•C.-’A Acesta Mia ese
cate 3 colo pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenu cu porto l
p..«.

KS'^Vv-





                TRANSILVANIA.





            Ftfi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



  Abonamentulu se i
face numai pe cate
1 anu intregu.

Se abonedia la Comi-
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.


<?

V?

W'î.
      ---------------Vr⁽W


Nr. 5.


Brasiovu 1. Martiu 1876.


Amilii IX.














Sumariu: Epistola adressata dlui dr. M. G. Obedenariu. — Filosofi’a poporului. (Fine.) — Documente historice din 1848
et 1849. (Urmare.) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru ineursi. — Bibliografia.


    D om nul u meu si onorabile Collegu!

     Ddca Ti-am retnasu phna astadi datoriu cu res-
punsu la epistol’a D-Tale de dato Paris 1. lanuariu
a. c., plina de apretiari juste si de sentimente ami-
cabili, caus’a unica fii, că am așteptata nuo’a opera
a D-Tale, prin care ’Ti implinesci de nou missiunea
de apostolu alu românismului in Franci’a, său că se
ine corregu, in tdta lumea civflisata; pentru-că totu
ce se scrie bine si justu in limb’a francesa, este cau
tatu si cititu in classile de frunte ale popdraloru ci-
vilisate. Acumu inse oh cartea D-Tale imi -veni la
mana fbra nici o dificultate, „pe calea batuta“ — si
dupa-ce am trecuta prin trens’a cu tdta attentiunea
de care mai sunt capabile in acăsta etate a mea, in
loeu de â’Ti multiamf intr’o scrisorica privata, de
care se scimu numai noi amendoi, permitte’mi se
trecu preste modesti’a D-Tale si se’Ti multiamescu
in faci’a natiunei. Mai an tain inse voiu se’Ti spunu
unele lucruri betranesci de ale mele, de unde apoi
vei fi in stare se apretiedi buCuri’a mea simtita la
vederea operei D-Tale „La Roumanie ăconomique
d’apres Ies donnăes Ies plus răcentes. Găographie,
ătat ăconomique, anthropologie etc.“

     Una din maximele politice ale statului in care
m’am nascutu, am crescu tu si inbetranitu eu, fusese
odenidra ca, tinerimea studidsa se fia crescută intr’o
specie de urgia asupra totu ce este frantiosescu. Fran-
ci’a si mai alesu capital’a sa, care este totu-odata
capital a civilisatiunei, era descrisa că una Sodoma
moderna; caracterulu francescu considerata că celu
mai pericnlosu din lume; poporulu francesti că ine-
micn alu lumei. Părinții carii permittea fiiloru si
fiiceloru se invetie limb’a francesa, treceâ de opposi-
tionali, de perturbatori, de adversari ai sistemei gu-
bernementale. Asia individii din generatiunea ndstra,
puțini chti au apuca tu se invetie limb’a lumei civi-
lisate, o facea mai multu intr’ascunsu, pentru că se
nu cada in prepusu de spirite malcontente, se câ-
știge din alte stadie calcule rele si se’si inchidia câte
o modesta cariera, care pentru romanii din imperiu
si de altumentrea era fdrte problematica si nesigura,
inca si pentru aceia, carii că se inaintedie, isi re-
negă sângele si religiunea.


     După siesesprediece ani petrecuti prin scdle scu-
turandu pulberea si stergîmdu-ne ochii inpaiujinati,
esindu pe scen’a cea mare a vietiei, înceta cu ince-
tisiorulu incepuramu se cundscemu cumplitele errori
iu care fuseseramu educati, si se apretiemu immen-
sele foldse pe care le pdte trage națiunea ndstra din
invetiarea limbeloru neolatine, anume a celei italiane
si a celei francesci. Intr’aceea la Dv. generatiunea
contempurana cu noi, ne apucase de multu înainte
pe acestu terrenu aiu cunoscintieloru, fbra că se scimu
unii de altii. Pre candu noi eraxmi condamnati se
invetiamu alte chteva limbi cu totulu străine geniu-
lui limbei nostre, precumu'german’a, magiar’a, ser-
băsc’a, ruten’a, părinții DV. domnule doctoru, invetiă
in a treia parte de tempulu ce’lu perdeamu noi, am-
bele limbi neolatine, său celu mai pucinu una dintru
acelea, pe cea francisca. Pre candu la noi era in-
terdisa cu rigdre studierea la universități externe,
părinții DV. isi facea studiele in Parisu si pe la uni-
versități din Itab’a. Pre candu noue ni se esplică
classieii latini in limb’a magiara, mai alesu pe atunci
fdrte saraca,'ăra^ classieii. elini nici decumu, ai DV.
ii citea, pe cei latinesci in excellente traductiuni fran-
cesci său italiane, Ara pe cei grecesci in originalu.
Pre candu la noi nu potea se strabata nici-unu diariu
din tieri străine, afara de „Augsburger allg. Zeitung,“
si acela inca numai că din gratia, la persdne alese,
in cabinetele de lectura ale parintiloru DV. poteai se
afli cele de antaiu diagie ale lumii. Părinții DV. nu
prea avea scdle publice, dispunea inse de midiuldce
materiali pentru că se’si ticna scdla in casa, in fa-
milia, său că se’si duca pe fiii loru in ori care stătu
alu Europei civilisate. In patri’a ndstra se află multe
scdle publice, făcute inse spre a ne întuneca spiri-
tele, a ne inplanta despretiu ehiaru elitra noi insine,
a ne. falsifica istori’a si a’si bate jocu de originea
ndstra; ăra dăca scapațamu din acelu periculu infri-
cosiatu si plinu de infamia, avemu se multiamimu
totu numai aceloru părinți ai nostrii, carii trecuseră
că prin „cele siepte vami“ phna la Itali’a, pănă la
Rom’a, ăra de acolo mai apucasera si in largulu Eu-
ropei occidentale, pe nesciute, pe neașteptate. Fără
luminele aduse de aceia, nu sciu ce era se se alăga
de noi descedentii loru. Totu aceia ne invetiasera


9

— SO-


si canteculu citatu de D-Ta la pag. 393: „Nu duceți
asia departe pe-imperatulu Bonaparte etc.,ft sj mai
inca altulu elegiaca: „Minunatulu Bonaparte, standu
in mare de departe, in marea apusului, in prăjina
Portmuthului etc.“ Va întreba cineva: De unde sciă
poporulu romanescu înainte cu 60—70 de ani des-
pre evenimentele din Franci’a, si cine’lu invetiă se
cânte faptele heroice si gloriăse, catastrofele si desa-
strele imperatului Napoleonu L? Din. sut’a de mii de
romani căti isi versă sângele in totu tempulu in li-
niile armatei austriace, camu a trei’a parte scapandu
cu viătia, după servitiu activa Me 16 păna in 20 de
ani, (oficirii 40 de ani), venindu acasa mai toti că
invalidi, in serile de ărna, său in serbatori, si in ăr’a
de amiădi sub repaosulu de labdrea câmpului in tem-
pulu verei, densii narră familiiloru romanesci „minu-
nile lui Bonaparte, pe care nu’lu prendea nici-unu
glontiu, păna nu’lu fermecă o femeia, precumu fer-
mecase Dalil’a pe Samsonu." liaa dupa-ce se latf
scirea despre mdrtea acelui geniu alu lumei latine
(1822), părinții nostrii nu voiă se creda, precumu nu
credea nici poporulu Franeiei, ci cântă mereu că l’au
dusa „pe corabia englezăsca, la Elen’a se robăsca."
Atătu era de vii sympathiile poporului romanescu
din Transilvani’a si Ungari’a pentru Franci’a si îm-
peratulu ei! Manifestatiunile cele mai recente din a.
187°/, documentate la nenumerate ocasiuni in spiri-
tulu parintiloru nostrii le cunosci si Dta, de aceea
trecu înainte.

     Dăca sympathiile natiunei nostre preste totu sunt
asia de vii, perseverante si intensive pentru Franci’a,
că si pentru Itali’a, credu că dorinti’a năstra inca
este prea legitima, că si numele de romanu orientale
său daco-romanu, se sune cătu mai desu la audiulu
Franeiei, si conditiunile de viăti’a năstra naționale se
ajunga, anume cu ajntoriulu presșei, la cunoscinti’a
marei si gloriăsei națiuni. Acestei dorintie au cor-
respuns'u toti acei romani, franci, italiani. căti au
scosu la lumina'informatiuni in limb’a francesa de
spre romani si de tierile locuite de ei. De aceea am
disu si voiu repeți in totu restulu vietiei mele: Bine-
cuventata se fia tierin’a acelora boieri buni patrioti
ai Moldaviei si ai Muntenieiₐ carii incependu dela
Dimitrie Cantemiru păna la părinții Dvăstra, intr’unu
periodu de 120 de ani au data exemplu si au în-
demnata pe compatriotii loru că se invetie bine limb’a
francisca, că cei dotati cu midiuldce materiali se si
tramitia pe fiii loru la facultati, la politechnicu si la
scdle militari din Parisu, Brusella, se caute a face
cunoscinti’a celoru mai glorioși barbati, si adeveratii
luminători ai omenimei. Ertatu se’mi fia pecatulu;
dara am pismuitu adesea pe generatiunea Dtale din
Romani’a, care a fostu atătu de fericita, că se asculte
pe barbati că Michelet si Q ui net (ginere alu
lui G. Asachi), se câștige pentru patri’a loru favdrea
celoru mai illustrii barbati ai Franeiei, se petrăca cu
anii in societatea illustratiuniloru ei, ai geniiloru din
dijele ndstre, Dara Dv. nu v’ati îndestulata nici cu


atata, ci ati adusu in’ patria barbati că Vaillant, că
Da vila, că E. Desjardins, că De Marsillac, Th. Fou-
cault, De Gobart si alti multi, că se ve cunosca si
studiedie patri’a si pe poporu acilea pe locu, din
t<5te punctele de vedere. Mai totu pe atunci ati in-
vitatu si din illustratiunile Italiei, pe unu Ubicini si
mai de aprdpe Ed. Gioia spre acelasiu scopu. Eru-
ditulu si generosulu filoromanu dn. Vegezzi-Ruscalla
fusese multumai înainte in tierile năstre, si ne-a conser-
vata scumpele sale sympathii păna in momentele de
facia. Ve pismuescu domnule collegu, dara vei con-
veni că invidi’a mea este de escusatu.

    Langa acei barbati eminenti ve alaturarati mai
multi dintre Dv., că se predicati numele romaniloru
si alu României in tăta lumea prin vehicolulu limbei
francese incependu dela Eliadu, Bratenii, Rosetti, păna
la excellent’a fiica a Ghiculesciloru Dora d’ Istri’a,
păna la Vas. Alexandri, Bas. Boerescu (La Roumanie
d’ aprăs le trăită de Paris), Aurelianu et Odobescu
(Notice sur la Roumanie, Paris 1868), Em. Cretiu-
lescu, Hasdeu (Histoire dela tolărance religieuse en
Roumanie 1873). Astadi vii Dta si dai Franeiei si
lumei noțiuni despre romani, intre altele, inca si din
unu puncte de vedere, la care păna acumu au cu-
getată f<5rte puțini dintre noi, adeca si din celu
anthropologicu. Că-ci nu me simtiu in potere
că se apretiediu după curau ar merita acăsta între-
prindere a Dtale, pre cătu de grea, pe atătu de ma-
rătia, a cărei lipsa era simtita de multu! Ai spartu
unu drumu domnule doctorii, cunoscuta păna acilea
numai prea puciniloru aleși de professiunea Dtale,
nu si publicului nostru. Esci membru alu societa-
tiei anthropologice din Paris; Dta ai aratatu collegi-
loru Dtale de acolo, cumu sci se applici theoriile in
viăti’a natiunei Dtale. De nu ai fi mai fi facutu ni-
mica pentru densa că professoru la universitatea din
Bucuresci si că medica in capital’a României, totu-
odata că auctoru alu diverseloru publicatiuni medi-
cali, acăsta singura scriere trebuea se’ti asigure dre-
ptulu la recunoscinti’a natiunei.



        Filosofi’a poporului.

(Urmare.)

      „Cine cerne tăta diu’a e semnu că nare gusta
se framente.*

      „Cine spune multe, face pucine.“

      „Cine tace si face.“

      „Cine s’a fripta in foca sufla si ’n soc.“

      „Diece intielepti nu potu se descurce ceea cp
uuu nebunu a încurcata. “

      „Totu sacu ’si gasesce petecă.“

      „Si a gasitu tingirea capaculu.*

      „Nu-ti intinde petiorulu pana nu te ajunge patulu."

      „Câinii cari latra, nu musca.“

      „Fug’a e rusinăsa, dar’ e sanatbsa.⁴'

      „Pisic’a blanda sgarie reu.“

— 51 —


     „C unu racu totu saracu."

     „Cărbunele stinsu ilu ieai in mana si te arde."
„D£ca nu e cine nu e, cine e se nu mai fia."
„Cine in amoru nu crede, n’aru mai calea £rba
verde.u

     „Cu o fldre nu se faee primavdra."

     „Lupu ’si schimba perulu, dar’ naravulu nu."
     „Tdmn’a se numera bobocii.“
     „Turcu e turcosu, tîganu fricosul

     „Omu d£ca ’nbetranesce, pune’i paie si’l pârlesce."
„Boeru e totu boeru, si incinsu cu funia de tei."
„Cine mișca, totu mai pisca, cine si6de, cdd’a ’i
cade."

     j,Mai bunu e unu iepure in frigare decatu doi
in crangu."

     „Cine se teme de bruma, se nu saddsca via."
     „Lupulu te pâresce, si totu lupulu te judeca."
     „Omulu e avutu candu nu e datoriu nimicu."
     „S’a scremutu muntele si-a nascutu unu sidrece."
     „Decatu mâine urni bou, mai biue adi unu ou."
     „Ce e in mana nu e minciuna."
     „Nu făcu tbte muscele miere."

     „La riu n’au ajnnsu si pdlele si-au ridicatu."
     „Cui e fdme codru visddia."
     „Vrabi’a malaiu visedia."

     „Si vrabi’a puiu."

     „Totu tîganu ’si lauda ciocanu."

     „Unu D-dieu da, si altulu iea."

     „Da-mi Ddmne ce n’am ganditu, se me miru ce
m’a gasitu."

     „Fa-ti crucea mare, că dracu e betranu."
„Gain’a care canta sdr’a nu face oua dimindti’a."
„Dela copaciulu cadiutu si babele aduna cren-
gile."

     „Nu e in tdte dilele pasci."

     „A gasitu sătu fara câini si se plimba fara cio-
magu."

     „Boerii tienu fumulu de pe urm’a săracului."
     „Iea ’l de pe mine că ’l omoru.

     „Numai sdrele pdte se ’ncaldidsca tdta lumea."
“După pdma se cundsce pomnlu si după fapta
omulu."

     „Mai bine saracu si curatu."

     „Pecatulu intra ridiendu, si ese plangendu."
     „Ochiulu stăpânului ingrasia calulu."

     „Nu vinde pelea ursului inainte de a’l ucide."
     „O meseria platesce catu o moșia."
     „După batalia multi viteji s’arata."

     „După ce s’a frantu carulu, multi arata drumulu
celu bunu."

     „Ddca pomulu cade, ’i piere si umbr’a."

     „Cine e drn’a la ogoru, e si vdr’a la oboru."

     „Mai bine o pasere in colivia decatu o suta pe
gardu. “

     „Cine vrea se omdre unu câine, ’i scdte că ’i
turbatu."

     „Tufa in capu, tufa in punga."

     „P’o urechia intra si pe alt’a ese."


     „Candu a crescuții tigv’a si candu a strîmbatu
gatulu."

     „Cotoiulu s’a calugaritu si s’a jurata că nu mai
mananca sidreci."

     „După ce e ndgra, o chiama si Ndga."
     „A semanatu castraveți"
     „Si au resaritu scaieți."
     „Chelului despre chelia"
     ,,Se nu ’i spui vr’o istoria."
     „Nu este rasuru“
     „Se n’aiba cusuru."
     „Ce e frumosu"
     „Pdrta si ponosu."

     „Ride omu de omu si draculu de toti."
     „Gur’a lumii numai pamentulu o astupa."
     „Fia-care se Idga unde ’l ddre."
     „Totu înșira la gogoși,
     „Spuindu despre moși perosi."
     „Vorbesce neisprăvite"
     „La insir-te mărgărite."
     „Scie vorbe se îndruge,u
     „Par’ că totu la tietia suge."
     „Scie ca la calulu prostu“
     ,.Se iea hamulu pe de rostu."
     „Scie sfatuiri se dea“
     „Catu scie si bab’a mea."
     „Dile înșirate"
     „Fire încurcate."
     „Pandia reu tiesuta"
     „Si vreme perduta."
     „Unde chioresce,"
     „Si unde lovesce."

     „Retacirea din urma mai rea decatu cea d’antaiu."
     „îmbucătură mare se ’nghiti"
     „Si vorba mare se nu dici."
     „Par’ că se pune la ciorba"

     „Una intr’alta totu se sdrba,"
     „Astfeliu nu-ti dă pasu la vorba."
     „Boulu se Idga de cdrne si omulu de limba."
     „Cu chiorii chioresci, cu gângavii gangavesci."
     „Cuventulu
     E ca ventulu."

     „Mesterulu strica si drege de frica."
     „Nu se ajunge nici cu armasariulu"
     „Nici cu ogariulu."

     „Limb’a dse n’are, si dse sfarama."

     „Cu rim’a mica se prinde pescele mare."

     „Cu o. lingura de miere mai multe musce prindi
decatu cu o bute de otietu."

     „De multe ori glum’a"
„înjura mum’a."
„Gura aduce ura."
„Pana la imperatulu"
„Rabda incaieratulu."
„Sidrpele pana nu ’lu calci pe c<5da nu se in-
t6rce se te musce."

     „Cu o minciuna boierdsca"
     „Treci prin graniti’a nemtidsca."


9*

— 52 —


      „Candu vede omulu nevoia
Vorbește ce nu ’i e voia."
„Si-a mancatu credinti’a ca tîganulu biseric’a."
„Cine pdrta plosc’a cu minciunile, nu o duce
multu."

      „Cu gogoși de tufa nu se negrescu sprincenele."
     „Bub’a capu nu face
     Pana nu se cdce."

      „Din sgaibuliti’a mica
     Buba mare se ridica."
     „Tîganulu la malu se innâca."
     „Dintr’unu rasuru esu si trandafiri si mărăcini."
     „Ce-a facutu mam’a si tata
     O se faca fiiulu si tata."

      „Cine fura adi unu ou
     Mâine fura si unu bou."
     „Cine fura adi unu acu,
     Mâine fura si-unu gansacu."
     „Tîganulu pana nu fura nu se tine omil."
     „Ovreiulu pana nu insiâla nu mananca."
     „Unde se gasesce freulu se cere si calulu."
     „Unde se gasesce si6u’a se cere si ipingdoa."
     „Pe unde a saritu capr’a sare si ed’a."
     „Candu nu e frumosu,
     Pupa si mucosu."

      „Purcellu de’i vei taia urechile si cdd’a din gra-
dina, mane numai se aiba loc pe unde se va veri,
apoi ’lu vei găsi acolo."

      „Ce mi e popa Stanu, ce mi e Stanu popa."
     „Ba e tunsa, ba e rasa."
     „Ba e rația, ba e ratioiu."

      „Negustoriulu vinde cu cotulu si hotiulu ’i fura
cu totulu."

      „Lupulu e cu numele si vulpea cu darulu."
     „Gura are si gur’a nu ’i se aude."
     „Din calea bețivului si Christosu s’a abatutu."
     „Te amesteci câ marariulu in bucate."
     „Nu-ti amesteca lingura unde nu-ti ferbe 61’a."
     „După mdrte si calu de ginere."

      „Ceea ce vei sernana, aceea vei secera."
„Cinci Tatari de Crini, platescu mai multu de-
catu diece de Bugeacu, si cinci Moldoveni birnescu
pe diece Tatari de Crini; earu cinci Codreni, adeca
Tighiceni, bătu pe diece Moldoveni."

      „Saruta-lu in botu, de vrei se-i iei totu."
„Nici usturoiu n’a mancatu, nici gur’a nu-i mi-
rdse."

      „Nici carnea cu <5sa, nici frigarea arsa."
     „Ori Stanu ori Capitanu."

      „Nu mesura pe altii cu palm’a ta."
     „Cine cade singuru, nu'plânge."
     „Dicundu numai miere, gur’a se face dulce."
     „Cine alege culege."

     „Cate bordeie atatea capete."

      „La perulu laudatu nu merge cu saculu."
     „Calea drâpta e cea mai scurta."

      „Cine vrea trandafiri, cauta se vrea si spini."


      „De departe calu ’si bate, 6ru d’aprdpe ochii ’si
sc<5te.“

      „De departe trandafiru, âru d’aprdpe borsiu cu
stiru."

     „După risu se cundsce nebunulu."

     „A lua cu unuln si a da cu pumnulu."

     -„Picătură mica pâtr’a gauresce."

     „Multe mani făcu sarcina mai usidra."

     „Mierea e mdrtea musceloru.¹¹

     „Pomulu mare cade tare.¹¹

      „Candu sâca laculu. se vede pescele.“ >
„Otietulu tare vasulu seu si ’lu sparge.¹¹
„Boii ara ordiulu si caii ilu mananca.¹¹
„Doue petre tari nu potu macina.¹¹
„Unde gain’a canta,' cocosiulu tace,¹¹
„Vulpea candu n’ajunge la găini, dice că suntu
spendiurate.¹¹

      „Dela unu reu platitoriu, primesce unu sacu de
paie.¹¹

     „Ol’a acoperita nu cade gunbie intr’ensa.¹¹

      „E mai bine se taci decătu se vorbesci reu.¹'
     „Bivolulu nu se teme de purece.¹¹

      „Cine n’a gustatu amarulu nu scie ce e dulcele.¹¹
     „Nu vorbi unde nu vedi urechi.¹¹

     „Vaca buna se vinde din staulu.¹¹

     „Paiulu catu de micu ’si are umbr’a sa.“

     „T6ta paserea pe limb’a sa pere.¹¹

     „Sabi’a de auru taia mai bine decătu cea de feru.“

     „Matur’a vechia ajunge la grajdu.“

     „Darea trece marea."

     „Satululu nu crede flamenduhii.¹¹

     „Hotiulu'fura si jura."

      „Mdrtea pisiciloru, bucuri’a sidreciloru.¹¹
     „Schimbarea domniloru, bucuri’a nebuniloru."
     „Corbu la corbu ochii nu ’si scdte."

  s „Care manica nu intuneca."

     „Cine da din mani nu se inndca."

      „Gardulu cu proptele nu cade in timpuri grele."
„Cine nu primesce svatu, nu e nici de ajutatu."
„Cine padiesce limb’a, ’si pastrddia capulu."
„Mdre calulu, ’i remane siâoa; mdre omulu ’i
remane numele."

      „Cuventele cele bune ungu, dru cele rele im-
pungu."

      „Intiâl’a la mania e unu inceputu de nebunia."
     „Cu bucatari’a plina, saraci’a e vecina."
     „Somnulu multu nu e fara vise."

      „Vorb’a multa nu e fara minciuni."

      „In cas’a lenesiului totu d’a un’a e serbatdre."
     „Lenea e inceputulu seraciei."

     „Mai multe musce cadu in miere decătu in otietu."

     „Mai multa gura de catu trâba."

     „Totu ce sbdra nu se mananca."

     „După cumu e unchiulu asia si nepotulu."

     „Oi’a riidsa împle tdta turm’a."

     „Nime nu scie mai bine unde ’lu stringe cism’a,
decătu celu ce o pdrta."

— 53 —


      „P£tr’a care se seZte adesea din locu’i, nu prin-
de rădăcină.'¹

     „Ochii care nu se vedu se uita.¹¹

     „Mai bine cu capulu netunsu decatu cu elu taiatu.¹¹

     „Pune vitia, bea vinitia.*¹

     „Nu cumpera pisica in traista.¹¹

      „Si landsa si laptdsa, si se-ti via de cu sdra
a casa.¹¹

      „Pana se vediu albe in capestere, mi - a esitu
perulu prin căciulă.

      „A scapa de unu dracu si a da intr’unu lacu.“

      „Cine cauta iepuri in biserica, se intdrce fara
venatu acasa.“

     „A ascunde aculu in claia de fenu.¹¹

     „Intre orbi chiorulu imperatiesce.'¹

      „Calulu ck e cu patru petidre si totu se potic-
nesce.¹¹

     „Bate ferulu pana e calda.¹¹

     „Cumu e sahtulu si tamai’a.¹*

     „Nevoi’a multe ne invatia.¹¹

     „Unde e gustu nu încape c6rta.“

     „D6ca i dai multa nasu, ti se urca in capu.“

      „Lasa-me in casa, lasa-me sub pata, lasa-me in
pata.¹¹

     „Nu strica orzulu pe gasce.¹¹

     „Cine se scie cu musc’a pe căciulă, se apera.¹¹

      „Gain’a deca se vede in porumbu, ’i da cu pi-
tiorulu.¹¹

     „Cine va se traidsca in pace, aude, vede si tace.'¹

      „Tîganu candu s’a facutu imperatu, anteiu pe
tata-seu Pa spendiuratu.

     „Ride draca de porumbea ndgra.¹¹

      „Pe tîganulu de ’lu vei spala, totu negru va re-
manea.¹¹

      „Nu te întinde pana unde nu te ajunge in velitdrea.¹¹

     „Cine scie si ast’a la ce o fi buna?¹¹

     „Una spune omulu si alt’a face Dompulu.¹¹

     „Fa împrumutări si te aștepta la superari.¹¹

      „Timpulu cumpera paiele si nevoi’a le vinde.¹¹
     „Totu patîtulu e priceputa.¹¹



        Documente historice din 1848 et 1849.

(Urmare.)

     44,      Se impartasiesce Dini V. Prefectu Ștefana
Moldovanu, spre a cerceta si a reporta adeverulu.

    Sibiiu l⁷/₃ Nov. 1848.         prin

G e o r g i e Baritiu,
secretariu.

HochloblicherLandesvertheidigungs-
Ausschuss!

    In den letztvergangenen Tagen sind in den be-
nachbarten Ober-Albenser und Kukiiloer Comitaten
auf den meist verlassenen und unvertheidigten Edel
hofen grauliche mit Menschenmord, Raub an Vieh


und andern Vermbgensgegenstanden begleițete Ver-
heerungen ausgeiibt worden. Dieser der Menschlich-
keit widersprechende, dein guten Rechte der Saehsen
und Romanei) gewiss schadliche Uebelstand nbthiget
den Magistrat, einen Hochloblichen Landesverthei-
digungs-Ausschuss dringend zu bitten, diese Grauel-
tliaten, die keineswegs geeignet sind die Sache der
friedlichen zur Vertheidigung herausgeforderteu Be-
wohner dieses Landes, und der treuen Unterthanen
eines gerechten Herrn zu untersttitzen, bei den ge-
genwartig nur ihren Tribunen Folge leistenden Ro-
manen, durch das in Hermannstadt befindliche Co-
mită wirksam und eiligst abstellen zu lassen.

     Mit vollkommenster Hochachtung geharrend
     E. H. L. L. V. A.

   Mediasch 31. Oct. 1848.

                             gehorsamste Diener
            Magistrat der k. Fr. St. und St. Mediasch.

V Daniel ?

Michael Kriiger m. p.

Sen. und Obernot.



(Ordinu secretu).

45.        • C o m i t e t u 1 u N a t i un e i Romane.
Domnule Protopopu si vice-prefectu!

       Ai aflatu que I. General Comando din comita-
tulu Alba inferiora a formatu districtulu Blasiului, unde
a denumita administratori provisorii romani pe ca-
pitanulu de cavalerie Popa deia Vajda-rece si pe
concepistnlu tesauraru Petru Mânu. In sedentia co-
mitetului pentru aperarea tierei ce s’a tinutu astadi
s’a gasitu cu cale ca si părțile disponibile din comi-
tatulu Kukiild sa se incorporeze cu noulu districtu
alu Blasiului. Fiindcă sasii voru sa adaoge la scau-
nulu Mediasiului sau la alte scaune vecine 13 sate
din acelu comitatu ce este in desfacere, sub pretestu
que suntu locuite de sasi, cu tote que noi avemu
stiintia que suntu locuite mai totu de romani, aru
fi mare paguba pentru noi, quandu amu lașa pe sasi,
qua pe niște frați ai noștri pe carii iamu scapatu
de unguri, sa’i lasarnu sa’i subjuge. Aceștia suntu
atatu de siguri in reusirea loru in privintia acesta,
incatu a si trimisa pe Vestitulu loru Popa Roth qua
sa faca pregătirile trebuintidse pentru incorporarea
acelora sate cu scaunele sasesci. Comitetulu aperandu
causa naționala din t<5te puterile, a propusu astadi
iu sedenti’a comitetului pentru aperarea tierei, qua si
din partea natiunei romane sa se tramita acolo unu
comissariu spre a cerceta, daca populatiunea sasa e
mai numerdsa de quatu cea romana, si daca fiind
romani mai multi de quatu sasi, vrevoru ei ca sa se
adaoge la scaunele sasesti. Persoan’a cea mai po-
trivita care sa representeze in materi’a acesta si do-
rinti’a comitetului si interesulu natiunei ești numai
Domniata, si numai Dta poți sa scapi pe bieții frații
nostru ’ de a do’a subjugare prin sasi, mai periculdsa

— 54 —


decatu cea din taiu prin nnguri. De aceea comite-
tulu te invita, ca ori unde vei fi, indata după primi-
rea acesteia sa te intorci la Mediasiu, si acolo sa aș-
tepți porunc’a comitetului ce ti se va tramite, spre
a merge in qualitate de comissariu la acele 13 sate
nenorocite, si a paralisa din toate puterile lucrarea
Popei Roth, qua sa le putemu mântui de pericululu
nouei subjugări ce le amerintie.

Șimeon Barnutiu, Aaron Florfan,
presiedente.                          secretariu.


      46.       Comitetulu Natiunei Romane.

Domnule .Protopopu si vice-Prelectu!

     Ti se alatura aici copia de pe ordinatiunea I⁻
General Comando datu 17. Novembre a. c. sub Nrii
4543, 4575, 4576 si 4607 din care te vei incredintia
que te-ai denumitu co-admtnistrator provisoriu in co
mitatulu Kukiilo pe lunga pensionatulu capitan Co-
mendo, dinpreuna cu evangeliculu preotu Stephanu
Ludwig Roth.

     Comitetulu comunicandu acesta ordinatiune cu
dotnniafa te invita, qua fora intardiare sa te infa-
ciasezi la pensionatulu capitan Comendo in Dicso-
Szent-Mârton, care va fi residenti’a comitatului, si îm-
preuna cu densulu si celalaltu co-administratoriu sa
intri in funcțiunea cu care te-ai insarcinatu.

     Comitetulu convinsu que acestu officiu nu se
putea incredintia in mâini mai demne, sperâza que
in tote lucrările relative vei intrebuintia acelu zelu
si vei desfasiura acea activitate, prin care sa meritezi
increderea ce I. general comando a avutu in persoua
domnieitale, si sa justifici asceptarea comitetului de
a representa națiunea romana cu demnitate si de
ai apera drepturile si interesele cu bărbăție.

     Sabiiu 19. Novembr. 1848.

                           In absenti’a Praesidintelui
                           Ioa nu Bran,
                           Aaron Floria n.
                           secretariu.


      46 a) Z. 4543. 4575. 4576. et. 4607.

      In Folge der jiingst eingetretenen Ereignisse
haben die Beamten des Kokelburger Comitats ihre
Posten verlassen, und sind fliichtig geworden.

      Um den nachtheiligen Folge n vorzubeugen, welche
aus dem Mangel eines obrigkeitlichen Schutzes ent-
stehen wiirden, tinde ich mich daher kraft meiner
Proklamation vom 18. v. M. bestimmt, das Kokel-
burger Comitat mit Ausnahme jener grbsstentheils
von Sachsen bewohnten Ortschaften, welche unter
dem Collectivnamen 13 Dbrfer bekannt sind, und die
ich bereits den benachbarten săchsischen Jurisdic-
tionen zugewiescn babe, unter die provisorische Lei-
tung des gegenwărtig zu Mediasch domicilirenden
pensionirten Herrn Hauptmanns Cari Comendo zu
stellen, und ihm den Herrn Pfarrer Ștefan Ludwig


Roth aus Meschen, und den Herrn Erzpriester Ștefan
Moldovan aus Mediasch ad latus zur Fiihrung der
Geschâfte beizugeben.

     Wovon das Comitde zur Wissenschaft mit dem
Auftrage verstandiget wird, den Erzpriester Moldovan
anzuweisen, sich alsogleich zur Disposition des Herrn
Hauptmanns Comando, der seinen Sitz in dem Pre-
torialorte Dicsb-Szent-Mărton des genannten Comi-
tats nehmen wird, zu stellen, und durch Umșicht und
thătige Verwendung sich sowohl seiner neuen Stel-
lung als meines in ihn gesetzten Vertrauenș wiirdig
za erweisen.

     Hermannstadt am 17. November 1848.

Puchner m. p.

Fml.

     Collationirt und dem ungestempelten Originale
gleichlautend befunden.

k. k. Bezirksamt als Gericht.

     Hatzeg am 2. April 1856.

F. H. (?)

k. k. Bez.-Adjunkt.



     47.) Graiulu lui H. Windischgratz Alfred, C. C.
G. mareschalu, povatiuitonulu tuturora c. cr. legione,
(afora de acele Te acumu să afla in Italia) viteaza
insastratu cu lana de aura si cu ordulu militarescu
alu Maria Tereziei etc. etc. pioprietariului Caesario
Regiu Regi menta de Călăreți usiori cu numero a
4-a cktră locuitorii ori de care limba si plasa a Ufi-
gariei si Transsylvaniei. Locuitoriloru Ungari si Trans-
sylvani! De vreo câteva Iunie terroristica Domnie
unora venditorii de Patrie, rebellistii, au facutu pa-
cinica Ungarie unu campu sangierosu plina de pe-
riculosulu belu civilu. Rebellisti orbește sora scu-
lată asupra drepturiloru si marirea încoronatului
loru Rege. Libertatea personala e apasata, securi-
tatea averiloru periclitata, si paciniculu oeconomu
dela spornica sua deprindere despartitu e silitu a
prinde arme, chiaru asupra legitime incoronatulu loru
Rege!

     Acestui periculosu, buna starea si sigurantia Im-
periului amenintiatoriu stătu a pune capetu, e datoria,
si porunca Domnitoriului nostru, si alu meu celu mai
strînsu propusu.

     După prea inalta porunca a majestatii sale care
e Regele, si Principele vostru, voia sa intru in Pa-
tria vostra cu o armata vitesa si credinciosa, nu ca
inimicu, ci ca sa debelesu (invingu) pre rebelisti, si
in Patria vostra prin Rebelii darîmata, sa restau-
resu iarasi pacea. Catanele mele voru ținea strensa
disciplina, dar cu toti aceia, care sau poarta, sau
prindă, sau pre altii silescu, sau amagiescu sa prindă
arme asupra loru, ca cu inimici maiestatii sale, ca
cu rebelisti voru tracta.

     Locuitoriloru Ungari si Transsylvani! Voi cari
sunteti drepți patrioti si credincioși catra Rege, a-
stepta dela bravura, si preste secii aratata nobila

— 55 —


vostra samtire, ca intendendumi mie mana de adju-
toriu, voi’a Imperatului si Regelui nostru pre calea
păci sa o pociu infiintia! Voi cari sunteti amagiti
prin idolestile inimi al rebelistiloru! acum e clipa
de pe urma, a ve intorce catra Regele vostru cu cre-
dintie, asia in gratia Domnitoriului, si intermediarea
mea ve puteti incredintia. Ear aceia cari aceasta ne-
fericita patrie pofteloru Domnii, si superbiilor vred-
nice de pedepsa o consecrara, sa ’si afle in mine
strinsulu jMÎlecatoriu, pentrucă:

     Aparare credinciosiloru, iei tare indreptatiloru,
periclu final Rebellistiloru; acesta ’mi Simbolulu!

     Datu in Schonbrunn, Suprem, cuartiru militarii!
13. Novembrie 1848.

Principe Wi n di schgrătz m. p.
Caesaro Regescu Mareschalu.



Nr. 63 — 1848.

Epistola oficiale alui Stefanu Ludovicu Rotii cătra
                Stefanu Moldovanu.

Hochwiirdiger Herr!

     Auf dero verehrliche Anfrage ddto. 21. Nov.
1848 Z. 28 babe ich zu erwiedern, dftss mir Seine
Exellenz blos aufgetragen habe: die sogenannten 13
Dbrfer des Kokelburger Comitats, nach gehorigen
Einleitungen und Dispositionen, an die beiden an-
Kegenden Schassburger und Mediascher Jurisdictionen
aufzutheilen, was denn nun auch endlich geschehen.

     Mein Geschăft ist, so zu sagen, beendigt, und
ich warte nur noch den heutigen Posttag ab, um
nach Hermannstadt in den Pacificationsausschuss zu
reisen.

     Mir wiirde es sehr angenehm sein in welcher
Art und Weise immer, in Ihrer Gesellschaft und in
Verbindung mit Ihnen handlen und leben zu konnen;
aber die Aufgabe, iun die micii Euer Hochwiirden
befragen, ist mir nicht gemacht worden.

     In aller Hochachtung Eeurer Hochwiirden
     Elisabethstadt am 22. Nov. 1848.

hochschătzender Freund und Diener.

St, L. Roth,
bevollmăchtigter Commissăr.
(Va urma.)


Nr. II., 1876.

Procesu verbale
alu siedintiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane,
tienuta in 8. Februariu 1876 c. n. sub presidiulu dlui lacobu
Bolog’a, in presenti’a dloru membrii: Pavela Dunc’a, Davidu
br. Ursu de Margine, losifu St. Siulutiu, Constandinu Stezaru,
Visarionu Romana, Ioana Hanni’a, Ioana Candrea, dr. Au-
relu Brote si cu asistenti’a secretariului dr. Daniilu P. Barcianu.

      § 14. Dlu presiedinte dechiarandu siedinti’a de
descMsa, provdca pe dlu cassariu a’si da raportulu
despre starea cassei.

      Nr. exhibit. 80, 1876.


      Dlu cassariu presentăza deci conspectulu despre
perceptiunile si erogatiunile asociatiunei in restem-
pulu dela siedinti’a comitetului dein 15. lanuariu
pana la siedinti’a de astadi.

      Dein acestu conspectu se vede, că s’au incassatu
278 fl. 95 cr. v. a. si s’au erogatu 390 fl.; starea
cassei este dara 62,004 fl. 57 ’/₂. cr.

      Spre scientia.

      §. 15. Nr. exhib. 81.

      Totu dlu cassariu presentăza conspectulu despre
starea fondului academiei pre tempuju acestei sie-
dintie, dein care se vede, că acestu fondu are in
proprietatea sa 13,653 fl. 27 */₂ cr. .

      Spre scientia.                         ,

      § 16. In legătură cu conspectulu cassei de sub
§. 14. se. raportdza in speciala despre banii incursi
la fondulu associatiunei in tempulu deintre susu-nu-
mitele siedintie, si anume:                        ₃

      a)      că tacse de membrii fundatori si ordinari
210 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 44, 53, 63, 64—1876.)

      b)      tacse pentru diplome 7 fl.

   * c) că prenumeratiuni la fdia 135 fi. (Nr, prot.
ag. 44, 46, 47, 48, 52, 53, 57, 59, 60, 62, 64, 66,
69, yi, 76—1876.

      d) că interese 5% decadiute in ¹/ₐ 1876 după
obligațiunile de stătu unificate 12 fl. 60 cr. (Nr. prot.
ag. 70, 1876) 12 fl. 60 cr.

      Spre scient a.

      §. 17. In legătură cu conspectulu de sub §15.
se raporteza in specialu despre banii incursi la fon-
dulu academiei in tempulu deintre numitele siedintie,
si anume :

      a) că 5°/₀ interese decadiute in */ₐ 1876 după
obligațiunile de stătu unificate 16 fl. 90 cr. (Nr. ag. .
70, 1876.)                      ;

      Spre scientia.

      §18. Nr. exhib. 63, 1876.

      In legătură cu cele premergatdre dlu cassariu
raportăza, că comunitatea scaunului Sas-Sebesiu in
urm’a inscientiarei magistratului orasienescu datu 18.
Decembre 1875 Nr. 3461, 1875 si-a descoperita do-
rinti’a de a se face membru fundatoru alu asocia-
tiunei, spre care scopu a- si alaturatu tacs’a de 200
fiorini v. a.

      Cu privire la acăst’a dlu V. Romanu face pro-
punerea, că: 1) se se esprime multiamita pentru ze-
lulu comunității scaunului, aratatu facia de asocia-
tiune,

      2) se se traduca actele respective dein limb’a
germana si se publice in foi’a asociatiunei per ex-
tensum.

      După o desbatere îndelungata asupra pârtii a
2-oa dein propunere, punendu-se cestiunea la vota

      Comitetulu decide cu 5 voturi contr’a 3 a nu
se publica actele resp. in fdi’a asociatiunei; ăra cu
privintia la partea 1-ea a propunerei, comitetulu ia
spre cea mai plăcută cunoscintia dorinti’a onoratei
comunități scaonale, esprimandu’si multiamit’a pentru

— 56 —


zelulu, ce dens’a l’a documentata facia de asociatiu-
nea transilvana si dispunendu estradarea diplomei
pe numele ămentitei comunități.

     §. 19. Nr. exhib. 61, 1876.

     După acestea dlu presiedinte rdga pre dlu Paulu
Dunc’a a raporta despre actele așternute de dlu ad-
vocata Filepp deinTasnăd, piivitdrie la lasamentnlu
lui Gallianu dein Er-kisfalu.

     Dein raportuhi acesta comitetulu s’a convinsu,
că de asta-data dein lips’a unora documente inca nu
pdte face o hotarire definitiva, si primesce propune-
rea dlui St. Siulutiu, care e urmatdri’a: se se recerce
mai intaiu dlu advocata Filepp a tramite 1) căi’a
de pa menta, spre a vedea, dein ce felin de pa-
menturi consta possessiunea remasa de repausatulu
Grallianu, 2) estrasulu dein cartea fonduara si 3) a
da comitdtului informatiunile necessarie, ddca s’aru
află cineva se cumpere acea possessiune cu pretiu
bunu, si ddca da, cumu s’aru potd vinde mai cu pretiu,
intrdga său in parcele?

     § 20. Nr. exhib. 73, 18J6.

     Mai departe dlu presiedinte pune la ordinea di-
lei raportulu comissiunei alese spre a’si da parerea
asupr’a propuneriloru subcomitetului desp. cerc. III.
Sibiiu de a arangia o espositiune la adunarea ge-
nerale urmatdria si a infientia o gradina de pomeritu
in Sibiiu.

     Dlu I. Candrea, ca raportoru dandu cetire ra-
portului face in numele comisiunei urmatdriele pro-
puneri:

     1) Cu privire la espositinnea intenționata de
mentionatulu despartiementu alu asociatiunei ndstre,
comitetulu nu pdte a nu’si esprima in genere cea
mai viua bucuria facia cu idei’a sulevata de nou pen-
tru o espositiune de diferite producte dein intregu
raionnlu asociatiunei ndstre. Inse cu. cata bucuria
saluta pe de oparte acdsta ideia salutaria a subcomi-
tetului in genere, cu atat’a părere de ren trebue se
marturisdsca de alta parte, că cestiohat’a espositiune
ar fi nerealisabile pana la procsim’a adunare gene-
rala, ddca vomu considera tempulu scurta de abea
6 luni, care aru mai fi la mediulocu pana le acea
adunare, ba chiaru nici atata, ddca ne vomu gândi
că pana la incunoscientiarea oficidsa a subcomitetului,
pana la constituirea comitetului arangiatoriu si pana
]a incunoscientiarea tuturoru subcomiteteloru, aru mai
trece celu pucinu o luna.

     Ba chiaru si ddca s’aru pune in lucrare pregă-
tirile pentru o atare espositiune, nu se pdte spera,
ca intr’unu tempu asia scurtu si-aru ajunge esposi-
tiunea intenționata scopulu doritu, de dre-ce mai
multe deintre obiectele amentite in grupele aratate
de subcomitete, aru recere spre a se potd gat! si
espune mai multu tempu, decatu mai avemu pana
la adunarea dein Sibiiu.

     Pentru a potd pregăti cu efectulu doritu o es-
positiune, se cere unu tempu celu pucinu de unu
anu de dile, ddca voimu, ca idei’a se pătrundă pana


la massele poporului, si ddca voimu, că o atare es-
positiune se represente celu pucinu o mare parte a
producteloru, inventiuniloru, industriei si a artei na-
ționale.

     Dein tdte aceste consideratiuni subsemnat’a co-
missiune are ondre a propune că: se se recomende
la aduharea generala procsima, ca se se combine unu
locu potrivita, unde s’aru potd pentru anulu venitoriu
realisă o atare espositiune cu ocasiunea adunarei ge-
nerale, de dre-ce o espositiune de insemiiatatea, care
de buna sdma si sub comitetulu recomendatoriu a
avuta in vedere, numai intr’o cetate mai mare, cumu
e: Sibiiulu, Brasiovulu etc. s’aru potea face.

     Dein aceste motive si dein consideratiunea, .că
atari espositiuni numai in anumite intervaluri mai
lungi s’aru potd renoF cu efectulu intenționata, co-
misiunea nu e de acordu cu parerea subcomitetului,
ca cu fia-care adunare generala se fia împreunată
si o espositiune. Comisiunea crede, că multu dein
10 in 10 ani s’aru potd împreună si o espositiune
cu ocasiunea adunarfei generali, că ci espositiuni mai
dese aru perde multu dein interesulu, ce-lu manifesta
publiculu facia de densele, si nici artele nu făcu in-
tr’unu anu unu atare progresa, in catu se merite o
espositiune, care de altmintrea mai totu-deaun’a va
constă mai multu, decata aru aduce.

     Snm’a proiectata de subcomitete de 500 fl. se
pare cu totulu insuficiente pentru spesele necessarie
}a o espositiune.

     Cu privire la pasagiulu alu 3-lea dlu V. Ro-
manu face propunerea, ca totu dein 3 in 3 ani se
se arangieze cate o espositiune cu ocasiunea tienerei
adunariloru generale, dru dlu Br. Ursu de Margine
propune unu intervalu de cate 5 ani. Aceste pro-
puneri dau ansa la o desbatere mai îndelungata, după
carea punendu-se la vota, ceea a dlui Romanu cade cu
6 votqri contra 2; dru ceealalta retragandu-se comi-
tetulu primesce parerea si motivarea comissiunei ra-
dicali du o la valdre de conclusu.

     § 21.        Urmddia partea a dou’a a raportului co-
missiunei susu-amentîte, privitdria la infientiarea unei
grădini de pomeritu aici in Sibiiu. In acdsta materia
comissiunea face urmatori’a propunere: „Catu pri-
vesce infiintiarea unei grădini de pomeritu, comissiu-
nea propune, că si pentru acdsta incercare a subco-
mitetului se i se esprime multiamita pentru salutarea
inițiativa, dara sulevat’a cestiune asia numai i se pare
practica si salutaria, ddca onorabilulu comitetu aru
binevoi a se pune spre scopulu intenționate in coin-
tielegere cu venerabilulu consistoriu archidiecesanu
dein Sibiiu, că gradin’a de pomeritu destinata pentru
invetiatur’a tinerimei studidse la institutulu archidie-
cesanu gr. or. se servdsca totu odata si pentru sco-
purile asociatiunei; spre care scopu apoi asociatiunea
se contribue la acoperirea unei parti a speHtoru;
dru acea gradina se servdsca si pentru initiarea do-
centiloru si altoru interesati' dein aceste tienuturi.“

— 57


      După o desbatere mai lunga si apreciare seridsa
a motiveloru aduse de dlu raportoru

      Comitetulu primesce si rădică la valdre de con-
clusu propunerea comisiunei, hotarandu țotu-odata a
se pune catu mai cnrendu in cointielegere cu vene-
rabiiulu consistoriu archidiecesanu spre a promova
realisarea gradinei de pomaritu.

      § 22.        Secretarinlu presentâza 3 conturi despre
24 fl. 54 cr. câ spese pentru tipărirea mai multoru
concurse in „Gazet’a Transilvaniei.'*

      Comitetulu hotaresce a se avisa la cass’a aso-
ciatiunei esolvirea sumei amentite dlui redactoru alu
„Gazetei Transilvaniei.**

      Verificarea acestui procesu verbale se incredin-
tiâza dloru membrii: St. Siulutiu, dr. Brote si Vis.
Romanu.

      Sibiiu datulu câ mai susu. '

lacobu Bolog’a m. p. Dr. Dahiilu P. Barciauu m p.
     presiedinte.                        secretariu II.

S’a perlesu si verificate. Sibiiu in 10. Februarie 1876.
Dr. Brote m. p. Siulutiu m. p.| V. Romanu m. p.



Nr. III.—1876.

        l’rocesn verbale

alu siedintiei estraordinarie a comitetului asociatiunei transil-
vane, tienute in 9. Februariu a. c. sub presidiulu dlui Iac.
Bologa, fiendu de . facia dd. membrii: Pâulu punc’a, loanu
Hanni’a, los. St. Siulutiu, Vis. Romanu, Const. Stezariu, I
Candrea si cu asistenti’a secretariului dr. Daij.P. Barcianu*

     § 23.        Dechiarandu-se de catra dlu presiedinte
siedinti’a deschisa,

     Nr. exhib. 87, 1876.

     Dlu cassariu face cunoscute, câ dlu capitanu c.
r. dein regim. Nr. 2 Alesandru I., loanu Margineanu
in Fagarasiu s’au insinua tu câ membru ordinarii! alu
asociatiunei, depunendu tacs’a de membru si pentru
diploma.

     Comitetulu iea acâsta inscientiare spre plăcută
scientia, hotarindu a se tramite numitului domnu di-
ploma de membru ordinarii!.

     § 24.        Dlu presiedinte invita pre secretarinlu a
raporta comitetului asupra actelorn incurse pana la
acâsta siedintia, ceea ce se face in urmatoriele:

     Nr. exhib. 301, 1875.

     Subcomitetulu despart, cerc. I. Brasiovu. așterne
protocolulu siedintiei a III,., tienute in 21. Nov. an.
tr. deinpreuna cu unu estrasu dein raportulu subco-
mitetului, privitoriu la meritele domniloru recomen-
dati de subcomitete spre a castiga diplome de recu-
noscientia.

     Dein acestu raporta se vede, că:

     1)       dlu B. Baiulescu are meritulu de a se numi
infientiatoriulu asociatiunei meseriasiloru romani dein
Brasiovu;

     2)       dlu George Sioneriu, parochu in Saschizu, a
tramisu la Brasiovu 18 copii, pentru câ se se asiedie
la meserie; si


      3)      dlu Teodora Popu, invetiatoriu in Branu, a
tramisu preste 10 copii la meserie si la sc61â in
Brasiovu.

     , Mai departe arata protocolulu numitei siedintie,
că s’au infientiatu agenture comunale in Rotbavu,
Maghierusiu, Apati’a, Feldidra si Prejmeru.

      Deci se propune, si Comitetulu primesce si ră-
dică la conclusu, că in conformitate cu decisiunea
adunarei generale dela Dev’a Nr. prot. XXXI, dein
siedinti’a a II a, se se tramitâ ddloru B. Baiulescu,
George Sioneriu si Teodorii Popu diplomele ’ de re-
cunoscientia; etu catu pentru punctulu dein urma,
comitetulu iea cu plăcere spre scientia infientiarea
agentureloru comunale in numitele comune.

      § 25.        In legătură cu conclusulu premergătorii!
dlu presiedinte face intrebârea, că numitele diplome
se se faca in forma de decrete, eara dlu I. Hanni’a
propune a se tipări blanchete de diplome, cari voru
pote servi si cu alte ocasiuni spre scopulu aratatu.

      După o scurta desbatere,

      Comitetulu primesce propunerea dlui I. Hanni’a.

      §. 26. Nr. exhib. 302, 1875.

      Comisiunea tipografiei archidiecesane dein Sibiiu
prin harti’a sa data 8/20 Marte a. tr. presentata co-
mitetului in 11. Decembre a. tr. comunica hotarirea
sa de a tipări in fdi’a „Telegrafulu romanu** concur-
sele escrise de comitetu, fara tacsa de insertiune.

      Se iâ spre plăcuta scientia.

      §. 27. Nr, exhib. 306, 1875.

      Dlu advocatu Lazaru Petco dein Dev’a, câ re-
presentante alu asociatiunei in pretensiunea ei facia
de mas’a repausatului loanu Piposiu, tramite o obli-
gațiune de stătu despre 450 fl. si unu pachete si-
gilate cu mai multe bucăți de ăuru dein Pianulu de
susu, testate asociatiunei de catra repausatulu loanu.
Piposiu. Totu odata alaiura si decretulu de asig-
nare alu judecătoriei de acolo, cuietantia despre sol-
virea coinpetentiei de transcriere Ia perceptoratulu
dein Dev’a si espensariulu seu in suma de 29 fl. v. a.

      Comitetulu primesce cu multiamita obligațiunea
si pachetulu, recârca insa pe dlu advocatu L. Petco,
câ se midiulocâsca dein partea diregatoriei comp.
1) constatarea in dosulu obligatiunei insasi. trecerea
ei in-proprietatea asociatiunei; 2) câ se tramita cdl’a
de solvire; 3) câ se raportedie comitetului, ce s’a fa-
entu cu bibliotec’a repausatului, carea inca s’a tes-
tate asociatiunei.

      Bucățile de aurii se transpunu bibliotecariuhn
spre a se păstră in cass’a Wertheimiana ; âra spesele
advocatiali in suma de 29 fl. se avisddia la cassa
spre a se esolvf dlui advocata Petco.

      § 28. Nr. exhib. 307, 1875.

      Subcomitetulu despartiementului cerc. II. Faga-
rasiu, așterne protocolulu adunarei generale ă des-
partiementului, tienuta in 26. Septembre a. tr. la Voila,
deinpreuna cu 80 fl. câ tacse de membrii veohi si
ajutători, incassate la acea adunare, cu ratiociniulu


10

— 58 —


despre spesele subcomitetului deiu anii 1872—1874
si cu preliminariulu .de bugetu pe an. 1875/6.

     Comitetulu decide a se incredintiă dlui cassariu
spre a face revisiunea socoteleloru si a preliminariului
pana la siedinti’a urmatăria.

     §. 29. Nr. exhib. 313, 1875.

     Subcomitetulu despartiemntului cerc. X. Clusiu,
așterne procesele verbale ale adunarei generale a
despartiementului tienuta in Mociu in 26. Octobre
a. tr., ale siedintieloru lunarie dein 18. luliu, 2. Au-
gustu si 5. Decembre si ale siedintiei estraordinarie
dein 10. Augustu, deinpreuna cu 49 fl.. incassati la
adunarea generale.

     Dein acesta suma 20 fl. suntu ca tacse dela
membrii noui: Vasilie Nestoru, subjude reg. in Clusiu;
Lueianu Campiariu c. r. capitanu in Clusiu; Igronimu
Bozacu, cancelistu la judecătoria in Mociu si Simeonu
Moldovanu, clericu absolutu; eara 24 fl. că intere-
surîu pro 1874/5 dela dd. membrii fundatori Anani’a
Trombitasiu si lacobu Mog’a de F. Kohăr, pana la
cea mai curenda deponere a tacseloru de cate 200 fl.

     Mai departe contienu protocălele subcomitetului
aratari despre nisce proiecte., pre care subcomitetulu
are de cugetu a le face si adeca:

     a)       proiectu pentru infientiarea unei „Reuniuni
economice bancale,“ acomodate poporului de pe campia;

     b)       proiectu pentru infientiarea unei reuniuni pen-
tru infrenarea poporului dela beutura de vinu-arsu.

     c)       recunăscerea necesității de a infiintiă biblio-
tece romane tienutale.

     Pentru facerea proiecteloru resp-, subcomitetulu
cere incuvientiarea comitetului si retramiterea proce-
seloru verbale, așternute comitetului.

     Comitetulu iă spre plăcută scientia înscrierea de
membrii ordinari noui a numitiloru- domni si dis-
pune tramiterea diplomeloru respective; eru catu pen-
tru diplom’a de membru fundatoru, ceruta dein par-
tea subcomitetului pentru dlu lacobu Mog’a de F.
Kohăr, ea se va tramite după ce numitulu domnu
va fi depusu tacs’a intriga de 200 fl.

     Cu privire la proiectele intenționate,

     Comitetulu aprdba in principiu idei’a proiecteloru
de sub pct, b) si c).; doresce insa, că ele se se faca
catu mai curșndu si se se pună in lucrare; eara catu
pentru proiectulu de sub a) la propunerea dlui V.
Romanu,

     Comitetulu dechiara, ch nu se tiene de compe-
tenti’a comitetului a aprobă său desaprobă infiientia-
rea unui institute de banca, ci acăst’a cade in com-
petenti’a judecătoriei resp. a statului.

     In sfersitu cu privire la pasagiulu ultimu,

     Comitetulu decide a se tramite subcomitetului o
copia de pe protocdlele siedintieloru densului, avendu
pe viitoriu a ingrigf elu insusi de copiele protocdle-
loru, ce voiesce a le păstră in archivulu subcomite-
tului. Cu privire la unele puncte referitorie la banii
administrati de subcomitetu, protocdlele subcomitete


lui se incredintiădia dlui cassariu spre a raportă in
siedinti’a urmatdria.

      § 30.   Nr.. exhib. 316, 1875.

      Dlu Nicolau Neamtiu, studinte la politecbnica
in Vien’a, cere unu imprumutu de 150 fl., pe cari
se deobliga a-i reintdrce asociatiunei după absolvirea
cursuriloru.

      Nefiendu in preliminariulu budgetului prevediutu
unu casu că acesta si de <5 re ce nici cass’a nu are
sum’a ceruta disponibila,

      Comitetulu nu se afla in positiunea de a satis-
face cererei dlui N. Neamtiu.

      §31.    Nr. exhib. 317, 1875.

      Dlu secretariu I.. Georgie Baritiu tramite comi-
tetului 188 esemplaria brosiurate dein „Transilvania^
dein an. 1875 si se rdga că comitetulu șe dispună
descărcarea computului seu de numerulu acelora esera-
plarie. De asemenea tramite mai multe cârti si diur-
nale, incurse la redactiunea Transilvaniei, specificate
in unu catalogu alaturatu,. si cere in sfersitu a-i se
asignă sum’a de 150 fl. spre acoperirea speseloru
tipografiei, făcute pana in 31. Decembre 1875.

      In legătură cu acestea secretariulu alu II. aduce
la cunosciutia on. comitetu, că avisandu-se prin o
epistola privata a dlui Baritiu, necesitatea de a plati
lucratoriloru dein tipografia si pe n umerii dein anulu
curentu, prin ceea-ce sum’a de 150 fl. aru trebui se
se urce la 200 fl., si intetiendu-se prin unu telegrama
presentatu sub Nr. 72 datu 6. Fauru a. c. tramiterea
sumei numite, buroulu a dispusu indata avisarea su-
mei de. 200 fl. la adres’a dlui Baritiu, ceea-ce s’a si
intemplatu in 7. Fauru a. c.

      Cu ocasiunea tramiterei contului curentu alu re-
dactiunei de pe an. 1875, presentatu . in 8. Fauru
Nr. 77, dlu Baritiu arata necesitatea de a se urcă
sum’a ceruta la 240 fl., deci se propune, si comite-
tulu decide 1) a se incredintiă revisiunea cartiloru
si diurnaleloru tramise de redactiune, dlui bibliote-
carul si secretariului; ăru revisiunea contului curentu
de pe anulu 1875 dlui cassariu alu asociatiunei; 2) a
se dă baroului absolutoriu pentru pasulu facutu si a
3) a avisă la cass’a asociatiunei inca 60 fl., asia daru
preste totu 300 fl. v. a. a conto sumei preliminate
pentru acoperirea speseloru foiei „Transilvani’a.“

      § 32.   Nr. exhib. 318, 1875.

      Secretariulu societății „Tdrtenelmi tărsulat“ dein
Buda-Pesta multiamesce in numele societății pentru
actele si productele literarie, tramise societății in urm’a
decisiunei comitetului dein siedinti’a dein 7. Decembre
a. tr. pct. 176, si tramite in schimbu scrierea perio-
dica „Szăzodok¹¹ a numitei societăți.

      In legătură cu acăst’a se aduce la cunoscintia
comitetului, cb, in conformitate cu conchisulu comi-
tetului dein siedinti’a numita s’a dispusu dein partea
buroului tramiterea foiei „Transilvani’a“ dein anulu
curente la adres’a numitei societăți,

      Spre scientia.

      § 33.   Nr. exhib. 325, 1875.

— 59 —


     Efori’a scdlei centrale dein Voil’a, careia pe bas’a
conclusului comitetului dein șiedinti’a dein 2. I’auru
a. tr. i sa acordata, că si celoru-lalte scdle granitie-
resci, „Transilvani’a“ cu pretiu scadiutu, se roga a-i
se tramite Nr. 1—-12 si 14 dein a. tr., pre cari nu
i-a primita.

     Se increde secretariului spre efeptuire după me- I
sur’a numeriloru disponibili dein esemplariele de re- j
serva.

     Nr. exhib. 1, 1876.

     Din loanu Micn dein Vaideiu se r<5ga a i se
tramite in loculu esemplariului perdutu dein diploma,
unu altu esemplariu, spre care scopu alatura si tacs’a
de 1 fl. v. a.

     Comitetulu decide a i se tramite diplom’a ceruta.

     § 35.   Nr. exhib. 26, 1876 si 42, 1876.

     Junimea studidsa dela academia reg. ung. de
montanistica si forestieria dein Schemnitz si -corpulu
invetiatorescu dela scdl’a normale dein Monoru se
răga a li se tramite „Transilvani’a⁴¹ pe 1876 gratis.

     Se iă spre scientia cu aceea, că se avisedie re-
dactiunea foi ei a espeda făi’a la adresele respective.

     § 36.   Nr. exhib. 45, 1876.,

     Dlu advocata B. Harsianu dein Abrudu, caruia
i s’au tramisu dein partea comitetului nisee harții me-
nite spre a se aduce la cunoscienti’a subcomitetului
despartiementului deitr acele părți, arata, câ inca nu
s’a constituita pana acuma nici subdespartiementulu,
nici subcomitetul^ si ?si esprima dorinti’a, ca comi-
tetulu se faca dispositiunile necessarie, pentru ca a-
căsta lipsa se se implinăsca.

     Comitetulu decide a se incredintiă afacerea a-
căsta presiedintelui asociatiunei.

     § 37.        Se comunica comitetului, că au . intratu
pentru bibliotec’a asociatiunei urmatdriele cârti resp.
diurnale:

     1)       „Szăzadok¹⁴ foi’a periodica a societății „Tor-
tenelmi tărsulat¹¹ fasc. I. 1876.

     2)       Calendariu pe an. 1876, edntu de societatea
pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a an.
III., Cernautiu;

     3)      Revist a contemporana, anula III., Nr. 8, 1875.

     4)       „Predicatoriulu satinului romanu¹¹ de Pop’a
Nicolae F. Negrutiu, Clusiu, cursulu II. an, 1876
fasc. I.

     5)       „Cărțile satănului romanu¹⁴ scriere periodica
de Pop’a Nicolae F. Negrutiu, cursulu I, 1876 car-
tea L

     b) „Lumea noua“ diurnahi humoristicu, red. de
Nicolae F. Negrutiu, Clusiu Nr. 1, 1876.

     7) Dela c. r. academia de sciintie in Vien’a,

     a)       Raporturile siedintieloru classei philos. isto-
rice, tomulu 57 fasc. 2, 3; tom. 58 fasc. */₂ 3. tom.
74. fasc. 1, 2, 3; tom. 77. fasc. 1, 2, ³/₄, tom. 78.
fasc. 1. registru I—LXX.; tom. 75. fasc. 1—3; tom.
76. fasc. '4—3.

     b)       raporturile siedintieloru classei scientieloru
esacte 1868 p. I. Nr. 1, 2, 3 ; p. H. Nr. % 3, 1873


p. I. Nr. %: p. II. Nr. %, %; p. III. Nr. 1—5,
1876 p. I. Nr. .4—7; p. II. Nr. 4—7. p. III. Nr.
1—5. % 1873. p. I. Nr. 8—10. p. II. Nr. 8⁹/I₀;
p. III. Nr. 6—8⁹/₁₀ 1874 p. I. Nr. 1, 2, 3. p; II.
Nr. 1, 2, 3.

      c)      Memorabilîile clas, scientieloru esacte tom.
XXVIII, si tom. XXXIII.

      d)      Archivu pentru cundscerea isvoareloru isto-
riei austriace tom. 39 fasc. 2; tom. 50. fasc. 2; tom.
51 fasc. 1. tom. 52. fasc. 1. tom. 51. fasc. 2. registru
p. tom. I—L.

      7)< „Scdl’a romana¹⁴ tăia pedagogica, red. de
loanu Candfea si B. Petri in Sibiiu.

      Tdte aceste resp. diurnale comitetulu le primesce
cu mnltiamita si decide a se avisa redactjunea fdiei
„Transilvani’a¹⁴ a tramite acâsta fdia in schimba on.
redactiuni a ,,Predicatoriului satănului romanu⁴¹ si
„Scdlei romane/⁴ ăra academiei c, r. de scientie dein
Vien’a a se esprimă multiâmit’a comitetului.

      Sibiiu, datulu că mai susu.

      Verificarea acestui procesa verbale se incredin-
tiăza dloru membrii: St. Siulutiu, dr. Brote si Vis.
Romanu.                                ,

lacobu Bolog’a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.

      presiedinte.                secretariu IL-lea.

S.a perlesu si verificatu. Sibiiu in 10. Febrtlariu 1876.
Siulutiu m. p. Dr. Brote m. p. V. Romana ntn p.



        Publicarea baniloru incursi

la fondulu asociatiunei pe tempulu dela șiedinti’a ordinarla
a comitetului din 6. Dftcgn}]hj^L-j^g75 pana la șiedinti’a dift
9.                                   1876.

      I.       Dela dn. Georgiu Filepu advocatu in Tasnad, tacsa
de membru ord. pre 187% 5 fl. Dn. Nicolau, Siustai, pre-
siedihte la trib. reg. Sighisidra, tacsa de m. ord. pre 187%
5 fl. Dn. Georgiu- Baciu, comerciantu, Orastia, tacsa de m.
ord. pre 187% 5 fl. Dn. Ioana Tieranu, protopresbiteru,
Lipova, tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Moise Brâ-
nisce, archivariu, Cincu mare, tacsa de m. ord. pre 187%
5 fl. Dn. Demetriu Munteanu, subjude reg., Câmpeni, tacsa
de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Stefanu Borgovanu, c. r.
capitanu,'Alb’a-Iuli’a, tacsa de m. ord, 187% . 5 fl.

      II.       Prin subdespartiementulu cerc. II., Fagarasiu, cu
ocasiunea adunarei generale a despartiementului, tienuta la
Voil’a s’au incassatu:                              '         ,

      Dela dn. loanu Florea, asesoru orfanalu, Fagarasiu,
tacsa de m. ord. pre 1877a & A* Dr- Georgiu Boieriu, lo-
cotenente super.) Vâdu, tacsa de m. ord. pre 187% si 187²/₃
10 fl. Dn. Georgiu Popu Grideanu, pretoru, Vistea infer.
tacsa de m. ord. pre’ 187*% 5 fl. Comunitatea Ucea infer.
tacsa de m. ord. pre 1877₃ 5 fl. Dn. Georgiu Negrea, con-
trolorii, Fagarasiu, tacsa de m. ord. pre 187a/₃ 5 fl.

Câ tacse de membrii ajutători:

      Dela comunitatea Corbi 5 fl.; din partea altoru bine-
făcători si anume: dela familiile nobile din Voila 5 fi.; mai
multi locuitori din com. Voila 26 fl. 95 cr.; Maria Popu Gri-
deanu, Vistea infer. 1 fl. losifu- Cristea, Vistea infer. 1 fl.
Moise Negrea parochu, Pasiorta 1 fl. loanu Sierbanu pro-
prietariu, Voila 1 fl. loanu B&rzea invetiatoriu, Voila 1 fl.
Daniilu Pandrea, directoru scolariu, Voila 1 fl. Georgiu Vass,
invetiatoriu 1 fl. Nicolau Paleriu, proprietariu, Voila, 50 cr,
losilu Gaboru, proprietariu, Voila 20 cr. Ilia Gaboru, jude

— 60 —


comunala, Voila 1 fl. Laurianu Negrea, jurista, Posiorta
50 cr. loanu Borzea, economii, Voila 20 cr.; Georgiu Da-
nila, invetiatoriu, Voila 60 cr. Comunitatea Posiorta 2 fl.
Vasiliu Popu, economu, Voila 40 cr. Samuilu Popu, economu,
Voita 20 cr.

      Totu prin acestu subdespartiementu s’au mai trimisu:

      Dela dn. loanu Margineanu, c. r. capitanu taesa de m.
ord. nou pre 187% 5 fl. si pentru diploma. 1 fl. Dn. Nico-
lau Recsey,.revisoru district, taesa de m. ord. pre 187% 5 fl.
Dn. loanu Codru Dragusianu, vice-capitanu taesa de m. ord.
pre 187% 5 fl.

      III.      Prin subdespartiementulu cerc. X. Clusiu, au in-
cursu dela adunarea generata tienuta la Mociu in ²⁶/I₀ 1875.

      Dela dn. Anani’a Trombitasiu, proprietariu ca interesu-
riu pre 187% pana ta depunerea tacsei de membru funda-
torii 12 fl. Dn. lacobu Moga de F. Kbher, proprietariu, ca
interesuriu pre 187% pana 1a depunerea tacsei de membru
fundatoru 12 fl. Dn. Lucîanu Campianu c. r. capitanu, Clusiu,
ca membru nou taesa pre 187% 5 fl.' Dn. leronimu Bozocu,
cancelistu la judecătoria ca m. ord. nou taesa pre 187%
5 fl. Dn. Sitneonu Moldovanu, elerieu abs. ea m., ord. nou
taesa pre 187% 5 fl. Dn. Teodoru Dumbrava, proprietariu
Buda-telecu taesa de m. ord. pre 187% 5 fl.

      Ca ajutbrie au incursu totu ta acesta adunare generata:
Dela dn. Nicolau Moldovanu, parochu gr. or. in Mociu 1 fl.
Dn. loanu Sapunescu, notariu, Buda-telecu 1 fl. Dn. loanu
Danu, sub-medicu, Mociu 2 fl. Dn. Anani’a Trombitasiu,
proprietariu 3 fl.; in urm’a unei colecte făcute de dn. parochu
Nicolau Popu din Sas-Fenesiu 4 fl.

      IV.       Au mai incursu de a dreptulu 1a comitetu: Dela
comunitatea-scaunului Sas-Sebesiu, taesa de membru nou
fundatoru 200 fl. Dn. B. Dragusiescu. Ploiesci (România)
taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. ' Dn. dr. loanu Moga, me-
dica, Sibiiu taesa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Nicolau
Popu parochu in Siardu, tacșa de m. ord. pre 187% 5 fl.
Ca tacse pentru diplome: Dela dnii P. Petrescu, dr. Maio
ranu med. milit., Eugenu Brote, Demetriu Comsia profesoru
Șibiiu; loanu Hentesiu parochu, P. Predoviciu, parochu,
Ocna, cate 1 fl., incassati prin subpomitetulu despartiemen-
tujus II. Sibiiu.                           %      .

      Pentru fondulu academiei romane de drepturi au in-
cursu prin subdespartiementulu cere. II. Fagarasiu. dela. dn.
Georgiu Popa, maioru c. r. in pens. Recia ducala 8 fl. ; dela.
comunele Recia ducala si Recia; telechiana ia olalta 8 fl.; dn.
loanu Florea, asesoru orfanalu Fagarasiu a- dou’a rata din
sum’a subscrisa in 8/20 lanuariu 1872 10 fl. dn. Nicolau Re-
csey, Fagarasiu a 3-a ultima rata de 5 fl.

      Sibiiu in 9. Februariu 1876.                 '

                            Dela secret, asoc. trans.



        PubJicatiuni literarie.

      I.       Conformu conclusului adunatei generali a asociatiunei,
dela -Naseudu din 1870, p. XVII. post. 2. și in legătură cu
deeiâiunea comitetulu din siedinti’a de astadi, se escrie de
nou concursă cu terminu pana in 31. Decembre 1877 pentru
elaborarea unei cârti agronomice.

      Conditiunile pentru numit’a lucrare suntu:

      1.        Opulu acesta Se tractadie despre toti ramii econo-
miei de campu, cu folosirea resultateloru celoru mai noue
ale scientiei, inse cu privire ta recerintiele patriei ndstre,
formandu unu volumu de 20 —25 cole tipărite, octavu' mare.

      2.        Se infacisiedie prin ilustratiuni, in testu ebu pe foi
deosebite, instrumentele si machinele cele mai probate din re-


sortulu economiei, precum si manipulatiunile mai însemnate
din deosebite ramuri ale economiei.

      3.        Se tractedie in moda corespundietoriu si despre in-
dastri’a agricola si modulu introducerei ta poporulu nostru.

      4.        Opulu se fia intocmitu pentru instrucțiunea școlara
si privata.

      5.        ,.Se fia scrisu intr’o limba pe catu se pote de popu-
lara si corecta, in specialu terminii technici se fia esplicati,
unde e de lipsa chiaru si prin circumscrieri, numai ca se
pota fi intielesi.

      Pentru opulu lucratu după conditiunile indegetate in
pp. 1-5 s’a fixata unu premiu de 500 fl. v. a.

      Manuscriptele se fia scrise legibilu si de mana străină.
In fruntea loru se stea b devisa (motto), erasi scrisa de mana
străină.

      Re langa manuscriptu se se atature si o scrisore pusa
sub cuverta, sigilata ca anu-sigila, ce nu contiene inițialele
auctoriului, si portandu pre adres’a dinafara devis’a manus-
criptului resp. erasi scrisa de mana străină. In laintrulu
scrisorei autoriulu se va numi pre sine.

      Din siedinti’a brdinarta a comitetului asociatiunei tran-
silvane, tienuta ta Sibiiu in 17. Ian. 1876 c. a.

      lacobu Bolog’a, presiedinte. — D. P. Bâ-rcianu,
secretariu alu II.

      II. Conformu conclusului adunarei generali dela Naseudu
din 1870, de sub p. XVII. pos. 8 si in legătură cu decisiunea
comitetului din siedinti’a de astadi, se escrie de nou concursu
pentru elaborarea celei mai bune cârti de igien’a popularia,
cu terminu pana in 31. Decembre c. a.

      Conditiunile suntu:

      Opulu se fia in tdta privipti’a corespundietoriu trebuin-
tieloru poporului nostru si cu deosebire se se arate intr’in-
sulu si relele urmări ale abusarei cu beuturi spiritubse.

      Premiata este de 50 galbeni. Manuscriptele se fia scrise
legibilu si de mana străină, in fruntea loru se stea o devisa,
(motto) erasi - scrisa de mana străină.

      Pe langa manuscripte se se. atature si o. serisbre pusa
sub cuverta, sigilata cu unu sigilu cu inițiale străine de ale
autorului, si po.tandu. pe adres’a din afara devis’a manus-
criptului resp. erasi scrisa de mana străină. In laintrulu scri-
sbrei autoriulu se va numi pre sine.

      Din siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei tran-
silvane, tienuta ta Sibiiu in 15. lanuariu 1876 c. a.

      lacobu Bologa mp. presiedinte. — D. P. Bare ia nu
mp. secretariu alu II-lea. ,



       Cartea II. din „Cărțile Săteanului romanu" cuprinde:
„Hor’a unirei“ de Alesandri. „Inceputulu si istori’a Rom.“
(urmare) de T. Petrisioru. „Despre căușele seraciei poporului
rom. urmările ei si încercarea de a le delatura (urmare) de
Axentie Severa. „Cuventeie de despărțire ale Cupei, Stan-
ginului si Pondului" (dela tieranulu rom.) Si „Invetiaturi"
Pre invelitâre cuprinde deosebite anuncie si respunsuri.


Editorii si provedietorlu: Comitetulu. — Bedaetoriu 6. Biritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.