----------- K'-'⁵ Acăsta f6ia ese $ cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru neinembrii 3 fr. > ' ■ Pentru_strainalate 1 galbenii cu porto , fe ------------:--:-- A Abonamentulu se {> face numai pe eate 1 anu intregu. Se abon&iia la Corni- tetuln asociatiunei in . Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. . ? TRANSILVANIA. Ftfi’a-Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Nr. 17. Brasipvu 1. Septembre 4876. Alllllu IX. Suin ar iu: Discursulu presiedintelui asoe., trans. lacobu Bologa., — Articiii-militari. (Continuare.) i-. Ducippente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Revista literaria. — Bibliografia.— Conchiamare. Discursulu presiedintelui asoe. trans. lacobu Bologa, tienutu cu ocasiuriea deschiderei siedintieloru adunarei gene- rali la 29. luliu st. v. sau 10. Augustu c. n. 1876 in Sibiiu. Strălucită adunare! Gnorabililoru Domni si frați!! •' . . > Au trecutu siesesprediece ani decandu s’a ivitu mai antaiu intre unii romani transilvăneni ide’a si vointfa dC a infiintia o reuniune pentru perfecțio- narea literatnrer romane, si pențra'cultivarea popo- rului ropianu; de candu s’a--respanditu acea idea și vointia că fulgerului intre' intrăg’a. inteligintia ro- mana; de ckndu s’a compușii, s’a sttbscrisu si s’aprp- movatu. epochăl’» petitiune din IfJ.Maiu 1860; de- candu inttrm’a resolutiuniloru prezidiului gub. din 12 luliu 1860 Nr. 2475/8.—12 si din 31. lanuariu 1876 Nr. preș. 420/8.—2. s’au advptatu intelțginti’a romana in conferenti’a din .9/21 Martin 1861. si a compusa statutele „asociatiunei transilvane pentru lite- ratura romana si cultur'a poporului romanu.* Va trece preste vreo cit te va luni alu cinctspre- diecelea anu, decandu s’a indurata prea gratiosu Majestatea S’a c. si r. apostolica prin pî-eainalta re- solutiune. din 6. Septembre 1861; a incuvlintia infiin- tiarea numitei asociatiuni si ai aproba menționatele statute; decandu pe temeiulu acestora statute s’a tienutu in 23. Octobre (4. Novembre) 1861 ăici in Sibiiu, cea de’ntaiu adunare generala, in care s’a inau- gurata si s’a constituita așociatîunea, ai cărei membrii avemu onărea si fericirea de a fi si noi. Se ne felicitamu Domniloru si fratiloru, ca dnpa unu intervalu de tempu atatu de lungu ne revedemu eara in loculu unde s’a data primulu impulsu la întemeierea acestui institutu de cultura Jiteraria si -po- porala;. unde s’au aruncata simbnrele, din care a re- saritu si a crescută arborele, sub a cărui adumbrite afla locu totu itisulu si cu deosebire toti romanii. Da, se ne felicitamu Domniloru si fratiloru, ca ne-a snc- cesu a exista că asociatiune recunoscuta in stătu de stătu, si » reveni că atare după cincisprediece ani la foculariulu, din a cărui căldură amu esitu. Inse, după ce avemu asia dara si noi romanii că asociati, nu numai inceputu, dar’ si unu trecutu destulu de con- siderabile —- se facemp totude-odata o fugitiva repri- vîre la acelu inceputu si trecuta, pentru regularea presentelui si venitoriului nostru. Se scruta'mu pucin- telu, ca ce impresiuui a lasatu si unulu si altulu in ânimile năstre. ' . Dulci, da,, prea dulci suvenire inundăza ânimile tuturora acelora ᵥ cari au yediutu cu ochii. Inru, ch din ce tineri, dara puternici crateri a esitu schintei’a din care s’a încinsă acelu sacru ;focu, .ce avea sș misce, se incaldiăsca, si se intrnnăsca simtirile si cugetele romaniloru pentru ajungerea la scopuri cul- turali; cari au ve'd^uțji ciimu tinerii iromani dejpe la anula 1-76Q au alergată cir .făta, încrederea; pe la, ve- teranii posțrii cu acea schi nteia. aprinșa.. ®! *»» ^Aatu ia'aceștia cea mai Caldarăsa primire si îmbărbătare; : carii .ca plăcere n.eaducemu aminte, ca inca pe atunci a fostu pătrunsa si in pepturî romane convingerea, că prosperitatea si înflorirea statului, ale caruta parii con- stitutive suntemu si noi rq/nanii, e condiționala de bună- stare#, de tari a materiala. si. intelectuala a toturoru popdraloru, din care se compune statulu; ca prin urmare chiaru si.in interesul#, siajului-are si popqrulu rpmanu se devină tare; ca^si pbte poporul? romanu castiga acesta taria necesaria sie si . statului, normai-prin culti- varea sa, si prin perfecționarea literatureiproprie; ca statulu prin. urmare na numai va concede, ci va si promova, prin propriei? salemediuldce, desvoltarea pa- terei si activitâtei romane, nisuitdre spre asemenea scopuri, si ca precumu alte popbra, asia si eu deose- bire romanii nuntai prin reuniuni potu ajunge scopuri de acestea: număr intriinindu’si poterile potu străbate -romanii catra culmea perfectionarei intelectuali si ma- teriali, catra culmea adeveratei fericiri omeneștii Ne șuntu deliciăse recordurile, ca unii frați dintre cei pătrunși de asemenea-convingeri, că fideli apostoli ai gintei năstre, au cutrieratu părțile locuite de ea, transplantandu si popularîsandu acelea convingeri, și facîindu, că se vedemu dintr’o data, cumu se acopere memorabil’a suplica din 10. Maiu 1860, că printr’unu farmecu de subscrierile nemuritoriloru noștri archierei „A. St. Siulutiu si A. baronu de Siaguna si ale altora 180 romani din tăte regiunile Transilvaniei; se ve- demu, ca cu ce zelu, cu ce căldură si cu ce incre- / dere reciproca s’au intrunitu romanii in conferenti’a 33 — 194 — loru din 9/21. Martiu 1861. si fara de a se șfii de diversitatea etatii si a religiunei loru, au conlucrată cu totii, la punerea petrei fundamentale, si se vedemu, ca nici celea mai îndepărtate parti locuite de romani n’au remasu nerepresentate la inaugurarea si consti- tuirea asociatiunei ndstre iți prim’a ei adunare gene- rala, tienuta-precumu diseiu, la 23. Oct. (4. Nov.) 1861 aici in Sibiiu, ci au concurau pe întrecute cu tdte posibilile loru mediuldce materiali si intelectuali, la redicarea si consolidarea acestui comunu templu, alu culturei romane. Semne Domniloru si.fratiloru, vederate semne tdte acestea, ba chiar probe eclatante despre aceea, ca voindu, sciu si potu abandona si romanii ori-ce se- par atismu ; că sciu st potu alerga in ajutoriulu propriu cu puteri intrunite, si asia a produce si a inplmi fapte demne de numele loru si folositdrie intregei loru indi- vidualități naționale. Dea Dumnedieulu parintiloru noș- tri, ca se vrea, se scia, se pota, și se si faca romanii acesta totudeuna spre perpetuarea acestei insfitutiuni co- mune, si spre glorificarea numelui loru ! ! ■ Se ne felicitațhu — amu dlsti. — Domniloru si fratiloru, pentru-ca dupa-Ce amu perCursU cu gene- ralele ndstre adunari ambulante mai tdte părțile Transilvaniei, locuite de romani, ne vedemu câ aso- ciatiune eara acolo, unde si a luatu ea inceputulu esistentiei sale. Dar’, de si ne amarimu dutcdti’a euuiuvrotoUNi A₁₁ veniri, se profitâmutotuși demomentu, se ne comparamu inceputulu si trecutulu cu presen- tdlu; se vedemu mai-antâinjcumu stamu in capete si -membrii; se cautămu la noi si Jîn jura de noi, si- vomu afla cu adanca durere, ca catu de mari si catu . de multe suntu lacunele pe care le-au produsa acești 15—16 ani in șirurile ndstre, catu de tare ne-au raritu. ' . Esoperatorîi acestei institutiuni, marii -noștri ar- chierei Andreiu Baronu de Siaguna si Contele Alex. Sterca-Siulutitt, acei neclatitî pilaștrii ai gintei romane, carora câ unora barbari de stătu le-a jâcutu la ânima si incolumitatea acestuia, si carii bine au sciutu ca prin- cultivarea poporului romanu nu numai voru ferici pre acesta, ci voru si contribui in modu essen- tiale la asecurarea menționatei incolum>tati a statului, au tredutu fara scrupoln peste recea si stdrp’a stanca ce’i despartiă; si-au datu tnan’a fratiesca, si in buna intielegere, cu poteri întrunite, profitându de inalt’a loru positiune, au delaturatn cu o intieleptiune rara, tdte pedecile care la inceputu ne amerintiau. cu pa- ralisarea intenționatei ndstre întreprinderi, si nu s’au stemperatu până nu'au medinlulocitu prea-inalt’a con- cesiune, de a infiintia acdsta reuniune, si pana nu au adunata pe frații de unu sânge si de diverse con- fessiani la lucrarea comuna; acei buni părinți ai nostru, carii au fostu de a pururea radimile celea mâi puter- nice ale institutiunei acesteia — durere! — nu se mai afla intre noi, au trecutu la vidti’a eterna. Ce cunune de laude se ducemu Domniloru si fratiloru, ce semne de multiamita se damu acestora mari barbari romani, acestora adeverati binefăcători ai gentei romanesci!? îmi recunoscu si Ve marturisescu debilitatea de a Ve propune si a Ve recomendâ o modalitate a actiunei ndstre facia de acestea umbre fericite, care se corespundia laudei si marirei acestora luceferi romani, prin care se le putemu multiami după cu- viintia si merita pentru binefacerile cate ne-aii aratatu. Faptelp, loru suntu mări, eroice; ear’ poterile ndsfre inca micutie, slabutie! Nu Ve potu deci recomendâ de astadata altu-ceva domniloru si fratiloru, decatu rogarea mea, că profitandu de ocasiunile ce ne dau ambulantele ndstre adunari generali, se ne apropiemu de sacrele morminte ale acestora buni părinți ai noștri — de-astadata de cela alu marelui Andreiu, si cu procsim’a ocasiune de. alu bunului Alesandru —- cu pietate si cu amdre fiidsca; se le sarutamu si se le binecuventamu tierin’a care-i acopere, si apoi se re- dicamu ânimile ndstre catra locurile dreptilora, unde repausa «piritele loru celea birtefacatdrej si se ceremu rogandu-ne fierbinte: ca acelea bune spirite se fia de a pururea cu noi si intre noi; Se faca, câ toti suc- cesorii acestora mari archierei romani, candu e .vorb’a de perfecționarea si fericirea romanului si de asecu- rareâ incolumitatii statului, se na considere ca suntu altu ceva, decatu ca suntu mai antaiu de tote romani; se-si dea că ațari mana fratîdsca, si adunandu pre- . langa sine tdta suflarea romana, pe toti romanii, se lacre cu ei dînpreună cu "buna intielegere din tdte poterile intrunite, spre cultivarea întregului poporu romanu si spre" perfecționarea fiteraturei romane. Se mai cautamu domniloru si fratiloru la noi si mjnru de noi si vomu vedea eara cu adanca do- rere,, câți dintre escelentii si prea devotatii nostru consoci neatt părăsita in acești 15 — 16 ani pentru totu dduna, trecundu la.alta vidtia mai fericita. Se dicemu acestora: odichnitî fratiloru iubiri in pace, ca frații voștrii, remasi aici, -continua oper’a, continuă lucrarea vdstra, și riu ve' vora uita, ci ve voru păstră pentru totu-dduna dulcea memoria! Dar in urrna deplorahdu se marturîsîmu, ca se afla si intre cei vii de aceia, carii din varii cause aa > părăsita in decursulu acestora 15—16 ani ceat’a ndstra, au esitu din are’a luptei ndstre pentru pro- gresa Pe acești frați ai nostrii se-i chiamamu cu tdta staruinti’a frațidsca inderaptu si se fimu securi ca ei, câ toti aceia, in alu caroru peptu mai bate o ânima de romanu, nu voru intardia a se intdree eara la noi, frații loru, si a lupta mai departe cu noi din- preuna pentra progresu. Acuinu se stamu pucintelu, si dopa o esperientia de atati ani se ne tragemu sdm’a cu noi înșine. Se ne intrebamu: de a corespunse, in catu a corespunsu, s’au n’a coresponsu asociatiunea ndstra problemei sale?! . Cumu, catu si ce a lucrata acdsta asociati ane sub intieldpt’a conducere a fericitiloru mei antecesori, — 195 — a marelui nostru archiereti Andreiu Br. de Siaguna in cei de antaiu siese ani, ai a neuitaverului presiedinte LadislaU Basiliu baronii de Poppu in alti siăse ani, arata actele ei (tipărite in Sibiiu in tipografi’ă die- cesana) dela . 1862 pana la 1866 si foi’a „Transil- vani’a* esita (in Brfisiovu in tipografi’a Rdmer & Katnner) dela 1868 incdce; ăr’ ce s’a facutu in decar* sula elapsnlui anu sub presidiulu actuale ne va arata raporțulu ce ni se va ceti indata. T<5te faptele, tbte mișcările'asociatiunei năstre obvinti fidelii deliniate in menționatele acte, in numit’a f6ia, si in amintitulu raportu. Din acestea publice acte se păte convinge fiesce cine: de a satisfăcuta, incatu a satisfăcuta, sau n’a satisfăcuta asociatiunea nbstra chiamarei sale. \ , Pre candu deci ’mi permitu a recomenda cu tbta caldur’a fiecărui romanu procurarea, Csaminarea si dejudecarea ac elora acte, propriamențe a fapteloru, a miscariloru cuprinse in trensele; pre candu constatu cu plăcere si cu linisce sufletesca, ca in mesur’a pu- teriloru de care a dispusu asociatiunea nbstra, ea si-a împlinita datorintiele sale in trecutu; pre candu ne indreptatiescit basele, pe care e asiediata acăsta aso- ciatiune, si manifestările celea multe despre intere- sarea publicului nostru de dens’a, aenuntiâ nu numai speranti’a, ci chiar si convingerea mea, ca institutulu acesta aju nostru ’si va ajunge in viitoriu negresitu tbte sublimele scopuri, pentru' care s’a infii-ntiatu, lasu ca in detșilu se respanda la întrebarea pusa marele nostru onorabila publica, si me marginescu inca numai pre langa pucine si modeste observa-ii; E adeveratu, ‘ că pana n’a dispusa, si păna nu va dispune asociatiunea. nbstra de atatea triediulbce materiali, cătu se fia potutu si se pbta obliga si ma- terialmente, celu pucinu pre finii dintre membrii ei Ia o continua, neîntrerupta lucrare in favbrea dinsei, păna atunci au avutu si au toti membrii ei numai morala obligamente catra dens’a; dr’ implenirea oble- gămenteloru acestora depinde — peoumu .bine se scie, numai dela liber’a,' dela bfin’a vointia a fiecăruia. Acdsta buna vointia inse .<— gratia barbatiloru ro- mani zeloși -— n’a lipsita io trecutu, si nu ne va lipsi iu venitoriu; ba din contra, se speramu domni- lotu si fratiloru, ca ea va cresce si se va mari ne- gresitu in proportiuneai in care se va recunbsce totu mai maltn si mai tare de catra intregu publicata nostru absplut’a necesitate de unu iiistituta că acesta; in proportiunea, in care se voru apretiui beneficiile ce >a reversatu si va reversa acă. După acdst’a spune — cumu ne lașa se mtiele- gemu si relatiunea oficiala — cu cata sciupulositate *) La Reforme de l’Armde.- **) In armat’a nostra ne-amu ganditu atatu de pucinu la resbelu, in catu n’avemu pana astadi o opiniune formata asupra unitatiei de manevre si administrativa. ce ar’ trebui se adoptamu intr’o armata activa (brigada ? divisia? corpulu de armata?), asupr’a fortiei ei numerice, asupr’a. proportiuni- loru in cari .trebue se intre cele trei arme intr’ens’a, statu- ri loru-majore, diferiteloru servicii, etc., astu-feliu in catu pre- sentandu-se câsulu, ara fi nevoiti, in lipsa de base sigure după cari se-ne luamu, se facetnu după inspirâtiunea mo- mentana, seu după conditiuni cu totulu străine de-cele curatu militarie. ***) Ștatulu-majoru prusianu cum am vediut’o, determi- nase compositiunea armateloru, fara a omite celu mai micu detaliu, pentru casulu unui resbelu cu Franci’a, cu unu anu si jumetate inainte de inceperea lui. t) Campagne de 1870—1871. Traduit de l’allemand par E. C o s t a d e S e r d a. s’au ocupatu Prusianii de totu ce priveșce acesta ope- rațiune, cumu o experimentau de demultu si cumu impleau lacunele si îndreptau defectele după fia-care campania s6u pregătire particulara de resbelu. Opi- niunea lui este, eă totu ceea-ce se atinge de dens’a „trebue a fi cantaritu cu cea mai mare îngrijire, re- gulata. in cele mai mici detaliuri," d^ca vrea cineva se ajunga la „maximulu de repeditiune si la exactitu- dinea cea mai complecta." Totu cant asia judeca si dn. Lewal care a trac- tata acesta cestiune in doue renduri*). „Pentru a ajunge iute la frontiera dice elu, trebue se pleci de timpu- riu. Prin urmare avantagiul.u este in partea aceluia care va impucina timpulu preparativeloru, fara a face reu bunului utiliagiu alu trupeloru. Acestu problema e mai' multu delicata decatu greu de resolvatu. Elu nu cere multa sciintia, dara o ordine estrema si o metoda figurdsa. Tdta mobi- lisarea repaosa pe aceste doue puucte, regularitatea si prevederea. ₓ Spre a da o ideia de cate lucruri suntu de pre- , vediutu intr’o mobilisatiune, voiu enumera operațiu- nile din care ea se compune, după d-nu Lewal, alu cărui proiecta are o mare analogia cu regulele usitate in armat’a prusiana. Elu descompune mobilisatiunea fbrtieioru active in patru parti: In timpu de pace: Prepararea mobilisatiunei;- Redactiiinea pro.iecțeloru de mobilisatiune; Revisiunea si controlalu acestora proiecte; Iu timpu de resbelu: Esecutiunea mobilisatiunei. Si distinge in prepararea mobilisatiunei; 1) Aratarea <5meniloru cari voru purta (sdu a- duce) corpurile active la pitiorulu de resbelu; _ 2) Reuniunea afmeloru -si equipamenteloru ne^ cesarife pentru aedsta sporire de efectiva; ' 3) Reuniunea efecteloru de totu feliulu; 4) Reuniunea inaterialului de deosebite feliuri; 5) Aratarea cailoru necesarie pentru efectivulu de resbelu; 6) Aratarea midiuldceloru de transporturi auxi- liarie, de cari ar’ avea cineva nevoia se dispună. .. Prusianii, gratia preparatiunei minutidse in timpu de pace a tuturora acestoru cestiuni si prevederi ce au avuta pentru cele mai mici detaliuri ale loru, si- au efectuata la 1870 mobilisatiunea complecta in 9 dile, si a 8-a di după darea ordinului (la 23 luliu), isi îmbarcau deja cele dintaiu trupe pentru locurile ce le erau, dstinate in concentratiune. Am insistată atatu de multu asupra acestei ope- rațiuni, fiindu-că la noi nu s’a facutu inca nimicu *) Tactique de Mobilisation. —La Reforme de l’Arm^e. (Chapitre XXXVII.) — 197 — spre a o regula; si ddca armat’a teritoriala se pdte mobilisa repede fara multa pregătire, nu se intempla totu astu-feliu cu milițiile cari n’au deposite de îm- brăcăminte si de arme, nici cu armat’a permanenta, care schimba garnisonele si in care acelasiu corpu are dmeni din diferite judetie, de multe ori prea de- părtate unele de altele, precum si de loculu unde cor- pulu tiene garnisona. 3. Gradula de facilitate dea se concentra armatele. Astadi noulu metoda de resbelu tinde a preci- pita solutiunea, a scurta catu se pdte de multu du- rat’a luptei; in»presenti’a enprmitatiei insasi a efec- tiveloru puse in linia, acdst’a e comandata a ta tu de augmentatiunea mereu crescânda a cheltueleloru, catu si de o justa aprgtiare a tuturora intereseloru eco- nomice si umanitarie. In aceste noue conditiuni, con^ centrarea armatei pe teatrala resbelului trebue a fi grăbită catu se pdte mai multu; ori ce intardiere devine ireparabila, ch-ci advers’ariulu se va sili a utilisa superioritatea momentana pe careva fi sciută s’o câștige in acdsta privintia, spre a liia o ofensiva vigurdsa si decisiva. • ' , „Totu trebue dara a fi regulatu in scopula de a ajunge înaintea inamicului la loculu operătiuniloru printr’o mobilisatiune repede a armatei, urmata de transporturi repedi de, trupe cu drumurile; de feru; fia-ce di castigata si. utilisata astu,-feliu copsțitue o victoria strategica. Conditiunilein cari e stabilita retido’a de căli ferate de cari pdte cineva, dispune pentru aceste mari mișcări, si capacitatea de-serviciu a diferiteloru linii cari o. cptnpunu, devinu dara ele- mente de o mare importaritiâ. Este indispensabile că inca din timpulu pacei, , statulu-majoru, chiamata a dirige mișcările, se studie, și se experimenteze esactu, din punctulu de vedere militariu si in tdte părțile sale, retido’a de căli ferate; e de cea mai mare ne- cessitate că proiecte elaborate in urm’a unei mature gândiri se hotarasca midiuloculu celu mai avanta- giosu, pentru că acdsta retieă se păta fi utilisata in- tr’unu casu datu.ft Aceste cuvinte ale dlui Borbstaedt*), pare ca ar’ fi șcrise pentru a ne dă noue unu avertismentu. Si intr’adeveru, slabele ndstre midiuldce pecuniarie si miculu numeru de trupe pe care ilu potemu pune in linia, ne. voru sili mai multu decătu pe ofvcine a grăbi resbelulu iii. ori-ce casu s’âr’ potea ivi, pe de o parte spre a nu ne epuisa resursele**); dra pe de alt’a spre a restabili prpportiunea numerica a ar- mateloru in favdrea ndstra, cautandu o mica victoria la inceputu. Admitiendu că am ajunsa a deslega pro- blemulu mobilisatiunei in modula celu mai avanta- giosu, totu n’ar’ fi destulu, ddca nu vomu urma pen- *) Op. citat- *) Spre a nu deseca midiulocele de bani. tru transportulu armatei pe loculu . operați,uniloru, sfațulu dltii Borbstâedt; si in acdsta privintia, de si amu experimentata in mai multe ronduri trauspor- tulu trupeloru pe caile ferate, acdst’a nu e suficienta, că-ci amu făcut’o pe o scara mica. E dara 4b nea- perăta tr.ebuintia se cundscemu. capacitatea de ser- viciu a tuturora liniiloru, si sp cautamu a ,o mari iu raportu cu trebuintiele pe cari le vomu calcula; apoi armati de aceste precautiuni se hotarimu mai dinainte di cu di, ora cu ora mersulu ;trepuriloru,. aretandu ce corpă de, trupa sdu ce materialo are-pe transporte fia-care in eventualitatea unei concentrări date. Acdsta ne conduce la alhgerea a priori a bă.- sei de operațiuni sdu a liniei de aperare peptru ori- ce circonstântia probabila, ceep-ce. nu potemu face ddca nu vomu .fi studiatu îndelete tidr’a ndstra,; (pre.- cumu si pe acelea, cu cari amu potea intra, in. resbelu, sub intreitulu raportu geograficu, statișțjjcu si topo- grafica. \ . Tn cea mai mare parte din fieri,-si mai alesu la noi din nenorocire, aceste studii • suntu prea reu intielese, si si mai reu profesate, prin școli : scir inti’a geografiei este redusa la o simpla descriptiune a orogfafiei si hidrografici tieriloru si Ia. cațerva- cifre de populatiuni*); „statisfic’a . militară>, nu ș nici de cumu mai- bine,;intieldșa dpcatn geografi,’at, na pope? demu despre dens’a decătu . tablouri vage si super- ficiale, unde. sodrentesce fața nici o ordine numerulu dmeniloru armati.și alu-vaseloru de resbelu ce po- sede unu stătu, . pree wrnw si veniturile pe cari i le presupuneam, ceea-ce e departe de a constitui pe ■ deplinii o șciintia trebuintidșa pentru a se combina operațiunii _ ■ • Aceste cuvinte ale lui domini**)^ de si;sCrise acuma vre-Q patrudieci d©. ani, suntu inca. aplicabile chiaru astadi la multe armate***). ■ - . ■Statulu-majoru^ in Studiile stațiștice-jHja cari Ie va întreprinde, -nu va face o« opera fploșitdre , ddca va neglige' de a judeca tdte datele- cari potu avea dre-care influentia asupr’a resbelului. Unu oficieru franceșuf) resuma studiulu statistica militariu cumu urmddia: I. O introductiune contienendu, flin punctulu de vedere militariu, o revista complecta a fortieloru fun- *) Dela unu timpu incâce s’a inceputu a se profesa geografi’a in scolele ndstre militarie, intr’unu modu mai inte- ligenta ; inse din nenorocire chiaru la scol’a superidra pro- gramuliț qu comporta decătu unu cursa elementarii!. **) Precis de l’Art de la guerre. (Chapitrp II, article XI). - ***) Se pretinde câ in Prusi’a. si in Rusi’a es.te mai Înain- tata, mai alesu in acesta din urma tiara, unde a fostu profe- sată de multu cu măiestria la academica de, statu-majpru de generalulu Miloutinc, ale cărui uvrage sCrva inca astadi de modelu țuturoru acelora, cari se ocupa de acesta ramura a sciintiei militarie. \ ‘ ? t) M. Chanoine, chef d’escadron d’etat-major. Etude et Enseignement de la statisfique militaire. - — 198 — damentale ale statuloi si a elementului cari ilu con- stitue, luatu fia-care din punctulu de vedere alu in- fluinției generale pe care o potu esercjta asupra for- tiei militare a-totalitatiei (de l’ensemble). II. Esamenulu detaliatu alu fortieloru armate de uscatu si de mare, midiuldcele intrebuintiate pentru a le constitui, a le equipa, a le intretiend si a le pre- para pentru timpulu de resbelu. III. Esamenulu situatiuniloru strategice iu cari se afla statuia pe cutare sâu cutare teatru de res- belu, in contra cutarei seu cutarei poteri, tieriendu se comptu de obiectivele si de eventualitățile cele mai probabile. . Unu asemenea studiu ne-ar’ aduce cele mai mari servicii, punendu-ne in stare de a cundsce adeverat’a ndstra fortia, raportulu in' care ea se afla cu aceea a poteriloru cu cari amu potea avea conflicte, a cal- cula probabilitățile de succesu și de insuccesu, si silindtt ne prin urmare a regula conduita ndstra după aceste probabilități, și a căuta in totu momentulu de a preface ori-ce elementu care ar’ fi susceptibilii de a cresce fortiele ndstre existente. Belgienii, după cumu se vede din catalogulu do- cumențelorti stabilite de biuroulu de istoria si de sta- tistica*), au intielesu utilitatea varietatii dateloru, și suntu in stare cu aceste' documente de a prepara lu- crarea pe care o ceruramu. Studiile geografice trebuescu a fi făcute astu-feliu, in catu șe nu se neglige nimicu din ceea ce ar po- tea influintia operațiunile, lasandu-se la o parte , o mulțime de detaliuri cari n’au nici o relatiune cu res- belulu, preeumu: inaltimi de munți, lungimi si lăr- gimi de riuri, sate si orasie pe unde n’au se trdea armatele si ale caroru resurse nu ne potu fi folositdre. Studiulu topograficu, trebue ai elu a fi dirigiatu totu in acestu sensu. Se se esâmine si se se redice mai bine positiunile; locurile pentru cantonamente, pentru campamente, etc., negligendu se țeramurile cari nu potu ti utilitate in campania. (Va urma.) *) Intre alte documente, se afla o sătna asupra tuturora poteriloru europene si asupr’a stateloru unite dini America, cari suntu estrase in pres’a militară si clasate cum urmeza: Organisatiune. — Intendentia (organisatiune). — Ser- viciu sanitariu (organisatiune). — Recrutare, inlocuire, incor- poratiune, etc. — Pensiuni. — Solda, indemnități, — Des- pre serviciu. — înaintare — Equipamentu — Alimentatiune — Furaje — Comptabilitate — Cavaleria — Minister de resbelu, Depositu, Corpu de statu-majoru. — Criminalitate, consiliuri de resbelu etc. — Serviciu sanitariu. — Diverse, artileria, pusei. — Tactica, strategia, istoria si geografia militaria. — Drumuri de feru, telegrafe etc. — Instrucțiune, tabere, manevre, scole, etc. — Geniu. — Marina. — Budgete. Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 81. Proclamatiunea comitelui suprema loanu Banfy catra locuitorii comit. Cetatiei-de Balta, că se na fuga de pe la casele loru, că ddca voru fugf, dsțea ungu- rdsca care se aștepta, va devasta averile celoru ab- senti.*) Felszdlităs KiikUllo' nâpeihez! a teremi jâ râs ban. Legydzve vdgre az ârmâny, nem sokâra fânyes diadalăt tilendi az igazsăg iigye. A măgyar seregek gydzelmeseik lobogtatjâk a kirâlyhâgdn inneni kerttlet tobb reszein is keresztiil zâszldikat. • Ezeri seregek Kilkbdo megyân keresztlilfognak vonulni, azokat âlelmezni kbtelessâg. Azârt felszdlitok mindenkit, hogy hâzâtdl el ne tâvozzek, mert ha hâzătdl eltâvozand, csak magânak tnlâjdonithatja azon pusztitâsokat, melyek szoktak tdrtânni, es fognak tbrtânui bizonyosan a pusztăn hagyott hâzak kbrdben. E felett megtbrtânhetik mâg az i.s: hogy a k<5- bbrldkj bojkâldk mint gyanus szemdlyek elfogatnak, S szigorân buntettetnek. Mit elkerillni mâskep nem lehetend, mintha min- denki bddolva a' tbrvânyes eldljărdktdl jbvb rende- leteknek, sajât hâzânal iilve, teljesitendi mind azon polgdri koteless^geket, melyek a kozbâtorsâg âs tbr- vânyes xend minâl hamarâbb leendb helyreăllitâsâra ‘ legczdlszertiebbek. K.-Vâsdrheîyt, Decemb. 31. 1848. Bânffi Jânos, foispăny. 82. > Meșuri luate de. generalulu Graeser din caus’a apropierei lui Bem cu dșteâ sa spre Medeasiu și Si- biiu, din care se vede, in ce mpdu comandanții dstei regalate se folosiâ de gldtele reu armate, adeca de lanceri. -dem Stadt- «ud Brigade-Commando-Befehl vom t3. Jdnner /849. Die hier concentrirten Truppen bilden rtnter mei- nem Qommando die Reserve fiir die Haupttruppe. Zu dieser Reserve gehort auch das Landsturm-Auf- gebot der Sachsen und Românen. Diese miissen sămmtlich dergestalt in Bereitschaft sein, dass sie auf den ersten Befehl alsogleich ausriicken kbnnen, wo- zu das Zeichen mit der Trommel durch den Ver- gatterungsstreich gegeben werden wird. Fiir den romanischen Landsturm ist der Ver- *) Frumosu testimoniu ungurescu pentru acea 6ste un- guresca, că pentru Basî-bosuci. Red. — 199 — sammlungsplatz vor der Caserne mit der Fronte ge- gen diesel be. ' . , Der Dienst in der Stadt und in der Caserne wird gemeinschaftlieh Von den k. k. Feldtruppen und der siichsischen Burgergarde versehen. Den Dienst in den Vorsfâdten vertrane ich den Romanen an. Die von ihnen zu besetzenden Posten hat der Obercommandant der Biirgerwehr Major Schuster zu bezeichnen, so wie auch die von den Romanen aus dem Stuhl beizustellenden, von drei zu. drei Tagen abzulosenden 50 Mann,_ welehe zur Verstârkung der Bereitschaft und zu Patrouiilen zu verweuden sind. Von Seiten der Romanen ist wie von den andern Truppenabtheîluiigen taglich ein Ordonanz-Corporal bei mir in Dienst zu hal ten, nicht minder ein Unter- officier zur Abholung des Tagsbefehls vom Brîgade- adjutanten. Die Ordonanzen werden um 12 Uhr ab- geldst, der Tagsbefehl um 11 Uhr a'usgegeben. Von den Wachtcommandanten und Pratroulen- fuhrern sind alle wichtigen Meldungen allsogleich, die gewdhnlichen aber taglich um 9 Uhr friih dem Brigadeadjutanten abzustatten. ' ' Zugleich wird bekannt' gegeben, dass in Folge hphen Befehls Sr. Exeellenz des Comandireuden ddto. Mediasch am 12 d M. Op. Nro. 563, Herr Major Klokotsân allhier das.Platz-Commando nebst Beauf- sichtjgung des Spitals, des Verpflegs-Magazins und der Dienstbrief-Communicationen allhier zu fiihren hat. Grriiser, ₑ Generalmajor. In Gemâssheit vorstehenden Befehls nnd miindlich erhaltenen Auftrag» tinde ich beztiglich des romanischen Landsturmes Nachstehendes zu bestimmen. 1. In den ăussersten Grenzorten des hiesigen ■Stuhls, nămlich Haschag, Kleinsohelken, Grosskopisch und Waldhtitten sollen vom dăsigen romanischen Landsturme fortwahrend Patroullen nach aussen unter Fțihrung verst’ăndiger Mănner ausgesendet werden, welche alle verdâchtigen und bedrohlichen Wahr- nehmungen und Erfahrungen von Fall zu Fall schleu- nigst an den Herrn Prafectan allhier zu berichten haben, welch’ Letztbelobter dann dem H. Generalen die weitere Anzeige machen wird. Aus den tibrigen Stahlsortschaften zusâmmen sind die im obigen Ge- neralsbefehl zu Verstârkung der Bereitschaft und zum Patroullendienst bestimmten 50 Mann Romanen hereinzubeordern und allhier ainzuquartieren. Von diesen sind zwei Hauptpatroullen fortwahrend bei Tag und Nacht gegen Potstelke und Balăstelke aus- zusenden, und zwar jede Patroulle zu 6 Mann unter einem verstândigen Flihrer. Der iibrige durch die Romanen iiberhaupt in den hiesigen Vorstâdten zu bestellende Wachtdienst bleibt unverândert wie bisher, nâmlich: an allen Fahr- wegen am Ende der Stadt Wachtposten, und bei der Nacht auch in den Gassen, und von einem Wacht- posten zum andern Patroullen zu unterhalten. Die Anordnungen zu Bewerkstelligung des Vor- gezeigten wird .dem dieskrei.sigcn Herrn Prafecten iiberlassen. Mediasch, am 14-J’ânner 1849. And. Schuster, L; W. Ober-Commandant. 83. Dela Praefectulu Legidnei III. On. Dqmnu Domnu Stefanu Moldo vanu, Prptopopu si Vice-Praefectu Legiunei Media Prea onorate Domnule! Adi la 12 <5re am primita soiri secure, ch Ma- giarii au intrata in Văsărhely, si au și trimisa acestp. ordinatiune de sub lit A. Eu primindu scirea, in acea <5ra o ăm expeduit adresata Domnii Tale. Si te rogu* că fora leaau de zabava se o inpartasiesci înaltului G. Comandante, rogandulu totu-deodata in numelț credîntiosiloru se miece mâliti'a spre refruntarea vrasmasiului, , ₍ Cetate-de Balta 1848, 9. Dec. ndptea U 12 Are si’ Văsiliu M. Moldbva^uu, Prsefectu Leg-III. ■ NB. Ani trimisu iptr’acolq, și câta .mai cjirețțdn voiu ae^i fecy unu raportu mai luminata de- apre fiiuti’a lucrului., . y 84. Scrisdrea parochnlui Stef. L. Roth chtra proto- popul u Sțet ' Moldovean, adressata dela Cetate-de Balta la. Mediasiu, cu care (in faci’a sqpremulu pe- ricold) jju ehiama că se reguledie unele lucrări ba- gatelle, apoi ii face cunoscuta, ck ddra insurgenții aru fi piiscata acolea in vecinătate asupra unui ' dragonu.*) Kokelburg, am 16. Jăhncr 1849. Hochwllrdiger Herr Erzpr\ester l Werthgeschatzter Herr.adlatus und CoUegal Sie werden es selbst. fiihlen, dass es nun Zeit sein wird, einzuriicken. Haben wir, Einer wie der Andere, diese sch'wierigen Gesehâfte ubemommen, șo miisșen wir nun Stich halten. Glauben Sie mir, auch ich babe noch andere Gesehâfte und Pflîchten, mit denen ich mich entschuldigen .kbnnte -—-Aber Alles muss diesem Berufe weichen und nachstehen. Ich unterliege, und mlisste im Erkrarikungsfalle um meine Entlassung eiukomraen. Sie, als Romane, -haben ohnedem eine grbssere Verpflichtnng, wie ich, und -machen auch grbssere Anspriiche an die dunkle Zu- kunft, als ich. x ’) O sancta simplicitas servi eclesiae! In 15. lanttariu elu inca totu se mau indoiă! Red. — 200 — 1) Sie sind, als ausgesandter -Commissair, der Administration noch einen Bericht schuldig, una den zu bitten ich mir hiemit die Freiheit nehme. 2) In Betreff der leidigen Pierde erwartet man eine officielle Austunft. 3) Das Geld von den verkauften Schweinen, so wie von den Schafen ist auch noch nicht einproto- collirt. Ihre Anwesenheit wăre mir sehr lieb. 4) Das Geld fiir die Biiffelkuh, da es noch im Riickstande ist, als restans, kann auch nicht ins Pro- tokoll kommen, indem ich sie nicht geroe ,alle als Schulden auffiihren mbchte. Meiner briiderlichen Gesinnungen kbnnen Sie versichert sein, so lange der Dienst und meine Recht- schaffe.nheit es nur ertrăgt: aber Ordo non -turbat Fratres! Mâchen Sie also, dass Sie kommen. Die feindliche Stellung der Rebellen an der Maros măcht Alles schwieriger und verantwortlicher. Ganz in unserer Năhe — die Nachrichtkommtaus Sțfa-Maria — aber es geschah nicht da, war\ein kais. Dragoner aus einem Walde mit Fliritenkugeln angefelien, und das Pierd erhielt mehrere. Wunden. Daher ist das Landvolk sehr aufgeregt. Die Requisitionpn nehmen alle Thătigkeit in Anspruch. — Ich bin jetzt allein! In aller Hochachtung Euerer ■ Hochwiirden, Hochgeschătzter Herr Collega und Herr adlatus, ergebenster Freund und Diener St. L. Roth, Pfarrer und adlatus. 85. Decreta alu comandei generale in caus’a Re- gularei proyisorie a cursului la notele sdu biletele vechi de banca, cu care era mare coniusiune si ca- lamitate.*) An die Pr o vi sori ș-che Verwaltung des“ Kokelburger Comitats. Das Gen erai kommando batte es fiir nbthig er- achtet, dass bei dem allgemeinen hier herrschenden Mangel an.Metalmunze, zur Beseitigung der hieraus erwachsenden Anstande ifij Geldverkehr die bei. der hiesigen Filial-Banko-Kassa, bezugsweise bei der mit derselben verbundenen k. k. Wiener Wăhrungs-Kassa der privilegirteri bsterreichischen National-Bank vor- handenen Antizipations-Scheine zu 5 fl. und 2 Gulden, dann die Einlosungs-Scheine zu 1 fl. gegen Deponirung des gleichen nach dem Zwanzig Gulden Coventions- Miinze berechneten Geldwerthes in bsterreichischen Banknoten zu 1000 fl. und 100 fl. an die hiesige k. k. Kriegskassa abgegeben, und von dieser zur Kurrenten Truppen-Verpflegung verwendet werden. Nachdem diese Papiergattungen, obschon solche besonders in letzter Zeit nur selten im Verkehre er- schienen, die volle Giiltigkeit in der Art beibșhalten *) Vedi si altu decretu in Nr. 9 a. 1876. haben, dass die Anticipations-Scheine zu 5 fi. als 2 Gulden, jene zu 2 fl. mit Vierzig Acht Kreuzer und die Einlosungs-Scheine zu 1 fl. mit Zwanzig Vier Kreuzer berechnet werden kbnnen, so findet man zu deren anstandloser Zirknlierung im biirger- lichen Geldverkehr die Weisung fur nothwendig, dass dieselben nicht nur bei allen Kassen zu diesen Be- tragen unbeanstăndet ang< nornmen werden kbnnen, sondern dass auch das Publikum von deren fer- nerer anstandloser Geltung nach den obangedeuteten Geldwerthe gehbrig belehrt werde; In dieser Beziehung findet man daher die pro- visorische Verwaltung aufzufordern, dureh gehbrîge Verlautbarung dieser Verfiigung dahin zu wirken, dass diese Geld Papier Gattung, deren anstandlose Annahme bei allen hierlandigen Provincial und Kame- ral Kassen im Wege des siebehbiirger k. Oberlandea- kommisariats und Thesaurariats unter einem eingeleitet wird, auch im biirgerlichen Verkehre zu der obange- deuteten nach dem Zwanzig Gulden Cbnventions- fusse berechneten Gelderwerthe unbeanstăndet die Geltung erhalte. Hermannstadt am f6. Jănner 1849. In Dienstesabsein des kommandirenden Herrn Generala. . Pferstnann, Fml. Cu acestu' acta ce precede aci, închiaiemu pu- blicâtiunea acelora documente numerdse dein colle- ctiunea venerabilelui amica a Domnului canonica pre- positu Stefanu Moldovanu, căte amu crediuta că au valbre mai multa sdu si tnai pucinu naționala istorica. Spre a complini in chtuva seri’a nenumerăteloru do- cumente dein acea epoca mare, vomu continua cu publicarea dein alte collectiuni in tempulu scurtu cătu vomu mai. redige acdsta foia, proprietate a aso- ciatiunei ndstre de cultura si literatura. Vomu face acdsta cu atătu mai virtosu dupa-ce vedemu, că aici, deincbce de Cârpâti, dela încetarea hepretiuitului archivu alu domnului canonicu prepositii Timotheiu Cipariu, a- fara de domnulu professdru loanu. M. Moldovanu prea pucini barbati de sciintia se ocupa cu adunarea si publicarea de documente historice, fara de care nu voma potd se avemu historia, prin urmare si veni- torinlu ne va remanea destula de problematica. Acdsta datoria inse e inpusa tocma si prin adunari de a Ie asociatiunei transilvane romane, care a decisu de re- petite-ori . infiintiarea sectianei historice, dra redac- toriului acestei foi ii făcuse ondrea de a’lu alege v. presidente, apoi presidente alu acelei secțiuni. Candu adunările acelea au luata acestea decisiuni, si-au avutu de siguru scopulu loru, care ddca nu se pdte ajunge intregu, incai se i se faca unu începută, că se nu remanemu de vorb’a lamei. Red. (Va urma). — 201 — Revist’a literaria. Ne vomu ocupa a sta-data numai cu unele pro- ducte ale literaturei ndstre eclesiastice moderne. Biseric’a orthodoxa romana, care ese in alu Il-lea anu in fasciclii menstruali 8-vo mare, dă pe fia-care luna probe noue, atatu de zelu religioșii, catu si de intieldpta alegere a materiiloru acomodate la necessitatile actuali ale clerului orthodoxu in Ro- mani’a. Din fecundulu sumariu alu acestei foi bise- ricesc! semnalamu acf cu adeverata plăcere si conso- latiune spirituale intre altele: Darea de sama a mem- brilorii carii au partecipatu la congressulu religiosu din Bonna catra santulu sinodu alu bisericei romane. Acesta relatiune merita cu atatu mai muitu attentiu- nea leetoriloru romani, că pucinu mai inainte de pu- blicarea aceleia, vre-o trei farisei, membrii ai fostei camere legislative, in fruntea loru dn. George Bra- teanu, in una din siedentie voindu a figura de ultra- orthodoxi, mustrara greu pe ministrulu culteloru, că-ci a suferita că eruditii barbati', cari sunt totu-odata fal’a orthodoxiei romanesci, episcopii Melchisedecu si G h e n a d i e, au partecipatu la congressulu religiosu amesteca tu, carele se tiend in Augusta a. tr., cu vechii catholici, cu Anglicanii si cu alti protestanti germani, Le acelu congresu biseric’a cea mare (patriarchi’a) deia Constantinopole a fostu representata prin doi archimandriti professori Anăstasiadis și Vrienniu, dia- conulu Filaretu Vafides si unu professoru din Mace- doni’a, dra biseric’a Russiei prin protopopii lanisief si Tacialof, prin 1 professoru de theologia Osinin, doi consiliari de stata Filipov si Suchotin si Kircef directorulu societatiei pentru cultur’a religidsa din St Petropole. Din regatulu Greciei au mersii la acelu congressu archiepiscopulu Licurgu si doi professori deia universitatea din Athen’a, anume Damalas si Roșie. Deia biseric’a Serbiei au partecipatu unu arcbi- mandritu si unu diaconu. Numerulu membriloru a- celui congressu interessante, adunati din diverse na- tionalitati, confessiuni, profesai uni si conditiuni so ciali, au fostu aprdpe una suta. In fruntea congres- suluiau stătu renumitulu canonicu Dolinger din Ba- vari’a si episcopulu Reinkens. Scopulu congressului: consultatiuni preparative pentru unirea toturoru bi- sericlloru mai alesu in dogmele credintiei. — In ace- eași fdia eclesiastica mai aflamu unu tractata demnu de attentiunea toturoru clericiloru si mireniloru: D e- spre simonia după dreptulu canonicu alu bisericei orthodoxe resaritene. Invetiatura aspra, dara fdrte necessaria si de multa așteptata, care ar’ merita că se se mai propage inca in vre-o diece mii de exera- plarie, mai alesu p’intre romanii amestecati cu șerbi, că in fine se invetie dmenii a distinge strinsu intre taxe legali si intre spurcat’a Vendiare a sacramente- loru pe bani la drneni de nimicii, la furii de cele sacre, la dmeni criminali, său in casulu celu mai bunu, la nisce ignoranti cu creerii seci. In fasciclulu IX. dein anulu alu II-lea alu bi- sericei orthodoxe romane se coprindu urma- tdriele materii: Crestinismulu in Dacii si creștinarea Romaniloru, studiu historico-eclesiasticu de archiman- dritulu Genadie E o acdnu, continuata in cativa Nri de inainte, scrisu cu mare zelu apostolica si totu- odata naționale, cumu si ca diligentia si eruditiune, care justifica deplinu opiniunea ndstra de alta-data, pe care ni-o formaseramu despre clerulu superiore dein Romani’a inca din dilele prea fericitiloru in Domnulu mitropolit! Beniaminu si Neofita, losifu epis- copu de Argesiu, Cesarie alu Buzeului si altii. Ceea ce va surprinde pe cei dedati cu certe theologiee, este inpartialitatea parentului Enacdnu intru cautarea si citarea documenteloru istorice. Auctorulu acestui stadiu ajunse pana la a. 1185, si ne promite partea ultima in Nrii următori. Scopulu mai de aprdpe alu auctorului este, că pe langa ce inpintena pe cleru la studierea istoriei eclesiastice naționale, se arate totu-odata, că națiunea romandsca avuse totudeauna tendentia de a’si asecura siesi biserica naționale in- dependente in jurisdictmnea sa atatu de Rom’a vechia, catu si de Rom’a noua, aparandu-se de încercările despotice ale patriarchiloru, fia aceia greci, fia latini; in fine că romaniloru nici-odâta nu le-âu plăcuta in- novatiunile in lucrurile credentiei. In acelasiu Nr. se Coptinua „Tractatulu de- spre pec-atulu originalu, de archimandrituln Silvestru Balanescu. Unirea crestiniloru, tota de archim. G. Enaceanu, care dă informatiuni interessante despre încercările cate se făcu că de 100 de ani incdce in Angli’a, Russi'a, Germani’a, mai de curendu chiaru si in Grecia spre a uni pe tdte besericele chris- tiane in dogme si chiaru in practic’a religiunei, spre a se arma iu modulu acesta contra urei religidse de una, contra atheismului nebunu si contra spurcatului materialismu, care tdte trei ame- rintia pe omenime cu ruina. Aci par. archim. Ena- cdnu mustra seriosu pe romani pentru indifferentis- mula loru in acdsta cestiune, scriendu intre altele: „Cu modulu acesta trebue se constatamu, că atatu Nordulu catu si Sudulu Europei, cele doue extreme ale ei, s’au unita si s’au grupatu, că se alunge dintre densii nevoi’a, s’au formata in societăți, care se iu- tronedie unirea, pacea si fericirea popdraloru. Cen- trala inse alu Europei, Romanii mai speciala, remana pana acumu indifferenti la acdsta tendentia mai universala a omenirei. (5re si-au perdutu Romanii firulu istoriei loru? (5re au uitata ei, că atatu la Rom’a, catu si in Daci’a au fostu sortiti de Providen- ti'a divina, că se servdsca spre marirea si glorificarea numelui lui Isusu Christosu, spre respandirea precep- teloru Mantuitoriului lumei celoru divine si moralisa- satdrie?“ Si drasi mai la vale: „Ore Romanii, că se fia consecenti cu trecutulu loru historicu, potu ei se remana indiferenti in faci’a miscarei generale pentru unirea bisericiloru ? Ei nu vedu, că acumu crestinis- mulu, acdsta sistema de cultura si civilisatiune, ddca 34 — 202 — nu este bântuita de popdrale barbare, apoi elu are in sinulu seu pe inemicii cei mai periculoși, adica ura dintre confessiuni, positiunea înjosită a miniștri - loru lui, precumu si alte rele ce’lu rodu la temelia etc.“ De aci incolo zelosulu publicista eclesiasticu co- munica lectoriloru unu estrasu bunu dein statutele societatiei dela Athen’a .Ateltyfas ișTov = Fra- ternitatea iubitoriloru de Christosu. Acelea statute subscrise in 24 Octobre 1875 de 24 membrii.funda- tori, suntu insocite de unu cerculariu adressatu „C a- tra toti iubitorii de Christosu ai Bisericei de Resaritu" si se incepe asia: „Dorinti’a comuna de a sfarma zidulu de despărțire, ce ne separa de ceilalți frați in Christosu, precumu si conclusiunile discussiuniloru din Bononi’a, parendu-ni-se prea fa- vorabile, nu mai pucinu si starea clerului bisericei ndstre, lipsita in genere de cultura, si formațiunea necessaria eclesiastica, ce le-ar’ potea face, că se’si indepli nășea cumu se cu vene sarcin’a inpusa, de alta parte si indiferentismulu poporului in cele religidse, decursu dintr’o asemenea stare a clerului, tdte acestea considerante ne-au facutu, că se cugetamu si se ne decidemu pentru realisarea unei dorintie vechi etc.“ Scopurile societatiei suntu formulate in § 1 asia: a) Apropierea si după potintia unirea toturoru bise- riciloru, luminandu opiniunea publica prin studii si desbateri, relative la caracterulu diferiteloru biserici si desvoltatdre de amdrea crestinăsca. b) Conlucra la desvoltarea relatiuniloru dintre bisericile omodoxe ale Resaritului prin cointielegere cu alte societăți, său numai cu theologii din diversele Biserici, eșplican- du-se asupr’a cestiuniloru relative la Biseric’a catho- lica de Resaritu. Si c) Formădia si contribue la des- voltarea clerului, atatu in respectulu cunosciutieloru theologice, precumu chiaru si a moralisarei lui, pen- tru-că asia se se pdta avă in resultatu o desvoltare morale si religidsa a crestiniloru din Biseric’a Eladei si in genere din cea orthodoxa.“ Au trecutu cativa secoli, de candu unu limbagiu că acesta sublime nu se audise dein sinulu natiunei grecesci. Astadi cei mai iluștrii barbati ai Eladei s’au -convinsa, că tirani’a politica si militaria in Europ’a si in Asi’a isi trage cele mai abundante poteri de care dispune, dein ur’a, urgi’a si hostilitatea ce domina intre diverse biserice christiane, prin urmare că tira- ni’a se pdte delatura mai sigura prin inpacarea chri- stianiloru intre sene. Unu midiulocu de usiorare a suferin- tieloru clerului, de archim. Silvestru Balanescu. Cititi preoți acestu artichi si totu ce urmădia după elu, si cercați a ve ajuta Voi pe Voi! Vedeți peti- tiunea preotiloru catra A celu mi tr o poli tu pri- mate, carele insocifu de mitropolitulu Sucevei si de sufraganiii loru, este chiamatu a face epoca in Bise- ric’a României; adaogeti raportulu si expunerea de motive, cumu si circulariulu mitropolitului, prin care totu-odata recomenda una predica memorabile dein puncta de vedere eclesiasticu si naționale a prea fericitului episcopu Cesarie, disa la Buzeu in dio’a installatiunei sale la anula 1825, adeca inainte cu 51 de ani, Chronic’a eclesiastica dein acestu diariu se intende in Nr. IX. că si in toti ceilalți, după in- ' pregiurari, preste tdta lumea christiana fora differentia da confessiuni, si asia tiene pe cleru in currentuhi evenimenteloru. Chronic’a dein Nr. IX. e scrisa totu de par. Balanescu. Totu in acestu Nr. s’a inceputu publicarea de nou a Collectiunei de legea organica si regulamentele sântului sinodu, cu modulu decisa in siedinti’a dein 14 Maia, ăra cu editianea este insarcinatu neobositulu archiereu G e n a d i e, fostu Argesianu, in calitatea sa de presiedente alu redac- tiunei acestui diariu. Iu fine totu aci se continua eruditulu studiu theo- logicu tftulatu: Testamentulu vechiu, studiata, du ce la celu nou, ori Evidentie intrinsece. Aratati-ne una alta scriere periodica eclesiastica, care in 5 cdle 8-vo se coprinda mai multe materii atatu de bene alese pentru lectorii sei, si totu asia de bene scrise. In Nrii precedenti afli una serie respectabile de predice, parte marei esite dein păn’a si graiulu prea 8. Sale p. archiereu Genadie. Teologi’a fundamentale său generale, prelucrata pentru alumnii dein seminariele teologice romane greco-catolice, după I. Schwetz, de Sim. Micu, professoru de teologia dogmatica in semi- nariulu archidiecesanu dela Blasiu, asesoru la forula matrimoniale de a dou’a instantia si la exactoratulu archidiecesanu etc. Cu aprobarea veneratului ordi- nariatu metropolitana gr. cat. de Alb’a-Iuli’a. Blasiu, in tipografi’a seminariului archidiecesanu. 1876. For- mata 8° mare, pag. 520. Pretiulu 3 fl. val. a'ustr. (7 franci 50 cent.) In fine ăta si una carte teologica in sensulu strinsu alu cuventului, scrisa romanesce, in stilu mo- derau si limba moderna, Eta si unu metodu de a tracta cestiunile dogmatice, carele noua ni se pare unicu si celu mai sigura, după care se pdte apara in timpii moderni religiunea christiana positiva in contra numerosiloru sei adversari căti sustienu, că acăsta religiune nu se păte apara ca argumente scdse dein rațiune, cu care ea nici nn s’ar inpaca. Dn. professoru S. Micu apuca taurulu dreptu de corne, candu le dice indata in prefatiunea sa: . . . S’a pusa mare pondu pe argumentele ce se scota din rațiune; de un’a parte spre a vedă armoni’a cea frumdsa in- tre rațiunea bene cultivata si cdnscia de marginile sale si intre revelatiune, ăra de alt’a spre a se arata in fapta, că in pertractarea scientieloru teologice nece decătu nu se eschide usulu ratiunei, după cumu se aude de multe-ori afirmandu-se mai alesu in dilele ndstre de partea multora.¹⁴ — 203 BIBLIOGRAFIA. Excelehti’a Sa Archiepiscopulu si Mi- tropolitulu Andreiu Baronu de Siaguna, de Nicolau Popea, archimandritu si vicariu archi- episcopescu. Sibiiu, ih tipografi’a archidieces. 1873. 8°, pag. 34, cn litere garmond. Nu scimu cum s’a intemplatu, că acăsta biografia a preafericitului in Domnulu mitropolitu Andreiu numai acuma ne veni la mana, si asta-data prin bnnatatea domnului auctoru alu ei. (La librăriile nd- stre nu s’a vediutu.) Nimeni nu potea fi mai indreptatitu a descrie vidti’a cea plina de labdre, de lupta gigantica si de supărări necontenite, decătu celu care a siediutu una serie de ani mai aprdpe de repausatulu principe alu basericei sale, si era initiatu in secretele înaltei lui positiuni; dra exemplulu de recunoscintia si gratitu- dine, datu de reverenti’a sa dn. archimandritu Pope’a prin publicarea acestei schitie biografice, cade sufle- tului romanescu cu atătu mai bine, cu cătu gratitu- dinea in epoc’a ndstra au ajunsu aceea ce spune Ci- cerone că era in timpulu seu: rara virtus. Numiramu oper’a dlui archimandritu schitia bio- grafica. Insusi dsa ne spune la calcaiulu scrierei sale, că „va mai reveni la repausatulu, că-ci ne lasă unu memoriâlu alu seu, plinu de acte si documente pen- tru timpulu archipastoriei sale, pe care că pe unu materialu interessanțu pentru istori’a naționala, nu va lipsi la timpulu seu a’lu da publicitatiei.“ In Nr. 14 dein a. 1873 alu acestei foi in a că- rui frunta se puse necrologulu mitropolitului Andreiu, noi adaoseramu la elu intre altele: . . . „Acela care’i va compune biografi’a in spiritu obiectiva, sdu după cumu se esprime Tacitu, sine ira et studio, va bine- merita die baserica, de patria si de națiune.¹¹ Bucovin’a. Descriere economica, insocita de ua charta. De Petru S. Aurelianu. Bucuresci. Tipografi’a laboratori- loru romani. 1876. 8° mare, pagine 94 editiune eleganta. Pretiulu 4 lei noi. Toti acei lectori ai Transilvaniei, căti au cititu fia si numai interesantele informătiuni reproduse despre Bucovin’a in Nrii 7 et 8 dein a. c. după Calendariulu Bucovi- nei, voru citi cu atătu mai mare interesu si dorere sufle- tiesca acdsta publicatiune a dlui Aurelianu, ale cărui opere nationalu-economice au inceputu a se traduce si in limb’a francesa, precumu e de ex. si brosiur’a esita dilele acestea la Parisu: Les forces productives de la Roumanie, d’apres le livre de Mons. Aureliano. Par M. Lesage. Eca ce dice dn. Aurelianu in prefatiunea sa despre Bucovina: „Era in 1864 candu pentru antaia ora amu trecutu pe la Mihaileni in Bucovina. O eșcursiune pana la Radauti si la Cernăuți cu scopu de a studia stabilimentele agricole si sistemulu de cultura ale localitatiloru învecinate, era programa caletoriei mele. Pornindu spre capitala din depărtare diareamu Cernăuții; positiunea romantica si credînti’a că voiu afla in acestu orasiu unu centru in care se potu dobândi tdte lămu- ririle de care aveamu trebuintia asupra fostei ndstre tieri, si acest’a din gur’a romaniloru, me facea nerabdatoru câ se ajungu odata. Ajunseiu in fine in frmnds’a aleia de plopi piramidali plantata la intrarea orasiului, si peste cateva mi- nute coboramu la unu otelu situatu in piatia. Ori-cine a fostu in poșitiunea mea, adeca a unui romanu care caletorea jentru antai’a dra intr’o tiera romana răpită de străini, ’si jdte inchipui catu amu fostu de surprinsu candu in totu ote- ulu nu amu potutu afla o fiintia care se vorbdsca romanesce. n nedomirirea mea me grabescu a esi; incepu a cutreera orasiulu; intru prin cafenele, prin restauratiuni, prin maga- șine, prin librarii; alergu in drdpta, alergu in stâng’a, si ori unde me oprescu in orasiu nu audu o singura vorba roma- nesca. Ori unde me intorceamu, ori unde intramu audiamu vorbindu-se numai nemtiesce, rutenesce, si pe alocurea un- guresce. Stamu in locu incremenitu de surprindere si de dorere; me intrebamu: unde suntu, pentru Ddieu, romanii, romanii stapanii acestei tieri; bucovinenii, frații noștri! M’a apucatu ndptea pe strade si cu inim’a sdrobita de dorere’ m’amu intorsu la otelu. A dou’a di, in diori de diua, alergu la tergu crediendu că pâte acolo voiu fi mai norocitu; si aci me in- tempina aceeași desilusiune; limbi străine, servitori străini, stapani străini; romani nicairi. ’Mi diceamu in gandu: deca asiu fi cadiutu cu unu balonu in acestu orasiu negresitu că nici odata n’aru fi potutu se’mi treca prin minte că me aflu in capital’a Bucovinei, adeca a unei tieri romane. In cele din urma nesciindu unde se apucu, la cine se me adresezu, intraiu intr’o cafenea si acolo, cu ce bruma pricepu din nemtiesce, fui informatu că se afla pucini romani inse suntu imprasciati pe la margine, si că, deca dorescu se amu informătiuni se me ducu la cerculu de lectura unde se intrunescu mai cu sema teologi. Fatalitate! si aci de abia amu potutu afla unu june teologu langa o mesa pe care se afla multe diuarie romane. Junele bucovinenu me incredintiă că-mi perdu timpulu cautandu-romani in orasiulu propriu-disu; acesta este ocupații mai multa de evrei, ruteni, germani si alte nemuri străine, eru românii se afla prin suburbii; că se afla romani in alte orasie ale Bucovinei si cu osebire prin sate. A treia di amu -plecata. Indignatu in sufletulu meu vediendu in ce stare a ajunșu capital’a unei tieri romane, ’miamu disu: aide se visitatnu sate că dâra intr’ensele me voiu potea intielege in limb’a mea, voiu potea povesti cu 6meni de unu sânge cu mine Asia amu facutu. Multu pucinu ce amu potutu afla asupra Bucovinei, asupra stării sale po- litice, sociale si economice amu aflatu din gur’a tieraniloru bucovineni si din cârti. ~ Dela aceea epoca mi-amu pusu in gandu câ se studiezu mai de aprâpe tier’a de dincolo de Moina. M’amu folosita de ori-ce impregiurare pentru a aduna date relative la acesta lucrare. Cu ocasiunea espositiunei universale din Vien’a nu numai că amu studiata mica espositiune a Bucovinei, dara amu culesu pe unde amu potutu documente relative la eco- nomi’a acestei tieri. Resultătulu acestora cercetări este car- ticic’a ce amu ondre a presinta publicului romanu. Amu inso- cit’o de o charta a Bucovinei pentru câ eetitorulu care nu va fi cunoscandu tier’a se pdta urma mai cu folosu descrierea ce amu facutu. Suntu incredintiatu că s’au strecurata erori in acesta lucrare; că unele din numirile comuneloru pdte se fia greșite, si nici că potea se fia altu-feliu de dre-ce nu amu - potutu visita tdte comunele si tdte localitățile. Cu tdte acestea credu Că acesta cărticică va potea inlesni publicului romanu cunoscinti’a unei tieri odinidra parte din intregulu Moldaviei. Ori catu de trista ara fi starea de astadi a Bucovinei cu pri- vire Ia romanismu, ori-care ara fi viitorulu ce provedinti’a reservedia acestei atatu de frumdsa tidra, datori’a ndstra a toturoru este de a o cundsce si a o cundsce catu se pdte mai completu. Nu este de ajunsu câ se scimu cumu că tier’a acesta a facutu parte din Romani’a; că ne-a fostu smulsa prin sila acumu un’a suta de ani; că pe pamentulu Bucovinei s’au petrecuta fapte din cele mai măreție din cate inregistrddia 204 — istori’a patriei; bine si'neaperatu este se gravamu tote acestea in inimile năstre; inse aceste cunoscintie istorice trebuescu completate cu. cunoscinti’a economica a Bucovinei; trebue se cunoscemu intr’unu modu faptica ce insemnedia pamentulu ce s’a ruptu din corpulu Moldaviei. Acest’a este o datoria pe care ne-o impune atatu cualitatea nostra de romani catu si trebuinti’a de a cunăsce catu mai bine tierile vecine cu care avemu dilnice transactiuni. Pentru mine asiu fi fărte fericitu candu prin lucrarea de facia, unic’a care a aparutu pana astadi in limb’a romana, așiu potea contribui la cunos- cinti’a Bucovinei si la inradacinarea in inimile romaniloru a dragostei nesfersite ce in veci trebue se pastramu pentru frații noștri de dincolo de Moina. Inchieiandu ’mi iau voia a roga pe toti, si cu osebire pe romanii bucovineni, care aru dovedi erori in acăsta căr- ticică, se bine-voiăsca a mi le face cunoscute pentru că cu alta ocasiune se le potu îndrepta Ferestreu, in 10. lanuariu 1876. P. S. Aurelianu. Dein programele gimnasieloru romanesci ne veni păna acuma (in ²⁷/ts Aug. candu scriemu acestea) numai cea dela Blasiu pentru gimnasiulu de 8 classe, prepărandi’a cu 2 scăle normale (primăria) de baiati cu 4 classe, (cea de fetitie?), cumu si cea dela Nasandu pentru gimnasiulu intregu, scă- lele normali (primărie) dein 3 comune, si elementarie dein alte trei. Ambele programe cuprindu date fărte instructive; tenerime numerăsa si buna. La Blasiu in cele 8 classe gimn. au fostu la finea anului 274 teneri, dein carii 2 magiari si 2 germani. Dein aceștia 14 inși avura burse, 190 inși pane pe fiacare di. In institutulu pedagogicu au fostu 20 inși, dein care 1 cu bursa, 7 cu pane. In scoiele normale (pri- mărie) classea I. (de susu in diosu?) au fostu școlari 24, iu cl. II. 35, in d. UI. 72, in cl. IV. 68.— In gimnasiulu na- saudeanu au fostu la ănea anului 170 de teueri, dein carii , 11 ahitnrienti cu țn^tnrițate(baccalaurcati). In 4 classe nor- mali dela Nasaudu au fostu 228 școlari, la Monoru ărn’a 105, văr’a 74, la Borgo-Prundu 129, la Sangeorgiu 135, la Zagr’a, ărn’a 130, văr’a 57. In fruntea programei dela Blasiu stă dissertatiunea domnului canonicu si directorii I. Antonelli: „Spicuiri dein istori’a literaturei latine/ In cea dela Na- saudu dissertatiunea titulata: „Pusctiunea cosmica a comete- lor u,“ de dr. Paula Tamo, dir. gimn. Istori’a naționala pentru poporu, său: Nămulu Sap’a, Cas’a si Mintea Romaniloru, prin tăte timpu- rile si locurile. De Ge orgie Radu Melidonu. Motto: Virtus romana rediviva. Bucuresci. Din stabilimentulu j in artele grafice Socecu, Sander et Teclu. Strad’a Academiei 1876. pag. 217. Pretiulu 1 leu nou (1 franca). Dn. professoru Melidonu tractădia histori’a nostra na- ționale după unu methodu, care la noi se păte considera că nou; de aceea speramu se ne intărcemu la acăsta carte, după . ce o vomu citi cu attentiune. Pana atunci memoramu numai urmatăriele cuvente dein prefaciune: „Numai prin studiulu istoriei naționale nămulu nostru păte ajungă la consciintia, prin urmare la existenti’a naționala. ' Loculu Omului în natura. Conferenția tienuta in orasiulu Focsiani la 8 Aprile 1876, cu ocasiunea concertului datu pentru infiintiarea unei bibliothece pe langa gimnasiulu localu. De Grig. Ștefane seu, professoru la facultatea de sciintie. Bucuresci, nou’a tipografia a laboratoriloru romani. Strad’a academiei Nr. 19, 1876 8°, pag. 27 Pretiulu 75 bani. Publiculu celu luminatu alu României s’a dedatu a citi cu plăcere totu ce ese dein păn’a acestui barbatu eruditu si sigura de specialitatea sa. Afric’a si espeditiunea lui Cameron, de Maria Gr, Stefanescu, maiăstra de gradulu superioru normalu. Bu- curesci, in tipografi’a numita mai susu. 1876. Pag. 19. Pre- tiulu 70 de bani. Ambele acestea publicatiuni se afla de vendiare la li- brari’ă Socecu et Comp, in Bucuresci. Publicatiunea dămnei Maria Stefanescu a esitu mai in- taiu in Revist’a scientifica si dă lectoriloru informatiuni inte- ressante asupra descopeririloru făcute in interiorulu Africei, incependu dela Herodotu pana la locotenentele Cameron, pe care gubernulu Britanici l’a tramisu in a. 1873 cu mari pre- parative, că se duca ajutărie gloriosulu descoperitoriu Living- stone, după a cărui mărte apoi Cameron continuase caletoriile si exploratiunile in gradu supremu periculăse. Gloria damei romane, care avu coragiulu a tracta una materia atatu de seriăsa. CONCHI AMARE. Comitetulu despartiementului cerc. X. (Clusiu) alu „asociatiunei transilvane pentru literatura si cul- tura poporului rom.,¹* anuucia prin aceste, că adu- narea generala de estu-tempu a despartiementului e statorita a se tieod la Agiresiu (Egeres), comuna langa calea ferata intre Clusiu si Huiedinu, in 20 Sept, st. n., diu’a de S-ta Maria mica. Programa: 1) deschiderea adnnareî prin di- rectoriulu despartiementului; 2) raportulu secretariate despre activitatea comitetului si a cassariului, despre starea cassei; 3) esmiterea comissiuniloru > si esami- nafea ratiocinieloru, pentru înscrierea membriloru noi, si incassarea tacseloru, si pentru sțatorirea bugetului pe anulu venitorîu, cumu si raportulu acestoru co- missiuni; 4) reînnoirea comitetului; 5) pertractarea propuneriloru, ce eventualmente se voru face; 6) pre- legerea dissertatiuniloru; 7) defigerea locului si dilei adunarei generali venitdrie; 8) închiderea adunarei prin directoriu. La care adunare p. t. d-ni membri dein despartiementu si alti amici ai culturei poporului, suntu cu totu respectate invitati â lua parte in nu- meru catu mai mare. Totu odata se aduce la cunoscinti’a on. publicu, numele aceloru știm, domni, cari cu ocasiunea adu- narei generali tienuta in 26 Octombrie 1875 la Mo- ciii, au conferita la fondulu infientiandei scdle nor- mate rom. in Mociu in fruntea cărei comissiuni alese se afla știm, domnu Ananie Trombitasiu, si adeca: Dr. Gregoriu Silasiu 20 fl. Ananie Trombitasiu 50 fl. Nicolae Popu prot. on. si parochulu Fenesiului 10 fl. Lazar Macsim 20 fl. Simione Moldovanu 10 fl. Theo- doru Dumbrava 5 fl. Ioane Sopnnescu 50 cr. Hie- ronimu Bozacu 1 fl. Nicolae Moldovanu 2 fl. Ioa- ne Danu 1 fl. si Dr. Isacu 1 fl. Dein siedinti’a comitetului alu despartiementului cerc. X. Clusiu in 19. Augusta 1876. Director, despartiem. Actuarulu despart. Dr. Gregorie Silasi. Demetriu Papp. Editoria si provedletoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritlu, seeretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rfimcr & Kamner.