o XiS" • Acesta f6ia ese ' cate 3 cele pe - luna | si costa 2 florini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale l galbenii cu porto « guusv.lK V. U |JU|tU V? poștei. yy --------v>r®o< TRANSILVANII. Fdfy Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporu ui romanu. MW >iX sustiend barbatesce anevoids’a, lupta a vietiei si a deveni unii membru folositoriu alu co- munității. Dar’ ddca scdl’a are de scopu realisarea unei asemenea frumdse missiuni, nu este ea singura numai care o pdte îndeplini in societățile omenesCi; împreuna cu dens’a, înainte de dens’a chiar’ este fa- mili’a, este caminulu parintescu, care trebue se puie in acestu teneru si frageda ogoru, in ănim’a copilului, germenele binecuventatu alu respectului pentru totu ce este mare si santu: „iubirea patriei, fric’a de I) dieu.“ Acdst’a, domniloru professori, acdst’a, părinți plini de bucuria cari asistati la succesele încununate de astadi ale copiiloru voștri, se ri’o uitati nici pdata. Priveliștea ce avemtt înaintea ndstra, d-loru, este menita a ne da veselia pentru diu’a de astadi; încre- dere pentru cea de mâine. ' ; care au ajunsa poporulu romanu,' că nu dela nume- rula si întinderea stapanirei sale numai ii aterna po- terea, ci dela desvoltarea cumpănită a mancei inte- lectuale, morale si materiale, dela respandirea instruc- tiunei dela treptele sociale cele mai înalte pana la cele mai de josu, si peste aceste tdte dela încordarea patriotismului seu, atunci se pdte dice că acesttt.p'o- poru traiesce si că multi ani inca va traf! Astu-feliu au judecata nestrămutata romanii. Grigi’a si solicitudinea ce ei au avutu in totu-ddun’a de a da culturei loru o direcțiune, mai înainte'de tdte naționala, eșplica nu numai progresele ce acesta tidra a potutu realisa intr’unu spațiu de timpu rela- tivu fdrte scurta, dara si salvarea si mantienerea esi- stentiei loru proprie, prin tdte greutățile si retristele vremiloru. înlocuirea limbei slavonesci prin cea na- ționala in liturgiile cultului si afacerile oficiale in se- colele, alu cmci-sprediecelea. si alu siesesprediecelea, infiintiarea si strălucirea scdleloru roraanesci si renumele ce pana astadi au pastratu la noiinstitutiunile școlare ale lui Mateiu- Basarabu si VasileLupu, tdte acestea nu suntu ele dovedi de staruinti’a depusa de stramosi pentru a păstră prin limba si prin scdla fiinti’a ndmului ro- manescu? Acdsta staruintia pe care nici dominatiu- nea regimului fanariota n’a potut’o sterpi din ănim’a romaniloru, n’a renăscuta inca mai viua si mai po- ternica cu nemnritorulu nostru Lazaru, alu cărui nume destdpta unu santu echou in aceste ziduri, atatu de umile atunci, candu glasulu seu resună aci, atatu de mandre astadi, si care se inaltîa in fați’a acelui monumentu, care ne amințesce glori’a si viteji’a ro- maniloru dela Calugareni? Da, domniloru, patriotica si naționala a fostu in totu-ddun’a direcțiunea invetiamentului nostru; ei i-amu datorata pe străvechii noștri analiști si chronicari de care amintiti astadi, si alu cărora nume trebue se viedie eternu intre romani, pe Costinu, Ureche, Cantimiru, Greceanulu, Sîncai, Maioru; ei i-amu (I3- toratu apoi pe Vacaresci, pe Heliadi, pe Balcesci, si pe acei cari ne-au reamintita prin cântările loru fap- tele pline de lauda ale parintiloru noștri, pe unu Bo- lintindnu, pe unm Alesandri. Totu in acdsta cale voru urma, sum sigura, de aci înainte guvernele împreuna'cu națiunea, fara des- binare, oă-ci.iîu odata romanji au probatu'că suntu fii ai acelei,mame, si că cuventulu „patria¹¹-i stringe pe toți împreuna. Guvernulu meu,'fiți convinși, dom- nilorn, nu va negligiă nici unu sacrificiu pentru a face se progresedie. irivetianientiilu' si scdlele; si fiți pururea incredintiati de interesulu ce porta acestei mari cestiuni. ’ * . Dr’, voi, iubiti elevi, cari v’ati distinsa prin si- linti’a vdstra in acestu anu scolariu, si pe care voiu avea plăcerea a ve încununa, urmati in totu-ddun’a pe acdlsta cale, si aduceti-v.e amente, candu veți fi intr’o di bărbați, de aceste cuvente pe cari vi le spune Domnulu vostru, si pe care le veți audi din gur a oa ori canau ve veți aduna iu giurulu seu. fie dile bune, fie dile grele? ^Cinstiți pre D-dieu, iubiti patri’a mai pre susu de totul¹¹ La finitulu acestui respunsu, sal’a a resunatu de freneticele aplause ale publicului asistenta. Indata dnpa acdst’a, s’a facutu apelulu nominale alu eleviloru de preiniatu, cari s’au presentatu suc- cesiva și si-au primita cordneîe din manile M. S. Domnitoriului, dr’ cărțile din măriile înalt. Prea 8. S. Părintele Mitropolitu. Premiantii I. cu cucuna, cari se salutau de mu- sic’a militaria, pe langa premiile destinate de catra ministeriulu instructiunei, au mai primitu si cate unu premiu din partea M. S. Domnitoriului, premii tri- uiise anume de Mari’a Sa pentru' acdsta ocasiune, că semnu de distinctiune sr de inalt’a solicitudine ce pdrta pentru instrucțiune in genere si pentru elevii diligenti in parte. După terminarea acestei solemnități, Mari’a Sa a părăsita șal’a in aplausele si urările junimei si ale publicului. Tirani’a turcesca. Ce caracteru voru fi avutu acei turci primitivi, cu carii Osmana si fiiulu seu Orchanu au fundatu imperiulu loru in Asi’a mica intre anii 1381 si 1326, se pdte afla in cătuva din scriptorii bizantini ai a- celoru timpuri. Acei turci nu potea se fia tocma pe — 171 — atatu de barbari precumu s’au aratatu mai tardiu succesorii loru, din causa că vedemu pe greci traindu cu ei in mare familiaritate, in catu de si cestia chris- tiani bigoti, ceia mohainedani si mai bigoti, totuși se amestecă unii cu altii si prin casatorii, mancă si bea la unu locu, ăra acei greci caroru le mai placea po- ligami’a decatu monogami’a si fugea de posturile cele severe ale basericei bizantine, trecea mereu la reli- giunea mohamedana. Limb’a araba cu bogat’a sa literatura, prin urmaye civilisatiunea orientelui clas- srou, străbătuse binisipru la turci. Intr’aceea turcii prinși de ide’a fixa că scopulu principale alu exis- tentiei loru că națiune si că stătu trebue se fia nu- mai' unulu: propagarea Islamului* **⁾ adeca a doctrinei mohamedane in tiita lumea, la omenimea intrăga, cu ajutoriulu religiunei au adoptata in corpuhi loru naționale milidne de alte elemente si caractere de dmeni; ăra mai virtosu in- stitutiunea corpului ieniceriloru, formata din copii de ai popdraloru christiane, răpiți din sinulu parentiloru, taiati inpregiuru si crescuți in religiunea mohamedana, a produsa unu amesteca infricosiatu de caractere. Acelu amestecă fu si mai mare atunci, candu classe intregi de <5meni, buna-dra că boierii bulgariloru, serbiloru, greciloru, său si parti considerabili de po- pdra au trecutu la religiunea mohamedana si prin aceea s’au si turcitu asia, precumu s’au magiarisătu multi romani prin Calvini’a din Transilvani’a, si pre- cumu s’au serbitu dieci de mii prin orthodoxi’a din Banata. Este la turci unu proverbu citatu de Dim. Can- temiru in Istori’a imperiului otomanii: „Vorbele os- maniloru sunt bune, dara faptele loru sunt iele." Acdsta sententia se aude pe fia-care .'di- chiaru din gurile turciloru, si ea se adeveresce la fia-care pasa ce vei face in tierile supuse turciloru. In adeverii coranulu si alte-carti religidse atemusulmahiloruco- prindu multe invetiaturi de moralitate sublime; dara alaturea cu acelea stau altele,' fdrte periculdse, des- tructive, condamnabili din tdte punctele de vedere, de ex.: că si in talmudulu jidovescu ; mai, multe drasi se potu esplica si ap plică, in diverse sensuri, si pe facia si pe-dosu, că multe legi unguresci. De aici apoi urmddia firesce, că si justiti’a si tdta adminis- tratiunea loru este arbitrarii!, despotica si—-ₑ.după caracterulu fia-carui individa, totu odata tirannica. Nici-odata inse acestea calitati rele nu se manifesta in moda asia terribile că in timpuri belice. Unele exemple vomu pune aici spre a se conserva că ma- terialii istoricu despre portarea tnohamedaniloru din Bulgari’a in dilele ndstre, in care s’a incinsu si acolo heliu civile, precumu fusese pe la noi in anii 1848- 9. Vomu face acdsta cu atatu mai virtosu, că-ci faptele de crudime selbateca care se petrecu astadi in Bul- gari’a, semena fdrte muitu cu cele petrecute la noi inainte cu 28 de ani. Le vomu reproduce după cor- respondentii celoru mai mari diarie din Angli’a, carii se afla la faci’a locului, in Bulgari’a, si fiindu-că stau sub cea mai potente protectinne a Britaniei mari si nu le pasa de nimeni, merita crediementu insutitu mai mare decatu diariele deia Vien’a si BPesta, cu atatu mai virtosu, că Britani’a protege astadi mai muitu că ori care altu - stătu pe Turci’a. si totuși co- respondentii veniti deia Londr’a, totu barbati unulu că unulu, înfiorați de ceea ce vedu cu ochii si audu cu urechile loru, le descriu si le publica intocma pre- cumu li se infacișiddia loru. De aici apoi va potea judeca ori cine, ce însemnă odenidra si in tierile n<5s- tre invasiunile si ocupatiunile turcesci. Eca ce ne spune bravulu si coragiosuln correspondente alu celui de antaiu diariu din lume, adeca Times, despre ti- raniile din Bulgari’a: Despre terrorismulu ce domina in Bulgari’a, ve transmitțu acdsta scrisăre deia unu barbatu prea bine informata, inpartiale si amicn fidele alu gubernnlui turcescu. Eu credu că este de cea mai mare inpor- tantia. că lucrurile acestea se devină obiectu alu unei investigati uni severe si să ajunga la cunoscinti’a to- turoru natiuniloru civiHsate. Este probabile că gii- bernulu centrale*) deia Constantinopole nu a coman- data macelareapopulatiunei rurale nearmate, dara elu este responsabile immedîatu pentru crimele acestea, pentrucă le cundsce, si nu face nimicii spre a le inpedeca, si pentru-că elu., gubernulu cefitrale, a de- mandatu de sar ui a rea toturoru bulgariloru, si apoi a tramisu pe cercașsiani si pe Basî-buzuci preste sa- tele nearmațe*?). * Ce au făcuta acești dmeni selbateci? 1) Au prefăcuta in ruina totala mai muitu ca una suta de sate bulgaresci, de si numai cinci său siese dtn ele’ au stata in prepusu că aru participa la mișcările revolutionarie, '2) Celu pucinu 25 mii de bulgari nearmati fusera macelati cu sânge rece. Diariele turcesci deia Constantinopole arata acestu numeru muitu mai mare, adeca la 40 de mii. -.3) Mai muitu de una miie copii de bulgari au rapita si ’iau vendutu că sclavi, in piatiele publice deia Adrianopole si Philippopole. 3) Aceia pe carii nu ’iau omoritu, au fostu tor- turati in modu fiorosu. 5) SpUrcatiunile eomniisse asupra femeiloru, în- trecu orice crudime si brutalitate, din căte s’au ve- diutu păna acumu. Acelea crudimi sunt cu atătu mai revoltatărie, cu catu femeile bulgare au idei mai sublime despre moralitate si castitate, decatu femeile ori-carui altu poporu orientale. De aru sci femeile Angliei cele, intemplate in Bulgari’a asupra sexului loru, aru prorumpe in mania atatu de intensiva, in- catu sar scola Europ’a intrăga spre a lua vindicta. G) Celu pucinu siese mii de bulgari gemu astadi in prinsori si sufere torturi, in partea loru cea mai mare atatu de fiordse, că Europ’a n’a mai vediutu *) Deia Constantinopole. **) Curatn asia, că la noi in a 1848. 29* — 172 — de acelea dela evulu mediu incăce; si totuși desfiin- țarea torturei in Turci¹» fusese proclamata inca de catra sultanulu Abdul Medgid cu cea mai mare so- lemnitate. 7) Mai multe mii de refugiati se afla ingbesniti pe la cetatile mai mari, unde sunt expuși la tăte speciile de insulte din partea plebei turcesci si moru de făme, din causa ck bulgarii nu le potu veni in ajutoriu. Pana aici correspondentele diariului „Times." Unu altfi diariu mare si respectabile „Daily News" dela Londra, publică dela correspondentele seu din Constantinopole ărasi relatiuni despre atro- citățile turcesci, la a caroru lectura ti se face perulu măciucă; observa inse limpede, că si diarieje cate esu in limb’a turcăsca si sunt mai humane (de catu multe „crestinesci," adaogemu noi), le publica pe t<5te, ck inse tocma din acea causa ministeriulu tur- cescu le-a suspinsu, le-a pusu in gura scalusiu. De aici pbti judeca, ce crediementu se dai si telegrame- loru esite dela generalii si dela miniștrii turcesci. Correspondentele anglu descrie omornlu in masse (cu sutele) alu femeiloru din orasiulu Calofer si du- cerea in captivitate a feteloru tenere, pe care ^.poi barbarii le vendura in Filippopole cu cate 3—4 lire turcesci (30—40 florini). Pe la sate desarma mai antaiu pe poporu, după aceea storcu,bani dela elu, sateloru le dau focu, pe femei si pe fete le vehdu. Funcționarii cei mai de frunte dela Filippopole au spus’o in audiulu lumei, ck toti christianii sunt revo- î v«u ani<»c*£iviijLt nu tuțr irvDtiiDtia de suditi ghiauri. Imamii (popii) predica in mosiee, ck toti mohamedanii cati participa la bellulu sacru contra, ghiauriloru, dăca voru omori cate unu preotu si cate 33 de christiani, isi voru asigura cate unu locu in pâradisu. Cei arestati sufere torture tefribili. Acestu correspondente anglu inca constata, ck in districtele Filippopole si Tatar-Bazargicn in timpu de trei sep- temani barbarii au exterminați preste 100 de sate; elu observa totu odata, ck planulu determinatu alu turciloru ar fi, că ori se extermine tăta popu- latiunea bulgara, seu celu pucinu se o debili- tedie intru atata, in catu poterile europene se nu aiba ocasiune de a mai interveni. Catu mai remane pe urm’a basi-bozuciloru, adeca a spahiiloru său dom- niloru armati si a sierbiloru duși cu ei, mananca trupele regulate, ăra restulu ilu ducu turcii din co- munele vecine. Pe unu Resîd-pasi’a ilu trasera la respundere pentru masacrulu (macelatur’a) din co- . mun’a Perustiti’a; elu inse a sciutu indata cumu se scape, adeca cu modulu usitatu de multu la . turcii de ambe cathegorii, baptisati si taiati impregiuru. A chiamatu adeca la sine pe preoții si primarii' mai multoru comune învecinate, le-a pusu inainte unu documentu falsu, in care se dicea, ck nu elu a pre- făcută acea comuna in ruine, si, ck abia au peritu 60 de persăne, care mai tdte s’au sinucisu ele pe sinesi; apoi ii constrinse că se’lu subscria cu totii. Obiectulu principale pe care’lu ruinădia turcii, suntu scdlele christianiloru preste totu pe unde se afla de acelea, ăra pe docenți si professori ii spendiura si numai că din gratia tienu pe unii ferecati in lan- țuri. Preoți inqa sunt expuși la persecuția ni furi 6se. In fine correspondentele dela “Daily News" in- chiaie observandu, ck atrocitatile acestea suntu cu- noscute in Constantinopole. Citindu unele că acestea, si convingfindu-se ori- cine de adeverulu loru, se judece singuru, dăca este posibile vre-unu progressu si vre-o civilisat une ge- nuina sub tirani'a popăraloru turcesci. Se ia amana si tractatele in care se recunăsce dreptulu ăresi-cumu hefeditariu alu Russiei de protectiune in fayorea po- păraloru christiane gr. res. din imperiulu turcescu, si apoi se mai crădia in neutralitatea absoluta a Ru- siei. Dâra va esi cineva cu tractatolu dela Parisu din 1856 in favărea integritatei imperiului turcescu? După noi, exista cestiune mai grava decătu tăte tractatele de stătu cate s’au inchiaiătu ih Europ’a: cestiunea libertatiei, a culturei, a ci vi lisa- ți un ei, a prosperitate! toturoru popăraloru. Articlii militari. (Urmare.) 5. Grup'a de esaminare. . Fia-care guarda-mare asiădia in urm’a uneia din sentinelele sale îndoite o grupa său trupa de< esami- nare, compusa de unu sergentu si patru soldati. Dăca prin lini’a sentineleloru trece unu drumu, atunci grup’a de esaminare se asiădia in urm’a sen- tinelei' indoite ce se afla pe acelu drumu’, si ori-ce trecere prin lini’a sentineleloru s6 face atunci mimai pe acelu drumu. ■ (5menii ce compunu grdp’a de esaminare, stau aăcunsi in urm’a sentinelei indoite, ei nu lapeda ra- nițele, si nu făcu piramide, de catu după permisiunea speciala, a comandantiloru. de avant-posturi. Siefulu grupei are instrucțiuni precise dela siefulu guardei- mari in privinti’a persdneloru ce păte lașa, se trăca; in casu pe indoiăla Seu panuăla, -se duce singuru si cere lămurire delș siefulu guardei-mari. Siefulu grupei de esaminare indata ce aude a- propierea unei persăne, său după insciintiarea senti- nelei, se duce cu grup’a sa la sentinela, ascundiendu ămenii care stau cu armele găti ti, elu ea la mana si striga: unu om u~inainte! si la cativapași de verfulu baionetei ’lu opresce si ’lu intrăba: Cine sunteti? din care regimentu? unde voiti a merge? etc. Dăca nu gasesce nimicu ba- nuitoriu si dăca (după instructiile ce are) se crede in dreptu de a potă permite intrarea, atunci elu ’i lașa se trăca dickndule: poteti trece! trebue insa se insciintiedie despre acăst’a pe siefulu guardei-mari. Dăca insa din portarea, vorb’a său imbraca- — 173 — mintea celoru veniti, siefulu grupei de esaminare are dre-care bănuială, atuncea prin întrebări potrivite im- pregiurărilorq, elu trebue se se incredintiedie, (16 ca banuidl’a sa este întemeiata; la cea mai mica indoidla, siefulu grupei de esaminare se duce numai cu celu chiamatu la guard’a-mare pentru a obtiend deslegarea siefului de guarda; ceeâlalta parte a dmeniloru esa- minati va fi păzită prin dmenii grupei de esaminare ramași la sentinela. ₜ Candu sosescu desertorii, siefulu grupei de esa- minare chiama unu omu înainte, se informddia de cererea ce au si conduce la guard’a-mare numai atatia desertori, catr p<5te păzi cu sigurântia; desertorii tre- bue se depună armele, care apoi voru fi aduse mai tardiu. .. La sosirea desertoriloru, sentinel’a după ce ’i au oprita, le ordina se depună armele, si s6 se depar- tedie de ele, calaretilorU le ordina se descalece si se lege calulu de sabia, pe care trebue a o înfige in pamentu și a slobodi ching’a, - Parlamentarii*) trebue esaminati de insusî sie- fulu guard ei-mari, Care pentru acăst’a trebue se vina pe lini’a sentineleloru. Pentru ori-ce persdna ce capeta voia de -a trece prin lini’a sentineleloru, se anuntia siefulu grupei de esaminare printr’unu omit alu guardei-mari. $. 6. Sentinela dela arme. . Sentinela dela arme este destinata pentru sigu- ranti’a guardei-mari. ' . Dens’a nu da onoruri si nici nu striga la arme; Ea opresce pe ori-cine se apropia de guarda. intocm’a câ sentinel’a îndoita din linia, si trimite' pe cei chiamati înainte la siefulu de guarda. Diu’a se permite trecerea- superioriloru cunoscuți si dmeniloru din guarda, dr’ ndptea numai după ce dau respun- sulu si parol’a. Ea anuntia pe siefulu. guardei de ori-ce sgo- motu neobicinuitu sdu banuițoriu ce aude pe lini’a sentineleloru, de împușcaturile ce s’arii audf, de ase- menea si de apropierea linei trupe. Sentinel’a dela arme este datare inca a anuntia pe siefulu guardei, candu se apropia unu superioru. Pentru paz’a sa, guard’a-mare mai pdte asiedia inca cate o sentinela simpla pe flancuri si in spate, insa la o depărtare de 100 pana ,1a 200 pași, 7. Insciinliartle ce trebue a face sentinellele, grup'a de esaminare etc. Sentinelele îndoite trebue se insciintiedie pe sie- fulu guardei-mari: 1) De tdte mișcările de trupa ce observa in giurulu loru, aratandu forti’a si feliilu trupei, pre- cumu si direcțiunea ce urmddia. *) Parlamentarii sunt oficeri inamici, insociti de unu cornistu sSu tobosiaru, însărcinați a aduce comandantiloru noștri vreo comunicare verbala seu vreo scrisore. S. e. insciintiarea dela sentinel’a Nr. 1. „O coldna de doue batalidne merge in.directi’a dela N. spre N. sdu o comanda de 20 dmeni se apropia, viindu din directi’a despre N.“ 2) Despre t<5te intemplarile neobicinuite ce vedu sdu audu înainte si pe lini’a sentineleloru, adeca candu sentinel’a aude impuscandu,, ea trebue se insciintiedie in care direcție si camu in ce depărtare au auditu impuscandu, deca impuscaturele au fostu singuratice sdu neîntrerupte, ddca detunaturele sunt de pușca seu de tunu; anuntia candu vede ridicandu-se pul- berea, seu fumulu din clădiri ce ardu, directi’a seu depărtarea. Deca ndptea sentinel’a aude tropote de cai, sgo- motu de trupe in marsiu, de trasuri s6u tunuri, ddca vede focurile inamice inmultiendu-se sdu cele ce ardu sțingîmdu se. — Deca sentinel’a aude sunandu alarma, insciintiedia pe siefulu guardei aratandu directi’a si depărtarea. Sentinelele asiediate pe malulu unui riu anuntia pe siefulu; guardei, candu vedu pe malulu opusu ch se lucrddia vre-unu podu, sdu pornescu vase, (corăbii, vap<5re, luntre). Candu se apropia comendi inamice, sentinel’a trage, foca pentru a anuntia pe sentinelele vecine si guarda mare de venirea inamicului, si in urma a- Idrga la guarda-mare spre a esplica caus’a. Pentru ori-ee omu ce lașa se trdea, siefulu gru- pei de esaminare anuntia prin unulu din dmeuii de sub comand’a sa pe siefulu guardei, si in casu de banuiala, înainte de a permite trecerea, merge sin- guru de cere lămurire. . Anuntiurile ce siefulu grupei de esaminare face siefiilui guardei mari, trebue se fia scurte, dara lă- murite, spre- ex. Insciintiarea g r u p e i d e esaminare. „30 soldatii din regimentulu alu 12-lea de in- fanterie comandati de unu oficeru reintorefindu-se dela sătula N. cu 10 cara cu provisie, au intratu in bi- voaculu corpului principalul Inscintîarea g-rupei de esaminare. . „20 calarasi — se dice din alu 2-lea regimente, au sositu dinaintea sentinelei Nr. 1.; sub-oficerulu au aratatu ck au plecatu de mai multe dile dela re- gimentulu loru, respunsurile date au fostu, tarte ne- sigure si ban ui tare, din care causa l’amu adusu nu- mai pe densulu singuru la guard’a-mare, dr’ pe ceilalți i-amu lasaiu sub padi’a dmeniloru mei la sentinel’a indoitâ Nr. L“ Insciintiarile ce guard’a mare trebue se faca prin unii caporalu pichetului s6u comandantului avant-pos- turiloru, trebue se contiena, pe catu se pdte de sCurtu, ceea ce este importanta, s. e. Insciintiarea guardei-mari a locotenentului N.. „O trupa de 40 dmeni au atacata arip’a stanga a ■ liniei sentineleloru, si după o lupta scurta s’au re- trasu spre N. 174 — Insciintiarea guardei-mari a sub-locote- neutului N. de langa pod ulii N. „O patrula reintdrsa chiaru acumu a adusu scire, ch inamiculu si-au adunatu sentinelele din loculu cu- tare, si inaint6za cu doue companii de infanterie pe drumulu (cutare)." Insciintiarea guardei înaintate a sergen- tului N. de pe d £ 1 u 1 u N. „Mdr’a de ventu cutare arde si la dr6pt’a ei se ridica nori de prafu (pulbere)." ~ $ 8. Conduit’a siefului de guarda-mare la așteptarea ei. Siefulu guardei inainte de a porni cu guard’a pentru a o asiedia, inspectddia armele si cartusiele dmeniloru si le arata misiunea. In marsîu trup’a este precedată de unu verfu, si d6ca natur’a terenului.cere, dens’a se acopere si prin flancheri. Candu pornescu mai multe guarde, ele intretienu legatur’a prin, pa- trule.. Ajungîmdu pe terenulu, pe care are se-se asiedîe, siefulu guardei lașa '/₂ din dmeni sub co- mand’a unui sergentu sdu caporalu, care astdpta sub arme reintdrcerea sa, dr’ densulu cu ceealalta diu- metate, luandu tdte precautiunile de sigurantia, re* cundsce terenulu si asiddia sentinelele pe positiunea de unde ele se vedia catu se pdte mai in depărtare, cautandu in același timpu se fia ascunsa catu se pdte, si totu de odată intrebuintiandu celu mai micu nu- meru de sentinele, se pdta tienea..-legatara necesaria intre densele si cu sentinelele guardelora-mari vecine. Depărtarea, dintre sentinele se determina' astU- feliu, in catu se nu se pdta strecura nimeni printre ele tara a fi vediutu, cu tdte acestea nu trebue a se asiedia mai multe sentinele decatu cere configuratiunea terenului si permite forti’a guardei mari. La asiediarea sentineleloru, siefulu jguardei-mari trebue se observe urmatdriele: 1. Legatur’a loru cu sentinelele guardeloru vșc.ipe. 2. Ele se aiba o vedere libera, mai alesu in par-, tea. despre inamicu. 3. Se fia ascunsa vederii inamicului; este inse avantagiosu că in același timpu se pdta fi vediuta de sentinel’a dela guard’a-mare. La trebuintia, acesta dificultate se aplanddia asiediandu sentinele intefme- diane. 4. Drumurile si trecatdrele trebuiescu padîte cu deosebire, ddca dincolo de lini’a sentineleloru sdu in laturi se afla innaltimi, tufisiuri sdu alte puncte, pe care impregiurarile ceru a le ocupa, se asiddia unu postu sub-oficerescu detasiatu, care se inștalddia sdu că o „Patrula stabila," adeca, neparasindu punctulu, se padiesce prin sentinele sdu patrule volante (mis- catdre). Candu se asiddia sentinelele, ddca terenulu din- ainte nu este de totu liberu, siefulu guardei tțimite patrule pentru a’lu cerceta pe o intendere de cate-va sute de pași. Consemnulu pentru fia-care sentinela in parte, trebue se cotiena cele aratate la § 3. Sergentulu sdu caporalulu de schimbă trebue se asiste la darea in-¹ structiunei sdu consemnului ce primescu sentinelele schimbului de instalata, pentru a potea supraveghia in urma, că la schimbarea sentineleloru se’ li se co- munice esactu consemnulu. După asiediarea sentineleloru, siefulu guardei tri- mite un’a sdu mai multe patrule in direcți a despre inamicii pana la cele mai însemnate parti de tere nu ce se afla .înaintea sa, aduna detasiati ce va fi avutu si se reintdree la fracțiunea ce au lasatU in urma aci elu alege loculu pfentru-guard’ă-mare, pe catu se pdte acoperitu, astu-feliu că sentinel’a dela arme se vedia totu ce se petrece pe lini’a de sentinele; in ori-ce casu inse ea va fi astu-feliu de departe, in catu se nu fia distrasa prin vorbele dmeniloru dela guarda, si se audia ori-ee detunătură de pe-lini a sentinele- loru. Pentru a intretiend legătura cu Sentinelele cele mai însemnate si mai depărtate, se asedia sentinelele simple intermediare. Obștacolile cele mai însemnate, precumu difileurrle, ihaltimele, drumurile principale etc., ce șe afla înăuntru terenului-destina*u guardei- mari, trebue se fia numai atatu de, departe de guard’a- mare, in catu ea se pdta ajunge la densele si se le ocupe înaintea inimicului, ce aru ataca. Loculu pe care se asiddia o guarda-mare, trebue, pe catii se pdte, infantii prin ridicături de pamentu, siantiuri, abatisiuri (arbori taidti si culcati unulu peste altulu cu ’ verfurile spre inamicu), etc., nici odata guard’a-roare nu trebue asiediata in case. Ddca guard’a mare sta in urm’ă unui podu de lemnu, atunci se ridica podinile, lasandu un’a dintre ele atat’a, că se - pdta servi la trecerea patrulelorii; fara ordinu inse njei odata podurile nu trebuiescu arse, fiindu-ch ne-ar’ potea folosi la marsiulu inainte; podurile de pdtra se baricadddia, trecatorile se strica. După instalarea unei guarde-mari siefulu seu tri- mite comandantului avant posturiloru unu raporta*) *) Modela de raporta. Regimentele Nr. 1. infanterie de linie guard’a-mare de pe siosea dela Banes’a. Raporta la 16 Decembre 1874. - 1. Astadi la or’a 1 după prandiu ama ocupata postulu (seu ama luata poștala in primire dela ■ sublocotenentulu N. din compani’a l-ia regimentele alu 3-lea Dorobanți). 2. Forti’a guardei se compune din Oficieri ... 1 Sub-oficeri . . 2 Caporali ... 1 Corniști ... 1 Soldati. ... 37 Totale 42 toti din compani’a 4-a din regi- mentele N. 1. infanterie de linie. 3. Guard’a-mare este instalata la marginea satului Ba- nds’a in dosulu casei de langa siosea; ' intretiene 4 sentinele indoite, si se afla: sentinel’a N. 1. in drdpt’a sioselei, N. 2. pe siosea, in ufm’a ei la 25 pași grup’a de esaminare; — 6r’ sentinel’a Nr. 3. și 4. in stang’a sioselei. — 175 — ăr’ spre guardele-mari vecine cate o patrula pentru a le face cunoscuta positi’a ce a ocupatu guard’a- mare si lini’a sentineleloru, care Ia intărcere aducu aceeași scire- despre giiardele-vecine. După acăst’-â Testnlu guardei se numerotădia in- trebuintiandu. pe catu se păte ²/₃ din totalulu <5me- niloru pentru schimbulu sentineleloru, dr’ */₃ pentru patrule. Este mai bine, candu circumstanțele per- mi tu, a intrebuință chiar’ si mai pucine sentinele; ddca inse terenulu ar’reclama întrebuințarea intregei guarde pentru schimbulu sentineleloru, atunci patru- lele se făcu din ămenii ce suntu schimbati; in casu de neajungere trebue se se asigure prin patrulări prea dese. După ce guard’a este numerotata, se potu pune armele in piramide. O guarda mare cp schimba pe alt’a ,- după na- tur’a^ terenului, se ăsiddia in drdpt’a seu iu stang’a celei vechi, la schimbare nu se dau onoruri, ambii siefi de guarda ’si predau instrucțiunile si asista la schimbarea sentineleloru. Candu schimbarea se face in reyersatulu dilei, atunci ambele guarde trimită din- colo de lini’a sentineleloru patrule compuse din <5me- nii luati din amendoue ^uardele, in care timpu guar- dele stau sub arme pana după reintdrcârea patrule- loru, după care apoi guard’a vechia-pleaca. Siefiilu guardei se presentddia la reintdreere comandantului avant-posturilorn, insciintiend^ilu că a fostuschimbata, si predandu’i totu de odata raportulu goardei-noue. (Va urma). ’> x Documente liistorice drn 1848 et 1849. '(Urinare.) ' , 70. Provocandu se. universitatea natiunei sasesci, a face cunoscuta jurisdictiuniloru sabprdinate, că se ingrigiasca pentru îndestularea’scularei glăteloru, totu deoflata se incunosciintiăza si comitetulu spre desle- garea raportului seu din 4 ale acestei luni, că se faca a înțelege si a pricepe pe concernentii prefecți si tribiini, Ca este deosebire esențiala intre requisi- tiune pentru midiulbcele trebuintiăse spre sustieuerea vieții si intre predatiuni, fiindu-că requisitiunile se resțringu numai lă nesperatele midiuldce pentru sus- tienerea vietei; ăra predatiu.nile se intiiidu asupra ori- 4-Legatur’a este stabilita; in drept’a cu guard’a-mare din regimentulu țf. 3. infanterie de linie, comandata de sub- locotenentulu N., in stang’a cu guard’a-mare din regimentulu N. 3, de dorobanți,., comandata de locotenentulu N. 6. Doue patrule trimise la depărtare de unu chilometru dincolo de lini’a sentineleloru, n’au descoperita nimicu despre inamica (seu predecesorulu nieu ’mi comunica, câ astadi la or’a 7 si 11, a. m. patrule de cavalerie inamica, inaintandu pe siosea, s’au apropiata pana la. unu chilometru de lini’a sentineleloru nostre. Locotenenta N.' N. ■ . Espediata la or’a 3 după prandiu, prin ordonanti’a N. N. din compani’a 4-a. carora fora osebire, spre a caroru impedecare a fostu provocata comitetulu încă prin ordinatiunea din 9 ale acestei luni sub Nr. 2. 4866. Sabiiu 15. Decem- vrie 1848. , In numele Domnului Generariu Comandante. Pfersmann mp. F. M. L. Domniloru Prefecți si Tribuni! Din copi’a de mai susu după ordinatiunea In. G.-Comandanteintielegeti deosebirea ce trebue se faceți intru requisitiuni si predatiuni. Deci in puterea acelei ordinatiuni, comitetulu avendu cea mai mare prive- ghiere, că scularea gl <5 te loru se nu sufere fdrne, si frigu, ve provăca că se faceți requisitiuni pe la curți, pentru midiulbcele trebuintidse la sustienerea vieții gardei, condu se afla in servitiulu castreloru,, ingri- gindu că se dati quietantii de lucrurile ce veți lua, dra catu pentru predatiuni, atatu D vdstre, catu si toti dmenii, care se afla sub comanda D-v.dstre, se ve feriti a nu Ve spurca manile cu densele, fiindu-că cu acăsta se patăza ocărea naționale si drept’a causa pentru care ne luptamu. Sabiiu 26, Dec. 1848. Si m e o n Ba r n u ti u, A a r o n F1 o r i a n, - presiedinte. Secretariu. ' _ 70. h) Cipare. veurspione! iind» ki mxjijp din iei pncKpimi, Kapi cm 2- mi 3 îțui O Iaci, pimacepi* din BJicTimisii -deia Xsie- din,' ini fiindS ki noi na «B8pi.ni Tiran al r-iOBi dani Ksm Ci. OTipsici; re pncipvinun ne Dra Ka ci’i rjo- BejjjJ rre fie Kape kt.tc ks 12 z.ioliI,"— afapi de TpiBșnaTg Diii, tinde ci ntici din rpenia.ii 5 z.ioui bsui mi tinde. piiKi cl iapn 30 Kp.; Kapii ns Bop alea Bani Bop da Btikare pn npejjs de Bani, din Kape ci Ba fave tih; marazin. Bei pncimna K8 npeoT».i ca» k« noîapisj caT&itii deja vine, ve mi kit ai Jsnr. aceminea Bei 4*ave ini K» vei ve ci. sop perpaye pn Beniiopis deja Jarep, ninindsre de opdinivsnea din (?) DeK. a. k. Kp adeKi vei K5 atictiTopiti ci pimaini tot deasna pn Jarep, eapi vei cifirspT ci ce nipande CKirnBindtiCl tot jta 8zije; npe vei ve cisop jpnnpoîiBi ia avecrea, .pi Bei jpn- cemna, Ka Kind boi» nșiea seni e8 , TpiBtin» ca8 sive- TpiBșnB, ci’i nsTem asea Kspmd ja msni, iui ci’i ne- dencim mijiTipeuje. flempti a inai smopa rpetiTijjue ini neKaztipiie Kape .ie ctifepe oamenii, de-oKanidarî. ci di Boii fii-Kipsi car, Ka Ci jace npe țojjL oamenii Kapii* aS 4>oct mi csriT iui akkm .pn Jarep, ci’ini adsKi kitc «ns Kap» de jenine; .pncl ka ci ns ci faKi miiiiejil ini narsBe mapi, Dra re Bei ^njjejepe k» pnrpiktiTopisJ avejei nidspi, Kape âa fi Jiâ caT, ca8 .pn .linca avecTtiia kb npeoTSi mi k» vei mai ks minie ciTeni, mi Bei nsne ci ce Taii »n kojh8 de mdspe, mai' mipsnTi ca8 de tot BiTpsni; oamenii vei fipi Bire Bop nra ml sop fave aiurea copjji, Kijji oameni Bop fi focr mi csnr pn Jarep; vei — 176 — iei kb Kapi Bop adbie mal .pirsl» coaprea iejop fipi BÎTe ini anoi a jop. — I)ai ja o 100 fepdeje de rpșs, decnpe Kape Bei da KBÎTanjp. mi anoi Bei TpimiTe ja moapi, — mi fipina o¹ Bei nane jpnTp’sn marazinS, din Kape ci ci noan Koie nine kiti ci Ba nopBnii, KOKbndaci maci niie Bane din o fep- deji, Kind Bei TpimiTe nmea, Bei npimi KBÎTangi decnpe KiTe ai daT, Ka ci Te nojji -icuirima ^nainreâ opi kbî de ie ai jbșt mi de leea «ie ai daT. DaKi na șegî aBea jokB B8n de fipini snde ce o rpiacijii cas bi Beții Teme de fspar, o Bejji TpimiTe Ja B.ia%, mi Dn. marazinppfâ, dani ne Ba micspa kiti ajji adsc, bi Ba da'KBÎTangi. bnde na Bop fi bbkbtc Tpiepare niil deperiTopI Je KspTe Kape ci bi dea, Bejji nane , npe wei csnrspi de ne aKaci ci Tpiepe Caș incneKjjisnea focTBJtfi «sde. domnecK, a KiniTanajai mi KonTpoja npeoTKjsi; mi Begi jpnBjiTÎ me- pes, .pnrpiacind Ka ci na ci fspe niii ci na cinpideze niii fip, nenTpBKi BiTaia ndTe ci gini mai wbjt Timn mi jpn spmi nbTe ci mspim de foame, .pnci mm arami aKBm nsmai deKiT ci jsagi fiini de snde Ba fi mi ci Koaiegi nine, mi anoi bi Begi decnirBBi. TpeBaie ci jsagi deja toiiti Kaca a 3-ea napTe din fiina ie ci Ba af ja, ci o Koaiegi mi ci o TpimiTegi nsmaj de- kit ja jarep. 4>iind ki mijijjia persjaTi e cîjîti a faie map- niBpi nenpeBizBTe, aKBm jpn o napre, anam .pn ana. ne nsTind kitc odaTi a TpimiTe niii KopTejapi, ci ce jepe ja fii Kape cot o KJaie de fșnS deja o Kspre snde Ba fi mai msjT, cas snde ns Bop fi Bire, mi dsni ie ci Ba jera, ci ce nsmepe jpn faga a 7 BiTpsni mi ci ce nani mgrazin .pn inspi, mon, cas mi'cBS lepis, nsmai ci ce Konepe Bine, Ka ja opi ie pnTsmnjape nenpeBizșTi ci ce noan da ne j»nn KBirangii Ja mir jigii, fipi a ci npida. Ama Tpesae fim mi kb obccbj. Eapi pn careje snde hs ca>bt KBpgî Bop da oamenii deja cine, ca» Bop KBmnepa de sndeBa, nsmai ci noan fi aiecTa Ka o pecepBi, afapi de ijimsj ie.i jețuBÎTB Kape ci di dani dape. ^]\n tCto aiecTea pnci TpeBse, ^msjaT kb iea mai Bsni Ksnojgingi, i:a ci na ci fape mi ci ns ci npi- deze, niii ans fipg de rpxS, Bpeo nine, cas Bpeo nop- lisne de fană, nenTpB ki opi line ci Ba afja kb de anecrea, ci Ba da cbb jegije miJiTipeyji, mi nenTps iej mal miKB JBKps, jprni Ba nepde Biaga cag jisepTarea. Aa tot caTBj ci crea zioa mi ndnrea cipipi Kape ci ns jaci ci. rpeaKi nini ană omS neKanocKBTB nini na’jS Ba lepiera line e, snde mepge mi de snde Bine, mi oape ns ape ieBa cKpicopi EJicTimaTe, mi daKi ci Ba af ja, ci ce adsKi ja deperiTopia ica mal deanpdne ca« ja npefeKTBpi. Ci mai fie .pnKi ja totb chtbjb 2 omeni kb nai sine noTKosigi mi Tordeasna rara, Ka ci. hOti inepție opi «nde ap fi de jinci. Afapi de aiacra fiindS ki nini aKBm ^inKi ns caM KBmnipaîS doBi Ja totb caTBjs, mi TpeBBinga iepe ^in TimnajB de aKBm ci ce CTpinn drnenii mai de msjTe opi, ci ce faKi Ja totS caTBjS ToaKi de jemnS jpn t6ti‘ sjiga, mi Kind ci Ba saTe ToaKi, ci jgie totS omsjB ci Bihi nsmai deKiTS kb jania jpn mini ja Kinirans; ițape ns șa Beni jpndaTi dani toșki, ci Ba nedenci kb25; ama ns Ba mai fi cijiT a crpira BieTBJ KiniTană totb zioa mm ci CTpinn dmeniî. Eja», 20. Des. 1848. I. AKcengie Cesepă, np. jețt. I. npirnaplB. 71. a) Dela Comitetulu Natiunei romane. Domnule V. Prefectul De vreme ce rebellii magiari s’au adunatu la Clusiu si au cugetu asi lua. calea catra Mediasiu si a’si inpreuna puterile sale cu rebellii secui, dreptu a- ceea din inpr’euna intiel^gere cu Jn. General-Comando din partea cărui s’au luatu mesurile cele cuvenite pentru miliție, ți se poruncesce Dtale, ca se pui tdte silinti’a, ca. toti cei destoinici de arme in prefectura Dtale, catu se va putea de bihe armati si inbracati se stea gata in satele loru, ca la ori ce timpu de lipsa in tatu ceasulu se dsa cu totii ca barbati harnici si bravi roihani si insotienduse ostasimei inperatesci, se infranga pe rebellii magiari, pe dușmani Imperatului si natiunei năstre —- aratandu dmeniloru noștri ca se ăiba curagiu in contra rebelliloru; — ca-ci aceștia au in cugetu iara a face pe romani iobagi — ete. Sibiiu din 29. Dec. 1848. SimeonuBarnutip, loanneBranu, presiedinte. membru. 71. b) Dela Comitetulu Natiunei Romane Domnule Prefectul Inaltulu Generariu-Commandante prin ordinati- uneasa diu 29 Dec. 1848 sub Z. 5252 demandaComi- tetului ca, in aceste inprejurari critice, candu patri’a este amenintiata si din partea Secuiloru, si a puterii dujmane, carea au. navalitu din Ungari’a, si candu spionarea si proditiunea voru pune totâ activitatea spre a afla atatu tari’a catu si mișcările trupeloru ■ imperiale, sa fia cu cea mai mare privighiere asupra calatoriloru, mai cu sdtna a celora carii se ducu in direcțiunea tienuturiloru pe care revoluționarii tienu occupate. In privinti’a acdsta in. Generariu-Comandb pune însărcinare asupra Comitetului, câ si elu se îndatoreze pe autoritatile siesi subordinate, spre a fi qu cea mai seriosa bagare de sdma, nu numai de a nu mai slo- bozi passuri de drumu in părțile unde se afla rebelii, decatu la persdne de încredere si ferite de totu pre- pusulu; ci si de a opri pe ori-care calatoriu in păr- țile acele, care nu se va putea legitima cu passu după rendudla. 177 — Pe langa aedsta, In. Generariu-Commando mai demanda, ca toti calatorii se se (“auto cu de ameruntul si se se cerceteze ddca au chartii. la sine si scrisori. Aceia la carii se voru găsi chartii sdu scrisori pe- riculdse ori suspecte, sa se prindă; si atatu despre persanele aceste oprite, catu si despre chartiile si scri- sorile loru, precumu si despre ori-ce evenimentu im- portanta ce-s’aru intempla, si₍care aru.descoperi miș- cările inimiciloru, sa se insciintieze In. Generariu- Commando fora cea mai mica intardiare, chiaru si prin estafeta. Comitetulu dandu in cunoscienti'a. Domniei tale aedsta ordinatiuoe a In. Generariu-Commando te pro- voca, ca se fii cu neadormita privighiere asupra ce- loru ce ti se demanda,, si sa pui tota activitatea spre a o aduce la indeplinire iora cea mai mica smintela. Catra aedsta pune stririsa îndatorire asupra Domniei tale, ca prin dmeni credintiosi se ta silespi a afla positiunile inimicului si direcțiunile sale, catu si tari’a sa, atatu in cavaleria si infanteria, catu si jn artileria, si ori ce vei afla siguru despre aedsta, sa raportezi asemenea fora ce. mai mica intardiare. Simeon Barnutiu, Ioane Branu, presiedinte. membru. 72. Proclamatiunea Iui Bem, A - felsb erdklyi hadsereg fbparancsnoMlbl erdely lakosailioz. A magyar hadsereg jd, hogy kiszabaditson tite- ket a reactio rabigăja s a katonai zsarnoksăg- aldl. A magyar ălladalom alkotmănya ditai biztositott szabadsăg ismdt dletbe Idp. Mindennemii politikai vdtkekdrt ăltalănos boesă- nat biztosittatik az egdsz orszăgra ndzve. Ăm de mi don a multakra fdtyol vetțetik, tnidon az eltdvedt lakdsoknak kegyelmes bttnbocsănat ada- tik, figyelmeztetnek egyszersmind az orszâg minden lakdsai,. hogy az alkotmdnyszerii kormăny ellen elkdvetendo minden djabb'' politikai vdtkek hadtbr- vdnyileg fognak biintettetni.. Azon lakdsok, kik kezeikben fegyverrel fogat- nak el, ugy szi-ntdn. kik magyar 'hadseregeink be- Idpte utăn rbgto,n mindennemii hadi tuzfegyyereiket dt nem adjdk, haldllal blintettetnek. . Felhivatnak azdrt e hon minden lakdsai, hogy ndluk Idtezd mindennemtt hadi tiizfegyvereket a leg kozelebb esd katonai hatâsdgnak azonnal adjdk be. Minden a hadsereg dlelmezdsdre tartozd kelld- kek ds megrendelt szdllitdsok a tisztek ditai nyug- tatvdnyoztatni s a kormdnybiztosok ditai ki fognak fîzettetni. , • Kelt Kolozsvdrtt fdhadi szdlldson dec. 27-dn 1848. B e m , tdbornok. । Von dem Ober-Commandanten des Ober-Sieben- bilrgischen Heeres an die Bewohner Siebenbiirgens. Das ungarische Heer kommt, um Euch von dem Joche der Reaction, und von dem Militair- Despotismus zu befreien. - Die¹ durch die ungarische Constitution zuge- sicherte Freiheit tritt wieder ins*Leben. Fur alle bisher begangenen politischen Vergehen wird fur das ganze Land die Amnestiș zugesichert. Indem jedbch auf das Vergangene ein Schleier gedeckt, und den verirrten Bewohnern verziehen wird, werden zugleich âlle Bewohner des Landes aufmerksam gemacht, dass alle gegen die constitu- tionelle Regierung begehende neueren politischen Vergehen kriegsrechtlich bestraft werden. Diejenigen Bewohner, die mit Waffen ergriffeu werden, sowohl a.uch dieselben, welche nach dem Einzuge des ungarischen Heeres, ailsogleieh alle Kriegswaffen nicht einliefern, werden der Todesstrafe uuterwof’feii. Es werden daher sammtliche Bewohner dieses Landes aufgefordert-, "alle bei ihnen befîndlichen Kriegswaffen - der nâchsten Militair-Behorde aliso- gleich auSzuliefern. - .Sammtliche zur ErnShrung des Heeres erforder- . lichen Requisiten, und angedfdneten Lieferungen werden durch die Officiere quittirt, und durch die Regierungs-Cbmmissaire bezahlt. Klausenburg im Hauptquarțier den 27. Dec. 1848. Bem, General. / Dela okirmnira Trupeloru din sus in Ardeal catra lacuitori ardealului. Tabera Ungureasca vine, ca se va mantuiasca pe voi de' subt jugul reacții, -si. țărănismului cata- nescu. .... Slobozenia assecurata prin constitutia statului ungurescu, iare £e infîintiaza. Pentru toate gresielele politice se asecuriaza amnestie de obște pentru toțtta tiara. Dare când se tîpa voal (fatyol) peste csele tre- cute, când locuitoriloru reteciti 'se da iertarea gre- sieleloru, se reflecteaze . toti locuitori tieri, cumca noaele gresiele care se voru face inpotriva ocirmuiri constituționale, dupe legile catahesci se vor pedepsi. Locuitori aceia, cari se vor prinde cu armele in mana, precum si aceia cari după intrarea armadei unguresci indate tot telul de arme nu le vor da, cu moarte se vor pedepsi. Drept aceia se provoacă toti locuitori Patrii aceștia, 6a tot felini de, arme care sunt la dinsi, la cea mai de aproape Jurisdicție militare se Ie deje inlâintru. Toate quote sunt de trhbuintie spre intertentia 30 — 178 — taberi si forsponturile prin tisturi se vor quieta, si prin commissari ocirmuirii se vor pleti. Sau dat in Klusu in salasiil Tabori de frunte decemb. 27. an 1848. Bem, General. 73. Comitetul Natiunei Romane. Domnu- lui V. Prefecții Stefți'nu Mo Ido van*). Reporturile D.-Tale din 26 si 31 Dec. le pri- mirăm astadi; cuprinsul lor ne interesă; din același făcurăm si un reporta catra G.-Comando, se. vor mai folosi si altnfintrea. Excel. Sa D. General-Comandante merge mane Ia DV. Deci socotirăm că pe langa alte ipstiuctiuni ce mai primirăți, se ve repetimu din nou, câ nu nu- mai se ve țineți dmenii prea gata la ori ce mandatu, fara totuși ai strapatia fara treaba, ci totodată , se păziți si cea. mai severa disciplina pe tot timpul cat va fi Exc. Sa pe acolo, câ nu cumva se se intemple cel mai micu scandalu, că - ce de vom afla, ne va supera câ ori ce alta nenorocire. Pe tribuni si centu- rioni se’i faci responsabili subt cea mai aspra pe- deapsa. Gercati a face companii de venatori, câ după timp se scutim pe gl^te. La Exc.. Sa de va fr cu indemana, fara vreo mare sila, puteti merge la curtenire', insa firesce squrta, si se fie numai respunsuri la întrebări. Do- rim se mergi numai câ protopop si coadministrator. Ori ce animositati se se delature. Se mearga cativa in corpore, dar nu multi ; 3, ad summum 5, că. nu’i plăcu visitele. ' ? ' Despre muscali veți audi mai multe. Este lucru prea delicatu si prea fatalu acesta. E planisatu mai de sus . . i, pentru intemplarea când Vindischgraetz ar împinge pe dușmani incdce, adica numai in sum- mul pericul. Inse . . . intrarea lor pdte av£, si alte urmări. Noi n’avemu decât se ne tienem mai mult passivi in privinti’a aceasta. Sabiiu 1. Ian. 9 '/₂ bre sear’a 1849. Simeonu Barnutiu, ' Georgiu Baritiu, presiedinto. >. secretăriu. (Va urina). ... Nr. prot. S. IX., 1878. - Pfoccsu verbale. alu siedintiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane, tienute in 3 luliu a. c. sub presidiulu domnului lacobu Bo- log’a, fiendu de facia dnii: P. Dune’a, E. Macellariu, I. V. Rusu, I. Hanni’a, C. Stezaru, V. Romanu, P. Rosc’a, Dr. A. Brote si eu asistentfa secretariului Dr. D. P. Barcianti. § 94, Dechiarandu-se siedinti’a de ■deschisa, se pune la ordine raportulu secretariului despre actele intrate pana la’siedinti’a acest’a si anumitu: Nr. exib. 178/1876. Protocolulu adunarei ge- nerale a despartiementului cerc. II. (Fagarasiu) tie- nuta in 21 Maiu a. c. in Recea ducala. Obiectele mai insemnate suntu: .*) Stricte secretu. 1)-îndrumarea agenturiloru comunale, câ se a- dune tdmn’a după culesulu de pe. campu, bucate din comune, si- vendiendu-se se âdministre banii la caș- sariulu despartiementului. 2) Administrarea sumei de 281 fl; 20 cr., in- cassate cu ocasiunea acelei adunari (A se ved£ prot. S. ord. a VII. p. 83). 3) Alegerea membriloru subcomitetului in per- sdnele dloru: AL Micu, câ directoru, loanu Romanu, loanu Codru Dragusianulu, loanu Florea, Ilariu Du- vlea, Nicolau Cipu, Grigoriu Negrea Posiortanulu, câ membrii. Acestu protocolu in intreg’u coprensulu seu se iâ spre scientia, aprobandu-se totu-odata alegerea membriloru noi in sub-comitetulu despartiementului in persbnele numitiloru domni. Nr. exhib, 179/1.876'. Din jude regiu din Odor- heiu Basiliu Basiota remite actulu fiindationale pfo- vediutu ou subscrierea sa si'a doi martori, rogan- du-se câ .comitetulu se conserve unulu din acele 3 esemplarie la sene, dr’ celelalte doue se le tramita consistorieloru gr. or. si gr. cath. archidiecesane spre păstrare. ■ Spre plăcută scientia cu aceea, că sum’a funda- tionala de 400 fl. se se aviseze Ia cass’a asociatiunei spre, primire; dr’ esemplariele resp. din actulu fun- dationale se se tramita veuerabileloru consistorie ar- chidiecesane din Sibiiu si Blasiu. § 96. Nr. exhib. 182/1876. Direcțiunea despar- tiementului cerc. I. (Brasiovu) așterne protocblele șie- dintielorii a 6. si 7. a subcomitetului despartiemen- tului. Obiectele mai insemnate suntu: J) Tienerea adunarei generale a despartiemen- tului in Brasiovu in l⁸/₃₀ luliu, in locu de Resnovu; 2) invitarea agentureloru comunale a așterne colectele făcute Ia subcomitetu. Spre scientia, aprobanduse tienerea adunarei gen. a despartiementului in l⁸/₃Q luliu a. c. in Brasiovu, in locu de a se tienea in Resnovu, pnde a fostu proiectata. § 97. Nr. exhib. 183/1876. Stipendistulu aso- ciatiunei Erniliu Viciu, scolariu la gimnasiulu din M. Osiorheiu/ tramite atestatulu de pe sem. II. din clas’a II. gimnasiale, din care se vede; că a facutu pro- gresa preste totu eminentă. Spre scientia. . § 98. Nr. exhib. 186/1876. D-iu loanu Schuster, comercianta din'Orastia, cere unu ajutoriu pentru fiiulu seu, invetiacelu de negutiatoria in Sibiiu. Comitetulu nedispunendu de presentu despre sume destinate spre scopuri cumu e' acesta, nu se afla’ in positiunea de a satisface de astadata ro- garea numitului domnu, ilu reflectddia insa la con- cursele ce se voru publica in acdsta privintia după adunarea .generale din anulu curente. § 99. Nr. exhib. 187/1'876, Urmdza raportulu d-lui cassariu despre starea cassei pe tempulu deld siedinti’a din 9 luniu pana la siedinti’a de astaai. — 179 — Dîn conspectulu presentatu se vede, că a intrata sum’a de 285 fl. v. a. si s’a chieltuitu 259 fl. 80 cr. Fondulu intregu se urca acumu la sum’a-de 62,000 fl. 8 */₂ cr. Spre scientia; - § 100. D-hi presiedente avendu in vedere apro- pierea tempului tienerei adunatei generale, propune a se face conformu § 25 fliu statute „anuntiulu“ pentru tienerșa adunarei generale in Sibiiu. Se primesce. , . §; 101 . D-lu presiedinte propune mai departe alegerea coniisiunei-bugetărie. Se primesce si se alega in comisiunea bugetaria dd. br. Uirsu de Margine, I. V. Rusu, C. Stezaru, Dr. A. Brote, I. Cretin. , § 102. Cu privire la compunerea programului adunarei generale si midilocirea de prethiri șcadiute dela direcțiunea drumuriloru ferate transilvane pen- tru membrii asociatiunei, ce voru se calatorăsca la adunarea .generale, comitetulu decide a se concrede bîuronlui, âvendu acesta -a raporta,- resp. a așterne proiectulu de pro- grama in nrmatdrea siedintia. § 103. : D-lu cassariu preseriteza unu conta de- spre 6 fl. 50 cr. v. a. că chieltueli pentru tipărirea provoqariloru pentru de a se plat! -tacsele restante. Se -avisăza la cassa spre solvrre. * Cu acestea siedinti’a. se iijchieia,' Verificarea acestui procesu verbale se concrede dd-loru Dunc’a, Macellariu, Rusu. D. y. P. lacobu Bolog’a, Dr. D. P. Barcianu, presiedinte. secretariu. S’â cetitu si verifîcatu, Sibiiu in 7 luliu 1876. P. Dunc’a mp. E. Macellariu mp; I. V. Rusu mp. adunare, si crede că adunarea generata urmatdre, a- vendu in vedere interesulu asociatiunei, nu va des- aproba pasulu comitetului. După o desbatere mai îndelungata asupra ace- stui obiecții, comitetulu decide cu 5 voturi contr’a 3 a nu se abate dela hotarirea adunarei generale dela Reghinu si-a convoca adunarea pe 10 si 11 Augustu a. c. in Sibiiu. . ' 105. D lu cassariu C. Stezariu presenfăza atestatulu stipendiatului asbeiatiunei Ladislau Popu, studente de a V. cl. gimn. in Clusiu, din care se vede, că acest’a a facutu in studii progresu preste totu bunu. Spre sciintia. ' § 106. D-lu presiedinte propune, că cu oca- siunea adunarei generale din Sibiiu se se celebreze unu parâstasu pentru primulu presiedinte alu asocia- tinnei, repausatulu archiepiscopu si metropdlitu An- drein Baronu de Siagnn’a, si că pentru ridicarea splenddrei acestei serbări, comitetulu se însărcineze pre unulu din membrii sei a tienă o cuventare .aco- modată in .amintirea arcbiepiscopului si metropolitu- lui Andrein. - Se primdsce si, comitetulu in unanimitate invita pre P. Z. Boiu, -assesoriu consistoriala si membru alu comitetului, că se iea asupra’si acăsta îndatorire, ceea ce nomitulu' domnu si primesce cu multiamita pentru onorifica comisiune. . ' " Verificarea acestui ..precesa verbale se incredin- tiăza dloru E. Macellariu, I. V. Rusu si Z. Boia. D. u. s. • .⁷ ‘ lacobu Bolog’a mp. Dr. D. P. Barcianu mp. presiedinte. . Secretariu alu II. S’a perlesu si Verificata, Sibiiu in 7 luliu 1876. I. V. Rasa mp. E. Macellariu mp., Z- Boia mp. Nr. prot. S. X., 1876. Procesu verbale alu siedintiei estraordinare a comitetului asociatiunei tran- silvane, tienuta in 6 luliu 1876 sub presidiulu d-lui lacobu Bolog’a, fiindu dș facia dd. membrii: vicepresiedinte 1. V. Rusu, Pavelu Dunc’a, E. Macellariu, I. Hannea. Z. Boiu, V. Romanu, Dr. A. Brote si cu asistenti’a secretariului Dr. D. P. Barcianu. § 104. Dechiarandu siedinti’a de deschișa d-lu presiedinte aduce inainte, că in adunarea generala dela Reghinu din anula trecutu s’a hotaritu sub Nr. prot. XXV a se tiend adunarea generale pentru an. curentu in 10 si 11 Augusta a. c. in Sibiiu, si to- tuși se aude, că multi credu si sustienu, că amin- tit’a adunare ar’ fi se se tiena in 6 Augusta a. c. c. n., din care causa trage atențiunea onorabilelui comitetu asupra acestei impregiurari cu rogarea de a se enuntia asupra ei. D-lu Măcelăria face propunerea a muta tienerea adunarei generale pe diu’a de 6 Augusta (Dumineca), că se pdta acurge mai multi dmeni dinpregiuru la Publicarea bahiloru incursi la comitetulu asociatiunei dela siedinti’a din 9 luniu pana la siedinti’a din 3 luliu. 1876. I. Prin dju Elia Cincia jude procesuale s’au trimisu: Dela comun’a Rusii-muntr, că tacsa'de memb. ord. si pentru- diploma pre 187°/, — -187³/₄<âl fl. Dela comun’a Mo- -rareni, câ tacsa de m. ord. pre 187%. —187% 25 A- Dela comun’a Gladinu, câ tacsa de m. ord. nou pre 187°/, —187% si 1 fl. câ tacsa pentru diploma 26 fl. Dela comun’a Mo- noru, câ tacsa de m.~ ord. nou .pre 187% —187% si 1 fl. pentru diploma 26 fl. Dela comun’a Sîeutiu, câ tacsa de m. ord. pre .187°/,—187% si pentru -diploma 1 fl., 26 fl. Dela comun’a Santion’a, tacsa de m. ord. nou pre 187%- — 187% si pentru diploma 1 fl., 26 fl.. Dela comun’a Nusfalau, tacsa de m. ord. pre 187% —187% 25-fl. Dela comun’a Ra- gla, tacsa de m. ord. nou pre 187%—187% si pentru 'di- ploma 1 fl., 26 fl. Dela comun’a Budaculu rdm'anu, tacsa de m. ord. nou pre 187%—187% si' pentru diploma 1 fl., 26 florini. II. Dela adunarea generala . a despartiementului VIL Abrudu iienute in 20 Aprilie 1876 in Câmpeni, domnii : . Anâni’a Moldovanu adv. in Câmpeni, tacsa de m. ord. nou si 1 fl. pentru diploma 6 fl. luliu Porutiu preotu gr. — 180 cath. in Câmpeni, tacsa de m. ord. nou si 1 fl. pentru di- ploma 6 fl. Alesandru Danciu proprietariu in Buciumu Cerbu, tacsa de m. ord. nou si. 1 fl. pentru diploma 6 fl. loanu Todescu preotu gr. or. Buciumu Cerbu, tacsa de m. ord. nou si 1 fl. pentru diploma 6 fl. Câ tacse de m. ajutători dnii: loanu Predeticiu proprie- tariu in Offenbaia 3 fl. loanu Goja propriet. Bistra 1 fl. Nicolau Araniassi preotu gr. cat. in Certesu 1 fl. loanu Andreica, propriet. in Câmpeni 1 fl. loanu Ghitia propriet. in Bistra 1 fl. Constantina Balade in Câmpeni 1 fl. Bucurii. George alu lui Gavrila, propriet. în Bistra 1 fl. Gerasimu Morariu jude in Câmpeni 1 fl. Bota Dumitru, gornicu in Albacu 1 fl. Georgiu Decianu, esecut. reg. in Câmpeni 1 fl. George Mar cu in Bistra 1 fl. Michailu Danu in Scarisiâra 1 fl. Basiliu Chirtopu, Câmpeni 1 fl. Elia Dascalescu in Câmpeni 1 fl. Nicolau Michethi in Dilimanu 1. losifu Bu- cia, economu in Bistra 1 fl. Sabiiu in 3 luliu 1876. 'Dela secret, asoc. trans. Bibliografia. D om nulii meu! Convinsa, că manualele vechi de limb’a latina nu mai corespundu pe deplinu principiiloru si meto- dului didactica stabilita in timpulu din urma de cei mai renumiti pedagogi, amu intogmitu si amu edatu „Gramațic’a latina teoretico-practica pentru cl. I, si II. liceala, gimnasiala ’si seminariala." Fara a specifica in detaliu tăte principiile, care mi au servita de basa.la compunerea acestei Grama- tice, voiu specifica urmată riele: 1, Avendu in vedere, că formele seci obosescu si torturăza mintea cruda si nedeprinsa a eleviloru, amu adusu in combinatiune potrivita teori’a cu prax’a. 2. Considerandu, că elevii trebue se-si procure in aceste doue clase șum’a cunosciritielqru limbistice neaparatu trebuintidse pentru cetirea autoriloru cla- sici, amu intretiesutu intr’unu modu practica si usioru cele mai principale regule sintactice, fara de care este peste potintia a se ceti cu succese, si celu mai usioru autoru. \ 3. Fiindu-că este, probatu, că pe de o parte este fărte nepracticu si incomoda a pune in manile eleviloru de-odata trei manuale deosebite, cu care ei inca nu sciu manipula; ăra pe de, alta parte tie- nendu conta, că unu singuru manualu costa mai pu- cinu decătu trei, amu împreunată formele cu eserci- tiile necesarie si la urma amu adau.su vocabulariu Jatino-romariu, romano-latinu si unu registru de nume proprie, cuprindiendu tăte cuventele intrebuintiate in manualu. 4. Că elevii se păta intielege și ficsa mai usioru formele latine, nu am negligiatu a le pune în c.ompa- ratiune cu cele romanesci (se intielege, pe catu am crediutu necesariu si compatibilu cu gradulu de cul- tura alu eleviloru de cl. I. si II.); ăra pe de alta parte pentru evidenția am intogmitu paradigmele astfeliu, că fara toulta greutate se’si păta forma ele- vulu asia numit’a memoria de locu. 5. Am pusu o atențiune deosebita asupr’a can- titatii vorbeloru latine, care pana aci a fostu partea cea mai pucinu considerata in Gramaticile esistinte, din care causa elevii invetiau a ceti falsu o suma de cuvinte, ceea ce contribuia intr’unu modu infricosiatu la desfigurarea limbei. 6. In alegerea si arangiarea esempleloru am avutu in vedere, că ele trebuescu nu numai acomo- date reguleloru gramaticale si progresandu conformu cunoscintieloru succeșivu câștigate ale eleviloru; ci că totudeodata se cuprindă materiala, catu se păte de variata si elasieu, că pe de o parte se evite dis- gustulu, ăra pe de. alt’ă. se contribue la înmulțirea cunoscintieloru geografice, istorice, mitologice, mo- rale etc, • Premitiendu acestea, imi iău voia,.‘ Domnulu meu, in interesulu instrucțiunii a recomanda apretiarii D- văstra fructulu osteneleloru mele de optu ani de pracsa făcută in ginlnâsiulu Carolu I. din Brail’a si in liceulu,romanu din Brasiovu. Asteptandu resultatulu fevorabile alu apretiarii D-văstra Ve rogu,' Dom nul u meu, se priimiti asigu- rarea distinsei consid'eratiuni, ce Ve pastrezu. Partea II. uhu esempl. 1 fl. v. a.. Din 10 espl. 1 gratuita, din 50 7 si din 100 20. Partea I. redusa. Ja același pretiu, se da cu ace- leași cojiditiuni. Comandele se fecu directa la autoru. Brasiovu, 28 Aprile 1876. Ion C. Tacitu, profesoru in Brasiovu. Prin librăria dlui loanu Slein in Clusiu se potu procura si urmatdriele cârti: Cesare, Caiu luliu. Conâentariele lui de belulu galîcu traduse de Ci Copacinianu, professoru. Tipă- rite si. premiate din fondulu Cuza de societatea aca- demica romana,- 90> cr. Gerstăeker Fr. Piu ta si u lu, narațiune americana, tradusa din limb’a germana de B. V. Vermont. 70 cr. Goethe. Patimile junelui Werther, traductie din limb’a germana de B. V. Vermont, cu o intro- ducere de Grigorie H. Grandea. 90 cr. Ha hm Edmond. Contesa Falsa. Nuvela. Tra- dusa din limb’a germana de B. V. Vermont. 90 cr. H â u f W i 1 h e 1 m. Othello. Novela tradusa din limb’a germana. 45 cr. S i o n u G., Georgiu Lazaru si scăl’a romana (me- moriu) de Petru Poenariu. Discursu de receptiune in societatea academica romana, urmata de discursulu tienutu la acăsta ocasiune de G. Sion. In siedinti’a solemna dela 8 Septembre 1871. Cu portretulu lui G. Lazaru si annexe. 45 cr. Editorii! si provedietoriu; Comitetulu. — Redactorlu G. Baritlu, secretarlulu I. alu asociatiunei.— Tipografl'a RSmer & Kamner.