---------- Acesta foia ese ' cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru? nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu purto Vj poștei. w TRANSILVANIA. FtSi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. SJg^-a----------- Abonamentulu se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- teluln asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. va \r. 14. Brasiovu 15. luliu 1876. Amilii IX. ftCJ* Sumar iu: Academi’a scientifica magiara dein Ungari’a. — Articlii militari. (Continuare.) — Documente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Procesu verbale.— Publicarea baniloru incursi. — Despre burse, seu asia numite stipendie. — Bibliografia. Academi’a scientifica magiara. dein Ungari’a. Noi amu mai, avutu ocasiuni si câuse de ajunsu, că se ne ocupamu de orga'nisatiunea si de lucrările societatiei scientifice magiare, ce s’a fundata. pe la 1830. Credemu câ si asta-data facemu unu servitiu literatiloru nostrii carii nu cunoscu limb’a magiara, deca vomu scdte la loculu acesta unele momente dein lucrările siedintiei publice annuale a numitei acâdemii scientifice, care fu deschisa de catra presie- denfele seu com. Melchioru Lonyai in ll.-Iuniu a. c. cu mare solemnitate, in pres.enti’a unui pubficu alesu, in care vedeai unu numeru frumosu de j u ni s i fe- mei. .• Discursulu presiedentelui c. Lonyai, cunoscuta si de altu-mentrea câ bunu oratoru, fusese elaborata cu multa grija, si anume cu scopuhi. învederată de a combate iudolenti’a, nepasarea de limb’a si.litera- tur’a naționale,- cumu si pessimismulu care se ihtende totu mai departe in diversele classe ale poporului magiaru, ilu recomendamu si noi. mai virtosu roma- niloru pessimisți si celoru indifferenti, indolenti, ne- păsători, apoi si onorabilelui ministeriu din Bucuresci, fia acela de ori ce coldre ar’ fi, mai alesu câ dn. Lonyai inca fusese cativa ani ministru si inca dein- tre cei mai renumiti; prin urmare vorbindu elu as- tadi câ omu erudita, câ presiedentele academiei, dara nepotendu desbraca pe omulu politicei, pe barbatulu de stata, in acesta calitate scie fdrte bine, de ce mustra pe națiunea tsa pentru indolentia catra limba, literatura, scientia, istoria, arte. In adeverii că nu este usioru a decide care.vorbesce aci, Lonyai omulu scientieloru, seu Lonyai barbatulu de stătu. Discur- sulu seu este multa mai lungu, decătu se’lu potemu reproduce intregu in micutiele columne ale acestei foi fdrte modeste; ne vomu adopera se’i scotemu numai succnlu si essenti’a. Oratorulu presiedente incepe cu memori’a mem- briloru repausati in decursulu anului academicii, carii au fostu siese, toti barbati eminenti, intre aceia F ran- ciscu Deacu (de origine macedo-romanu); Franc. Toldi alias Schweder (de origine swabu din Bud’a), care fu pentru magiari ce fusese loanu Eliadu câ regeneratoru alu limbei pentru Romani’a; br. Sigis- mundu Kemâny, din cunoscut’a familia transilvana pe care presiedentele ilu incarca de laude bine me- ritate câ pe unu mare patriotu, scriitorul fecundu, publicista renumitu, carele cu totu curagiulu pareri- loru sale niei-odata n’au alunecatu Ia personalități; afla inse că de si Kemâny inbarbatâ neincetatu pe națiunea magiara, totuși elu pentru sine, in fundulu sufletului seu era unulu din cei mai mari pessimisți, carele vedea venitoriulu natiunei fdrte intunecâtu, si acâsta nu din causa, că dâra elu in anii junetiei sale si-ar fi făcuta illusiuiu, ci pentru-că se indoiâ multu despre facultățile si poterile spirituali ale popo- rului magiâru de a pote ajunge vre-odata apolo unde se afla popdrade cele cjvilisate si de a se tienâ vre- odata la acea înălțime. Kemâny di cea: „pe terrenulu ne- gatiunei suntenui tari; in libertate nu suntemu activi, nu intielepti^i prevedi'etori,si anume de literatura propria nu ne interessamu, nu o scimu pretiuf*) Dela Kemâny ora- tor ulu trece la repaus, c. Dominion Teleki senioru, totu ’ ardelânu si totu de origine din romani, despreț care dice, că numele lui câ si alu comitelui los. Teleki’ este scrisu cu litere de auru in istori’a academiei, că-ci’ acești doi barbati au sacrificata fărte multu pentru infiintiarea si prosperarea ei cu punga si cu mintea**). Urmddia rep. c. loanu Waldstein, germanu de naționalitate, inse mare patriota,-care lucrase multa alaturea cu c. Stefanu Szâcheny etc. Dându c. Lonyai ondrea cuvenita aceloru membrii de curendu repausati afla, că pre catu au lucrata aceia alaturea cu alti cotimpurani ai loru câ Szdchenyi, Oetves, Kolcsey, Vorosmarti, Berzsenyi, Bajza, Kis- faludi, apoi Arany, Petbfi (de origine serbu si romanu, fiiulu lui Peteu), atatu pe terrenulu literaturei, catu si pe alu politicei, aceea se pdte considera nu câ epbc’a decadentiei, ci mai virtosu a inaltiarei si a des- *) Pessimisți câ Kerneny avemu si noi cativa. Bietulu Kerneny după ce lucrase neincetatu vreo treidieci de ani, mai pe urma torturata de ideile sale fixe, de pessimismulu seu, isi perdu mințile cu totulu si cadiu in nesimțire totala de totu ce se intemplâ impregiurulu seu. Red. Tr. *") Com. los. Teleki, fostu gubernatoru alu Transilvaniei, auctorulu istoriei Corviniloru, intre altele donase tota biblio- thec’a sa cea scumpa academiei unguresci. Red. Tr. 27 — 158 — voltarei de poterile junetiei vigordse; adaoge inse cu multa dorere, că comparandu elu acea epoca tre- cuta cu cea presenta, are totu dreptulu șe întrebe, nu cumu-va națiunea magiara a intrata in epoc’a de- cadentiei*). Inbetranimu dre, sdu că națiunea se afla in un’a din acelea epoce de apathia, in care au mai cadiutu si alte popdra, candu adeca sementi’a, fia ea ori-catu de buna, cade pe pdtra stdrpa, candu in midiuloculu lupteloru oppuse schintei’a datatdria de vidtia se stinge? Astadi națiunea (magiara) are mai multi barbari emi- nenti si laboriosi decătu in trecutu, dara devotamen- tulu si tdta activitatea loru nu mai producu aceleași effecte si nu străbătu in națiune că mai inainte. De aci încolo precedentele academiei, uitandu dresi-cumu pe ce scaunu siede, se abate pe terrenulu politi'cei, vorbesce despre marea resistentia passiva oppusa de catra magiari absolutismului austriacu, fie calculele loru politice insocite de prudenti’a, precau- tiuuea, perseveranti’a intieleptului Deacu, care tdte avura resultatele cele mai strălucite, că-ci absolutis- mulu austriacu fu departatu, independenti’a recastigata, poterile naționali concentrate tocma la tempu, la oca- siunea cea mai buna, in catu acuma națiunea potea lucra in deplina libertate pentru deșvoltarea si veni- toriulu seu; ea inse, in locu de a merge inainte totu cu prudentia, o luă la fuga, alergăndu fara planu si fbra scopu, facundu’si illusiuni desierte despre po- terile proprii, in care acum se vede insielata, dein care causa dn. presiedente se teme, că pentru națiu- nea sa nu va mai veni epoc’a fericita pfecumu' a fostu cea dela 1867 iucdce. După acestea mustrări politice c. Lonyay în- frunta de nou pe poporulu magiaru pentru indiffe- renti’a sa catra operele barbatiloru renumiti, ai na- tiunei, si aduce unu exemplu in adeveru batetoriu la ochi. Heredii comitelui Stef. «Szdchenyi făcută de vendiare tdte operele elaborate de acesta in cursu de ani treidieci, cu unu pretiu numai de 20 mii fio- rini, si inbiiara cu ele pe națiune chiaru prin c. Lo- nyay, că se le cumpere dein una collecta naționale. După nenumerate publieatiuni si provocări inpartite de exc. sa in tdta tidr’a, ce credeți DV. că s’au adu- natu? Abia sum’a diumetate! Si pe cine crederi că stă in fruntea acelei collecte? Unu macedo-valachu. anume br. Simionu Șina, si inca cu a trei’a parte nume- rata in dio’a in care fu provocata, dra la alu doilea locu casin’a naționale magiara dein BPestea cu a cincea parte, in memoria fundatorului seu. încolo in- dolentia generale, care supără fdrte pe illustrulu co- mite, de aceea o si condamna in termini destulu de apasati, in catu ti s’ar parea că ’iar fi inprumutatu dela cei mai desperati pessimisti hypochondriaci ai romaniloru. *) Lucru singulariu, unu comite Lonyay se enuntie una sententia fatale câ acesta, in acelasiu timpu, in care unii .ro- mani scurtu vedietori ii tienu la culmea poterei. Red. După presiedente veni la tribuna secretariulu ge- nerale loanu Arany cu raportu lunga si destulu de secu pentru publiculu celu mare si superficiale, dara cu atatu mai interessante pentru barbarii scientieloru. Dein acelu raportu aflamu intre altele că: In academi’a magiara s’au tienutu preste anu 29 siedintie de secțiuni si 17 siedintie comune. Commisiunea sa filologica a terminata abia (după atati ani de studiu intensu si de dispute fora numeru) operatulu seu coprindietoriu de regalele orthographice ale limbei magiare, inse si astadata numai asia, că membrii commissiunei s’au desbinatu asupra unora cestiuni de principiu in maioritate si minoritate, după care minoritatea pro- testandu asupra proiectului maioritatiei, a depusa pe mds’a academiei uriu contraproiectu alu seu. Si acdsta desbinare se întemplă la magiari dupace regalele or- tegraphice se discuta si studiddia de patrudieci si siese de ani in sinulu academiei si intre toti literatii loru. Recomendamu casulu acesta ăpre luare in con- sideratiuiie acelora literati romani, carii pretendu cu inpatientia febrile, că orthografi’a limbei ndstre se fia regulata si unificata intr’una singura genera- tiune scurta, precumu nu s’a mai intemplatu nici-odata, la nici unu poporu civilisata. Annalile academiei s’au inmrfltitu pana la fasc. II. et III. dein alu 12:lea volumu. Din m o nu- me n tel e lim b ei magiare se tiparesce ala III lea tomu. țj.ncrarile preparative pentru una dictionariu historicu alu limbei magiare s’au terminata, si acuma începe redactarea loru. Comissiunea his- torica continua cu mare diligeritia lucrările sale în- cepute dein anii frecuti. Mai de curendu s’a publi- cata biografi’a'principelui Franciscu Răkoc/y II., cumu si’Monumenta Hungariae archeologica Part. II. dein voi. II., dra cu alte publieatiuni archeologice au ajunsu la yol. X. S’au intreprinsu calețorii in interessulu scientiefilora-mathematice si naturali. S’au făcuta studie magnetice in Trahsijvani’a. De doi ani inedee academi’a institui una comis- siune, alu cărei scopu este: ediția nea de cârti popularie eftine, prin formarea anni consorțiu de patroni si abonati. Aci academia avă. consolatiunea că se vddia 1209 pana la 1476 partecipanti, si că pentru unele cârti dein cele tipărite se se cdra editiunea a doua. Se publica multe monographii historice originali. Cdl’a tipărită se vende numai cu 5 cruceri. După secretariu urmă archeologulu loanu Ro- mer, carele dissertă despre multa laudat’a bîbliotheca a regelui Mateiu Corvinii, care mai tardiu fusese de- vastata si inca, precumu se credeți, prin turci, acuma inse ese la lumina, că dein acea bîbliotheca si dein pre- tidsele sale manuscripte au inceputu.a da si a fura sub junele Ludovicii II. chiaru ungurenii inainte de catastrofa dela Mohaciu (1526, dra sub turci se- mena fdrte că, acea bîbliotheca a fostu crutiata preste așteptare asia, in catu după, reocuparea Budei sub imperatulu Lebpoldu I. austriacii au avuta ce se in- 159 — carce de acolo pe cava si se transporte la Vien’a după datin’a loru, cumu au facutu si in Transilvani’a si pe airea, pentru-ck ei au sciutu se pretiuOsca lu- crări si monumente ale culturei si civilisatiunei nea- semenatu mai bene decatu ungurenii. De altumentrea dn. Roiner tiene, ck cifr’a de. 50 mii volume dein care s’a disu ck ar fi constatu bibliothec’a regelui Ma- teiu, ar fi prea fabulOsa, si ck densulu o reduce nu- mai la 5 mii, mai alesu candu se scie prea bene, că in secul, alu 15 lea cărțile mai era inca nespusu de scumpe si fdrte greu de a le caștiga asia, incatu de ex, capitalele canoniciloru pe la care se conservi si actele publice ale tierei in archive, deca avea cate 200 sdu 250 de cârti, se dicea ck au bibliothece de cele mari, candu in dilele ndstre bibliothece mari se numescu numai acelea ce numera cate 50 mii pana la 250 mii volume, dra cate 4 sdu 5 mii cate avuse regele Mateiu, astadi au destui Omeni particulari, inca si pana 10—20 mii. Cu tdte acestea,'bibliotec’a lui Mateiu a fostu in acea epoca una dein cele mai mari, mai scumpe si mai rare. _ Cu acestea siedenti’a publica șe închise.. Arliclii militari. . •/ (Urmare:) . X * PARTE A I. Servitiulu guardeloru mari si alu patruleloru. $ /. Avant-posturi si guarde-mari in genere. Scopulu loi'u. Avant-posturi se numescu stfbimpartirile asie- diate in partea despre inainieu, pentru a feri de sur- prindere trupele ce se afla in repausu, ele cauta se descopere apropierea inamicului catu se pdte mai din - vreme; ilu oprescu candu seavesce, atatu timpu pana ce trupele asiediate in tabara, bivuacu sdu cantona- mentu, s’au pusu in positie de a potea combate; afara de acdst'a avant-posturile suntu datdre a aduna soiri despre inamicu, a esplora (a iscodi, a. spiona) posi- tiile ce elu ocupa, si a-lu observa. In servitiulu avant-posturiloru se intrebuintidza cu preferintia trupe usidre. Intanteri’a pe catu se pdte pe terenurile accidentale, taiate prin riuii sdu mocirle, sdu acoperite cu păduri, ddluri si sate, si in timpulu nopții; ev’ cavaleri’a, in timpulu dilei pe terenurile siese. Trupele însărcinate cu serviciulu de uvant-pos- turi pentru o di sdu pentru o ndpte, sdu chiar’ si pentru 24 Ore, se punu sub ordinile unui comandantu specialu, numitu comandantulu avant-posturiloru. Comandantulu avant-posturiloru, după natur’a terenului ce trebue a padi, împarte avant-posturile in guarde-mari, in pichetu, si opresce corpulu princi- pale .alu avant-posturiloru, care trebue se remana intrunitu ocupandu o positie corespundietdre. Fia-care guarda-mare ocupa o zona de terenu pe care trebue se o padiesca; acestei zone se deter- mina limitele, in care inamiculu trebuesce observatu*). Pichetele suntu destinate a da ajutoriu guarde- loru mari in casu de trebuintia. Guard’a-mare de infanterie isi asigura positi’a sa prin sentinele înaintate si prin trimiterea de patrule. Sentinelele înaintate ale guardei-mari suntu în- doite (doi dmeni la unu locu), sentinel’a dela arme inse este simpla (unu omu). Se numesee lantiu sdu lini’a sentineleloru unu sîru de sentinele indoite, a uneia sdu a mai mnl- toru guarde mari, mai multu sdu mai pucinu legate intre ele. Se numescu posturi de sub oficeri acelea ce o- cupa puncte favorabile înaintea liniei sentineleloru, sdu in flancurile ei, ele se instalddia sdu că guarde- mici, sdu că patrule stabile, adeca: care, mantienen- du-se in punctele ce ocupa, se padiescu prin senti- nele volante (miscatOre). *) Nota. Cea mai potrivita forția a unei guarde-mari este dela 30—40 dmeni, impartindu-se in chipulu urmatoriu: 3 seu 4 sentinele indoite . . , . 18 6meni 24 6meni 1 sentinela la arme................3 „ 3 „ ' Pentru patrule . ......................8 „ 10 „ . Sub-oficieri ........ 2 „ 3 , Corniști . . ................... . 1 „ 1 ₙ . ■ - Totala 32 , „ 41 „ Guardele mari de o astu-feliu de fortia potu padi o zona de terenu de 1000 -1200 pași. Franci’a, Austri’a^ Itali’a si Belgi’a intrebuintidza ur- matoriulu sistemu: Lini’a sentineleloru este data de guarde mici sdu pos- turi Înaintate, comandate de sub-oficeri, in urm’a loru se afla guardele mârî, si in urm’a acestor’a corpulu principale alu avant-posturiloru. La asediulu siantiuriloru Diippel, in campani’a Austria- ciloru si Prusieniloru contra Danediloru, chiar’ si Prusienii âu intrebuintiatu desu acestu sistemu, mai cu sdma nâptea. (Kaiser pagina 45 si 63). Francesii si Austriacii mai intrebuintidza inca si unii altu sistemu, adeca sistemulu de asigurare prin mici grupe (Patrule stabile): La acestu sistemu, paz’a, in locu se se faca prin unu lantiu de sentinele, se face prin unu lantiu de grupe com- puse din cate unu - sub-oficeru si 4 sdu 6 soldati; depărtate fiindu un’a de alta dela 400— 500 pași. Fia-care grupa intretiene la 20 - 30 pași inaintea sa o sentinela simpla, era unu omu din grupa patruleza spre grup’a vecina; pe data ce s’au intorsu omulu ce au patrulatu spre esemplu spre grup’a din drdpt’a, pleca unu altulu spre grup’a din stang’a, si astu-feliu patrularea urmedia neîntrerupta, mai cu sema noptea, eru candu este timpulu reu, cdtia sdu unu terenu greu de priveghiatu, chiar’ si diu’a. Sentinel’a simpla dinaintea grupei are a observa aceeași conduita câ sentinel’a îndoita din lantiu, dru grup’a insasi, conduit’a prescrisa pentru grup’a de esaminare. In urm’a grupeloru se afla gardele mari si in urm’a acestor’a, corpulu principale alu avant-posturiloru: Grupele se schimba după ce au functionatu 4—6 ore, seu celu multu după 12 dre. (Tactic’a celoru trei arme de Waldstaetten. Vien’a, 1867 pagin’a 262). 27* — 160 — Pentru aperarea sentineleloru mai depărtate con- tr’a atacuriloru si hartiuiriloru inamice se formăza (intocmesce) din schimbulu acestei sentinele unu postu sub-oficerescu, care se asiădia in urm’a sentinelei la unu loca corespundietoriu. Atatu guardele mari catu si posturile sub-ofice- resci suntu numerotate deia drăpt’a la stang’a, său se distingu după numele siefului ce le comanda, știu in fine părta numele locului ce ocupa, de esemplu: Guarda-mare Nr. 2., său guarda mare a sub- locot. N. N., său guarda mare din loculu , cutare (Podu etc.) Daca lini’a sentineleloru nu se sprigina pe ob- stacole mari naturale, cumu: riuri, bălti, munți, etc., care mi se potu trece de inamicu, trupele tâbaruite, mai cu s6ma iu tidr’a inamica, trebue se se incon- giure de tdte părțile cu avant-posturi. Forti’a aproximativa o avant-posturiloru consta din '/₄—’/j din efectivulu avant-guardei la inaintare, seu alu arier-guardei la retragere: a se vedea Tabel’a urmatăre: TABELA De forlia si depărtarea aproximativa a avant-posturilorn. AVANT-POSTURI Partea de trupa ce Numerulu si numi- Depărtarea la care se afla trebue a detasia rea posturiloru ce deia trupa' (grosu) TRUPA trebue a furnisa Corp, princip, Pichete Guarde-mari Corp, princip, 1 Guarde'-tnari j Linfa senti|e- alu avant-pos- alu avant-pos-. Pichetele leloru turiloru. , turiloru Unu B.\a- 1 Com. 1 2---3 tooo 2000 2400 lionu* **))\ Unu Regil- 2 2 4 1000 2000 2400. mentu 0 Brigada 1 Bat. 1 2---3 4-6 3000 4000 4000 6000 seu Divisie Distantiele aratate mai susu in pași, nu suntu fixe, ele variadia după configuratiunea terenului-, tim- pulu dilei si apropierea inamicului; totu astu-feliu va- riadia si forti’a trupeloru hotarite pentru avant-posturi. Pentru grabnica transmitere a raporturiloru, tre- bue, dăca se pdte, a atasia guardeloru mari si piche- teloru cativa călăreți. Trupele ce nu au corpu principale alu avant- posturiloru, trebue se hotarasca o parte de trupa, care va fi astu-feliu gata, că in totu momentulu se păta dă grabnicu ajutoriu avant-posturiloru, candu acestea ar’ fi atacate. *) Părțile de trupa mai mici decatu unu batalionu se asigurădia după mesur’a fortiei loru, prin guarde maripo- sturi sub-oficeresci înaintate, seu sentinele îndoite. **) La Divisiune avant-posturile se compunu din cate trele arme, si se potu intrebuintia pana Ia 2 Batalione. $ 2. Conduifa dmeniloru din avant-posturi. Totu soldatulu din avant-posturi trebu.e se aiba arm’a si cartusiele in buna stare, se cunăsca positi’a trupeloru ce acopere, directi’a din care se astăpta inamiculu si a drumuriloru ce duce la cele mai apro- piate sub-impartiri ale armatei, se’si dea silinti’a că se afle si se tiena minte numele sateloru de prin pregiuru, alu dăluriloru si ori cărui altu accidenta alu terenului ce are dre-care însemnătate. Soldatulu trebue se eunăsca numele comandan- tului avant-posturiloru, precumu si alu celoru-lalti comandanți, sub alu caroru ordinu specialii se afla in timpulu servitiului; soldatulu ce face parte dintr’o guarda mare, trebue se cunăsca numele siefului ei, loculu unde este asiediata guarda si cum ea este impartita. Totu astu-feliu fia-care soldatu, candu guard'a merge la loculu destinata, trebue se’si iusemnedie directi’a si Confdrmati’a drumuriloru ce ducu la acelu locu, precumu si deosebitele semne ce s’aru afla pe acele drumuri, adeca: poduri, case, indicatăre de dru- muri, stâlpi chilome.trici, etc., pentru că mai tardiu, candu va fi -trimisu cu vre-unu raportu său alte în- sărcinări, se fia irj stare chiaru prin intunerecu si in celu mai scurta tîmpu se ajunga la destinație. Soldatulu trebue inca se cunăsca loculu său celu pucinu directi’a, unde suntu asiediate pichetele si guar- dele mari vecine. După ce guard'a mare a ajunsa pe terenulu ce are se ocupe, siefula seu pornesce indata cu o parte din <5meni înainte, pentru a asiedia sentinelele. In lips’a sa restulu -guardei mari sta intrunitu sub arme cam la 400 pași in urm’a liniei ce trebue ocupata de sentinele, in liniștea cea mai mare, fara că omenii se vorbăsca, avendu cea mai mare bagare de sămă la ceea ce s’aru potea intempla pe lini’a sentineleloru, prin surprinderile inamicului, si se fia gat’a de-lupta in totu momentulu. După asiediarea sentineleloru si după intărcerea primeloru patrule trimise se formădiâ piramide; tăta • guard’a său 6 parte din ămeni lapada ranitiele (după cumu se va regula de comandantulu avant-posturiloru). Soldatulu trebue se ăiba raniti’a la indemana, si nu este permisu nimenni a se departa prea muitu de arme, asemenea ordinele siefului de guarda, tre- buescu observate cu strictetia. Comandantulu avant-posturiloru va da - in totu- dăun’a. ordinu, dăca impregiurarile permitu său nu a aprinde focuri. Omenii din guardele mari trebue șe padiăsca liniscea cea mai mare, le este oprita a vorbi tare ; candu se audu sgomote neobicinuite său detunături de arme pe lini’a sentineleloru, ămenii se ducu re- pede la arme si astăpta comand’a de desfaceti piramidele! In casu de alarma totu omulu ’si ia arm’â catu se păte de ingraba. — 161 — Dăca se permite unei parti din <5meni se d<5rma. atunci partea ce padiesce trebue se fia cu îndoita bagare de săma. Omenii ce trebue se intre de sentinela, trebue că catu-va timpu inainte de or’a schimbării se pună ranitiele, spre a fi gat’a de plecare indata ce s’au datu ordinu. La guard’a mare armele se asiădia pe schimburi deosebite, ăru ale dmeniloru patruleloru se punu deo- sebita de ale schimburiloru. (§ 3 vedi’lu in carte). $ 4. Dispositii in. privintâa intratei si esirei prin lini’a sentineleloru. . In genere' trebue a se observa urmatdriele dis- positiuni. A. Pentru ser v-i ti ulu d e d i. - Sentinelele lașa liberu se intre si se iăsa: 1. Pe comandanții directi ai avanbposturiloru (comandantele avant-posturiloru si comandantulu guar- dei-mari). 2. Pe siefii directi imediati, adeca: pe cei ce ’i cundsce personala dela comandantele companiei^ pana la comandantele generala supremu. 3. Comendile (patrulele etc.) cunoscute dela.guar- dele-mari, din care fiice parte, ăr’ pe toti ceilalți ’i trimite la acea sentinela îndoita, in urm’a careia se se afla grup’a său trup’a de esaminare a.guardei-mari; in casu de trebuintia uriu omu din sentinela esc’or-' tădia persăn’a său comendile pana Ia sentinel’a vecina. Sentinel’a de dinaintea grupei de .esaminare o- presce pe cei sositi ladistantia de 100 pași prin • strigatuhi Stai! si anuntia pe siefulu grupei de esa- minare? ? - ’ Sentinel’a nu permite nimenui a esi prin linia, decătu după ce au fostu anuntiata printr’uriu omu dela guard’a-mare; oricine se presenta singuru, se trimite inapoi la guard’a:mare. B. Pentru servitiulu de ndpte. De cum inserădia. pana la resaritulu sărelui, ori- ce persăna ce se apropie pe din laintru ori pe din afâra, este oprita de sentinela, care ia la mana, prin strigatului Stai! cine e! in acestu timpu celalaltu omu ea gat.it ii Dăca opritii ’i_arata că s.untu militari, sentinela striga din nou Unu omu inainte! si candu acesta s’a apropiatu de 10 pași, sentinel’a striga stai! res- punsulu!; dăca respunsulu este esactu, sentinel’a da contra-respunsulu si apoi dice: apropiete! după ce omulu s’au apropiatu la trei pana la patru pași, sentinel’a striga Stai! Parola!*) I Pe data ce respunsulu si parol’a au fostu recu- noscute de bune, urmădia întocmai cum s’au precisu pentru servitiulu de di, adeca: sentinelele îndoite lașa se trăca: 1. Pe comandantulu avant-posturiloru si alu guar- dei mare. 2. Pe superiorii direcției cunoscnti sentineleloru. 3. Comendile, patrulele, etc., ale guardei tnari; tote celelalte persdne se tramitu la sentinela, iu urm’a careia se afla grup’a de esaminare. Acăsta sentinela ’i opresce si insciintiădia pe siefulu grupei de esaminare, cei opriti trebue se aș- tepte la 100 pași departe de sentinela. Comandantiloru si superioriloru aratati la Nr. 1 si 2 precumu si comendiloru etc.; după ce li s’au ceruta respunsulu si parol’a, sentinel’a le dice: po- teti trece! Patruleloru guardei-mari, din care sentinel’a face parte le striga: Patrula t'reei! Schimburiloru: Se păte schimba! Cine nu se opresce nici la a dou’a strigare seu cine da respunsulu si parol’a falsa, va fi privita că inamicu si sentinel’a trage foca in elu. Persănel.e civile ce. voiesca a esi prin lini’a sen- tineleloru, trebue se aiba permisiunea sief ului de gu'arda si in casu de a obtienă acăsta permisiune, siefulu guardei mariz trebue se le dea unu omu din guard’a care ’i va insoti paria in lini’a sentineleloru, si va anuntia de permisiunea dobândita, atata sentinel’a catu si grup’a de esaminare. Cine nu este insocitu de unu omu din guarda, trebue trimișii inapoi la guard’a-mare. Persdneloru civile năptea nu li se va permite intrarea prin lini’a sentineleloru, ci trebuesce trimise inapoi. f (Va urma). Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 65. In Bibliothec’a Comitis losepht Kem&ny in Gerend habita 13/25 Decemb. a. 1848 reperiuntur manu-scripta, 1) Codex Transumtorum in folio Torni (desideratur Tom VIL) 2) Repertorium Comitiorum ab a. 1526—1629 et!630 in 4-to Torni 2. Exemplar manu-scriptum Comitiorum R. Hungariae ab 1498 sub Vlâdislao II, et 1514 celebratorum fas- - ciculus incompactus 1. *) Nota. Respunsulu, si contra-respunsulu, suntu doue vorbe usioru de pronuntiatu, S. E.. respunsulu arm’a, contra- respunsulu areu; respunsulu tunica, contra-respunsulu teca etc. Parol’a este numele unui orasiu seu cetati, s. e. Bucu- resci, lassi, Craiova, etc., si serva in timpulu noptiei câ semnu de recunoscere pentru propri’a nostra armata, ele au valorea numai pentru 24 ore si se comunica in fia-care di. Aceste vorbe se pronunția astu-feliu de incetu, in calu se le audia numai cei ce le schimba intre ei. - - Kaiser, Pag. 70. — 162 — 4) A Kemdny Jdsef Erddlyi Pecsdtyi a Lit. A—Z, in folio Torni 5. 5) Icones Cava in folio Torni 3. 6) Transilvania Possessionaria Torni 15. n. b. Tom. XV. de Terra Saxonum, Tom. III. de C. Ktiktild (desideratur Toinus XlV-tus). 7) Lexicon Rerum Trausilvanicarum a Lit. A—Z Torni 3. 8) Erdâly Tortenetei Eredeti Levelekben Torni 41. 9) Collectio manii scriptorum Juridicorum Torni 4. 10) Codex Coaevus Articulorum Diaetalium Tranniae a 1578—1683 Tom. 1. . 11) Codex Authenticus Georgii I. Rakoczi Art. Diaet 1586—1645 Torni 1. 12) Miscellanea Diaetalia Torni 4. 13) Cartophilaceum Trannicum in folio Torni 13. (desiderantur Torni 1-us, 2-us et 8-us). 14) Regestra Archivorum in 4-to Torni 4. 15) Diplomatarium Trannicum Torni'(desideratur To- mus 3-us) 13. Suplementum ad Diplomatarium Trannicum Torni 11. (e suplem. desiderantur Torni 3-us et 4-us)> Apendix ad diplomatarium Trannicum Torni 20. 16) Adversaria Historica ab a. 1525 et 1610 Torni 3. 17) Apparatus Epistolaris Torni 13. (desideratur Tomus 6-us). ■ 18) Collectio maior manuscriptorum Historicorum in- 4-to Torni (desideratur) T. 5 et 6) 16. 19) Collectio manuscriptorum minor Torni 27. 20) Josephi Benkb Transilvania specialiș in -folio. Torni 2. Summa manuscriptorum 215. NB. In aede inferiori ejusdenrcuriae reperiuntnr in numera manuscripta in Libros nondum digesta. Ibi erat Collectio Antiquitatum, e quibns hodie soluni duo Penates tres Urnae maiores, 1. minor, memo- rabilis Sphinx, et aliquot fragmenta remanserunt, E celebri numismatica plusquam 4000 numorum antiquissimorum, et rarissimorum, nuuc boeti solum recollecti habentur. Sunt praeterea Libri selecti, et rari 14 Thecis illocati, e quibus connotavi Hîstoricos. 1) Allgemeine Welt-Historie v. M. E. Tăzen T<5mi 15. 2) „ „ v. Dan. Ernst Wagner Torni 79. 3) Ferdinandus I. a. 1523—1564 Torni 9. 4) Allgemeine Encyklopădie Torni 59. 5) Katona Torni. 6) Fesier Torni 10. 7) Gr<5f Maylath 6. 8) Bethlen Historia Transilvaniae 6. 9) Fej£r Codex Diplomaticus integr. etc. etc. Millia Librorum Antiquorum et Novissimorum. 66. For mul’a după care au juratu deregatorii comunali, anume in comunele, in care apucasera a de- vasta, fura si omori secuii cu ocasiunea trecerei loru pe Murasiu in susu catra Reginu si inapoi. „Eu N. N. me juru in numele unuia Ddieu in Treime a Tatalui si a Fiului, si a S. Ducii — cum- ck voiu fi credintiosu Imperatului nostru constituțio- nale Franciscu losifu I., cum-ck voiu fi credintiosu catra tdta deregatori’a pe lege si dreptate mie po- runcitdre, cum ck in deregatori’a mea nu voiu asupri pe nimenea, nici cu cuventulu nici cu fapt’a, fara deschilinire de, nație si religie; cum-ck voiu arata la mai marii mei pe toti făcătorii de rele fara părtinire de rudenii si prietini, nici voiu lacomi la densii, nici voiu lucra asupra cuiva ceva din mania sau pizma, tdte cate le voiu socoti de folosu, si de lipsa pentru satulu meu si pentru Patria, le voi descoperi mai mariloru mei si din tdte puterile si averea mea voiu ajuta la infiintiarea si• statornicirea acelora; si ce voiu cundsce a fi reu, voiu descoperi prepusiloru mei si me voiu sili din tdte puterile; si de va fi lipsa si cu vidti’a a impedeca celea rele; preste totu voiu conlucra că se se statornicăsca libertate, egalitate, pace si fratietate; asia Ddieu se’mi ajute si St’a lui Evăngelia; asia se am parte de mantuinti’a sufletului meu! 66,. a) Exmisulu ad-Lalus alu administrației comitatului Cetatii-de Balta. Incliteia (Im in i st rai ii p r o vis o r ia a aces t u i corni tatu cu ondrd face cunoscuta: Cum-ck in 8/^0 Dec. salasluindu in Santu-Mi- dlosiu, pe 9/21 Dec. dimineti’a am drsousu se se a- dunesațulu; — ci fiindu-ck mulțimea e dusa la Lageru asia in 9/21 Dec;, s’au sdunatu ca 30 Individi dmeni aleși -— si in fa ci* a parochului unitu de aici Georgiu Fiilep si- a provisorului curiei Grof Ladislau Bethle- niane, Martin Stengel numitu, la intrebare au respunsu cum-ck: In Bethlen Santu' M’deusiu se afla 4 curii și anume: a domniloru I. B. Carolu Bruckenthal (din sus), unde se afla in magazinu ca la 30,000 ferdele de bucate, in grauntie si la 3 siuri ca la 40 stoguri. (Din josu) 2. Gr. Bethlen sen. 3. Gr. Ladislau Bethlen jun. cu cetate. 4. Gr. Ladislau Bethlen sen. (sau asia numit’a partea massa sub tutoratulu B. Kemdny Farkas. Apoi am cercetatu cumck nu s’au facutu ceva prada la acestea? Si au respunsu, cu bucurie si În- destulare — si din partea curiiloru si a satului „cum- ck nici decătu nu,⁸ si acăsta îngrijire se adscrie mai cu sama parochului unitu susu numitu Georgiu Fiilep. I După acăst’a li s’au dati / înainte, că se pună deregatori la satu, si anume: l Jude, V-Jude, Cassieru, E^onomu, Divisoru, iata seracitori — si Notariu; apoi se intemeiăza comuni- 163 — tetu a 50 anime 1 membru, fiindu proporția natiu- niloru, cu o căpetenie oratorajgi. 2 membrii pri- mari si unu inspectoru alu paduriloru Și fiindcă mai pucini au fostu de facia ii? satu decatu ar fi potutu acum se implinăsca acdsta ale gere, asia li s’au pusu termina pe sambata ce vine. Apoi satulu au descoperitu „cumcă are o pă- dure de lemne grdse, carea si provisorulu curiei susu numite au intaritu a fi asia. Deci la rogarea sateniloru s’au renduitu, ca din padurea satului se se vendia lemne' in licitație si banii se se improtocoleze la cassieriu si se se dea in censu. Si s’au poruncită că de aci in colo inca se se pdrte bine si se nu iaca prevaricatii la numitele curii; apoi s’au poruncitu „se se veștdsca prochiamatiunea din 30 Noem. a. c. dela In. G-Comando esita si Se se tiie strinsu de ea. S’au poruncitu se nu impusce in satu mai multu sub globa de ,1 fl. m. c., se nu pipe prin satu șau prin curiile sale, sub globa de 1 fl. m. c., sau po- runcitu se grigidsca marginile satului si din laintru, sau poruncitu se se ferdsca de beții si excessuri, si pe bețivi după rangulu loru se’i glo’bdsca. ’ S’au.denumitu notariu parochulu locului susu nu- mitu prin aclamație. Acestuia i s’au datu formulariu pentru culegerea milei pe sam’a celoru arși si depre- dati si sau nnpusu că se-lu gate in 3 exemplarie. Așișderea i s’au tacredintiata, că din preuna cu snper-inspectorii curiiloru si cu betranii satului se. inventeze, bunurile curiiloru si cu aceia din preuna scrise in 3 exemplarie, se le subscrie, si 2 exemplare se le trimitia la administrație, unde 1 remane. pro Archivo, era altulu se espeduesce la In. G--Comando. Cu acestea comunitatea luandu asnpra’si respun- derea pentru rendulu celu bunu alu satului, s’au slo- bozita. - ' Totu in Sant-Miclausiu parochulu uhitariu de acolo Beniaminu Barabăs au aratatu unu documenta inquisitoriu din a. 1771 asupra pădurii hcjesiei sale, carea se afla intre hotarele S. Miclausiului si a Ca- pelnei, carea pădure precum atunci asia si astadi o pretindă capelnenii pe sam’a; satului loru, si au . pof- tită, ca se făcu dispunerea de a opri pe capelneni că se nu mai prevariceze intr’insa, ci se o pdta nu- mita ecclesie folosi, cum pacifice o au posiezutu pana acum. Inse eu batarc’a aceea inquisitiune in urm’a ex- missiei regie s’au seversitu si prin magistrnlu pro- tonotariu de atunci Michael Cserei de N. Ajta s’au apertatu totu in anula numita; după ce am poftitu că se’mi arate si decretata hotaritoriu si publicată, carele dice câ pdte ca s’ar’ afla in lada besericei, ne mai potendu mai multu a petrece in numitulu satu, l’am iiiviatu la Onor.. Administratiune, poruncindu oprelisce de a mai prevarica capelnenii in numit’a pădure. Totu sub Nrulu 66 alu collectiunei domnului prepositu Stefanu Moldovanu se mai afla convolute de acte, precumu protocolle de investigatiuni, inven- tarie de averi luate pe la curțile unoru magnați cu scopu de . a remană asecurate de predatiuni, liste lungi de ale locuitoriloru spoliati, specificări de vite si alte obiecte răpite de secui, cathaldge de romani omoriti si altele, care tdte in acestea coldne anguste aru co- prinde mai toti Nrii din estimpu ai acestei foi; că-ci de ex. in comuna Cipau (ung. Csăpd) au fostu de- predate 98 familii, inpuscati 23 individi, case si de- pendentie arse de totu 22, arse in parte 5. In co- mun’a Ludosiu secuii au inpuscatu 37 de romani si au arsu 46 de case. In Ogra spoliara pe 64 eco- nomi de vite cornute, oi, cerealie, fenU s. a. In res- pectabil’a comuna Ernotu (Radnoth) secuii n’au cru- tiatu nici pe magiari, ci au rapitu totu pe ce au po- tutu pune manile, că ci luandu dela locuitori vitele de jugu si punendu-le lă cara, au incarcatu pe acestea mulțime mare de averi; chiaru si post’a locala o spo- liara de obiecte in valdre de 398 fl. 55 cr. m. c. pre- cumu se vede din aratarea expeditorului Szdp Jănos de dato 27 Novembre 1848. Din toti locuitorii acelei comune au suferita mai reu 71 de familii, caroru nu le-au remasu nici de mămăligă pe 24 de dre. In co- mun’a Sieuli’a au adusu la sapa de lemnu pe 95 de familii romanesci, prin focu si devastatiune. Cu aceeași ocasiuhe. secuii depredara si baseric’a romanăsca de acolo, luandu' totu ce a fosta de vre-ft. vaidre, au dusu ca ei, si s. cuminecătură, că se’si bata jocu de ea; nici cărțile basericesci nu. le au lasatu acolo, ci le-au incarcatu si pe acelea, că se le nimicăsca. Daun’a fă- cută basericei ș’a pretiuita la 200 fl. m. c. De aici au omorita pe 5 romani; 28 de case au arsu de totu, 12 in parte. Totu sub acestu Nr. avemu si 2 documente, din care se vede, ce grija mare portă ro- manii de averile aceloru magnați, carii era cunoscuti de humanitatea loru, cum fuseseră de ex. comiții Hal- ler, Jos. Bethlen si alti cati-va, carii au facutu excep- tiune cu tractarea crestinășca a bietiloru locuitori. 67. Dela Comitetulu na ti unei romane. Domnule Protopopii, V.-Prefectu si Co-administrator! S’a priimitu raportata Dtale ddto 7. Dec. a. c. sub Nr. 53. Comitetulu se grabesce ati respunde: Pentru comandante militariu la gard’a de acolo se va face aducere aminte unde se cuvine, spre a se tramite unu omu de talentu si de simtimentu. Spre usiorarea Dtale de greutatea prefecturei ti s’aru tramite bucurosu unu vice-prefectu; dara nu e nici unulu la indemana. Ddca Dta ai pe cineva in petto, recomandata spre întărire. Banii resultati din oile rebelului GălMiklos se voru adabga la colect’a ce se face pentru ajutoriulu nenorbcitiloru. Spre acestu scopu ti se măi.«alatura — 164 — unu numeru de apelle spre a le imparti prin satele prefecturei. Pentru deprinderea la arme a gardei ti se tra- mitu 50 esemplarie cârti de esercitiu. Pretiulu unui esempl. este 5 cr. c. m. Banii adunati se voru tra- mite incdci spre acoperirea spe&eloru tipografiei. Ti se alatura si unu numeru de esemplarie pen- tru suspensiunaa D. Episcopii Lemeni, pe care ase- menea vei ingriji a le publica. Oficialii comitatului ce s’au alesu se voru intari; comitetulu staruesce pentru acesta. Atata acumu in graba; alta-data mai multe, Sabiiu 22. Dec. 1848. Simeon Barnutiu, Aronu Florianu, presiedinte^. secretariu. 68. DelaComitetulu natiunei romane. On. Domnule Vice-Prefectu si Co-Administrator! Din alăturatele aici in originalu doue acte vei intielege ceea ce inaltulu Generalu-Comando demanda pentru acele 19 sate rupte din comitatulu Alba su- periore si adaogate la scaunulu Mediasiului, ca nu se silescu a duce la panenile din Mediasiu cuantulu de lemne ce cade pe densele. Comitetulu comunicandu aceste acte erga re- mișsionem cu Domniata, cu onore te invita ca prin tribunii, vice-tribqjiii si centurionii care suntu in dis- positițmea Domniei-tale se publici- fara intardiăre or- dinatiunea in. Generalu-Comando în susu-numitele 19 sate, indatorandule totu-deodata ca fara zabava se duca lemnele ce suntu datdre la loculu arafatu; că-ci nu numai nu este scapare pentru densele de a plati acăsta datorie, ci dăca se voru improtivi său voru tamanda lucrulu, voru avea a suferi tota aspri- mea pedepsei ce se cuvine celoru nesupuși. Sabiiu 22. Dec. 1848. Simeonu Barnutiu, ' Aronu Florianu, presiedinte. secretariu. 69. An das romanische Pacifications- C o m i t ă h i e r. Nach dem Landes-Regulament vom Jahre 1759 ist die Provinz Siebenbiirgen verpflichtet, das fur die ararischen Milităr-Brotbâckereien jeweilig erforderlich werdende Brennholz beizustellen." Dem gemăss wurde von dem k. Landes-Ober- Commissariate iiber eine hierstellige Aufforderuog die Verfiigung getroffen, Wornit von den ftir die Brot- backerei inMediasch benbthigt werdenden 120Klaftern harten Brennholze die Hălfte mit 60 Klaftern denen, dem Mediascher Stuhl neuerdings zugetheilten 19 Ort- schaften des ehemaligen Oberalbenser Comitats an- repartirt und an den Mediascher Magistrat zum Ge- brauche fur das dortige Filial-Verpflegs Magazin ab- fiihren gemacht werden. Nachdem jedoch lăut der abschriftlich mitfol- genden Ahzeige des Magazins-Commissărs in Mediaseh nur 5 Gemeinden einej: bezuglichen Verordnung und dies nur theilweise nachgekommen sind, wăhrend die iibrigen 14 Ortschaften derselben gar keine Folge gegeben haben, so muss man annehmen, dass die be- treffenden Gemeinden, denen es obliegt, von dem Zwecke der frăglichen Holzlieferung nicht vollstăndig informirt worden sein miissen, weil man voraus- setzen muss, dass bei wahrer Anhanglichkeit der ro- manischen Bevblkerung an die hohe Regierung eine derlei Weigerung zum Nachtheil des Ganzen nicht so leicht eintreteh kann. Es wird sonach das Pacifications-Comită mit Bezug auf den Erlass Z. 4925 vom 15. d. M. aufgefor- dert, die in der obigen Anlage benannten 14 Ort- schaften von dem Zwecke der beriihrtenHolzlieferung zu belehren und- denselben die Folgen vorzuhalten, die unmittelbar entstehen miissen, wenn den Anord- nungen der legitimen-Behbrden keine Folge geleistet wird. - Von dem diesfâlls Veranlassten erwartet das General-Commando die unverlăngte Anzeige, um dar- nach - das weiter Zweckentsprechende verfiigen zu kbnnen. Hermannstadt am 16. December 1848. Im Na- men des commandirenden.Herrn Generala; P f e r s m a n n, Fml. (Va urma). Nr. prot. S. VIII., 1876. Procesa verbale. alu siedintiei estraordinarie a comitetului asociatiunei tran- silvane, fienuta in 13. luniu 1876 in Sibiiu sub presidiulu dlui lacobu Bolog’a, fiindu de.facia dnii membrii: P. Dunc’a, E. Macellariu, I. Hannea, C. Stezaru, Z. Boiu, Dr. D. Ra- cuciu. Dr. A.- Brote și I. Cretiu si cu asistenti’a secretariului . Dr. D. P. Barcianu. Dechiaranduse siedinti’a de deschisa, dlu presie- dinte invita pre secretariu a raporta asupra ace- lora acte, cari au facutu de lipsa tienerea acestei sie- dintie estraodinarie. Secretarinlu raportăza deci asupra urmatărieloru: § 91. Nr. exhib. 170/1876 Dlu Axente Severu, alesu de adunarea generala din a. tr. a despartiemen- tului cerc. VIII. (Alb’a luli’a), tienuta la Mihaltiu, de directoru alu despartiementului si intaritu de comi- tetu prin decisiunea sa din siedinti’a ordinaria din 18. Maiu a. c. § 75. p. 2., renuntia la acestu oficiu, roganduse, că comitetulu se dispună o alegere noua la adunarea cea mai deaprdpe a despartiementului. Se propune si comitetulu hotaresce a primi re- nuntiarea dlui Axente Severu la postulu de directoru alu despartiamentului, si totu-deodata a însărcina pre fostulu domnu directoru I. Tordosianu a porta acestu oficiu pana la adunarea cea mai deaprdpe generale 165 — si a porta de grija pentru alegerea de nou a direc- torului la aceea adunare generale. § 92. Nr. exhib., 171/1876. Secretariulu rapor- tdza despre protocolulu adunarei generale constitutive a despartiementului cerc. VIL (Abrudu), tienuta in 20 Aprile a. c. in Câmpeni si asternutu comitetului in 10 luniu â. c. Objectele cuprinse in acestu pro- tocolu, cari au lipsa de aprobare dein partea comi- tetului suntu urmatdriele: 1) Cererea a se tramite subcomitetului o lista corecta despre toti membrii asociatiunei. 2) Alegerea subcomitetului despartiementului si anume: că directoru dlu Alesandru Filipu, advocatu in Abrudu, că secretariu dlu loanu Tarnoveanu, de membrii dnii: Basiliu Pap Harsianu, Dionisiu Tobias, Simeonu cav. de Balintb. loanu Gallu si Anania Mol- dovanu, er’ de membrii suplenti pre dnii: Alesandru Danciu, losifu Crisianu, Dr. Adalbertu Balinth\si Dionisiu Adamovociu. 3) înscrierea de membrii noi ordinari a dloru Anania Moldovanu, advocatu in Câmpeni, luliu Po- rutiu, preotu gr. cath.in Câmpeni, Alexandru Danciu, proprietariu de mine in Buciumu-Cerb.u., loanu To- descu preotu gr. ort. in Buciumu-Cerbu. 4) Tienerea urmatdrei adunari generale in Abrudu. Cu privire la aceste se propune si comitetulu hotaresce: ' ’ • ad 1) Se se trimită subcomitetului unu conspecta tiparitu alu membriloru asociatiunei. ad 2) Aprdba si intaresce alegerea persdneloru pomenite in subcomitetu. ad 3) A se trimite numitiloru dni inscrisi că membrii ordinari noi, diplomele respective. ad 4) Aprdba tienerea adunarei urmatdrie gene- rala a despartiementului in Abrudu. § 93. Nr. exhib. 174/1876. Comisiunea delegata din partea! adunarei. membriloru primari și fundatori pentru edificarea unui convictu in Blasiu, invita pre asociatiune a’si trimite pre unu representahte, că bene- volus auditor, la adunarea ce se va tienea din partea numitiloru dni membrii in 4 luliu a. c. in Teaca. Spre scientia. . Verificarea acestui procesu verbalu se incredin- tieza dloru membrii, Dunc’a, Macellariu, Hannea. Datulu c. m. s. lacobu Bolog’a mp. Dr. D. P. Ba reia nu mp. presiedinte. ’ Secretariu alu II. S’au cetitu si verificata, Sibiiu 15 luniu 1876. P. Dunc’a mp. E. Macellariu mp. I. Hannea mp. Publicarea baniloru incursi dela siedinti’a din 19 Maiu pana la cea din 9 luniu 1876. 1. Prin cassariulu despartiementului cerc. II. Fagarasiu, dela adunarea generala a despartiementului tienuta in a. c. in Reci’a ducala: Dela Dn. I6nu Romanu, advocatu in Fagarasiu, o obli- gațiune de imprumutu nationalu, că a 2-a rata din tacs’a de membru fundatoru in valore de 100 fl. — Dela comun’a Re- ci’a ducala că rat’a 1, 2, 3, 4, 5 din sum’a promisa de 300 fl., 40 fl. — Dn. Georgiu Negrea, sub-jude in Fagarasiu, taesa de m. ord. pre 187 %—187% 15 fl. — Dn. Nicolau Recsey, revisoru districtualu in Fagarasiu, taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. Alesandru Micu, vicariu foraneu in Fagarasiu, taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. Grigoriu Negrea, controloru municipalu in Fagarasiu, taesa de m. ordin, pre 187% 5 fl. — Dn.-Ionu Florea, assessoru orfanalu in Faga- rasiu, taesa de m. ord. pre 187% si 187% 10 A- — Dn. Bucuru Negrila, jude cercualu in Fagarasiu taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. Samuila Ganea, cancelistu in Faga- rasiu, taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn. Georgiu Po- paradu, notariu comunalu in Reci’a ducala taesa de m. ord. nou pre 187% 5 fl. — Dn. George Trombitasiu, parochu gr. cath. in Reci’a ducala, taesa de m. ord. nou pre 187% 5 fl. — Dn. I6nu Codru Dragusianu, vice-capitanu in Faga- rasiu, taesa de m. ord. pre 187% fl. — Dn. I6nu Florea, parochu gr. cath. in lassi, taesa de m. ord. pre 187% 1 fli pre 187%, 187% 11 fl. — Dela comun’a Savestreni că m. ajutatoriu 5 fl. — Dela biseric’a gr. cath. din Savestreni că m. ajutatoriu 5 fl. — Dela scol’a confesionala din Savestreni că m. ajutatoriu 2 fl. — Dela comun’a Degiani că m. ajuta- toru la olalta 4 fl. — Dela gr. cath. ,din Reci’a ducala că m. ajutatoriu 10 fl. — Dela biseric’a gr. cath. din Sasciori că m. ajutatoriu 2 fl. — Dela comun’a din Sasciori că m. aju- tatoriu 2 fl. — Dela biseric’a gr. cath. din Degiani-că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Daniilu Sierbanu, notaru cercualu in Voil’a că- m. ajutatoriu 2 fl. — Dn. Georgiu Borzea, cance- listu in Fagarasiu că m. ajutatoriu 3 fl. —, Dn. I6nu Petri- sioru, docente in Reci’a ducala, că m. ajutatoriu 1 fl.,— Dn. Georgiu Danila, decente- in Reci’a ducala că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Nicolau Craciunu, docente in Reci’a ducala, că m. ajutători^ f fl. — Dn. Georgiu Boeriu, parochu gr* or. in Reci’a telechiana m. ajutatoriu 2 fl. -țț, Dn. I6nu Motoi’a pa- .rochu gr. cath. in Sasciori că m. ajutatoriu 1 fl, — Dn. Georgiu Golianu, comercianta in Fagarasiu, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Damaschinu Poparadu, cancelistu in Fagarasiu, că m. ajutatoriu ! fl. —- Dn. Georgiu Gavrila notariu cerc, in Iași, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Dumitru Petrisioru, cu- ratoru prim'aru in Reci’a ducala, că m. • ajutatoriu 2 fl. — Dn. P. Neumann, machinistu in Reci’a ducala că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Georgiu Bolog’a, carcerariir in Fagarasiu, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Alesandru Bele, cancelistu in Fagarasiu, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Corneliu Aiser, comercianta in Fagarasiu, că ra. ajutatoriu 1 fl. — Dn. Miehaiu Bilibbca economu in Siovestreni, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. I6nu Gremoiu, economu in Reci’a ducala, că m. ajutatoriu 20 cr. — Dn. Daniilu Bentia, primariu in Hurezu, că m. ajutatoriu 1 fl. — Dn. I6nu Negrea, primariu in Posiort’a, că m. aju- tatoriu 1 fl. — Dn. Mateiu Cuschia gr. or. in Berivoiulu micu că m- ajutatoriu 1 fl. ‘. II. Pentru fondulu academiei dela aceeași adunare au incursu: Dela dn. Alesandru Micu, vicariu foraneu in Fagarasiu 1 fl. — Dn. losifu Poparadu, cancelistu in Fagarasiu 1 fl. — Dn. Georgiu Poparadu, notariu cercualu in Reci’a ducala 1 fl. — Dn. Georgiu Trombitasiu parochu gr. cath. in Reci’a ducala 1 fl. — Dn. Zacheiu Zeganu, primariu in Reci’a du- cala 1 fl. — Dn. Georgiu Gavrila, notariu cerc, in lassi 1 fl. — Dn’a Zinc’a Romanu, in Fagarasiu 2 fl- —Dn. Georgiu Aiser, comercianta in Fagarasiu 1 fl. — Dn. P. Neumann, machinistu in Voil’a 1 fl. III. Au incursu de adreptulu la comitetu: Dela dn. Grigoriu Mezei in Cricau, taesa de m. ord. pre 187% 5 fl ____Dn. Visarionu Romanu, directoru de banca in Sibiiu *0 obligațiune a bancei „Transilvanii din Sibiiu, că taesa de m. ord. pre viatia 100 fl. Sibiiu in 10 luniu -1876. Dela secret, asoc. trans. 28 — 166 — Despre burse, seu asia numite stipendie. Cu finea anului scolasticu tenerimea se retrage in sinulu familiiloru. Multi teneri buni, lipsiti inse de midiulăce materiali, se departa dela scăle plini de ingrijire pentru venitoriulu loru; lipsiti de midiulăce materiali, se temu că nu voru mai potea continua studiele, dăca cumu-va nu li se va intinde ajutoriu din vreuna parte. Din grati’a lui Ddieu si prin ne- adormit’a ingrigire a betraniloru, tenerimea năstra atătu cea dein Transilvani’a, cătu si dein Banatu si Ungari’a propriu disa, că de ani douedieci incăce are parte de ajutărie fora nici-o asemenare mai multe si mai mari, de catu avusera parentii loru. Pana la rescumpararea năstra cu scumpu sângele nostru, te- nerimea romana dein Transilvani’a se bucură numai de fundatiunile si stipendiele dela Blasiu, făcute său câștigate de catra mitropolitii, călugării k si canonicii de acolo, adeca: de pane pe fia-care di la cate 200 de teneri, intertentiune cu mancare, vestmente, lo- cuintia, si cârti pentru cate 50 de clerici; de doue fundatiuni la St. Barbar’a in Vien’a, de patru in con- victulu si seminariulu dela Clusiu, si de alte cateva^ pe care la momentu nu le potemu enumera. La acestea se adaogea cele doue fundatiuni ale episcopiei Sibiiului pentru cate doi clerici, totu Ia Sta Barbar’a, ajutăriele particularie pe care le facea episcopulu Vasilie Moga si nemoritoriulu protopopu losifu Igianu dela Bistr’a asia, incatu se nu «eia stang’a ceea ce facea drăpt’a; cate Unu stipendiu de optudieci florini m. c., pe ca- re’lu iacea câteva familii dein Brasiovu dela 1834 înainte la cate unu teneru juristu, că se si’lu prepare de advocatu, care se’i scia apara. Dela anulu 1845 incăce veni fundătiunea fericitului si excellentului bar- batu doctoru in medicina Simionu Romantianu, carele versă pe măs’a natiunei mai tăta averea sa castigata cu multe sudori in Moldov’a si o donă ei prin testamentu solemne, legalisatu in Vien’a după tăte formele, si totuși combatutu de inemicii perpetui ai existentiei năstre sub pretestele cele mai miserabili si mai gretiăse. In Ungari’a, apoi afara deAradu, si Oradea sub prea fericitulu episcopu Samuilu Vulcanu, pe airea nu scimu se fia avutu tenerimea năstra vre-unu aju- toriu, decatu numai sub conditiune de a se serbf, rutheni ori magiarisa. După anulu 1849, amu aratatu la di- verse ocasiuni, anume in Gazet’a Transilvaniei, mul- țimea daruriloru aduse la altariulu sacru alu natiunei, nu mai multu in dieci de mii, ci cu milionulu; că ci sutele de mii câștigate de cei doi mitropoliti ajutati de națiune, alte sute de mii câștigate de cele doue regimente cu sângele loru, sumele versate de națiune la fondulu asociatiunei nostre, fondulu I. luga dela Brasiovu si fondulu Zsiga dela Oradea, partea de avere remasu dela episcopulu Vasilie alu Oradei mari, dela episcopulu loanu alu Gherlei, minunat’a funda- tiune de sute de mii a de trei ori fericitului Ema- nuilu Gosdu, mulțimea burseloru inpartite de no- bil’a si generăs’a familia Mocioni si celelalte funda- tiuni de ale fericitiloru particulari, barbati si femei din Aradu, Lugosiu si de airea, fondurile reuniuni- loru destinate pentru educatiunea si instrucțiunea se- xului femeiescu, precumu si altele mai mici, a caroru enumerare ar costa tempu si ar forma unu catha- logu respectabile, acestea tăte se ridica Ia vreo doue miliăne, dăca nu mai multu, destinate in partea cea mai mare pentru ajutorarea tenerimei năstre studiăse. Dara romanii sunt multi, tenerimea loru nume- răsa, zelulu de a scapa dein sierbitutea nesciintiei cresce pe fia-care anu in proportiuni atătu de mari, in cătu națiunea inpilata si spoliata, inpedecata cu multa măiestria in progressele sale pe terrenulu economiei naționale, nu se afla in stare de a sari in ajutoriu la toti tenerii cei buni, lipsiti de midiulăce materiala, pre cătu tempu ea nu este dămna preste destinele sale. De aici apoi se păte esplica inpregiurarea, că concurrentii la bursele (stipendiele) naționali sunt păte de diece-ori mai multi decătu este numerulu burseloru; La fia-pare diecese avemu se- minariu de clerici, la câteva si scăle pedagogice (nu- mite in Franci’a si Romani’a scăle normali), dein tăte fondurile susu atinse se impartu burse nume- răse, incependu de susu dela universități, păna la tenerii professionisti. Multi particulari avuti ajuta pe nesciute; se făcu collecte in tăcere, pe care apoi le publica bieții teneri ajutati, spre a’si manifesta grati- tudinea loru. Cu tăte acestea, lips’a de mai multe ajutărie este fărte simtita. De aici apoi si din perses cutiunile la care mai sunt supusi tenerii pe la unele scăle de alte limbi urmădia, că multi tocma din cei mai buni (de cei rei si excessivi nu vorbimu) trecu in Romani’a, lasandu’si patri’a si parentii intre sîrăie de lacrime ale familiei. Asia dara lips’a este cu atătu mai mare, cu cătu statulu sub systhein’a actuale său nu ne ajuta cu nimicu, său că ne pune conditiuni de acelea, pe care toti romanii căti se sciu stima pe sine, trebue se Ie considere de adeverata insulta ce se arunca in fați’a loru, si se le respingă cu despretiu, apoi ip- templa-se ori-si ce cu noi. Asia dara lips’a este mare. Intr’aceea trebue se o spunemu asta-data curatu, că unii teneri stipen- diati dein fondurile natiunei inca au portatu păna acuma culp’a acestei lipse in cătuva. Avemu adeca cu totii probe anthentice la mana , că multi teneri sustienuti cu burse naționali, pe Ia scăle si univer- sități, in seminariuri si scăle pedagogice cu locuintia si viptu, s’au aratatu intr’unu moda său altuia fărte ingrati cătra binefăcătorii loru. Bine se fimu intie- lesi. Suntemu departe de a pretende că tenerimea ajutata de națiune, de auctoritati eclesiastice, de par- ticulari, se cada la pamentu in moda servile si se faca la metanii; ceremu inse cu totu dreptulu si in terminii cei mai seriosi, că se hu dea benefactoriloru cu degetele in ochi; dăca nu afla demnu de caracte- rulu loru a multiami in cuvente conveniențe unui teneru bene educatu, celu pușinu se taca, se nu in- — 167 sulte. Mai departe ceremu in numele ondrei națio- nale, câ ddca au mancatu 4—5 ani panea natiunei sdu a vreunui romanu generosu, după ce se vede esitu pe deasupra lipsei si sărăciei, se nu trdca in castrele inemiciloru, se nu se faca tradatoriulu na- tiunei, precumu citiramu despre câțiva dein cei aju- tati de câtrâ famili’a Mocioni si despre vreo doi carii au fostu tienuti cu burse romantiane. In fine cre- demu câ avemu dreptulu se mai pretendemu, câ ddca unii tragu burse dela asociatiunea transilvana, dupa- ce Se vedu cu testimoniu sdu cu diploma, se nu’si pună frundia ’n budia si se trdca fluierandu in Ro- mani’a, după aceea se uite de asociatiunea benefaca- A tdria, precumu a uitatu de Dulcine’a sa nemtidsca. Portari câ acestea desgusta pe multi romani carii pana acilea era plini de zelu si deciși a face si ei câte una fundatiune naționale; dara candu audu stri- gandu-li-se: „ce sciti voi prosti si ruginiti, ignoranti intunecati?" isi perdu tdta voi’a de a mai ajuta, fia si numai cu unu banu frantii. Dara inca ddca in- tempini câte unu teneru lipsitu, totuși in mani cu mânuși albe, in pitidre cu papuci de lacu, cerendu ajutoriu că nu are ce manca, precumu se intemplase in anii trecuti unele cașuri in Sibiiu chiaru la mitro- politulu si altulu la dn. consiliariu I. P. in B.-Pestea, dra după ce li s’au datu cate~ 10 fi., ei catraniti câ nu au potutu-scdte mai multu, alergara la „Gur’a Baiului" cu scopu că se’si bata jocu de aceia carii iau ajutatu. Intr’aceea morburi de acestea teneresci se nu ne alteredie intru nimicu, mai alesu câ ele se potu vindeca fora mare greutate. Mai intaiu câ insasi partea tenerimei bine crescută, adeca maioritatea ei, trebue se stringa in pinteni pe cei scâlciați, se’i dis- ciplinedie, se’i induplece la calea buna, sdu ddca nu se pdte, se le intdrca dosulu, se’i scdtiâ' dein socie- tatea loru câ pe nîsce gangrenați. Alu doilea, pa- rentii, betranii, auctoritatile, care inpartu burse si alte ajutdrie, se fia cu attentiune mai agera asupra concurentiloru, si anume administratorii fonduriloru se introducă unu regulamentu pentru inpar- tirea de burse, precumu vedemu câ fh necessitatu a introduce si ministeriala. culteloru in Romani’a, ca- rele s’a saturatu si elu de multe abusuri- cate s’au facutu cu bursele*). In Nr. ce urmddia vomu re- produce si noi aceln regulamentu. Adunarea generale a asociatiunei transilvane, care se va tienea estempu in Sibiiu-, promitte a fi una din cele mai bine cercetate intre cele 15 cate s’au tienutu dela infiintiarea acestui institutu binefa- catoriu, pe care avemu se ni’lu conservamu câ lu- min’a ochiloru. Ni se spune câ preparativele pe care *) A se vedâ intre altele, Monitoriulu oficiale Nr. 136 dein 20 luniu (2 luliu) a. c. le făcu frații nostrii dela Sibiiu, si chiaru unele co- mune rurali din cele mai respectabili, voru' fi in totu respectulu demne de frumds’a si scump’a ndstra aso- ciatiune. De altumentrea chiaru si loculu — cetate, comuna numerdsa — ajuta multu tienerea de adunari solemne. Nr. prot. S. IX. p. 100. Conchiamare. In conformitate cu hotarirea adunarei generale a asociatiunei transilvane, tienuta in Reghinulu sa- sescu in 30. Augustu 1875 sub Nr. prot. XXVI., adunarea generala ordinaria a asociatiunei pentru anulu curenta se conchiama in orasiulu Sibiiu pe diU’a de 10. Augustu c. n. 1876. Toți onor, domni membri ai asociatiunei suntu rogati a luă parte in numeru câta se pdte mai mare la acdsta adunare. Din siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 3. luliu 1876. lacobu Bolog’a, Dr. D. P. Bareianu, presiedinta. secretarii!. i ZEF’etria. ZbvdZa.Xl’UL, consiliariu c. r. de fînăntie in pensiune, decorata cu. crucea pentru me- . rite, membru alu asociatiunei transilvane, anulu din barbatii cei mai fideli ai natiunei, câ si frate-seu Nicolae, fostulu odenidra protopopu, a repausatu in Sibiiu la ¹⁸/₃₀ luniu a. c. in anulii alu 74 lea . alu vietiei- sale, lasandu in deliu pe soci’a sa ddmn’a Eufemi’a, demn’a fiica a cuviosului si dreptului bar- batu protopopu Piposiu si sora a fratiloru Piposiu, carii inca siint decdrea natiunei. Sempiterna se fia memori’a lui Petru Mânu. Bibliografia. Deschidemu prenumeratiune la „Scdl’a ro- mana" pe semestrulu.il. 1876, carea va esf câ si pana aici odata in septemana — Vineri’a — in mă- rimea si cu adiustarea sciuta, costandu pentru’ Au- stro-Ungari’a 2 fi. 50 cr., dr’ pentru Romani’a 7’/₂ franci sdu lei noi. Din parte-ne nu vomu crutia nici unu sacrificiu posibilu, pentru câ „Scdl’a Romana" se servdsca cu credintia si se represente cu demnitate •— scdl’a ro- mana." Ne-a succesu dejâ a castiga spre acestu scopu poteri respectabile in diferite tienuturi ale pa- triei. Fora a neglige rubricele cultivate pana aici, ne vomu ocupâ in semestrulu II. din nou cu invetia- mentulu intuitiva, cu geografi’a si geometri’a; vomu vorbi intr’o serie de articuli despre clădirea si ad- justarea scdleloru etc. Dorindu a ilustra mai multi articuli cu desem- — 168 — nuri relative, spre ce inse se ceru spese noue, ve- nimu a roga pte onorabilii noștri prenumeranti, amici, colegi si cunoscuti, câ se nu pregete, in interesulu causei, a recomenda „Scdl'a Romana" in cerculu in- fluintiei loru, anuntiandu totu odata, câ din semes- trulu I. mai avemu inca 90 de exemplarie complete. Dintre articulii publicati in semestrulu expiratu numimu aici următorii, ordinandu’i după disciplinele singuratice: Pedagogia teoretica si partite ei aucsiliare: Se educamu tenerimea pentru diligentia sâu activitate! Cumu se-si atraga invetiatoriulu iubirea scolâriloru sei? Se deprindemu pre școlari a iubi curatieni’a! Se deprindemu pre școlari la ordine! Se dedatnu pre copii la ascultare! Dedarea copiiloru la linisce.’ De- darea scolâriloru la atențiune. Antropologi’a peda- gogica (dejâ 3 articuli). Educatiune — pedagogia, instrucțiune — didactica. Disensiuni pedagogice (le- gendarinlu si scientiele reale, legendariulu si grama- tic’a, manualele didactice, tablitiele de pâtra etc.). Me- tod’a scieutieloru fisico-naturale. Recerinfiele unui planu de invetiamentu. Despre scalde. Pedagogia practica: De pe campulu educatiunei practice (8 ca- șuri). Religiunea: Religiunea câ obiectu de invetia- mentu in scdl’a poporala (4 articuli). Limb'a materna: însemnătatea ei pentru cultur’a spirituala, scopulu invetiamentului limbisticu, midiuldcele relative seu ramurile invetiamentului limbisticu. Lectiuni din gra- matica. Tractarea unoru teme stilistice (3 exemple). Tractarea lui o, <5, 1. Tractarea diceriloru. Trac- tarea unei piese de lectura. Convorbire cu școlarii despre apa etc. Computulu: Tractarea numerului 6‘, 8, 10. Despre unele avautagia im computulu ver- balu. Inca ceva despre practic’a italiana. Forțarea invetiatoriului la resolvirea temeloru din computu. Sistemulu metricu si metodulu computului. Istoria naturala: Botanic’a in scdl’a poporala. Iaca ceva des- pre botanica (2 articuli). Lectiune iritroducatdria in botanica. Cucosieii ordinari. Fisic'a: Fisic’a in scdl’a poporala. Termometrulu. Barometrulu. Istoria: Bio- grafii istorice: Romulu si Remu etc. Stefanu celu mare. Tractarea metodica si practica a biografieloru istoriefe. Dile istorice memorabile (însemnătatea si tractarea loru in scdla). Geografia: Ceva din astro- nomia. Diverse: Din conferintie invetiatoresci. Deacu catra unu june. Ridicarea statului invetiatorescu. Reflexiuni asupra exameneloru publice. La insem- natatea dileloru. Cumu trebue se fia invetiatoriulu? Elevi de trupa. Institute militaria. Sale de asilu, scdle de asilu, scdle de infanti, gradine de copii. Planu de invetiamentu pentru scdlele poporale gr. or. Sententie pedagogice, legi, varietati etc. Prenumeratiunile binevoidsca a se face de tim- puriu, câ se ne scimu orientâ cu privire la numerulu exemplarieloru de tiparitu. Prenumeratiunile parti- culare se efectuiescu mai lesne si mai siguru cu „a- signate poștale," âr pentru abonamente comune ne luamu voia a alatura o „c<51a de prenumeratiune" cu roga>’ea, câ onorabilii noștri lectori se binevoiâsca a o pune in circulatiune. Domnii colectanti voru primi dela 10 exemplaria unulu rabatu. Redactiuiiea „Scolei Romane,“ Sabiiu (Hermannstadt, Nagy-Szeben). Prin librăria dlui loanu Stein in Clusiu se potu procura si urmatoriele cârti: Kirchsberg Os car o. Catalogus coleopte- rorum Transsilvaniae. 8-o m. (35 pag.) 30 cr. P o 1 i t i c’ a c o n d u c a t o r i 1 o r u natiunei romane din Transilvani’a in cei din urma cinci ani, scrisa dd unu romanu 8-0 (19 pag.) 25 cr, Szollbsy Johan. Nep. Sprachlehre um OUen- dorfs Methode' mittelst Selbstunterricht in der kur- zest moglichen Zeit franzosisch, deutsh, englisch, ita- lienisch, russisch, spaniscli, ungarisch, walachisch und tiirkisch gelâufig sprechen und verstehen zu lernen, mit Gesprachen des gesellschaftlichen Umgauges, Re- densarten und Vocabulâren in allen neun Spracheu. '8-o (XVI. 670 pag.) 3 fl. Io si fu Popu. Indreptariu pentru lucrările pre- gatitdre la -introducerea cartiloru funduare in Trans- sylvani’a, scrisu pentru propiietarii romani. 8-o (52 pag.) 40 cr. Russu Victoru, professoru. Suspinele Silve- loru, poesii si pr<5sa 50 cr. . In tipografi’a Romer & Kamner din Brasiovu se afla de vendiare: Vocabularill completu pentru opurile lui Caiu luliu Cesare si ale co n t i n u a tor i 1 o r u lui. Prelucrata după vocabulariulu lui G-. Chr. Crusius si inavutîtu de Dr. Vasilie Glpdariu, profes. de limb’a elina si. germana la gimnasiulu plenariu romanescu din Brasiovu. 1871. 8® mare, litere garmondu, circa 23'/₂ cdle, cu una prefatiune de 29 pagine. Voca- bulariulu in sinesi va fi de mare folosu tenerimei ce are de lucru cu respectivii auctori latinesci. Pretiulu unui exemplariu 1 fior. 80 cr. v. a., sâu in lei noi 4 si 20 bani. Din Istori’a regimentului Illea romanescu confiniariu transilvanu se mai afla exemplarie la ty- pographi’a Romer & Kamner in Brasiovu si la libra- ri’a S. Filtsch in Sibiiu. Pretiulu 60 cr. v. a. Dictionariulu u n gur eseu-romane seu, compusu de Georgiu Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele din Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fl. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru. Editoriu si provedietorlu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariuiu I. alu asociatiunei. Tipografia Romer & Kamner.