instructiunei
publice, valârea obiecteloru ce se consuma anuala din productiu-
nea tierei, se urca la 325,040,000 lei noui, adeca:


Pentru  bucate in totalu . . . .  .  .  200,000,000 lei noui.

       alte fructe .   .  . • . . .  .   33,000,000  „

   ,, beuturi (vinu, bere si rachiu) .   38,000,000  „

   „  vite taiate .......                40,000,000  „

   „   sare . . .     .  .  .  . . ■ .    4,000,000  „

   ,,  lemne.................... 10,000,000          „

   „   cărbuni .  .    ..................... 40,000  „

325,040,000 lei noui.


      *) In 1849 acestu Csăny inca fu spendiuratu de austriaci.


       **) Chila (miie), mesura de greutate, in care intra 7*/₂
păna la 8 galete (cubulus de Ardealu de câte 64 cupe, de grâu,
papusioiu si alte cerealie si legume pastaiose.


       ***) Oca = 2% punți de Vien’a.


Adaogandu-se aci si obiectele importate
   din străinătate in totalu.................... 90,788^000   „

Sum’a . 415,828,000 lei noui.

      După aceste sorginti, valdrea anuala a obiecteloru expor-
tate, se urca la 198,016,000 lei din bucate, vite, precumu si
din fabricate de carne de vite taiate (pastram’a), cari reparti-
sandu-se evinu:

      a)  Din  bucate...... 146,432,000             lei.

      b)  „    vite taiate         ....    13,800,000 ,,

      c)  „    carne uscata (medieluri)    21,156,000 ,,

Totalu .      181,388,000 lei.

      Comerciulu tierei cu statele învecinate cresce de căti-va
ani di pe di, la care inse au contribuita esențialamidiulâcele de
transporta mai bune si mai accelerate (drumuri de feru si siosele).

      Situati’a geografica a tierei spre sudu, unde se marginesce
cu Donarea, o linia principala de comunicatiune pe apa spre
Orientu, favorisâza asemenea comerciulu cu strainatatea, ceea ce
se atesta prin cele 18 porturi, cari suntu impartite pe Dunăre dela
fruntari’a Austro-Ungariei păna la marea nâgra si repartite pe
urmatdriele districte:

      1)        Iu districtulu Mehedinții: Verciorov’a si Turnu-Severi-
nului cu stati a liniei ferate, si Grui’a.          ' . ' ,

      2)       In distr, Dolju: Calafatu (vis ă-vis Vidinu) si Bechetu.

      3)       In districtulu Romanatiu: Islasu.

      4)       In districtulu Teleormanu: Turnu-Magurele si Zimnicea.

      5)       In distr. Vlasc’a: Giurgiu cu stati’a liniei ferate.

      6)       In distr. Ilfovu: Olteniti’a.

      7)       In distr. lalomitț’a: Știrbei (Calarasi) si Gur’a lalomitii.

      8)       In distr. Brail’a: Brail’a cu stati’a liniei ferate.

      9)       In distr. Covurluiu: Galați.

      10)      In distr. Ismailu: Reni, Ismailu, Chili’a si Vilcovu.

      Prin ambele porturi Brail’a si Galați se midiulocesce ecs-
portiilu productelofU pe măre. (Notitie statistice).

                                  I.           V. Masaloup,
                       inginera civila, exingineru alu oonâisiunei
                       europene a Dunărei.



Nr. 310-1876.

CONCURSE.

      Pre bas’a bugetului preliminată pre anulu 187%, dein
partea adunarei gener. ,a asociat trans. tienute la Sibiiu in
10—12. Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII, se publica prin
acest’a concursă la urmatdriele stipendiat

      1)      La unu stipendiu de 300 fl. v. a. deștinatu pentru
unu teneru, carele a absolvitu scâl’a comerciale șecUndaria. si
voiesce asiu completa studiale la vreo academia comerciala.

      2)      La'2 stipendia de câte 70 fl. v. a. pentru 2 ascul-
tători de scolele reali dein patria.

      3)      La 2 stipendia de cate 70 fl. v. a. pentru 2. tineri,
carii cerceteza scol’a comerciale inferiora.

      4)      La unu ajutoriu de 20 fl. v. a. deștinatu pentru gim-
nasisti si realiști dein fundatiunea studiosului de a V. clase
gimn. Emiliu Dionisiu Basiota Motiu-Dembulu dein Abrudu^
cu observarea, câ conformu litereloru fundationali, la obtie-
nerea acestui ajutoriu voru ave preferintia studentii dein
munții apuseni ori dein fostulu districtu alu Naseudului-

      Terminulu concursului se defige pre 31 Oclobre a. C. C- n.

      Concurentii la amentitele stipendia au se-si substerna
incâce concursele loru, pana la terminulu indigitatu, prove-
diute cu atestatu de botezu si de paupertate si cu testimo-
niulu de pre semestrulu alu Il-lea alu an. scol. 187%.

      Dein șiedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei trans.
•tienuta in Sibiiu la 19. Sept. 1876.



      Pre bas’a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein
partea adunarei gener. a asociat, trans. tienute la Sibiiu in

— 232 —


10 - 12. Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII, se publica prin
acăst’a concurau:

       La unu stipendiu de 60 fl- v. a destinata pentru unu
elevu dela vreo scola de agricultura dein patria, cu termi-
nulu păna in 31. Octobre c. n. 1876.

       Concurentii la amintitulu stipendiu au se-si tramita con-
cursele loru păna la terminulu indigitatu, provediute cu ate-
statulu de botezu si de paupertate, cu testimoniu despre ab-
solvarea, celu pucinu a scolei elementarie, cumu si se dove-
ddsca, cumu-că sciu portă in genere economia, după cumu e
indatinata in tidr’a ndstra. Se recere, că concurentii respe-
ctivi se fia ajunsu alu 16-lea anu alu etatiei.

       Dein siedinti’a ordinaria a comitet, asociat, transilvane,
tienuta in Sibiiu la 19. Sept. 1876.



       Pentru conferirea unui stipendiu de 60 fl. v. a. desti-
nata pentru unu ascultatoriu de pedagogia in respectivulu
institutu gr. or. dein Sibiiu, se publica prin acest’a concursu
cu terminulu pan' in 31 Octobre c. n. 1876.

       Concurentii la amentitulu stipendiu, au se si tramitia
incâce concursele pana la terminulu indigitatu, provediute cu
atestatu de botezu si de paupertate, cum si cu testimoniu
scolastecu de pre semest. II. alu anului scolastica 187%.

       Dein siedinti’a ordinaria a comitetului asociat, transil-
vane, tienuta in Sibiiu la 19. Septembre 1876.



       Pre bas’a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein
partea adunarei generali a asociatiunei transilvane tienuta
la Sibiiu in 10 — 12 Augustu a, c. sub Nr. prot. XXVII, se
publica prin acest’a concursu la urmatoriele ajutoria:

       1) La 6 ajutoria de cate 25 fl. v. a. pentru șodalii de
meseria cualificati de a,se face măiestrii.

       2) La 20 ajut6ria.de cate 12 fl. 50 cr. v. a. pentru in
vetiaceii de meserii.

       Terminulu concursului se defige pre 31 Oct. c. n. 1876.

       Concurentii la ajutor iele amintite au se-si substerna
incdce concursele loru pana la terminulu indigitatu, prove-
diute incatu pentru sodali cu atestatu de botezu si de por-
tare morala, cum si cu adeverintia despre aceea, că suntu
cualificati de a se face măiestrii, er in cațu pentru invetiacei,
concursele respective pre langa atestatulu de botezu si de
■portarea morala, se fia provediute si cu adeverintia dela
maiestrulu respectivu, despre desteritatea si diliginti’a in măie-
stria, cu carea se ocupa.

       Dein siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei tran-
silvane tienuta in Sibiiu la 19. Septembre 1876.



       Pre bas’a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein
(>artea adunarei generale a asociatiunei transilvane, tienuta
a Sibiiu in 10—12 Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII, se
publica prin acdst’a concursu:

      La 2 premia de cate 20 fl. v. a. pentru invetiatorii
romani, carii se distingu in pomologia si in instrucțiunea prac-
tica a pomaritului.

      Terminulu concursului se defige pre ,31 Octombre c. n. a. c.

      Concurentii la amintitele premia au se-si dovedesca
progresulu si distinctiunea in specialitatea pomologica, prin
atestate demne de t6ta credinti’a, atatu dela direcțiunile sco-
larie, catu si dela oficiale comunale respective.

      Dein siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei; tran-
silvane, tienuta la Sibiiu la 19 Septembre 1876.

lacobu Bolog’a,

presiedinte.

pentru secret,

V. R u s u.



ad. Nr. 305/1876.

Consemnarea
membriloru ordinari vechi si noui, carii au splvitu tacsele
prescrise, cu ocasiunea adunarei generale a asociatiunei tran-
silvane, tienuta la Sibiiu in 10—12 Augustu 1876.

Membri fundatori.

A)  Membrii pe vietia.

      Dela dnii Amosu Francu, jude regescu in Miskoltiu 1
obligațiune a bancei Trans. 100 fl. — Sigismundu Borlea,
advocatu in Bai’a de Crisiu 1 obligațiune a bancei Trans.
100 fl. — Georgiu Secula, advocatu in Bai’a de Crisiu 1
obligațiune a bancei Trans. 100 fl. — Servianu P. Barcianu,
asesoru la tabla reg. in M. Osiorheiu in 1 obligațiune de
stătu 100 fl. — In oblig. 400 fl.

                B)  Membrii ordinari:
                a) tacse restante si curente.

      Dela dnii lacobu Brandusianu, advocatu in Blasiu pre
187% si 187% 10 fl. — Nicolae Barbu advocatu in Alb’a
luli’a pre 187’/₂ si 187% 10 fl '—’ T. Moldovanu Bucsia,
economu in Mediasiu pre 187% 5 fl. — Dr. Avrama Tincu,
advocatu in Orestia pre 186% pana 187% 40 fl. — loanu
Siandru, asesoru in Sighisiora pre 187% si. 187% 10 fl. —
Simeonu Balintu, prot, in Rosi’a pre 187% si 187% 10 fl.
— Augustinu Horsi’a, not. publicu in Sigbisior’a pre 186%
si 186%O 10 fl. - loanu Motiu, jude regescu in Dev’a pre
187% si 187% 10 fl. — lustinu Adamoviciu, comerciante
in Bai’a de Crisiu pre 187%, % si % 15 fl. — Mihailu
Cirlea, concipistu in Aib’a luli’a pre 187% 5 fl. — Rubinu
Patitia, asesoru in Alb’a luli’a pre 187% 5 fl. — Teodoru
Popu, advocatu in Bai’a de Crisiu pre 187% 5 fl. — Petru
Fagarasiu, notariu in Zamu pre 187% si 187% 10 fl. —
Victoru Rusu, profesoru in Clusiu pi-e .187% 5 fl.

b) membrii noui.

      Dela dnii Dr. loanu Neagoe in Micasas’a pre 187% 5 fl.
— Nistoru Manciu, clericu absoluta dein Ocolisiulu mare pre
187% 5 fl. — Dr. Aurelu Isacu, advocatu in Clusiu pre
187% 5 fl. — loanu Orga, vice-rectoru in Blasiu pre 187%
5 fl. — Moise Boieriu, directoru in Sibiiu pre 187% 5 fl,
— loanu Stefanescu, economu in Cudjiru pre 187% 5 fl. —
Georgiu Munteanu, preotu in Vistea infer. pre 187% 5 fl.
— Parteniu Cosm’a, advocatu in Sibiiu pre 187% 5 fl.


Pentru fondulu academiei.

     Dela dn Petru Mezei, preotu in Ocolisiulu mare 50 fl.

     Sum’a obl. 400 fl. si 240 fl. bani gata.

      P. T. Dela dnii dr. loanu Mog’a in Sibiiu pre 187% 5 fl.
— loanu Croitoria Sabo parochu in Trie pre 187% 5 fl.

     Sibiiu 21 Sept. 1876. .

Dela secret, asoc. trans.




       La fondulu acociatiunei n6stre au intrata dela 26. luliu
păna la 19. Sept. a. c. taxe dela membrii precumu nu s’a
vediutu de vreo trei ani incdce. Fiindu listele lungi, in cătu
nu mai incapu in acestu Nr., remane că se le publicamu in
Nr. 21 pe t6te dint’ru-odata, inpreuna cu processele verbali
alu comitetului luate in Sept.

      Totu atunci vomu da si una bibliografia interessanta.


               Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi a Rfiuier & Kamner.