f ‘L'A Acesta fdia ese cate 3 cdle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru - membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru, străinătate t galbenu cu porto Abonamentulu se i face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Corni- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Nr. 4. Brasiovu 15. Februariu 1876. Alllllu IX. I8«^ Sumariu: Filosofi’a poporului. — Computulu său comptabilitatea. (Fine.) — Documente historice din 1848 et 1849. (Ur- mare.) — Procesu verbale. — Bibliografia. ■ Filosofi’a poporului. Audi acolo, filosofi» si poporu! Dara la care universitate va fi invetiatu poporulu filosofia? Nu cumu-va veți face că „poporulu" se depună si exa- mene rigorfise, se’si ia diploma de doctoru in litere, său chino dicu germanii, in filosofia? Si cu tdte acestea, ori-care poporu dotata dela naturi cu rațiune sanetd sa, prin care omulu se dis- tinge de animalele necuventătărie, isi are filosofi’a sa, care adesea ii lumină că unu faru aprinsa pe tiermii marii, intru Întunecimea noptilora spirituali. Acea filosofia a poporului se coprinde in proverbiele sale, numite și parimii, său cumu disese repansatulu Ant. Fana, fostu psaltu la mitropolia dela Bucuresci, „Povestea vorbei." Asia filosofi’a poporului se co- prinde totu numai in axiome si sententie, asupra că- rora se vede că elu meditase multi secuii, păna ce le formulă asia precumu se audu ele dein gura lui. Acea filosofia nu disputa asupra lai Ich et Nicht-ich, că mai pe urma se se părdă: si se nu mai scia, care !iste Eu., care-Tu si care Elu, că secuii candu au recutu prin Ternava si se perdea unulu pe altulu înmerandu-se.. Collectiunea lui Antonu Panu au ajunau asia de rara, in cătu nu se mai pdte afla cu nici-unu pretiu, si este vorba de vreo 3—4 ani, că cineva se îndu- plece pe heredi la editiune noua. - Intre acestea dn. G. Baronzi, cunoscuta publicu- lui nostru dein mai multe opere poetice siliterarie, mai tardiu prefectu in distrietulu Covurlui, capital’a Galați, in voi. 1. alu „Opereloru sale complecte," publicate in a Il-a editiune in a. 1872, dela pag. 49 — 63 adună una serie frumăsa de proverbia proprie numai po- porului romanescu, ăra dela pag. 64—71 adaose de acelea, pe care dini le afla mai multa său mai pu- cinu comune poporului romanescu cu cela francescu. Dn. Baronzi, nascutu si crescutu in Munteni’a, fun- ctionariu in părțile Moldovei, au avutu ocasiuni fărte dese de a veni in contacta cu poporulu ambeloru tieri romanesci, a culege dein gur’a lui mai multi idiotismi in adevera classici (pag- 40—48), proverbie si asia numite dicători. Precumu se intempla si la alte națiuni, asia si la noi, unele proverbie moldo- vene său muntene nu potu fi intielese, său incai nu de ăjunsu dincăce de munți, pentru că ele coprindu unii termini neusitati pe la noi, -său că făcu âllusiune la lucruri care noue nu ne potu fi cunoscute; asia de ex. cine se intielăga toti termicii marinariului, dăca nu este marinariu. Alte-ori o patimu cu căte unu terminu de pteăte munți, că si cu unii de aci dela noi, cumu o patu si germanii, si magiarii cu ale loru. De căte-ori nu rida magiarii ungureni de magiarii ardeleni dein caus’a unoru expressiuni, care loru le vinu curiăse preste mesura; dara inca de se- cui, candu la siărece ii dicu făreg (verme) in Idcu de egăr, Ia orszăg tzăra, la szămadăș szokotălăs, kă- rek — ietăllok etc., apoi intindu vorb’a că baiatii cantatori de isonu (e-e-e) in basericele grecesci. Avemu inse in collectiunea dlui Baronzi mulțime considera- bile de idiotismi si proverbie, său comune la intrăg’a națiune romairăsca dein Daci’ă, său incai de acelea, care de .si păna acuma nu se audira deincăce de munți, potu fi totuși intielese usioru de toti, indata - ce li se voru face cunoscute. Apoi scopulu suprema alu fia-carui romanu trebue se fia, că se ajungemu cu totii, națiunea tdta, lă mtregulu thesauru alu lim- bei năstre. Dăca dn- Cipariu a numita in Aug. 1867 cuventele năstre de origine latina, grauntiede aurii, apoi fia-ne permissu si noue, că idiotismii si proverbiale năstre se le comparamu cu petrile nestimate. Cu permisiunea dlui Baronzi vomu reproduce aici una serie dein proverbiele culese de dsa, cu care si-a castigatu meritu neperitoriu pentru națiune. Cu acăsta speramu se satistacemu si una dein dorintiele dsale, unde dice, că ardelenii vorbescu destulu de bine, dara scriu fărte uritu si nesuferita audiului ro- manescu. Asia dara se ne dama ocasiune unii la altii de a ne cunăsce limb’a intrăga, pentru-că se se păta apoi dice romanului dein Daci’a superiore: Acumu ai in possessiunea ta limb’a intrăga, pentru- *) Dara dn. Baronzi se simte revoltata chiaru si asupra modului de scriere alu dd. Cipariu, Laurianu, Maxima (mol- doveanu, fetioru de preotu), dicundu că „aru desfigura limb’a despoindu-o de t6te colorile ei naționale, spre a face dein trensa o limba dura, intortochiata, fora nici o estetica, si mai alesu fora nici o rațiune emanata dein adeveratulu spiritu alu limbei." Voi. I. pag. 164-165. 7 — 38 ce mai scrii reu? Că multi deintre noi scriemu reu, nu negamu; de-ocamu-data inse ceremu numai indul- genti’a fratiloru nostru de sânge si limba, păna ce ne vomu desface limb’a dein ferecaturele limbiloru de natura cu totulu diversa, precumu se pbte vedă intre altele, chiaru in unele țraductiuni miserabfli, in care se presentase limb’a nbstra prin documente publice, in cătu ne vine se dicemu: decătu asia, mai bine nici-decumu. Totu in acelu tempo in care ne vomu desrobi noi, frații munteni carii toti vorbescu de minune frumosu, dara scrierile celoru mai multi vermuescu de errori gramaticali si de licentie poe- tice păna la scandalu, se voru pune cu totu adin- sulu pe invetiarea gramaticei si se voru deda se re- specte celu pucinu regulele principali ale limbei, voru mai inpucina si dein barbarismii turcesci, ăra galh- cismii nu’i voru arunca in limb’a nbstra fbra picu de alegere si adesea fbra nici o necessitate, că si cumu ai incarca unu caru cu furca de lemnu; in fine se voru deprinde si ei si noi cu critic’a obie- ctiva, seribsa, binevoitbria. In cătu pentru ortografia său dăca vreți orthographia, in care dice si dn. Ba- ronzi că domina anarchia, nu avemu se desperamu nici cei decindea nici cei deincbce de munți. C'au- tati numai, că de candu ne certamu asia multu a- supra ei, amu inceputu se scriemu cu totii mai bini- sioru, afbra de acei teneri, carii abia acumu invătia romanesce, de ex. in Ungari’a, dein Albin’a, F e- deratiunea, Famili’a, si anume unii chiaru scri- endu in acelea diarie, isi iau lectiuni dela eruditii si bravii loru redactori. Si apoi, ce ne mai miramu atăta de „anarchi’a⁴⁴ nbstra orthographica? Se’mi nu- miti unu singuru poporu europănu, ai cărui philologi si literati se fia îndestulați cu orthographiile loru, care la cele mai multe popbra se potu numi cu mai mare dreptu cacographia—rea scriere. Au nn vediu- rati la germani chiaru iu anulu trecuta, că insusi gubernulu centrale dein Berolinu se vediă necessitatu a se amesteca in certele philologiloru, a le reco- menda căteva reforme essentiali in modulu scrierei si a elimina unele absurdități, de care se mira ei inșii, cumu au potutu se le adbpte’ «ei mai eruditi barbati ai loru fbra picu de critica sanetbsa. Era dăca voiti se ve faceți idea chiara despre ceea ce numiinn anarchia in modulu scrierei, luati a mana gramatice de ale popbraloru slave, său si gramati- cele magiariloru, apoi se diceti anarchia; ăra mun- tenii si moldovenii deintre carii cunoscu multi limb’a grecăsca, potu vedă, cu căte greutati gramaticali si orthographice mai lupta grecii moderni in limb’a loru. Amu facutu mare digressiuue dela titlulu acestei pre- fatiuni, că-ci amu intratu prin tufari’a dăsa a ortho- graphiiloru; credemu inse că nici acăsta nu a stri- catu, mai alesu că dn. Baronzi va vedea, ce pucinu differe acăsta orthographia a nbstra ardelăna de a dsale cea muntenăsca. Asia e, dsa applica semne pe de asupra si coditie pe sub t si S, pentru commodi- tatea lectoriloru sei, respecta inse regulele gramati- cali mai preste totu, si acesta e capnlu lucru- lui. Noi ardelenii suntemu mai capatienosi, mai groși la căfa, nu asia delicati; noi acuma, după 60—70 de ani de exercițiu in scrierea cu litere latine, pre- tendemu dela lectorii nostrii, câ se cunbsca bine gra- matic’a limbei, si atunci nu voru simți de locu lips’a caciuleloru de diverse forme si a coditieloru câ de iepuri-sioldanei. Acumu cu voi’a dini Baronzi se tre- cemu la collectiunea^aa de Provsrbie. „Banulu reu nu se perde nici odata.“ „Pana nu intri cu Romanulu la plugu; nu’lu cunosci.“ ,,Fa-me, Dbmne, proorocu, se te făcu imperatu.⁴⁴ „Cine crfesce siărpe, anteiu pe elu ’lu musica.“ „Fa bine si ’lu arunca pe mărăcine.⁴⁴ „Draculu candu n’are de lucru, ’si cantâresce cbd’a.⁴⁴ „Pazesce-ti găscele, candu vedi că le descânta vulpea.⁴¹ „Doue alune suntu tabara la o nuca.⁴⁴ „Vorbele cele dulci deschidă pbrt’a cea de feru.⁴⁴ „Totu vasulu mirbsa a ce coprinde.⁴⁴ „Multu tocatu, puținu mancatu.⁴⁴ „Nu’mi e frica de ciovlica, Că-mi sta cas’a ’ntr’o urdica; Ci-mi e frica de ciocoiu, Că-mi e cas’a intr’unu gunoiu.“ „Tandalic’a ferbe pere, Tandaloiu vine si ’i cere; Tandalic’a nu se ’ndura, Tandaloiu vine si ’i fura.⁴⁴ „Cine simte vr’o dorere, Pbrta fibre ’n legatbre.⁴⁴ „Cumu ’ti vei așterne, asia te vei culca.⁴⁴ „Unde dai, si unde crăpa.⁴⁴ „Unde o dbre, si unde o lăga.⁴⁴ „Orbulu dela toti, si dela orbu nimeni.-⁴ „Vorb’a in tergu si vulpea in pădure.⁴⁴ „Candu leulu e mortu, iepurii i s’aru pe spi- nare.⁴⁴ „Mai bine unu tieranu viu, decătu unu imperatu mortu.⁴⁴ „Mai bine o invoiăla strîmba, decătu o jude- cata 'drăpta.⁴⁴ „Ce nasce din pisica sibreci mananca.⁴⁴ „Cine s’amesteca in teritie, porcii ’lu mananca.⁴⁴ „Se’lu pui la buba si se’ti fia de lăcu.⁴⁴ „Bbl’a vine cii carulu si ese cu aculu.⁴⁴ „A sburatu puiulu cu teiu, tocmai candu a fostu temeiu.⁴⁴ „A sburatu puiulu cu atia, tocmai candu a fostu dulcătia.⁴⁴ „Bunu e Dumnedieu, mesteru e dracu.⁴⁴ „Cine intra in jocu, cauta se jbce.⁴⁴ „Du’lu la nunta se’ti dica: si la anulu!⁴⁴ „Intre ciocanu si nicovala.⁴⁴ — 39 „Doru’mi e de tine, dar’ de mine mi se rupe inim’a.⁴⁴ „Branza bună in burdufu de cane.“ „Surd’a vii, surd’a te duci, surd’a spargi nisce papuci?⁴ „Nu te juca cu tichia chelului.¹¹ „Lumea pere ai vecin’afte da in leganu.⁴⁴ „Uita-te. la fația, si ’ntrdba-me de viatia?⁴ „Ajuna robulu lui Dumnedieu, pentru că nare ce manca?⁴ „Ventuhi aduna norii si totu ventulu ii risipesce.⁴⁴ „Me ducu, mama, se me innecu, unde e laculu mai secu.⁴⁴ „Luminarea lumindza t<5ta cas’a, numai pe sine nu se luminăza. „C’unu ochiu la faina si cu altulu la slănină.¹¹ „Scie mocanu ce e siofranu? candu ’lu vede pe taraba, socotesce că e otrava. „Cine imparte parte ’si face, său partea ’si o împarte?¹ „Cine sapa grdp’a altuia, anteiu elu cade in- tr’ens’a?⁴ „Di’i pe nume si’lu lasa.“ „Pecatulu marturisitu este pe diumatate iertatu.“ „Pun’te masa, sc<51a-te masa.⁴⁴ „Boulu are limb’a lunga, dani nu pdte se vor- bdsca?⁴ „Omnlu catu traiesce multe patimesce⁴⁴ ;,Pe langa lemnele uscate ardu si cele verdi.⁴⁴ „Lasa’ti lele, lucru, si cauta’ti nalucu.“ „Invetiulu din fire n’are lecuire?⁴ „Cdda lunga, minte scurta?⁴ „Numai pamentulu astupa gur’a flecariului,⁴* „Calulu betranu nu mai invătia in buiestru?⁴ „Nici in caro nici in carutia?⁴. „Da’mi Ddmne, gandulu Romanului celu din urma.⁴⁴ „Mai bine te intdrce decătu se te retacesci?⁴ „Mai bine se întrebi de doue ori decătu se gre- siesci odata?⁴ „Unde nu e focu, fumu nu ese.,⁴ „Ori-ce trandafiru are si spinu?⁴ „Unde nu e capu, vai de petidre?⁴ „Mica la stătu, mare la sfatu.⁴⁴ „Cine nu cere nu pere, daru nici nume bunu n’are?⁴ „Adesea schintei’a mica face flacar’a mare.⁴⁴ „Gur’a taia mai multu decătu sabia?⁴ „Cuiu pe cuiu scdte?⁴ „Cine nu se multiamesce cu puținu, nu, merita nici multu?⁴ „Nemultiamitoriului i se iea darulu.⁴⁴ „Bunu de gura, reu de mana.⁴⁴ „Ciomagulu are doue capete, si cu celu d’alu doilea se da totu-d’auna mai cu sete.⁴⁴ „Udatulu nu se teme pe pldia?⁴ „A arde m<5ra că se ardia si sidricii.⁴⁴ „Mirancea bea, Mirancea se platdsca?⁴ „Draculu isi tiene capulu in pdlele ma-sii si cu cdda restdrna carale.⁴⁴ „Ddca mdre finulu, se perde cumetri’a.⁴⁴ „Mai scii de unde sare iepurele!¹⁴ „Dela unu copilu si dela unu nebunu afli adeverulu.⁴⁴ „Câinele care tiene mai multu la omu, elu latra mai multu la dmeni.⁴⁴ „In lume papusia, si in casa matusia.⁴⁴ „Butea sdca suna mai tare decătu cea plina?⁴ „Doue femei rele nu făcu cătu una buna.⁴⁴ „Tivg’a merge la apa pana candu se sparge.⁴⁴ „Scarabusiu p’a cui mana ai ajunau!“ „Copilulu pana nu plânge, muma-sa nu ’i da tîtia?⁴ „Cine traiesce cu chiorii, se invătia a se uita crucisiu.⁴⁴ „Cine ambla după doi iepuri, nu prinde nici unulu.'⁴ „Cine sta pe doue luntri cade in apa?⁴ „Cine-si baga man’a in miere, isi linge degetele?⁴ „Reu e cu reulu, dara mai reu fara reu.“ „De cdte gdle si de matie flamande nime nu se vaita?⁴ „De bine nime nu fuge?⁴ „Capulu plecatu de sabia nu e taiatu. „Lun’a mi s’au maniatu, sdrele se-mi traidsca?⁴ „Ce aduce minntulu, n’aduce anuhi. „Calulu de daru nu se cauta la dinți?⁴ „Mai dulce e otietulu dărui tu decătu mierea comparata?⁴ „Fata păn’ vei mărită, dile negre vei noda?⁴ „Sutele mărită slutele?⁴ „Ce faci, ti se va face?⁴ „Buturug’a mica restdrna carulu cătu de mare?⁴ „E destula o măciucă pentr’ unu caru de dle.“ ’ „Fric’a pazesce pepenii?⁴ ,,C’ o mana dai si cu alt’a iei?⁴ „Dintr’ unu lemnu faci si cruce si lopata?⁴ „Sita Candu e noua h’ ai unde s’o atârni?⁴ „Sângele apa nu se face?⁴ „Paserea după cantecu’i se cundsce. „Limb’a e mai dulce, si limb’a e mai amara?⁴ ;,Pescele dela capu se impute?⁴ „Dio’a buna de diminătia se cundsce.⁴⁴ „O mana spala pe alt’a si amendoue faci’a.⁴⁴ „Ce face man’a drăpta se nu scia man’a stanga?⁴ „Cinci degete la o mana si nu sdmena unulu cu altulu.⁴⁴ „Lenesiulu mai multu aldrga si scumpulu mai multu pagubesce?⁴ „Scumpu la teritie si eftinu la faina,⁴⁴ „Cine numera foile dein plăcintă, nu o mananca nici odata.⁴⁴ (Va urma.) 7* — 40 — Computulu seu comptabilitatea. (Fine.) Amu inceputu dara a construi unu nou edificiu, care se respundia mai bine la exigentiele multiple ale acestui tempu; am culesu totu ce mi s’au parutu ca merita a fi culesu; am utilisatu cu tota îngrijirea scrierile cele mai nuoe ale mai multoru autori, si amu imprumutatu mai cu preferentia dela dn. Ddgranges exemple, adesea ori si vorbe limpedindu teori’a, partea cea mai esențiala, consacrata expunerii principiuriloru fundamentale ale partideloru dopii; amu innoitu părțile destinate aplicării prin esemple potrivite cu circumstantiele de adi, demonstrandu-le cu o claritate, care dela cei deintaiu pași se risi- pdsca obscuritățile, sa sfisie velulu, sa explice, ca sa dicemu astu-felu, enigm’a care semaua a acoperi partidele dopii; astu-feliu amu ajunsu in fine, in urm’a unui travaliu laboriosu de mai multi ani, a anuncia ca voiu pune la dispositiunea publicului acdsta noua carte de comptabilitate generala, presen- tandu si comptabilitatea publica financiara a muni- cipalitatiloru, comuneloru, judetieloru, diverseloru case publice sau de bine faceri; se intielege fîresce, ca am cautatu unu Nr. de subscriitori cari șe acopere cheltuelele imense ale presei pentru o opera asia de intinsa; dara resultatulu subscrierji n’a reusitu si a trebuita se me oprescu, remaind a me gândi ca ce se fia caus’a ca comptabilitatea partiteloru dopii, atatu de stimata in tdte celelalte state ale Europei, la noi se fia asia de neconsiderată,? Audiai pe unii dicendu: „nu voiu sa audiu de comptabilitate, ca me timpeste:“ pe altulu „ca am cititu cu atențiune cărțile de compta- bilitate care le avemu noi, ddra n’amu intielesu ni- micu;“ „pe celu d'alu treilea: „Eu si cu unu amicu alu meu ne-amu apucatu sa invatiamu scriptur’a dopia, amu cumparatu cartea relativa, luandu de profesoru pe chiaru auctorulu cârtii; ddra n’au duratu de catu 4—5 dile si ne-amu înfundată cu totii, fara sa mai putemu intielege ce-va; ne-amu lasatu ddra de in- vetiamentulu ei.“ Sica apoi si cumu se esprima d. Ddgranges asupra ignorării comptabilitatii. „Deve- nita in <5re-care modu patrimoniulu unei clase de „autori fara stiintia si fara demnitate, acdsta modesta „stiintia se gasesce intr’adeveru afectata de lepra „cărțiloru vatamatdre; — nu este catu de micu tiito- „rasiu de registre, catu de slabu expertu langa unu „Tribunalu, catu de semetiu caligfafu, care sa nu se „crddia, dein caus’a numai a profesiunei sale, capa- „bilu d’a face o buna carte elementara, si care sa „nu se puie a scrie spre a imprima subt numele „seu o imitatiune mai multu sdu mai pnșinu libera „asupra comptabilitatii; astu-felu ca dein acestu pa- „roxismu nasce o mulțime de tractate asupra acestei „materii, contienendu cea mai mare parte, ca cele ce „esaminaramu noi*), numerdse erori si principiuri de-o *) Doui dein aretatii a nume de dn. Degranges suntu autorii cartiloru cari s’au tradusu de noi. „absoluta falsitate. Ce e mai regretabila pentru arta, „este, ca t<5te aceste „cârti periculdse se respandescu, „si gasescu, cu tdta imperfecțiunea lorii, cumpărători „sedusi de eftinatatea pretiului, atrași de fanfaronad’a „titlului si amețiți de vorbele dibace ale vendiato- „rului, puținu co'nsciintiosu. Aci este reulu fara „remediu. „Dar dre nu este tristu de a vedea de o parte, „siefi de stabilimente fdrte stimati, incredintiandu „orbesce, pentru-ca n’au nici cele mai mici noțiuni „de comptabilitate, invetiamentulu eleviloru loru la „profesori, care iau de basa aceste cârti eronate ? „si de alta parte, dmeni luminați suferindu se li se „atribue patronagiulu loru influentu, fara a fi cetitu „macaru aceste cârti, a caroru necredința defectuosi- „tate de siguru ca aru fi recunoscut’o. Sa nu ne „mai miramu ddra, ca acdsta sciintia, eminamente utila, „remane cu tdte acestea ignorata -in adeveratele sdle „principiuri, pentruca se abate, că se dicemu astu- „feliu, dein sorginta sa, si intalnesce in lumea afa- „ceriloru atati comptabili necomplecti, ce le ipvatia „in autori, cari insisi nu leau invetiatu nici odata „in perfecțiune.“ a Curioșii cari s’aru interesa de acdsta polennca, voru potd lua cunosciutia de acdsta la finele operei de comptabilitate a dlui D&granges, editiunea a 28-a. Vomu cerceta acumu modulu după care se cuvine a studia partidele dopii. In, partidele dopii, avemu numai doue singure parti de studiu mai distincte: teori’a si aplicarea ei. Cea d’antaiu ne invetia sa cundscemu cu deplină- tate principiurile fundamentale ale dopiiloru, si cea d’alu douilea le imprima in memori’a ndstra practica. Elevulu nu trebue a se opri in cursulu studiului seu la amenuntele noteloru, nici a se îngriji ca nu pricepe dre-cari impregiurari de afaceri*); a intielege bine principiulu fundamentali si a’lu tind minte. Iaca totulu. Celu ce va ceti cu atențiune cele d’antaiu 26 pagine ale acestei opere, care suntu unu resumatu complectu alu teoriei partideloru dopii, se va invetia cu densele, si va potd priveghia, la trebuintia, apli- carea loru, făcută de altii. Dar partea practica, care se termina la pag. 197, este destinata pentru cati voiescu a aprofunda dopiile spre a le aplica ei-insisi. In consecintia, elevulu care cugeta sa ajunga acolo, va face un jurnalu, si va trece intr’insulu toti articolii ce amu propusu in prim’a nota; va redige singuru, fara ajutoriulu jurnalului-modelu, nici alu rationamenteloru dein prima nota; va corege jurna- lulu seu, după ce va trece intr’insulu scripturile fie- căreia luni, confrontand’lu cu jurnalulu-modelu; si pe *) Pentru - că nu este vorba de a face practicantu de negotiu, spre a’i cunosce t6te afacerile, este vorba d’a face tiitoru bunu de registre cu principiuri generale si aptu d’a le aplica in t6te positiunile unde ilu va pune sort’a. — 41 — urma se va intdrce, de va fi trebuintia, la raționa- mentele dein prima-nota spre a verifica de unde provină erorile s61e; va face bilantiulu de verificare la finele fiie-caria luni si va sfirsi prin bilantiulu generale. Acdsta urmare care este indicata in ara- tatulu modu in cursulu acestei opere, va face tiitoru de registre capabila d’a tind registrele in parti- dele dopii. y Ddra acdsta sciintia, de si este asiediata in cea d’anteiu linia a iconomiei administrative, ca o cu- nosciintia dein cele mai indispensabile, de si se re- cumSsce de utilitate generala; de si se castiga asia de facilu, cu tdte acestea in deobste este prea ne- cunoscuta, dupe cumu amu disu si amu aretatu căușele. Mandatarii justiției, advocatii, magistratii au adese ori trebuintia a 'cundsce cele d’anteiu elemente ale comptabilitatii, mai cu osebire adi, candu, pe langa altele clasa comerciantiloru formdza in sine mai pe jumetate dein populatiunea urbiloru; si candu vedemu atatea. contestări ridicate către ei. Casadu este vorba de chestiuni de cifre, sdu de compturi, vedemu Jiesitandu pe legistii si confusio- nandu-se in asemenea chestiuni, care pentru ei suntu d’o obscuritate profunda; ’i vedemu câdiendu de multe ori ih erori prejudiciabile partiloru, ale caroru cause relative la comptabilitate nu le intielegu cumu trebue. Sciintiele, ca. si cele mai simple arte, și-au creatu fie-care limbagiulu loru; comptabilitatea isi are si ea termenii sei technici si convenționali; si cata sa’i recundscemu, pentru-ca o espresiune reu interpretata, este destulu ca sa resp'anddsca obscuritatea asupra unui pasagiu, fie catu de simplu; si -se paraliseze pentru unu momentu inteligentiele cele mai perfecte. Astu-feliu vedemu consiliarii, deputatii, senatorii, cari voindu a esamina in facerea cabinetului, seu a discuta la tribuna legi de finantie sdu compturi de budgete, 'i vedemu oprindu-se in cursulu loru, in privinti’a unoru asemenea chestiuni atatu de esențiale guvernului representativu, pentru-ca le lipsescu cele d’anteiu elemente-de comptabilitate; că-ci evita cu dreptu cuventu a discuta acele importante cestiuni, ce pentru densii n’au fostu nici odata objectulu vaste- loru loru cunoscintie. Suntu puține profesiuni cari sa scape de nece- sitatea comptabilitatii; de la cele mai modeste pene la cele mai inalte: proprietarii, arendașii, notarii, diferitii administratori etc., au trebuintia de densa; si nu este nici păna si lenesiulu celu mai avutu, care se nu voiesca a aprecia, celu puțiuu cu ochii sei, resursele sale, spre a da o direcțiune mai buna chel- tueliloru sdle. In fine, in acestu secolu unde vedemu ca tdte se cifrdza si se resuma in compturi, date sdu a se da, este de tdta necesitatea a ne familiarisa cu limb’a calculeloru. a invetia mai cu osebire sciinti’a comptu- turiloru si tienerea registreloru in partida dopia, de la care potemu trage mari foldse, acestu studiu este o complinire a unei instrucțiuni seridse; este chiaru unulu dein elementele prescrise de educatiunea gene- rala; dara pentru-ca este asia de facila a se invetia, candu totu intr’unu timpu devine atatu de necesariu, n’amu fi <5re de blamatu de a-i refusa căte-va ore de labdre, spre a ne iniția in misteriele pretinse ale comptabilitatii in partida dopia? Nu vomu dice ca amu facutu multu pentru sci- inti’a comptabilitatii; si vomu avea cea mai mare mul- tiamire a ni se face observatiuni utile in privinti’a acestei arte. Era cati voru intimpina vre-o nedomi- rire, n’au de catu a se adresa directu către noi spre ' a fi satisfacuti. G. Nitiescu, fostu consiliariu la curtea de compturi. Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 35. Kirpi KomiTeT»JiS de navi^ismisne a a « P o m a n i 1 o p S. CiBiis jpn 9. Noemspie 1848. J|Vn spma nejețusiTei nspTipi ini a mod648i 48KpipH enicKons.isî rpeno-BnirS Ioane .lemeni, Kape ks Ki.iKapea /Ksp'binLnTS.iai c’as .ibcaTg a ce ^nipeBsinjja kb «neaiii jpn cjisxsa napTidei peBO48gionape aa Kisjk jpn Konrpa inrepecejopS CTaTS48i ini a dinacriei, mi bizs cmîtS ne Temeisjs npoKiemmisnii mejie din 18. Okt. 1848, a cscninde din dperiTopia ca ne n8miT848 enicKons Ioane Jemeni, mi a onpi roara Koingejeyepea mi KonJSKpapea ks dsncsi de aii! jpnainre , ^pnqerfinds mi Benirspue, Kape 4e rpiijea e4S n^ni aKsms. Brnapis npoBicopîs a4a enicKoriiei rpeno-snire jpn avecTS mape ripinfinars afus de KBBiingi a nsmi ne ' domn$48 KanoniKS Cimeons KpainiKS. Decnpe Kape ce .pnKsnogjinyeazi K0injreT84s na- gisnei pomane cnpe a ca pers.n. Ilsxnep mn., 4>um. 36. D e 4 a k o m i t e t b 4 s nagisnei pomane. Domns4e npe^eKTs! .]\n spma pindse4ei J|\na4T848i IJenepa4-Komando ddîo. 6 NoemBpie Np. 1597 a. k. iaîi aiul a4iT8paTi gi ci ■p.mn'tpTiuieniTe Dra4e o decKpiepe nepcona4i> a ansi C1K818, Kape ecre jpncT.piinaT a .pniEja mi a anpinde mi a npida care4e. Dpenr ateea Dra npin TpiBsnI, Biie- TpiBsni m. q. 4. ci4igi-Bi jpn tot Kin84, nindigi ks dea- dinc84, mi af.rbnd npe ane4 om npindefliă mi decișii cîpiacsipe Tpimiregij jpnKoaqe 4a CiBiis. Cisis 25 Okt. (6 Nob. 1848. Cimeon Bipnag, Teoprie Bapig, npemedinTe. ceKperapIs. — 42 — DecKpiepe nepconaai a noBiu»iTop84Bi ie sideje de anpinde iui ®BfsemTe caTe-ie. De CTaT ecTe jpna.iT mi csnjjipe, ape m>p nerps, faBopiTB (BaKenBapTs) iui mscTejje nerpe, fapB J«nrs- peayb iui ueBa iiB.iiTB, OKii Kinpiî, naos miK iui acKBjjiT, rapB noTpiBiTi, sapsi ieBa acKBjjiTi (ne Kape ndie kb hbob aKsm Ba fi KpecKBT m,p), ape raac acnps, Bop- seuje Bine «nrspejije, nemijeme iui pomineme, dapa fiind kb ^in jiinsa nemjjeacKB rpemeuje apriKBjBJ, cb Ksndiirre kb ecTe nnrsp. Ape nopiape npocTB iui f.i8CT8paTB, mepc iui ctb- Tbp'b fudci, ecTe jpn BspcTB de 28—30 de ani. Cb ziie a fi nemeiu mi ofijxip, jpncB jpmEpBKHT pomanejge jpn Mdpeii, uii kb ui cKirnEspue JBi cap af.ia jiTepue E J. 37. K o m i t e i s j n a ij i o n a j. Domnsje BpefeKT! țlenepaJ-Komando npin npecidiajia opdinaijiBne ddio. 5 Nob. (24 Okt.) a. k. cbb Np. 1585 ^inKsno- yynytzB ne KomireT, kb naprida BpB®mamB kb xaine-ie ne je a J8aT deia ecKadponsj de Chevaux-legers din Kjbhcîb a jpmBpiKaT o napTe din Kasaaepia jbi Koiubt, Ka cbbt antcn. jpmBpBKBminTe ci jpnmejie ne pomani a Kpede kb cam cojdaiji jpmnBpBTejiji, mi kb modsji anecTa cb je noan. adbne BBTBmape mi cipionisne mai mape; acement a fBKBT naprida BpBJKmaniB mi kb Ba- Taaionsj de infanrepie din pețiimenraji Apxi-dBieje Kapj 3>epdinand, ne Kape ’jia onpiT .pn Rasatia tot kb aiej CKon de a jpnwejia ne pomani mi a jie adsne CTpiKBHisne. KotniTeTBi ^nremeiaT ne mai cec nomenha opdi- nauisne npecidiajiB a jp. IJenepaji-Romando jpyî nopsn- qejge, Ka fipB ui mai miKB .^nTMpziepe cb dai aut ^mnpeatBpape jpn KBnojninua Biue-npefeKuuop, Tpibsni- jop, BiueTpiBsniJop mi TBTspop c8Ba.iTepniJop Kapi ce afjib cbb Komanda Draje, Ka opi snde ce Ba jpnriKmnja cb jpnTaunicKB KaBa^epie KomsrianB ^imspBKaTB jpn xaine de Chevaux-legers, cb na cokotIickb kb csut cojidaiji jpmnBpBTeuji, ui cb’i . jobKckb fBpB Kpaijape Ka ne moțe BpBwmami; acement cb fie kb BBrape de ctmB mi acsnpa BaTa.iion8.i8i de infanrepie din pepimenTBji Apxi- DsueJie Rapji <&epdinand, ne Kape BpBatmamii ’jaă onpiT jpn Kibjkîb cnpe a ce cjsaâ kb damcBJi Ka cb jpnmejie ne pomani. CiBiis 6 Nob. (25 Okt.) 1848. Cimeon EBpnajj, Teopriă Bapiij, npemedinîe. ceKpeiapiă. 38. Comitetul Natiunei Romane. Domnule protopopu si vice-prefectul I. General Commando prin presidiala sa ordi- natiune ddto.. 9 Nov. a. c. sub Nr. 1621 inculca Comitetului, ca la opidul Ibasfaleu sa nu se faca nici o reqmsitiune pe sem’a lageriloru fora scirea I, General-Comando sdu a FML. Gedeon. Comitetulu dandu acdsta ordinatiune in cuno- scienti’a Dtale, te invita ca sa o impartasesci Tribu- niloru din prefectura ce administrezi, ca sa se con- formeze cu mai susu laudat’a ordinatiune. Sibiiu 30. Oct. (11. Nov.) 1848. Sim. Barnutiu, Aar.onu Florianu, presiedente. secretariu. 39. K. k. Corps-Commandoder mobilen Siidarmee. Kerelld Szt.-Păl am 14. Nov. 1848. Da der Mediascher Romanenlandsturm nach der heutigen Friihmeldung bis auf 46 Mann zusammen- geschmolzen ist, und alle iibrigen sich absentirt haben, so ertheilte ich diesem Reste die Bewilligung, in ihre Heimath zuruckzukehren, wo sie ihre Lands- leute auffordern sollen, einen neueri Landsturm in der ursprunglichen Zahl von 1400 Mann zusammen zu rufen, und zngleich das Versprechen gaben, mit diesem neuen Landsturm bis zum 19 d. M. in Mi- hâltzfalva zum Siidarmee-Corps einzuriicken. Indem ich dem lobi. Stuhlsofficiolate hiervon die Mittheilung mache, erwarte ich auch von Selben, dass es alle ’zu Gebote stehenden Mitteln anwenden wird, um diesen Landsturm in gedachter Zahl zu organisiren; Auch erhălt das lobi. Stuhlsofficiolat den Auf- trag, dafiir Sorge zu tragen, dass dieser nach M‘- hăltzfalva einriickende Landsturm mit dem gehorigen Mundvorrath und Salz auf Drei Tage in vorhinein verpflegt sei; nachdem der entwichene Theil einen solchen Vorrath auS dem Lager mit sich unbefugt mⁱtⁿahm- Gedeon Fml. 40. Milităr-Stationscommando zu Nagy-Enyed. Nachdem lăut hohen Corpsbefehl vom 19. No- vember 1848 mit Ausnahme der Hermannstadter National-Garde der gesammte Landsturm bis auf wei- tern Befehl'entlassen ist, so wird der Abtheilung und respective den Herrn Commandanten der Abtheilung des Mediascher Landsturms Nemeș Juon die Wei- sung ertheilt, den unter seinem Commando stehen- den Landsturm wieder in seine Heimath zuriickzu fiihren, unter selben Zucht und Ordnung zu erhalten, und am fremden Eigenthum keinen Schaden ausiiben zu lassen. Nagy-Enyed am 20. Nov. 1848. Ratkovits, Cap.-Lieutenant, Stations-Commandant. Se indreapta după ordeneala cea dein susu, se mearga la casele loru, remanendu in ascultarea mai mariloru guardei naționale. Blasiu in 21. November 1848. Augustu mp., Platzcommandante. — 43 — 41. Comitetulu Natiunei Romane Domnule protopopu si vice-Prefectu! Inaltulu generala comando prin ordinatiunea sa dto. 13. Novembr. 1848 sub Nr. 6796 face cunos- cuta comitetului, ca locuitorii din Potstelke nebagandu in sema prochiematiunile si ordinatiunile publicate, au hotaritu se pustiasca pădurile fiscale de acolo, in- cat numai supernumerariulu ingrijitoriu alu paduriloru ai preotulu Martinovics iau pututu opri dela acesta precugetata prevaricatiune. Comitetulu alaturanduti copia după mai susu numit’a ordinatiune a l. Generalu-Comando, te invita ca numai decât se dai strașnica porunca locuitoriloru din Potstelke, spre a nu cut6dia a face cea mai mica stricatiune la acele păduri fiscale; ca-ci dovedinduse cea mai mica mișcare din partea' loru spre a le causa vetamare, se va trimite asupra loru puterea militară din Mediasiu, ca se’i infreneze dela asemenea fapte cu totulu ilegale, si care nu potu scapa de meritata pedepsa. Aronu Florianu, Simeon Barnutiu, secretariu.. praesidente. 41. Das hierlandige k. Thesaurariat hat dem Ge- neralcommando unterm 1D d. M. Z. 10227 eine Mel- dung des Mediascher Oberzehentamtes mitgetheilt, lăut welcher die Inwohner von Potstelke am 8. d. M. die dortigen Fisdalwaldungen unter grossem Geschrei und mit iiberspanter Aufregung zu uberfallen und zu verwtisten beabsichtigt haben, von welchem Vor- haben dieselben nur mit Miihe, durch den super- numerăren Waldbesorger und nicht unirten Pfarrer zu Potstelke Johann Montanovits abgehalten worden sind. Da nun das k. Thesaurariat die Gefahrdung dieser dem Kameral-Aerai gehbrigen Waldungen be- fiirchtet, und die hierortige Einwirkung diesfalls an- gefiihrt hat, so sieht sich das Generalcommando ver- anlasst den Pacifications-Ausschuss zu ersuchen, die geeignetesten Massregeln zur Verhinderung jeder- artiger Verwiistungen in den genanuten Fiscal Wal- dungen treffen zu wollen. Gleichzeitig wird auch das Mediascher Militair-Stadtcomroando angewiesen, nbthigenfalls mit Anwendung der ihm zu Gebote stehenden Mittel disem Verwustungs-Geliiste und jed- wedem Ausbruch der Zugellosigkeit von Seite der Potstelkeer Inhassen Șchranken zu setzen. Der Pacifications-Ausschuss wolle sonach die unterstehenden Organe anweisen, nbthigenfalls in diser Beziehung mit dem gedachten Militair-Com- mando, im Einvernehmen die bezeichneten Waldungen vor Beschadigung zu verwahren. Hermannstadt am 13. Nov. 1848. Im Namen des kommandirenden Herren Generals, Pfersmann m. p. Fml. ■ 42. (Ordinu secretu). Dela comitetulu Natiunei romane. Domnului V. Prefectu Stei. Moldovan. Raportul Dtale din ²/ₗ₄ Noemvre a. c. sub Nr. 10 el primirăm cu tot’a multiumirea pentru acurateti’a si zelul ce arati la caus’a santa, inse cu atat mai profunda disgustare asupra rușinatei purtări a lui . loan Kendi. La acestu punt ti se face -cunoscut in secretu cum ai cerutu, ca Dta esci scutit de însărcinarea de a ordina arestarea lui, ci un asemenea mandat se dede tribunului N. Mediesienul, pe care Dta ilu vei înainta acolo unde se’va fi aflandu dlui; iar daca cu acest tineru iti da man’a a te consulta in priyinti’a, aceasta, iti sta in voia. Pornirea Dtale la espeditiunea bellica ne vine prea fora timp. Era de nfeaparata trebuintia ca Dța se remai in Mediasiu, atat spre a petrunde mai pro- fund in ținuturile convecine cu organisarea gardei, catu si spre a împlini feliurite comisiuni, cu care suntemu siliti a te însărcina, Un reporta detaliata despre cursul operatiuniloru bellice, atat ale celoru deaprdpe trecute, catu si a le altora cate s’ar mai intempla pe la părțile de unde' soirile sigure potu străbate pana laJDta, ne intere- sează atat mai virtosu, ca insusi presentulu cere, ca se ne folosim in mai multe privintie de asemenea reporturi. Ti se trimite list’a sateloru celoru dincdCe de Ternave, care se tînu de prefectura Mediasiului, împărțite⁻ in 7 tribunate. Se se orenduiasca tribuni si v.-tribuni, iar numele loru se se trimitia inc6ce: împreuna cu unele reflesiuni ce se vor afla a fi de* inferes, apoi de aici 'se voru confirma in ale loru , posturi. Intre Ternavi inca se faci brenduiala pentru tribuni si v.-tribuni. Recrutarea se se ingrigiasca cu tota severitatea, pentru-ca bine vedemu, ca venito- riul nostru este asigurat mai mult prin bratia-bine deprinse si regulate sub arme. In privintia celoru 13 sate pentru care ti se mai scrisese, inca e de neaparata trebuintia ca se remai in Tînutu. Sibiiu ’⁷/. Noemvre 1848. o Sim. Barnutiu, Georgie Baritiu, presiedinte. secretariu. - 42. a) Perfectur’a Mediașului. Numele sateloru, si dein ce scaunu. In scaunulu Mediasiului* Tribunatul I. Hasiagu. Seika mare. Seika mica. Boarta. Kalvaser. Veseudu-sasescu. letina. Buia. Mincindealu. Petrifaleu. Agrigie. Frao’a. Tribunatul II. Selku- Saldorf. Majdes. Povăș. Metisdorf. Martontelke. Saia. Vorumlocu. Kapusu. Igisdoriu sasescu. ; - — 44 — Tribunatul III. Gijasa de josu. Gijasa de sus. Vecerdu. Igisdorfu romanescu. Bărcisu. Kdvesd. Za- latna. Almasiu sasescu. Nemți. Rekisdorf. Tribunatul IV. Mosna. Buciu sasescu. Mediasiu. Parateiu. Ecelu. Biertan. Tobias (Dupusdorf). Kapusu mare. Valdhit. Șiarosiu sasescu. Tribunatul V. Malenkrog (Almakerek). Noul sasescu. Feltra. Rudali. Krisu. Besea. Lasleu. Danesiu. Netus. Hendorf. ₑ . Tribunatul VI. Trapold. Segesd. Sigisioara. Vulcan. Sarpatak. Ferihăz. Daia sasăsca. Hasfelau. Feleg. Szederjes. Tribunatul VIL Saschizd. Erchedu. Beia. Rados. Buda sasăsca. Zoltăn. Miklostelke sib. Kristuru sas. sib. Mesea sib. Tiăfini. 43. Dela Comitetulu Natiunei romane. Catra V.-Prefectura din Mediasiu. Domnule Vice-Prefecte! Magistratulu din Sighisidra au arretatu Comi- tetului, quo loanu Veltianu si loanu Tilla suntu ronduiti de Commissari pentru recrutarea din scaunulu Sighisidrei, si au facutu întrebarea, cu que ronduăla suntu aquei Commissari ? singuri si dupo cugetulu lorii se essecute recrutarea fora influinti’a si con- lucrarea Diregitoriei locale,? — la quare suptu datul u de astadi s’au reșcrisu Presidiului din Sighisidra, quo susu-numitii domni suntu ronduiti Commissari de recrutatiune, si quo aquesti-a singuri voru esseeuta recrutarea; dro diregitori’a locala la requisitiunea dissiloru Commissari va avd se dea tdta assistentia trebuintidsa. — Dta vei insciintia despre aquăsta-a pre dd. Commissari, communicandu totu o data la toti Commissarii de recrutatiune quate unu essem- plariu din aici allaturatele instrucțiuni, — cu aqUellu adaussu, qua dinsii se procdda in lucrulu aquestu-a cu tdta silinti’a si energi’a, qua sau de buna voia, sau prin sorti, sau prin veri-que modu se se assen- tedie recruții prescrissi, fora intardiare, si de. va fi cu putintia, wacaru intru unu numeru indouitu, qua se se pdta face cuviintidsa alegere; quoqui noi capetamu dela Generalcommando neinquetatu quelle mai severe ursorie in partea aquesta-a. Sibiiu in ⁴/ₗ₆ Noemv. 1848. Comitetulu Națiunii Romane. Simeon Barnutiu, Georgiu Baritiu,. prdbiedinte. secrctariu. ¹ 43. a) Instrucțiune (anonima, dara scrisa de man’a lui S. Barnutiu.) Fia-care Tribunu militariu e totu de o data si Tribunu alu poporului. Ca Tribunu militariu trebue 1. se conscrie cati omeni potu purta arme intr’o comunitate. 2. După ce ii va fi conscrisu in presenti’a sa, se facă as aldge (unde nu si-or fi alesu pana acum) unu cen- turionii si unu vice-centurionu (capitanu.) 3. Va trebui se scie cate arme de focu suntu in fie care comunitate, cate pusei, pistdle, s/a., si pe ceialalti, carii • nu voru avă pusei, se’i insarciudze ca in decursu de 3 zile sesi faca o lance; la aceia carii asia de seraci suntu ca se nu fie in stare asi face lance, se i se dde din casa satului, sau se i le faca comu- nitatea. 4. Pre cei cu pusei ii va desparți, si de nu se vor afla nici 10 intro comunitate, va insarcină pre cei mai avuti, ca catu mai curendu sesi cumpere o pușca. Totu asia Va tace si unde yor fi 11. 16. 25. 28, ca se se pota împlini in fie care satu o decurie, 2, sau 3 sau mai multi armati cu pusei. 5. Vor in- vetia pe centurioni si vor stărui ca se se organiseze totu satulu in decurii; in fie carq decurie vor fi 10 barbati, din care unulu va fi decurîone. 6. Decu- rionii vor ingrisi de cei 9 feciori de sub comand’a sa, cu carii vor fi datori a sta la chiemare in rendu si vor reportă centurioniloru trebuintiele loru; cen- torionii Tribuniloru si Tribunii Prefectiloru despre ori ce lucru mai cumpanitoriu. 7. Unde va fi cu pu- tintia se se formeze celu pucinu o decurie călăreți, carii voru fi datori a avă 2 pistdle si o lance. După ce va face tdte acdștea, va jură pe omeni inaintea basericii ca se tie cu imperatulu si cu Romanii, repe- tiudu form’a juramentului depusu in campulu libertății. 8. Din fie - care satu se trimitia numai - de - catu la prefectura, spre a se deprinde in arme 10 pe septe- mana, si 10 se id cu sine din satu in satu pentru paza sua Ca Tribuni ai poporului vor trebui se invdtie si se deslusidsca pe omeni, in lucrurile poli- tice inse se nu decidă; acăsta avendu scopu totu dea una inaintea ochiloru modesti’a, buna cuventare, si tractandu pe omeni catu se pdte mai delieatu; pe langa care totuși se nu ’si uite nici o data de auctori- tatea sua, care este strinsu legata de o funcțiune asia ponderdsa. Mai încolo se invdtie pe omeni de folosele guardie naționale, aretandule ca numai asia se potu apară, si mântui de aceia, carii vrău sei asuprdsca, facundu totu de-a una osebire intre miliție si guarda. (Va urma.) Nr. 1—1876. Procesu verbale alu siedintiei ordinarie a comitetului asociat, trans., tienute in 15. Ian. 1876 c. n. sub presidiulu domnului Iac. Bolog’a, in presenti’a dd. membrii: Pavelu Dunc’a, Davidu Br. Ursu de Margine, Elia Macellariu, loanu Hanni’a, loanu V. Rusu, Const. Stezariu, losifu Sterca-Siulutiu, Zach. Boiu, Vis. Ro- manu, Dr. Aur. Brote, loanu Candrea si cu asistenti’a secre- tariului Dr. Dan. P. Barcianu. § 1. Deschidiendu dn. presiedinte siedinti’a ^i aflan- duse intr’ens’a pentru prim’a data nou alesulu membru alu comitetului, dn. jude reg. ung. los. Sterc’a-Siulutiu, presie- dintele ’Iu saluta cu tdta caldur’a fratiesca, recomendandu’lu tuturora membriloru comitetului. — 45 — Comitetulu primesce pre dn. conmembru los. Sterca- Siulutiu cu vii esclamari de „se traiesca!“ § 2. După acestea cerendu dlu los. Sterca-Siulutiu cuventulu, multiamesce domnului presiedinte si tuturoru mem- briloru comitetului pentru fratiesc’a primire in senulu acestuia, apoi regreta, că numai-decătu după intrarea sa in comitetu, se vede indemriatu a cere cuventulu, pentru a face interpel- latiunea urmatdria: 1. Are dn. presiedinte cunoscientia despre acea core- spondentia, esita in Nr. 101 alu „Telegrafului romanu¹¹ dein anulu trecutu si reprodusa in „Hermannstădter Zeitung“ Nr. 5 a. c., in carea se afirma, că nesce protocâle ale subcomi- tetului despartiementului dein Sibiiu s’ar fi respinsu de cătra presiedinteîe asociatiunei? 2. Ddca e adeverata acea afirmatiune, prin ce se mo- tivedia respingerea aceloru protocdle? si 3. E intr’adeveru impedecata activitatea subcomitetului sibiianu — precumu se mai afirma in acea corespondentia, — „chiaru prin presiedinteîe asociati unei. “ La acestea respunde dn. presiedinte dicundu: că are cunoscientia de amentit’a corespondentia; că a vediutu, că prin aceea se ataca persdn’a presiedintelui asociatiunei, si că câ atare si-a tienutu de datorintia a face comitetului aratare despre-starea lucrului. Ii este deci cu atâta mai bine venita interpelatiunea, ce tocmai i se făcuse, pentru-că densulu e si gata a respunde la ea. Rogandu asia dara pre comitetu, de a-i concede, câ se cetesca aratarea sa susu-amentita si de a primi pre acesta dreptu respunsu Ia interpelatiunea făcută, cetesce, precumu urmedia: Onorabila comitetu! Atacandu-se in Nr. 101 alu „Telegrafului romanu“ pre- siedintele asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, care de presente amu ondre a fi eu: mi-amu tienutu de datorintia a face onor, comitetu inca in siedinti’a de astadi aratarer despre acesta intemplare. Mai nainte de tdte ’mi permitu a asigura pre onor, co- mitetu, că, deca atacurile amentitului diurnalu se inverteau numai pre langa persdn’a mea, că persdna privata, nu inco- modarau pre nime cu vre-o observare făcută asupr’a acelor’a, ci le ignoramu simplumente, precumu am ignoratu destule alte invective, scornite cu forti’a in contra mea si respandite de unu sîru de ani prein disulu diurnalu, mie inimicu. — Dupace insa acumu s’au indreptatu acele atacuri asupr’a pre- siedintelui asociatiunei ndstre, nu’mi e permisii in cualitatea mea câ acela, a mai tace, si asia me grabescu a satisface detorintiei mele prin urmatdriele: Rogu mai antaiu pre onorabilulu comitetu a-mi permite, de a’i descoperi inainte de a intră „in mediaș res,“ că adu- cundu-mi-se — după esirea numerului 101 alu „Telegrafului romanu“ si păna candu inca nu apucasemu a ceti si eu a- cestu numeru - - pe cale amicabile scirea, că intr’o cores- pondentia coprinsa in trensulu, ’mi dau mie, că presiedinte- lui „Asociatiunei transilvane etc.“ unii juni de ai nostrii pe temei'ulu raportului dn. Dr. Nicolau Olariu, lec- tiuni, referitdrie la modulu promovarei interesseloru amintitei Asociatiuni, mi se causă pentru momentu o bucuria nespusa. Imi imaginâmu cu multa plăcere si mângâiere sufle- tesca, că invetiatii nostrii teneri deiu Sibiiu s’au apucatu se- riosu de lucru, si voru se promovedie sublimele scopuri ale asociatiunei ndstre in tdte direcțiunile, pe tdte calile si cu ori-ce pretiu, chiaru si prin lectiuni date presie dentelui ei. Presupunemu naturalmente si credemu, că aceste lec- tiuni voru fi basate pe scientie si cunoscientie ample si so- lide, pe adeveru si dreptate; voru fi produse numai si sin- gura de indemnulu de a folosi asociatiunei ndstre, servindu acesteia spre bine, er’ mie de indreptariu. Conhicrandu si eu la infiintiarea si la sustienerea ace- stei asociatiuni, aruncaiu in aceste, meditatiuni o reprivire asupr’a trecutului ei, si facundu-mi in pripa o mica, dar’ stricta revisiune a tuturoru anteacteloru mele referitdrie la ea, nu aflaiu, decătu numai a regretă, că-mi a fostu absolutu imposibile a face mai multu in interesulu acesteia. Am disu deci in sufietulu meu: „ferice de noi, ferice de asociatiunea ndstra!“ deca tenerii ei membrii inscrisi inca numai la 1874 si 1875, junii nostrii, sperantiele viitoriului nostru, tendu de acumu a intrece pe veteranii, pe actualii ei conducători in ingrigirea de dens’a, in promovarea sco- puriloru, pentru care e infientiata ea: deca adeca junii nostrii comembrii suntu atătu de invapaiati, atătu de zeloși pentru progressulu romanescu in literatura si cultura, catu afla de bine a esi a buna seina in conscienti’a superiorității loru, câ invetiatori in publica. Am gratulată asociatiunei ndstre pentru momentele, in care inca nu cundsceamu cu de ameruntulu si dein propria-mi vedere cele scrise, relativu la ea, in Telegrafulu romanu; i-am gratulatu, pre candu avdmu astfeliu de presupuneri despre lectiunile esite in trensulu, i am gratulatu la prospecte de totu imbucuratorie! Mi procuraiu inse curendu dup’aceea respectivulu numeru alu Telegrafului romanu, si cetindu articlulu dein trensulu da- tatu dein Sibiiu iu ³O/IS Dec. 1875, intitulata: asociatiunea tran- silvana etc. etc. subsemnata cu x, m’am desamagitu amara! Mi perira la momentu după cetirea acelui articulu tdte bunele imaginatiuni, ce’mi facusemu ceva mai nainte, pentru-că coprensulu lui me convinse, că sorgentele dein .care a esitu, e intentiunea rea, care neci candu n’a produsu vre-unu bine. Se dice in amentitulu articulu, că protocdlele comite- tului despartiementului al III. (din Sibiiu) despre conclusele siedintieloru aceluia dein Septembre, Octobre si Novembre s’ar fi așternuta comitetului centrale la man’a D. presidentu lacobu Bologa spre aprobare. Acestu asertu e de totu neadeveratu, pentru-că scrisorile, de cari e vorb’a, adeca protocdlele siedintieloru despartie- mentului sibiianu dein 12. Octombre, 11 si 20 Noembre 1875 (dein Septembre neci unulu!) cu patru aduse ale ce- loru doue dein urma s’au indreptatu incdce, precumu arata * exhibitulu de sub Nr. 30 dein 1876 cu charthi’a subcomite- tului respectiva dein 2. lanuariu 1876 Nr. 39 dein 1875 si s’au presentatu aici in diu’a, in care au incursu, adeca nu- mai in 4. Ian. 1876. Se vede că auctorulu articolului dein cestiune a sciutu pre bine; că deca va spune adeverulu, nu-si pdte ajunge sco- pulu. Pentru aceea -a retacutu elu adeverat’a stare a lu- crului, pe carea in interesulu adeverului si spre dilucidarea lucrului imi permitu a o descoperi eu prin urmatoriele: In un’a dein primele dile ale lui Dec. 1875 st. n. imi aduse servitoriulu nostru unu convoluta de scrisori cu in- scientiarea, că mi le tramite dn. dr. Olariu. Erau protocdlele citate cu annexele loru; vre-o adresa inse, carea se-mi arate, că ce se făcu cu acelea scrisori, le lipsea cu totulu. Pre- cumu se va convinge onor, comitetu prin propria i intuitiune, prin cautarea la actele acestea, cari ne diacu inainte in 7 bucăți, n’a fostu neci pe ele sdu in dosulu loru, neci langa ele vre-o amentire catu de mica despre aceea, ca se sub- sternu onorabilelui comitetu spre dre-care scopu, cu atatu mai pucinu „spre aprobare. “ Nu poteamu geci, că ce se intentionedia cu tramiterea acestoru scrisori, cugetamu inse, câ d. Dr. Nicolau Olariu, pe care-lu rogasemu eu că si pre alti buni juni de ai nostrii, a se interesă cu deosebire do scopurile asociatiunei ndstre, in zelulu seu pentru conclusele sub-comitetului sibiianu, alu cărui actuariu este elu insusi, voiesce a me face mai de a- prdpe cunoscuta cu acelea, inainte de a le presenta comite- tului centrale, voiesce a me informa esactu diJspre starea 8 — 46 — lucruriloru, spre care scopu pite câ me va cercetă densulu. Dar nu me onoră numitulu domnu cu vre o intrare la mine; er’ vointi’a mea de a-lu intelni in pripa seu de a-lu cercetă acasa, că se aflu dela densulu, că ce voiesce că se făcu cu actele tramise, se zadarnici mai cu sema prin continua-mi ocupare de pe atunci la universitatea fondului regiu, alu că- rui deputatu eram. Asia au remasu actele dein cestiune 3 multu 4 dile la mine, după care, le-am tramisu eu indereptu dn. dr. Nicolau Olariu pe acelu canalu, pe care mi le-a tramisu densulu, prin servitoriulu nostru, cu acea rogare, că se binevoiesca a scrie, că ce vrea se se intemple cu acele acte. Eeintorcundu-se servitoriulu, mi raportă, că neaflandn pre dn. dr. Nicolau Olariu acasa, a pusu scrisorile la pro- vocarea colegului seu a dn. concipiente Popu, pre mes’a ce- lui de antaiu. La 3 dile după aceea me onoră dn. dr. Olariu in lo- cuinti’a mea si spuindu-mi, că a lipsitu vre-o câteva dile dein Sibiiu, si că intorcundu-se acasa, au aflatu Gestionatele scrisori pe mes’a sa, me intrebă de causa, dein care i s’au inapoiatu acelea. Eu i descoperiiu acăsta causa; er’ densulu spunendu-mi, câ prin tramiterea cestionateloru Scrisori prin servitoriu la mine a intielesu elu substernerea acelora comi- tetului centrale, ’si esprimă temerea de traganarea lucrului, in contra careia i-lu asecuraiu eu, că deca subcomitetulu sibiianu va adresa acele scrisori numai decătu in modulu usitatu, comitetului centrale, ii garantezu resolvarea loru in celu mai scurtu terminu. Catu de tare i-a diacutu dlui dr. Olariu la inima urgenti’a lucrului, arata cele ce s’au petrecutu mai incolo. In locu de a tramete dn. dr. Olariu actele dein cestiune fora de ulteridra intardiare pe calea sa singuru admisibila, adeca prein desu-amentitulu sub-comitetu la comitetulu cen- trale, le-a dusu densulu. precumu sum oficialmente informata, fora scrirea si invoirea presiedintelui sub-comitetului sibii- anu, la siedinti’a acestui sub-comitetu dein 29. Decembre 1875, si a pasitu in acest’a cu ele amana, că acusatoru in contr’a mea. Se dice adeca mai de parte in articululu cestionatu, câ in acea siedintia, dein multe respecte intr’adeveru prea „me- morabila¹¹ a facutu dn. dr. Nicolau Olariu „interesant’a îm- părtășire, că presidentulu asociatiunei a tramesu protocălele așternute fora neci o observare indereptu, după ce 12 dile le-au tienutu la sene.“ Da, asia e: amu tramesu actele indereptu, daru nu sub- comitetului sibiianu, care inca nu mi le tramisese, ci mi le-au tramesu numai in 4. lanuariu 1876, fora de a-i le mai tra- mite eu înapoi; le-amu tramisu dlui dr. Nicolau Olariu, pen- trucă nu sciamu ce se făcu cu ele; le-amu tramisu acestui domnu, care, deca voiă, .câ se viena acelea la comitetulu centrale atunci, candu mi le-a tramisu densulu, trebuiă se le espededie prima-data asia, cum le espedă după esperienti’a ce facă si invetiatur’a ce luă in amentit’a siedintia pre „me- morabila trebuiă se observe si densulu regulele generali, dela care nu suntu esempti neci drii., si se compună o mica concomitiva asemene, aceleia, pe care o a compusu in 2. la- nuariu 1876 Nr. 39. al’ despartiementului III. al’ asociati- unei trans., si cu care ’mi s’au presentatu disele acte. Da, n’a primitu dn. dr. Olariu cu ocasiunea inapoiarei acteloru observatiunile, pre langa cari i le-amu retramisu, pentru-că dein intemplare nu era acasa; dar’ i făcui eu ob- servările necesarie in modu amicabilu, dar’ curatu si limpede cu ocasiunea intalnirei nostre in locuinti’a mea, si asia, deca ave densulu vre-unu semtiu pentru, — si vre-o iubire de ade- veru si de dreptate, si era liberu de intentiunea rea, trebuiă insusi se spună in acea .,prea memorabila¹¹ siedintia, câ dein care causa i s’au inapoiatu lui actele, si nu trebuiă se lase, că alt’cine va, a trei’a persona, se spună aceea, că apoi se păta si acesteia impută in cestionatulu articulu dein „Tele- grafulu romanu¹¹ profilarea i de „informatiunî private.“ A fi tienutu acele acte „12 diie“ la mine, e unu nea- deveni, despre care va convinge chiaru si pre dn. Dr. Olariu acela, de care ne-am șervitu ambii la transportarea loru, si care i le-au dusu densului a patr’ă di, după ce mi le-a fostu tramisu. La sum’a de „12 dile,¹¹ cu care a voitu dn. Dr. Olariu se me apese, a potutu densulu veni numai scotiendu dein lunile cele multe, in care a tienutu elu actele la sine 8 dile, si adaogundu-le la cele 4, care cadu in contulu meu. Totu asia neadeveratu e si ulterioriulu asertu dein ces- tionatulu articulu, după care „subcomitetulu dein Sibiiu a substernutu protocolele sale comitetului centrale in decursă de 4 ani de dile, totudeun’a brevi mânu si fora comitiva, si totudăun’a s’au primitu.¹¹ Anteactele respective dein archivulu onorabilelui co- mitetu arata — precum se pote convinge onorabilu acela-si la totu momentulu — pre chiaru si in modu nedisputaveru, că pana la anulu 1875 nu s’a tramesu dein partea sub-comi- tetului Sibiianu neci macaru odata si neci unu singuru pro- tocolu fora comitiva la comitetulu centrale. Numai in de- cursulu anului 1875 au aflatu dn. dr. Olariu mai comoda pracs’a indigitata in corespundenti’a „Telegrafului romanu¹¹, si profitandu de ea, a depusu elu in cancelari’a năstra — precumu se vede, ear’ fora soirea si invoirea directorelui sub- comitetului — sub deosebite date, patru protocdle ale sub- comitetului sibiianu in patru c61e, de a caroru presentare eara sub deosebite date si nu prin mine, care amu absen- tatu de aici, n’amu avutu eu nici o cunosciintia. Unu sin- guru protocolu asemenă amu presentatu eu insu-mi in 27. Octombre 1875, care inse s’au adusu la comitetulu centrale cu o concomitiva viiua. Daru chiaru candu asiu fi comisu erorea, primindu fora adresa, fora concomitiva necessaria asemenea protocâle: 6re n’amu fostu indreptatitu; n’amu fostu chiaru datoriu, a mi-o correge recunoscundu-o; a îndrepta lucrulu spre bine?! Mai apare in desu-mentionatulu articulu inca unu ne- adeveru de totu tendentiosu si seducatoriu, adeca assertulu: că „partea cea mai mare a membriloru (sub-comitetului, ai siedintiei pre „memorabile¹¹) a parasitu cu indignatiune loca- lurile,¹¹ in care se aflara. Mi s’a referata oficialmente, câ unu singuru membru al’ acelei siedintie s’a departatu deintr’ens’a, dupace se luase conclusu asupr’a acuseloru dn. Dr. Olariu si asupr’a pro- punerilorn contrarie, primindu-se acestea; er’ ceilalți membrii ai amentitei siedintie, continuandu-si afacerile, au discutatu si au deliberatu asupr’a obiecteloru, pentru care propriamente s’au fostu adunatu. Acelu membru alu siedintiei, care esi dein ea mai tempuriu, a facutu acest’a — precumu insu si mi-a marturisitu — nu dein vre-o „indignatiune¹¹, ci numai si singuru dein cause privitorie la privatele sale trebuintie personale. Tote acestea deroustra pana la evidenția, că plasmui- toriloru citatei corespondentie dein „Telegrafulu romanu¹¹ neci cătu de pucinu nu le-au pasatu de sortea „asociatiunei tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro- mann¹¹; ci le-a jacutu la inima, numai si singuru compromi- terea personei mele, a presiedentelui si inca a unoru vechi si demni membrii ai asociatiunei ndstre. Pentru aceea au transplantata ei berfelele dein „Telegrafulu romanu¹¹ si in „Hermannstădter Zeitung,¹¹ carea in Nr. seu 5 dein estu anu mistifica adeverulu inca si mai amaru că, Telegrafulu romanu, si prin „clarissimii¹¹ doctori si profesori de pe langa dens’a, vre se ne dea inca si mai ample invetiaturi, de care „charu Domnului!¹¹ nu avemu nici cea mai mica trebuintia.¹¹ Că auctorii articulului dein cestiune n’au avutu altu scopu compunendu-lu, decătu a compromite cu ori-ce pretiu persăn’a presiedintelui asociatiunei nostre, se vede lamuritu si dein aceea, câ ei au scornitu neadeveruri, că pe temeiulu — 47 — acelora se p6ta enunciă la finea articulului cestionatu, că „activitatea subcomitetului e impedecata chiaru prin presi- dentulu asociatiunei.“ O, acusatiunea acăsta onorabile comitetu! care la mo- mentulu, in care s’aru constata de adeverata, nu mi-aru mai permite a ocupa acestu locu presidiale. Interesele asociatiunei nostre, de a cărei esistentia si prosperate are fiacare romanu, dara cu deosebire presiedin- tele ei, a gfigi că de lumin’a ochiloru sei, ara pretinde in casu candu eu asiu pune pedeci scopuriloru aceleia, in modu imperativu, că se depunu mandatulu primitu dela adunarea generale numai decătu, si eu dechiaru serbatoresce, că voiu a corespunde acestei pretensiuni indata, catu se va constata de adeverata grav’a învinuire rid cata asupr’a mea prin Te- legrafulu romanu! Binevoidsca onorabilulu comitetu a lua la revisiune ac- tele ce i stau înainte, si convinsu de adeverat’a stare a lu- crului a decide in acăsta cestiune pentru mine si asociatiunea nâstra atatu de moment6sa.“ § 3. Ascultandu-se dein partea comitetului cu t6ta atențiunea aratarea făcută de catra dlu presiedinte, dlu in- terpelante losifu Sterca-Siulutiu cere după incheiarea ei cu ventulu, se dechiara pe deplinu multiumitu cu deslușirile date de dlu presiedinte, si de 6rece ataculu in contr’a ace- stuia s’au facutu prin diurnalu, propune că: spre nimicirea invinuiriloru aruncate asupra dlui presiedinte, comitetulu se midiulocăsca publicarea acestui fespunsu in diurnalulu, in care s’a facutu ataculu. După o scurta disensiune dn, mem- bru Elia Macelariu face si comitetulu primesce si rădică la conclusu cu unanimitate de voturi — afara de alu dlu Z. Boiu, care intrandu numai pe la finea respunsului datu in siedintia si neavendu cunoscîntia despre decursulu lucrului, s’a abtienutu dela votu —• urmatori’a propunere: Comitetulu iea respunsulu dlui presiedinte spre scîentia multiamitâria, si ’si esprima profund’a sa indignatiune, că se afla in senulu. natiunei individi, că auctorele corespondentiei do datu Sibiiu 30/18 Decembre 1875, aparute in Telegrafulu romanu Nr. 101., care nu s’a sfiitu a păși in publicitate cu învinuiri pe catu de grave, pe atatu si de nefundate in con- tr’a presiedintelui asociatiunei. Pentru informarea publicului se se publice atatu interpelatiunea dlui. membru losifu Ster’a Siulutiu adresata presiedintelui, cătu si intregu respunsulu acestuia in foi’a asociatiunei si in „Telegrafulu romanu.fl § 4. După acestea invita dlu. presiedinte pre d. cas- sariu la referarea obiecteloru tienetorie de cassa. Dlu cassariu presentedia conspectulu despre percepti- unile si erogatele asociatiunei in restempulu dela siedinti’a dein 7. Decembre 1875 pana la siedinti’a de astadi. Dein acestu conspecta se vede, că au intratu la fondulu asociatiunei 1348 fl. 87'|₂ cr. si s’au erogatu pentru oficialii cancelariei, că stipendia, ajutoria pentru meseriași si ca chi- ria pentru cancelaria etc. 305 fl. 11 cr. (Nr. exhib. 50/1876.) Se iea spre scientia. §. 5. Mai de parte presentâdia d. cassariu conspectulu despre starea fondului academiei pana la acesta siedintia. Dein acela-si se vede, că fondulu amentitu are astadi 13,636 fl. 47’/₂ cr. (Nr. exhib. 51/1876.) Se iea spre scientia. § 6. Mai departe raportedia d. cassariu in legătură cu conspectulu cassei de sub §. 4. despre banii incursi la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti’a comitetului tienuta in 7. Decembre 1875 pana la siedinti’a de facia si anume: 1 .) că interese decadiute la 1. lanuariu 1876 după cou- ponii obligatiuniloru de stătu, au incursu 77 fl. 70 cr. (Nr. exhib. 23/1876;) 2 .) că interese după acțiunile de drumulu fieratu tran- silvanii s’au incassatu 5 fl. (Nr. exhib. 50/1876;) 3 .) că interese după obligațiuni urbariale transilvane, decadiute in 1. lanua-iu 1876 au intratu 894 fl. 70 cr. (Nr. exhib. 22/1876;) 4 .) 6°/₀ interese dela institutulu de credita „Albin’a“ pana la ultim’a Decembre 1875 au intratu 48 fl. 60 cr. (Nr. exhib. 50/1876;) 5 .) că interese dela doui membrii fundatori pe an. 1875 24 fl. v. a. (Nr. exhib. 50/1876;) 6 .) că tacse de membrii ordinari, ajutători, câ prenu- meratiuni la foia si că tacse pentru diplome, au incursu sum’a de 295 fl. 55 cr. (Nr. exhib. 50/1876:) După subtragerea drogați uni loru remane dara in fondulu asociatiunei sum’a de 62,015 fl. 83 '/₂ cr. Se iea spre scientia. § 7. In urma arata d. cassariu in legătură cu conspec- tulu casei amentite sub §. 5. că au incursu la fondulu aca- demiei dela siedinti’a dein 7. Decembre 1875 pana la sie- dinti’a de astadi: 1 .) că procente decadiute in 1. lanua.iu 1876 după obligațiunile de stătu 12 fl. 60 cr. (Nr. exhib. 23/1876;) 2 .) interese după obligațiunile urbariale transilvane, 217 fl. 26*4 cr. (Nr. exhib. 25/1876;) 3. ) Oferte in suma 26 fl; 4. ) 7% interese dela institutulu de creditu „Albin’a" pana la ultim’a Decembre 1875 1 fl. 55 cr. (Nr. exhib. 51/1876:) Se iea spre scientia. § 8. Terminandu-si d. cassariu raportulu seu, dn. pre- siedinte invita pre d. secretariu a raporta mai intaiu despre obiectele cele mai urgente. Secretariulu raportedia deci mai intaiu despre concur- sele la cele 2 stipendia de 60 fl., menite pentru ascultători. la vre-o scdla de agricultura dein patria, si arata, că la a- ceste 2 stipendia au concursu 4 inși, anume ; 1 .) sub Nr. exhib. 315/1875: Todoru Cesareanu ascul- tatoriu in an. al’ III. la scol’a de agricultura reg. ung. dein Colos-monostor; 2 .) sub Nr. exhib. 5/1876. Georgiu Popp, ascultatoriu de an. III. la scol’a de agricultura reg. ung. dein Kolos-mo- nostor; 3 .) sub Nr. ekhib. 8/1876 Moise Popu, elevu Ia scdl’a de agricultura in an. II. in Mediasiu; 4 .) sub Nr. exhib. 21/1876 Octavianu Aureliu Bunea, scolariu de el. III reale in Brasiovu. Dupace pe temeiulu documenteloru presentate, rapor- torulu arata progresulu facutu in studie de fiacare concurinte, propune a se conferi de astadata numai unu stipendiu lui G-eorgiu Popp, că conferirea stipendiului alu doilea se re- mana in suspenso pana la alta ocasiune, dedrece ceilalți trei concurenti după parerea sa nu intrunescu t6te conditiunile recerute. Luandu-se acesta propunere la disensiune si documen- tele presentate la esaminare, face dlu vicepresiedinte I. V. Rusu contra propunerea, că: ambele stipendia se se confere, si anume unulu tenerului Todoru Cesareanu si celalaltu te- norului Moise Popu. Comitetulu primesce cu majoritate de voturi propunerea dlui vice-presiedinte. § 9. Nr. exhib. 20/1876. Mai incolo raportedia d. se- cretariu asupr’a intrebariloru făcute de catra membrulu aso- ciatiunei dlu Basiliu Patcasiu, parochu in Er-Hatvan, cu pri- vintia la primirea baniloru tramisi comitetului de catra den- sulu, câ membru al’ asociatiunei si relativu la neprimfrea diplomei dein partea densului. Dandu d. secretariu pe temeiulu anteacteloru deslușirea, că tacs’a de 5 fl., si 1 fl. pentru diploma, tramese dein par- tea susu numitului d., a intratu la cassa sub art. 1. 190/1874 5 si s’a publicatu in ,.Transilvani’a“ sub Nr. 17 dein 1875, inse nu sub numele Patcasiu, care fiendu reu scrisu, nu s’a potutu ceti, ci sub numirea de Patersiu, si mai de parte, câ diplom’a resp. s’a espedatu de aici in 18. Augustu 1875 la — 48 — adres’a dlui Vicariu Barboloviciu, face si comitetulu primesce urmatori’a propunere: Se se espededie catu mai curendu dlui Vas. Patcasiu diploma de membru ord. alu asociatiunei. § 10. Nr. exhib. 6/1876. Mai incolo referedia dn. se- cretariu asupra charthiei venite dela dn. comite alu natiunei sasesci ddto. 31. Dec. 1875 Nr. preș. 172, prin care se in- scientiedia presidiulu si asociatiunea ndstra, câ Escel. Sa dn. ministru reg. ung. de interne, prin nrdinatiunea sa dein 27. Dec. 1875 Nr. 62,947 a binevoita a incuvientia alegerea domnului I. M. Riureanu, direct, alu liceului Mat. Basarabu în Bucuresci si a dlui Nic. D. Racovitia senat., fostu mini- stru, si proprietariu in Bucuresci, de membrii onorari ai eso- ciatiunei nostre. Se iea spre cea mai plăcută sfi cutia, si se decide a li se espedâ numitiloru domni catu mai ingraba diplomele de membrii onorari. § 11. Nr. 323/1875. Tribunalulu reg. dein Bud’a-Pest’a comunica prin charthi’a sa ddto. 7. Dec. 1875 Nr. 52,583 copi’a testamentului făcuta de repausatulu Teodoru Mutovsky in 20. Oct. 1866, prin care se testedia pe sem’a asociatiunei sum’a de 400 fl. v. a, Luandu-se acest’a spre plăcută scientia se decide, că, de ore-ce de unu asemenea legata se face amentire si in testamentulu fericitului Georgiu Grabovski, comunicata co- mitetului sub Nr. 293, 1875, se se tramita si actulu de facia II. Sale dlui loanu cavaleru de Puscariu spre realisarea pre- tensiunei dein cestiune. § 12. In urma raportedia dn. secretariu asupra proto- câleloru sub-comitetului despartiementului alu III. dein 12. Octobre, 11 si 20 Novembre 1875, substernute prin acesta cu harti’a sa dein 2. lanuariu 1876 Nr. 39., cari coprendu unele proiecte de interesu comunu si adeca: 1) pentru reînceperea de prelegeri publice; 2) proiectu pentru arangiarea unei espositiuni de pro- ducte si manufacte cu ocasiunea procsimei adunari generale a asociatiunei; 3) pentru infientiarea unei grădini de pomaritu. Facia de aceste proiecte face dn. searetariu propunerea, câ se se decidă si se se rescria numitului sub-comitetu câ: 1) Comitetulu iea cu plăcere spre scientia si doresce realisarea catu mai curendu a proiectului primu, conformu §. 5. lit. d. dein regulamente. 2) Catu pentru proiectulu de espositiune, fiindu de lipsa, câ elu se se studieze mai de aprdpe atatu cu privire la ob- iecta, catu si dein causa, câ se recere o suma anumita dein cass’a asociatiunei pentru realisarea ei, se se aldga o comis- siune, care studiandu lucrulu, se raportedie, si se faca o pro- punere in o siedintia mai de aprope estraordinaria. 3) Cu privire la p. 3 comitetulu intempina cu plăcere ide’a infiintiarei unei grădini de pomaritu conformu §lui 5 dein regulamentu, si aștepta dein partea subcomitetului o pro- punere motivata si detaliata despre acestu obiecta. După o disensiune seriosa asupr’a proiecteloru susu amintite, comitetulu primesce si rădică la conclusu propune- rile făcute dein partea dlui secretariu. Totu-odată alege la propunerea dlui presiedinte de membrii ai comisiunei mai susu sub p. 2 amintite, pe dnii Zachari’a Boiu, loanu Candrea si loanu Cretiu. §. 13. După acestea cerendu dn. vicepresiedinte I. V. Rusu cuventulu, face propunerea, câ, după ce la apelurile comitetului făcute prin concursele escrise pentru unele opuri literarie, care aveau se fia premiate de asociatiune, nu a respunsu pan’ acum inca nime, se se reinoiesca tote acelea concurse cu conditiunile si cu terminii ficsati cu ocasiunea escrierei prime si adeca: 1) pentru cea mai buna carte agronomica cu premiulu de 500 fl.; 2) pentru elaborarea celei mai bune cârti de igiena populara cu premiulu de 50 galbeni si 3) pentru elaborarea celei mai bune istorii despre eve- nimentele dein 1784. Acesta propunere se primesce dein partea comitetului, radicandu-se la conclusu. Sibiiu, datulu câ mai susu. lacobu Bolog’a, Dr. D. P. Barcianu, presiedinte. secret. II. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni- loru membrii: I. V. Rusu, losifu Sterca-Siulutiu si Visarionu Romanu. S’a perlesu si verificata. Sibiiu, 24. lanuariu 1876. I. V. Rusu mp. I. St.-Siulutiu mp. Vis. Romanu mp. Pentru reclamatiuni de Nri. Unii dd. abonati voindu se aiba foi’a periodica Transilvani’a intrdga, legata, 'reclama tocma pe la finea anului seu chiaru in anulu urtnatoriu Nrii carii le lipsescu. Legea inse este, câ reclamatiunea se se faca indata la trei dile după lipsirea vreunui Nr. Noi ii rogamu câ se reclame cehi multu la 8 dile. Cu finea anului redactinnea transmitte tâte exempla- riele neabonate la on. Coniitetu in Sibiiu, si numai câ dein intemplare mai remanu la dens’a unii Nri dein 4—5 exemplarie defectuâse, stricate. Exemplarie întregi dein cursurile auiloru trecuti se potu cumpără totu-deauna dela Cancellari’a comi- tetului in Sibiiu, âra la red. mai este unulu din t<5te cursurile. Ni se cere adesea din diverse parti dictionariulu germanu-romanu de G. Baritiu et G. Munteanu. Sunt 14 ani de candu nu mai avemu dechtu unu singurii exemplariu la mana ndstra, si nici că se mai afla dechtu ici colea in antiquarii inse cu pretiu indoitu de 8 fl. Auctorulu care se mai afla in vidtia, ar fi gata alu tipări, amplificatu si corresu preste totu; inse numai pe calea abonarei. BIBLIOGRAFIA. Einladung zur Prănumeration auf das in Wien, Tiirkenstrasse Nr. 9, im 9. Jahrgange erscheinende politische Wochenblatt ..Der Osten/⁴ „Der Osten" ist das einzige deutsche Blatt in Wien, welches sich der romanischen Interessen an- nimmt. Er kostet vierteljăhrig bloss 1 fl. 50 kr. o. W. Die Redaction des „Osten* ist jederzeit bereit, die ihr von Seite der Romanen eingeschickten Cor- respondenzen und Beschwerden zu verbffentlichen. Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Rcdactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a RSmer & Kaînner.