1W?-------------- Acesta f6ia ese -S* J ’ Cate 3 câle pe luna j si costa 2 fiorini v, a>' pentru membrii aso-' ciatiunei, era pentru nemembrii. 3 Ir. Pentru străinătate 1 galbenii cu pofto ., ... , •» TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. sa resbelu, se impedeca la noi mai in totu-deauna de indiferentia, de multe ori chiaru de defăimare. II. Misiunea statului-maioru in tempulu pacei este de a contribui la 'preparatiunea resbelului cu munc’a si cu cunoscintiele sale speciale; de a da chiaru im- pulsiunea la acdsta candu administratiunea superidra, - din cause independente de vointi’a eiₛ se arata inda- daratnica; de a avea- prevedere si pentru densa, că-ci ea nu se pdte gândi la totu. Se cautamd,., in scopulu de a potea procede la aplicatiune, a defini acdsta espresiune astu-feliu, in catu se nu remana nici o ambiguitate sdu indecisiune asupra-i. Scriitorii militari didactici si istorici, la diferite epoce au atinsa acdsta cestinne; au data sfa- turi in acdsta privintia; au aratațu midiuldcele si pre- parativele ambeloru parti pentru resbelele pe cari le descriau, inse n’ău data o definitiune completa; si candu au dat’o, fia-care o facea dintr’unu pnnctu de ’) Siedinti’a dela 15. luliu 1870. a) L’armăe Franțaise en l’annee 1867. ⁸) A se vedea epistolele publicate in diarie in tempulu resbelului, intre altele in diariulu Tlndependance Belge. *) Des principes de l’Administration des Armăes. — Doue conferintie făcute la ministerîulu de resbelu la 3. si la 10. Martiu 1860, ' , ⁵) Campagne de 1870—1871. — Tradusu din limb’a germana de capitanulu E. Corta de Serda. vedere restrinsu asia, in catu tdte câte s’au cercată suntu particulariste. Cu tdte acestea, din relatiunile istorice cele mai complecte, precum este aceea a sta- tului-maioru prusianu, despre care amu avuta ondre a ve. .intretiend la inceputald acestei conferintie, se pdte deduce urmatdrea definitiune: A prepara resbelulu, este a găsi tdte elementele de fortia, trebuintidse in campania spre a aduce la maximulu loru pș cele existente, a crea pe cele cari ne lipsescu, si â le aduna, coordina si organisă apoi astu-feliu in, catu , punendu-le in acțiune se fia sus- ceptibile-d’a produce celu mai mare, efeetu putintiosu, si, ș’avemu prin Urmare catu se va potea mai multe probabilități de succeșu in favdrea ndstra. Se potu distinge; doue feliuri de preparatiuni: o preparatiune generala, in vederea unui resbelu ori- care aru fl, și un’a speciaja,in.vederea unui resbelu datu -— sdu mai bine prevediuțu. \ Nu intra in program,ulu ce mi-amu impusu d’a enumera tdte elementele, cariau o acțiune, fia directa fia indirecta asupra resbelului; si apoi acdsta nerâru conduce prea .departe. Voiatrece inse , repede in re- vista pe cele -mâi importante, cautandu a atrage, cu acdsta ocasiune atențiunea d-vdstra asupra acelora cari suntu de unu interesa mai imediata pentru noi, si a arata cari dintr’ensele trebuescu a face obiectulu unui studiu mai de aprdpe alu statului-maioru si iu ce limite desvoltarea loru ilu privesce. După importantia e greu se le classamu; le vomu deosebi numai după natur’a loru, in doue grupuri: I. Cele farâ Cari nu pdte esista— celu puțina in starea actuala a artei militare’—=■ o acțiune de resbelu. II. Cele cari de si nu in totu momentuhi in dis- pensabile, au o influintia directa sda indirecta,, me- diata sdu imediata asupra cenducerei si resultatului rezbelului, după mai. multa sdu mai puțin’a loru des- -voltare, după ordonarea, după in trebuia ti area loru, după cbndithinile in cari se afla. I. ' Dn. Vigo-RousșiUon distinge doue prepara- tiuni: aceea a resbelului si aceea a armateloru. Pro- gramulu d sale' difer,e de ala nostru in acdsta, ch-si propune a trata aceste cestiuni numai din punctulu de vedere administrativa, si se . ocupa prin urmare numai de cateva principii de organisatiune si de ser- vitiile administrative, Voiu adopta inse in enume- rarea elementeloru de fortia,' impartirea ce o da elu vorbindu_.de preparatiunea resbelului, pentru cele de antei’a categoria, Elu dice că pentru a. face resbelu, trebue: -, 1) Bani. • 2) (5meni. 3) Cai. 4) Materiala si aprovisionamente. Dintre tdte elementele de fortia — sdu de ac- țiune, acestea suntu cele cari privescu mai indi- recta pe statu-maioru; cu tdte acestea, nu e inutila se le esaminamu puțintelu. 185 — 1. Ban i i. In privinti’a baniloru, nu e trăb’a năstra se cau- tamu care aru fi sistemulu Celu mai apropiata spre a ni ’i procura,/ inse nu potemu trece eu vederea asupra unui prindipiticare cere a. fi probata din tdte poterile ndstre, acela adeca, ch la resbelu cine apuca inainte, trage dinacăsta avantage imense asupra ad- verâariului seu. Că s’o păta inse face, tr'ebue se pă- streze secretul» preparati veldrn si se aiba prin ur- mare fondurile la indemana, eu facultatea de a dis- pune de' densele, fora a justifica de-ocamdata de in- treburntiarea loru. Scimu că acăsta aru fi o deroga- tiune la legile finantiarie; dara'candu e vorb’a de a pregăti succesul» unei campanii, consideratiunile mi- litane trebue nea'paratu se prime pe tăte celelalte. Prusian»' au deslegatu de mul tu. acăsta problema cu, creatiunea țesătorului de resbelu; dn. Vigo-Rous- sillon ne spune, ca la 1812 Napoleonii dispunea pen- tru preparativele lui militare, de 180,000,000 franci, si că gubernulu prusiana, la 1866, inatnte de a în- cepe resbelulu, isi’ alienase iri Secreta acțiunile dru- ■ mulai de feru dela Coloni’a la Minden, si-si pui tă astu- feliu efectiynlu tesaurului de resbelu la 100,000,000 taleri. Elu esprima regretul» că dreptul» public» -si regalele, finantiare ale. Franciei. nu lașa gubernuluî facultatea si midiuldcele d’a prepara resbelulu intrunu mod» mai comploctu, fara a o anuntia la tdta Europa,* ■ Din nenorocire, sinoi ne aflam» 'totu iu acesta 2. (5 m;.e n i i. - Legea năstra de recrutare ne. procura unu nu- meru considerabile, de ămeni in' raportu cu popula- tiunea tierei, inse e incontestabilii că ne-aru procură mai multi candu storu. ocupa cineva se caute căușele incapacitatilom de a servi, precumu si pe acelea ale fraudeloru, spre a. le semnala administrației. Acăsta lucrare făcută de-corisiliuriîe de revisie, pe districte, si cehtralisata la marele statu-maioru său la directi’a 1-iu din ministeriala de resbelu aru da, suntu con- vinsu, resultate minunate, mi numai in privinti’a a- căstâ, dara, si in privinti’a multora altoirâ puncte. Dara, dăca numerulu joca unu rolu însemnata, ■nu e unu cuventu că se se neglige cualitatea. D’aci necesitatea- d’a ne ocupa ^si de educatiunea junimei, care diit nenorocire nu respunde la noi decatu exi- gentelbru'vietiei civile. Pentru că sistemulu militii- loru se dea fructe bune; e de neaparata trebuintia se căutămn a desvolta de tempnriu in junimea tierei aptitudinile fisiee si militare, si se le damu tineriloru ore-cari noțiuni asupra servițiujui militariu. „Unu stătu *) Credu că la noi s’aru potea, fara inconvenientu, a- fecta la acestu usu fondulu disponibila alu cassei de dotatie a ăstei, pentru care se caută o destinație fara a i se găsi — cu obligațiunea de a înlocui sum’a in totu-deauna, indata după încheierea socoteleloru resbelulu» Acăsta suma, de si insu- ficienta pentru unu tesauru de resbelu, totu ne-aru potea ajuta pușintelu. dice dn Rustow*), care da toturoru cetatieniloru sei o educatiuue civila si militară preparatăria si com- plecta, este in stare de a: aduce la maximum fortiele sale militare utilisabile, ..." Ar fi otiosu se caute cineva cui apartiene de a studiă cestiunea educatiunei militare că complementu alu celei comune, numai nu sciinu de ce nu s’aru ocupa si statulu-maioru de dens’a. 3. C a i i. . - DăCa Gestiunea remontei’nu e de resortul» sta- tuluî-maioru, nu e mai putina adeveratu, că .propor- tiuuile catOru trele arme trebuescu a: fi stabilite de densul», că acestea se nu mai fia determinate de consideratiuni bugetare si altele, ci numai de consi- deratiuui tactice. Asemenea e bine se-si dea si elu cuventulu in cestiunea transporturilor»; că-ci, la res- belu, tăte detaliurile logisticei ihi privesc», in parti- cularii). Prin armare, ștatului-maioru revine sarcin’a d’a calculă trebuintiele, d’a dă ăr» cari cifre, după care apoi, cine este in drept», se .se ocupe de midiu- locele d’a ne procură caii, si de cualitatije loru. 4. Materialul» si aproviâionainfeptulu.^ Vomu lașa d’o parte,celălalt» materiala de res- belu, că, se dieemu numai unu cuventu asupra arme- lor». ' ... ...... -... Alegerea: sistemului» Âtotretienerea «i reparatianea loru nu privescu pe statu-maioru; inse e bino se-si dea si elu opiniuneă asupra numărului si proportiu- niloru, precumu si asupra priorități ei candu e: vorb’a de a se face comande pentru unu armamente generala in ajunul» unui resbelu probabila. . . J ■ II. Elementele din acesta grupa trebue se faca la noi,. d’aci înainte , obiectul» constantei preocupa- tî»ni. a statului-mșioru - in -terapiile ptocei. Adtiunea loru asupra evenimentelor» ne va fi cu atatu mai favorabila, cu catu⁷ ele voru fi mai bine studiate, mai bine âpretiate, si cu catu vomifi mai'bine preparate in vederea mersului probabilii ala unui reșbela, ori- care aru fi, ori alu unui resbelu datu. ; ]£ta cele principale său aprăpe . principale dintre .acestea: 1. Organisatiunea armatelor». 2. Sistemulu de mobilisare. ' 3. Grad ulu de facilitate d’a se-concentra armațele. 4. Conditiunile viabilitatiei. • 5. Sistemulu de, aparare ala tierei. , : 6. Sistămuhr de resbelu. 7. Modula de acțiune ala trupelor» si alu sta- turiloru-maidre. . 8. Preparatiunea esicaîerului strategica**) in ve- derea resbeleloru probabile. *) De l’Educatîon Militaire.— Tradusa din lîinb’a ger mană iri cea francesa de Gustave Bayvet. **) Planului strategica. Echiquier, tabla, scăndurica dt jocu in Slachu. I — 186 — 9. Organisatiunea de diferite servitii. 10. Modula de aplicatiune alu descopeririloru moderne si adaptarea loru. la usulu armateloru/ 11. Legislatiunea privitdre la resbelu, adeca re- gule cari se determine in t6te circonstantiele dreptu- rile si datoriile armateloru si ale individiloru fașia cu populatinnile amice sdu inamice si cu armatele si trupele inamice. Se esaminamu pușintelu aceste subiecte in parte, nu că se ne formamu opiniunea asupra-le, nici că se stabilimu regalele după cari aru trebui se se ur- meze in tdte cașurile in priviuti’a loru, ci mai multu că se cercamu o. schitia de programă alu ocup a tiu- niloru statulu-maioru. ’ ' „ (Va urma). Docninente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 74, Pe cătu a dura tu bellulu civile, adminis- tratiunea începuse a se conforma după nationalitati. In comită tuia Ce tației-de balta pe langa administra-' toriulu militariu-era applieațu. sub titlalu curidsu Ad latus că comissariu romanescu protopopnlu Stefanu Moldovanu, dra căJcomissariu sasescn parochulu Stefanu Ludovicu Roth. Magiarii din acelu comitatu fugiseră care in catran, dra cei mai teneri se batea in dstea lui Kossuth. Aci parochulu Roth retrasa la parocbi’a să’din diverse cause, între care'si unu mortul uritu (hoemorrhoide), se plânge că de ce’i făcu ăfla. că se mdrgă la postuhi seu, si cere dela dollegulu seu, că se’lu escnse. Hochehrwiirdiger Herr! Wenn Herr Administrator krarik- ist, und Sie nicht dtutsch schreiben kbnnen, so sind in Mediasch noch Lente genug, die solches thun kbnnen, welche Schrift dann vom Herrn Administrator unterfertigt werden kann, wozu ich nicht unimigănglich noth- wendig bin, auch nicht verantwortlich, weil ich wie- derholt darauf angetragefi habe. Ich bin anderer Ursachen wege'n auf Mediasch gekommen, und werde mich zu vertheidigen wissen: da verliere ich nicht gleich den Kopf. Jetzt kann ich aber nicht aufsitzen, da ich wie bekannt, ein Hămorrhoidal-Abweichen habe,¹ und Ktankheit ent- schuldiget.. . ’ Meinen, auch heUte, abgescbitfkten Brief an Se. Hochwohlgeboren Herrn Administrator wird wohlder- selbe bis jetzt erhalten haben, das daririnenstehende bitte zu beherzigen. Sind Euer Hochwiirdefi gesnnd, so stehet Ihrer Reise nach Kokelburg nichts im Wege. Ich folge sogleich, als es meine Leibesbeschaffenheit erlaubet. Saumen Sie nicht den Bericht schleunigst abzusenden, denn nicht in der Reise nach Mediasch, sondern allein in der verspăteten Anzeige kann ein Fehler liegen, der mich jedoch nicht treffen kann, da ich wiederholt dazu in aller Bescheidenheit aufgefordert habe. Solîten Sie nach Ko-kel burg abreisen» so wird sich Herr- Major Baron d’Urraca bereitwillig fiuden lassen, Ihnen durch kaiserliche Mannschaft die ■ er- forderliche Sicherheit zu verschaffen, die ohnedetn bis noch nicht sonderlich gefăhrdet sein mag. In aller Hochachtung yefharrend, nebst Respect- bezeugung an T. Herrn Administrator. Euer Hochwurden Mediasch am 5; lănner 1849. ,. ergebenster Freund und Diener St. L. Roth, adlatus. 75. Bem cu dstea magiara Străbătuse pe lâ 25 Dec, 1848 păna la Clusiu, dara păna atunci in Si- biiu nu se sciă. nimicu despre; acășta. schimbare a lucruriloru, ceea ce se cunosce și din urmatdriele 2 acte. Comitetulu Jsfatiunei romane V. Prefectului Stefanu Moldovanu Comitetulu pfiimi in dilele trecute o ordînatiune dela I. G.-Coinando, că se ordineze la M.-Văsărhely că farin’a pentru magazine din acelu orasiu se se transporte la magazinulu din Clusiu, ce s’a si facutU. Dar Comitetulu lua insciintiare ’ că o parte din acelu transporta s’ar fi opritu de catra romanii din Zau. Comitetulu a reportată la G.-Comando, de unde a primitu o alta ordinatiune, din care ti se alatura aci o copia sub A, pe care se d mani prin estafeta pana la Zau, cu adausu că, acea farina, daca pana acum n’a devenita in man’a rebelliloru calmuci, se se trans- porte la Mediasiu ori Ibasfalau. Sabiniu 5 Ian. 1848. Sjmeon Barnutiu, Fresidcnte. 76. P r a e f e c t u 1 L e g i u n e i III. c a t r a A fi- na inistr a to r u 1-u C o m i tat u Iui C,etatei de Balta D. Ștefan Mol do van. In dio’a din 25/6 Ian. am primitu dune epistole ale On. Dnii Tale. La cea din teia de locu m’am miscatu cu trup’a -din Bobohalma, si acum me aflu in Curia, lasăndu in loeu unu tribunatu in forma de -pichieturi., De ac^st’a inse me doare, că ci m’amu miscatu,,pentru că Văsărhely tremura de lagerul meu, mai nainte .a fostu flamurele uniunei, dar după acea le-aa trasu, pentru că in M.-Văsărhely nu e mulțime mai mare decătu eu cu Vladutiu oasiu putea nimici, si nice trebue intardiatu că se nu șe iiipute si asca. Se mi se dea mie facultate si o companie miliția. La Turda inco după cum noi stimu, nu se afla mai multi de catu 5000 gubasi*), .poate voru fi mai multi la Clusiu. *) Numiți asia dela vestmentul loru de asupr’a, numita guba, ceea ce pe airease dice sarica. Era mai totu lanceri romani, aduși asupra ndstra dein comitatulu Biharu etc. Red. — 187 — Adoua epistola de locu o amu comunicata cu Vladntiu, si pănă acumvor fi caleretii la Zau, inse numai pentru aceâaiutrlmisu că s,e se cerce lucrulu mai cu amenința,'inse ei știu intemplarea farinei in chipulu urmatoria, adeca: mergăndu carale spre Cbisiii pana la Zoii oare cine le au intorsu, spunendu că vine vrășmașului, si intorcimduse in M. Bandu, au staționata, unde unguri le-.au prinsu 4 cara. De acolo mergeudu prin Năsria in Văsărhely, de unde D. Major CI© cot ia nu au fostu esitu, aii picata in man’a vras- masiului, inpreiina cu pâtru catâne, care prin pro- vedântia suntu scapati, si duși la Sibiin.'— Asia e cu .fariiia. . ■ Tocma acumâ mi-au adus prinși doi cbcisi din M.-VăsărhelyT care au foștii trimiși in Siomfaleu la curtea lui Donath că se ducă porci, din care earasi numai atăta am putut scoate, că cetatea o p'adiescu singuru Magyarii din : scaunu. Cocisii suntu prinși, caruti’a Căra este a brasiului, sequestrata. si porcii la mine.in pivnitia. . . Pe lănga tqăte acestea rugandute se me mai insciintiedi, sunt M. On. Dnii-Tafe Dătff iri. Cetate de Balta 1848 ²% Dec. : .. credintiosu filiu ; Vasiliu Mo 1 dovean, '■ ’ Trâefectu Beg. IJI. .<•: : i , -. ■ ■ :■ ' ■ - :■ .• <4; ..< vi..;.; ,ri ■ 77. I’rea on, DnnrUfU j.® Bioțopopul . Inca odata me mai rogu .procureadia’mi Cindere. Eu ni’amu asiediatu in Bobohalma pana mi se voru aduna 6'menii; de aici amu csiedîatii picketUri, giu.ru iupregiiițu, pana iu drâmulu yă^iar^iulin/La Ernoth nu este lagaru, faraVladâtia-.-.hiAțien-' tisiu, cu care ne mai iripreunatfau prin picheturi. Din Muresiu-Vasarkely. :nu . suntu magiari decala, cei de' locti sdu intrăcațu’inllifăresee si astdpta potere. Cei' dela Tui'd'a amu auditU că arii fi pași tu pana in marginea Muresiulni la Hadareu. Eu după ordina- tiunea. comitetului amu urmata coțhunicatiunea ma- giariloru prin scrisori; dara sum.saperatu că nu amu capetatu comandanții dela getieralulu Vardener. Scrie’mi dela bine .petu cere cotnandantn; si in ce stare sunteți in Mediasiu, si <5re la strigarea ndsțra dobandi-'VOmu ajutoriu*) *}. Din Dbg. la B.obohălmâ, Vasiliu Moldovanu, 1848 24 Dec. st. V. ' prefecții Leg. III, 78. Pre a on o rate D om n ule! Capatandu instrucțiune dela comitetu că se pri- veghiezu după caletori si șe cercetezu după scrisori *) Dein acesta correspondentia inca se vede curatu, că lobontii, adeca cei inperatesci, si romanii era nespuSu de reu informati despre mișcările curutiloru. Spre a se convinge cineva de tristulu acestu adeveru, are se alature de ex. da- tele acestoru acte cu acțiunile bellice dela Ciucea, Clusiu, Desiu etc. dein Dec. 1848 pana in 15 Ian. 1849. Red. periculdse, eu sum cu luare aminte pe la tăte dru- murile. Si tocnîa eri am prinsu trei,; la Carii s’au aflatu acestea scrisori, din care se p6t4 .vedba, cine e ducele,rebeliiloru, cata suma si pe undo;se aștepta; inse din gur’a loru veți sci mai multu, numai- se se examinedie bine. Te rogu. că acestea .scrisori .se le comunici In. G.-Comando. . . . . Cercetandu si mai aprdpe după farina, s’au in- templatu asia pr. ti-amu scrisa mai nainte, si acum: este in man’a dușmanului. - Kdga pe In. G. se-mi doa âseistentia militară, se ocupu Vasiarheiulu, se nu aiba certele kan d ăszok. Datu in Cetate de-Balta, 1848 8 Ian. la 6 <5re*). Vasiliu Moldovanu, , prefectu Leg. III. 79. Dela corni tet u 1 u natiunei rqm.ane; Domnului V-Prefectu St. Moldovanu. Escelenti’a Sa domnnlu Comandănte Gen^ralu Baronu Antoniu de Puclmer, prin decreta presidiatu cu datu 28 Dec. 1848, Nr. 5062, 5180 si 5233, de- manda strensu, că respectivele prefectufe'si tfibunâ- turi romane se îndemne cu' totu ădinsuîtj pe connar tion,alii: nbâtri, că catu se păte mal ^curțu se admi- uistre tăte resturile de dăsde iițnperăltdscâ' ta ₐ percep- torii 'tienuturiloru, pentru c&’,greutatea spe^feforu pu- blice .nu mai sufere ‘nici.o 'amânare. ; ᵣ ? Acăsta porunca vr se inpărtasiesce spre sfrensă urinare si împlinire. ' '7 ? , ,. 'Șâbiiu 10. Iun. i8#9**)/ ¹ r . Bimeonu* Bar'nutîuj / ' ' Gabrielu "D"oi^o^ presiedinte. • .. ; "fi j.V 80-. - Acăsta.epistola a dlui Dobolyi Lajos prinsa dp prefectnlu legiUuei, Ijțronf^esci,'cQnsî^rjită cl^in punctulu de vedere ătinsu mai susu la-a'ltu doăiimentu, este ătâsi' făj’te. instructivă. Coprinsulif ei ad^ca/ne invătia de nou, că in.țempuri Zeifice chiaruUvendil' ci- neva cea tnai ferbinte dorintiâ că șe afle curatulu adeveru, la totu pașsulu da preste.-minciuni alatureâ cu sciri adeverate. Scrisdrea^nu are data; este inse ceâ mai mare probabilitate,, că pobolyi o a scrisu catra amicala seu Samuila in 5 -lănuariu 1849, in care di Dobolyi scrise si catra - Pista (Stefanu) alu seu, infruntandu’lu pentru, că nu ’ia tramisu 36 ier- dele de graa sl * amenintia cu juramentu, in ma- niera turcăsca dichndu, că va veni preste pucinU la - *) Passagiulu dein urma alu acestei epistole dă proba de unu curagiu extraordinariu alu acestui prefectu, pre atata pre catu celu de antaiu si cu epistolelele precedente arata miserabil’a ncingrigire a comandei generale dela Sibiiu. . , '. Red. **) Baronulu Pucbner nemerise forte reu cu acelu de- creta alu seu, pentru-că acumu partea cea mai mare a tierei cadiuse 6rasi in potestatea insurgențiloru, precumtt se va ve- dea dein mai multe documente urmat6ri,e. Red. — 188 mosi’a sa si apoi ii va da elu. In 18 et 1‘9 Dec. au fostu bătăliile la Ciucea, in 25 Dec. Clusiulu era in potestatea lui Bem; dstea imperiala desbinata in doue ajunsese in 27 la Alb’a-Iuli’a, si un’a parte iri retragere catra Bucovin’a. In 1 lanuariu insurgenții ocupaseră si Nasaudulu., Din tdte acelea acțiuni bel- lice secuii dein Murasieni si anume acestu Dobolyi de si avea spioni mai multi si mai buni că austriacii, sciă numai atata, că a intrata in tidr’a ndstra dste mare ungurdsca sub comand'a lui Bem, său cumu ilu scrie densulu Bom, eu Katona si Teleki, că ge- nerariulii imperat. Wardener lovitu fiindu de apo- plexia a moritu, si că pe „agitatorii" romani îi pe- depsescu aspru (Bem publicase indata la intrarea sa amnestia generala, cumu se vede din documentulu respectivă; rebellii inse, n’au voitu se scia nimicu de acea amnestia). După acestea Dobolyi adaoge fa- b u 1’ a ne mai audita pana acilea, că cu Bem aru fi venita in tidra si un’a dste de 8* mii romani curati, puși sub comand’a renumitului nostru barbatu Efti- mie Murgu si sub a comisșariului Gavriilu Mihali, că dein tdta dstea lui Bem acei romani dela Ungari’a aru fi cei mai selbateci (a. leg vadabb), si că aru fi mânioși pe romanii ’ ardeleni, pentru-că acesti’a n’au datu m a n’a. cu magi arii. In a dou’a parte a epi- stolei se mai inșîră alte fabule' amestecate cu sciri adeverate, inse si acelea cunoscute' reu, falsu, pe dosu, sucite, scâlciate, adeca curatu asia precumu făcu si astadi tdte diariele magiare si cele nemfiesci dualistice cu mai* tdte scirile bellice cate publica ele dela Serbi’a,.Bulgari’a, Bosni’a₄ Montenegro, Constan- tinopole etc, l£ca si epistola lui Dobolyi in originala. E de» Sa mul, Igdretemet nagyon kdsore vălthatoxn be, oka pedîg az, hogfy alkalmâm kitdl irjak nem volt —i tehăt ezdrt engedelmet kerek.— Foldvări urral tobb izbenbeszdltem, ’s azt mondă, hogy mihelyt magăt valahol ăllandosithatja, azonnal igcretdt be văltja.— Most telyes lehetettlen. — Itt sokfdle hir kereng, hogy mi a vald benne alig lehet kivenni. — Annyi csak ugyan igaz, hogy Erdelyben benyomult egy roppant magyar tăbor, mdg pedig hărom vonalon. — Văsărhelyhez mdg meg nem drkezett, de mindCn drân vârjuk az egyiket, melynek vezdre General Bom, ebbe van katona Miklds ds Teleky Săndor is; lassan haladnak, mert mindeniitt magyarăzzăk a fdld ndpinek- bejdvetelek czdljăt — a bujtogatdkat kemd- nyen biintetik — a fbld ndpivel szeliden bănnak — egy csapatot mint beszdlik Murgu vezdrel, a mely ăll 8000 tiszta olăhbdl, velle van k. biztos Mihăly Gă- bor; ez a legvadabb, — ti. Murgu ds a csapatja is az olăhok ellen, — hogy midrt nem fogtak kezet a magyarokkal. — Remdnyeink ds kindzdseink eldggd biztosokk; —..egydbarănt a jovendobe bdlătni pem lehetvdn Isten igazgatja dolgainkat. — A szdkelyekre ndzve csak annyit irhatok, hogy hatărozottan beszd- lik, hogy oda a sorkatonasăg soba behatolni nem tud — sokat levăgtak kbziilldk. Magyarorszăgon a dolgok kbzhir szerdnt mdg jdl ăllanak — Windischgrătz ăllomăsărdl el van moz- ditva, egy Gruber nevii van helydbe tdve, az „ Allge- meine^ szerdnt. — Istvăn volt Nădor minister-elnbk, Kossuth pdnz-, Meszăi'oș hadiigyi-minister, a „ Wiener- Zeitung" szerdnt pedig Ka.ssa, Ldcse be van vdve — de ezzel egdszen ellenkezo mint irăm az „Allge- meine." —*- Minek inkâbb lehet hinni. — Mikd Imre, Bănfi Mikldssal felment. Pestrdl Szdcsdnyi, ki egd- szen meggyogyult. ■-— Mdszăros ds sok Praelatusok ds piispbkok, ’s idurak vannak jelenleg Qlmiitzbe, a dolgot diplomaticai uton kiegyenliteni. -— A hosszas irăsrdl, ha țudtăk, engedelmet kbnybrgbk — egydb- arănt az uj dvben uj brbmeket, ds boldogabb napo- kat mint a mult dv hărom utd havăba, ăldja meg az Isten mindnyăjokat — sorsunk jobbra fbrdul — mihez teljes remduyilnk, a midbn ujbdl blelhețjiik, a kiket szeretunk — addigis nfii nunei, ds gyermekeim- mel egyiitt csokoljuk ds maradok bszinte barătja. D o b o 1 y i L a y o s. U. i. Mig levelem vdgzdm mondăk, hogy a Boli szerdnt General Vardener ki Gallicziăbdl jbtt, Torda ds Vintz kbzbtt guta-titds kbvetkezdsibe lovărdl le- esve megholt -4- ez futăs kbzt tbrtdnt. j^des Șamul \ • U. i. Cseh- Jănos bătyămdkat elbttUnk igen ked- ves hăzâ ndpdvel egyiitt tiszteljiik. Piu t a l Otthon Idttemkor kdrțem volt kendjst, hogy șzerezzen egy szekeret, ’s a’ Măjornd urasszony ăltal. asșigriălt '24 “vdka⁻ ds a tiszteletfes Esperes ur ăitali 8 vdka- meg igdrt buzăt, .ds Vas Mihăly urtdl is 4 ds igy bszvesen 36 vdka buzăt kiildje bd — vagy ha nem kap kend jojjon, szemdlyesen bd, de kend sem egyiket sem măsrkot nem tette, — Mdg egyszer intern kendet, hogy ezen ' tett rendeldsemet rbgtbn telyesittse, mert ha nem — rnentdl hamarăbb meglătogatom dn kendet — de Istenemre mondom: oly lătogatăs lesz, mi kendnek sokba-fog kertilni, ezt hogy elkeriilje vărom a megigdrt gabonăkat. — A Măjorndtdl a gabonăt a tiszt a jnesturamnăl ldv3 rendeletre feltolti. — Istentbl ăldăst kivăn EL-Văsărhely, 5. Januar 1849. Dobolyi. (Va urma.) — 189 — Nr. prot. S. XI., 1876. Procesa verbale alu. siedintiei estraordinare a comitetului asociatiunei transil- vane, tienuta in 25 luliu c. n. 1876 sub presidiulu Dlui la- cobu Bologa, fiindu de facia dd. membri I. V. Rnsu, I. Ha- ni’a, E. Macelariu, V. Romanu, C. Stezariu, Z. Boiu, Dr. D. Raciiciuj Dr. A. Brote, I. Cretiu si cu asistenti’a seere- tariului Dr. D.'P. Barcianu. § 107. Punenduse la ordine raporturile comis- siuniloru alese in siedinti’a din urma, se raportăza mai intaiu din partea dlui I. V. Rusia despre lucră- rile mai departe ale comissiunei esmise pentru a’si da parerea despre punerea in lucrare a propunerilor!! dlui L. Vajda. Conformu insarcinarei primite in siedinti’a din 9. luniu a. c. comissiunea a compusa o consemnare acelora barbati distins! si meritati prin promovarea literaturei si culturei naționale, pe. cari dens’a ii crede demni a li se eternisă memori’a in sensulu propune- riloru Dlui L. Vajda.' La compunerea acestei con- semnări comisiunea a avutu in vedere pre barbatii diteriteloru epoce din t<5te tierile.locuite de romani. Comisiunea' propune deci primirea consemnarei si propunerea ei la proxima adunare genenala spre aprobare. . ' • . Se primesce, er consemnarea se aclude la. acestu procesu verbala sub A. In privinti’a compunerei biografieloru amintiti - loru barbati, comisiunea afla a fi de lipsa se premărga culegerea dateloru recerute in modula indigitatu de ea in raportulu din 9 luniu a., c. Propune deci:’ că consemnarea resp. comunicandu se ct! barbati com- petenti aceștia se se rdge a’si da parere.ă cu privire la barbatii consemnati si eventuelu a o întregi. Mai departe se se r<5ge cu aceea oeasiune a co- munica comitetului datele biografice, ce Ie ar posede despre atari barbati, cumu și portretele loru, si a face cunoscuta locurile si persdnele, dela cari, după sci- inti’a loru, șe mai potu procura asemeni date si portrete. . Dlu Z. Boiu representandu opiniunea minori- tății comisiunei face contr’a propunerea, că biogra- fiile , se fia compuse de cate unu barbatu, eă se se conserve unitatea lucrarei. Spre acestu scopu se se . propună adunarei generale cate 1 barbata meritata, si adunarea se prelimineze unu premiu corespundia- toriu pentru compunerea biografiei aceluia. Culegerea dateloru biografice se se lase apoi in voi’a acelui barbatu de litere, care voiesce se com- pună biografi’a. ‘ Dapa o desbatere mai îndelungata punendu-se propunerile Ia votu. Se primesce propunerea maioritatei comisiunei cu 5 contra 3 voturi, după ce P; Stezariu s’a abtie- nutu dela votare. § 108. Urmăza raportulu comisiunei alese pen- tru revisiunea bibliotecei. Raportorulu comisiunei dlu I. Cretiu arata, ch pentru de a potă satisface unui condusa alu adu- narei generale din anula trecutu, care- cere publica- rea in „Transilvani’a“ a celoru mai însemnate opuri din bibliotec’a asociatiunei, ara fi de lipsa, o aran- giare noua a bibliotecei si o înregistrare inai prac- tica a cartiloru. Spre acestu școpu se propune 1. Introducerea a 3 registre si adeca: unulu chro- nologicu, unulu alfab'eticu si unulu după spe- cialități, remanendu a se însemna ip o rubrica speciala la cele doue din urmă locuia unde se află asîediata o carte anumită în biblioteca. 2. Amenarea publicarei in fdie pana după finirea acestora registre. 3. Brosiurareă colectiunei de diurnale, ce șe afla in biblioteca. Șe primescu propunerile comisiunei. § 109. Comisiunea însărcinata eu darea de sema despre unu rnodu mai corespondietoriu 'de elo- carea baniloru din fondulu asociatiunei, prin raporr tulii seu Dr. A. Brote propune a remană pe lângă modula de elocarea de pana acuma, pana la timpuri mai normale, de brece in tempulu de facia valorile suntu pră schimbatiose si s’aru-pută usioru intempla că asociatiunea șe. sufere pagube mai însemnate. Se primesce. , . - • ■ § 110. Secretarinlu așterne spre aprobare pro- gramulu adunarei generale urmatdre. Programulu se aprdba si se decide a se trimite on. redactiuni ale toiloru romane spre publicare. , . § 111. Dlu presiedinte provocandu-se lâ con- clusele comitetului din siedinti’a trecuta, de a serba unu parastasu in amintirea archiepiscopului si m.etro- politului • Andreiu Br. de Siagun’a, propune a se aduce acestu condusa, la cunoscinti’a EȘcelentiei Sale părintelui archiepiscopu si Metropolitu Mironu Ro- manu si â venerabilului consistoriu archidrecesanu, cu rdgarea, că se binevoidsca a participa, resp. a pontifîca la serbarea parastasului." . . . ~ Mai departe propune a se .insqiihtia magistra- tulu cetatii despre tieqerea adunarei generale in 10-r-ll Augusta st. o. in Sibiiu. Se primesce. Sibiiu d. c. mi s, Verificarea acestui procesu verbalu se concrede dlora membrii: Rusu, Boiu, Romanu. lacobu Bologa mp., Dr. D. P. Barcianu mp., presiedinte. secretarin. S’a perlesu si verificata. Sibiiu in 29. luliu 1876. I. V. Rusu mp. Z. Boiu mp.. V. Romanu mp. 32 — 190 — Nr. prot. S. XII. 1876. Procesu verbale. alu siedintiei estraordinare a comitetului asociatiunei transilvane, tieuuta in 26. luliu 'st. n. 1876 sub presidiulu dlui Lacobu Bologa, fiindu de facia dd. membri I. V. Rusu, E. MaCelariu, C. Stezariu, Z. Boiu, V. Romanu, Dr. A. Brote, <1. Cretiu si cu- asistenti’a secretariului Dr. D. P. Barcfanu. § 112. Dechiarându-se siedinti’a de deschisa secretariulu raportăza' despre actele incurse dela sie- dinti’a din 9. luniu, păna la siedinti’a de facia. Nr. exh. 216/1876. Venerabilele consiștorie ar- chidiecesane' din Sibiiu si Blâsiu aducu. la cunoscin- ti’a comitetului că, cu privire la conclusului aduna- tei generale a IX. p. prot. XXI. lit. b. c., recomen- datu de nou spre considerare prin comitetn sub dtulu 9. luniu a. c. s’au dispusa dejă de mai nainte cele de lipsa pentru eternisarea barbatiloru, cari au esce- latu prin lucrările loru pentru biserica si națiune. Spre plăcută sciintia. § 113. Nr. exh. 215/1876. Consistorialii ar- chidiecesanu din Blasiu retramite actulu fundatio- nalu vechia alu dlui jude regiu Basiliu Basiota din Odorheiu. r ■ ■ Spre sciintia cu aceea că se se retramita dlui fundatoriu. §114. Nr. exh. 207/1876^ Fostuhț stipendiata Pintea Ternovănu, dela academia de silvicultura din Mariabrunn, arata că fiindu de presentu in oficiu de stătu spre a casciga pracs’a receruta pentru depu- nerea examenului de .statei din forestierie, nu p<5te corespunde aciimu-odata obligatiunei luate asuprasi prin primirea stipendiului de a servi in patria. Spre sciintia. § 115. Nr. exh, 208/1876. Candidatulu de pro- fesura Teodora Ceontea se răga de unu ajnibriu de ¹⁵⁰ fl> Comitetulu deGide a se rescrie dlui Ceontea, că neavendu comitetulu la dispositiune vreo suma pen- tru astfeliu de scopuri, nti pdte satisface cererei sale, dar o va recomendă spre considerare in bugetulu anului viitoriu, care se va statori la adunarea gene- rala, ce ne sta inainte. § 116. Nr. exh. 212/1876. Sfipertdistulu Emi- lianu Popoviciu dela scăl’a reala din Sibiiu, așterne in copie atestatulu de pe sem. II-lea pe 187% si atestatulu de maturitate, din cari se vede că densulu ’ a -facutu progresa escelentu. Spre plăcută sciintia. § 117. Nr. exh. 214/1876. Dlu cav. de Pușcăria comunica cu privire la legatele făcute asociatiunei si fondului academiei de repansatii George Grabovsky si Teodora Mutbvsky din Pesta că, punendu-se in contielegere eredele universala Constantina Grabovsky acest’a a promisa a respunde sumele țestate agocia- tiunei in Septemvre a. c. Spre plăcută sciintia, cu aceea că se se trimită dlui Constantinu Grabovsky o adresa de condolentia din partea comitetului. § 118. Nr. exh. 217/1876. Dlu Z. Boiu, ases- soru consistoriale, si membru alu comitetului mul- tiamesce pentru onorifica ipsarcinare dă a tienă unu cuventu bisericescu in amintirea mitropolitului Andreiu br. de Siaguna, la parastasului, ce se va celebră cu ocasiunea tienerei adunarei generale si arata totu- odată, că dăca nu va intreveni vr’o pedeCa, ca cea mai mare’plăcere primesce însărcinarea. Spre plăcută sciintia. § 119. Nr. exh. 218/1876. Direcțiunea despaf- tiamentului cerc. VI. (Deva) așterne protoeolulu adu- narei generale tieniită in 29. luniu a. c. in Hunedăra. Din acestu protocolu ’ se vede că adunarea ge- nerala s’a ocupata cu urmatărele lucruri. 1) A decisu a stărui -pelanga auctoritatile compe- tente pentru infiintiarea cu tempulu de ăcăle de adulti, unei scăle de agricultura, conformu pro- vocare! comitetului^ si’cu deosebire pentru in- fiintiarea de grădini școlare de pomaritu si legumaritu. 2) A impoternîcitu pre subcomitete fara de a sta- tori unu buget a pe, anulu 187%, a potă spesa după impregîurari, avendu subcomitetulu a ra- porta adunarei generale urmatăre despre chel- tuelile făcute. ,3) Ca privire la distribuirea ajutăreloru pentru in- vetiacei de meserii, date din unu fondu anu- mita, administrata de subcomitețu, s’a hotaritu, a nu se crea alte ajntdre, pana ce nu se voru distribui cele hotarite de adunarea generale trecuta, si cari in lipsa de concurenti inca nu s’au potutu distribui. 4) S’a tienutu unu discursu despre, „Economi’a na- ționala si politica" din partea ăctuariulni sub- comitetului Alecsiu Olariu. ' 5) S’a constituita de nou subcomitetulu alegandu- se de directorii dlu adyacatu Dr. L. Petco, si de membri Georgiu Nicăra, loanu Balomiri si Simeonu Piso.din Deva, loanu Fodoru, Avrama Pecurariu, Mihaiu Bontescu din Uniadăra; 4r de membri supleuti dnii: îsaia Moldovanu si Nicolae Oprea din Deva, Georgiu Nandrea din Dobr’a, Basiliu Popoviciu din Hondolu si Petru Eagarasi din Zatnu. 6) S’a hotaritu localii tienerei adunarei generale urmatăre in opidulu Hpndolu. Conclusele adunarei generale de sub p. 1. 2- 3. 4. 6 s’au luata spre plăcută sciintia aprobandn-se. Catu pentru cele de sub p. 5 cu privire la membrii aleși, subcomitetulu se avisăza la § 14 din„Regu- larea midiulăceloru" spre orientare. § 120. Nr. exh. 219/1876. Elevulu dela scăla de agricultura din Ferestreu (Bucuresci) loanu Stoi- anu din Teuui in Transilvani’a, se. răga pentru una ajntoriu de 60 fl. v. a, pentru a potă depune esame- nulu pentru a casciga dipiom’a. Neavendu comitetulu- la dispositiune sume spre — 191 acestu scopu nu se afla in ppșitiunea de a satisface cererei dlui loanu Stbianu. § 121. Nr. exh. 227/1876. Direcțiunea dru- mului feratu primu transilvanu aduce la cunoscinti’a comitetului,. că membrilorn asociatiunei, ce voru voi a participa la adunarea generale din Sibiiu le con- cec[e favorulu -de a calatori cu unu biletu de clasa a fii. pe clas’a a II. si cu unu biletu de diumetate de clasa IL, pe clas’a III. tour si retour din 5 pana in 15.. Augustli. - Spre plăcută sciintia cu aceea, că se se faca dispositiunile necesare pentru că aoăst a se vina la eunoscinti’a respectiviloru. § 122., 1) Pentru biblioteca asociatiunei a. in- cursu dela academi’a de sciintie din Buda-Pesta din productele literare ale academiei: tom. IV. fasc. 1. 2. 3 din 1875; tom. V. din 1875 fasc. 5; tom. VI. 1875 fasc. 9 din tom. IV. din 1876 fasc. 8; tom. V. din 1876" fasc. 11; din tom. VI. 1876 fascid.ra 1—2 si X—XII; din tom. VIL L876 fasc. 1—3. Spre plăcută, sciintia. 2) Dela din Fridericu Engber anticuariu in Sibiiu: 1) Novam Testamentum domini noștri .Jesu'Christi ex ver- sibne vulgata, cum paraphrasi et anotationibus Hennrici Hammonai auxit Joannes CldMcus Francpfurti 1714, folio legâtu. 2) Tractatus duo de Exceptionibus et Quaestidnibus seu Torturis Reorum opera Henrici Christ. Senckenberg, Francofurti 1730, legata. 3) Volfgangl Adâmi Lauterbachii Collegium theoretico practicam studio B. filii tJlfici Thornae Lauterbachii Tomus secuhdus et tertius' a Pandectarum: ' Ifb. XX. usque ad XXXIX, et usque ad finem. Tubingae 1764. 4) Fabii Quintiliani de institutione oratoria libr. duodecem. Lipsiae 1803^vol. JI. 5) Briefp iiber die Kantische .Phîlosophie von Karl Leon- hard Reinbold. Leipzig 1792, 2 tomuri. 6) Die Grundwissenschaft des Rechts v/D. F. Ch. Wedse. Mannheim 1804. Tom. I. 7) Homeri et'homeridarum opera et leliquiae ex recen- sidne F. Aug. Walfii. Lipsiae voi. III. et IV. 8) Lehrbuch der deutschen Reichsgeschichte von E. C. Wieland. Leipzig 1788. . 9) Kritisch-hiștoriches Lehrbuch der ganzen theoretischen Phîlosophie von Henning. • Verificarea acestui procesu verbala se concrede dloru Rusu, Stezariu, Dr. Brote. D. U. S. \ lacobu Bolog’a mp. Dr D. P. Barcianu mp. presiedinte: secretariu. S’a perleșu si verificata. Sibiiu in 29. luliu 1876. I. V. Rusu mp. Stezariu mp. Dr. A. Brote mp. Siedintiele adunarei generale s’au tie- nutu in ordinea cea mai buna, acumu că totu-deauna de 15 ani incdce. -Adunarea nu a fostu asia nurne- rdsa precumu s’aru fi potutu aștepta cu totu dtep- tulu că se fia, anume aci ih Sibiiu, de care sunt le gate atatea suvenire ale adunariloru ndstre de diversa natura basericesci/literarie, politice, chiaru si militarie, intr’unn periodu aprdpe de ani țreidieci. Pdte fi ch i multi se voru crede dresî cumu desdaunati pentru absenti’a loru prin lectura acteloru esite dela una adunare cumu a fostu si acăsta. Noi ii âsiguramu că nu. Liter’a mdrta tipărită acilea, nu’ti pdte repro- duce D-Tale fia macaru si mimai adumbrindu, nici caldur’a sufletăsca cu care presiedintele adunarei a pronuntiatu discursulu seu retrospectivu, prin care infaciosih atatea suvenire dein trecutu și stdrse lâ- crirne dein ochii betraniloru nostrii, nici unu respunsu că celu datu de dr. Grig. Silasi, inspiratoriu de- cre- dentia in sigur’a reușita a natiunei ndstre la gradulu de civilisatiune ce’i compețe ei după originea si după positiunea sa in Europ’a, nici ărasi oratiunea.'pane- girica abundanta de sententie cjassice, rostita in ba- serica după parastasu de dn. protopopu Zachan’a Boiu in etern’a memoria a primului presiedente alu asociatiunei ndstre, a preafericitului archiepiseopu si mitropolitu Andreiu br. de Siagun’â. Dara spi- ritiilu aeelu cahnu si pacificii care a dominata pe acelea fecie seridse de barbati matori carii toti că unulu isi avea conscienti’a missiunei loru; dara' toas- tulu mitropolitului si archiepiscopului Miroriu pe a cărui facia este zugrayita insasi bunatatea, si alu bărbatului de stătu Nicolae Racovitia cu ocfii de vul- turu in venitoriu, si dunun’a femeiIdru ndstre dșrane de ai loru barbati, caroru la conCettulu celu reușita prfeste-tdta așteptarea abia 4fe ajunseră locurile in teatru, si care in bălulu de a'ddu’it săra ftU Tbp/re- sentatti pe sexulu loru' asia, in catu șe convingă pre tdța lumea ceealalta, ch densele isi au loculu alaturea cu femeile cjasseloru superiori dein patri’a ndstra, tdte acestea si alte frumseti si' inprâgiurări insufleti- tdrie cine se vi le descria dvdstra celoru carii ati strălucita numai prin absentia? Suntu multe .de es- cusatu, că nu freqnentara acăsta,/adunare illustra, pe multi inse are.sbr’i mustre conscienti’a lorii pen- tru acăsta nepăsare de acestu allariu âlu ,'dultarei ndstre, că-ci'nimica nu ’ia inpedecatu a Veni'ia Bibiiu, decătu pdte comoditatea. Spiritulu este carele dă viătia, ăra hu liter’a măria. De altumentrea ceea ce pdte. da liter’a, va urma in Nrii venitori, adeca actele adunarei generale. Conspecta despre acei barbati meritati-pre terenulu literaturei si cul- tarei din tierile Ipcuitede romani, a caroru memoria ar’ fi de a se eternisă. in modulu propusa de D. Vajda. 1) Gregoriu Urechia cronicariu alu Moldaviei seci. XVI. (1530). _ / . ■ 2) Mateiu Basarabu principele României seci XVJ. (1550). 3) Vasiliu Lupulu domnulu Moldaviei sech XVII. (1644)i 4) Metropolitulu Rum Varlaamu seci. XVII. (1645). 5) Teodosiu Metropolitulu Moldaviei seci. XVII. 6) Mironu Costinu istorico seci.-XVII. 7) Enache Vacarescu seci. XVII. 8) Frații Radu si Sierbanu Greceanu seci. XVII. •; 9) Sava Brancoveanu Metropolitulu Transilvaniei seci • XVII. 10) Demetriu Cantemiru principele . Moldaviei seci. XVIII. 11) Nicolae Costinu istorica seci. XVIII. — 192 — 12) Georgiu Sincai cronicariu scl. XVIII. (1753 — 1814). 13) Paulu lorgoviciu seci. XVIII. 1764—1808. 14) Dumitru Cichindealu seci. XVIII 1778 - 1814. 15) Samuila Clainu (Micu) seci. XVIII. 1780—1816. 16) loanu In. Clainu (Micu) seci. XVIII, episcopu fondatori de scoli, 17) Evangeliu Zoppa 18) Petru Maioru seci. XIX. 19) George Lazâru seci. XIX.' 20) loanu Vacarespu seci. XIX.' 21) Nicolae Aaronu, advocatu seci. XIX. 22) Venjaminu Costache seci. 23) D. George Romarifiai. 24) Samuilu Vulcanu Episcopulu Urbei mari fondatoriu de scdle sec- XIX. 25) Nicolae Balcescu seci. XIX. . . .- 26) Andreiu Muresîanu seci. XIX. f 1863. 27) Simeonu Barnutiu seci. XIX. f 1866. 28) loanu Maiorescu seci. XIX. 29) Aronu Pumnulu seci. XIX. 30) Em. Gozdu. 31) Alesandru Sterc’a Siulutiu Metrop; Albei lulii f 1867. 32) Eudocsiu Hurmusachi. ' . 33) Andreiu Siagiin’a. 34) Demetriu Bolintineânu. 35) Gavrila Munteanu. 36) Nasturelu Herescu. 37) loanu Eliade Radulescu. 38) Primatulu României Nifonu. 39) George lug’a. - 40) Nicolau Jiga (Zsiga). - 41) loanu B6bu Episcopu. 42) Vasiliu Mog’a Episcopu. Consemnarea banilora incursi la comitetulu asociatiunei dela siedinti’a or- din 9. luniu, pana la siedinti’a estraord. din 26 luliu 1876. Dela adunarea generale a despartiainentului cerc. III tienuta in Boitia in 11. luniu 1876. Dela comun’a politica Boitia câ membri'ordinari pe viâtia una obligațiune urbșriala de 100 fl. Dela dlu loanu Bobesiu par. gr. or. tacs’a de membru, ordinariu nou pe anulu 187% 5 fl. Dela. dlu Constantinu Popoviciu notariu in Sadu tacs’a de membru ordinariu pre 187% 5 fl. Dela <}lu Dumitru Popoviciu tacs’a de membru ordinariu pre 187% 5 fl. Dela dlu Const Munteanu tacs’a de m. ord. pre 187*4 5 $• Dela dlu loanu Macelariu not. in Racovitiă tacs’a de membru ord. pre 187% 5 fl. Dela comun’a politica Sebesiu superioru pre 187% m. ord. nou 5 fl. Câ tacse de membri ajutători si binefăcători: Dela dnii: Marcu Popoviciu par. 5 fl. — loanu Popa notariu 5 fl. — N. Bobesiu invetiatoriu 1 fl. — Demetriu Sacarea parochu in Talmacelu 1 fl. — Eremie Romanu 2 fl. — Petru Fantana 2 fl. — Simionu Danilescu 1 fl,— Ere- mia Romanu 1 fl. — Dumitru Romanu 1 fl. - - Tr^janu Bo- besiu 35 cr. — loanu Cloje antiste 5 fl. _— loanu Aritonu Elia 10 fl. -A Ipanu Constantinescu 5 fl. — Radu Istrate 5 fl. Toma Popa 1 fl. — loanu Popoviciu 1 fl. — Alemanu Cloja 15 fl. — loanu Todosianu 5 fl. — Stoia Patarau 5 fl- — Voicu Cloaje 10 fl. — loanu Aritonu 1 fl. — Nicolae Bra- tilescu 5 fl. — loanu Boidocânu 5 fl. — Stanu Badila 5 fl. — Stanciu Coca 5 fl. — Oprea Halmagiu 2 fl. — loanu Cloaj’a lordanii 5 fl. — Maria Cloaje, născută Bobesiu 1 A- — loanu Branea 2 fl. — Simionu Bobeîca 1 fl. — Nic. Da- nila Bobesiu 1 fl. —'■ Marcu Constantinescu 1 fl. — Nicolau Todosianu 1 fl. — Sierbanu Halmagiu 1 fl. — Stanciu Brote 1 fl. — Nic. Halmagiu 1 fl. — Nic. Constantinescu 1 fl. Sora Macsimu 1 fl. — Maria Voicu Cloaja 1 fl. — Elena Radu Istrate 1 fl. — Vasilie Popa antiste 2 .fl. — Francii Constantinescu 1 fl. — Corneliu Romanu din Sibiiu 1 fl. -— Alecsie Fratesiu clericu 1 fl. — Romulu Petricu 1 fl. — N. Vatasianu 1 fl. — Ana loanu Constantinescu 1 fl. — Maria Constantinescu 40 cr. — Ana Basiu Bratilescu 1 fl. — Basiu Bratilescu 5 fl. — Toma Costea 2 fl. — Maria Stoi’a Pata- rau 1 fl. — Ana Basiu Bratilescu 20 cr. — Stoi’a Bobesiu .5 fl. — Biseric’a gr. or. din Porcesci 10 fl. — loanu Adamu Cotor’a 1 fl. — loanu Dragominv par. 2 fl. — Comun’a po- litica Porcesci 10 fl. — loanu Cloaje sen. 10 fl. — loanu Sioldea 50 cr. — Dumitru lantea 50 cr. —- Stanu Stanu Ba- dila 1 fl. — Maria Stoia Bobesiu î fl — Nicolae Patereu 40 cr. — loanu Stoia Hinsa 1 fl. — lordanu Cloaje 5 fl. — loanu Istrate 1 fl. — Filîpu Coca 50 cr. — George Bobanga 1 fl. — Sum’a 320 fl 85 cr. v. a. Prin dlii colectoru lonu Antonelli ,din Blasiu: Dela membrii ord. din despârtiementulu cerc, alu Bla- siului Nr. XX. Dela dnii: Ioane Antonelli canonicu si co- lectoru pre 187% 5 fl. — Ioane Pahfilie canonicu pre 187% 5 fl. — Leontiu Leonteanu canonicu pre 187% 5 fl. — An- toniu Vestemianu canonicu pre 187% 5 fl. — Ioane Chirila canonicu pre 187% 5 fl. — EiiatVlass’a canonicu pre 187% 5 fl. — Stefanu Manfi canonicu pre 187% 5 fl. — Ioane Fekete canonicu pre ^7% 5 fl. — Gedeonu Blasianu pro- fesoru pre 187% 5 fl. — Ieronimu Alb'ani egumenii pre 187% 5 fl. — Ioane Germanu profesoru pre 187% 5 fl. — Nicolau Popescu prpfeso.ru pre 187% si 187% 10 fl. — Basiliu Ra- tiu profesoru pre 187% 5 fl. — Dr. Ioane Ratiu profesoru pre 187% 5 fl- — Simeonu Micu profesoru pre 187% 5 fl. Ioane M. Moldovanu -profesoru pre 187% .5 fl. — Simeonu Popu Mateiu notariu consist, pre 187% 5 fl. — Georgiu Mun- teanu profesoru pre 187% 5 fl. — Damianu Domsia vice- notariu consistor. pre 187% si 187% 10 fl. —- Dr. Nicolau Stoia-medicu pre 187% 5 fl. Sum’a 110 fl. v. a. Dela adunarea generala din Hunedora prin direcțiunea despartiementului cerc. VI. din Deva. Dela dnii George Danila primara in Hunedora tacs’a de membru ord. pre 187% .5 fl. — Mihâiu Bortescu advocatu tacsa de membru ord. pre 187% si 187% 10 fl. — Avramu Pecurariu par. gr. or. tacs’a de membru ord. pre 187% 5 fl. Sim. Popoviciu not. cerc, tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl, — Teod. Petrisioru prof, tacs’a pentru diploma 1 fl. Sum’a 26 fl. Au incursu de-adreptulu la comitetu: Dela dnii Petru Popu canonicu in Lugosiu tacs’a de m. ord. pre 187%-187% 15 fl. — Andreiu Medânu, Siom- cuta mare, tacs’a de m. ori pre 186%O—187% 35 fl. — lacobu Bologa, Sibiiu tacs’a de membru ord. pre 187% 5 fl. — Nicolau Fratesiu, Sibiiu tacs’a de membru ord. pre 187% si 187% 10 fl. Sum’a 65 fl. Dela dn, Dimitrie Coroianu canonicu in Gherla tacs’a pre 187% 5 fl. O fundatiune sub titlu: fundatiune studiosului de a V-a clasa gimnasiale Emiliu Dionisiu Bosiota Motiu, Dembulu din Abrudu 400 fl. Prin direcțiunea despart, cercuale XVH. din S. Reginu. Dela dn. loanu Maieru proprietariu in Toplitia una obli- gațiune urbariale trans. 100 fl. - Dela dn. losifu Fincu din Deda tacsa pre 186% si 18«P/ₜ₀ 10 fl. ' Delu dn. loanu Popescu parochu în Deda tacs’a pre 187% 5 fl. Sibiiu in 31 luliu 1876. Dela secret, asoc. tratas. Editoria sl provedietorin: Comltetolu. — Bedactoria 8. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rfimer 4 Kamner.