Acesta foia ese “'■J cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------—o-’i® w f Jfi A ■'M A Abonamentulu se S faee numai pe cate 1 anu intregu. Se abonădia la Comi- teluiu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. p Nr. 10. Brasiovu 15. Maiu 1876. Alklllll IX. Suinariu: Dela sorgintele Ternarei mari in lun’a lui Aprile 1876. (Fine) —Articlii militari. (Fine)— Documente historice "J ) ’ din 1848 et 1849. (Urmare) — Procesu verbale. — Publicarea, baniloru incursi. Dela sorgintele Ternavei mari in lun'a lui Aprile 1976. Atacurile comise asupr’a pamentului ro- ma nescu. > (Fine.) Primulu atentatu care se fece asupra territoriu- lui romanescu, urmă la 2 ani după venirea fanario- tiloru, la 1718 prein pacea dela Passarovitz. Aci Romani’a mica se Cesse Austriei, si’aceea remase in- corporata acesteia pana la 1738. — La acestu anu inse era.se reincorporă cu tiăr’a romanăsca, numai țerțitoriulu /lela. Mehadi’a sj.Oțșiov’a, preste- 39- mi»- iuri 'pătrate renume pana in. diu’a^.*dea§țadijubp»^ BCelei^, potfâÎL W ăujosțțt ci&țe£t».m» si) U ‘un’4;’^.-.la-‘c6e'a''^®W in dreptu a cede ceva dein pamentulu roinanescu. La 1768 imperatăs’a Catharin’a incependu de nou belu cu Turci’a, acăsta că se se păta assecura macara de un’a parte, pași pre la anulu 1771 in nisce .negotiatiuni secrete cu Austri’a. Resultatulu acestora negotiatiuni a fostu, că la 1774 port’a cesse de nou unu altu territoriu si mai insemnatu in posessiunea Austriei, adeca partea nor- dica a Moldovei, tienutulu Cemautiloru, alu Sucevei si alu Câmpulungului, astadi cunoscute tăte la olalta sub numele collectivu Bucovin’a, care se rupe dela trunchiulu seu stramosiescu, si se incorporădia unui stătu, care nu au avutu nici unu titlu la acelu pa- meutu. Sub. acestu-actu intielegemu alu doilea atentatu asupra pamentului romanescu. Dara că se intielegemu mai bene, cum și pre ce cale au devenita acestu actu la perfecțiune, si că se scia si națiunea romana, cura s’au nesuitu Austri’a a’si intende otarele imperiului, fia’mi permisu a de- scrie pre scurtu procedur’a aceea, care a imbogatitu poterea imperiului austriaca cu acestu territoriu ro- manescu, pentru-că numai asia vomu sei, unde păte se duca poterea celui tare, facia de acela care este pusa in stare de a nu i ti ertatu a se apera. După una copia care se afla in archivulu im- periale dein Vien’a, si care au reprodusu-e professo- rulu Leopold Neumann in opulu seu intitulata „Recueil des Traităs et Conventions conclus par l’Autriche avec Ies pui.ssances ătrangăres, depui» 1763 jusqu a nos jonrs. Tom. I. Leipzig 1855 chez. f. A. Brokhaus §. 173 internuntiulu austriacu Br. Thuggut (pre candu se află in orphanotrofiulu dein Vien’a că șpuriu portă numele mamei sale Thuniggut) a datu portei "Otomane uuu memoriu, prin care aretă , că'esțe însărcinata dein partea regimului seu, â face portei otomane unele propusetibni de amiciția mai cordiala. Pre temeliulu acelei amiciție, elu aretă nece&si- tatea si jips’a ce o are regimulu seu?,. peiltrU a eta- toiî una .comunicatiune mai nsiără^prein-părtea nor- ,dica a Moldovei,, treeăudu dein Transilvani’* catra ' Gffbti’a Șj .Lodomeri’a, pentru > Dto-, ■ vîaOi.i,MbE|j!lu-irecb&»ț»^^ -' AustriW s*4er’ⁱp**ă păstirii Totudeun’a-data ’si esprimă dorinti’â că regimulu seu vrea se ajungâ si la rectificarea confinieloru intre ambele imperii,-pentrucă acele in partea'învecinată cu Transilvani’* nu aru fi destula de precise¹). De una data ca predarea memorialului mai susu amintita, interaqntiulu austriaca se grăbi a face cu- noscuta , că du este însărcinata a negotia asupra propusetiuniloru sale, pentru că acele se baSădiâ pre un’a cointielegere reciproca, care esiste intre âmbie staturi, si care va contribui fărte multulainteme- liarea unei, amiciție durabile. - Austri’a sciendu prea bene că Turci’a este-strim- torata cu bellulu inceputu dein partea Bnssiei, se grăbi a o imbeta de capu cu promissiuni de amiciția, singura numai, că pre o cale usiăra se păta ocupa territoriulu romanescu, pre care’si puse ochii. Pre temeliulu acestora inbetaturi de capu,. Tur- ci’a uitandu de stipulatiunile contractului dein 1513 inchiaiatu intre sultanulu. Selim și Bogdanu princi- pele Moldovei, si care contracta in punctulu aiu 5-a stabilesce că Moldov’a ’si va păstră territoriulu seu intactu (intactes et dans toute leur intăgrită), esmitte dein partea sa pre Achmed Effendi si pre Ismail Raif Effendi, că comissari, si aceștia convenindu cu *) De aci inca se vede, ce idea falsa avea pre atunci Au- stri’a, in privinti’a estinderei imperiului otomana, ea tienea Moldov’a că o parte integranta a Turciei. 19 110 — nternuntiulu austriacu Thugut, după una scurta dis- ensiune, acești comissari s’au involitu asupra urtna- tdrieloru patru puncte, care for media contractulu de- spre predarea Bucovinei in posessiunea Austriei, si anume: Art. I. Avendu in vedere propusetiunile amica-, bili ce ni le face Maiestatea sa c. r. si apostolica, si care se referescu lă un’a comunicatiune mai usidra intre Transilvani’a si provinciile Galiti’a si Lodome- ri’a, care acte sunt reclamate de catra regele si re- public’a polona; avendu in vedere amiciti’a cea nes- cirbata si alipirea de vecini buni, port’a otomana; cede imperiului austriacu districtulu acela, câre de un’a parte se afla intre Dnistru, confiniele Pocutiei, Ungari’a si Transilvani’a, era de alta parte se mar- ginesce cu acelu confiniu, care se va areta si statori mai in josu asia, cătu tier’a care este cuprinsa, intre aceste margini, se remana pentru toti tempii intru folosi nti’a si proprietatea imperiului austriacu. Spre acestu scopu atatu Mâjestatea sa c. r. si apostolica, catu si inalt’a pdrta otomana ’si vâ de- semna si esmitte comissarii sei, carii voru avea dș a demarca lini’a despartitdre intreambele imperii, si carii intr’unu modu chiaru si precisu, voru avea de a tiermuri marginile ambeloru staturi, se incdpa li- ni’a demarcatdre deia confiniulu Transilvaniei, si aceea trecundu după chart’a ce o a propusu inter- nuntiulu austriacu, «si a fostu acceptata si'dein par- tea inaltei pdrte ottoînane, ^dreptu cătra. Ho ținu, pre temeliulu acelei învoieli, se voru estrada de pre map’a numita doue copii legalisate, dein care un’a va re- manăin raan’a comissariloru austriaci, 4ra ceealalta se va admanua comissariloru turceșci. Aceștia rectificandu mai intaiu confiniulu de ca- tra Transilvani’a, voru porni deia punctulu estremu alu aceleia, deia pîrâulu Tejna imputîta, si apoi in- togminduse după charta, voru cuprende comunele Candreni, Stupicani,. Capulu-Codreni, Suceav’a, Sire- tulu si Cernovitia, trecendu Prutulu la Cernauca, unu satu care se tiene de districtulu Cernautiloru, si care ’lu voru cuprende in lâint'rulu confiniului imperiale, voru ajunge pana la territoriulu Hotinului; aci voru cauta positiuni de acelea, care se fia, acomodate pen- tru asiediarea confiniului despărțitorii!, fora inse de a trece orecum preste marginile tieriloru ce se co- tescu acilea, pentru că este intentiunea ambeloru parti contrahente a evita ori si ce diferintia si certe eventuali, ce potu proveni dein caus’a neprecisiunei si a du- bietatei; de aceea dara se voru ingrigi, că punctulu confimariu se fia ăsiediatu in modulu celu nțai bunu si precisu. ■ Ce se atinge de marginea acelui districtu, care se intende pana in Dnistru, si anume, deia punctulu, unde territoriulu Hotinului ajunge cerculu Cernauti- loru, in asta privintia s’a decisu, prein reciproca coin- tielegere, că inalt’a porta otomana — că si pana aci — se remana in posessiunea terrîtoriului ce se tiene de fortarăti’a Hotinului, ddca comissarii ambe- loru parti voru afla, afara de acelu territoriu, pana in Dnistru un’a medicina anumita, care va fi accep- tata de catra ofneiarii austriaci.*) Art. II. Nu va fi permisu regimului imperiale, de a edifica vreo fortardtia pre lini’a teritoriului oe i s’a transpusu. Art. III. .După ce locuitorii moldoveni si dein tidr’a romandsca, dein tempu in tempu au ocupatu dein teritoriulu Transilvaniei in diverse parti si la diverse puncte mai muitu teritoriu, care mai înainte se tienea de Transilvani’a (candu??), in asta pri- vintia se statoresce, că inalt’a părta otomana se de- mande cu tdta seriositatea atatu principelui de Mol- dovi’a, catu si celui dein tidr’a romandsca, că aceia se observe metele asia, precumu suntu acele aretate si desemnate pre map’a Care o au asternutu inter- nuntiulu austriacu, si precumu suntu acele învede- rate prein vulturii (pajorele) plantati de catra curtea imperiala; asia dara numitii principi se se contendsca deia ori-ce vatamare a statoririloru presenti.**) Art. IV. După ce amestecarea posessiuniloru de pamentu, pre tiermurulu stangu alu Dunărei la lo- culu Orsiov’a vechia, vis-ă-vis de fortardti’a Orsiov’a usioru pdte produce unele tulburări intru adminis- trarea de vămi, si de carantina; după ce si dein alte consideratiuni, s’a facutu dein partea curtei imperiale propunerea, că inalt’a pdrta otomana se renuntie la acelu phtecu de pamentu, .precumu si de territoriulu care aparține aceluia, ambele parti contrahente s’au involitu, că confiniulu intre ambe staturi se remana lă acelu locu, si intru aceea stare unde ’lu au asie- diatu regimulu imperiale,' pentru aceea inse inalt’a pdrta otomana se oblega a tiend pre locuitorii dein Orsiov’a vechia in ordine. si a se adopera, că dein partea acestora se se delature ori-si ce afacere care aru conturba bunele relatiuni, precumu si intogmirile si asiediementele regimului Majestatei sale c. r. si apostolice. Acestu actu ominosu, prin care Romani’a de astadi s’au micsioratu cu trei districte dein cele mai frunwse, si s’au ruptu dein territoriulu Moldovei si alu tierei romanesci de-a lungulu otaraloru loru. preste 100 iniluri patrate, s’au subsemnatu la Gon- stantinopolea in 7 Maiu 1775 de catra br. Francisco Maria de Thugut, ministru plenipotente alu Majestatei sale c. r., si de cătra marele veziru alu portei oto- mane Yzzet-Mebemed Pasia, si prein acela s’a- data mana libera austriaciloru de a lipsi pre poporule moldovanu de mosidrele loru, pentruca cei mai multi dintre Moldoveni mai bine au preferită a remană *) Dein acestu puncta se vede, că pârt’a otomana au fostu involita câ Austria se rupă catu i ya placea dein te- ritoriulu Moldovei, pentru că ea bene sciâ că nu dă dein territoriulu seu. **) Dein acesta clauaula se cunâsce, că ori-catu era de asupriti romanii in secululu trecutu, totuși ei se încercă la diverse ocasiuni a’si reclama integritatea territoriului loru. — 111 lipsiți de avere, decătu a’si pleca capulu iu jugulu stramu*). Că se fia ocuparea si mai bine asecurata, la 12. Maiu 1776 s’au mai inchiaiatu inca unu alta con- tracta de catra poterile subsemnatăre a contractului de mai inainte, si prin acestu contracta fruntariele Bucovinei, său ale territoriului ocupata, pentru-că pre atunci numele de Bucovin’a inca nu era cunoscuta — s’au inpinsu si mai afunda in laintrulu Moldovei. Despre acăsta ne adeveresce descrierea reambularei granitieloru dela 2. Iiiliu 1776 subsemnata la Pala- mutca de catra maresialulu austriaco Br. de Borco si de catra Mehemed-Tahiz-Aga Kapttdgll Kihajasi, pentru-că vediendu Br. de Borco italiana de nascere, lacomi’a oficieriloru austriaci, că cum se nesuiă aceștia a planta parii de gr.anitia totu mai afuudu in Mol- dov’a, si observandu nauci’a turcului care nu con- tradicea de locu, ia facutu propunerea ironica: ore nu aru fi mai consulta că se tragemu linia drăpta pana la lassi (ei se află atunci pre pisculu muntelui Dragoias’a), pentru că lassii ni-aru conveni fărte bene de unu stabifimentu de arme, in contra Russiei, care si fora de aceste se va apropia de acesta loca. Na- tareula de turca inholbă ochii, si era pre aci se faca propunerea la regimulu seu, că se se involiasca si îa acăsta trafica; dara Br. de Borco ii observă namai decătu, că la asia ceva mai este tempu. Sub acăsta ocupare nsiăra si fora versare de sânge intielegemu alu treilea ataca comisa asupra integritatieî pamentului romanescu*). Alu patrulea atacu ce s’au comisu asupr’a in- tregritatei pamentului romanescu este desmembrarea Bassarabiei de catra mam’a sa străbună Moldov’a, în- deplinita la 28 Maiu 1812 prin inchiaierea pacei de- la Bucuresci. , • Acăsta tiăra mandra si frtimăsa dinpreuna cu populatiuneâ ei cea yităza se incorporă cu Rusi’a, si astadi cu anevoia o ai mai cundsce, dăca au fostu candu-va lăganulu romaniloru. 64 de ani au fostu de ajunsa că se fia rusificata; betranii carii voru mai fi trăind u sub jugulu moscovitiloru, sein că’si. voru mai aduce aminte de marirea romaniloru de odinidra; generatiunea presenta inse este rusificata de totu.** ***⁾) *) Aici ne luamu voia a observa, câ intre multele do- cumente istorice decopiate de repausatulu Eudoxiu E. Hor- muzache din archîvulu secretu alu curții si alu statului pe la anii 1851 - 3 se afla si acelu cathalogu de nume boieresci, la carii s’au inpartitu cele doue sute de mii florini pentru câ se taca. CoIlectiUnea lui Hormuzache se tiparesce tocma acuma in Bucuresci, si speramu că in tomulu din urma se voru vedea si actele diplomatice secrete, cate au emanatu pana in dilele in care Bucovin’a trecu in poșsessiunea Au- striei. Red. Trens. **) D e c a voru esi la . lumina 161 e documentele rela- tive la luarea Bucovinei, căte se afla numai in collectiunea lui Hormuzache, lumea romanăsca va sta câ înmărmurită la lectur’a loru. Red. Trans. ***) La tradarea Basarabiei m 1812 inca au partecipatu cativa greci si romani fruntași. Documentele vorbescu. Ru- in faci’a acestora umiliri comise de catra pote- rile vecine prin conlucrarea tu roiloru, cari pentru tăte faptele loru si pentru injuriile ce'li-au data ro- manilpru, sunt responsabili, si prin care fapte Ro- mani’a de astadi este lipsita de un’a populatiune ro- mana preste 2,000.000 de suflete si de unu teritoriu atatu de mare si bogata, fora voli’a mea imi vene întrebarea, <5re mai este lipsa, mai este dreptate că Romani’a se respunda părtei otomane unu tributu atatu de colosale precumu ’lu respunde? <5re nu aru fi tempulu chiaru acuma, candu Turci’a. este strim- torata de catra populatianea serba pentru crudimile comise asupra’i, că romanii se dechiare Europei, că nu mai respundu. turcului nici unu tributu, că-ci li au vendutu tiăr’a; cine voliesce că se’lu aiba, vina si se ’lu ieă; romanii i voru primf la tiermurile Dunărei intocma că Mihaiu vităzulu .pre strămoșii loru pre campi’a dela Călugăreai. Că se dechiare acăsta turcului, cine este mai competente că Domnitoriulu actuale alii României? Dorimu. că se vedemu respunsulu după cumu ’lu si așteptamu cata mai in graba. Aru mai fi lipsa si de alte ilustratiuni si de alte deductiuni, dara pentru acăsta ocasiune pru- denti’a ne impune tăcere. B. M. D. Basiot’a. z * Articlii militari. (Fine). Studiu asupra apararii staturiloru. Numerăse si voluminăse scrieri esista asupra diferiteloru sisteme de fortificație; cu t<5te acestea principiile pe . care aru trebui se fia basata aparar&a staturiloru in generalii, srintn inca in intunerecu. Vomu ceîceta dar opiniile emise de maț. multi scriitori militari asupra intrebnintiarii forteretielbru in aparUrea staturiloru si vomu cauta a deduce fre- care principii generale. Generalulu Rogniat dice: „Credu că fortaretiele au o asia mare influenția asupra stabilitatii iinperi- ildru, in cata cugeta că unu bunuz sistema de res- belu nu păte fi basata decătu pe cetati. Critica inse dispositi’a loru actuala si metodulu de a le grămădi, după intemplare pe estrem’a frontiera, unde numerulu loru celu mare devine o sarcina prin catatimea tru- peloru ce absdrbe pentru paz’a loru, pe candu in in- terioru nu se afla nici una, astu-feliu, in catu armat’a defensiva, silita cate odata ,prin perderi însemnate a parași liniile frontiere, si respinsa in interioru prin- si’a nu așteptase vreunu castigu in acelu anu, ci fusese .buna bucurosa a inchiaie iute pacea cu turcii, câ se păta alerga contra lui Napoleonu. Basarabi’a inca fu cumperata cu bani; dela turci si dela moldoveni; Istori’a trebue se fia inpartiala câ mdrtea; nimeni se nu scape de judecat’a ei drepta, do-'f cumentata, precumu nu scapa nimeni de mdrte. Red. ' 19* — 112 — tr’unu concurau de circumstantie nenorocite, se ga- sesce despărțită de fortaretiele sale, si constrinsa a sustienea resbelu, fara depouri, fara arsenaluri, fara magasii si fara spitaluri. Arme, muniții, chesdne, punturi de radiemu, tdte ’i lipsescu in propri'a sa tidra; si lipsita de depouri sf de adapostulu protectoru alu cetatiloru, se afla in neputintia a se reorganisa si a’si redobândi curagiulu; astu-feliu se intemplă lui Napo- leonu la 1814 perderea bătăliei dela Briene, impedi- candu’lu de a ajunge la fortaretiele dein Loren’a, teatru resbelului se stabili in câmpiile Campaniei de- parte de ori-ce fortardtia, si numerdsele cetati cu care Franci’a este incongiurata, jucara unu rolu nein- semnatoriu. La ce’i buna acea mulțime de cetâtiui, cu care ne silimu a inchide frontierele ndstre, ddca cbldnele inamice potu se treea pe alaturi? Candu micsiorimea si situati’a loru departata de ori ce pb- sitie buna pentru o armata le făcu incapabile de a servi.de depouri si de puncta de radiemu- fortieloru active, numerulu loru celu mare pbte deveni o sar- cina pentru unu generalu, slabindu’i armat’a prin ca- tatimea trupeloru ce consuma pentru pastrarea loru. Ddca, prin cugetare si esperientia, generalii voru perveni a se convinge, că statele nu se potu forma, organisa, si afla in sigurantia si stabilitate, decătu radie- mandu-se pe cetati, atunci isi voru forma o idea e- sacta de resbelu defensivu si totulu va fi in ordine. Unii voru renuntia la ide’a nebuna de a voi se o- prdsca pe cotropitoriu numai printr’unu lantiu de for- taretie, si ceilalți voru parași idea mai nebuna inca, de a incredintia salutfea statului unm instrumenta asia de fragilii, precumu este o armata fara depouri si fara punturi de radiemu, ce se risipesce la antai’a batalia perduta, fara a se potea reorganisa. Rolulu cetatiloru fiindu bine determinata, va fi lesne de pre- vediutu punturile in care vicisitudinile resbelului potu se le faca folositdre, si se voru dispune in conse- centia. In locu- de a le grămădi tdte pe frontiera, se Voru rădică in tdte provinciile presupuse a deveni teatrulu resbelului, si pana in centruiu statului ele voru fi mari si spatidse. in raporta cu trebuintiele arma- teloru actuale, si se voru pregăti sub tunula loru adă- posturi protecțdre pentru armatele defensive. lilta cuprinderea unui memoriu asupra apararei Germaniei adresata corpului germanicu la 1. Octom- vre 1814: „Strategi’a nu mai dictddia regalele pen- tru dispunerea fortaretieloru Germaniei. Armat’a mo- bila decide singura de sdrtea natiuniloru. Fortificati’a nu pdte avea alta scopu, decătu a concurge la succesele sale: prin urmare teatrulu pre- supusa alu resbelului va fi munitu din inainte de unu centru de actie, de unde miculu corpu de armata se pdta neastempera si contraria operațiile unei armate inamice; se intindia mana armatei mobile de aparare, se sustie acea armata la casu de învingere, spre a se potea reface; in fine se serve in tempu de pace de stabilimentu militariu naționala, unde se se .cultive stiintiele resbelului. Eta cumu se esprima aCelu memoriu asupra for- taretiei Germaniei: „Fortareti'a defensiva nu este nea- părata se fia stabilita pe frontiera; va potea fi chiaru in centru. Nu va primi sigurantia si forti’a sa nici dela localitate nici de la inundări, nici dela stanei, obstacole care adesea suntu caus’a ca o garnisona sei pdta fi inclusa de cateva batalidne, si că nu pbte fi de nici» o utilitate armatei mobile. Ddca astu felin cuuta se fia caracterulu fortaretiei, ea nu va fi altu decătu unu campu retransiatu permanenta, depusu astu-feliu, ca' unu mica corpu de armata asiediatu se nu aiba a se teme.de anu inamica superioru, si ca in ori ce inomentu se’lu pdta ataca. Este esclusa din coprinderea sa totu ce nu are raporta cu armat’a: prin urmare militarialu este singura locaitoriu si mu- nițiile de resbelu tdta avuti’a. Considerațiile militare aratate ceru ca dispunerea fortaretiei se fia astu-feliu, ca garnisdn’a sdu armat’a ce se va afla intr’ensa, se’si aiba mișcările libere in tdte direcțiile circonferentiei si pana in distantiele cele mai mari putintidse; ca astu-felu convoiurile, ajutoarele, spionii se pdta sosi din tdte părțile, si ca in fia-care punctu alu circom- ferentiei inamiculu -se pdta fi surprinsu. „Prin urmare cetatea nu împrumuta forti’a si sigurantia sa, stancildiu, riuriloru, locuriloru sdu strim- toriloru; ea va fi din contra, departe de ori-ce ob- stacoln ce inamiculu aru potea ocupa, prin care se impedece întinderea radiei sale de acțiune. Campi’a cea mai intensa va fi mai convenabila pentru alegerea terenului fortaretiei.¹¹ Generalulu St. Suzane, intr’unu memoria publi- cata la Paris la 1814 dice: cu catu poterile fortificate si ocupate de gârnisdne pe frontier’a unui stătu co- tropita voru fi mai numerdse, cu atatu voru fi mâi slabe midiuldcele pentru armat’a defensiva, si prin armare cu atatu mai multu probabilitatea de succesu va fi mai mare pentru armata agressiva. Dn. Coumault,. intr’o opera asupra apararei Fran- ciei se esprima astudeliur Nu trebue se ne facemu ilusii asupra avantagieloru cetatiloru, nu trebue se Ie atribuimu ceea ce hu au. Trebue se apretiuimu • bine rolulu ce ele canta se jdee in apararea staturiloru; că-ci de va fi reu intielesu, aru produce mari inconveniente. Cetatile potu in dre care circumstantie particularie se intârdie mersulu inamicului, dara nu’lu oprescu. Cu tdte a- cestea esistenti’a armafeloru este prea precaria si fortun’a bataliiloru prea capritidsa, pentru ca se di- cemu că cetatile nu trebuescu. Urmeadia din aceste cugetări, că unu stătu nu pdte fi aperatu, decătu prin acti’a combinata a armateloru si cetatiloru/¹ „Ceea ce este decișivu la resbelu dice Pachons, este de a nu* imprascia fortiele. O positia nu trebue dara se fia fortificata pentru o simpla garnisona sdu pentru o divisie isolata; dara pentru armata intrdga; dara nu pentru armata impresurata, ci pentru armata libera de a esi si intra, de a, refusa si a primi bă- tăii’ a“ si mai adaoga: „positi’a cea mai defensiva nu — 113 — este cea mai inaccesibila; este cea mai amenintiatdre. Positi’a ndstra va fi dara mai multn deschisa decatu inchisaj, ea va-favora pretutindeni mișcările trupeloru ndstre, si va presenta nnu campu de ba- talia, unde voru fi in totu loculu spriginite, fara a fi restrinse. Eta camu se esprima unu anonimu asupra ape- rarei staturiloru: „Spre a face resbelu defensiva cu succesu, nu e destula a avea trupe bune, dara tre- bue ca oficerii se scia inainte de tdte, că o pOsitîe defensiva spre a fi buna, trebue se satisfaca princi- piile strategiei si cererile politicei; ca in positiile for- tificate retransimentele se fia rădicate după trebuinti’a trupeloru, dra nu trupa aplicata după dispunerea u- vragieloru, după cumu se obicinuesce mai in tdte statele Europei; că positiile si posturile curata defen- sive suntu mai totu deaun’a vitidse; că ci numai in mobilitatea masseloru reside principalulu elementu de forti’a alu tuturora armateloru; că prin urmare ape- rarea staturiloru cauta se fia basata numai pe intre- buihtiarea masseloru mobile, pivotandu pe mari po- silii strategice situate astu-feliu, ca tdte aceste masse se pdta fi concentrate pe unu același punctu alu esi- chieului*) defensiva, spre a produce o potere comuna.⁴¹ Archiducele Carolu in principiile sale de stra- tegia condamna apbrarea basata pe unu întregu cor- donu de fortaretie ridicate pe frontierele unui stătu. „Aperarea passiva a acestui sistemu, dice elu, paralisă aperarea activa: numerdsele garnisdne ne punu iti neputintia de a forma o armata capabila de a resista inamicului. Candu o armata se afla nevoita- de a suspende momentanu cursulli operatiilofu.sale, cauta se se asiedie pe puncturi strategice; si mai cu pre- ferentia pe pubcturile care decidu de sdrt’a statului. Capital’a, vatr’a politica, centrulu-poterei statului, inim’a, sufletulu monarehiei care comunica vidti’a si imprima activitatea la tdta națiunea, trebue mai cu osebire se atraga bagarea de sdma a generalului: catra acestu punctu isi va indrepta retragerea si va concentra midiuldcele sale de a tiend pana la cea din urma estremitate. Aru trebui ca fia-care stătu se aiba o cetate caie se fia că o chiaie, care se asigure in- dependenti’a, si fara posesia careia inamiculu se nu pdta face decatu invasii precarie, si se nu causeze statului decatu rele lesne de reparata. Din opiniunile emise de deosebiti auctori ce ci- taramu potemu conchide: Că aperarea'activa este cea mai buna; că operațiunile active necesitddia for- taretie cu o mare desvoltare, că capital’a vatr’a po- terei naționale, scopulu tuturora otaririloru se fia asemenea vatr’a apararei generale, unde se se afle concentrate principalele resurse militare ale statului. II. Amu vediutu opiniunile emise de generalii cei mai însemnați, asupra aperarei staturiloru si principiile *) Tabl’a, scândura de sîacbu, territoriulu pe care este se se faca batali’a. Red. ce se deducu din tr’ensele; se cautamu acuma, cumu s’aru potea aplica acele principii la unu stătu micu. In organisarea aperarei staturiloru mici, suntu consideratii politice si militare, de care trebue se tie- nemd socotdla; aceste consideratii unu capitanu bel- gianu le specifica in modalu urmatorin: 1. Resbelulu rumpendu tdte conventiunile, na trebue a se increde prea multa in angagiamentele tractațeloru, nici in promissiunile veeiniloru. 2. Ajutdriele străinului sunta totadduna mai pu- cinu eficace, si sosescu mai tardiu decatu ne place a crede. 3. Dispositivulu de aperare ala staturiloru mici cauta se fia combinatu cu indoitulu scopu ala unei împotriviri isolate, si ala unei aperari combinate cu aliatii ce ’i-aru veni in ajutoriu. 4. Neutralitatea garantata unei tieri prin trac- tate, departe de a o scuti se tia o potere militară, o silesce că se ■ aiba poteri preventive cu atatu mai tare constituite, cu cătu aliantieie politice si preala- bile ii suntu oprite. 5. Acăsta potere preventiva cauta se fia dispusa astufeliu, ca intr’o conflagrațiune se acdpere centrala politica ăla statului, si se permită gubernului .a lua o atitudine ecspectanta, chiaru candu' teritoriala seu aru fi calcatu de beligeranti. 6. După esemplulu marelui Eredericu, nu trebue a se indoi nici odata de importanti’a, poterea si vii- toriulu statului. 7. Nu trebue a perde din vedere, că o armata de invăsiune este la numeru prea slaba in_ raporta cu populati’a chiaru a unui stătu micii.; si că unu stătu posede tptuddana midiuldce eficace de resistentia, candu va avea voi.ntia tare de a se apera. 8. Succesșle dobândite de armatele de'ihvasiune, suntu in generalu resultatulu unoru atacuri făcute cu poteri concentrate la tempu; ăra nici decumualu superio- rității trupeloru cotropitdre asupra armatei defensive. 9. In statele cele mici, forțaretiele frontiere fiindu totudăuna situate înaintea frontului de operatii, acolo unde aru trebui asiediate a vânt posturile, era nu ma- rile de.poufi, acele fortaretie suntu in generala mai pernicidse decatu folositdre. 10. In fine că agresorulu reunindu tdte poterile sale spre a ataca, trebue cu atatu mai multu ca apa- ratorulu se concentre pe ale sale spre a se apera. Prin urmare intr’unu stata unde mi este decatu o armata, spre a nu fi silita a se imparti in momentu candu aru avea mai mare trebuintia de a fi con- centrata, nu trebue se esiste decatu o singura for- tareatia de o mare desvoltare. Același capitanu dice, că o fortareatia spre a satisface la marele principia alu resbelului si la con- siderațiile ce preceda, cauta se implinăsca condițiile urmatdre: Se acopere axea (osi’a) principala a. diferiteloru căli ferate si telegrafe. Se adapostdsca scaunulu gubemului contra ata- — 114 — curiloru metodice sdu prin surprindere: se ocupe cen- trulu tierei spre a conserva avantagiolu mobilității, si a radiei sale de acțiune cea mai mare intendere po- teutidsa. In fine se permită guvernului, ca adunandu acolo tdte poterile sale, se pdta păstră in casu de conflagrație, o atitudine ecspectanta spre a congiura pe catu se va potea influinti’a fapteloru împlinite, atunci chiaru candu territoriulu seu aru fi cotropita de beligeranti. In generala, punctulu unui stătu micu care res- punde mai multa la tdte aceste condiții, este loculu resiedentiei gubernului. In giurulu capitalei dara ani trebui se se ri- dice unu poligona centricu de aperare, care se con- siste intr’o linia continua, a cărei radia se fia de 2 sdu 3000. metre, învelita de o centura de o duzena de forturi, ridicate pe punctările cele m^i conveha- bile, asiediate la o depărtare de diumetate lega in in giurulu cetatiei. Cu unu asemenea dispositivu de aperare, se esă- minamu cu generalulu Rogniat, cumu s’aru potea petrece lucrurile, presupuindu că aperatoriulu aru avea unu efectiva de resbelu de 80,000 dmeni , și că aru fi atacatu de o armata de 200 mii, care pdte fi cea mai numerdsa ce pdte cotropi unu stătu. Ddca arsenal urile si depourile se afla reunite la punctulu centralu, prin Sgiutoriulu telegrafului si alu vaporului in cate-va dile, unu stătu micu isi va avea efectivula de resbelu sub arme; si ddca după cumu amu admisu, acesta efectivu aru fi de 80 mii de d- meni, si de amu scadea 20,000 oare.se padidsca po- siti’a, aru remanea 60 mii ca se intre in campania. Se sapunemiu acumu că avant- posturile apera- tqrnlui suntu respinse spre capitala. Pe mesur’a ce ele voru retrograda, vora strica telegrafele si calile ferate, si voru aduce materialulu la vatr’a de aperare, unde tdte poterile, vii ale natiunei voru veni se se. coucentre. Ddca atunci armat’a defensiva s’aru multiami a lua o atitudine espectânte, ce aru face inamiculu? Ataca-va elu positi’a? Dara Vauban insusi recundsce, că o armat’a de 200 mii dmeni n’aru cutedia se intreprindia unu asediu in regula înaintea unei asemenea cetati. Intr’adeveru, cumu .se atace cineva o positiune, alu carii cordonu de investire aru fi de mai multu de 12 lege, si din care s’aru potea arunca intr’o sin- gura tnassa o armata mobila de 60 mii dmeni, care aru avea pentru densa initiâtiv’a atacului. Ddca. in locu de a concentra aperarea intr’o po- sitie in care armata aru avea mișcările libere in tdte direcțiunile, amu preferi unu punctu incbngiuratu pe o mare parte a perimetrului sdu de obstacole natu- rale, positi’a aru fi cu atatu mai vitidsa, cu catu partea libera de obstacole aru fi mai restrinsa. In- tr’adeveru, supunendu de esemplu, că frontulu de a- perare aru fi redusu la o lega, cele doue estremitati ale sale fiindu redîmate pe obstacole nestrabute, a- gressorulu ridicandu paralelu ca aceste fronturi cateva lucrări de campania, aru potea cu o armata de 25 mii dmeni se bloncedie armat’a aperatorului chiaru de aru fi de 100 mii dmeni; pe candu ddca frontulu de operație alu aperatorului s’aru intende după camu amu supasu pe unu cercu de 12 lege, agresoi-ala ca o armata de 200 mii dmeni ne-avendu a oppune po- sitiei, decatu 3000 dmeni de ehilometru curentu alu acestui frontu, aperatoriulu asiediatu in centrulu cer- cului cu o armata mobila de 60 mii dmeni, aru avea pentru densulu avantagiulu mobilității si aru potea operandu pe radie, se previe cu massele sale frac- țiile despărțite ale agresorului si se le combata cu diece contra la uriulu. Investi-va elu positi’a ? Dara după cumu amu disu, nimica nu este mai periculosu decătu â voi se , incongiuramu o armata redimata pe bas’a sa, si capabilă de a se lupta in campu; și acestu pericolu aru fi cu atatu mai mare pentru agresori, cu catu armat’a de aperare asiediata in centrulu cordonului de investire aru potea, după cumu facti Radetzki sub Veron’a la 1848, se se_a- runce pe unti puncta sda pe altuia alu cordonului cu fortie de o superioritate numerica spaimentatdre. încerca-va se ia positi’a printr’unu atacu iute? Aru avea se strabata o zona de iocu de aprdpe 4000 metre de adencime si aperatoriulu aru potea se arunce pe flancuri tdte massele sale mobile. Este dara mai multu decatu probabilu, că agresorulu aru plati scumpa o întreprindere asia de cutediatdre. Cu ce scopu? Gubernulu, armat’a, depourile, arșenalurile, tdte fiindu coprinse in capitala, acdsta positie aru fi chiaru objectivulu resbelului. Si apoi a pivota în giurulu unei positii ocupate de o ar- mata mobila care pdte esi dispusa pentru lupta, este operație din cele mai periculdse. Acdsta ope- rație n’aru potea avea altu scopu, decatu a combate si a isola unu vecina ce vine in ajutorulu statului micu; si in acestu casu rolulu armatei agresive nu aru fi din cele mai frumdse; debordată la o estre- mitate a frontului, sdu si despartîta de bas’a sa de armata operatdre, care aru avea pe a sa bine garan- tata, armat’a ocolitdre s’aru afla intr’o positie desa- vantagidsa spre a ataca in frunte armat’a aucsiliara. In fine, cu unu asemenea dispositivu, agresorulu potd-va elu desorganisa poterile militare si institu- tiunile politice ale unui stătu micu dopa o intelnire nefericita in campu, după cumu facă Napoleonu in Prussi’a a dpu’a di după batali’a dela lena? Nu o credemu. Că-ci capital’a coprindiendu tdte elementele de resistentia ale statului, aru fi destula ca apera- toriulu se scia a concentra resturile armatei sale sub acdsta capitala, ca se dea gubernalui midiuloculu de a prelungi lupt’a, a reorganisa poterile sale militare, si a relua in curendu o atitudine amenintiatdre. Este evidenta, o armata namerdsa n’aru potea nici asedia, nici investi, nici lua o asemenea positie; si acdsta armata spre a se opune la sosirea aliatiloru — 115 — statului nucu, aru trebui se se espue la cele mai mari perderi, pe candu armat’a defensiva n’ar avea a se teme de nimicu. Se esaminamu acuma, cumu s’aru petrece lu- crurile, ddca intr’o conflagrație generala, beligerantii aru intra prin tdte frontierele spre a’si termina dife- rintiele pe territoriulu statului micu, si in prejudiciulu seu, după cumu s’a intemplatu in mai multe resbele. In o asemenea circumstantia, gubernulu statului micu, luanda o atitudine espectanta, asiediatu intr’o positie tare,-in centrulu teatrului de resbelu, si dis- puindu de o armata mobila de 80 mii dmeni, aru potea, aruncandu armat’a sa la timpu in balantia, se atraga victori’a in partea in care se va pronunția, si se decidă astu-feliu pacea sdu resbelulu. Dispositivulu propusa pentru statele mici aru avea si avântagiulu de a nu produce temeri nici unuia din poterile cele mari; ridicatu catra centrulu territo- riului, elu nu va causa nici gelosia nici pretestu de nemultiamire; aru fi preventivii pentru toti, fara a fi agresivu pentru pimeni. Nimicu nu asigura mai multu unitatea naționala a unui popuiu, decătu o capitala preponderanta, a- vuta, potiute si asiediata in centrulu tierei, „Totu este contagiosu in lume, dice generala Lamorque, avuti’a produce avuția, precumu miseria produce miseria. Ga- ' pital’a dara se . ia cea mai mare intendere putin- tidsa, astu-feliu, ca acdsta metropola, a sciintieloru si a arteloru, vatr’a inteligenta â statului, se devie asemenea vatr’a poterei sale.“ A. Anghelescu, capitanu de artilleria. Documente historice din 1848 ei 1849. (Urmare). 56. Dela Comitetulu' Natiunei Romane. Catra Domnulu V.-Prefectu Stephanu Moldo van. De catra acestu Comitetn ti-s’a u impartasîtu 3 prochiamâtiuni ddto 30 Nov. că se înceteze tdte ex- zcesele, si totuși se mai internpla, după cum vei ve- dea din aici in copia alaturat’a ordinatiune a In. G. Commando ddto 30 Nov. a. c. Nr. 6959. Asia dara eata aici tî-se trimitu inca 3 exemplare, de prochia- matiuni cu acelu adaosu, că se le publici in poporu si se pui tdta silinti’a, că se inceteze tdte excesele si se se pazdsca ordinea legale si pacea publica. Sabiiu, 10 Dec. 1848. Simeonu Barnutiu, presiedinte. Ioane Branu. 56. a) Comand’a generala observa de nou comitetului, că poporulu-comitte excesse dese si anume că maltratddia pe dmeni nearmati.*) Wie das Pacifichtions-Comitd aus der in der Anlage mitfolgenden, von dem Milităr-Stadtcommando zu Scbăssburg anher vorgelegten Anzeige des Ober- lieuțehants Abel, Commandanten des. Landsturmes zu Heresztia vom 14. v.,M. ersehen wird, lassen sich die kleineren herumziehenden Abtheilungen des ro- manischen Landsturmes, ungeachtet der von Sr. Ex- ) cellenz dem Commandirenden Herrn Generalen Frei- herrh von Puchner uuterm 26. October d. J. erlas- senen Proclamation. unter Audrohung . der Brandle- gung, noch immer Erpressungen, Requisitionen ■ und Misshandlungen an schutzlosen und verftihrten in der Ârt zu Schulden kommen, dass dadurch die Be- volkerung sur Verzweiflung gebracht, von derselben die gefăhrlicbsten Folgen zu befiirchteh stehen. Dem Pacifications-Comitd wird dieses beklagens- werthe, des Vertrauen in die Herstellung der endli- chen Ruhe und Ordnung, den wesentlichen Zweck des aligemeinen Strebens so sehr hemmende, ver- werfliche, ziigellose Verfahren mit der erneuerten Auffdrderung bekannt gegeben, durch die unterste- henden Organe dieser masslosen, in ihren Folgen ebenso hasslichen, als ștrafwiirdigen Willkiihr durch . alle im Bereiche des Gesetzes zii Gebote stehenden Mittel in Schranken zu setzen, somit diestalls dasje- nige zu verfUgfen, was diesen unerlăsslichen Zweck zu fOrdern geeignet ist. -Hermannstadt, am 30. November 1848. Im Namen des Commandirenden Herrn Generals ’ Pfersmann mp., < F. M. L. 56. b) npOKiem’biiBne. Ks t6tc Ki.aih dar o npoRienuuiBiie ^n 26. Okt. a. k. cnpe ^kmnedeKapea nscTÎipijop icjop $ipi> de 4>o- joc iui a TBTBpop Biojengejop, iui KpBzimuop, ie ce — dipî, mi we-f’Bipi, de np-tdapea ebiibw CTptin kb cbiniiie mi 4>bpi> de fo^oc, upeKBin mi de rpejeje mairpiTipi mi oniopspi aae snop nepcoane kb totbj neBinoBare. iind Boinya mea nea xoTipsTE a nane c^apmiT odan .ia Tdre «faiiTeje afecte $UpTe CTpiKiTdpe, mi Bpedniie de nedeanct, de Kape ce ^infiopdzi mi cim- Ijipea omendcKi jpn ue.i mai mape rpad 4 mi npin Kape *) Nu trebue se negamu, că excesse s’au commissu si din partea romaniloru conduși adesea de vechi’a ura si res- bunare; dara adunandu t6te excessele romaniloru intr’o suma, acelea abia aru face */₁₀ din ale unguro-secuiloru. Noi le- amu yediutu cu ochii nostrii, le-amu înregistrata cu pen’a ndstra pe unele câ si pe altele, 5% luni de dile din 184%. Red. Trans. — 116 — ce adsne jp.n npimeatdie ini pncsiui inTepec84 Kascei n.d- CTpe ne4ei dipenre: af4ai» de TpeBBinjji, .pn apma npo- Kiemmianei meje esc jpncemnaTe, ne 4inn nosi, uri Cepidci doîKani a opdina, ini a nopsnni: a) . M. X mj^IJenepapiB-KomandanTe. 56. c) KlTpi KomiTeTBJ de nani f iKinisne a 4 Pomanijop. n.i®ncopije ne4e nisjTe, Kape mi c’as fiKBT deja eniipea npoKieiui'iisnei meje din 26. a 4. k. ^inKone jpp KonTpa puiipi.iop, i-efaipi.iop, nscTiipuop ne4op fipi de fo.ioc, mi a a4Top fanTe Kpannene, mi-a» daT OKacisne a TptmiȚe «pmăTdpea npomeminiane, Kape .podari. Tpe- B»e nsE.iiKarb npeTBiindenea. Ajuennmd Ka ci ce jpmn4ineacm, mi ci ce sp- meze kb nea mai mape cRamnuaie tOTe ne4e ne ce kb- npind .pn anăcn npoKiemi'iisne. mi afjais .pnm cîjît a bi apua TpeBBinjja nea mape mi ne anipart, ka di- fepirejop decmpjjeminTe aae CKSJipei penepajte ci na ce dea a-ijji KondsmTopi, fipi nsmai de aneia, Kapii cxnT dmeni dpenjji, de omenie, mi .pnKpezajji, anoi Ka jpn fieKape RomaniraTe, Kape n’ap aBea pnKi nini a- K8m KondaKiTopi de anețgia, ci ce ajiean mi ci ce nsmeacKi .podan »ns4, că» mai ms-ijji BipBajji .pnRpe- zbjjî mi de omenie, Kapii a» jpnKpedepea memspijop ko- msniTijjii, mi Kapii mai deoceniT ce .pncipiineazi c»bt rpea picnsndepe a .pmnedeKa i6-re fameje "le^e Kpxn- qene. DpenTaneea adminierparâpele npoBicopie aje ofi- jjio.iaTe.iop mi diCTpiKTeaop KomiTeTsasi de nanifimuisne aj najjisnei pomane, anoi Komandanjjii Jenisni-iop ce ■pndaropecK, mi 4i ce nopKniejge, a fi k» decTimi jsape aminTe cnpe anăcra. Dam totbiuI .pn »pmi n» c’ap n»Tea onpi nNÎ de- KBm .pnTp’sn jjin»T, a» ^nTp’aJTBi Rpamienitie nomeniie jpn npoKiemiin- n.iape Ka anăcTa TpeBBe a ce fane apuape moriBaTi KiTpi npecidi»4 Komandei țjenepaae din Cisiiis. CifiiiB, 30. NoemBpie 1848. it. n»xnep m. n, 0. 31. J. KomÎTeTBj fane KsnocKBTi a«iăcti nopsnm a .pn. nenepapis-Komando, TBTBpop npefeKjji-iop mi Bine-npe- feKjiuop, TpiBBniJop mi Bise-TpiBsniJOp, nenT»pioniJop mi Bine-«ienT8pioni4op, deKBpionijop mi Biie-deKBpioni- jop, npeKsm mi deperiTopiiop «riBiJi, atsdeijijop mi wb- pajjliop, Ka ci .pnrpiîKăcKi k» t6ti nsiepea mi asKTO— piTarea jop nenip» usnepea ei .pn a»Kpape mi nenTps nizipea CTpaacniKi a nejop Konpince pmpsnca, jpnda- Topindsi cbbt nea mai rpea pecnsndepe napie a jpnmjja mi a noBiysi ne omeni Ka ci n» ce asaTi .pnTp» ni- miKa de.ia Kajea .ierni, napie a nedenci ne iei ne ce Bop asaTe, mi a panopia 4a KomiieT» decnpe Tdre ne- 4eni8ipi4e Kape Bop pndpizni a4e fane uei neacK84ii- Topi, Ka mi KomiTeT»4 ci’iiii ndn fane nani8pi4e ca4e 4a .pn. nenepapiB-Komando. — npeojjii pomani .pnm canr nofTijjî a pnmija ne nonop» mi a4 noBijjsi cnpe K84ea 4epii, mi 4a .pnTamn4ape de neacK84Tape a ce ani K8 deperiTopii niBui mi mi4irapl, cnpe a .pnfpana ne Ki4KiTopii de 4eție. — ^\n țienepe, tot nonop84 po- mană ecTe nofriT npin r4ac84 penpecenTanHÎ40p cii a nizi dpenTaTea omenăcm mi dsmnezeiecm jpiiTps nin- GTea ca mi a najjisnii pomane, .pnTps mipipea 4si Db- _mnezeă nejai a—tot nsTepniKB, Kape n» 4aci nenedenciTe fanre4e ne4e fipi de 4epe, -nii.jpnTps donandipea .pn- Kpedepii jpni4jjaT848i ^mnipaT», Kape as daT dpenȚBpi de o noTpiBi 4a TdTe nâjji8ni4e mi 4a Toiji dmenii ne ce af41 cbbt cnenTp»4 .pmnipijjiei ca4e, mi Kape ns Ba 4ica nenedenciTe fipi-de-4ejii4e nimenai. CiBiiB, 30/18. Okt. 1848. Cimeon Bipnag», npemiedinTe. Â. T. Jaspian»* Tim. JJinapia. Nîk. Ei4imecK8. Ioane Epană. $ 4 o p i a n 8 31 i k a ni i 8. 56. d) De4a KomiTeT»4 najjisnei pomane. ^Vna4T64 țienepapiB-Komando cbb Np. 4645 mi 4677 ne .pmnipTimejBe spmiTopia nopsnm: „De mai m84Te nipiji mi mai de mure opi c’a fiKBTB KsnocKBT npecidis.isî Komandei țienepapie, KBmm ini-K04ea jpn jjapi ce faK sne4e faure nsmai de narepe mi aesnpindee din naprea pomani4op, npin Kape n» na- — 117 — mai nponpieTaîea htxt a nepcdnejop cmrspaTe’ie, k*t ini a jptrrpepl Kopnopajjiani ce nepÎKJÎTdzi. mi ce arinție, ii mi asKTopiTaTea de. jinci ini aKTiBiiaTea deperiTopiejop KoncTiTSjjionaje nm aKBm npin nepKspi ce miKmopdzi. mi ce jpnniedeKT.. „De>iî de mi n» ce ndre Tpajje aa ^ndoiaji. npin- Minisj ensniiaT de npea-^uiajTa ca Maiecraie „decnpe acemenea dpenispi aje TBTBpop naIJionaJiT^>^iJop,',<■ jpme- meiapea .prici. a snei acemenea CTi.pi jpmnpomSTaTe jpn- Tpe nagisnî carnal npe Kaje JiegiBin. ipesse a spma, mi j|knTp’acTi> KiBTape na ecîe iepraT niii o picT8pm>Tdpe JBKpape de KanBJ ci8, as kb nsTepea a ce .^inqepKa. „De a«ii npOBOK®ndsce KOmiTeTSj de uaiif ÎKEiisne, a jpiBițja mi ^indpenTa ^nrp’aiecT ^njjejec npe nono- paj poman dinip-’acTi. KiBTape, Ka nim> ja persjapea aiecTop cupi jpmnpomBTaTe, ie ^inKi. aK8m nsmai de- km> aracii Tdre die— naceqiBiiije aje jpmnjini dinnpesm. ^ngejeyepea-KB pe- cneKTiBii npefeKiji mi rpinani pomanejjji, — ce ajudnrt deja anejami KomiTeT .]\ngjiinjjapea decnpe fi.K8Te.ie opdim>>ii8ni jinTp’acTE Kiaiape. CiBiis, 21. NoemBpie 1848. ■ -]\n nameje domnBJBi uencpapia-KomandanTC. 11 f e p c m a n, 4». M. J. mn. Deii KomireTBJ J|unni>pTT>.niind aidcn. -ținaJTi. no- pBiiKi., TOT-deodaTi. jpnii jjine de cTpinci 'daropingi, a jpndemna npe toju Kpedinuemn csnami ăi MaieCTăTei cade de najjianea pomant. i;a jsshd Ja dpdiiT'i. strape de cerni. cama ^ndaToprpe de a acKBJTa de npea-.pna.iTe.ie mi -pna-iTeje nopsnqi ks toti CKsmm.TaTe mi ft.pi. «iea mai miKi. jpmnoTpiBipe, mi anjenTxnd kb TdTi. .pnKpediri- jjapea jpnfiinjjapea kst mal jpnrpasi. a TBTspop .pmi;»- ni.TT.iji.iop f^ndaiTC deja EBniTarea npea-J|inajTBJ8i no- cTps Monapxs mi ^mnjinipea TBTBpop dpenrejop «lepepi .pnTemeiaTe npe npihiiniBJ dpenTBpiJop acemenea nenTps Tdre nondpeje, mi rn.ni. aisnii nimene ce na jpndpic- ndcKi. CBBT niii an K8B .pn nocTspue jop, de âpe-te naiea mi jiniQjea nasjiKi. na ecîe kb nariiuji. a ce ginea fi.pi. deperiTopi je- gisigi, dpi. fipi naie mi Jinijge na nsmai Banapue, ii Kiap mi Kanereje ndcTpe na ce bot arrtpa. IIpefeKgn, TpÎBBnii, qenTBpionii mi Kiap npeojjn po- manejjji ce .pndaTopecu a faue kbhockbt aiecT nepKB- japis npin fdre caiete pomanegji, mi a npiBeria, Ka a- iecTe nopanii ce ce nizdcKi. kb toti. cK8tnm.TaTea mi acKBJTapea neperi, deja Kpedinnomii csusmi. Cisiia, 16/28, Noemopie 1848. KomiTeTBJ nagisnei pomane: Cim. Bipnagia, npemiedinTe. A. Tpes. JaspianS. Tim. IJinapia. NiK. BrjimecKE. Ioane Bpana. 4>j. Mineuiis. L Hasiagu Sieica mare Seica tiiica Agribici . Frâna Cu tdte 57. Dela Comitetulu natiunei romane. Domnului v. prefectu Stefanu Moldova nu. Comitetulu au priimitu raportulu Dtale din 8. Dec., din care au vediutu nedumerirea Dtale in re- spectulu impartirei prefecturei Mediasiului; inse deo- camdată nu pdte face alta schimbare ca se nu se nasca mai mare confusiune cu prefecturele vecine. Peste totu prefectur’a Mediasiului va tiend cele siepte tribunate, in care tribunii si vice-tribunii fara escep- tiune voru atîrna dela prefectura din Mediasiu in- susi; numai cu cele 19 sate ce se tiend mai inainte de Alba-de-susu este ceva greutate, pentru-ca acestea ceru o preveghiare continua nu numai in respectulu militariu, ci si civilu-administrativu. — Deci aceste sate ad in teri m voru remand subt preveghiarea lui Eliseiu Armatu, care si-au pusu si pana acumu tdta ostendla ca sa le aduca la ordinea cea buna. Si prin urmare cele trei tribunate diutaiu relative spre Mediasiu voru remand mance ad i n terim, asia: II. III. Mardesiu Almasiu sas. Siaiâ Nimisiu Vorumloch Kechisdorf Capusiu Ighisdorfu sas. acestea Dta poți se numesci peste ele trei tribuni si vice-tribuni. — tui'Auxentiu jun. se va da de soire ea asculte de prefectura Mediasiului, ca-ci a Blasiului e mare destulu, si apoi e si prd de- parte. — Peste cele trei- tribunate din scaunulu Se- ghisidrei si satele alaturate din Alba de susu, s’au mimitu tribuni: peste . V. Ilariu Șaceliu Popeiu, . - pește VI. Ioane Ipanovici, peste VII. Onoriu Oviliu Maronianu, acestora li s’au datu de scire ca sa asculte de pre- fectura Mediasiului; insa acumu au plecata <țu guardia loru catra secuirrie cu prefectulu Armatu, unde suntu chiemati de commendaritii militari, ca sa infrauga odata acea potere infernala. Dara si aici in șatele ce se tienea de Alba de susu , va avd in- fluintia Armatulu pana le va pune in ordine. — Ce se atinge de cele 6 sate din nordulu Ternavei, fiindu ele despărțite de celelalte din scaunulu Media- siului insusi, credemu că aru produce numai încur- care despartindu-le de satele cu care se invecindza in natura. , . Sperandu că acdsta deslucire ve ^a scdte din tdta nedumerirea, recomandamu prefectura activitatii Dtale despre care ne asecurezi. . Sabiiu 29. Noembre (11. Decembre) 1848. A. Treb. Laurianu. locot. presid. 20 — 118 — 58. Cerculariu aspru infruntatorii catra toti comandanții mari si mici ai poporu- lui armat u. Comitetulu natiunei romane. Domnule prefectul Din tdte părțile vinu la comitetu învinovățiri grele, ce unii prefecți, tribuni, centurioni, carora li s’au datu o potere mare de a povatiui pe conațio- nali romani pe calea virtutei, pentru ca se pdta a ajunge la o stare mai fericita, uitaudusi de datoriile dregătorii loru, care este supusa la grea respundere, uitandusi de causa naționala, <5re nu se pdte casciga fora numai cu virtute naționala, cu dreptate, ou oste- neala si rabdare, cu minte tr^za, cu priveghere si cu grija multa, s’au datu spre jafuri, petrecu la beu- turi si la jocu in cârti, si fiindu cuprinși cu aseminea lucruri misiele, napustșscu pe <5meni incredintiați* Co- mandei loru, si n’au nici o grija de densii, ba ce e mai multu, ei corumpu cu purtarea loru cea defa- mata, si ’î demoralisdza mai reu decătu mâgi^rii si secuii, care avea interese de a stinge t<5ta virtutea din romani spre a’i potea tienea mai bine subjugati. Nisce dineni ca aceștia stapaniti de patimi urite, si stricati pana la gradulu de nesuferire, in lupta pentru tronu si dinastie, pentru libertate si naționa- litate, tremura înaintea inimicului, n’au celu mai micu curagiu, si frica loru se silescu a si-o acoperi invino- vatindu pe altulu. O portare atatu de scandaldsa, unu desfreu atatu da misielatu, gi nisce fapte atatu de urite din partea unoru prefecți, tribuni si centurioni au ajunsu si la auzulu In. General Comando. Comitetulu mai de multe ori au fostu sîlitu cu rușine se auda, că cor- pulu aceloru dtneni nu’i face ondre, si că prin ur- mările loru mai multu vatama decătu folosescu drdpta causa pentru care t<5ta tidra si toti'supusii credincioși suntu in picidre. Multi romani de virtute probata cari au fostu marturi si jertfe barbariei, crudelitatii si tiraniei ma- giariloru si secuiloru desbracati de totu sintimentulu de umanitate, si care dorea se dobanddsca dregători romani precumu doresce sclavulu libertatea si mân- tuirea sa, vediendu acumu pe prefecți, tribuni, cen- turioni beți, jucandu cârti, jefuindu si certanduse in- tre sine, vediendu că au grija numai de sine cumu se se inbog&tidsca cu averea jefuita, si cumu se se fericească numai pe sine, eara nu pe poporu, pe care elu carmuesce, au perdutu t<5ta încrederea ce avea intr’ensii, se scandalis&za de portarea. loru cea rea si întreba: Dara pentru dmeni ca aceștia se ne primejduimu noi viatia, si comitetulu romanu dregă- tori de aceștia ne pune? Comitetulu gramaditu cu asemenea audiri urite si rusinatu chiaru si de In. General Comando pentru portarea cea ticaldsa a unoru prefecți, tribuni si cen- turioni a fostu hotaritu a’i chiema la o adunare spre a’i trage la respundere pentru abusele ce au facutu cu poterea naționale. Dara fiindcă ei se afla acum in servitiulu cas- treloru, General Comando a îngăduit,u a se convoca acum numai o adunare de preoți si alti inteligenti, inse a pusu strensa datoria asupra comitetului, ca se nu piarda din vedere pe prefecți, tribuni si centu- rioni cari si-au intinatu si spurcatu numele si drega- toria cu fapte vrednice de tote defăimările, si care in locu de a apara causa patriei si a natiunei cu vir- tute si esemplu luminatu, o perdu prin portarea loru cea vrednica de tdta pedepsa. In urmarea acestei denaandari a In. General Co- mando, comitetulu ordina strinsu prefectiloru, tribu- niloru si centurioniloru, ca cei ce s’au abatutu pana acum dela scopulu celu santu, prin ocaratele loru fapte, se se indrepteze pe sine, dra pe poporu se’lu tiena in disciplina, regula si buna renduiala si subal- terniloru tribuni, centurioni si decurioni care parasescu castrele si umbla după jafuri, sdu care cu portarea loru dau esemplu reu la poporu, se’i arate numai de- eatu lă comitetu. Peste totu se se străduiască prin curagiu si bărbăție in lupta ca inimiculu a șterge pat’a numelui ce si-au dobanditu, că suntu fricoși, si in totu timpulu si loculu se fia esemplu de vir- tute poporului pe care elu carmuesce, că-ci numai asia va potea învinge dr6pta causa, numai asia se va mântui pn6rea naționala, si numai asia națiunea româna va potea dobândi drepturile ce le doresce. Prefecții; tribunii notati pentru jafuri, beții, jocu in cârti si pentru ori care portare vinovata, nu numai nu’ voru avea dreptu de a pretinde nici o dregatorie in oficiile tierei, ci voru fi trași la dare de sdtna, si supusi la pedepsele ce meriteaza. Prefectiloru li se pune seridsa îndatorire ca a- cdsta circulara ordin'aciune se o comunice fora întâr- ziere cu toti viceprefectii, tribunii, vice-tribunii, cen- turioni si cu toti subalterni Domniiloru loru, si de- spre punerea in lucrare se raporteze la comitetu in celu mai sGurțu timpu. _ Sabiiu 15. Decembre 1848. Vi se trimite si un pachetu cu 50 esemplare Exerciți um. Simeonu Barnutiu, presidente. Aronu Florianu, secretariu. (Va urma.) — 119 — Nr. prot. S. V., 1876. Procesa verbale alu siedfntiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta in. 21. Aprile a. c. sub presidiulu domnului lacobu Bolog’a, fiendu de facia dnii membrii: P. Dunc’a, E. Macel- lariu, I. Hanni’a, 1. V. Kusu, P. Rosc’a, I. Cretiu, Dr. Dem. Racuciu, C. Stezar, V. Romanu si cu asiștenti’a secretariului Dr. D. P. Barcianu. §.53. Dechiărandu-se șiedinti’a de deschisa si nefiendu inca de facia dlu cassariu spre a-si face ra- portulu despre starea cassei, se pune la ordine ra- pojtulu secretariului (despre actele incurse pana la acăsta siedintia. — Acestu raportu privesce urma- tdriele acte: Nr. exhib. 111/1876; Societatea ,,T3rtănelmi tărsulat“ din Buda Pest’a multiamesce pentru actele si productele literarie, trimise ei din partea comite- tului asociatiunei si primesce cu plăcere de a oferi si ea in schitnbu productele sale literarie. Spre plăcută scientia. §. 54. Nr. exhib. 112/1876. Senatulu scolastica alu comunei gr. cath. din Corbu (Gyergy<5-Holl6) din Ciucu, se rdga a i se oferi din fondula asociatiunei si anume din sum’a votata spre acestu scopu de a- dunarea generale dela Reghinu unu ajutoriu pentru sqdl'a poporala de acolo. . Fiendu inse sum’a de 400 fl. v. a., votati la adunarea g'enerala spre acestu scopu p. XXXVI, alu prot. adunarei generale, degiă impartita, inca in anulu trecuta, conformu hotarirei comitetului de sub Nr. prot. 232 din 28. Septemvre a. tr., si nefiendu pre- liminate in bugetulu asociatiunei pre anulu curenta alte sume pentru acestu scopu se propune si comi- tetulu enuncia', că de astadata nu se afla in plăcută positiune de a satisface cererei numitei comune. § 55. Nr. exh. 114/1876. Stipendistii Th. Ce- sareann dela scdl’a de agricultura din Clusiu-Monos- tor si Emiliu Viciu, școlărim de a Il-a clasa gimna- siale, in Muresiu-Osiorheiu, presentăza atestatele șco- lare de pe semestfulu I. alu anului scol. 1875/6. — Celu dintaiu dovedesce progresu preste totu bunu, alu doilea calcululu de eminentia. Spre scientia. §. 56. Nr. exhib. 116/1876. Dlu advocatu Geor- giu Filepp raportăza de nou in caus’a possessiunei remase asociatiunei după repausatulu Gallianu din Erkisfalu, alaturandu totu deodata si estrasulu „cdlei de pamentu.“ Din acestu raportu se vede, că nu- mit’a possessiune s’aru potă vinde că complecsu cu pretiu de 1200 fl. v. a., dăca comitetulu se invoiesce, că cumperatoriulu se platăsca sum’a numita in cinci rate egale pre lenga asecurare hipotecaria. Cu privire la acăst’a dlu Macelariu face propu- nerea, că comitetulu se se enuncie pentru vendiare; ăru dlu Filepp se faca unu proiecta de contractu si interesele pentru ratele, ce voru remană, a se plati mai tardiu, se se ficseze la 10%; ăru dlu presie- dinte I. Bolog’a face, o contr’a-propunere, care se coprende in urmatdriele: „se se vendia possessiunea din cestiune, daru pretiulu se se respunda asocia- tiunei intregu deodata. In casulu, candu cumpera- toriulu s’aru invoi cu acest’a, atunci dlu advocatu Filepp se faca unu proiecta de contractu. In casulu contrariu inse comitetulu prefere a se vinde numit’a possessiune prin licitatiune judecatorăsca in urm’a ficsarei pretiului din partea comitetului." Ponendu-se aceste propuneri la votu, comitetulu primesce cu 7 voturi contra 2 propunerea dlui I. Bolog’a. §. 57. Nr. exhib. 127/1876. Dlu Simeonu cav. de Balinth așterne protocolulu adunarei tienute in . Câmpeni, cu scopu de a constitui sub despartiemen- tulu cerc. — Din acestu protocolu se vede, că parte- cipandu prâ pttcini membri la acea adunare, consti- tuirea nu sa potutu face, amenandu-se pe alta adu- nare, ce se va tienă in 23. Apriliu a. c. •Spre scientia. §. 58.' Nr. exhib. 119/1876'. Dlu Jakab Elek, directoru alu archivului de stătu in Bud’a-Pest’a, tri- mite alu II-lea tomu din opulu: „A. kirălyfbldi vi- szonyok ismertetăse, alu'cărui dreptu de traducere l’a cumperatu asociatiunea, in adunarea generala dela Reghinu. Se iea cu plăcere la cunosciritia, avisandu-se cass’a asociatiunei a trimite a dou’a diumetate 200, fl. din pretiulu de cumperare. dlui Jakab Elek. §. 59. Nr. exhib. 131/1876. In legătură cu cele sub Nr. premergatoriu secretariulu cetesce o epistola a dlui losifu Hoszu din Pest’a, îndreptată catra pre- siedintele asociatiunei. In acăsta epistola dn. Hoszu se răga a se midiuloci dela comitu unu adausu pro- portionatu la sum’a; Crt care associătiunea a cumpe- ratu, numitulu opu dela dn, Jakăb Elek, Acăsta ro- gare e motivata prin meritulu deosebita, ce si-a cas- cigatu auțorulu prin edarea' acelui opu si prin aceea, că opulu din, cestiune este cu vre-o 9 căle mai bo- gatu, decum a'fostu elu proiectata la inceputu. La aceste dn. Hanni’a face propunerea, că co- mitetulu se-i dea dlui Jakab Elek inca sum’a de 100 fl., in sperantia, că, adunarea generala venităria va aproba acăsta procedere a comitetului, ăru dlu presiedinte Bolog’a face propunerea: „se mi se trăca preste bugetulu preliminată pentru acestu ânu, daru se se recomande adunarei generale venitărie a pre- limina in bugetulu anului venitoriu p suma cotes- pondietăria spre acestu scopu." Punendu se la votu aceste propuneri, comitetulu primesce cu 8 voturi contra 1 propunerea dlui I. Bolog’a, radicandu-o la valăre de conclusu. §. 60. Nr. exhib. 133/1876. Unnăza raportulu dlui. cassariu despre starea cassei asociatiunei. Din acestu raportu se vede, că in restimpulu dela 9. Fe- bruariu pana la șiedinti’a de astadi s’au incassatu 1122 fl. 1 % cr. si s’au chieltuitu, mai alesu că sti- pendiu, antecipatiune pentru redactiunea foiei, com- petentie pentru funcționarii cancelariei 1087 fl. 2 cr. — 120 — Spre scientia. § 61. Nr. exhiț). 134/1876. Dn. cassariu a- sterne conspectulu despre starea fondului academiei. Din acesta se vede, ch amintitulu fondu are de fația in proprietatea sa 13,698 fi. 22 % cr. Spre scientia. § 62. Io legătură cu conspectulu de sub § 60 dn. cassariu raportăza in specialu despre banii in- cursi la fondulu asociatiunei in restempulu deia șie- dinti’a din 9. Fauru plina la cea de astadi, si anu- mita: a) că tacse de membrii ordinari si fundatori 60 fl. v. a. (Nr. exh. 87, 113, 124); deia dn. Eremia Ladosianu, că tacsa de membru ordinariu pe vidtia o obligațiune de stătu de 100 fl.; din lasamentalu dlui Piposiu loanu o obligațiune de stătu vinculata de 450 fl.; b) că prenumeratiuni la „Transilvani’a" 167 fl. (Nr. exh. 82, 91, 93, 95, 96. 97, 98, 99, 100, 106, 117); c) că ajutărie 6 fl.; d) unu activu din lasamentulu dlui capelanu Chiffa din Clusiii 20 fl.; e) pentru diplome 6 fl. Spre scientia. § 63. Nr. exh. 77/1876. Totu dn. cassariu ra- portăza despre contiilu curentu alu redactiunei Tran- silvaniei de pe an. 1875, pe care revediendu-lu le-a aflatu documentatu si in ordine. Resultatulu a fostu urmatofiulu: P e r c e p t e. Anticipatiuni deia comiteta . . . 600 fl. — cr. Prenumeratiuni dădreptulu la redact. 103 „ 75 „ Bonificare de 5°/₀ scontulu la charthi’a cumperata ......... 4 „ 30 „ Restulu parata din atr. tr. . . .. ... 83 „ 79 „ Sutn’a percepteloru 791 fl. 84 cr. • E r o g a t e. Cheltuielele au fostu după acelu com- putu . ., . . . . / . . ■. 845 fl. — cr. Remane dar unu supererogatu de 53 fl. 16 cr. B i 1 a n t i u. Cheltuieli cu edarea fdiei , . . . 845 fl. — cr. Remuneratiune redactoriului . . . 400 „ — „ Snm’a erogateloru 1245 fl. — cr. Prenumeratiuni la f<5iă asociatiunei au intratu pro 1875 numai . . . . 488 fl. 75 cr. Prin urmare s’a cheltuifu cu edarea fdiei pro 1875 mai muitu cu . . 756 fl. 25 cr. Spre scientia. In urma dn. raportoru face propunerea că; dlui raciotinante si redactoru se se dea absolutoriulu pre- ste acestu computu. Se primesce. §. 64. Nr. exhib. 119/1876. Pentru bibliotec’a asociatiunei au intratu: 1) „A kirălyfoldi viszonyok ismertetăse“ tom. II., tramisu de Jakab Elek. Nr. exhib. 129/1876. 2) Prin cornițele natiunei sasesci s’a tramisu: Protocolle der Verhandlungen des sachsischen National-Coufluxes vom 22. November bis 18. De- cember 1875. Spre plăcută scientia. §. 65. In urm’a acestor’a dn. vice-presîedinte I. V. Rusu, face in legătură cu conclusulu aduna- riloru generale din Clusiu si Belgradu, propunerea că: Registrulu despre cărțile, ce se afla in biblio- tec’a asociatiunei, se se publice in f<5i’a „Transilva- ni’a,“ pentru că astfeliu se vina la cunoscienti’a pu- blicului, care aru voi se se folosăsca de densele. Se primesce. §. 66. In legătură cu acăsta propunere, dlu Cretiu cere a se esmite b comissiune, care se revadia bibliotec’a si se-si dea parerea despre opurile, cari aru fi se se anuncie in făia. Se primesce. §.67. In comissiunea propusa de dn. Cretiu, comitetulu alege pe dnii Rusu, Romanu, Barcianu si Cretiu. Verificarea acestui procesu verbalu se incredin- tiăza dd. membrii: Dunc’a, Rusu si Macelariu. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bolog’a mp., Dr. P. B. Barcianu mp., presiedinte. secret. II. S’a cetitu si verificata. Sibiiu in 10. Maiu 1876. P. Dunc’a, mp. E. Macellariu mp. I. V. Rusu mp. / Publicarea baniloru incursi la fondulu asociatiunei că tacse de membri ordinari si fun- datori deia siedinti’a lunara a comitetului asociatiunei din 14. Martiu pana la cea din 21. Apriliu a. c. 1) Deia dlu Eremia Ladosianu, proprietariu in M. Szt. Gyorgy că tacsa de membru iord. pe vietia o obligațiune de stătu de 100 fl. 2) Prin direcțiunea subdespartiementului cerc. Turdei- superiore: Deia dlu Teodoru Siandru din Cuesdia că m. funda- toriu in oblegat. de stătu 200 fl. Dlu Alesandru Tarnoveanu tacsa de m. ord. pre 187% 3 fl. Dn. Nicolau Petru tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Daniilu Matheiii tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Andreiu Popu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Blasu Vica că m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn. Blasu Nechita că m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn’a Bucuru Ana că m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn. loanu Suceava .că m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Deia dnii Demetriu Cornea, Michailu Siagau si I. P. Maioru tacse pentru diplome 3 fl. Dnii Zacharia Siulariu si Florea Capra din Ripa de josu prin dn. loanu Muresianu, tacsa de m. ajutatoriu pre 1874 2 fl. 3) Deia dn. dr. Pavelu Vasiciu, Timisiora, tacsa de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl. 4) Deia Fr. Hossu Longinu pract. de advocatura in Aradu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. 5) Reposatulu I Piposiu unu legatu in 1 obligat, vin- culata 450 fl. > Sibiiu in 21. Apriliu 1876. Deia secret, asoc. trans. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — RedactoHu fi. Baritiu, secretariuiu l. alu asociatiunei. — Tipogtafl'a RBmer & Kamner.