Ji --------------- Acesta f6ia ese £ 1 cate 3 cote pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru: nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto L poștei. . «di '.SW :---- TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ,21 or p Abonamentulu se face - numai pe cate i 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- Nr. 6, Brasiovu 15. Nartiu 1876. Amilii IX. Sumar iu: Cuventulu Misteriu si derivatele sale. — Mocanu. — Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare) — Lupt’a intre scdl’a germana si francesa in Romani’a. Discursulu B. Boierescu. — Bibliografia. Cuventulu Misteriu si derivatele sale. Mysteria, orum, plur.; grec. Ittv$ir^wv (r6), care semnifică in religiunile idololatre: dogma de credintia neintieldsa sdu neesprimabile, si ceea ce s’ar potea esprime in câta-va si prin cuventulu taina. Se mai intielegea si cerimoniile religidse, in care popii in- velia si coperia acelea dogme neintielese de nimeni. In fine in sensn mai largu se dicea ori-ce lucru sa- cru sdu santu, de ex. p.vațri^iă,ⁱe adeca «an- tele cununi. Anticii romani inca avea câteva servitie religidse, la care potea se assiste numai adeptii, aleșii. Misteria eleusina, care stă sub protectiunea statului. Misteria dein Samothraci’a. Misteriele Romane. Mi- steriele dieului Bachu, interdise strinsu prin senatus consultu in a. 166 ante Chr. Misteriele spurcate ale Isidei, aduse dein Egiptu. Christianismulu a desfien- tiatu misteriele paganismului. La poporulu daco-ro- manescu au mai remasu dre-care urme de misterie antice. Misteriu, in religiunea christiana se dice totu ce se propune că objectu alu. credintiei chri- stiane. In acestu sensu doctrin’a despre ceea ce se dice in limb’a theologica Taina sdu Sacramentu este doctrina despre misteriele religidse. Misteriu sa- cru, adorabile, necoprinsu. Misteriulu sântei Treimi. Misteriulu incarnatiunei sdu intruparei. A volf se pe- trundi in misteria, încercare desierta. A profana unu misteriu. Misterie revelate de Dumnedieu." Misteriu, figuratu se dice si despre operațiu- nile secrete ale natuiei, precumu si despre ascunsele mișcări ale ânimei omenesci, inca si despre unele midiuldce prea pucinu cunoscute, care se applica in bellele arti. „A studia, a petrunde in misteriele na- turei. A străbate in misteriele ânimei omenesci. Ori- ce arte si professiune isi are misteriele sale," adeca unele apucaturi secrete, pe care cei ce le cunoscu, nu le descopere bucurosu, ba inca une-ori ceru pe ele si privilegiu. Totu in sensu figuratu se mai dice misteriu ori-ce se pare dmeniloru cu totulu ascunsu de simțirile loru in unele afaceri omenesci. Asia lu- mea vorbesce despre „misterie politice, misterie de stătu," candu tdte acelea sunt numai nesce secrete, care se tienu, candu in interessulu binelui publicu, candu in contra aceluia. Asia se mai dice: Acea crima este unu misteriu. Acelu evenimentu este unu misteriu, pe care numai tempulu ilu va revela. Nas- cerea lui este unu misteriu. Misteriu, se dice une- ori numai in batiijocura, in sensu sâtiricn. „Ce mai atâta misteriu dein ceea ce canta passerile pe inve- lisiu. ~ Misteriu sioptitu de tdta lumea.- Misteriu de secaturi." „Misteriu, era in evulu mediu incependu camu dein vdculu alu 11-lea, numele unoru piese drama- tice, alu caroru subjectu era luata dein Biblia, asia, in câta la desnodarile incurcatureloru inventate de poetu intrevenea nu numai'angerii si diavolii, ci une- ori si Dumnedieu. Drame de acelea era representate de călugări si de baiati, mai tardiu si de mireni, la inceputu in baserica, după tempuri pe strate si in piatie publice. „Misteriulu patimiloru lui Isusu Chri- stosu. Misteriulu inviierei. Misteriulu sântei Catarina." Jn acestu sensn se pdte dice misteriu si representa- tiunea'baiatiloru cu „Vifleimulu" si cu „Craii dela Resaritu" etc. Misteriosu, a, adj. arcanus, a, um, mysterio plenus, a, um. Ceea ce contiene misterie, ceva sci- entia secreta, ascunsa de ochii dmeniloru, unu intie- lesu de cuvente, carele ar fi da tu a’lu cunosce nu- mai la prea pucini. Se dice in sensulu seu propriu numai in materia de religiune. „Cuventele misteridse ale scripturei. Sensulu misteriosu alu bibliei. Egip- tenii antici au ascunsu secretele religiunei loru sub caractere misteridse." Misteriosu, se dice in sensu inpropriu si despre lucruri omenesci, inse cu esplicare in parte rea, candu adeca cuventele sdu faptele cuiva deștepta vreunu prepusu greu. „Nu mi se pare de acestu omu, prea are portare misteridsa. Am vorbitu cu advocatulu teu, si’mi spune că processulu vostru are ceva miste- rioșii. De unde atâta avuția deintru-una data? Prea e lucru misteriosu." Se dice une-ori in bataia de jocu si despre unele persdne, care spre a'si da nu sciu ce auctoritate, vorbescu in espressiuni intunecdse despre ori-ce se- cătură. Misticismu, s. n. Studium mysticum; Mysti- cismus, i, (in limb’a baser.). Terminu religiosu for- matu dein grec. Mvgiqs, inițiata in misterie religidse, 11 — 62 — precumu era intre altii acei popi, carii pe latinesce se dicu Mysta et Mystes (Ovid.). Termina religiosu, prin care se espreme unu escessu de meditatiuni re- ligiăse, idei religiăse extravagante, produse cu ajuto- riulu unei imaginatiuni aprinse. „Misticismulu isi are originea sa intru încordarea extraordinaria a poteri- lorn mintei, spre a cunăsce natur’a divinitatei si a conversa cu Dumnedieu aievea, in realitate, pre cătu tempu se afla omulu in viătia. Misticismulu este ex- cessulu simtiementeloru unite cu joculu neregulata alu fantasiei. Misticismulu insocitu de hallucinatiuni, de visiuni său visuri fantastice, trece usioru in abe- ratiune mentale, in nebunia. Urmele misticismului religiosu se afla si la pagani in anticitate. Nici filo- sofi’a greciloru nu a fostu scutita de misticismu. Dein filosofi’a neoplatonica mișticismnlu s’a transplantata si in lumea christiana. Misticismulu a făcuta mare reu religiunei. Islamulu inca sufere de misticismu, cu- noscuta sub nume de Sufismu." x Mi s ti citate, s. f. Investigată) subtilis, inve- stigată) perversa de religione. Cercetări profunde in afaceri religiăse, devoțiune prea subtile si extrava- gante. Misticu, a. adj. Mysticus, a, um. Terminu re- ligiosu, care se si applica numai la lucruri religiăse. Ce se crede a fi secreta nepetrunsu, misferiu cuno- scuta numai unoru dmeni aprofundati in meditatiuni religiăse. Sensulu misticu alu sântei scripturi. Elu nu cauta sensulu literale, ci sensulu misticu." Misticu, se ia uneori si că substantiva. Acestu omu este unu misticu dominata de fantasiile sale re- ligidse. Unu misticu visătoria.* Mistificare, v. a. Decipio, is, ere. Terminu modernu, adoptata mai antaiu in limb’a francisca, de unde a trecuta in altele mai multe. A face abusu cu credulitatea unui omu simplu, a insiela pe dmeni usioru credietori, apoi a’ti bate jocu de ei. „L’a nu- stificatu prin vorbe dulci. A mistificată pe intrăg’a comuna lipsita de intelligentia. A publicata sciri false si a mistificată pe publiou." Miști ficat or iu, a, subs. m. et fem. Deceptor, is, deceptrix, cis, Celu ce are gusta, plăcere si chiaru passiune de a insiela pe ămeni, pentru că se’si bata jocu de ei. Mistificaforiu de professiune. Mistifica- tori u mișerabile. o c an.⁻ă. (Unu scurtu studiu ethnographicu.) Homo montanus; bomo ex montanis Transilva- niae; homo alpestris, incultuS, homo agrestis. Omu locuitoriu in munți si in specie in unele regiuni mun- tăse ale Transilvaniei. In accepțiunea, in care mo- canu dendta muntănu său tieranu necultivatu, groso- lanu, care cu portarea sa provdca la risu, ne aduce amente verbulu grecescu me strimbu, me schi- mosescu, făcu grimasse; imi bata jocu de cineva, subst. Mwxîa, Mnxripa — batujocura, bataia-dejocu, cumu si Ma>xos — batajocoritoriu; ăra franc, verb, se moquer, si substantivele moquerie et moqueur. Totu in acesta sensu au si dacoromânii proverbiala: „Nu scie mo- canulu, ce este săfranulu." Mai avemu si substanti- vala femin. Mă ca, care se p<5te traduce latinesce cu mulier inepta, puella inepta vel etiam fatua. Ter- minu usitatu in diverse regiuni ale Daciei, si se de- nota prin trensulu femeia ori fetitia, nu rea, nici cor- rupta, inse camu. nauca si totu-odata lenesia. Asia se dice: Vai de ea, ce mai măca. A luata de socfa pe acea măca cu dote mare. Ce servitiu se astepti dela acea măca. De aici si verbulu mocaire, in loca de migalire. Etymologi’a păte se he. duca la semni- ficatiunea, acăstainse că terminu ethnograficu Mo- canu are cu totulu alta semnificatiune, careia locui- torii supra-numiti asia, ii făcu ondre. Mocanu este numele apellativu pentru dhoe classi ale poporului romanescu dein Transilvania, carii locuescu in duoe regiuni diverse ale tierei. Regiunea cea mai intensa locuita de Mocani este cea mai muntăsa dein partea apusăna, si s’ar potea limita prin, riurile Crisiulu ra- pede si Somesiulu rece păna aprăpe de Clusiu, de acolo pre dein susu de oppidele Turda si Aiudu, pe de asupra cetatei Alba-Iulia (numita si Carolina, sla- von. Belgradu) păna in Murasiu spre Deva, ăra de acolo pe langa fruntariele Hungariei preste comita- tulu Zarandii, pe deincolo de munții Biharea si Vla- dăs’a, păna ărasi in Crisiulu țapede, intr’unu numeru circa de trei șute de mii de suflete. Acestu poporu, dotata dela natura cu multe si frumăse cajitati fisice si spirituali, robusta, deștepta, industriosu, curagiosu si bellicosu, fărte amatoriu de libertate, in mani’a toturoru perstcutiuniloru seculari si in lipsa mare de scăle, a datu totuși natiunei romanesci mulțime de barbati eminenti, funcționari, archierei că Aronu, Da- rabane, Alessandru Siulutiu, si totu-unadata multe mii de luptători cu armele inpumnate pentru emanciparea nștionale, precumu- de essemplu in anii 1784, 184% si mai înainte de multe-ori. Ceealalta gruppa de ro- manii supranumiti Mocani, se compune dein locuitorii communeloru cunoscute sub numele de Siepte-sate numite si Bacele, situate in districtulu Brasiovului, la pălele Muntiloru dcintre passurile său strimtorile Bu- dieu si Temesiii, in numeru mai bene de cincispre- diece mii, lipsiti de pamentu cultivabile, inse cu atătu mai buni economi de vite, si comercianti, carii intretienu comunicatiune secularia cu Romani’a si’i dau acestei tieri mai pe fia-care anu cetatieni fărte buni. Aici se vedu mulțime de tipuri atătu baibatesci, cătu si femeiesci dein cele mai bine făcute si mai frumăse. Spiritulu bellicosu, propria mocaniloru apuseni, lipse- sce celoru meridionali; acestu defecta inse, care li se păte delatura usioru prin educatiune, ilu suplinescu multu prin barbati’a loru, cu care au luptatu si lupta dein secuii cu elementele, pentru essistenti’a loru prin munți si pe intensele siesnri alfe Dunărei păna in marea năgra. După tăte descrierile demne de ere- — 63 — dintia căte ni se făcu despre romanii dein Macedoni’a, Thessali’a si Epiru, locuitorii romani dein Sacele au multa asemenare cu. aceia; numai cătu vorbescu dia- lectulu nostru dacoromanescu asia de bine, precumu nu se mai vorbesce nicairi in Transilvani’a. Asia Mocanu pote fi consideratu câ supranumire onorabile pentru populatiunea romana dein cele duoe regiuni ale Transilvaniei. Mocanii Horia, Closcaᵥsi Crisianu au fostu martirii libertatei naționale. Mocanii Avramu, lancu si protopopulu Simionu, insociti cu tărnovdnulu Axentiu Severu si cu campdnulu Vladutiu, ajutati de viceprefectii si tribunii loru, au salvatu ondrea arme- loru romanesci. Una parte a mocaniloru apuseni cultiva minele de auru si de argentu, remase loru hereditate dein epoch’a dominatiunei. antice romane. Mocanu desteptu. Mocanu vigorosu. Intre mocanii apuseni se distinge una parte sub nume de Moți. Mocanii sunt călăreți buni. Mocaniloru le plăcu vest- mentele albe, tiesute dein canepa ori dein lana. Por- tulu mocanescu merita se fia cultivatu, că este mai fromosu decătu multe altele. Moroienii inca sunt unu ramu de mocani, si se distingu numai in portu, ocupa tienuturile muntelui Buceci. s Documente liistorice din 1848 et 1849. (Urmare.) 48. a) Adressa infruntatdria a Secuiloru dein Trei- scaune catra br. Aht. Puchner. Hăromszek dllandd Bizottmânydnak Erdelyi Fohadi pa- rancsnok Bdrâ Puchner o nagymeltosdgdhoz intezett Irat măsolata. Katonai Fb'parancsnok altâbornagy B. Puchner Antal Ur o nagymdltdsâgânak. Szdkiink kebeldben nbttdn no az ingeriiltsdg azon minket kbriil szârnyald hirre, mintha Erdbvi- ddkre ds Hâromszdkre sorkatonasâg, ennek kisdre- tdben âlld rendetlen csorda ndppel betorni akarna, ds megtdmadandnâ polgâraink dlet ds vagyon bâtor- sâgât. Es azt beszelik, hogy Excellencziâd rendc- letdbbl! Elbttiink megfoghatatlan, ezt fel nem tehetjiik, hogy ily rendelkezds Excellencziâdtdl jbhetett volna. — Egyâtalâba nem, mert okndlkiil oly hazafi mint Excellencziâd ily intdzkeddst nem tehet. Igen mi hivei vagyunk a’ koronâs Kirâlynak utolsd csep vdrig, hivei egy âltala megerbsitett Tbr- vdnyeknek, ds a’ tbrvdnyessdg terdrol se hogy le- Idpni nem akarunk, nem fogunk. Es ha feliitjuk Tbr- vdnykbnyveinket, megvizsgâljuk cselekmdnyeinket, igy âlt, ds nem mâskdp. Legyen birânk Isten, ds vilâg, ds Excellencziâd mint pârtatlan hazafi. Szdkiink kebeldben tbkdletes rend, a szemdly ds vagyon bâtorsâg vddve, ernyedetlen engedelmesdg polgâri ds katonai Tisztsdgenk irânnyâban, ds ele- gendb erb megbrizni mind ezeket, s midbn Excel- lencziâd maga is azt mondâ, hogy az alkotmânyos szabadsâg ds rend drdekdben fog mukbdni, idvezel- jiik mint ilyet, s vilâgoson felhivtuk katonasâgunk Ezredeseit is, hogy a rend, az alkotmânyos szabad- sâg, aa orszâg oszves bâtorsâga drdekeben fentâlld Tbrvdnyeink drtelmdben veliink s polgâri tisztvise- loinkkel egyetdrtve, rai ezt ohajtjuk, hogy legyen rend, a haza ds a kirâly nevdben segedelmezzdk Excellencziâdot. - Ok tehât egyâtalâban nincs mi hozzânk, e bd- kds Szdk polgârai kebeldbe sorkatonasâgot, annyival kevdsbe Olâh ndpessdget kiildeni. Es ~ mert “ hincs ok, ds okndlkiil logice semmi sem tbrtdnhetik, hisszuk lehetetlennek ama szâllangd birt. Mivel azonban az drintett hir keddly lâzitdlag jârta szdkiinkot, s in- geriiltsdget okozott,. ezen ingeriiltsdg lecsillapitâsâra măs utat nem lâtunk, mint tisztelettel felkdrni Excel- lencziâdot, mdltdztatndk drtesiteni .minket igazd az, hogy sorkatonasâggal ds Olâh ndpessdggel intdztetețt szdkiink megtâmadtatni, ds ha igen, midrt? Bâr mi tbrtdnyen, miutân szdkiink hive a Ko- ronâs Kirâlynak, tisztelbje az âltala szentesitett tbr- vdnyeknek, bre a rendnek, imdddja polgâri ds kato- nai kormânyânak, ha mdg is megtâmadtattndk, Isten ds vilâg șlbtt felelbsd lesz a megtâmadd a polgâri hâboru iszonyaidrt» Hâromszdk âllandd Bizottmânyâ- nak S. Szt.-Gydrgy<5n November 12-dn 1848 tartott iildsdbbl. Horvâth Albert, Fdkirâlybir6. b) Aspr’a înfruntare a baron. Puchner. Măsolata azon Cs. Kir. Fdhadiparancsnoksdgi Rende- detnek, mely 1848-ki November 16-rdl 1658. Q El- notei szdm alatt a Brassai Cs. Kir. katonai^ vdrosi, hatdrszeli, s vărbeli parancsnoksăghoz bocsătatott. A Brassai Csâszâri Kirâlyi katonai parancsnok- sâg folyd dvi November 13-kâr<51 fblterjesztett jelen- tdse s annak ide visszafoglalt zâratdkai tartalmakdnt. Hâromszdknek 6't kuldbttjeibbl âld azon kovetsdge, mely az ottani szdkrendek nevdben az ide szintdn visszazârt irâsbeli nyilatkozatoi ndkem szemdlyesen âtâdandd Brassdba jbtt vala, ottan elblegesen vissza tartoztatott, mig ezirânti utasitâsom oda drkezendett. Az ezen Szdk rendei âltal ndkem alâterjesztett Irat szorossabb âttekintdse utân, megbizanddnak ta- tâltam a Hatârszdli Parancsnoksâgot, miszerdnta ne- vezett kbvetsdget e vdgre kiildn maga elejdbe iddzve, annak a fenndrintett zâratdkok vissza adâsa mellett, nevemben kbvetkezd szdszerdnti vâlaszt adjon: Hâromszdk, melynek nemessdge rdgolta forra- dalmi csdlszbvetek gyuldhelye, s izgatâsi ârmânyok gyiikeble volt, kbzelebbrb'l, kivâlt midlta az Uzoni esemdnyek a szdkely fegyver becsiiletdt elannyira megbdlyegeztdk, oly irânynak adta magât ât, mely sem a Kirâly sgândokâval, sem a jdzanon fblfogott Honjdldtivel bssze nem fdrhetb. 11* — 64 — l£pen ezen Szăk kebelăbol, nevezetszerănt az ottani nemessăg, nămely reformatus Papok ds hamis lelkfi Jăgăszok litjăn indult s terjedett a tobbi Sză- kelysăgnek elvetemiilăse. ' Nem sziiksăges amaz igen is kbzismeretti Lă- zitdkat nâvszerănt kijelelni, kik hol nyilvăn hol alat- tomosan a lassankănt elokăszitett gonosz czălzatok lătrehozăsăban munkăsok valănak. Kiilbnbsen azon ălfogăsok s alacsony eszkbzbk eldttem fedve ăpen nincsenek, melyeket az ottani nemessăg, s a tobbi părtok, a Csăszări Kirălyi Hatărszăli Intăzet meg- rontăsăra fdlhasznăltak, a hatărszăli fegyveres năp mestersegesen ki szămitott elămităsok s hamis eldtii- krddzăsek ditai megvesztegetăsăre, izgată ărdekeik mellă s csendzavard irănyaikhozi eltoborzăsăra. A budapesti tbrvânytelen rămkormăny zsoldossai ăpen ezen Szek kebelăben. talăltak legmelegebb sym- păthiăkra, s părtold elfogadăsra. Midon ama bujtogatd Berzenczei, mint bizo- nyosan tudom, egyenesen a volt magyar ministerhim megbizăsai ellenăre b'nk&myăbdl s hatalmăbdl, sdt, mi biinsiilyăt igen neheziti, a Kirăly szentsăges ne- văben, a szăkely nemzet fegyveres kdzgyiilăset Agyag- falvăra egybe cso'diteni merăszelte: Hăromszăk volt az, mely ezen tbrvănytelen a Kirălyi jdg gyakorlatăt lănyegesen ărdekld, ăs szentsăgtbrd kăzzel megferditb gyfilekezet lătrejdhetăsăt nem csak foleg părtolta, ha- nem kiilbnbs ăs valdban jdgszeriibb tărgyat igeny- elhetd lelkesedăssel eld is mozditotta, sdt e ' vesze- delmes As rosz dolog kivitetăre, mely Erddly jelen szomorii ăllapotăt nagyobb răszint eredmdnyezte, min- denfăle erbszakos, fenyegeto s rămito eszkdzoket fel- hasznălni nem kătelkedett. iSpen Hăromszăk gyiilese fdhelyăn az ottani Ha- tdsăgok szemei alatt tbrtănt az, hogy a szăkely ha- tărszăli katonasăghoz kdzărdekiileg intăzett, s j<51 szăndokolt Fblszdlităsom a postărăl vakmero'en el- koboztatott, csak hogy a forradalmi părt czăliil ki- tfizott tovăbb haladăsa atyai intdsem ditai meg ne gă- tăltassăk a szăkely jăzanabb ărtelmii hatărnăp fol- vilăgosităsăban s oktatăs'ăban. Ugy mindenek felett Hăromszăk tartozik azon părthoz, mely a Kirăly s e hon Fejedelme ăltal ki- nevezett, s rendelt Fdhadiparancsnoksăgot fblriem foghatd vakmerdseggel s valădi eszmefogyatkozott- săggal Agyagfalvăn eltorbltnek nyilvănitani meră- szelte, a szăkely hatărszăli fegyveres năpet ezen Cs. Kir. Fdhadiparancsnoksăggali minden viszonybdl ero- szakosan kiragadni, attăl văgkeppen elszakasztani tbrekedvăn; — mind oly tenyek, melyek nyilvănos forradalmat, felforgatăst, s tiszta Felsăgsărtăst foglal- nak magokban. Ily tagadhatatlan tettleges eldzmănyek utăn, meg nem foghatni, mikent iizheti Hăromszăk ne- messăge, elottem fekvd iratăban, szemtelensăgăt egăsz azon pontig, hogy măg mind azon răgolta lehasznălt Kossuthfăle modorban, naelyel ezen părtiitdnek Mâ- gyarorszăgban ăinităsokat terjeszteni csak ugyan elăg- szer sikeriilt, oly hangii biztositekait năkem eldtii- krbztesse, mintha Hăromszăk a Kirălynak hiven h<5- dolni, az ăltala szentesiilt tdrvănyeknek engedelmes- kedni, s azok terăro’l eltăvozni sehogy sem kivănna, — miutăn minden a szăkely hatărszălen fennăllott Intăzmănyefc ăpen a kirăly tudtăn s helybehagyăsăn kiviil bsszetăpettek s leromboltattak. Ugyan- lehet’e valakit elannyira vaksăggal meg- iitbttnek kăpzelni, ki a fenn idăzett cselekedeteket olybă magyarăzza, mint hiv alattvalăknak torvănyes tetteit?! Avagy talăn tdbb mint szăz romăn faliik^ czăl- nălkuli elpusztităsa s megsemmisităse, ăs kivăltkâpen Szăsz Răgen, az iparmiives mezovăros gyalăzatos le- ăgetăse, ottan az Agyagfalvi fdleg Hăromszăkbdl fegyveresen kiăllott szăkely csoportok ăltal szăznăl tobb mind kăt nembeli fegyverzetlen lakdsok gyăva leolăse, mikor e helysăg magăt cmkăntesen megadva megkimellăst annăl măltdbban igănyelhet vala, mivel ăpen akkor a Fejedelemirănti igazi hivsăget, s ho- dolatăt tanusitotta, ăs ily vad bossznt szomszădjai semmikăpeni sărtăse ăltal maga ellen folnem ingerelt vala: valyon a szâkelysăg kbzbtt fennăllă tbrvănyes rend jeleit, vagy a Kirăly irănt ottan divatozd en- gedelmessăg s hădolat jellemet viseldknek tekintes- senek?! Igaz, hogy f. A October 18-roli folszolităsomban ugy nyilatkoztam. hogy az alkotmănyos szabadsăg es rend ărdekăben kivănok fol lepni s mukbdni, de az alatt korăntsem ărtheto azon rămrendszer, mely- nek szellemăben a budapesti kănyuralmas părtkor- măny a kbzjăt kezeli, s melynek mintăjăt Hărom- szăk keriilete fegyveres kăzzel magăăvă vallani mit sem ăltallptt. Elteh măr az ideje a sok szep hizelgd ălsza- vaknak, a kătszinu—s ketărtelmusăgnek; — tiszta s vilăgps cselekedetekre, vald s igazsă- gos tănyekre vagyon most sziiksăg annak băbi- zonyităsăra, ha valyon hive e valaki a Fejedelemnek, ăs az 6 kormănyănak, vagy sem? Ugyan azărt Hăromszăk rendeinek felettăbb ălta- lănos bizonytalan sbt illetlen kitătelekbe is foglalt f. A November 12-kăr6'Ii azon eldterjesztăse, mely csak is fennebbi czălzatom nămi udvdzl&Are s azon biztosităsra szoritkozik, hogy az ottani katonasăg Ezredessei fd'lkăretțek lăgyen, miszerănt a-kbz rend ăs az egAsz hon bătorsăga ărdekăben a polgări Tiszt- săggel egyetărtve năkem segedelmezăsiil lăgyenek: engem telyessăggel ki nem elăgithet, hanem vilăgos ăs himzetlen nyilatkozatot vărok bekuldendbt az irănt, hogy Hăromszăk kbzbnsăge, nemessăge, s egyăbb jărulăka f. 6. October 18-kăr6h fblszolităsomat feliăt- lenul elfogadjaă, s annak magăt alăja vetie vagy sem ? Ily hatărozattan s dszintăn văendo nyilatkozat hiănyăban, azon părtnak, mely eddig elă az orszăg csendje s rendje, ugy 6 Fblsăge parancsainak ellenăre mukbdbtt, ăs szemălyemben a Csăszări s Kirălyi Felsăg ăltal băiktatott fartomănyi Fdhadiparancsnokot — 65 — elismerni nem akarta, sem semmindmfi kflldbttsdgdt elnem fogadhatom, sem pedig azon rendszabălyoknak, melyek a Csăszări Kirălyi Hadsereg ds Szăsz-Rdgen mez3 văroasa a szdkelyek ăltal elsbbben s forradal- milag merdnyelt megtămadăsăval kb'vetkezett’ folhi- văsăra a Csăszări Kirăly katonasăgnak, ăltalam a fegyvert ragadott lăzadăs elnyomăsăra, ds az orszăg bdkitdsdre sztiksdgeseknek talăltattak, măs irănt nem adhatok. - A bun sdlya csak azokat drdekelheti, s fogja drde- kelui, kik az ily forradalmat fcfliddzve, ânnyi pusz- tităsokat măr is okoztak, ds a tbrvdnyes rend s en- gedelmessdg bsvdnydn jărni măig is Vonakodnak. Mi az ottani katonasăgot s annak părancsnokait illeti, azokkal mindaddig mîg rendeleteimnek mago kat feltdtleniil ală nem vetendettdk, s kotelessdgeikhez visza nem tdrendettek, semmi tekintetbeni kbzlekeddsbe nem Idphetek, nem a Szdk tisztsdge hanem a Csăszări Kirălyi Fohadiparancsnoksăg Idvdn azon Hatdsăg, melytdl rendeldseiket vehetik. Csak ezen foltdtelek az utolsd pontig vald te- lyesitdse utăn leszen a tovăbbi kbzlekedds eszkb- zblhetfi. ’ Vdgtdre el nem titkolhatom azon sajnos drzdst, mely keblemet a hatărszdli szdkely ndp irănt eltblti, midon lătom, hogy nem csak az orszăg pusz- tulăsăra, hanem tulajdon romlăsăra is elbsăbîtatott, egy ărmănyos forradalmi părt ăltal az igazsăg s tbr- vdnyessdg tisvdnydrol eltdritetett, Fejedelmdnek valo- săgos perancsai ellen fellăzitatott; — mert a kbz- veszedelem mely alatt ezen Nagyfejedelemsdg jelen- leg nybg, minden pnsztităsaival s irtdzataival egyiitt csak is azon erflszakosan s rdmitb eszkbzbk ăltal egybe csflditett Agyagfalvi fegyveres szdkely gyulds- nek tulajdonithatd, mely egyenesen a Kirăly — ăl- talom igeu is jdl ismert — szăndoka s akaratja el- lendre, csak is ezen kărhozatos fblforgatăsi ărmăny erdekdben tartatott, s melynek elmaradăsăval az oly igen kivănatos kbz bdke, ds azelotti csend ds rend e honban minden bizonnyal tentarthatd lesz vala. 49. Prochematiune catra toti Preoții si lacuitorii Comitatului C e tatii - de-B alta fie de ce Religie si Națiune. Excelentia Sua Inaltulu Feld-Marsial-Laitenanti si Greneralu-Oommandante in Ardealu Anton Baron de Puchner, carele in ,⁸/₆ Oct. a. c. au luatu in mâna frânele ochrmuirii a aceștia Tieri in numele Inaltia- tului nostru Imperatu constitutionalu Ferdinandu L, după ce officialii ordinarii ai Comitatului Cetatii-de- Balta si-ar fi parasitu Posturile Suale, — ca Comi- tatuln acesta se nu remâie fără Căpetenie credincidsa, cu data din 17. Noemvr. a. c. Nrii 4543 si 4575, 4576 si 4607 pre noi, adeca: pe Cesareo Regiulu pensionata Capitanu Cari Commendo ca Administra- toru, si spre implinirea lucruriloru trebuincidse, ad latus pe Parochulu- din Mosna Stephanu Ludvig Roth si pe Protopresbyterulu din Mediasiu Stephanu Mol- dovan —- provisorie neau însărcinata eu Administra- tiunea acestuia Comitatu. Deci prin acdsta ve intimpinămu si ve incuno- scintiamu pre toti credincioșii supusi ai Maiestatii Suale Inaltiatului nostru Imperatu Constituționale Fer- dinandu I. si Romani, si Sasi, si Magiari, carii la- cuiti acestu Comitatu, ca pre noi, ca pre prepusii voștri sene cundsceti, si cu cuvenita ascultare se ne cuprindeti. Si ca se sciti de ce se ve țineți■, acum mai nainte de tdte ve indatorămu si ve poruncimu: 1. Ca persdna fiecui, ori de ce națiune si reli- gie va fi — de va fi si dusmauulu desarmatu — se nu o vatamati, nici averea altuia ori sub ce pretestu se nu vi o insusiti, fara numai candu Veți avă dreptu pe cale legiuita. 2. Ca ori ce prin turburarea titnpului din dilele trecute ati luatu deia altii, aceea înaintea comissiu- nilorn legiuite deia noi spre sequestrare trimitiende se intdrceti indaraptu, si pana atunci tdte celea luate sub a vdstra grisia se nu le prăpădiți; si 3. Deia vestirea aceștia porunci, asia se ve pur- tări de aci încolo, cătu si lui Ddieu, si Inaltiatului Imperatu, si prepusiloru voștri se firi plăcuți, ca asia se ve. faceri vrednici de libertatea vdstra; altmintrea: 4. Totu acela carele va indrasni a lucra din protiva, fara intardiere legiloru militaresci se va su- pune, si cu celea mai aspre peddpse se va canoni. Si fiindcă administratiunea acestui comitatu pof-> tesce oficiali mai multi, carii vinu de a se pune pre» ste acestu comitatu: asia, mai riainte de a pași la acestu actu asia de momentosu, prin acesta de odata conyocamu pe 22. Nov. (4. Dec.) a. c. pe toti inte- ligentii ai acestui Comitatu din tdte națiunile, intre carii cuprindemu anume, si pe totifoștii oficiali ai . acestui comitatu, carii nu si-ău vatamatu credinti’a ca- tra Inaltiatulu Imperatu, ca se ne consultanta cu densii despre lucruri interesante pentru comitatula acesta, - Așișderea renduimu, ca toti preoții locuriloru, si romani si sasi, si magiari dinpreuna cu bețranii sa- teloru se numere cu tdta acuratiea si dreptatea, căte familii se afla in satu, si câte suflete tdte chilinu chi- linesce din fiesce care națiune, si acelea după forl mulariulu aici alaturatu se le înscrie, si preoții cu. bețranii satului se le subscrie, si acdsta scrisdre pana dumineca ce vine, care cade in 21.'Nov. (3. Dec.) se le trimitia la acestu pretoriu in Cetate de Balta a- cum aflatoriu. Apoi la fia-care satu, cum va sosi acdsta pro- chiematiune, fonogiulu satului cărțile de dare, si de ilisiu tdte se Ie adu ca cu graba incdce, spre a lamuri statulu acelora. Mai pre urma indatoramu pe preoții si derega- torii sateloru, ca cumu voru primi acdsta proclama- tiune, se o improtocoleze din cuventu in cuventu, si adunandu comunitatea se d cetdsca serbatoresce, si — 66 — acesta prochiematiune cu tăta graba zioa si n<5ptea se o espedu6sca, insemnandu pe dosulu ei vremea primirii si a espeduirii, iudatorinduse satulu cela mai de pre urma a o aduce incdce. Datu din sessiunea administratiunei in Cetate de Balta I⁴/,ₛ Nov. 1848. i 4 O Carolu Commendo, c. r. .capit. si administratorii prov. alu comitat. Cetatei de Balta. Stef. Ltid. Roth, . ad Latus. . Stef. Moldovanu, ad Latus. ' (Va urma.) Lupt’a intre scola germana si francesa in Romani'a. Sunt vreo optu ani de dile, de candu in lassi s’au infiintiatu o noua scăla literaria si politica, care ’si propusese că prin o noua direcțiune, nu se riva- lisedie, ci se paralisedie, și dăca se va pdtea, se ni- micăsca cu totnlu, scdl’a francesa, care de dieci de ani prinsese radecini adenci si puternice in Romani’a. Optu ani de dile au facutu propaganda, au recrutata adepti si’si au preparatu acea scdla terenulu de lupta, păna ce reuși se vedia pe capulu si conducatoriulu seu ajunsu la potere, in persdn’a fostului ministru de culte si instrucțiune d-lu T. L. Maiorescu. Dara că- derea acestui ministru si prea interesantele desbateri ce au urmatu asupra noului seu proiecta de instru- cțiune, athtu in camer’a deputatiloru, cătu si in sena- tulu României, au fostu de natura a proba inpotenti’a si incapabilitatea asia numitei „nouei directiuni“ fașia cu puternic’a influintia civilisatdria a spiritului neola- tinu, representatu prin scdl’a francesa. Nici spatiulu, dara nici tendinti’a acestei foi nu ne permite se ne ocupamu cu de amenuntulu de fasele luptei ce. au avutu locu intre curentulu germanu si francesu. Ne vomu margini deci numai a constata, că scăla fran- cesa a invinsu. si; că nou’a direcțiune precum se po- tea prevedea, a fostu trântita intr’unu modu la care campionii sei nu se așteptă. Cu tdte acestea cre- •demu a face o plăcere cetitoriloru noștri, reprodu- cendu in coldnele acestei foi, celu pucinu memora- bilele discursu alu fostului profesoru, directoru si ministru d-lu B. Boerescu, in totu cuprinsulu seu. O facemu acăsta cu atătu mai multu, de <5re-ce in- teresantele discursu alu renumitului orațore, este nu numai fărte instructiva, dara este si cea mai nimerita caracterisare a nouei direcțiuni, liberu de ori-ce feliu de invective si personalități si la inaltimea obiectului despre care tractădia. B. l£ta deci după „Pressa* acelu discursu tienutu in siedinti’a din 6. Februariu a. c. in camer’a depu- tatiloru : D. B. Boerescu. — Domniloru! Voiu cauta se fiu cătu mai scurta si mai precisu, spre a nu ve obosi multu. Este lesne, domniloru, de a procede că dn. Maiorescu, de a espune adeca cateva teorii, dein care multe sunt fărte adeverate, de a relata cateva rele isolate, care potu esista in natura, si apoi a trage dein tote aceste nisce consecintie si- lite la unu faptu strainu, si mai alesu a indica remedii ne- potrivite la reulu de care se plânge! Este comodu, domni- loru, a arata abusurile ce se potu face cu o institutiune, pentru a se trage apoi consecintie, care nu se aplica la ce- stiunea care este in discussiune, si care, deca s’aru aplica, ne aru duce la resultate cu totulu contrarie de ceea ce voimu! Tote acestea, domniloru, suntu lesne si comode.; dara nu suntu juste, nu suntu de locu salutarii. D. Maiorescu a vorbitu forte frumosu asupra principii- loru generale, care trebue se domine intr’o societate. Prea bune suntu tote acestea; nimeni nu le contesta. Dara ce au a face cu cestiunea de. fatia a cursuriloru ce trebue.se fia intr’o facultate? Dn. Maiorescu a mai facutu istoriculu unei scole, a lui Barnutiu) dein Moldov’a, si ne-a espusu relele doctrine ce după opiniunea d-'sale are acesta scola. Mi-a aducu aminte, că suntu acumu cativa ani, dumnealui a mai facutu aceeași espunere; atunci, ca si acumu, amu condamn:.tu cu totii asia doctrine. Dara vorb’a este, ce are a face acesta, cu cestiunea de fatia? Ce relatiune directa au tdte acestea cu consecin- tiele ce voiesce se traga d-sa? Noi admitemu doctrinele autoritarie pe care le-a espusu d-sa; cutare principie suntu necesarie pentru esistenti’a unei societăți. Mer-gu mai departe; se admitemu că. cutare doc- trine ale cutarei scdle suntu rele, că cutare profesoru au abu- satu chiaru de aceste doctrine. Ce a esitu de aci? P6te esi că si sciinti’a este rea, că si cutare cursu nu trebue se fia. obligatoriu, ci numai facultativu ? Ce relatiune directa pdte esistă intre utilitatea unei sciintie si intre necapacitatea celui ce preda acea sciintia? Trebue se condamnamu sciinti’a,dein caus’a relei sale predări? Dara, domniloru, nu este destulu a indica unu reu si a’lu atribui indata unei institutiuni; trebue se vedemu si deca acesta este caus’a lui, si deca i-amu gasitu adeveratulu seu remediu. La noi mai tăte institutiunile suntu noue; opiniunea publica abia acumu incepe a se forma. Deca indata ce vomu vedea unu abusu, he vomu grăbi a’lu atribui unei institutiuni, si a cere desfiintiarea ei spre a remedia, nu vedeți unde amu ajunge? Amu ajunge a retaci spiritulu publicu; si a mari reulu in locu de a’lu micsiora. Nu este destulu a emite nisce bune principie sociali; trebue a avea si o sistema rationabila spre a le aplică. Dn. Maiorescu v’a espusu sistem’a sa; v’a aratatu cumu crede d-sa a combate relele ce potu esista. Eu nu potu priimi, eu credu greșita sistem’a d-sale. Eu nu credu că remediulu in- dicatu de dumnealui va isbuti vreodată & face se dispara abusurile ce v’a semnalata că se potu comite la noi. Eu credu, dein contra, că piin asemenea remediu s’aru agrava reulu ce s’a aratatu; si că, nu numai n’ati apara dinasti’a seu regimulu ce domina, ori principiile autoritarii ce trebue se esiste intr’o societate; dein contra, aplicanduse sistemulu nouei direcțiuni ce vi se recomanda, a’ti sdruncină său a’ti slabi aceste principii. (Aplause.) In adeveru, domniloru, ia se luamu lucrurile astu-feliu — 67 — cumu suntu in practica, si se le esaminamu cu recela. Mai antaiu, trebue se constatamu că in facultatea ndstra juridica, câ si in totu invetiamentulu nostru, domina sistemulu francesu Acesta este unu adeveru, pe care nimeni, nici dn. Maiorescu nu’lu pdte contesta. -Unu altu adeveru este, că tdte gradele instructiunei publice suntu legate intre densele, si formedia o armonia asia, in câta efectele unui gradu se suporta la ce- lelalte. Nu potemu dara se avemu unu sistemu in instruc- țiunea secundaria si unu altulu in cea superiora; că ci atunci nu aru mai fi armonia, atunci aru fi se desorganisamu in- strucțiunea. La noi astadi domina sistemulu francesu, nu nu- mai in instrucțiunea superiora, dara si in cea secundara. Acestu' faptu este forte vecbiu, si nu se pdte contesta. Nu am pote dara astadi se introducemu sistemulu germanu in instrucțiunea superiora, pe candu sistemulu francesu aru con- tinua se predomine in cea secundara. Acesta nu ar fi logicu. Asia dara, primulu principiu este mantienerea unitatii sistemului in tdte ramurile instructiunei. Unu altu principiu este, câ in facultatea de dreptu, că si in altele, suntu doue graduri de titluri: gradulu de licenția, care este partea mai restrinsa si mai practica a studiului; si gradulu de doctoratu, care coprinde studiile’mai abstracte si mai aprofundate ale sciintiei. Asupra naturei si diferentiei acestoru doue graduri de studiu, dn. Al. Lahovari, doctoru in dreptu si ministru alu justiției, s’a esplicatu forte corecta, că unu omu specialu. Se’mi permită numai dn. Maiorescu a’i spune si eu, care suntu doctoru in dreptu alu facultatiei dein Parisu, că . se incela prea multu candu dice, că in scdl’a francesa predomina, in studiulu dreptului, mai multu metod’a analitica, adeca analis’a numai a articoliloru din legi. Acesta, pana la dre-care gradu, este adeveratu pentru licenția, dara ai acolo sintes’a jdca unu mare, rolu, si acolo profesorii dis- cuta controversele si se ocupa de . principiile generali ale sciintiei. Inse se intielege, că intr’unu studiu positivti si de- stinatu mai multu a forma dmeni practici, analis’a articoliloru jdca unu rolu însemnata. Candu inse este vorb’a de docto- ratu, atunci sciinti’a se urca, in Franci’a, că si aiurea, la o mare inaltime abstracta. Se incela dn. Maiorescu candu crede, că in Franci’a nu se făcu studii profunde asupra sciintiei dreptului in sine; ele se făcu, inse numai de cătra aceia cari devinu doctori in dreptu.- Dara nu toti voru se aprofundeze sciinti’a acesta. Stu- diulu dreptului produce nu numai advocati, ci magistrati, administratori; ea este inca necesaria ori cărui omu voiesce se’ei administreze cu inteligentia starea sa. Ei bine, pentru acești omeni — si cari suntu cei mai numeroși — licenti’a este destula, adeca studiulu stiintiei, mai alesu in modu ana- liticii. Principiile generali ale sciintiei, raporturile sale cu alte sciintie trebue se se cundsca si de cătra cei ce se oprescu numai la licenția, si de cătra doctori. Dara de aci nu ur- meza că este de o utilitate practica, indispensabila, că unu licentiatu se se ocupe prea multu cu controversele, cu stu- diulu pe largu alu dreptului romanu, cu filosofi’a si istoria dreptului. Acestea suntu parti necesarie pentru doctoratu, pentru cei ce se dau sciintiei, pentru cei ce voiescu a deveni profesori. Deca in Germani’a se da o mai mare desvoltare stu- diului dreptului romanu, este că acolo lipsesce inca unu co- dice de dreptu privata, si se studieza mai multu că unu dreptu viu. La francesi inse, dreptulu romanu se studieza numai sub punctulu de vedere istoricu, că istoria, că sor- ginte numai a dreptului viu. Numai cei ce voiescu a avea titlu de doctori aprofundeza mai multu acestu studiu. La noi, cari avemu tdte drepturile codificate, acestu studiu nu pdte fi decătu totu asta-felia. Dreptulu administrativa si publicu, că si economi’a po- litica, făcu parte din studiele positive, cari compunu licenti’a. Aceste studii trebue se faca parte esențiala din cunoscintîele ce e datoriu se aiba unu licentiatu; si prea pușinu ne pasa deca metod’a după care se predau este analiticasdu sintetică. Ce are a face un’a cu alt’a? Ce amesteca dn. Maiorescu dotle lucruri străine unulu cu altulu? Credu, domniloru, că amu probata, că și in sistemulu actuale alu facultatiloru suntu doue graduri de studii: unulu analitica si mai practicii, care este gradulu lieenției; altulu mai abstracta si mai aprofundata, care este gradulu doctora- tului. Odata dara ce acdsta distinctiune esista si in sistem’a francesa, asia cum o doresce dn. Maiorescu, de ce aru voi d-lui se substitue, in instrucțiunea superidra, sistem’a germana celei francese? { Mai antaiu amu probata câ acdsta nu aru fi logicu; că-ci aru fi a imparti invetiamentulu intre doue sisteme. Dara măi adaogamu: acdsta aru fi posibilii, aru fi utila? Domniloru, se luamu lucrurile asia cumu suntu. Nu numai scdlele ndstre suntu in generala organisate după siste- mulu francesu; dara si tdta legislatiunea ndstra, tdta educati’a, tdta civilisatiunea ndstra. Mai noi toti suntemu crescuți si instruiti după sistemulu francesu. Acesta este unu faptu po- sitivu. A mai cauta motivele, căușele acestui faptu, este de prisosu: pdte' câ comunitatea originei, pdte că înlesnirea pen- tru noi a studiului limbei, pdte că ori,-ce alte cause au fă- cuta că la noi sistemulu. francesu â predominatu. Mai este si altu-ceva. Este cunoscuta câ limb’a,. câ si ideile francesiloru surita mai precise, mai clare. Pre câta germanii suntu abstracti, pre atătu francesii suntu practici. Ei profita de abstracțiunile celebre ale germaniloru, si le dau o forma concreta, adaptandu-le la trebuintiele practice ale vietiei. Avendu si noi aceeași origine cu francesii, nu este de mirare că se intielegemu mai lesne ideile loru si se fimu mai multu atrași spre form’a loru de ,a cugeta. Apoi, fiindu vorb’a de legislatiunea positiva, nici nu poteamu avea mai bunu modelu de a imita. Precumu in fi- losofia si in înaltele sciintie abstracte germanii sunta cei dintaiu, asemenea-si francesii ocupa primulu locu in legisla- tiunea positiva. Nimeni n’a reesitu mai bine câ densii in codificarea legiloru. Nu numai noi, ci tdte națiunile ii imi- teza in acesta materia. Italianii in reformarea legiloru loru de acumu, iau de modelu pe francesi. Condic’a loru civila este luata după cea francesa, cu perfecțiunile negresitu ce tempulu si esperienti’a au indicata. Acesta inse nu va se dica că nu imprumutamu si dela germani aceea ce au mai bunu. Asia, d. e. germanii au is- butitu mai bine in materii penali; ei au celu mai bunu codu penalu. Ei bine, si noi amu Împrumutata o mare parte din — 68 — codulu nostru penalu din celu prusianu. Asemenea amu fa- cutu si cu legile militare. Asemenea multe legi amu impru- mutatu si dela Belgi’a. Amu luatu dara binele si dela alte națiuni, macaru că norni’a organisarei năstre a fostu sistemulu francesu. Venindu acumu la cestiune intrebamu: bine este se escludeti d-văstre din studiile obligatore ale licentiei cursurile de dreptu administrativu si de economi’a politica, si- in lo- culu loru se puneți enciclopedica dreptului? Eu dicu că nu este bine. Spre a ve convinge despre acesta se esaminamu mai antaiu necesitatea in sine de a se preda aceste doue cursuri in facultatea de dreptu, si apoi vomu vedea dăca prin suprimarea loru s’aru afla remediulu spre a se lecui relele ce v’a aratatu dn. Maiorescu. Domniloru, nu uitati că facultatea de dreptu, este me- nita se dea tierii, după cumu se recunosce si prin proiectu, advocati, magistrati,’ impiegati administrativi, adeca, prefecți, subprefecti, primari, financiari etc. Pentru că se pota eser- cita un’a din aceste profesiuni, le este destulu diplom’a de licenția. Dara după dn. Maiorescu, licentiatii nu au nevoe a cunăsce dreptulu publicu si administrativu, nici economi’a politica. Dara dreptulu publicu este cunoscinti’a organisarii po- litice a statului, a poteriloru statului; dreptulu administrativu este cunoscinti’a mechanismului funcționarii poterei esecutive dintr’unu stătu. închipuiți-ve dara unu domnu, care are o diploma de licentiatu in dreptu, care devine advocatu, ori magistrata, care se numesce prefectu ori cassariu, si care nu scie macaru cumu este organisatu Statulu romanu? Ce este unu prefectu, unu subprefectu, unu consiliu judetianu? Ce raporturi se afla intre diferitele autoritati ale statului? Minunatu omu de legi aru fi acela! Escelentu funcționara aru deveni. (Aplause.) Dara in privinti’a economiei politice! Acăsta, domniloru, este o sciintia abstracta forte intinsa, o sciintia care trateza despre modulu cumu se formăza, cumu se distribue si se consuma ayuti’a. Nimeni nu pretinde că unu licentiatu seu chiaru unu doctoru se o cunăsca profundu. Dara este nea- paratu că unu licentiatu se aiba macaru ceva noțiuni despre acăsta sciintia. Acăsta sciintia este o introductiune la sciinti’a financeloru si păte servi spre a apară pe multi tocmai de băl’a functionarismului, de care se plangea cu cuventu dn. Maiorescu, si noi toti. Apoi voiti că unu licentiatu in dreptu se nu poseda nici macaru elementele acestei sciintie, aceste elemente atătu de folosităre ori cărui cetatianu? Dn. Maiorescu a pusu in proiectulu seu ca, pentru doctoratu, se fia unu eursu pentru finantie. Lucrulu este prea bunu. Dara crede 6re dumnealui că. Unu teneru va pri- cepe bine unu eursu de finantia, dăca mai înainte nu va avea ceva noțiuni de economia politica? Asia dara, domniloru, utilitatea unui studiu de dreptu administrativu si de economia politica este atătu de mare in sine, in cătu nici că potemu adriiite că marea maioritate a celora ce, studiindu dreptulu, se multiamescu numai cu titlu de licenția, se nu posăda aceste cunoscintie. Dn. Maiorescu scie bine că in Grermani’a, că in scălele reale seu profesionale, precumu si in tăte gimnasiile se predau elemente de dreptu administrativu si de economia politica. Astu feliu in cătu, chiaru in acesta patria a meditatiuniloru si a sciintieloru abstracte, s’a simtitu de multu trebuinti’a de a se predă in scolele publice dreptulu administrativu si eco- nomi’a politica. Eru noi le-amu scăte ai din facultatea de dreptu! nu amu imită pe germani in aeestu lucru bunu; si amu face contrariulu că ei! Amu veni se declaramu in pu- blicu, prin o diploma ce am da, că cutare este omu de legi, pre candu lui i-aru lipsi din cunoscintiele cele mai - esențiale unui legistul Aru fi se incelamu publicului (Aplause.) Se venimu acumu la o alte parte a argumentării dlui Maiorescu. Dumnealui nu contesta, utilitatea acestora sciintie ; inse cere a se studia numai de pucinulu numeru de studentii, cari voru se devină doctori, pentru nisce consideratiuni lo- cale, pentru nisce argumente ad-hominem. Dumnealui v’a aratatu abusurile ce s’aru fi comisa de ore-cari profesori cu aceste sciintie, de necapacitatea celoru ce erau însărcinați a le predă la Iași, si apoi, tragendu de aci consecuentie contra mai a toturoru profesoriloru, atinge cărd’a simtitore a multora dein d-văstre si este sigura de aplause. Dara Cestiunea nu este acesta, cestiunea este de a se sci, dăca este bine seu nu, a se scote dein studiile obligatore ale licentiei dreptulu administrativu si economi’a politica. Acăsta este cestiunea! Dn. Maiorescu ne spune că s’a aflatu la Iași, cutare si cutare profesoriu, care a facutu abusulu cutare său cutare, -si că acolo n’aru avea curagiulu si n’aru fi de idea a se predă economi’a politica si dreptulu publicu si administrativu. - Si pentru ce acăsta? Pentru că tinerimea dein Iași, ara fi avutu pana acumu o rea direcțiune, si că prin urmare aru produce rele resultate aceste sciintie pre- date de nisce omeni, cari nu aru. fi la inaltimea misiunei loru, etc. Dara ia se lamurimu lucrulu mai bine. Va se dica dn. Maiorescu recunăsce mai antaiu că acăsta rea direcțiune aru fi esistandu numai la Iași. Dara atunci, pentru ce suprimi aceste doue cursuri si dein studiulu licentiei dela Bucuresci ? Pentru ce si la acesta facultate le pui intre sciintiele de stătu, numai pentru doctoratu, iara pentru licenția că studie facultative? Dăca diceti că profesorii actuali dein Bucuresci ve-inspira încredere, pentru ce le aratati pentru licenția a- ceeasi neîncredere,că si la Iași? Potu inca se adaogu, că chiaru pentru doctoratu stu- diulu dreptului administrativu si alu economiei politice nu va deveni obligatoriu, decătu atunci candu veți complectă tote cursurile spre a se potea da gradulu de "doctoru. Candu inse o se faceți acesta ? Midiulocele finantiare o se ve per- mită se mai adaogati inca trei ori patru catedre nuoe pentru doctoratu? Negresitu că nu in curendu. Pana atunci dara studiulu celoru doue sciintie atătu de utile, va fi cu totulu facultativu, si numai pentru amatori. (Aplause.) Pentru doctoratu s’au pusu in proiectu mai multe sciintie fărte necesarii, cumu: Dreptulu gintiloru si dreptulu inter- nationalu, finantiele si statistica, enciclopedi’a sciintieloru de stătu, si eu asi dice filosofi’a dreptului si istori’a dreptului in generalu, in care aru intră si istori’a dreptului romanu. Prea bune suntu tăte acestea. Dara pentru ce la licenția puneți că eursu obligatoriu enciclopedi’a dreptului si scoteti dreptulu administrativu si — 69 economi’a politica? Prin enciclopedi’a dreptului ce intielegeti? Intielegeti negresitu principiei© generali de dreptu, si apoi adaogati si istori’a dreptului romanu. Dar’ cine v’a tăgăduita câ, unu licentiatu nu trebue se poseda principii generali de dreptu? Dar’ aceste principii se predau că introductiune la dreptulu civilu chiaru; si nu este licentiatu care se nu le cunbsca. Cine er’ v’a spusu că noi nu voimu istori’a dreptului românu ? Acesta istoria, in prescurtare, face parte din intro- ductiunea dreptului, si se face chiaru cu ocasiunea interpre- tarei articoleloru. Amu disu numai câ istori’a dreptului românu nu este destulu de lunga, câ se faca obiectulu unui cursu de unu anu. Ne vomu urca la Vasilicale, la cOndic’a lui Mateiu Basarabu, la a lui Vasile Lupu, si totu nu vomu isbuti a implea unu anu cu cursulu de istori’a dreptului românu. Prin urmare, eu am propusu câ se se studie mai aprofun- data, in cursulu de doctoratu, istori’a dreptului in generalu, si istori’a dreptului romanu va face parte din acesta istoria a dreptului generalu. Acest’a este si logicu si utilu. Dar’ ni se obiecteza de dn. Maiorescu, că la Iași s’aru fi facutu abusuri cu cutare sciintia. Dar’ chiaru dbca abu- sulu s’a facutu cu o sciintia recunoscuta de utila, este bre logicu câ dn. Maiorescu se indemne pe legislatoru, care este compusa din doue camere, câ printr’o lege se suprime acea sciintia,' fiindu-că altfeliu s’aru face abusu cu predarea sa, de bmeni cu idei subversive? Apoi eu ilu intrebu pe d-nelui: cunosce vreo institutiune omenesca cu care se nu se fi abu- satu? E destulu, domniloru, a ve aduce aminte câ incuisiti’a s’a facutu in numele lui Christosu; si deca aru fi fosta se se urmeze sistem’a d-nului Maiorescu, trebuia se se fi con- damnata christianismulu, si se se proscrie moral’a Iui pentru crimele si abusurile incuisitiunei ? . . . (Aplause frenetice). Ce au dar’ a face teoriile unoru domni dela Iași, scbl’a lui Barnutiu si a nu mai sein' cui, cu economi’a politica si dreptulu administrativa ?... Ore gresielele ori visurile ome- niloru potu micsiora utilitatea si meritulu sciintiei ? Deca vreunu profesoru va abusa de sciinti’a ce predâ si aru aruncă in capulu tinerimei idei subversive, idei contr’a tronului, contr’a constitutiunei, contr’a principiiloru fundamentali ale societatiei, dn. ministru nu are de catu se’lu controleze, se’lu pedepsesca conformu legii, si deca legea riui da destule midiulbce spre a’si esercita acestu controla, se le cera Ia camere si camerele i le voru dâ! In Franci’a, domniloru, se afla inspectori generali din partea ministrului, si chiaru la cursurile de instrucțiune superibra; si adesea se vede inspec- torulu punendu-se alaturea cu profesorulu spre a asculta cur- sulu seu. Apoi după legea nbstra ministrulu are dreptulu se vedia programulu detaliata ce fiacare profesoru face pen- tru cursulu unui anu. Atunci ministrulu p6te erasi vede, dbca profesorulu se abate dela datori’a sa, seu va priveghia câ elu se’si indeplinbsca programulu seu. Dbca elu va abusa, legea dâ erasi ministrului midiuloeu de a’lu pedepsi,, de a’lu pedepsi insa conformu legii si după o judecata. Eta unu controla eficace. (Aplause). Asia dar’ loviti abusulu prin midiulbcele ce ve dâ legea. Deca s’ar’ ivi unu profesoru, precumu a presupusu dn. Maiorescu, care aru inspira tinerimei idei subversive in contr’a dinastiei, in contr’a formei nbstre de guverna, in contr’a sistemului nostru representativu, negresitu câ acelu profesoru va comite unu abusu de inalt’a sa misiune, si nu va fi demna de a ocupa loculu seu. Dn. ministru se useze atunci de midiulbcele egale, câ se pedepsbsca unu asia pro- fesoru ; si eu suntu siguru câ-si va afla pedbps’a ce va me- rita. Pedepsiti insa omulu; br’ nu condamnati sciinti’a. (Aplause). Se nu credeți că opriti abusulu prin sistem’a de a suprime sciinti’a! Că-ci atunci unde mergemu? Ce feliu! Numai cu dreptulu administrativa si cu economi’a politica se potu co- mite abusuri? Dara ele se potu comite si cu istori’a dreptului, pe care-dn. Maiorescu o lașa Ia licenția. Asia dara, pentru câ profesorulu de istori’a dreptului a propagata in cursulu seu idei subversive, se desfiintiamu cursulu de istori’a dreptului? Dara asemenea abusuri se potu comite si cu alte drepturi sbu sciintie, si cu dreptulu comercialu, si cu celu romanu, si cu filoșofi’a dreptului, ba pbte la alte facultatr, si cu sciin- tiele positive; aidemu dara, se suprimamu tote aceste sciintie pentru a impedeca abusulu? (Aplause). Unde ne-amu opri? De ce dela facultati se nu treceti si la gimnasii? In gimnasii suntemu siliti a pune cursulu de istori’a universala, câ si de istori’a tierei. Dara eta profesorulu respectiva pen- tru aceste sciintie, câ abuseza de misiunea sa si propaga ideile cele mai subversive. , Intrebu pe dn. Maiorescu, avea-va curagiulu câ șe vina se propună, potea-va opri acestu reu si suprimarea cursuri- loru de istoria din gimnasii? . . . Unde dara se va opri cu sistemulu d-sale? (Aplause). Nu se va potea opri; si va merge necontenita alune- eandu asia, in catu, fora voi’a sa, se va pomeni intr’o di că aru bănui tote sciintiele, si aru închide tbte scblele!! (Aplause.) Se nu credia inse că cu acesta aru sterpi reala! Din contra l’aru agrava forte. Acele teorii ale lui Barnutiu, de cari a vorbita dumnea- lui, se voru propaga cu mai multa înlesnire pentru o tine- rime care n’aru cunosce dreptulu administrativa său consti- . tutionalu, si care n’aru posede elementele de economi’a po- litica, si prin urmare atunci ele arm deveni multu mai peri- culose decătu s’aru crede. (Aplause.) Si bre destulu aru fi se suprimati cursurile si se închi- deți scblele, spre a ve feri de molim’a ideiloru rele? Dara atunci aru remanea pres’a, aru remanea gazetele, prin cari cei reu deprinși voru potea propaga ideile loru subversive; aru remanea cărțile, brosiurile, prin cari aru espune teoriile cele mai escentrice. Aidemu se inchidemu si tipografiile!... (Aplause.) Dara se nu ve fia tema, domniloru,. de libertatea dis- cussiuniloru. Cea mai mare proba de nereesirea ideiloru sub- versive este condamnarea loru la isolare! (Aplause.) Ce s’a facutu bre cu acea faimbsa carte a lui Barnutiu, si cu scol’a sa, de care ne vorbesce dn. Maiorescu? Nici ca scimu ca esista. Dela d-lui amu aflat’o. Romanii noștri suntu cu bunu simtiu; scol’a lui Barnutiu a remasu cu totulu iso- lata, si nici se se ia in seriosu escentricele sale doctrine! (Aplause.) Asia dar, deca închideți scblele, vedeți că dati de presa; deca suprimati libertatea presei, o se ve intalniti cu brosiu- 12 — 70 — rile; deca veți închide tipografiile, o se dati de discursurile tienute prin meetinguri; si deca veți suprima si libertatea intruniriloru, ve veți lovi de unu obstacolu si mai mare, de ob- stacolul ucelu maipericulosu, de ignorantia! (Aplause frenetice E! dloru, de nimicu nu mi-e tema că de ignorantia! Nu de tinerii luminati me temu eu, ci de cei fara sciintia! De aceștia, de capulu loru se apropia mai lesne sistemele cele mai absurde, ideile cele mai subversive, pe care dn. Maiorescu crede că le pdte inlatura prin ignorantia! Igno- ranti’a dloru, este pentru mine, pericolulu sociale celu mai mare. (Aplause.) Omulu ignoranta crede-lesne ori-ce i se va spune si adoptăza teoriele celea mai subversive. Contra ignorahtiei trer bue dara se luptati dvdstra, se nu lasati a fi multi dmeni inculti; si eu numescu incultu si-pe acela care se pretinde că scie ceva, si care in realitate nu scie nimicu. Incultu. seu necomplectu cultu a’ti lasă d-vdstra si pe acela care se pretindu că este omu de lege, pentru că cundsce dreptulu romanu si dreptulu civilu, si nu cundsce nimicu din econo- mi’a politica si din dreptulu administrativa. Asemenea omeni- inculti seu necomplectu culti, potu deveni unu pericolu pen- tru societate si instrumente ale anarchiei. (Aplause.) Asia dar, domniloru, ve repetu de a ve ruga, că se la- sati a se continua sistem’a, care esista astadi la facultatea ndstra de dreptu, care a datu rdde destulu de satisfacatdre, si de care, in generala, nu se pote cineva plânge. Candu abusuri se voru face, se’si eserciteze dn. ministru controlulu seu si se aplice pedepsele, după poterea ce’i da legea. Inse nu este bine a se trece peste lege, nici in eserci- tiulu acestui controlu. Dn. Maiorescu ne spuse că, chiaru aci in facultatea de dreptu din Bucuresci, a fostu unu profesoriu care ’si-a per- misa intr’o adunare, intr’unu meetingu, de a tiene unu dis- cursu contrariu teorieloru de ordine esistente astadi, si de aceea i-a suprimata cursulu. Dn. Maiorescu a voitu se vorbăsca de dn. Daniileanu. Se spunemu lucrurile pe fatia, dloru, pdte că si eu nu amu aprobatu ideile dlui Daniileanu din acea adunare; dara acesta este unu cuventu, pentru ca se dicemu că dp. Daniileanu este unu reu profesoriu si că cursulu seu trebuia suprimatu. Eu ve declara aci, că deeanu alu facultatii, că dn. Daniileanu este unulu dintre cei mai buni profesori ai facultatii; si că deca nu a potutu fi tocmai regulata in anulu trecutu, este că a fostu bolnava; inse in predarea lectiunilpru este celu mai demnu succesoriu alu dlui Bosianu. Acesta este adeve- rulu impartialu; dn. Daniileanu este celu mai’ bunu profe- soriu pentru dreptulu romanu; pote se fia dlui forte reu po- liticu, acăsta nu’mi pasa nimicu; eu me multiameseu de a avea in scdle buni profesori. Dăca inse vomu inlatura legea, si vomu lașa la apre- tiatiunea personala a ministrului a decide, după politica, deca cutare este bunu seu reu profesore, după cumu intr’unu mee- ting a vorbita in sensulu favorabila ori opusu ideiloru mini- striloru, amu ajunge la resultate fdrte desastrdse pentru in- strucțiune. Astadi unu ministru aru raționa si aru lucra că dn. Maiorescu. Dara mâine amu potea avea unu altu mini- stru, cu idei opuse dlui Maiorescu, si care aru apretiă lu- crurile intr’unu chipu contrariu de cumu apretiădia astadi fostulu ministru, si atunci acelu ministru aru suprima tocmai pe cei ce dn. Maiorescu voiesce se’i conserve astadi. (Aplause prelungite.) Că se vorbescu si de mine, si eu amu fostu in oposi- tiune cu unele guverne; amu subscrisu acte contra aceloru guverne; amu vorbita in meetinguri, desaprobandu atătu faptele cătu si politic’a loru, si cu tdte acestea trebue se ve marturisescu că n’amu fostu nici superatu, nici atinsu că pro- fesoriu de acele guverne. Dara dn. Maiorescu pdte imi va dice, că eu mi-amu esprimatu opiniunile intr’unu modu con- venabila. Ei! doninilnru, acesta este o cestiune de apretiare; pdte că miniștri de- atunci nu apretiă lucrurile că dn. Maio- rescu in privjnti’a mea! (Ilaritate.) Dara mergu mai departe, presupuneți că vine la gu- verna unulu din auctorii acelei circularie despre care v’a a- mintitu dn. Maiorescu, că vine la instrucțiune unu ministru radicalu. Ei bine! după acelu ministru ideile cele mai bune sociale suntu ale sale, si noi ceilalți, cari amu fi contra idei- loru sale, amu trece că suntemu cu idei subversive. Acelu ministru aru crede negresitu, că elu si ai sui poseda si pro- paga ordinea si stabilitatea; si că cei ce ’i combătu suntu nisce perturbatori, suntu nisce resturnatori. Dara aceștia amu fi noi; si ăta-ne pe noi toti dati afara din scdle, si acăsta pe bas’a precedentelui creatu de dn. Maiorescu! (Aplause, rîsete.) Nu dara pe apretiari personale trebue se se baseze unu ministru spre a pedepsi pe profesori, ci pe lege; .acăsta este adeverata sa potere. (Aplause.) Asia dara, domniloru, că se conchidu, ve rogu se nu scdteti din studiulu licentiei economi’a politica si dreptulu administrativu; că-ei si eu totu din esperientia ceva mai lunga decatu a dlui Maiorescu, ve spuiu că ati face fdrte reu. Dăca la facultatea de Iași nu veți avea persdne capa- bili, deschideți concursă si le veți găsi. Dăca se va abusa, acolo seu aiurea, de unu cursu dre-care, dn. ministru se’si esercite dreptulu de controlu, conformu legei, si va indrepta reulu. Nimenea nu cere, si eu mai pușinu decătu ori-care, că se se -tolereze abusulu; dn. ministru se priveghieze că profesorulu se’si faca datori’a, si se pedepsesca. Dara se nu condamnati sciinti’a pentru abusulu ce se pdte face cu ea. Se nu lase mai cu săma a se întinde ignoranti’a; că-ci igno- rantî’a este celu mai mare inimicu alu ordinei si alu liber- tatiloru. (Aplause prelungite.) Idiotismi romani. A avă scaunu la vorba, se dice pentru citie scie se vorbdsca cu minte, cu sciintia. cu logica. — A ’lu trece dein gura in gura că câinii prin turbacdla. — A se sculă cu ndptea in capu. —• A trage verde pe uscatu. — A ’i lasă gura apa după ceva. — A nu ’i fi a buna. — A pune pingăo’a cuiva. — Ai’ tocă gur’a. — A luă pe cineva in pitidre. — A o luă la pitioru. — A ’i asudă urechi’a pentru ceva. — A ’i se scurge ochii după cineva. — A remanea in sapa de lemnu. — A ’i taiă de unghisidra. —‘ A ’si vedea visulu cu ochii. — A fură lulăo’a neamtiu- — 71 — lui. — A prinde cu ocao’a mica. — S’a dusu pe copca. — Mai e unu dealu s’o vale si o limba de pădure. — A dă de perlitura. — A luă pe cineva la trei-parale, — A se adună că muscele la miere, — A scapă cu fati’a curata. — A alunecă-ochii cuiva după cutare lucru. — A trage pe cineva la siguru. — A dă latulu pe spate. — A luă paiulu cu ure- chi’a. — A dă cuiva peste nasu. — A luă purcăo’a de cfida. — A nu se bate cu carnea. — Vediu in vediu (visonu visu). — A o face de ăia. — A jucă cârti mari, (jouer gros jeu). — A trage a mare. — A o luă la sanatbsa. — Â i cere inim’a. — A se impinge cu vorb’a. — A luă in resperu. — A i se înfunda. — A ’lu purtă valu, (tourmenter). — A ’lu face valu verteju. — A ’si perde cumpetulu, (a se deconcerta). — A ’lu ursi sfirt’a se fia alu necasu- riloru. — A i se incurcă potecele. — A fi la drumu mare. — A se infasiură pe undeva (rfider). — A dă dosulu. — A ’lu bate brum’a. A ’i secă inim’a. — A stă peptu. la peptu. — A stă la vorba, la toc- rnăla. — Â bate totu intr’o parte. — A fi pe doue cărări. — A fi grasu la căfa. — A fi camu iutr’o parte. — A ’i lipsi o sambata său o dfiga. — A ’i fi aminte de ceva. — A avă de furca, vorbe de furca. — Te-ai trecntu; . (vous avez comblă la me- sure). — A ’i platf pelea. —- A luă lumea in capu. — A luă cale multa, (a inaintă). — A se asiediă la invoiăla. — A ’si șterge nasulu pe undeva. — A spune intre cutare, (fatia cu cutare). — A amblă cu patru in hatiuri, (cu patru cai). — A ’-i veni căte o trasnaia său plesnaia. — A bate pe cineva o suta de batai. — A scfite la cale. — A stă in cucuiata. — A fi o vaca' incaltiata, — A fi in doi peri, (equi- voque). — A fi taleru cu doue fetie. — A calcă a beatu. — A fi olteanu cu gur’a plina de masele. — A alergă,in fug’a mare. — A avă ceva de roșu. — A se crepă de dio. — A dă de capeteiu. — Unde s’a scrisu muma-sa t (cumu sămana cu mum’a sa). — A nu avă cu ce ’si stropi masăo’a. — A taiă că dinții babei, — A nu s’alege nici prafulu de cineva. — A i se incuibă in capu. — A ’si perde lăculu. — A i se face de ceva, (a dori unu lucru). — A ’i ca- siună ceva. — A ’i prinde mana la ceva. — A bate laturile, (a amblă fugariu). — A legă plfii’a, a legă limb’a cuiva. — A fi bunu de gura, bunu de mana. — A vorbi in dorulu leii. — A tienă de reu. — A duce multu (a dură). — A nn’i fi toti boii acasa, — A nu sci nici bfica. — Pră scie dăscăli cele in- doite. — A turnă bobociloru. — A bate că intr’unu putineiu deochiatu (a cercă in daru). — A stinge pe cineva (a ’lu ruină). — A pune la mana, (a incelă). — A dormf bute. — Din bute in bute. — A trage a somnu. — A ’i muiă fisele. — A cade că o para cfipta. — A ridică capulu. — A avă ap’a sorbu. — A ’i dă mana. — A ’lu taiă capulu. — A pune pe cineva cu chic’a in gaura. — A bate ap’a in piua. — A scrie inusce pe părete, — Spelatura de plosca. — A dă cu capulu de pragu. — A luă câmpii. — I A ’i urlă lupii in casa. — A ’i luă gur’a. — A luă in capu. -— A fi cu degetulu ’n gura, (a fi saracu lipitu). - A duce pe cineva unde a intiercatu dracu copii, său pe unde a dusu mutulu ăp’a. — A ’Ju cu- nfisce chtu colo. — Elu acolo! Fi’i-aru umbr’aL — Craiu de curtea vechia. — A nemerf că nuc’a in părete. — Că fuiorulu popi.— A ’i dă inim’a brânci, (a’lu indem-nă).— A se dă după peru. — A nu jucă nici mince nici elince. — Nici pe fația, nici pe sub manica. — A ’i face unu toporu, a ’i jucă fest’a. — A dorf unu lucru bolunzesce si nebunesce. -— A ambla lupisiu, (ă pas de loup). — A nu avă inim’a departe de gura. — A intunecă pe cineva (ăclipser quelqu’un). — A trage de cfirnele plugului. —=' A avă gur’a de cârpa. — A mancă pitioru da gaina, (a nu tienă sfecretu). - - A arătă spatele (montrer le talon). *— A luă largulu (a fugf). — A’i pune cru- cea, (â’lu parași său a’lu vinde). -—. A despică ven- tulu, (a fugi). —" A pune colivi’a cu sticleti pe ea- puln seu, (a se casatori). — A pune pirostriele (idem). — A’si perde sărit ă. — A se implă de sufletu. — A se bate lupii la gur’a cuiva, (a’i fi ffirte ffime). — A’i plati Ddieu vămile (a’i ertă pecatele). — A’i luci ochii departe. — A vorbi căte vrute si nevrute. — ț’as’ de mai di,... pasa-mi-te,... pas’ de’ti cata de drumu. — A fi cu ochi si cu sprincene. BIBLIOGRAFIA. Cfil’a de prenumeratiune la opulu intitulata: Jidovuhi Talmudistu, de dr. Augusta Rohling, profes. la univ. dein Miinster, tradusu de pre a 4-a editiune germana de subscrisii teologi romani dein seminariulu centralu dein Budapest’a. Starea materiala a poporului nostru e atacata in unu modu teribile de nămulu ce pfirta de atati’a secuii in cerbicea sa blastemulu cerului — nămula jidovescu. Poporulu nostru, că si altele, cari au avutu ne- norocirea a primi in caminulu seu pre acestu fispe, nu a remasu neatinsa do lepr’a jidovăsca. Precumu aliurea jidovimea a plantatu intectiune, coruptiune si destructiune generala, astu-feliu intrebuintiedia ea tfite midiulficele intru latirea acelei distrugeri si la' po- porulu nostru. Ea ataca mai antaiu poterea mate- riala a poporului, pre carea succediendu-i a o ruina, incepe a-i infecta viăti’a spirituala. Dara carele este isvorulu acelei rele volientie de ruinare a neamului jidovescu? E chiaru crescereâ neamului intru acestu spiritu de nimicire a altui-a, e insu-si moralulu jidovescu, carele fara rușine sus- tiene ca: „averea unui chrestinu este avere fara de domnu, si prein urmare celu ce o va ocupa mai an- taniu, e adeveratulu proprietariu alu ei;“ apoi cu o sfruntarfa nerușinata invătia: că „este iertata jido- vului a despoia pre chrestinu “ — Nu cu mai multa: considerare se arăta catra chrestini in privinti’a spi- 72 — rituala, candu moralulu lui Talmudu afirma, că: „po- porulu jidovescu ai majestatea divina e totu-un’a;“ candu dice, ca: „D-dieu a creatu suflete numai pentru jidovi, ăra sufletele celoru alalte popora suutu că si ale vîteloru." Si apoi basati pre aceste nebunii fa- natice, comitu crimele cele mai infernale. Acumu dara, candu neamulu jidovescu cu acestu moralu e atatu de periculosu pentru poporulu ro- manu; candu sateanulu romanu e atacatu mai tare in averea sua materiala de aceste lipitori ale satului: candu elu sentiesce mai greu lacomi’a rapace, astuti’a, siarlatani’a jidovului; candu coruptiunea amenintia co- lib’a tieranului, se nu se iea midiulocele necesarie intru scutirea poporului de nimicirea ce-i se pregătesc©? Gene nu aude multele vaierări contr’a despo- lieriloru, desele plângeri in contr’a rapacitatei jido- vesci, ce nu vrea se cunosca margini? Cine nu vede in o comuna atatea facie palide, si corpuri reu îm- brăcate, cari înainte de sosirea lui Jud’a in comuna, pareau a fi vesele? Dein aceste consideratiuni manecandu, amu cu- getată a impleni o datoria santa traducandu si edandu numitulu opu, carele pune in man’a inteligentiei romane, si mai alesu acelei parti dein inteligentia, care are imediata comunicatiune cu poporulu, adecă preotiloru si invetiatoriloru romani, insu-si isvorulu nemoralei de care se folosesce acestu neamu nemernicu intru a diripf ori ce poporu. Aretandui-se poporului aceste * principia nemorale, aceste chiaru voru fi in stare alu feri de curs’a ce i-se intinde! Dăca inse ceneva ar’ nega minunatele principia ale Talmudului, liusioru lu-vă convinge despre ade- veru acea impregiurare, că auctoriulu insu-si a pnsu unu premiu de 1000 taleri pentru acel’a, care va potă demonstra, cumu-că numai.unu singura cuventu ar’ fi reu citatu, la care premiu inse pana acumu nu s’a aflatu concurente. Pentru recomandarea opului cugethmu că e de ajunsu a amentl, că pana in tempulu de tacia e tra- dusa in limbele: francesa, anglesa si ungara, ajun- găndu in fia-care limba mai multe editiuni. In limb’a germana a esitu a patr’a editiune, de carea s~e-au usatu si traducătorii.. • Opulu va esi la inceputulu lunei lui Maiu si costa 60 cr. v. a. Pentru espedarea prenumeratiuniloru, pecari ne rogamu a se tramfte celu multu pana in 15 Martin, (a se adresă: 8- Rezeiu teologu, Budapesta) recomen- damn on. publicu asemnațiunile poștale că mai practice. M. O. colectanti după 10 esemplaria le servimu cu unu es. de ondre.— Budapest’a, 1 Fauru 1876.*) loanu Serbu. Silviu Rezeiu. loanu P. Pecurariu *) Intru adeveru, calamitatea causata poporului de ji- dovimea neintiesca, numita si galitiana, a inceputu se aduca pe multe comune la cea din urma desperatiune. Proba în- vederată desele sciri aduse de diariele magiare, că nu numai „Făia scolasteca." Organu ped.igogicu-di- dacticu pentru scălele romane. Apare de împreuna cu „Economnlu" in 1/13 si 15/27 a fiacarei lune. Red. I. M. Moldovanu. Se preuumera împreuna cu „Economulu" pre unu anu cu 5 fl., pre diumetate de anu cu 2 fl. 50 cr. Separatu: pre unu anu cu 3 fl., pre diumetate de anu cu 1 fl. 50 cr. Pentru Romani’a: ambe cu 15 lei pre anu; separatu cu 8 lei noui. Prenumeratiunile se se adreseze la adrni- nistratiunea „Economului" in Blasiu (Blasendorf.) — Inserate se primescu pentru cate 5 cr. sîrulu si afara de aceea tacs’a erariale 30 cr. de fia-care publica- tiune - „Economulu." Organu periodicu pentru ra- mii de economia, industria si comerciu. Apare de împreuna cu „Fdi’a scolasteca in 1/13 si 15/27 a fiacarei lune. Red. Stefanu Popu. Se prenutnera îm- preuna cu „Fdi’a scolasteca" totu cu aceleași con- ditiuni că la fdi’a acăsta. „Gazet’a medico-chrrurgicala a spitale- loru." Diuariu de sciintie, medicina, pharmacia si ve- terinaria. Apare de doue ori pe luna sub direcția D-riloru A. Sutzu si Dimitrescu Severănu. Comite- tulu de redactiune: D-rii A. Sutzu, C. D.-Severeanu, D. Draghiescu, S. Stephanescu. Post’a rcdactinnci. Lapusiu 1 Mart. n. las si 20 Febr. n. Proprietaria a „Transilvaniei" este „Asociatiunea transilvana etc." si nici- decumu redactiunea, prin urmare .acesta n*i p6te da la ni- meni exemplariu gratis. Numai onor. Comitetu dela Sibiiu decide asupr’a cereriloru respective; inse nu ne aducemu aminte că se fia acordata exemplarie gratis la privati, ci numai la corporatiuni, si chiaru la acestea după impregiu- rari. Nu tote sunt lipsite; unele stau relative mai bine de- catu asociatiunea. Societățile de -lectura de aceea făcu cotisatiuni intre membrii, ca se aiba de unde cumpera cârti si diarie. Altu- mentrea nu aru corespunde scopului. lassi, 18 Febr. v. Scopulu Dtale este mare; elu cere după opiniunea nostra studiu intinsu celu pucinu de 5 ani. Sibiiu, 9. Mart. n. Nici-upa din foile nfistre perio- dice nu anuntia mai multe cârti si diarie decâtu face mic’a „Transilvani’a;" dara ceea ce nu ni se trimite, ce nu po- temu vede cu ochii, cumu se potemu recomanda? Dara pe „Transilvani’a" care diariu o anuntia vreodată?! Asia daa Dta poți vede, câ totulu e unu pretestu: „Buna dio’a de ’iai data, drumu de vorba si-a luatu." in tienuturi locuite de magiari, ci si in unele romanesci, câ Ma- romurasiu, Dobaca, Solnocu fusera omoriti- vreo câțiva jidovi camatari cumpliti in moda terribile. Red. Editoriu si provedletoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. ■— Tipografl'a Romer & Kamner.