A'jPe»---------- K-⁵². Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto Xpoștei, ------:-- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ---------- A Abonamentulu se ,> 1 face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneâia Ia Comi- telulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Np, 7, Brasiovu 1. Aprilie 1876. Anula IX. Sumariu: Ceva despre Bucovin’a. — Ministru si ministeriu. — Idiotismi romani. (Fine.) — Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Fabrica de charteia mechanica dela Zernesci. Ceva despre Bucovin’a*) In lun’a Jui Octomvre an. trecuta s’a serbată in Bucovin’a secularea incorporare a acestei. tien cu statuia Austriei, cu care ocașiune diariele dein tdte părțile Europei, adusera despre acestu ducatu, despre locuitorii sei si despre referintielein cari traiescu, sciri si descrieri, un’a mai bizară decătu alt’a. Unele diarie cântau imnuri asupra acestei tieri romantice si frumdse, si asupra locuitoriloru sei desteptr si labo- riosi, pe candu după descrierile si elucubratiuriile al- tora ai fi potutu crede, cumu-că Bucovină este o tidra locuita de ursi, sdu o stepa asiatifca, si locui- torii ei nisce fiintie semiselbatice. ' - Fația cu aceste eunoscintie geografice si etno- grafice imprasciate prin diaristica, ni s’a ivita între- barea: cundscemu noi istori’a acestei tieri dein tem- pulu incorporare! sale sub coron’a Austriei pana in dilele de astadi? cnndscemu noi impregiurarile, in cari traimu, si națiunile, cu cari locuimu impreuna in acestu pamentu clasica? ■ l’dte, si ba! In 2. luniu 1777 se ocupara trei tienuturi ale Moldovei, adeca tienutulu Cernautiloru, alu Sucevei si alu Câmpulungului, definitivu de catra Austri’a si se luara formala in posesiune. In 12. Oct. 1777, depusera tierile, adeca nobilimea, clerulu si poporulu in limb’a romandsca juramentulu de credintia pentru imperatu si dinasti’a. imperiala.**) *) De câțiva ani incâce ducatulu Bucovinei si afacerile sale naționali, politice, religiose, economice au datu materia de vorbitu la multe diarie romanesci si străine; dara in cele mai multe s’a observata marea lipsa de cunoscerea istoriei si a statisticei acestui ducatji. Istori’a Bucovinei câ provincia separata se incepe numai dela smulgerea ei din corpulu Mol- dovei, si totuși ea este asia de pucinu cunoscuta! Dara cine se fia mai competenti de a o scrie si propaga, deca nu inșii bucovinenii? In Calindariulu societatiei pentru cultur’a si literatur’a romana din Bucovin’a aflamu dela pag. 82 inainte acestu tractatu istorica apia de instruc- tivu, in cătu ne tienuramu de datoria patriotica a’lu comu- nica si lectoriloru membrii ai asociatiunei ndstre, cu atâtu mai virtosu, ci trebue se simtimu fiacare necessitatea de a ne cunosce mai de aprope unii pe altii, a ne comunica do- rerile si calamitatile de care suferimu cu totii. Red. Tr. **) Vedi Wiener Diarium fur 1777 Nr. 91. Numele de Bucovin’a ’lu capatara aceste di- stricte abia mai tardiu din caus’a imenseloru păduri, ce se întindeau peste tdta tidr’a. Galitienii, slavi si megieși cu acestu districtu, nu poteau pronuntiă nu- mele romanescu alu acestei parti din Moldov’a, si de dre-ce veniau adesu in conta,cfu cu locuitorii ei, cau- tara unu nume acomodată limbagiului loru, si pore- cliră aceste districte: Bucovin’a, adeca: Fageta sdu tidr’a fagiloru. Acestu nume usitatu de catra poporulu galitianu deveni oficialu in tdta Galiti’a, si in raporturile rela- tive la aceste tienuturi se intrebuintiă acolo numai acestu nume. Gubernatorii austriaci tramisi incdce spre regularea afaceriloru interne, nu’si bătură că- pulu a forma alta nume pentru aceste tienuturi, si de dre-ce li era greu a pronunția vr’unu nume ro- manescu, adoptara numele ce’lu audisera dejă in Lem- bergu (Leovu) si in celelalte parti ale Galitiei si’lu octroară acestei tieri.*) Astu-felia acdsta parte a Mol- dovei, compusa din trei districte, căpătă numele Bu- coyin’a. Acesta este istoriculu numelui Bucovin’a, * precumu o marturisesce acest’a si generalulu baronu Spleny si Enzenberg' in raporturile catra cancelari’a cabinetului imperiala din Vierr’a. Imperatulu losifu II. declară Bucovin’a de pro- vincia autonoma politica, si’i dete o propria constitu- tiune, acomddata impregiurariioru tierii si dreptului consuetudmale alu poporului romanescu , ce locuiâ tidr’a.**) Dara acdsta nu dură multu. In an. 1786 Bucovin’a deveni împreunată cu Galiti’a sub numele de „Czernowitzer Kreis.“ Nici cruntele si necurmatele resbdie intemplate pe acestu pamentu, nici incursiunile barbare ale tata- riloru si cazacilor», nici năvălirile drdeloru turbate ale turcilor», nu .au adusu mai multa stricatiune na- tionalitatii romane din Bucovin’a, decătu acdsta îm- preunare nenaturala cu Galiti’a in decursă de 63 de ani, lungi că 63 de secule; eă-ci in acestu tempu fatala o parte din Bucovin’a a inceputu se pearda *) a) Bericbt der Czernowitzer Handels- und Gewerbe- kammer 1852—1861, pag. 32. b) Dogiel Codex Diplomat. Poloniae t. I. pag. 46. **) Dr. Ficker: Hundert Jahre. Wien 1875. 13 — 74 — fați’a sa cea dreptu romanăsca, in acestu tempu a iuceputu slavisarea immensa a poporului romanescu, in acestu tempu s’a incuibatu in acăsta tiăra rada- cin’a unui reu, ale cărui consecintie funeste planăza că unu noru intunecatu asupra poporului.*) Mai tar- diu vomu revent asupra acestui punctu. , Abia cu 4. Martin 1849, in urm’a neobositei staruintie a nobilimii si a clerului, Bucovin’a fii des- părțită de Galiti’a, căpătă numele de ducatu, dre- ptulu de a alege representantii sei, si unu guvernu. Nenorocit’a influintia_galitiana încetă macaru in parte, dara reulu era facutu, ran’a sângeră, si medicu nu se află se o vindece. Pe tempulu incorporării Bucovinei catra Austri”a, locuitorii ei, cu o inconsiderabila esceptiune erau ro- mani. Astu-feliu marturisesce istori’a, astu-feliu mar- turisescu generalulu Spleny si Enzenberg in rapor- turile lora catra cabinetulu imperialu, astu-feliu scriu toti invetiatii si istoricii, ce treceau si calatori.au a- tuncia prin Bucovin’a. Dintre multi altii se audimu ce dice invetiatulu si strainulu Gbhlert: „Bastin’a locuitoriloru a fostir dintru inceputu romani. Dara curendu după ocupatiune tiăr’a deveni o arena calcata de cele mai diferite nationalitati. Co- lonii germane se urdira in Arborea, Fratauti, Ilisiesci, Itîcani, Milisieuti, Molodi’a si Rosi’a; colonii ungare in Fogodisten (lacobesci), Hadikfalva (Turnesci), Io- seffalva (Tolăva), Istensegici (Cibeni) si Laudonfălva (Balcauti); Lipovenii alungati din Rusi’a urdira Fan- tan’a alba, Climautii si Lipovenii; băile atrasera lu- cratori germani (din Zips)-si slovaci in tiăra si astu- feliu se formara coloniile Eisenau, Freudenthal, laco- beni, Karlsberg, Cârlibab’a, Pojorît’a si Rusu pe boulu. Fabricarea sticlei aduse coloniști germani si midiu- loci urdirea coloniei Fiirstenthal, Alt- si Neuhiitte. Comerciulu atrase negotiatori armeni in tiăra, si afa- cerile industriale atrasera lucratori cechi si nemți in orasiele Cernăuți, Siretiu si Suceav’a. Fiindu-că in an, 1789 se inceph a se inijpartf pamenturi intre jidovi , se formara 15 colonii jido- vesci in tiăra. Din apropiat’a Galitia fugiră rutenii si polonii de fric’a miliției si se stabiliră in Buco- vin’a, care era scutita de servitiulu milifariu.“**) Astu-feliu se impoporă Bucovin’a, astu-feliu de- veni o tiăra locuita de cele mai diferite nationalitati, intre cari inse romanii au formatu si formăza rela- tiva maiori tate. Mare atractiune au avutu Bucovin’a mai cu săma pentru rutenii din Galiti’a. Aceștia locuindu acea parte a Galitiei, care se marginesce cu Bucovin’a, si fiindu acolo necesitați a servi la miliția, părăsiră in mare numeru vetrele parintesci, si trecfindu in Bucovin’a, se respandira asupra tierii întregi ăra mai cu săma in partea nordica a Bucovinei. Aceștia urdira parte sate noue, parte se stabiliră intre satele locuite de romani si cu timpulu le rusificara de totu. Chiaru in timpulu de astadi afli o mulțime de sate, asia nu- mite rusesci, unde tieranii betrani vorbescu inca ro- manesce, pe candu copii loru nu cunoscu alta limba decatu cea ruteana. Vijnitia si Vijenca, precumu arata chiaru numele, se urdi de catra fugari galitieni*), ăra dintre satele romanesci,. cari primiră pre fugarii galitieni si cari se rusificara, deplinu in urm'a aceasta, vomu numi că esemplariu numai, Stanesci, Bobesci. Calinesci, Ca- besci,Cuciuru-mare,Cuciufu-micu,Mamaiesci,Rarancea, Mamornitia etc. etc. si o mulțime de alte sate de peste Prutu si dincoace de Prutu, cari trecu astadi de rusesci. Afara de Galiti’a mai veniră ruteni si din alte parti, adeca din guvernamentele apropiate rusesci, preeumu din Podolia, Volhinia si Ucraina, si pana la anulu 1804 ocupara tienutulu Nistrului, alu Cere- musiului si o parte din tienutulu Șiretului.**) Rutenii galitieni veniti in Bucovin’a, si mai cu săma cei ce veniră mai de cu vreme, primiră reli- giunea ortodocsa resariteana, adeca legea locuitoriloru bastinasi; numai ici colea se afla inca cateva colbnii de ruteni, cari se tienu de religiunea greco-catolica, mai cu săma cei ce locnescu pe la orasie său in a- apropierea loru.. Pe candu rutenii curgeau din toate părțile in Bucovin’a, romanii o parasiau si emigrau in Moldov’a. Astu-feliu este constâtatu, cumu-că dela anulu 1789 pana la anulu 1803 esira din Bucovin’a 14000 de romani; ăra in anulu 1815 calculă cousiliulu de res- belu din Vien’a, cumu-că in acestu⁻ anu părăsiră 16000 de persoane Bucovin’a si se duseră la Mol- dov’a***). La venirea Bucovinei sub sceptrulu Austriei, tiăr’a avea de totu 75 de mii locuitori. Populatiunea tierii era asia dara, foarte rara, si cea mai mare parte a ei era acoperita de codri cen- tenari si de păduri dese si neamblate. Cea mai mare grigia a imperatului losifu II. a fostu deci a midiulocf ÎQipoporarea acestui tienutu manosu si plinu de frutn- setie naturale, si spre acestu scopu decretă in anulu 1780, că unu adausu la status quo****), ce era dejă decretatu la prim’a orgauisare a Bucovinei, de- cretă, dicu — libertatea locuitoriloru de a nu.fi re- crutati in decursă de 50 de ani. Acestu mijlocu avă intr’adeveru urmările dorite, că-ci, precumu amu ve- diutu mai susu, Canaanulu bucovineanu atrase pre *) Petition der Bukowiner und Begriindung. Wien. Karl Gerold. 1848. — Promemoria und Emancipationsruf -der Bukowina. Wien. 1861. **) Mittheilungen der geogr. Gesellschaft in Wien. *) Dr. Ficker: Hundert Jahre. Wien 1875. ** ) Prof. Biedermann, W. Ztg. 1875 Nr. 224. ** *) Prof. Biedermann und Ficker: Volkerstamme osterr.-ung. Monarchie. ** **) Dᵣ, Ficker: Hundert Jahre. Wien 1875. der — 75 — cele mai diferite nationalitati din tdte părțile. Cei mai numeroși oaspeți au fostu rutenii. Amu disu, cumu-că, celu mai stricaciosu lucru pentru limb’a si naționalitatea romana din Bucovin’a, a fostu incorporarea acestei tieri cu Galiti’a. Vomu motiva-o. I. Prim’a ingrigire a guvernului, in solicitudinea sa pentru stabilirea unei ordini durabile in tiăra, fu de a da tierii amploiati administrativi si judecatoresci. Fiindu Bucovin’a incorporata cu Galiti’a, fiindu ca- purile diregatoriloru administrative si judecatoresci stabilite in Galiti’a, conducătorii acestora favorisara denumirea amploiatiloru poloni si ruteni in asta tiăra. Plățile si sâlariele erau relativa mai bune decătu in alte locuri si astu-feliu cele mai multe posturi se ocupara cu persoane din Galiti’a. Acestea insa nu cunoscean alta limba decătu cea polona si ruteana, si puțina germana. Pertractările cu poporulu dela tiăra trebuia deci se fia in limb’a ruteana său polona. Dara polonii erau puțini, ruteni mai multi. Pertrac- tările cu poporulu trebuiau se fia mai multu rutene. - Poporulu dintru inceputu nu intielegea acesta limba, daru venindu neintreruptu coloniști ruteni din Galiti’a se dedă cu densa, si fiindu necesitată a se intie- lege intr’unu feliu cu ocarmuitorii ser, se intielese in limb’a ce era mai usidra pentru densulu, adeca ru- tenesca. Astu-feliu incepir rusificareâ indruraata de ocarmuire. Dara acăsta era numai la tieranu. Clas’a mai culta a boieriloru si a mazililoru nu potă suferi acăsta limba, fiindu inse necesitați in afacerile loru a alerga la supremele diregatorii ale tierii, ce se a- flau in Galiti’a, adoptara o limba mai culta si mai frumoasa la audiu, adeca pre cea polona. Astufehu veni o vreme, unde la o mare parte a nobilimii năstre limb’a de conversatiune in salăne si in familie era cea polona, precumu era in Romani’a .pe vremea fanariotiloru cea grăca, si in diu’a de astadi mare parte cea francesa.*) II. Acăsta infiuintia stricaciăsa se arata mai cn săma in scăla. Imperatulu losifu lî. caletorindu in anulu 1783 prin Bucovin’a porunci generalului Enzenberg, se creiedie scole, si se aduca numai astu-feliu de inve- tiatori din Transilvani’a si Ungari’a, cari cunosceau pe deplinu limb’a romanăsca si cea germana; de limb’a rutena nici nu era vorb’a, pentru că pe vremea aceea erau foarte puțini ruteni in Bucovin’a, si aceștia se tieneau numai in „ocolulu“ Câmpulungului rusescu**). Incorporandu se Bucovin’a cu Galiti’a , trecii si ad- miuistratiunea scdleloru, cari erau sustienute de catra fondulu gr. or. religionariu, la Galiti’a, si guvernulu galitianu desradica invetiamentulu obligatoriu, in urm’a cărei proceduri din 32 de scole cu invetiatori romani, ce esistau in anulu 1792,-remasera numai 14, adeca: *) Astadi multu mai puținu. , Red. Trans. **) Bericht der Bukowiner Handels-und Gewerbekammer 1862—1871. Lemberg 1872. una romanăsca-nemtiăsca in Cernăuți, 9 scole roma- nesci-nemtiesci pe la tiăra, 2 curata romanesci, 1 un- gurăsca, si 1 armenăsca. Fiindu aceste scole sub priveghierea consistoriului catolicu din Lemberg, in- vetiatorii romani fura siliti a trece la catolicismu, si invetiatorii, ce se opuneau acestei provocări, erau departati din serviciu si inlocuiti prin altii din Gali- ti’a, cari erau de religiune catolica si nu cunosceau de feliu limb’a romanăsca. Dara acăsta nu era destula, trebuia se via unu reu si mai mare: prin unu decretu din anulu 1812, scolele create si sustienute pe cheltuelile fondului re- ligionaru gr. or. fura prefăcute in scole romano-ca- tolice*); - Acuma incepit desnationalisarea scoleloru si in- . strainarea loru de totu ce era romanescu intr’unu modu spaimantatoriu.. . ” Acăsta sărte avii mai. cu săma partea nordica a Bucovinei". Partea sudica nu se potii desnatioualisa. Dara ce se incăpa invetiatorii străini .si chiaru preoții de pe atuncia, că se devină persăna grata la capii loru? Neputendu- face altu-ceva, începură celu pu- țina a schimosf numele baietiloru din popota; dicim- du-le, cumu-că numele parintiloru loru e barbaru si mojicosu. Astu-feliu incepura a anină la numele de familie, ba chiaru ‘si la cele de botezu terminatiunea slava wicz si ski si uk, si ale trage pe calupulu .loru. Din îloman se facă Romaniuk si Romanowicz, din Grigorie Grigorowicz, din Popa Popowicz si Po- diuk, din Macovei Makoveiczuk, din Andrei Andrei- czuk, din Constantina Konstantinowicz, din Pietraru Pietraski etc. etc. Cine facea o suplica,* cine cerea unu postu, cine avea procese, si avea nenorocirea de a nu avea la numele seu terminatiunea in wicz, ski sau uk, sau nu reusia, sau reusîndu se-tredia că i s’a aninatu o.:coditia de nuinele seu stramosiescu, si bietaju poporu, id simplicitatea sa, păstră acăsta coditia' că o scumpa suvenire dela domnii ocarmuirii, crediendu că asia trebue se fia, daca are a face cu domni invetiati si cărturari; Astu-feliu de coditie, triste urmări ale unei epoce de desnationalisare, le vedemu si astadi păstrate la o mulțime de nume de romani, ai caroru străbuni nici nu visau la astu-feliu de botejiune. . ’ • Amu disu, cumu-că si preoții de pe atuncia fa- vorisau desnationalisarea. Asia este! Si' ăta pentru ce: Totu binele ilu așteptau ei din Lemberg, cautau deci a favorisa planurile strainiloru, că se âjunga la scopululoru; pe labga acăsta, se denumi după mărtea episcopului romanu Herescu^ unu strainu, de episcopu alu Bucovinei, adeca Daniilu Vlahovici, adusa incăce din confiniulu militaria slavonu, care nu intielegea romanesce. Sub acesta incepir mereu slavisarea cle- rului, si prin cleru slavisarea poporului. III. Legatur’a Bucovinei cu Galiti’a favorisă fărte multu colonisarea tierii cu elemente străine, mai cu *) Idem. 13* — 76 — săma slave. Urmările stricacidse pentru națiunea ro- mana le-amu amintitu mai susu. Acestea suntu împrejurările, cari in decufsulu legăturii Bucovinei cu Austria au causatu stricatiune nationalitatii si limbei romane. Despre alte neajun- suri pentru desvoltarea autonoma a tierii, despre reulu relativa la ^dmiuistratiune si judecătorii nici nu mai vorbi mu. Acestu reu încetă incatu-va cu deslipirea Bucovinei de Galiti’a; dara numai incatu-va, căci chiaru astadi curtea de apelu pentru Bucovina se¹ afla in Lemberg, si astadi cele mai multe si .mai în- semnate posturi pe la tribunale suntu ocupate . de < străini, cari vinu incdce „cu cerguti’a cu perhutia“ precumu dice proverbulu, si ai cărora nepoti voru dice pe urma, cumu-că familia si neamulu loru se afla in tiăra inca înainte de Dragosiu Vodă! Precumu amu amintitu mai susu,definitiv’a deslipire a Bucovinei de Galiti’a se intempla sub domnirea mărinimosului nostru imperatu Francisca losifu I. in 4. Martie 1849, si de atuncia tiăra capatandu-si autonomi’a sa, îsi urmădia calea sa constituționale; inse reulu ce l’a suferita in decursu de 63 de ani prin alipirea sa cu Galiti’a, nu se mai pdte îndrepta, că-ci ran’a e prea adanca. Venindu Bucovin’a la Austri’a, imperatorii ei cautara succesiva a ținea conta de dătinele si usulu consuetudinale alu romaniloru, si toate legiuirile re- lative la acăsta tiăra, mai cu săma pana la anulu 1849, erau basate pe aceste principii. Imperatulu Francisca I. intari in anula 1826 decretele predece- sorilora sei, si garantă „asiediamintele proprii ale tierii, astu-feliu precumu proveniau ele din constita- tiunea Moldavieisi din usulu poporului moldovenescu,¹¹ si cancelari’a de curte intari chiaru in anulu 1846 aceste .stipulatiuni si decrete.*) • In urm’a acestora limb’a romăndsca era respec- tata in tdte tribunalele si oficiurile tierii; tdte ordo- nările si citatiunile ale acestora oficiuri erau pentru romani in limb’a romanăsca**). Numai in afacerile interne ale oficiuriloru se intrebuintiă limb’a germana. Generalulu Splenyi, care era in capulu tuturora afaceriloru Bucovinei, tînea in cancelari’a sa pre unu „scriitoriu polonu,“ care avea se traduca corespon- denti’a ce o purtă Splenyi cu comandantele turcescu alu cetatii Hotinu, si pre unu „secretariu valach,“ care avea a tace cu corespondenti’a „valacha,“ cu concep- tulu ordonantieloru si a porunciloru in limb’a romana, cu elaborarea exibiteloru in limb’a romana, cu cer- cetarea socoteleloru de biruri, assignarea quartireloru pentru militari*). (Va urma.) Ministru si Ministeriu. Ministru, s. m. Minister, tri. După semnifi- catiunea antica, servitoriu, ajuta toriu in casa, tactoru, ceea ce in termini moderni se dice la Franci: gou- verneur, la Italiani: ajo, precettore, maestro, pedante său si fattore, gastaldo, era la Nemți Hofmeister; adesea semnifica si ceea ce astadi se dice chialariu său ministratoru de vinu, care se numia si a cyatho, praegustator, is, ăra -in franc, se dice: echanson, in ital.: coppiero, pincerna si in nemt.: Mundschenk. Filologii deriva substant. ministru dela minus, de unde s’ar esplica si semnifiăatiunea lui primitiva de servitoru micu, subordinatu, umilita. Succesive cu- ventului ministru ’i se dete semnificatiunea multu mai întinsa. Minister imperii alicujus; minister legum la Cic.; minister sceleris la Liv.; ministro baculo la O vid. etc. Ministru, in accepțiunea moderna se dice mai de comunii despre acei barbati, pe carii capulu sta- tului ’i alege si’i chiama impregiuru de sine pentru că se le concrăda afacerile principali si se delibere împreuna cu ei; adeca ministru este cam ce era odi- nidra membrii din consistorio principia in imperiala romanu. Miniștri actuali ai regelui sunt reacționari. In acea tîera nu s’au vediutu miniștri liberali. Mini- stru presipdinte, său ministru primăria. Cabinetula *) Dr. Ficker: Hundert Jahre. Wien 1875. •*) Cetimu aici o „porunca gubernialnica“ înscrisa în limb’a romana cu slove cirilice, alu cărei originalu se afla in man'a nâstra. ' Catra cetatienesci meșteri si calfe a c. orasiu Siretu. Prin înalta porunca gubernialnica ce au esitu la 20. Aprilie an. curg. num. 16,441 dreptu ca s’au pozvolitu re- gulati’â bresleloru in tienutulu Bucovinei, inse asiediare bres- leloru pentru tote breslele numai intru acele dou’a orasia Cernăuți si Suceav’a s’au ingaduitu, era meșterii din. cele lalte terguri a tienutului acestui s’au intronocatu cu breslele numiteloru doua orasie după îndepărtare locului; dara fiindu la intemplare candu au facutu inalt’a gubernie aratare inal- teloru locuri asupra făcută regulatie bresleloru in tienutulu acesta, cu prea inaltu decretu de curte din 28. luniu 1804 Nr. 10,794 s’au facutu aducere aminte, cumu-ca fiindu Sire- tulu orasiu craiescu si hraninduse târgoveții cu mestesiugu, cu greu aru fi se se inpreune cu alte breasle îndepărtate. Asia au pozvolitu pomenit’a inalta gubernie pe aratare acestui k. Kreisamt 31. luliu a. c. Nr. 5047 ca se se faca si la Si- retu Bresle, deosebita de Cernăuți si de Suceav’a prin po- runca din 10. Aug. a. c. Nr. 31,575. Despre acesta inalta hotarire vi se da inșciintiare cu acea adăogire, ca acuma tdta Bucovin’a in trei ocâle de bresle se . va împărți'; inse de sine se intielege, ca inmultienduse vreunu mestesiugu cu vreme, care acum cu altu este intro- nocatu, pana va arata ca se pota fi singura o breasla, se se desletiasca, si se’si faca insusi breasla. Si fiindu-ca breslele din tiăr’a acesta după prea inaltu patentu din 9. Maiu 1779 au se se oranduiasca, asia se cunosce, ca ele in tote dreptă- țile se fia asemenea cu celelalte bresle ce se afla in c. r. sta- turi, si ca fieste-care mesteru si calfa din ti^r’-a acesta se se socotesca asemenea cu ceialalti meșteri si calfe breslite, si cu densii de t6ta protimisirea si dreptatea se se impartasiasca, de care meșteri si calfe cu oranduial’a a altora c. r. staturi se inpartasiescu. Dela c. r. Kreisamtulu Bucovinei. Cernăuți in 15. Sept. 1804. Iscăliți: F. Scbreiber, Kreishauptmann; Grdmory, Kreissecret. — 77 — miniștrilor». Consiliulu de miniștri. Ministru cu por- tofoliu si fora portofoliu. Ministru oratoru. Ministru de interne, de esterne, de finantie, de culte si in- strucțiune său alu culteloru si alu instructiunei. Mi- nistru bellicu. Ministru de marina. Ministru alu lu- crariloru publice. Ministru alu coloniiloru. Ministru alu casei domnitdre, care adeca are vocatiunea se represente si se defenda drepturile private ale dom- nitoriului si ale familiei sale. Ministru, se dicu si ambasadorii său agentii de positiune înalta tramisi de catra domnitori la curți străine. „Ministru strainu. Ministru plenipo- tentiariu alu Maiestatiei Sale britanice." Ministru, se dicu la mai multe confesiuni re- ligidse preoții (Miniștri sacri ofticii). Miniștrii curen- tului dumnedieescu. Miniștrii religiunei. Miniștrii al- tariului. Ministeriu, s. n. Ministerium, i. După sem- nificatiunea antica, servitiu, mai alesu in casa, in fa- milia, ceea ce in tempulu nostru se aștepta dela asia numitii feciori din casa; se-dicea inse si servitiulu publicu, de ess. alu popiloru idolesci, său si func- țiunea oficialiloru; se mai intielegea că si astadi, in sensu morale, că ajutoriu la vreo fapta buna său rea. Ministeriu, in accepțiunea moderna se dice nțai alesu funcțiunea, său a tuturoru ministriloru unui stătu, considerați că colegiu, precum fusese consisto- riulu romanu, său si a fiacarui ministru singuraticu. De aici dicemu: Ministeriulu României, ministeriulu Franciei, alu Italiei, ministeriu Conservativa, liberale, reactionariu, fora coldre, administrativu, de coalitiune; dicemu totu asia: ministeriu de finantie său ministe- riulu finantieloru, ministeriulu culteloru si alu instruc-' tiunei publice, ministeriu de interne, de esterne, alu lucrariloru publice, ministeriu bellicu, de marina, de colonii etc. Sub acestu ministeriu s’au intenfplatu lucruri mari. A intra in ministeriu. A’si da demi- siunea din ministeriu. Ministeriulu al tari ului se dice uneori funcțiunea preotiăsca, sacerdotiulu. Ministeriu publicu, se dice magistratur’a său oficiulu stabilit^ pe langa fiacare tribunalu cu scqpu de a vigila pentru securitatea publica si a cere aplicarea si executarea legiloru; adeca aceea ce in alte parti se dice si procuratur’a de stătu. A se întinde de patime. — A se imbala de . . . — A manica de deminătia. — A bea cu prigorii. — A ’lu bate fericea. — A i se lua de pe ânima ... — A nu plaff cătu o căpa degerata. — A spori din gura. — A nu avă valu de nimica (ne s’inquieter de rien). — A sari in căd’a cocdnei. — A ’lu fura ochii. — A sta locului. — A rasul turnurile (a le derima). — A avea înclinare cu cutare. — A fi d’ai lui tăca. — A manca la nunt’a dracului, (a fi spânu).------------¹ A nadi din tei curmei. — A fi departe griv’a de iepure. ----A se tienă că orbulu de gardu. — A nu’si vedă lungulu nasului. — A promite moși pe groși. — A împleti cdda alba. — A fi dreptu ca fnni’a in traista. — A cadă mîrla pe fîrla. — A scdte din gur’a lu- pului. — A crepa dracului unu ochiu, -*■ A’si sparge draculu opincile. — A se juca cu tichi’a. chelului. — A vedă albe in capestere. —. A aștepta se ’i. pice mura in gura. — A uita dela mana pana la gura. — A prinde sierpele cu man’a altuia. — A despica firu in patru. — A ’i se face perulu măciucă.—: A. scdte din pepini. — A fi de-candu cu pldi’a cu car- nații. — A cauta cărt’a cu luminarea. — A ’i pune o fldre la .urechia. — A nu s’alege castigulu din paguba. A cauta aculu Ddmnei cu firu rosiu. — A sci in ce apa s’adapa. — A bate câmpii. — A vinde flori gradinariului. — A plati la santu-Astăpta, (envoyer aux calendes grecques). — A avă vermi ne-adormiti. — A se înglodl dstile, se dicea de oști- rea ce-se randuia in falange său gldte adanci. Nici lirnb’a nu’iasuda. — A da sfara in tiăra. — I s’a aprinsu călcâiele.— I a aprinsu paie pe capu. — I a' muia tu dsele. — I a luatu ochii. —-Ia luatu min- țile. — I a ipipuiatu urechile. — I s’a deslegatu lirnb’a. — A datu in greu. — A aduce din condeiu. — Subțire la faqia. ■— De candu cu moșii verdi. — , Senine negre pe charthia alba. — A face cuie, (a i fi frigu). — A sta pe cuie. —  ’lu dâ târgului. — I suna ddgele. — I jdea coliv’a in peptu.— Mai scii minunea dracului. — Cu ochi si .cu sprincene. — D’ai cu man’a lunga. —- Romanu verde. — Ia mersu fulgii. — Cu unu sulu subțire. — ,A spune verdi si uscate. — A se ascunde după degetu. — A face luntre pe punte. (Baronzi, opere complete voi. 1) Idiotism! romani. (Fine.) A veghia voi’a cuiva.' —- A prinde imperatiile cu daruri. — A se ajunge la cuvinte. — A bate in verde, in rosiu, etc. -■— A se aluneca cu vorb’a. — Nici cătu negru sub unghia. — A bate in palme (a chiama, a aplauda). — A veni intr’ale sale. — A o căce cuiva. — A ’si bate jocu. — A sta' inaintea cuiva ca lucăferuhi. — Ni intr’o parte, ni intr’alta. —- A’lu gasf naverliele, năbădăile. — A se ingradi cu cineva. — A da pe brânci. — A lua colaculu. Documente historice din 1848 et .1849. (Urmare.) 49 a) Catra In. Administrație provis. a co- mitatului ce tatii de Balta.' In urma orenduelii înaltului Generalu Comando, cu data din 17. Noem. a. c. Nr. 1325, Inc. Admi- nistratii provisorii se renduesce, ca pentru strapur- tarea panii cata este de lipsa la Marus-Vasărhely" din profontariea dela Mediasiu, împrumutata conlucrare se intemeiăze, ca adeca: carale cate voru fi de lipsa de aici pana la Deasiu pe 1 */₄ stațiune din scaunulu — 78 — Mediasiului, ăra dela Deasiu pana la M-Vasărhely pe 1% stațiune din comitatulu cetatii de Balta, de cate ori magazinulu profontarii dela Mediasiu, pe langa socotirea la computulu darii a se resplati din cassa provinciala carausiloru pentru o vita de trăsură 12 cr. m. c. după ce povatiuirei fortsponturiloru se va face incunoscientiare, fara intardiere se se p6ta| pune in lucrare. Dela Regiulu Trans. Inaltu provincialu co- misariatu. Sibiiu 21. Nov. 1848. La porunca Ecs. Sale D. Inaltu prov. Comisariatu V. Mederus. K. Roth. S’a tradusu prin: St. Moldovânu, ad Lat. 49 b) Administratorului comitatului Ce- tatii de Balta catra Comitetulu Nationalu Romanu. Inaltulu Generalu Comandante cu data din 17. Noern. a. c. sub Nrii 4543, 4575 si 4607 incredin- tiendumi administratiunea comitatului Cetatii de Balta, de odata in’au insarcinatu ca se priveghea u pentru înarmarea naționala si respective pentru scularea in arme (Landsturm), ca se fie bine organisata, ca asia in tempu de lipsa se se păta folosi pentru apa- rârea patriei in- contra inimicului comunii; deci ca se pociu implini acesta insarcinare, prin acesta pe Inclitulu Comitetu cu ondre alu intimpina voescu, si cu cuviintia ilu poftescu a dispune, ca se’mi tri- mitia in scris, cumch specifice după cuprinsulu sa- teloru la cati Prefecți sau impartitu, si cine sunt aceia cu numele, si care sate cu numele suntu sub dispu- nerea fiesce caruia? si acăsta in catu se p<5te mai curendu. Cetatea de Balta in 28. Noem. 1848. acesta administratura, si intru asemenea se offerăza si dein partea acestei administraturi, care intru ajun- gerea binelui comunu pururea doresce a fi intru cea mai buna cointielegere fratiăsca, amiculu seu aju- toriu. Blasiu, 30 Nov. 1848. Georgiu Popa mp., c. r. eapitanu si administr. Petru Mânu mp. 50 b) Onorate Domnule! In momentul acesta sosi inscientiarea dela Co- mitetulu- Natiunei Romane aici in estractu inchisa, după care Onorat’a Domni’a Ta ești numitu de In. General-Comandb ad latus spre ocarmuirea comita- tului Kukjilo. , Noi subscrisii avendu alta inscientiare dela lau- datulu Comitetu din 14 Nov. a. c. Nr. 285, cumca părțile disponibile din comitatulu Kiikiilo se voru in- corpora districtului Blasiu, si eh, lucrurile ce ni se voru infaciosia, se le luamu la pertractare, amu tramisu cerculariul aici inchisu in comitatu Kukiilo. Pentru aceea grabimu a provoca pe Onor. Dta, că venirea representantiloru săteni din acelu comi- tatu pe 20/8 cur. 1. se o contramandezi in catu poți mai curendu, si despfe partea nostra in catu va fi cii potentia se va contramanda. Dela administratur’a distr. Blasiu. Blasiu 19 Nov. 1848. Georg Popa mp. Rittmeister und Administr. Petru Mânu mp. 50. Administrațiea prov. a comitat. Ce- tatii de Balta catra In cli ta A d mi nistr atie a Districtului B la si ului. Cu bucurie afla acdsta Administrație a incunos- cintia, cumca pana la alta renduiala cu lacuintia sa se asiediara in Cetate de Balta, si grabesce prin a- ciasta cu tota dragostea a saluta pe Domnia Vostra ca pe ai sei buni vecini, si fiindcă scopulu ambeloru este unulu, se oferăza cu bratie deschise a da unde va fi lipsa comune, alu sau ajutoriu amicalu, si re- mane incredintiata cumca si dela Domnia Vdstra a- semenea i se va intinde ajutorare. Cetate de Balta 17/29 Noemv. 1848. 50 a) Catra onorat’a administratura aCe- tatii-de-Balta. Incunoscîntiarea D-vdstra despre locuinti’a in Cetate-de-Balta si despre incredintiatulu amicalulu ajutoriu, prin multu pretiuit’a scrisdre dein 17/29 Novemb. a. c. Nr. 10 făcută, cu bucuria au primit’o 50 c) II o p » n ii deaa oKipmsipea DicrpiKTBJBi EjaacsjBi Kirpi totc ki~ nereniue mi joKsiTopil din Careje de a>iej DicTpiKT Hiitope. CsECKpiniii cimemB densmijji de KiTpi jjVnajTBJ ^ecapo-PeuecKBJ IJenepaj Komando npin rpauiocBi De- KpeT din 10 NoBemsep a. k. nsm. 2. 4487, emir cnpe npoBicopia adminicTpajjie (oKipmBipe) a Carejop de Di- CTpiKTBJ BjaatfiJBi ijiiTope, mi cas demmdaT, Ka ci ce ajeari mi ajTe Ticrspi, KiTe op «fi de.jinci cnpe mai nana mi rpasniKa adminicTpaijiș, mi a-iemii ci ce apiie jia JiadaTBj Ifenepaj Komando cnpe jpnripipe. Cnpe jpnnjiinipea anecTei ^VnajTe opindEe-ii am xo- iTipxT a ce ajeție arsija accecopi de adminicTpaijie mi ajTe TicTBpi, jpnKiT ja 4>a*iepea jpnmpijipei caTe.iop, mi .ia adsnapea ajeriTopiJop jpn S-iasK ce Bop albia a «fi de Jinci. •^nci 4>iind ki dsm cKimEipije veje noai, ie cas jpnTpodBc jpn OKipmsipe, sa mi muocTiBa Boinjji a lipea EsnBJiBi nocTpa Monapx e aieea, Ka totb omsi Kape e K8 amezimmTBJ ces jpn cars cas opams, e kb nsprape ssni mi jpnTperB ja minre, ci aiBi ^nfjainjii Ja aae- — 79 — țrepea Ticrapijop OKipmsipei, ama tot omsj ap TpeBBi ci ce jpnfijjouieze ja ajeyepe jpi Bja®8. Dap ‘fiind ki a ce adsna ai*ji ja Bja®ă tojji jo- KsiTopii din toto careje DicTpiKrajsi e rpes mi kb na- rBBi, Ba mi din CTipîje jpmnpeafsp aKsm aniciTope e kb nenBTinjji, am afjai’ a ■fi ks Kaje, Ka din tot cais nsmai kito doicnpezeqe inun Ka penpezenTanjji ai caiajai dinnpesHT> kb llapoxsj jokbjbI, caa ks Ilapoxii, de Bop fi mai maJTe pejițiii țn căra, ci bîdi Ja Bjaac cnpe nomeniTa ajegepe. Ama dapi acnps ce nopsnienje, Ka minTeni dsni KiniTapea aqecTii nopsnqi: । Toiji JOKsiTopii din fienape căra, maKap de qe pe- jiiyie mi jimBi ap fi .pn aqeja caT, cbbt upeinedinija KBBiinqoinijop Ilapoxi cicejadsne ja ojojti, mi dhrrpe cine ci ajean doicnpezeqe JOKBiîopi penpezenTanjji a jjurrperBJBi căra, din qei Kapii op fi aiaci, iap na din qei afjiTopi ja jaripe, mi ne Kapii i sop jțsdeKa a fi decToini'ii cnpe aqecT mape ckoh, mi aqeî 12 penpezen- Tanjji din fieKape căra ajeini de jjînnpesni kb Ilapoxii ESBiiniomi ne 20/8 a aqecrii Kspfitope jbui noemspie 1848 ci Bini aiMÎ ja Bjaac ama, Ka .pnKi pn aqeea zi ci n8Tem niiui ja dopira ajețiepe, fiind aqeacia. rpas- niKi — adBKind aqei penpezenTanjji ks. cine cKpicope deja K8Biinioc84 căra cripe aqeea adesepipe, ksihki aqei 12 inmi cim ajeini din aqej căra. 2. 0iețge sape ®8de (Bipos) din tot căra j minTeni dani npimipea -aqecTii opmdBeji ci ce jpnfmimeze Ja aneacra OKipmbipe, mi fiejge Kape ci adsKl'KB cine TaBeja decnpe KonTpiBBjjiea (Dapea) ne ansj 1848 apan- Kan, mi mi AiBeJB (KipTiqiKa) Kapea KBnpinde jpn cine kiti dape cas adsnaT ne ansj auecTa, mi kiti cas adminicTpaT ja nepgenTOps. 3. Bocind noi iepi aiuea ja B.iaac, kb mixnipe am jpnjjejiec decnpe țotc nipone, ebidki ^InaJTa IIopsnKi a npea JisdaraJBi Hecapo-PeoecKBJBi IJenepaj-Komando din 26 OKTonpie a. K. na ce Ban pn cami, qi mi aKsm ce npideazi nidspije ajodiaje, a focrijop Domni npo- npieTapi, ci jKifsecK BBnapije mi asepije jop, mi ja mBJTe nepcone ji cap amejinya npimeatdii pn aBepi mi Biaoi. — Kb Tipie dapi mi de KiTpi noi ce nopsn- qeaje, Ka totc KombniTiijije mi fienje Kape oms deja aqej fejîs de npeBapiKaoii mi ecqecspi nimiqiTope de omenipe mi nenjiKBTe jbî Damnezes, ci ce petpan mi de totb ci ce K'onîeneacKi, mi totc BÎTeje qeje piTi- qiTe qe cas npinc, ce npind, cag ceas pmiî, mi de aqi pnKOJO npin qineBa qe Bop pini, KineTeniije caiejop CTpanci cami ci dea ja aqeacn oKipmsipe decnpe aqejea, ki ajTmenTpeje dani apîiKBJii KiTinenji rpea ce Bop nedenci TOiji aqeia, Kapii ne ce Bop KonTeni de- ja aqeje piBTiqisni. . Iap de KBtnBa Bpeo KomsniTaTe cas orna sa cokotî a asea dpenT jpnrp’o napTe, cas ajra, coKoriraj cia dpem ci nsj noan npin amepiiioipi, acanpeji mi aci- fsipi, qi ne KaJe KEBiinqioci ja aqeacn OKipmsipe, Kapea de Bani ceami ns Ba Jinci fienje Kipsia ai faqe dpenTaTe jpn KaTB Ba aBea, qe aqeacn oKipmsipe jpnrpe ToaTe o Ba nizi Ka sn odop- cfmT. Mai npe spini ce jpidaTopeazi KBBiinqomii Ilapoxi a secTi aqecTea nopsnqi jpnainTea rarapop ■ ciTeniJop cnpe jpnnjinjpe mi nizipe, mi fieKape IlapoxB npin CKpicope ci aptTe ja aqacn OKipmsipe zioa Becripii, Ka ci fie doKBinenT aiqi ja apxiBB, kbiiiki cas BecriT aqeje no- psnqi. Cas daT din Bjaac jpn 15/3 NoemBpie 1848. Teoprie Ilona qecapo-peijecK Kiniian mi a dicTpiKTBJBi BjaiK adminicTpaTopÎB. IleTpB Man ja qecapo-pepecKBJ Tecaspapiara KonqenicT mi cBBadmînicTpaTopH. 50. d) Extractul Inscientiariei Comitetului Natiunei Romane din 17. Nov. 1848 Nr. 378 catra Administratura Districtulu Blasiu făcu ta, Onoratei Administraturi a Districtului Blasiului. La raportul onor. Administratori din 15. Nov. a. c. Comitetulu se grabesce a respuhde, ca macar ca cu 'plăcerea fost inconoscientiatu ^pe onorata Administratura despre gasirea cu cale in siediirti’â. tienuta a Comitetului pentru apararea Tierii, de a se incorpora cu Distri.ctulu Blasiului părțile disponibile din Comitatatul Cetatei de Balta; dara acum e silitu cu.părere de reu a'aduce on. Administraturi vestirea, ca după: o noua dispositione a In. G.-Commando său luătu mesuri de a remanea Comitatul Cetatei de Balta cum a fost si mai riainte; si pentru provisoria ' administratiune a lui, si restauratiunea oficialilor sau si numitu o persona militară din partea In. G.-Com- mando, Protopopul. Ștefan Moldovan din partea Na- tiunei Romane, si Popa Roth din partea Natiunei -Sasesci. Comitetul fara intarziere prevenind pe onorata Administratura despre aceasta schimbare, ce sa facutu . in pfiyintia-Comitatului Cetatei de Balta, crede că on. Administratura isi va stabili regula, după carea se va margini in cerculu Districtului Blasiului, pana la alta dispositinne, ce se Va găsi de cuviintia a se mai face pentru acest Districtu. (Subscriptiunile?) 51. Comitetu 1 u Natiunei'Romane. Onorate Domnule Co-Administrator! S’au primîtu amendoa rapporturile Dtale Nr; 23. a. c. sub Nr. 33 et 34. Rapportulu in causa prevaricatiuniloru. va servi spre a face Comitetulu relatiunea cuviintiosa In. General-Commando, prin care sa’i arate,, que nu suntu adeverate tote pîrile quate se gramadescu in spina- rea Romaniloru. La rapportulu alu doilea Comitetulu se grabesce a te insciintia, qua se bucura pentru cunoscinti’a si bun’a intiellegere ce ai cu D. Capitanulu Commendo, si din acesta prevestesce cu sigurantia învoire si unire in lucrările cu care sunteti insareînati. — 80 — Pentru pretoriulu Comitatului, si Comitetulu a I fostu de părere^ qjia Dics6'-Szt.-Martinulu nu e potrivit. Domniavostra miscati din parteva totu ce puteti la General-Commando, qua celu pucinu daca nu se va putea strămută pentru totdauna intr’nnu orasiu ro- manu, alegerille incaile ale oficiolatului sa se faca-in Cetatea de balta. . Macar qua Comitetulu a avutu îngrijire de a te invita qua sa’i vestesci dio’a hotarita pentru restau- rare; dara Domniata ai apucatu înainte si ’lai in- stiintiatu qua acesta va fi de luni intro septemana. Atunci si Comitetulu nu va uita a trimite pe upulu seu doi membrii din sinulu seu. Aceștia se voru in- tiellege cu Domniata si in causa acelloru sate, a carora aorte este qua sa se alature la scaune sasesci, si in- preuna veți , vedea ceea ce este de facutu. Fiindqua locuitorii săteni care au dreptu de allegere suntu duși partea cea mai mare in castre, si fiind-qua si chiaru quandu s’aru afla aci, aru fi forte cu greu a face allegerea prin suffragiu univerSalu: Comitetulu este de părere qua s’aru putea savîrsi actulu acesta si aci precumu s’a făcutu in Blasiu, adica: din fiecare Comunitate fiecare Preotu de ori care națiune sa vie la allegere insocitu de quate 12 din parochianii sei? Spre a se putea effectua allegerea Dregețoriloru după proportiunea populatiunei, Comitetulu iti aduce aminte, ca cu ocasiunea chiemarii ce veți face locui- toriloru spre a veni la allegere, sa indatorati pe fie- care Preotu de ori care confessiune, qua se vie cu însemnare de numerulu sufleteloru ce pasțoresce. Pentru candidati la dregetoriile Comitatului cer- cetedia si scormonesce cu din adinsulu spre ai găsi cu qualitatile cerute. Lips’a ce va mai fi, o voru împlini membrii Comitetului carii voru veni acolo. Numerulu Dregatoriloru nu va fi tocmai mare; afara de Vice-Administrator, Notariu, p<5te si Vice-Notariu, Perceptor, voru fi assessorii care voru fi totdeodată si Inspectori împlinind officiulu de Szolga-Biro, pen- tru-qua numele acesta nu va mai figura; apoi va trebui unu Archivariu si Protocollistu, si unu Can- cellistu. Plățile se voru inșemna totu atunci după norm’a ce s’a luatu si s’a pazitu la Fogarasiu si la Blasiu. Ți s’a scrisu, si acum inca se repeteza, qua limb’a protocolluhn va fi romana; correspundenti’a insa cu General-Comando se va ținea in limb’a ger- mana. Sabiiu 25 Novembr. 1848. Simeone Barnutiu mp., Aaron Florian mp., Praesidinte. Secretariu. 52. Comitetulu Natiunei Romane. Domnule Co-Administrator! S’a primitu atatu raportulu Dtale ddo. 24 Nov. quatu si scrisorea adresata câtra fratele Cipariu. Co- mitetulu îti multiamesce pentru tote ameruntele ce’i I faci cunoscute, si te îndemna qua si de acumu înainte sa nu pregeți a’i vesti ori ce socotesci qua pote sa’lu intereseze. - Fiind qua peste pucine dille unulu sau doi din membrii Comitetului voru veni acollo spre a asista la actulu allegerei officiolatului, Comitetulu n’are a- cumu multe de ati scrie, dequatu crede de a sa da- torie a trage luarea Domniei tale aminte asupra ne- ințellegerei ivite pentru co-ordinatiune sau sub-ordi- natiune, precum si pentru subscriere sau co-scriere. Comitetulu socotesce qua mesur’a cea mai ințellepta din partea Domniei tale aru fi, qua pentru asemenea forme seci sa nu faci nici o pretențiune, si sa nu te slobozi in cea mai mica disputa. Pentru pregătirile trebuintiose ce se ținu de allegere, fii cu cea mai întinsa privighiere; ca-ce acd- stă e totu ce ne intereseza. Despre cellelalte te vei ințellege mai pe largu prin graiu cu membrii Comi- tetului care voru veni acollo; Sabiiu 27 Nov. 1848. Simeone Barnutiu mp., Aaron Florian mp., Praesidente Secretariu. 53. a) Comitetulu NatiuneiRomane. Domnule Prefectul In. General-Comando prin ordinatiunea sa ddto 18 Nov. 1848 sub Nr. 6944 face cunoscutu comitetului, quă pentru armarea recruților carii se infacisiaza pen- tru completarea regimentelor de linia si formarea di- visiunilor de reserva, precum si al altora noue cor- puri, nu suntu arme destule, si ilu invita quă prin organele sale se mislocesca a se da armele imperiale ce se voru fi luat deia rebellii magiari la magazi- nulu de arme din Sibiiu alu batalionului 3-lea din regimentulu de infanteria Leiningen, subt îngrijirea D. O. Lieutenant Bbheim. Comitetul comunicând Dtale aceasta ordinatiune, iti scrie qua si'Dta se o faci cunoscuta tribunilor, si stringhnd armele imperiale ce se ceru, se le trimiti la loculu însemnat. Asemenea In. Genei al-Comando prin ordinatiu- nea sa ddto 18. Nov. 1848 sub Nr. 4557 comunica Comitetului, qua in momentulu aquesta nu este in stare de a face vreun ajutoriu locuitorilor acelora nenorociti, care au suferit barbariile si crudimile ma- giarilor rebelii, si au perdut prin jafuri si focu ave- rea si casele, in quat au remasu goli fara locuintia, si muritori de foame; inse au poruncitu si au in- . sarcinat pe comandanții de corpuri militare, qua se arunce o gloaba de bani potrivita asupra tutulor orasielor si locurilor care au tienut cu vrasmasiul si au făcut causa comuna cu densul; din banii que se vor aduna cu chipul aquesta, se spereaza qua se va putea face un fond destul de bogat spre a se face ajutoriu nenorocitilor. Pana atunci toti omenii cre- știni pe care nu iau isbit grozava soarte si nu si-au perdut stările si averile, sunt chiemati, ca potrivit — 81 datoriilor omenitatii si creștinătății se’si intoarca mfl’a catra frații lor quei nenorociti, si se’i mangaia facen- dule totu ajutoriul putinciosu spre usiurarea ticăloasei lor soarte, ' - ' - Comitetul dând in cunoscinti’a Dtale aceasta or- dinatiune te indatoreaza, că fara intardiere se o co- munici si Dta cu tribunii si vice-tribunii Dtale, spre a o publica si densii intre toti locuitorii sateloru, qua de spre o parte se se mângâie quei nenorociti, aștep- tând ajutoriu si despăgubire de perderile loru; eara despre alta parte se se indemne ceilalți frați creștini si se se grabeasca ai ajuta, care cu que va vrea si va putea. Sabiniu, 26. Nov. 1848. Sim. Barnutiu, presiedinte. (Va urma.) Nr. prot. IV. 1876. Procesu verbale alu siedintiei ordinarie a comitetului asociat. ’ trans., tienute in 14. Martin a. c. sub presidiiilu dlui lăcobu Bologa, fiendu de facia dd. membrii P. Dunca, I, V. Rusu, I. Hannia, Etia Macellariu, Vis. Romanu, dr. Dem. Racuciu, dr. Aur. Brote, loanu Crețiu si cu asistenti’a secret, dr. D. P. Barcianu. § 38. Decliiarandu dlu presiedinte sjedinti’a de deschisa: . . ' - Se pune la ordinea dilei raportulu cassariului despre starea cassei. Nefiendu inse dlii cassariu de facia, raportăza secretariulu despre unele sume in- curse la comitetu in tempulu dela șiedinti’a din 9. Fauru păna la șiedinti’a de facia. Nr. exhib. 90/1876. a) Prin direcțiunea despar- tiementului cerc. X (Clusiu) s’au administrata datori’a remasa după fostulu cassariu alu subdespartiementu- lui, dn. Grigoriu Chiffa 20 fl.. apoi tacs’a de mem- bra ordinariu pro 187% 187% si 187% dela dlu- Nicolau Suru, parochu in Secuiciu 15 fl., si in fine dela dlu Leontinu Popu, jude reg. in Clusiu 1 obli- gațiune urbar. trans. de 100 fl. că tacsa de membru ordinariu pe viătia. b) Nr. exhib. 105/1876. Prin dlu vicepresie- dinte I. V. Rusu s’a administrata o obligațiune urb. trans, de 100 fl. cu cuponu. tramisa de dlu Eremia Ladosianu, proprietariu in M. St. Georgiu, in urm’a promissiunei sale dela adunarea gen. dein Reghinu, că tacsa de membru ord. pe viătia. Spre plăcută scientia. § 39. In legatara cu cele de sub Nr. prece- dente lit. a) secretariulu aduce comitetului la cuno scientia, că dlu Nic.- Suru, parochu in Secuiciu, din caus’a impregiufariloru grele, in cari se afla, abdice de a mai fi membru alu asociatiunei. Spre scientia. §. 40, In legătură cu .cele de sub Nr, prece- dente lit. b) dlu I. V. Rusu face propunerea si co- mitetulu o primesce, ca acei. dd., cari la adunarea generale dela Reghinu au subscrisa si ei sume că membrii ordinari pe viătia, fbra de a fi corespunsu păna ’acum promissiunei loru, se se provdce a-si im- plinf promissiunea. § 41. Secretariulu raportăza despre concursele intrate la comitetu pentru stipendiulu de 60 fl., con- ferita in șiedinti’a dein 15. Ian. a. c. § 8 lui Moise Poppu si dechiaratu mai tardiu de văcantu in urm’a informati unei câștigate despre aceea, că numitulu aru capeta degiă unu stipendiu dein alta parte. Concurentii suntu 3 si anume: Nr. exhib. 84/1876; 1) Stefanu Berbecariu dein Bistritia; 2) Mitru Cucu dein Bistritia; Nr. exhib. 92/1876. „ 3) loanu Mog’a dein Micasas’a, eleva la scdl’a de agricultura dein Mediasiu. Nepotendu-se vedâ dein documentele presenta'te de Stefanu Berbecariu sr Mitru Cucu, dăca ei suntu intr’adeyerU inscrisi la scdl’a de agricultura dein Bi- stritia, si fiendu atestatele scolarie produse de densii. cu. calculi fdrte rei, dr’ pe de alta parte fiendu ate- statele lui I. Mog’a bune si elu insu si recomendatu fdrte bine de directorulu institutului dein Mediasiu, se propune si. comitetulu decide a se conferi stipen- diulu de 60 fl. lui I. Mog’a, . elevu la scdl’a de agri- cultura deiii Mediasiu. § 42. Nr. exhib. 102/1876. Secretariulu rapor- tdza despre fundatiunea făcută de dlu Basiliu Basiota, iude reg. in Odorheiulu seeuiescu. Onoratulu dn. B. Basiota hotaritu a eternisă memori’a repausatului seu fiiu Emiliu Dionisiu, a facutu o fundatiune, din ale cărei interese se se dea ajutorie la studenti' de gim- nasiu său scdle reale lipsiti de midinldce. Spre a- cestu scopu a depusu la institutulu de creditu si eco- nomii „Albin’a“ dein’ Sibiiu, sum’a de 400 fl. v. a. spre frupțificare sub numirea „fundatiunea stu- diosului de a V. clas se gi mnas. Emi li u Di o- nisiu Basiota Motiu Dembulu din Abrudu;“ er’ ingrigirea si administrarea fundatiunei o a oon- erediutu comitetului asociat, trans,, care va dispune cele de lipsa in privinti’a conferirei ajutdrieloru, con- formu actului fondationalu. Coprindiendu acestu acta fondationalu unele dispositiuni, cari ar’ ingreoiă in catuva ajungerea scopului intenționata de dundatoru, prin harthi’a presidiale Nr. 2 ddto 3. Martin 1875 s’a ceruta dela numitulu domnu voia, de a emenda unele puncte dein acelu actu fondationalu. Prin re- spunsulu seu ddto 8. Martiu Nr. 102/1876 dlu ,B. Basiota se declara invoitu cu unele modificări nece- sarie. - Deci dlu E. Macellariu face propunerea, carea se-si primesce, că comitetulu luandu la ciinoscieutia plăcută zelulu si intentiunea nobila a dlui B. Basiota, incredintiăza dlui dr. Racuciu dressarea de nou a actului fundafionale, după indegetarile coprinse in harthi’a preș, Nr. 2 dein 3. Martiu a. c. si in con- formitate cu învoirea dlui Basiota, coprensa in re- spunsulu seu ddto. 11. Martiu a. c. 14 — 82 — § 43. Nr. exhib. 74 si 88/1876. Dlu Onoriu Tilea, stud. la politechniculu c. r. dein Vien’a si Emi- lianu Popoviciu dein Hatiegu, scolariu de a VI. cl. reale in Sibiiu, câ stipendiati ai asociatiunei, presen- tdza celu din urma atestatulu scolariu de pe seme- strulu I. a. sc. 187%, dein care se vede eh a rapor- tata calcululu generale de „eminentia;" 6r’ celu din - tain atestatulu de înmatriculare de pe an. 187%. Spre scientia.. § 44. Nr. exhib. 75/1876. Subcomitetulu des- partiementului cerc. II. (Fagarasiu) așterne protoco- Iiilu siedintiei Junarie dein 22. Dec. 1875. Necontie- nendu inse nimica, ce aru cere aprobarea comitetului, Se iea spre scientia. * § 45. Nr. exhib. 85/1875, Subcomitetulu des- partiementului cerc. I. (Brasiovu) așterne protocolulu , siedintiei lunarie tienute in 4. Ian. 1876. Dein acestu protocolu se vede, că prin staruinti’a dlui administratorii protopopescu Spiridonti Damiahu s’au infientiatu agenture comunale in Brescu, Chezdi- Martinu, Covasn’a, Borosneulu micu, Intorsur’a Bu- zeului, Sita-Buzeu, Zagonu si Cernatulu inferioi'u; 2) că pentru deșteptarea interesului comuneloru pen- tru asociatiune s’ar fi distribuita dein partea directo- relui subcomitetului in 20 comune 130 esemplarie dein cartea l-a de cetire si 26 manuduceri,- la olalta in pretiu de 41 fl. 60 cr., luati dein bugetulu prelimi- nată alu despartiementului. Spre scientia. § 46. Nr. exhib. 101/1876. Dlu Elia Popu, in- vetiatoriu in Siomcut’a mare, se r<5ga a i se tramite „Transilvania" dela incepntulu esirei ei, păna la fi- nea an. 1875, comunicandui-se totu-odata si condi- tiunile, sub cari i s’ar da esemplariele. ₓ Comitetulu decide a i tramite dlui Elia Popu căte unu esemplariu brosiuratuț dein fia-care anu alu „Transilvaniei/' dupace numitulu domnu va fi tra- mesu căte 2 fl. v. a. de esemplariu, conformu hota- rirei comitetului de sub Nr. prot. 35/1874. § 47. Nr. exhib. 103/1876, Dlu Basiliu Mich; Lazaru, studente la academia technica dein,Vien’a, se r<5ga a i se respunde rat’a dein- urma a stipendiului in suma de 125 fl. in 28. Martiu a. c. Se primesce. § 48. Nr. exhib. 104/1876. Dlu lacobu Mure- sianu, redactoru alu Gazetei transilvane presentedia unu contu despre 17 fl. 43 cr. câ tacsa de insertiune pentru 2 concurse estrise de comitetu si publicate in Gazeta. Se avisâza la cassa spre solvire. § 49. Secretariulu raportâza despre unele con- cluse ale adu tiarei generale dela Reghinu, cari au re- masu pana acum neresolvite si anume: 1) P. XXXI care cere câ: „Comitetulu si mem- brii singuratici se lucre in totu modulu pentru latirea fdiei Asociatiunei." Cu privire la acestu punctu se propune si co- mitetulu primesce a esmite provocări catra on. sub- comitete, câ ele, fiindu in mai de aprdpe atingere cu membrii,asociatiunei, se staruidsca pre langa densii a sprigini respandirea fdiei „Transilvani’». “ 2) P. XXXII. „In privinti’a tacseloru restante, adunarea generala a decisu, câ restantiarii se se pro- vdce a solvi- sâu a dechiara in scrisu, ddca se mai privescu de membri sâu ba." Se propune si comitetulu primesce, că pre basea unui conspectu facutu de dlu cassariu despre toti acei membrii , cari suntu in restantia cu tacsele, se se provdce restantierii sâii deadreptulu sâu prinmidi- locirea subcomiteteloru a plati tacsele, sdu a se de- chiara in scrisu, deca mai voiescu a fi membrii seu nu. 3) In legătură cu ac^st’a dlu I. V. Rusu pro- pune a se procede asemenea si facia de acei domni, cari s’au oblegatu a contribui pentru fondulu aca- demiei. Se primesce. 4) P. XXXIII. „Adunarea generala doresce in- fiintiarea de despartiemente cercuale in părțile unde nu s’au infiintiațu inca pana acum." Comitetulu decide, câ biroulu comitetului se se pună in cointielegere cu barbati inteligenti, cunoscuti de prin acele parti, indemnandu’i a conlucra pentru infiintiarea acelora subcomitete in celu mai scurta tempu. - 5) P. XXXIV. „Recomanda mai departe ur- mare in punerea in lucrare a propuneriloru dlui La- dislau Vaida, făcute in adunarea generala dela Gherl’a. Se decide: a se inteti acdsta afacere la comi- siunea alâsa degiâ mai inainte spre acestu scopu; dr’ acdst’a compusa din dd. I. V. Rusu, V. Romanu, I. Candrea se se intregdsca inca prin dd. E. Macel- lariu si I. Hannia. § 50. Nr. exhib 108/1876. Secretariulu da ce- tire raportului dlui I. V. Rusu, facutu in urm’a ro- garei dlui Kertbeny Kâroly dein Bud’a, de a i se tramite o consemnare a opuriloru magiare, traduse in limb’a romana. - , Resultatulu, este urmatoriulu: S’au cercetata cataligele librarieloru, si anume si catalogulu generale compușu de prof. Demetriu larcu, si dein miile de traduceri romanesci nu s’a aflatu nici un’a dein limb’a magiara. Partea cea mai mare a traductiuniloru mai vechi romanesci este dein limb’a grecdsca, antica si bise- ricdsca, unele dein cea slava si altele dein cea la- tina si germana. Traductiunile mai none, câ de 40 ani incdce, suntu in numerulu loru preponderante, in Romani’a.dein limb’a francesa, dr’in Transilvania si Ungari’a dein limb’a latina si- germana. Dein limb’a magiara s’au tradusu pana in dilele ndstre mai multu numai articli dein.diuarie si unele parti de legi, totu numai in diuarie.. In anii mai deiucdce s’a tradusu si publicata parte mare dein istori’a lui Cserei Miklos in „Tran- silvania," fdi’a asociatiunei dein an. 1869. Dictionariulu ungurescu-romanescu, tradusu după — 83 — alu lui Fogarasi Jănos de G. Baritiu, tiparitu in Brasiovu la Romer & Kamner in 1869. Estrase dein cartea lui.Balăs Orbăn „A szăkely fold leirăsa" tom. alu IV., publicate in „Transilva- ni’a" dein a. 1874. Mai esista traductiuni făcute, inse inca netiparite, precumu: „A Hora tămadăs tortănete" de Grof Te- leki Domokos, dein 1865. „A Hora vilăg Erdelyben," irta Szilăgyi Ferencz, 1871. Aceste amendoue traduse de unu june, sub ingrigirea lui A. Papiu Ilarianu in Bucuresci, pentru istoriculu Alesandru Odobescu, in a cărui possessiune se si afla aceste traductiuni inca netiparite. In Ungari’a potu se mai fia si alte traduceri dein limb’a magiara in cea romana, inse netiparite păna acumu; despre atari traductiuni aru .potă dă in- formatiuni mai esacte dd. Alesandru Romanu, că pro- fesore de literatur’a romana, si losifu Vulcanuᵣdein Pest’a. Se mai afla tradusu codicele comerciala dein partea dlui Teocharu Alexi, seeretariuhi bancei tran- silvane, publicata si in „Gazet’a' Transilvaniei." In fine se observa.preste -totu, cutnu-că barbatii romani de litere, se ocupa mai aleșii cu traductiuni dein limbile vechi classice, cumu si dein limbile neo- latine, pentru cari-se si escriu si dau premii consi- derabile. Acestu raporta se iea spre scientia cu acea în- drumare, că acela se se comunice» in estrasu dlui Kertbăny Kăroly spre orientare. § 51. Nr. exhib. 108/1876. Secretariuln cetesce respunsulu dlui I. M. Riureanu, directoru la liceala Mateiu Basarabu in Bucuresci, care multiamesce aso- ciatiunei pentru onărea ce i s’a facutu prin alegerea sa de membru onorariu. Spre plăcută scientia. § 52. Pentru bibliotec’a asociatiunei au incursu 1) „Szăzadok," scriere periodica â societății „Tor- tânelmi tărsulat," fasc. I—X dein 1868 si I—V 1867; fasc. I—X dein anii 1869, 1870, 1874, si fasc. II. si III. dein 1876----- 2) Grof Zichy Gsâlăd okmăny- tăra tom. I. II. III., aceste tramise de societ. „Tor- tănelmi tărsulat" — 3) „Cărțile săteanului romanu" fasc. II. si „Predicatoriulu săteanului romanu" lase. II. 1876, tramise de red. Nic. Negrutiu. — 4) „Re- vist’a contemporana," Bucuresci, a. IV. fașc. I. 1876. Spre plăcută scientia. Verificarea acestui procesu verbale se incredin- tiâza ddloru membrii Dunc’a, Rusu si Hanni’a. Sibiiu, datulu că mai susu. Iac. Bolog’a mp. . Dr. D. P. Barcianu mp. presiedinte. secretariu. S’a perlesu si verificata. Sibiiu, 18. Martiu 1876. I. Hanni’a mp, P. Dunc’a mp. I. V. Rusu mp. Publicarea banilorn incursi la fondulu asoc. trans. pe tempulu dela siedinti’a din 9. Febr. pana la siedinti’a ordin, a comitetului din 14. Martiu a. c. I. Prin direcțiunea subdespartiement. cerc. X. (Clusiu) s’au tramisu: datori’a remasa după fostulu cassariu alu sub- despartiement. dn. Greg. Chiffa 20 fl.; dela dn.‘ Nic. Sura, parochu in Secuiciu tacsa de membru pro 187%, 187% si 187% 15 fl.; dela dn. Leontinu Popu, jude reg. ia Clusiu 1 obligațiune urbar. trans. de 100 fl.; dela dn. Vas. Nistoru, subjude reg-. in Clusiu tacsa de m. ord. n. pro 187% 5 fl. Ii. Au incursu deadreptulu la comitetu dela dn. Eremia Ladasianu, propriet. in M. St. Georgiu 1 obligațiune urbar. trans. de 100 fl.; dela dn. I. Mihu, propriet. in Vinerea tacsa pentru diploma 1 fl.; dela dn. Petru Munteanu, magistru po- stalu in Orlatu tacsa pentru diploma 1 fl.; dela dn. Sav’a Popoviciu, c. r. capellanu milit. in Vien’a pentru diploma 1 fl. îndreptare. In Nr. 5 alu acestei fui pag 59 si 60, unele contribui» s’au trecuta cu vederea, si anume: 1) dela du. Ales MiCu, vîcariu in Fagarasiu tâesa pro 187’/₅’5 fl ; 2) dela comun’a Voila tacsa pro 187*4 si 187% 10 fl.; 3) in locu de dr. George Boeriu, locot. super, tacsa de membru ord. pro 187'/₂ si 187% cu 10 fl., cetesce: dn. Ge