<>/£« —M- (p® Ac6sta f6ia ese > J S cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainalale 1 galbenu cu porto TRANSILVANIA. Ftfi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. «V 'fc&ta <ț Abonatțțentulu se > faee ntimai pe cate 1 tOtuși^egu.. Se atM»^T:loJomi- tetulu Sibiiu, seu prin demnii lectori, ‘ J> i\hl2. Brasiovu 15. luniu 1876. Afiulu IX. — ------------------------------------------------------------------------■-—— _ — ■ — Sumar iu: De sub ruinele cetatiei lui Buddha in lun’a lui Maiu 1876. (Fine.) — Moralulu coimptu ăln. T^mudisfilioru. (Urmare.) — Documente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Procesu verbale. — Discursulu dlui I. P; IjMeru/—- Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. l ... i..,. n -............~ i-1 , 11’ । . in -1 ii 'lir-uiȚi' jfT- I mai romane. ■ Ei o făcu chiaru din contra, ro- manii emigrati acolo de grdz’a magiari sar ei si a im- positeloru celorti greieri alunga cu lantiuhi de a grnmadi profite frontiera*), dr’ pre secui si ălt&Tkșpre i primeseu fora de nici una siovaire. Cramîn{$sti judecati pentru mai multe crime sunt aplicati prin De sub ruinele cetatiei lui Buddha in lun’a lui Maiu 1876. Poporulu romanescu si poporulu secuiescu. (Fine,) Totu acestu mosindgu betranu ’mi mai comu- nist una alta tactica de magiarisare a pamentului moldovdnu învecinată cu Transilvani’a, spunendu’mi eh in totu anulu suntu menati regulata cate 10—-15 familii secuiesci că se intre in Moldavi’a siacolo se’si caute ioduwde locuintia, pentrucăsi acea, tiara ar’ fi a unguri loru, si trebue se .q impopuledie; ba si astadi trecu ‘in totu anulu sume nenumerate de Secui, carii devinu pre aci judecati pentru crimele cela mâi de diosu-, si apoi dandu-li-se sistematice ocăsiunj^ de a scapă dînaintea pedepsei,^fiuntu ăvifi|iă a trece iii Romani’a, că-ci de acolo nu’i alungă niminea, nu se manuddia politi’a locala, apoi si fara de aceea missiunea unguriloru ar’ fi, că se impopuledie tidr’a romandsca'' cu <5meni de aceste calitati, că-ci aceia sciendu ucide, răpi, omori, fura, aprende si insiela, mai usioru potu batjocori tidr’a romaniloru înaintea lumei civilisate, că ar), fi locuita de unu poporu, de- pravata si nemoralu*). - Aci cauta se dschiamu cu francesulu „Qui de nous, qui de nous va devenir un Dieu.“ Cine ne va fi, cine ne va fi mantuitoriulu nostru, pana Candu oh Domne se portamu pec'atele altora, pana candu ne mai asupresci! ’ Pe asemenea fiintie tidr’a cea ospitala a roma- niloru, boierii tieriloru romanesci i primeseu cu bra- tiale deschise, sub cuventu Că nu au muncitori; dara pentru-ce nu’si tramîtu acei romani agentii loru, cu espresa îndrumare de a le duce bracia de lucru nu- -*) Deca acelu bețranii'a vorbi tu asia, apoi pare-câ le ar’ fi auditu din gur’a renumitului loanu Eliadu, ori-că lear fi cititu in Trompett’a Carpatiloru, seu că i lear fi spusu fostulu directoru de politia din Bucuresci loc. colonellu G-nu. In adeveru că in Romani’a este hirte latita opiniunea, cumcă secuii emigranti aru avea că si jidovii, missiune politica. Politi’a romanesca isi face destulu. datori’a si satisface tote dreptele reclamatiuni ale agentiiloru si consulateloru austriace; dara precumu ni se spunea chiaru in anulu trecutu la agen- ti’a din Bucuresci, ii scotu pe una pdrta si ei reintra pe ceealalta. Red. Romani’a că Conducători de economia cu cate 10 gal- beni salariu pre luna; ’însielatorii fugftL ă ' -tflela dieulu Brama ’si trageașiădaraoriginea poporalii' sebuîescu, si fiendhcS Șikh oii' tiesimi se culeasă înfPunu patu de siefjfi eh cate5 tapete, .10 limbi si numai cate unii ocinii in frânte* cârc ar’ fi fostu catu imu munte dă; mare, sî -âcelu patu ’hi au numitu Annatau, traditiuneă aeeuiăsea jmea ' se osca, că pentru ‘aceea¹ Wâ. numitu^'■sFîâ^tflrftBta AtîeFdifi secuime „Annat6“ că se’si aduca aminte că ei sunt* nascuti din patu dumnedieiescu. Gă iribhieiare vrău se ve mai spUnu, că secuii din Bbzbd-Ujfalu au trecutu cu totii la religiunea lui Mozes, argumentahdu că numai asia voru' fi in stare a respunde impositele cele multe care se ceru si se esecuta dela ei, pentru-că averea fiendu in man’a jidaniloru, ei voru ajunge la avuția, si asia voru salva tiăr’a de perire. Apoi mai dica cineva că poporulu secuiescu nu are missiune dumnedieiăsca, de a inpo- pula tierile vecine! ' Klitos. MoraluLu coruptu alu Taimudistiloni. (Urmare.) 2. Despre proprietate. a) Imperiulu universala. . Fiendu-că Israilu si maiestatea divina insemndza, după Talmudu una si aceeași, prin urmare tota lu- mea e proprietatea jidoviloru. De acea Talmudulu dice espresu, că „deca boulu unui jidovu va străpunge pre alu unui strainu, atunci jidovulu e liberu de pe- dăpsa; din contra, ddcâ boulu unui strainu va stra- *) Kutteri insemnedia in limb’a indica „iataganu." **) Vise e o persona ajutatdre. punge pre alu unui jidovu, atunci strainulu e datoria stf^estitue jidovului totu-dăuna. Pentru-că scriptura dîhe, că a stătu Ddieu si a mesurătd pamentulu si pre goimu l’a datu in manile lui Israelu; elu a vediutu cele siepte precepte ale fililoru lui Noe; si fiendu-că ei nu le-au observații, s’a sculată Ddieu si totu bunul u loru l’a datu israelitiloru. Fii ai lui Noe suntu / după Talmudu si rabini, tdte popdrale pamentului, in opOsitiune cu fiii lui Avramu, Pentru aceea afirma si rabinulu’Albo îm- preuna cu altii, că Ddieu a datu’jidoviloru potere preste «averea si sângele toturoru popdraiOru. Si Tal- mudulu-dechi ara, cău nu fim alu Iui Noe ti&bue omo- ritu de va fură si mai pucinu de unu banu'ț 'si unui fiiu a lui Noe ’i este opritu a fură, dara de aru fi chiaru si archierescu, dăca descendentele Iui Noa stu- diază cele siepte precepte noachitice, totii nu se va re tiene inai usioru dela furtu, decătu dăca ’lu ‘ Vei ucide. Din contra, dice Talmudulu, că jidovului: ’i este iertatu a face nedreptate unui goi, pentru-că scrisu este, că d e aprdpelui teii se nu’i faci nici o ne- dreptate, nu este inse scrisu, că unui goi șe nu-i faci nedreptate. Despoiarea unui goi, dice Talmu- dulu, este'iertata. Si „se nu torturezi pfe lucrato- -riultr, carele este dintre frații tei; ce ral alt i lu- cratori făcu esceptiune." Talmudulu diceț, că ra- binuhi Aschi a vediutu una Vitia cu struguri, si a disu sierbitoriulm seu< dăea va fi viti’a a unui goi, se 6 -aduci ii^bee; de ' va-firinse a unui jidovu, ă- tiinci nți o aduce. Freceptulu „se nu furi,“ după ,,Vulturulu“ Maimonides, insemnăza atata, catu st? nu furi, dela nici unu omu, va șe dica dela' nici unu jidovu; si iu altu locu mai adauge, că dela unu ne- ji'dovu e iertatu se furi. Firesce, că după principiulu, că „t<5ta lumea e a jido vi lor u, “furtul u nu este mai multu furtu; pentru aceea si dăca dice unu rabinu talmudistu. că a fură e pecatu, totuși elu trebue se’și cugete, că unu jidovu nu pdte fura, fără elu numai ia, ce este'alu seu — firesce intru catu ’i este cu pbtentia. Unu rabinu pdte dice chiaru si aceea, că este tocma asia opritu a fufă dela unu goi, că si dela unu jidovu; inse elu trebue se cugete, că <5re pdte fi candu-va vorba despre fuvtulu ce se comite contra unui goi. Pfefferkorn dara nu dice neade- veru candu scrie, că averea unui creștina, după Tal- mudu , e avere părăsită, că nasipulu- marei; celu ce o va ocupă antaia data, acela va fi adeveratulu pro- prietarul alu ei. b) I n s i e 1 a t i u n e a. Talmudqlu instrudza pre credintiosii sei astu- feliu: „pre unu goi ’lu poți insielă, si ’i poți luă ușura, dara dăca vendi ceva deaprdpelui său cum- peri-dela elu, atunci se nu insieli pre fratele teu.“ Dăca unu jidovu are procesa cu unu nejidovu, atunci „ta că fratele teu se dobaudesca procesata, — dice Talmudulu — si străinului spune’i, că după legea ndstra este asia (aci se vorbesce de o tidra unde 23*  — 136 — domnescu jidovii), Ddca legile popdraloru suntfa vori- tdrie jidovului, atunci intdrce procesulu drasi pre partea fratelui teu, dra străinului di-i: asia cere chiaru legea vdstra; ddca inse nici unulu din aceste cașuri nu vine inainte (că sdu jidovii se domndsca in tidra, sdu legea se-i favordsca), atunci străinii trebue necă- jiți prin intrigi, păna atunci, păna ce jidovulu va casttga procesulu; apoi urmddia „cuventele lui R. Ismaelu,“ pre care ’lu urmddia si Akiba candu in- vdtia, că omulu trebue se grijdsca, ca nu cumu-va se se descopere afacerea, si astu-feliu judaismulu, re- ligiunea jidovdsca se-si pidrda reputatiunea. Talmu- dulu ne spune despre rabinulu Samuelu, care a fostu unulu din cei mai mari patriarchi ai sei, că acesta inca aru fi sustienutu, că a insielă pre unu goi este iertatu; că chiaru elu insusi a cumperatu dela unu goi una plosca (vasu) de auru cu patru drachme, pre care goi o tiend că aru fi din arama galbina, si afara de aceea i-a mai subtrasu inca una drachma (camu 40 cr.). Rabinulu Kahana a cumperatu dela unu goi 120 buti de vinu in locu de 100; unu alu treileâ a vendutu unui goi nisce trunchi de palme (arbore) de despicatu, dara de una data a deipandatu servitoriului seu: mergi, si cioplesce de pre'trunchi cătu poți, pentru-că goiulu scie ce e dreptu nume- rulu trunchiloru, nu scie inse cătu suntu de groși. In adeveru este o legula de pia intieleptiune ceea ce ne invdtia rabinulu Mose, că „ddca goiulu face unu computu si gresiesce, atunci israelitulu se’i.dica, nu sein; nu e consulta inse a confundă pre goi, pentru-că se pdte iutemplă, că elu se gresidsca cu intentiunea că se cerce pre jidovu. Betranulu rabinu Brentz scrie in opulu seu intitulata ,.Judenbalg,“ că ddca jidovii au amblatu inedee si incolo intr’o septe'- mana, si au insielatu ici pre unu creștinii, colo pre altulu, atunci se aduna sambata la olalta sî se lauda cu blastematiele loru dichndu: se li se smulgă goi- loru si ânim’a din corpu si se se ucidă celu mai bunu dintre creștini," — firesce, deca se pdte. c) Lucruri aflate. Talmudulu dice: „cine va redă unui goi lucrulu pierdutu, aceluia nu’i va iertă Ddieu." Si „este opritu a redă unui goi lucrulu pierdutu." De aceea invdtia si rabinulu Mose, că e opritu a redă lucrulu pierdutu ereticiloru, idololatriloru si toturoru celoru ce desono- rddia publice sambat’a. Si laudatulu Raschi dechiara, că „cine reda unui goi lucrulu pierdutu, acela face pre goi asemenea unui israelitu." Si „Vulturulu" Maimonides dice: „cine redă unui nejidovu ceea ce a pierdutu, acela pecatuesce, pentru-că elu maresce poterea nelegiuitului." Era rabinulu Jerucham dice: „ddca unu goi are a mana pemnu dela unu jidovu, pentru care goiulu a imprumutatu jidovului bani, dara goiulu a pierdutu pemnulu si ’lu a aflatu unu jidovu, atunci, jidovulu nu’i este iertatu a reintdree goiului imprumutulu; pentru-că obligațiunea a espi- ratu, dupa-ce unu jidovu a aflatu pemnulu. Ddca inse aflatoriulu aru dice, că elu voiesce a reda goiu- lui lucrulu pierdutu pentru numele celu santu alu lui Ddieu, atnncf se’i se replice: ddca voiesci a santl „numele lui Ddieu, atunci fa-o acdsta cu lucrulu teu." (Va urma.) Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 62. Comanda’ntele generalu denurnesce funcționari pentru partea de preste Mu- ra si u a comitatului Albei, după ce functio - narii magiari fugiseră din Aiudu. Nachdem ausser demjenigen, diesseits der .Maros nnd der beiden Kokeln gelegenen Theil des Unter- albenser Comitats, fiir welchen ich bereits mittels meiner Verordnung vom 7 November 1848 Z. 4487 unter der Benennung Blasendorfer Districkt eine eigene selbststăndige provisorische Verwaltung aufgestellt babe, nunmehr in Folge der vorgenom- menen militărischen Operationen auch der iibrige jenseits der Maros, sowohl als auch der kleinen Kokel, dann des vereinigten Laufes der beiden Kokeln gelegene Theil des genannten Komitats unter meine Befehle gekommen ist, und das bisher in Nagy-Enyed bestandene Comitats-Officiolat durch die Flucht sich selbst aufgelQst hat, so finde ich mich kraft meiner Proklamation vom 18 October 1848 bestimmt, auch fur' diesen - j*fc n s e i t s ' der Maros, dann der kleinen. wie auch der vereinigten Kokeln gelegenen Theil cles Unteralbenser Comitats unter der Benennung, eine eigene von dem Blasendorfer Districkt abgeson- derte provisorische Verwaltung mit dem Sitze in Ka r Ls b u r g (in der sogenannten Văros) aufzustellen. Zum provisorischen Verweser tind Vorstand dieses Comitats ernenne ich den Herrn Hauptmann Franz Hild unter glerchzeitiger Beigebung und Bestimmung des Herrn Thesaurariats Concepts-Beamten losef Fink und des Advokaten Samuel Porntz ad latus. Wovon hiemit zur Wissenschaft die Mittheilung geschieht. Hermannstadt am 28 November 1848. Pnchner, Fml. n 0 P 8 N K A*) ^\uaJUaT8.î8i Renepa,! Komando din 3. DeKemBpie 1848, Npo. K. 1420 in jiimsa yepjnam. euiirb, iui .pi jiimea pomani. rpadsci. ^\n Tspuspipiae de ausm mai m84jji cTinsniropi mariapi de dominiapi nii de auepi denipT^ndect. de.ia .iOK8inije.ie ca.ie, mia» JicaTSkspjiije noBtiirape mi ane auepi, npeKsm mi EasaTeJe mi aare nposicisni făptuim *) Acestu documente ilu avemu si nemtiesce in origi- nalu, credemu inse că istoriografului ii va ajunge pentru ca- sulu acesta si numai traductiunea. Red. Trans.  — 137 — o anipape ini nazi. npin qe*mai kb cami EBKaTeie caniș 4VI1 npimewdie de a ce incTpeina, ca» nenrp» ne- rpiaca de a ci cTpiKa. Maiiap Ki jpn mai m».ipi narași, ns Cap naTea rpiaci, aT»n«ri miri- Teni ce ci 4>aKi jpnKoaie apiTape, cnpe ' a ci narea op^ndsi, Ka anejea BSKaTe ce ei Tpancnstn ja nea mai de a'npoane marazin» miJirapis. Mai npe »pmi. 4. C>iindKi mai ms.ne podspi de 4inci cnpe jji— nepea Biejjii cam. cansce rpaBniiei CTpÎKiqisni; ane-iea dani coKOTea4ă nponpii a AdminicTpajjiei ce ci jpn- nipuacKi dani KiTimea 4op jpnTpi 'iei .linciiji de cais mi de npin npe®8p ^nTOKina pecepBsndsmi miemi dpenT», Ka BSKaieje ne ci Bop denane jpn marazine, ca» npe- JI8.1 BBKaTeaop, ne ci Bop Tpancnsne jțvn marazinsj mi- jiîapis cnpe aj ^mpeBBinua mai k» cami de aaiSTopinjji a'iejop JOKBiTopi din jjapi, Kapi npin CTipije jpniipeaciBp de aKBin ca» niraBiT mi de tot cipiaira. Deii țlenepaj Komando ajgenTsnd Ka anecT ckoii sine cokotîts ce ci KânoacKi mi cnpe aieja ^nremeiaTa opsndeiaji jpn tot K»npinc84 ei k» nea mai B»ni jsiinQi mi Ksnoțuiniji ce ci denainfeacKi, as afjaT kb Kaje ne npoB. AdminicTpajjia jpnTp’aKOJO a o jpndpenîa, Ka »n InBenTapis jpn Tpei ecemnjape CKpic» mi de tohî icKuiTB, ce ci Tpimin -pnKoaqe, ajT84 ce 'pimsni ja Adminic~ TpaT»pa, iapi aj Tpeijea ce ci dea uejopa, Kipop ca» jpnkpedinuar rpiacea sBKareJOp. Cisiis, 3. DeKemBpie 1848. Jflkn n»me4e Doinnsjsi IJenepa4 Komandanre Pfersmann ni. p. 63. a) Consemnatiunea romaniioru omoriti de catra ungurii rebeli in decurse an. 1848 et 1849 ouldsa din actele aici alatiirate. 1. Pe trib. Vasilie Popa fet. Par. din Nasn’a l’au prinsu ih 27. Sept. c. v. sdu 9. Oct. c. n. l’au spendiurata in Osiorheiu in 4/16 Oct. 1848. 2. Pfect. Câmpiei Ales. Betrandnu, cu Basil. Si- monis iau prinsu in Barăii in 28. Sept. c. v. sdu 10. Oct. c. n. si i-âu spendiuratu in Clusiu in 3/15 Oct 1848. Cu ocasiunea :prinderei lui Vas. Popu au taiatu cu săbiile pe p fata mare. Cu ocasiunea prinderei lui Al. Betr. au omoritu 6 romani. Cler. Petru Bdnta a cadiutu in lovirea dela Ogr’a in 23. Oct. 1848. Nr. 22. si 23. 4. In I e r n o t u in 24. Oct. au omoritu 20 inși; anume, impuacati: Sab6 luonu, Baciu luonu, Sinaonu lanbsiu; spendiurâti:. Bogatianu Is. N. N. fetiorulu lui Comsia George, Ruau Avramu, Boghianu Isaila, Hen- tesiu Florea, pțftpteșiu Gor’a Hentesiu N. fetiorulu lui, Vlâdu Vasîlica/tlegyesllie, Matei ti Istvdnu, Rusu Nico- lae, Mana soti’a Iui, Njresceanu Nicolae, Boc’a Vasilie, Pâlincasiu. luonu, Papa Ilie, Ludovinsky Matyâs. 5. Iu O g r au oiporitu 15 inși — specifica- tiunea lipsesce. Nr. 63,?ț>—d. 6. In Cip_eu 24. insiț impuscati: N. Comanu alu Măriei, SivuN. alu Măriei, N. tătalu lui luonu Cațana, Catana N. alu Oanei, Catana N; tatalu lui, Hulpusiu N. alu Măriei, Hulpușiu N. fetiorulu lorui N. fetiorulu lui Vladu luonu, Costinu Oanea, Masc’a N. a Măriei, Oprisiu N. alu Onichei, Roibanu N. alu Nastasiei, Sieu- sianu N. alu Mariscei, RusuN. alu Veselinei, Moldovanu N. alu Anei, Moldovanu N. fetiorulu ei, N. N. ginerele ei, Socaciu N. tatalu Mariscei, Precupu N. alu Nasta- siei, Socaciu N. alu Mariscei, Siposiu N. alu Oanei, Si- posiu N. alu Siei șpendiuratu la Iernotu. N. fratele lui Covaciu Gligoru împușcata. CristeaSluonu nepotu lui Bota Mich. împușcata. 7. In Sieuli’a (O. Sdly) omoriti 5 inși: Oradianu Sandu, Olteana Toaderu, Dicheriu Toma, Pop’a Mateiu, Seracutiu George june. 8. In Dicsb Sz. Martonu, S. Martinu, prin jude- cat’a deregatoriei comitatense, 8 inși s’au spendiuratu si 23 s’au împușcata. 9. In Ganfaleu (Gălfalva) prin judecat’a ofic. militaria 75 inși s’au împușcata. (Marturisesce Ioana ! Popoviciu, parochu in Lepindea, sub M.) 10. In Mediasiu cu intrarea ungnriloru in 17. Ian. 1849, anteposturile sub vinei au impuscatu pe doi inși I seraci — cugetandu pdte că suntu spioni.  — 138 — 11. Pe loanu Chendi tribunulu din Siarosiulu sas. (vedi Nr. 42) l’au prinsa, in Proscea (Probsdorf) unde s’a fostu căsătorita, si de acolo I au dusu la Mukendorf; aici scapandu din prinsdre l’au ajunsa in padurea Mukendorfului, unde aperanduse, mai antaiu l’au impuscatu, apoi l’au taiatu in bucăți, despre ce audindu mama-sa, s’a dusu si adunandu-le l’a inmof- mentatu. Marturisesce dn. Nic. Brosceanu. > 12. La Ludosiu (M. Ludos) după aratarea par. Io. Graurii au omoritu rebelii de pe campu-37 inși. Sum’a 1 si 2 --- 10 inși n 3 --- 21 n 4 si 5 --- 35 n n 6 si 7 --- 29 n 8 si 9 --- 106. ■ :-h n 10 si 11 --- 3 n r 12 --- --- 37 n Sum" a . 241 inși Adauge si pe tatalu meu Nestoru Moldovanu din A. Ghirisiu . . . . . .* . 1 Scosu din actele de cercetări comissionali in Dec. 1848 de Stef. Moldovanu. 64. Administrati’a provisoria a Comitatului Ceta tii de Balta. Tuturora Deregatoriiloru si Lpcuitorilpfu acestui Co- mitatu face cunoscuta, cumck in poterea gratidseloru deman- dari ale înaltului G-Comandante, pentru intogmirea rendului celui bunu, asigurarea buhuriloru pfimes- duite si mangaerea celoru lipsiți, inputeresce si tri- mite pe membru seu adlatus D. Stefanu Moldovanu. Deci in fiesce-care’locu alu cpttului ajcestuia unde va ajunge, se i se dea cuvenită ascultare si cele ce va porunci după instrucțiunea data, inalteloru deman- dari amesurata, cu graba, sub grea respundere si aspra pedepsire in contralnici se le inplineăsca. Cetate-de Balta 20 Octomvrie 1848. Carolu Comendo C. R. capit. si administr. prov 64 a) Proclamatiune fdrte memorabile a coman- dantelui generala, prin care consțatandu indiecit’a barbaria a insurgentiloru magiari. deschide colecte pentru oppidulu S. Reginu si pentru mai multu de 100 sate romanesci date flacariloru. O publicamu in originala si in traductiune. KiTpi KomiTeTSJ de nani4>iKaui8ne ajpo- m a n i .1 o p. .]\n spmapea pnTA>mn.iipi.iop ne^op Tpicre, Kape as jobît jjapa Apdeajsjsi npin pnrpineae snei napride tfaKjjioce, ns nsmai ki opanisj Peren as ape ks tots.i, npeKsm ce jgie din razereje nSEjiie, nemps aneea Kini cas csnsc pnujjaT8J8i pmnipaTB mi as pimac ks tots.i Kpedinnoc, «ii pnni mai msjre de o csti de care pomaneyji cas npidaT, cas anpinc, cas nserm mi cas niminir pn- Tp’sn moda napnap npin peseji. JoKsiTopii anecTop care nenoponire, csnr aKsm npin atifaipea anepii mi a Kacejop -iop ama de Tape .dnciiji, kst ei aKsm jpn Bpeme de eapni $ipi de aw- T0pÎ8 rpaEniK a.i Koili’paui.iop Jiop, ap Kidea pn nea mai mape decnidiatdsipe mi TiKi.iomie. < Cnpe smopapea mi rpasniKa pnBsniTiijipe a neno- poiiyijop anecTopa, aLis ks KSBiinjji a opxndsi o ko- .ieKTȚ> jpn câni, B8KaTe, Beminime, mi ane jsKpspi ko- picnanziToape, Kape ToaTe ci ce pneemneze ne Kon- cirnajjii cenapare nemps JOKSÎTopii din Peren, mi ame care, npeK8m mi nenrps pomanii «iei apmi. DpenT anea Toare JK8picdiKuisni.ie dicTpiKTeJop as a densmi o KomiciBne, Kape ci nsie Jpn JiBK^ape ko.ick- re.ie mi kst mai pnrpaB ci .ie adsKi Jia pndenjinipe. KojeKTeje .pn Bani ci ce Tpimin .ia IJenepaj- Komando, iapi decnpe BBKaTeje mi ajre jsKpspi adsnare TpeBse ci ce ‘f>aKi iapi .ia JJenepaj-Komando apuape, de 8nde anoi ci Ba nsmi .iokm, snde ci ce Tpimiîi anc.iea. Toaie ROJeineJd de Bani mi aiTe dapapi adsnaie ci Bop nșBjiKa npin razere, mi nemps pnnipuipea nea dpeanTi a ane^opa jpnrpe nenoponijji ce Ba densmi o Komicisne. d’iind es. pnKpedingaT, npeKsm ki KomiîeTSJi ks tots.i ecTO an.ieKaT mi ks mape Kpedinjji KiTpi Kasca nea dgeanTi mi c*nTi a pnamsjsi Tpon mi a naTpiei, mi cimTe .o adanKi mi fepBime Kondspepe aa neno- ponipea TsrspOp ane.iopa ne Kapii naprida nea faKjjioaci nemps pnBpijjimapea anejei Kasce, Kape noi o Ksnoa- jgem de dpeami mi cton, mi o auipim pnnpesni, ias ace$sÎT de Toan asepea, mi ias adsc .ia .linca nea mai de npe spmi; ama dapi es npoBOK KomiTem, Ka jpn pnyejecsi api’TaT? ci opdineze npin npefeKtji mi Tpisshi KO.ieKTe.ie. nomenire nemps iei nenoponijji npin dsaanana napTidi, mi pecsjTars.! ci ce apare pnrpas .ia IJenepa^-Komando. ®iind jpncLsptiriT de -linei a jțji, K»Te care po- mane csnT apee, mi pn ne dicrpiKTS ce a$Ji aiejea, nemps Ka ne brojo ci ce noan densmi o Komicisne, jia Kape ci ce Țpimin KOjeKTe cnpe pnnipuipe ja «iei nenopomiji,. KomiTeTEJ Ba $ ane' decnpe anacTa pn- Hjiinjjape k»t mai Kspsnd. CiBiis, 2. DeKemBpie, 1848. B8XNEP m. n. 4». M. A. . AnacTi pnami mi rpauioaci demandape o Bop nBBJiiKa npe'feKijii, TpiBsnijop, anejfiia qenT8pioniJop, iapi anemia pnjjejerffindBce ks npeouii, kb acsdenii mi aKHpajjii KomsniTijjiJop, Bop pndemna ne Kpedinnomi cnpe a da aatBTopis ■fpanjiaop jop nejop nepoponifli. KomBniTijjije mi ajfli fiKiTopi de Bine Bop da Banii mi ne-ie-iame dapspi Ja nemspioni mi Bine-nen- TBpioni, anemia Je Bop da pn ceami rpiEsnliop mi Bine TpiEsnuop, anemia npefeKijilop mi Bine-npetfeKUMOp Jie-  — 139 — uisnijop, sânii Jj\i BOp Tpimire npefeKuii ta KomiîeT», mi KomireTS.i na da .ia .pna.iTS.i IJenepaj-Komando, iapi «tetetaiTe tsKpapi ce aop n»ne c»bt rpiart B»ni jpn care, Ksnd6Ce apiiTape decnpe Toare ta jpnat- T8t Benepat-Komando. Togi iqtffeiTOpii BOp da adeBepinge ta aieia, deta sfrpe as npiflJiT Șahi ca» atre t»Kp»pi. — Nsmete dt- p#iTOpite(>g CT> ce j|incemneze Ka ci ce nsEtiie npîn raxere nomenipea «fa'iepii de Eine. ». KomireTst najjianei pomană. Citueon Eapnsjj». npeiuedinTO. A. T. Jaspian». Tim. Riuapi». NiKOtae EBtiinecKs. Ioane Epans. flMopian» Minam». £4, b) An die proyisorische Verwaltung des Kokelburger C.onjitats. In Folge der bedauerungswiirdigen Ereignisse. tiber dieses Grossfiirstenthum'durch die Um- triebe einer factiosen Bț^ptei hei'beîgof&hrt worden, ist nicht nur, wie aus den offefatlichen Blattern .be- reit8lallgemein bekannt, der betriebsâme und wohl- băbeîld& ^chsische Markt Szăszregen ,und zWar nur dbshălbLweil er seinem Kaiser und Konig vorztrgs- wdise ■treu'tand etgeben wir, sfohdern es sind- auch tibet îHhndertrofaanische Dorfer durch die' Empbrer Crat'flusgeraubt und • gepliindert, dann' durch Fetier und Flammen auf wahrhaft bftrbârische WeiseVer- heert tttid vernichtet wordeti. : - 'r - Die ungliicklichen Einwohner diese> Ortschaften, auf solche Weise ihrer Habe und ihrer Wohnungen beraubt, Sind nun dem grbssten Mangel und der drflckendeșten. Noth anheim gefallen, welche bei der jefiaâgen rauhen. Winterszeit nur um desto empfind- licher auf sie einwirken und sie in ihrer traUrigen Bage, ohzre baldige Hilfe ihrer Mitmenschen, dem schrecklichen Elend und der grauenyollsten Ver- zweiflung aussetzen wiirden. Zur Rettiing dieser Ungliicklichen.vor dem dro- henden Verderben und zur, baldigen mbglichsten Er- leichterung und Verbesserung ihrer jammervollen Lage, finde ich daher eine allgemeine Sammlung milder Beitrage sowohl an Geld, als an Friichten, Kleidungs- und andern entsprechenden Gegenstanden und zwar abgesondert mittelș eigener Consignations- Bbgen sowohl fur die verungliickten, sachsischen Be- wohner von Szăszregen und anderer Orte, als auch fiir die abgebrannten Romanen anzuordnen. Jede Jurisdiction hat zu diesem Ende in ihrem Bezirke eine eigene Commission aufzustellen, welche die Sammlung milder Beitrage in Gang zu setzen, und auf das thatigste, und schleunigste zu betreiben haben wird. - - Die eingehenden Geldbetrage sind an das Ge- ner&l-Commando einzusenden, hinsichtlich der ein- gehenden Friichte und sonstigen Gegenstande aber, welche gleichfalls dem General-Commando anzuzeigen sifid, wird demnăchst der Ort nachtrăglich bestimmt werden, wohin dieselben einzusenden kommen. ; Alle eingehenden Geldbetrageund sonstigenGaben werden durch die hiesige Zeitung dffentlich bekannt gemacht und die Vertheilung derselben durch eine eigene Comrnission eingeleitet werden. Indem ich iiberzeugt bin, dass die provisorische Verwaltung und die Mehrzahl der Bewohner des dortigen Bezirks mit der treuen Hingebung fiir die gerechte und heilige Sache des Thrones und des Vaterlandes zugleich auch ein tiefes Mitgefiihl und eine vyarme Theilnahme fur das Ungliick aller Jener, welche wegen ihrer Anhanglichkeit an derselben Sache, die wir als die gerechte und heilige gemeinschaftlich bekennen und vertheidigen, von der faCtibsen Partei um ihr Hab und Gut gebracht und dem Mangel und der Noth preisgegeben worden sind, zu vereinigen und zu bethătigen wissen, fordere ich die provi- sorische Verwaltung auf, im dortigen Bizirke im vor- stehenden- Sinne eine Sammlung milder Beitrage fiir die durch die Verheerungen der feindlichen Partei Verungliickten einzuleiten, und das Ergebniss als- bald dem General-Commando zuzusenden und res- pective demselben bekannt zu geben. :Hermannstadt am 2. December 1848. P u c h n e r, , ... Fini. • (Va urma.) Nr. VI.— 1876. Procesu verbale alu siedintiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta in 19. Maiu a. c. sub presidiulu domnului lacobu Bolog’a, fiendu de facia dnii P. Dunc’a, I. Hanni’a, E. Ma- -cellariu, I.’ -Boiu, V, Romanu, Dr. Dem. Racuciu, I. Cretin, . si cu asistenti’a secretariului Dr. D. P. Barcianu §. ,68. Dechiarandu presiedintele șiedinti’a de deschisa, secretariulu .aduce la cunoscintia ch, ne- potendu cassariulu lua parte la șiedinti’a de astadi, raportulu dpspre starea cassei se va face in șiedinti’a urmatdria. Spre scientia. § 69. Nr. exhib. 137/1876. Secretariulu cetesce raportulu cassariului despre protocdlele siedintieloru subcomitetului cerc. XVII. (Turd’â superidra) ddto. 9. Ian. si 19. Martie a. c. si despre Ifetiociniuln, pri- vitoriu la cheltuielele si veniturile adunarei generale dela Reghinu. Obiectele mai insemnate din acele protocdle suntu : 1) Rogarea cassăriului subcomitetului de a i se tramite in ‘copia consemnarea membriloru noi, cari s’au inscrisu cu ocasiunea adun. gen. din Reghinu, pentru-că se p<5ta face unu conspecta despre membrii noi si despre cei cari suntu inca in restantia cu pla- tirea tacseloru (p. III.). 2) Aratarea despre cheltuielele subcomitetului in decursu de 2 ani. Aceste cheltuieli se urca la sum’a de 38 ft. 40 cr., din cari 20 fl. v, a. s’au datu din  — 140 — partea dlui directoru că ajutoriu dlui I. Muresianu, insarcinatu cu calatori’a prin părțile Tulghesiului, cu scopu de a midiuloci incorporarea comuneloru din acele parti ]a despart, cerc. XVII., dr’ 18 fl. 40 cr. s’au cheltuita pentru procurarea obiecteloru de cance- laria, porto poștale si pentru tipărirea apelleloru catra agenturele comunale si membrii despartiementului. Renuntiandu dlu directoru la rebonificarea sumei de 20 fl., cheltuite de d-sa in favdrea fondului asocia tiunei, se cere din partea subcomitetului numai licui- darea sumei de 18 fl. 40 cr. (p. VII.) 3) Preliminariulu cheltuieleloru pe an. 1876 (p. VIII.) 4) Ratiociniulu despre banii incursi spre acope- rirea cheltuieleloru făcute cu primirea si decurgerea adunarei generale din Reghinu (p. XIII, si XIV.) 5) Hotarirea locului si tempului pentru tienerea adunarei gener. a subdespartiementuîui in acestu anu. (p. XV.) ? \ Cu privire la punctele pomenite, raportulu dlui cassariu propune, si comitetulu primesce resp. decide: ad p. 1) se se tramita subcomit. cerc. XVII, ce- rutele 3 copii din conspectele, după caii s’au înscrisa cu ocasiunea adunarei gener. din Reghinu si si după aceea mai multi domni membri, cari au si solvîtu tacsele respective. ad p. 2) lea cu multiamita la cunoscintia renun- tiarea dlui directoru alu despartiement. I. P. AJaioru la sum’a cheltuita din parte-i, spre înaintarea scopu- lui, asocîatiunei ndstre, £r restulu de 18 fl. 40 cr. ’lu licuideza. ad p, 3) Aprdba sum’a preliminată pentru re- cerintiele subcomitetului pro 1876 cu 10 fl. v. a. ad p. 4) Aprdba ratiociniulu intregu, relativn la perceptiunile si erogatele dela aduuarea gen. din Re- ghinu cu deosebita observare, că supererogatulu de sub p. 2 (VII.) cu 18 fl.'40 cr. se se acopere din banii parati ai despartiementului, si in fine. ad p. 5) lea spre scientia^ alegerea comunei Ded'a¹ pentru tienerea adunarei gener. a despartiementului in 5. luniu a. c. §. 70. Nr. exhib. 130/1876. Secretariulu rapor- t£za despre cererea bancei generale de asecurare „Transilvani’a" de a se solvi din partea associatiunei a 8-a, 9-a si IQ-a rata pe obligațiunile fondului de întemeiere cu cate 10 fl. pe fia-care obligațiune si rata. ᵣ . Avendu a se plati rat’a a 8-a pana in 15 Maiu, a 9-a pana in 1. Augustu si a 10-a pana in 1. No- vembre a. c., se propune si comitetulu decide a plati acum odata rat’a 8 a după acțiunile, ce le possede asociatiunea si fondulu academiei de drepturi, rema- nendu a se hotărî despre platirea rateloru a 9-a si a 10-a cu alta ocasiune. § 71. Nr. exhib. 140/1876. Secretariulu presenta unu contu alu tipografiei diecesane din locu despre 6 fl. 30 cr. că tacse de timbru pentru concursele es- crise de comitetu, publicate in „Teleffrafulu Romanu “ in a. 1875/6. Se avis^za la cassa spre solvire. § 72. Nr. exhib. 146/1875. Secretariulu aduce la cunoscintia ca, notariulu reg. din Lugo.siu dlu Mi- chailu Besanu sub Nr, 331/1876 a invițptu pe co- mitetulu asociatiunei si representanti’a fondului aca- demiei romane de drepturi, ca legatarie, la.pertrac- tarea lasamentului după Matheiu Kiss, canonicu gr. cath. din Lugosin. Fiindu diu’a pertractarei pe 25 lun’a curente, si pentru-că caus’a asociatiunei se ,nu sufere vre-o scădere, biuroulu comitetului asociatiunei a insarci- natu si împuternicita in numele comitetului pre dlu Dr. Ioana Maioru, advocatu in Lugosiu. a representa pre asociatiunea transilvana si fondulu academiei in caus’a din cestiune. Se ia spre plăcută scientia, aprqbandu-se pasulu facutu de biroulu, comitetului. § 73. Se presenta comitetului atestatulu scolarju alu stipendiatului loann, Mog’a, elevu la scdl’a de a- gricultura din Mediasiu. "Spre scientia. § 74. Nr. exhib. 153/1876. Dlu Basiliu Popu, canonicu gr. cath. din Grherl’a, cere a i se rebonitică sum’a de 343 fl. 99 cr., pre care densulu o a plă- tită pentru a salvă poșsessiunea remasa după paro- chulu din Tâsnad-Sarvad, loanu Gallianu, si testata asociatiunei transilvane. Vediendu-se. din raporturile ddto. 5. Novembre 1875 si 24. ^anuariu 1876 ale dlui advocatu George Filepp, plenipotentiatulu asociatiunei,, ca acea posses- siune acum e definitiva transcrisa pe numele asocia- tiunei si că ea se pdte vinde cu unu pretiu de 100"0 —^1200 fl. v, a., se face propunerea din partea dlui Mâcelariu ch: numit’a suma de 343 fl. 99 cr. se se a viseze Ia cass’a asociatiunei spre a se solvi dlui canonicu Basiliu Popu in Gherl’a; dr’ acestuia se i se esprîme multiamita protocolaria pentru zelulu ara- tatu cu acesta ocasiune intru salvarea intereseloru asociatiunei. După o scurta deșbalereᵣ punenda-se cestiunea la votu: Se primesce cu 5 voturi contr’a 1 alu dlui Dr. Racuciu, propunerea dlui Măcelăria, radicandu-se la valdre de.conclusu. § 75. Nr. exhib. 138/1876. Secretariulu rapor- tăza despre protocolulu adunarei generale a despar- tiementului cerc. VIII. (Alb’a-Iuli’a), tienuta in 20. luniu 1875 la Mihaltiu. Din protocolulu adunarei gener. a subdespar- tiementului, respective din raportulu directorului sub- despartiementului se vede, că: 1) A incursu la subcomitetu în dCcursulu an. 1875 sum’a de 9 fl., din care 1 fl. s’a cheltuita pen- tru trebuintiele cancelariei, dr 8 fl. se afla la dișpo- sitiunea subcomitetului. Din aceștia ar fi se se aco- pere după p. IX. alu protocolului susu pomenitei a-  141 dunari generale, cheltnielele de pe an. 1875, rema- nendu a se face adunarei generale urmatfirie raporta detaliata despre iatrebuintiarea acestei sume. 2) S’a alesă de adunarea generala o comisiune pentru înscrierea membriloru noui, care a si primita înscrieri dela 39 membrii, dintre cari 10 cu Cate 2 fl., 26 cu cate 1 fl., 1 cu 3 fl., 2 cu cate 50 cr. — Comissiunea de înscriere inse, compusa din dd. St. Popu, loanu Patachi si Maxima Hulea, după cum se vede din raportata' directorului despartiementului, nu a comunicata pana acum subcomitetului, nici list’a de înscriere si nu a administrata subcomitetului nici banii incassati. 3) Adunarea gener. a subdespartiementului pen- tru a. 1876 s’a decisu a șe tienă in Vintiulu de diosu. 4) S’a constituita de nou subcomitetulu, aleghn- du-so de directorq Axente Severu, ăr’ de membrii ai subcomitetului, Nic. Barba, Rubina Patiti’a, Michailu Cirlea, Georgiu Filipu, losifu Crisianu si Alesandru Tordosianu. - Cu privire la cele premergatdrie se face propu- nerea si comitetulu primesc® resp. decide: ad 1) a încuviintiă coperirea cheltuielelord de pe an. 1875 din sum’a ce șe afla la dispositiunea subcomitetului; acesta inse se indrumăza a așterne comitetului ratiociniu detaliata, preeumu si a-si face la adunarea generala urmatăria unu preliminariu de bugetu, pentru anulu urmatoriu: ad 2) A provoca pe numitii domni din comis- siunea de conscriere de-adreptulu, ca fbra amenare se astărna subcomitetului list’a membriloru nou in- scrisi si se’i administre banii incassati. ad 3 si 4) Aprăba tienerea adunarei gener. a despartiement. pentru an. 1876 la Vintiulu de diosu si intaresce alegerea susu-numitiloru domni in sub- comitetulu despartiementului cerc. VIII. § 76. Nr. exhib. 154/1876. Nefiendu de facia dlu raportoriu alu comissiunei, însărcinate a studia si a’si da parerea asupra punerei in lucrare a pro- puneriloru dlui L. Vajda, cetesce secretariulu acelu raporta. Fiendu tempulu înaintata si vediendu-se după o desbatere mai îndelungata, ca obtectulu din ces- tiuue cere o precugetare mai mare, s’a decisu a se amena luarea de .conclusu asupra pnneteloru din propunerea comissiunei pe siediuti’a urmatăria. § 77. Dlu dr. Demetriu Racuciu însărcinata in un’a din siedintiele anteriori cu dresarea de non a actului lundationale alu domnului jude reg. Basiliu Basiota din Odorheiu, conforma indegetariloru făcute de comitetu, primite si de dlu fundatoru, comunică comitetului proiectulu pentru numitulu acta funda- tionale. Se ia spre plăcută scientia si se decide a se tramite dlui fundatoru conforma dorintiei sale -3 copii de pe acesta acta spre subscriere si autenticare din parte-si. § 78. Dlu Zachari’a Boiu avendu in vedere, că tempulu pentru tienerea adunarei generale se apropia si că trebue făcute dre-cari pregătiri pentru a o serba cu demnitatea cuvenita, propune: alegerea unei co- missiuni, care in siedinti’a urmatdria se faca propu- nerile, cari ar’ fi de lipsa cu privire la tienerea adu- narei generale. Comitetulu primesce propunerea si in comissiune alege pe dmi Z. Boiu, I. Hanni’a, E. Măcelăria, V. Romanu si I. Cretin. § 79. Pentru bibliotec’a asociatiunei au incursu pana la acăsta siedintia: 1) Catalogu der Biicher und Karten - Samlung bei der Handels-und Gewerbe-kammer ia Kronstadt, donata de camer’a comerciala, si 2) Schriftsteller-Lexicon oder biographisch-lite- rărische Denk-Blătter der siebenbiirger Deutschen, von losef Trausch III. B. d. Kronstadt 1875, do- nata de societatea pentru cunoscinti’a patriei. Spre plăcută sciintia. Verificarea acestui procesa verbale se încredin- tiăza dloru membrii : Dunc’a, Boiu si dr. Racuciu. Datulu că mai susu. lacobu Bolog’a mp. Dr. D. P.Barcianu mp. presiedinte. secret II. S’au cetitu si verificata. Sibiiu 22. Maia 1876. P. Dunc’a mp. Zachari’a Boiu mp. Dr. Racuciu mp. Discursulu dlui I. P. .Maiorii, mare proprietarii! si pro- siedente alu despartiementului XVII., tienute in adunarea // generale dela Deda. Onorata adunare! Știmati domni sf iubiti frați.! Dăca arunca o reprivire preste epoc’a degiă es- pirata, candu poporala romanu nu eră indreptatitu a se/ aduna si consultă asupra intreprinderiloru si midiuldceloru spre luminarea sa spirituala, atunci me simtiu îndatorata ar multiami provedintieî divine pen- tru ajutoriulu si donarea poterei, prin care au ajunsu că se scape de acele catene, in. care aU gemutu. Dăca esaminezu progresulu ce l’au facutu națiunea năstra in șcartulu periodu dela epocalulu 1848 incăce pana adi, aflu unu.resultatu imbucuratoriu; dara nu pentru-ca amu fi facutu destulu progreU, ci pentru- ca intre impregiurarile vitrege pentru noi, totuși amu fac u tu si atat u Aceste me făcu a crede, cumu că in națiunea năstra se afla o putere de viătia, care intre impregiutari mai favoritărie se va potea desvolta cu pași mai rapedi, si se va apropia de popărale acelea, cari avendu midiulăce si ocasiune in decursu de secii, totuși nu cu multu se afla mai înaintate decătu na- țiunea udstra. Pana aici deci nu amu causa a me plânge asupra trecutului nostru. Inse dăca esaminezu starea năstra in privinti’a culturei, si respective a progresului ce l’amu facutu in dilele mai recente, si in privinti’a prospectului ce ni se desfasiura fatia cu viitoriulu pe care'lu acopere unu velu grosu acumu, candu totulu e intr’o fermentatinne 24  — 142 — de descompunere, atunci onorata adunare, me cu- prinde ăre-care grije pentru sărtea năstra. Eu adeca aflu, cumu-că nu avemu nici acea stare materiala ce se recere pentru infiintiarea de scăle si salarisarea invetiatoriloru. ne cum se avemu fonduri pentru in- fiintiarea si intretienerea de institute mai inalte, pre- cumu aru fi: gymnasie, lycee, academia, universitate, teatru, scăle de agronomia, silvicultura, industria si comerciu, si din partea nimerui nu avemu a aștepta ajutoriu, decătu singuru dela noi hisine. Deci se jertfimu dniloru fileriulu nostru, pentru-că se potemu rivalisa cu acele popăra, care s’au bucuratu si se bucura de izvăre imense materiali si inainfăza cu pași rapedi in cultura. - Acăsta stare a lucrului, acesta pornire a altoru popăra este caus’a fiorului si dorerei mele intre im- pregiurarile presente materiali ale natiunei năstre, pentru-că de acum inainte una singura generatiune, său unu restempu de 40 - 50 de ani va potea se de- cidă asupra fericirei si chiaru a esistintiei unui său altui poporu, si acelu poporu, carele nu va înainta cu spiritulu tempului, ci va remanea in intunereculu nesciintiei, acela va & cutropitu de popărale luminate si civilisate! ^ta onorata adunare! ce insemnăza cultur’a! Noi ne-amu coadunatu. aici domniloru si frati- ioru, spre a ne consulta despre acăsta importanta, grea si urgenta întrebare, că in ce modu si cu ce midiulăce amu potea înainta in literatur’a si cultur’a năstra naționale, atunci candu suntemu avisati numai la debilile năstre poteri materiali si spirituali, spre a ne pune bas’a si fundamentulu, si apoi a redica acestu templu maretiu si asiguratoriu alu vfitoriului si fericirei natiunei năstreU Unu proverbiu dice: Se ne ajutamu noi pe noi, ca numai asia ne va ajuta Dumnedieu ! Deci se ne incordamu puterile yi se speramu in Dieițate că ne va ajuta, si că nu ne va da prada evenimenteloru, ce ne amenintia cu perire! Se ne apucamu de lucrulu pentru carele neam adunatu, cerendu ajutoriulu si dela părintele cerescu, că se binecuvente ostenelele si sacrificiele năstre ce le punemu pe aitariulu sacru alu scumpei năstre națiuni; că asia generatiunea viităriâ se afle in generatiunea presenta pe anteluptatorii si fundatorii esistentiei si fericirei natiunei romane! Si cu acăsta dechiaru adu- narea generala a acestui despartiementu de deschisa. Am cetitu-o in Deda 5. luniu c. n. 1876. M a i o r u. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociatiunei transilvane pe tempulu dela 21. Apri- lie a. c. pana la siedinti’a ordinara a comitetului asociatiunei din 19. Maiu 1876. 1) Dela dn. Michailu Andreica proprie tariu in Câmpeni o obligațiune de stătu unific, de 100 fl. cu cuponii din 1. Oct. 1876, câ tacsa de membru ord. pe viatia. 2) Dela dn. Alesandru Filipu, advocata in Abrudu ca tacsa de m. ord. pre 187*/ₛ—187⁴/& 20 fl. ’ Sibiiu in 19. Maiu 1876. Dela secret, asoc. trans. Nr. 6/1876. sube. desp. Vi. CONVOCARE. Subscrisii prin acăsta ’si iau voia a convoca adunarea generale a despartiementului VI. alu aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a po- porului romanu pre 29. luniu 1876 st. n. in opidulu Uniador’a, la carea suntu invitati, a partecipa toti onor, membri ai subcomitetului despartiementului. Din siedinti’a subcomitetului despartiementului VI., tienuta in Dev’a, in 21. Maiu 1876. AlessiuOlariu, loanu Papiu, actuariu. direct, despart. Subcomitetulu despartiementului VI. alu a- sociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, conformu conclusului seu adusu in siedinti’a dela 21. Maiu a. c., aduce la cunoscintia publica impartirea de ajutărie pentru tenerii romani meseriași nascuti pre territoriulu acestui despartie- mentu, si anumitu 4 ajutărie de cate 5 fl. v. a. pen- tru tenerii. romani aplicati la vre-o meseria pre ter- ritoriulu despartiementului si 2 de cate 10 fl. v. a. pentru aceia cari suntu aplicati afara de territoriulu despartiementului. Doritorii de a obtienă vre-unulu din aceste aju- tărie au a se adresa directoratului subsemnata in tempulu celu mai scurta, legitimandu si esercerea profesiunii prin adeverintie dela maiestrulu loru, in cavi se se constate si loculu nascerii. Din siedinti’a subcomitetului despartiementului VI. tieputa in Dev’a in 21. Maiu 1876. Alessin Olariu, loanu Papiu, actuariu. direct, despart. BIBLIOGRAFIA. G r a m a t i-c’ a latina t e o r e t i c o - p r a c t i c a cu vocabulariu latino-romanu, romano-latinu si de nume proprie. Partea II. Formele neregulate pen- tru clas’a II. gimnasiala de lonu Corneliu Tacitu, profesorii! in gimnasiulu rom. gr. or. din Brasiovu. Editiunea prima. Brasiovu, 1876. Tipografi’a Romer & Kamner. 8°, pag. 248. Pretiulu 1 fl. v. a. său 2 */₂ franci. Pentru barbatii de specialitate reproduceam si: Prefati’a. Fara a me abate dela metodulu si principiile stabilite in partea I. a acestei gramatici si fara a perde din vedere, că scopulu, ce urmaresce partea II. suntu- formele neregulate ale limbei latine, amu tienutu socotăla stricta de urmatărea impregiu- rare: „Formele se invatia, pentru că elevii se păta ceti pe auctorii clasici." Deci amu intretiesutu in- tr’unu modu practicii si usiopu mai multe regule sin-  — 143 — tactice. Acestea împreuna cu cele petrecute in par- tea I. devenindu proprietate sigura a eleviloru, voru procura pe nesimțite sum’a cunoscintieloru, cu care trebue se fia provediuti, candu voru începe cetirea ori-caruî auctoriu, fia catu de usioru. — Că proeser- citiu pentru cetirea auctoriloru clasici am adausu la finea acestei parii cateva fabule, istoridre, anecdote si unu eatr&ttu din Corneliu Nepote, tdte acestea pre- lucrate intr’unu stila usioru si acomodată gradului de cunoscintie alu eleviloru. Auctorii, cari mirau servita de basa la compu- nerea acestei parii afbra de cei înșirați in prefati’a pârtii I. suntu: M. Dutrey, M. Schinnagl etc., dra unu numeru insemnatu de esetaple le-amu cuiesu eu însumi din: Corneliu Nepote, luliu Cesaru, Cuintu Curtiu, Ovidiu etc. , ■ In fine cumu amu tractata si cumu amu aran- gîatu materîalulu, cumu amu eșecutatu planulu si care suntu resultatele obtichute, tdte acestea le lasu la apretiarea justa si binevoitdre a barbatiloru com- petinti. Brasiovu, 18. Aprile 1876. A'u-'Ctorîul u. Conventiunea comerciala cuAustro- U h g a r i’a, textu romanescu si francesu, corresu după originalele, aflate la minjsteriulu de externe alu Ro- țnaniei, insocitu de expunerea moțiveloru -din partea ministrului de externe, de raporturile delegatiloru, precumu si de mai multe discursuri tienute in camer’a României cu ocasiunea discussiunei acelei conven- tiuni, S’a publicata in fascicula separata, la Biicuresci 1875 in nou’a typografia a laboratoriloru români. Formata mare de lex. pag. 122. Pretiulu 2 lei n. (2 franci). Se afla de vendiare si in Brasiovu-la li- brăria Frank et Dressnandt din piati’a pdmeloru Incliiaierea acestei conventiuni a costatu lupte mari si îndelungi. Dupace trecuse prin tdte stadiile parlamentarie in Bucuresci, Vieri’a, B-Pestea, dupace fu sancționată de catra ambii domnitori, totu se mai aflara doi miniștrii romanesci, cari făcură oppositiune obstinata, in catu era p’acf se se retraga din aedsta causa. In fine' acea conventiune intra in activitate deplina dela 1. luliu a. c. 1876 pe 10 ani. Ea com- binata cu t a r i f ’ a romandsca, va produce schim- bări mari in mersulu comer'ciului nostru, va influintia multe ramuri de industria, cumu si migratiunea lo- cuitoriloru din una tidra in alta, si cu tdte acestea, in natur’a resultateloru acelei conventiuni se voru ve- dea insielati atatu aceia carii o au combătută pe mdrte, că dd. Cogalniceanu, Brateânu si altii, catu si cei carii o aparasera pe mdrte, că dnii Boierescu si tdta maioritatea dintre an. 1874—5. Praxea se ve abate fdrte multu dela teorii, si nu va fi pe deplinu nici pe voi’a dlui Boierescu, nici se voru inplini te- merile dlui Brateanu, dieu inse nici sperantiele gu- berneloru austro-unguresci nu se voru realisa. Intra- ceea comerciulu si prin urmare publiculu va suferi in ambele staturi cu atatu mai greu, cu catu tarifa romandsca lovesce mai tare chiaru si in regulele ele- mentarie ale economiei naționale si cu catu ignoranti’a si idolenti’a clasșeloru ndstre comerciali si industriali pe terrenula acesta este mai grdsa si mai obstinata, asia, in catu nici chiaru legi internaționali precumu este aedsta conventiune ,ₜsi tarifa, nu le citesce si nu le studiddia mai nici unulu. Pentru cate 2 franci crutiati, voru perde multi cu miile. Operile lui C.Corn. Tacitu. Țese de li- cenția sustienuta la 27. Febr. 1876, de Dem. I. Po- pilianu, (nascutu la Rîmniculu Valcei in 1846.) Pag. 116. Craiov’a, 1876. Concordantia biblica reale, sdu locuri scripturali, ih ordinea alfabetica a materieloru diverse. Elaborata de Titu Budu, concipistu episcopescu, vice- notariu si asesoru consistorialu. Pag. 382. Gherla, 1876. C ⁿ.v e.n t arj_. h i g e ⁸C-i (acogiodate pentru pri । ee L ~P- P^P>Pf preotade dîeces’a Gher- lei, spirituala la institutulu. corect, reg. din Gherla^ assessoru consist. Tomului, editiunea II. Clusiu, 1876. 8° mare, pag. 184. Pi*ea-stimate domne redactore! Luandu asupra-mi editarea tom. I. din cuventa- rile bisericesc! ale dlui loanu Papiu, am grăbita cu tipărirea lorii in a Ii a editiune, spferandu ca P. Ven. Cleru romanu si editiunea aedsta corectata o va in- tempina totu eu aceeași căldură, cu care a îmbratio- siatu si editiunea I. Lucrările literarie ale dlui Papiu suntu cu multu mai cunoscute înaintea Ven. publica, decatu se aiba opu de laudele ndstre. Din parte-ne că editorii! ac- ce.ntuamu unic’a impregiurare, care credemu că e de.ajunsu spre a recomenda aceste cuventari bise- ricesci, ch-ci: tiparindu-se editiunea I. cu finea an. 1872 s’a trecuta asia de ingraba, catu cu inceputulu anului 1874 nu se mai aflau esemplarie spre dispu- setiune. Totu ce amu potd produce mai multu cu lauda despre acestu opu, nu ne permite modesti’a auctorului. Impregiurarea pre-atinsa si dorinfi’a fierbinte de a concurge si subscrisulu la promovarea literaturei rom. si de a ne pune in legatara si cu Ven. publicu romanu, m’au îndemnata se suscepu întreprinderea de faciâ; cu resultatulu am ajunsu pana la acelu stadiu, catu astadi potu presenta P. Ven. Cleru ro- manu a Il-a editiune a tom. I., din care amu ondre a tramite Prea Știm. Domniei Vdstre unu esemplariu cu acea submissa rogare, că se binevoiti a recomen- da acesta opu lăudabile spre partenire si imbracio- siare in cerculu lectoriloru Prea stimata Domniei  — 144 — Vdstre. Pretiulu unui esemplariu este 1 fl- 20 cr. si colectantiloru după 10 esemplarie cumpărate gra- tificu cu unu rabatu. Cu finn’a aperare că Dompi’a Vdstra veți bine- voi a lua sub părtinire intreprjnderea făcută in inte- resulu literaturei romane, am ondre a me subsemna. Clusiu in 6. Maiu 1876. Alu Domniei Vdstre gata spre servire loanu Stein. librariu in Clusiu. Prin librari¹ a lui loanu Stein se potu procura si urmă- toarele cârti: , - Cuventari funebrali sdu la cașuri de tndrte de I. P. Papiu preotu de dieces’a Gherlei, Tom. sep. opt. VIII. 164 pag. lit. tip. diec. 1875. Pretiulu 1 fl. 20 cr. Cuventari bisericesci scrise de I. P. Pa- piu preotu de dieces’a Gherlei, spiritualu la institu- tulu corect, reg. transilv. assessoru cons. Tom. II. editiunea opt. 324 pag. Gherl’a cu lit. tip. diecesane MDCCCLXXIV. Pretiulu 1 fl. 50 cr. Cartea sântului loanu Chrisostomu despre preoția, tradusa de pre origin. grec, de I. P. Papiu preotu gr. cat. la inst< corect, reg. trans. editropt. VI. 162 pag. Gherl’a tip. tipogr. dieceș. 1869. Pretiulu 80 cr. Vi6ti’a după mdrte, dedusa din mistpriulu fiintiei omenesci «i desiertaciunea celoru trecatdre (cu 474 cit.) prin I. P. Papiu preotu gr. cat. la iust. coreCt. reg. trans. edit. opt. VIII pag. Clusiu tip. col. ref. alu lui loanu Stein. Pretiulu 80 cr. Abecedșri u pentru scdlele gr. cat. din? die- ces’a Gherlei compusu cu aprobarea Prea Ven. Qr- dinariatu diec. de I. P. Papiu preotu gr. cat. la inst. corect, transilv. edit. II. corectata si iiitogmita după tabellele de părete ale lui Rosiu si Varna. Tipografi’a diec. 1874. legatu pretiulu 22 cr. Legendar iu seu carte de (jetitu pentru scdlșle popularie de I. P. Papiu, edit. II. legatu. Pretiulu 40 cr. Anghir’a mantuirei, cărticică de rogatiuni si cantari tip. cu binecuventarea Preasant. Sale Pă- rintelui loanu Vancia de Buteas’a dr. de s. teologia scl. Pretiulu legata in piele 1 fl., in pansa 80 cr., in papiru 60 cr. Invetiatura crestin^sca sdu catechismu de midiulocu si micu pentru tinerimea gr. cat. cu binecuventarea Preasantitnlui Parente loanu candva Alexi, primulu episcopu alu diec. Gherlei edit doua. Pretiulu celui micu 10 cr: Istori’a biblica test, vechiu si nou pentru scdlele populari gr. cat. tradusa după dr. Schuster de Maximu Popu, prof. gimn. legata in 2 tomuri. Pretiulu ă 40 cr. — 80 cr. George Baritiu. Dictionariu ungurescu-ro- manescu 8° (649 pag.) Pretiulu legatu 3 fl. 20 cr. legatu in piele 3 fl. 70 cr. Octaviu Baritiu. Gramatica limbei magiare pentru clasele gimnasiali inferiori, precum si pentru privati edit. II. 8° (X. 154.) Pretiulu 70 cr. Octaviu Baritiu. Dictionariu micu ungu- rescu-romanescu pentru scdlele poporale si pentru privati. 8° (VI. 239 pag.) Pretiulu 1 fl. Instrucțiune pentru antistii comunitatiloru, spre pertractarea si manipularea causeloru judecăto- resc!, ce se tienu de competenti’a judecatoriiloru sa- tesci; compusa prin judele singulariu alu Geloului, comit. Clusiului. 8° (24 pag.) Pretiulu 20 cr. Instrucțiune pentru judecatoriele urbariali infiintiate in Transilvani’a in privinti’a procednrei in căușele de regularea possessiunei. Edata prin minis- teriulu r. u. de justiția. 8® (1 fi pag. 10 cr. (Va urma.) Corespondentie. Redactoriulu vene câ se’si cera scusele sale dela unu numeru considerabile de dd. corespondenti, că-ci mai alesu in acestea țrei luni din urma nu a fostu in stare nici macara se adeveresca in scurtu receperea multora scrisori si telegrame. Dese caletorii întrerupte prin morburi, si totuși ocupatiuni continue, urmate de alte cașuri extraordinarie, ii răpiră adesea pana si repausulu de ndpte. In fine castigandu cateva ore de resuflare, se folosesce de ele spre a se adressa celu pu- cinu catra acei domni si confrați, carii isi adusera aminte de densulu in diu’a de 23 Aprile c. n., precumu si catra aceia cari’lu ajutara in difficilea sa missiune cu informatiuni si cu correspondentie. A radu 7/19 Aprile. Uneori trece generatiune intrdga, pana se prindă disciplin’a'radeeina. Car anse besiu, 29 Aprile." Speru câ ve aflati in possesSiunea celoru coinisse. Bistriți’a 26 Aprile n. Autografe de ale lui Petru Maioru se mai. afla; dara cu catu mai multe, atatu mai bine. Pentru unti facp-simile se cere decisiunea adunarei si spese. Foi’a.vi s’a expedatu din 1 Maiu. Lipov’a, 1 Aprilie. S’au anuntiatu. — Salutare. Bai’a-de Crișiu 2 Aprile. Deocamdată tipărirea s’a sistat.u. Speru se o reincepemu cnrendu. Multiamita ferbente pentru candidele voturi. ᵣ Gherl’a .30 Martiu. Eta pe pag. 143. Des i u 5 Maiu. Tocma câ necunoscutu, neati surprinsa si obligatu mai multu. Multiamita cordiale. Odorheiulu secuiescu 9 Aprile et 13 Maiu. N’ai idea ce meritu iti câștigi cu acestea. Numai inainte cu Ddieu, se cautamu oileperdute. Blasiu, Societatea Innocentiu-CIainu 3 Maiu. Suntu numai credintiele luate dela mai-mari, consolidate prin pro- pri’a experientia. Sed per ardua itur ad astra. Ve multia- mescu. Fagarasiu 7 Prieru. Nu ne mai privesce. Cu tdte acestea voiu midiuloci. Telegrame. Sibiiu, 6 onorabile adresse. Alba lulia doue. Nasaudu optu (in 2 telegrame). Lugosiu una. .Desiu una." Primiti ve rogu, multiamit’a mea ferbente si stringere de mana romanesca. ; Sibiiu 9 luniu. Atatu mai bine. Salutare fratiesca! Editoriu si provedletoriu; Comitetulu. — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.