---------- vx® 7-™ Acesta foia ese C'-VJ | cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto Vp poștei. TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur a romana si cultur’a poporului romanu. . t . Abonamentuiu se p face numai pe cate I 1 anii intregu. I Se abonedia la Coini- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- ! lectori. ■^£3 Nr. 2. Brasiovu 15. lanuariu 1876. Amilii IX. Sumar iu: Scurta descriere a unoru evenimente intemplate in munții apuseni ai Transilvaniei, cu Comunele Buciumu, Abrudu-Satu si Carpinisiu. — Adaose, adnotatiuni si rectificări la istori’a regim, alu II. romanu. — Documente historiee din 1848 et 1849. (Urmare.) — Bibliografia. Scurta descriere a unoru evenimente intemplate in munții apuseni ai Transilvaniei, cu comunele Buciumu, Abrudu- Satu si Carpinisiu, începute in a. 1837 in lun’a lui luliu si continuate păna in 1847. Comun’a Buciumu cu asia numitele predie său mai esactu, filiale, Cerbu, Isbit’a, Buciumu sasa, Poieni si Muntari; — comun’a Abrudu-Satu, cu fi- lialele Subaru, Ciurileas’a si Buninsinia; Carpinisiu singura fara prediu, tdte acestea comune au avutu încă dein tempurile principiloru naționali unu pri- vilegiu, prin care era scutite de prestatiunea ro- boteloru iobagesci la domnulu pamentescu, care aici era fiscul u; ci locuitorii loru că baiasi, în poterea privilegiului loru avea se administre in totu anulu la camara, său cumu se dice pe airea, la tbesaurulu tierei, căte trei punți de auru. Cu acestu privilegiu au trăita acelea comune principali si filialele loru păna la an. 1820, administrandu nu numai cei trei punți de auru prescrisi in privilegiu, ci si păna la 20 de punți pe anu. Firesce că li se platea că si la baiesii dein Abrudu si Rosii’a, tragiindu-se numai decim’a, si spesele topitului. Acăsta stare a locuitoriloru irrită pism’a domniloru spâni si administratori ai dominiu- lui fiscale numitu alu Zlatnei, mai cu săma dupa- ce administrarea dominieloru fiscali deveni pe mana magiariloru, parte dein ura naționale, parte dein punctulu de vedere de modus merendi; că ci precuinu amu vediutu^ in dominiulu Campeniloru prestarea ro- boteloru aducea bune sportule spaniloru, controlori- loru, ba si judiloru dominali, pentru-că parte scutea pe unii pentru bani, parte fiindu că le dă pe di de lucru dela camara si ceva plata, care inca mare parte se stracură prin manile spaniloru, controloriloru si ale judiloru dominali, de care spanulu, controlorulu dein Abrudu-Satu care avă spb stăpânire numai grigi’a si manipularea paduriloru, nu se potă bucura. Ba si prefectul»! dominiului fiscale dein Zlatna inca suferea mare defectu in sportulele sale, ca-ci aici nu avă de a pune judi dominali in totu anulu in fia-care comuna, precumu pună in dominiulu Campeniloru si Zlatnei, despre carii e lucru adeverită, că trebuea se dea domnului prefectu cam dela 20 galbeni, di: douedieci dc galbeni in susu; apoi lucru fărte firescu, că can- didatii său concurentii trebuea se se inpace si cu domnii, cu spanu, controloru, pincernariu (colceriu), că toti așteptau dio’a cea luminata, in care avea se constitue judi dominali. Acestu scadiamentu dein veniturile functionariloru era fdrte batetoriu la ochi domnului profectu, spânului si controloriloru, dela asia numita spania dein Abrudu, pentru că acestea comune nu avea, nici au avutu vreodată judi dominali, ci ei avea unu magistru de bai (numitu vulgo Bergmeister), care se alegea de cătra respectivele comune, apoi se in ta rea pe viătia de cătra presiedintele judetiului montanu, Judicium Montanum. Acestu oficiu l’a portatu _păna la mărte si. tatalu fericitului .metropolitu Siulutin in comun’a Abrudu-Satu, care oficiu era inpreunatu cu unu salariu erariale. Asia administratiunea fisco-do- minale dein Zlatna cu spânii dein Abrudu-Satu miș- cară tăta piatr’a la regesculn tesaurariatu, că se con- stringa si pe acestea comune mai susu amentite la robota. Tesaurariatulu silia pe locuitori prin aucto-» ritatile comitatului; inse comunele nu s’au supusu la robota. De aici se incepîi unu procesu formalu intre fiscu si mai de multe ori amentitele comune. Proce- sulu curse la comitatu, la tabl’a regăsea si la gubernu. Era inse lucru firescu, ce s’a potutu vedă dein ca- pulu locului, că comunele voru perde procesulu, pre- cumu l’au si perdutu sub pretestn, că n’au mersu la tabl’a regăsea, pentru că se’si producă la tempulu seu înaintea asia numitului forum productionale privile- giulu ce voru fi avutu. Comunele avea in Aiudu advocatii loru, pe carii ii platea grasu. Advocatii in- barbată pe ămeni ca voru dobândi; inse tesauraria- tulu dupa-ce s’au adusu final’a decisiune, au cerutu dela gubernulu Transilvaniei brachiumu militare, adeca fortia armata asupra comuneloru. Gubernulu a si incuviintiatu esirea fortiei armate pe capulu locuito- riloru. Asia in an. 1837 in 6. luliu veni acelu brachiu sub conducerea vice-comitelui Predetics dein partea comitatului, ăra dein partea fiscului administratorul!! dominiului fiscalu dein Zlatna, Franciscu Fillenbaum, cu o compania de pedestrime sub conducerea căpi- tanului Vizner si a vice-capitanului Wolfahrt, ase- menea unu despartiamentu de cavaleria dintre grani- 3 — 14 — tierii secui dela Oiesdia si Agarbiciu, sub conducerea locotenentelui Potsa, 6ra că jude procesuala (subpre- fectu, szolgabireu) era Tbvisi Gergely. Aceștia cu totii sosiră in 6. luliu 1837 in prediulu Buciumului numitu Cerbu. Pe aici trecură in liniște, provocandu poporulu că se vie in satu (Buciumu). Trecimdu inainte in confiniulu hotarului Buciumu-Satu, afla in- plantatu unu lemnu, in alu cărui verfu crepatu era pusu unu bana, precumu dicea ei de trei mariesi, că pro- testu, se nu intre in comun’a loru. Trecură si pe aici; inse in depărtare că la 500 de pași, era adu- nati că la 200 de dmeni, inse nu armati. In fruntea acestora stă unu Cosma Manasie dein prediulu Mun- tari, tienendu cu amendoue manile privilegiulu deco- piatu si aratandu’lu cătra conducătorii brachiului. So- sindu in fruntea cavaleriei capit. Vizner se arunca cu calulu dreptu spre Cosma Manasie, si vrii se’i smulgă scrisdrea dein mana, inse acesta o trase indereptu. Atunci capitannlu Vizner incepti a’i mesura pe spate si capu cu sabi’a; elu se aruncă si ei prinse calulu de freu; poporulu incepii a fugi pe unu perîu in șusu; dara locotenentele Potsa comandă cavaleri’a in susu, care intorse ,pe dmeni indereptu, apoi ii luara in careiu, si ii adusera in sa'tu (Buciumu). Aici ei închiseră in mai multe staule (grasdiuri), punendu sentinele îndoite in giuru; după acăsta numai decătu dedera ordinu judelui comunala, că se aduca diece capete de vite, care aducejidule, macelariulu dein Abradu, Kfivări Jozsi le taiă fără mila, apoi buca- tariulu Gyongyosi dein Zlatna, pregăti unu pfandiu stralucitu. Asia domnii se ospetara plini de bucuria, că au făcuta o învingere asia mare. Inse la prandiu dise Vizner: D6ca era numai 200 că Manasie, in sila amu fi intrata in Buciumu. A dou’a di se in- cepii criminala si barbar’a esecutiune. Mai antaiu fii scosu la banca Cosma Manasie cu alti none inși langa sine. Pe acesta ilu puseră mai antaiu pe banca, apoi 4 corporali dela cavaleria, unguri dein Ojesdia si Agarbiciu, s’au perendatu, păna ce iau mesuratu 100, di: una suta de toiege. Ela era in etate ca de 28 seu 30 de ani, de statura de midiulocu, omu cama uscatiosu, inse curagiosu, dara nefericita, că-ci prin crancen’a bataia fii înfrânta de siele, adeca schilavitu asia, in cătu nu mai era in stare de a’si mai castiga panea siesi si familiei sale, ci in tdta vidti’a sa au amblatu in cârji; l’amu vediutu schilavitu, cersindu inca si pe la an. 1852, dara apoi a moritu. După acesta urmă esecutiunea cu ceilalți pe ronda, care dură 5 dile; inse nici unuia n’au scapatu dein 40 de toiege mai diosu, ci camu 50—60 si 80. Merita aici a se aminti si acea giurstare, că pe ceia carii era surpați, său curau se mai dice, avea vetamatura, de cari suntu multi intre baiesi, ii batea cu căte 50 de vergi (smicele) pe trupulu golu. Dupa-ce petrecuta aici 9 dile, macelara la vreo 50 de vite, si storsera vreo 20 de mii fl. m. c. in bani sunători, plecata in 15. luliu cătra Abrudu. Era intr’o di de luni, candu e tergu de septemana in Abrudu. Eu eramu in Abrudu, unde vediu pre unu Cidra Ilie (Simina) dein Abrudu-Satu, care inca um- blase că plenipotentiatu in caus’a comuneloru, si mie imi era cunoscuta, fiindu-mi consoțiu intr’o baia. Eu ei diseiu: Baciule Ilie, te fa camu de laturi, că-ci astadi mane voru veni catanele aici, apoi se nu o pat! că Buciumanii. Acăsta era camu pe la 2 fire după a- miadi. Noi stateamu in piatia, înaintea prăvăliei (boi- tei) lui Enyedi Jozsi; dara spre mirarea mea omulu simplu imi respunse, ca nu crede se vie, că-ci ora- siulu nu’i lașa se trâca pe aici. Elu abia termină vorb’a, candu se si audira dobele pe uliti’a de cătra Buciumam'. Eu ii diseiu: acuma credi baciule Ilie. Elu imi respunse: Acuma nu numai credu, ci si vedu, că se si vedea fruntea miliției. Asia Ilie o tuli la plafu. Indata si sosiră in midiulocidu piatiei; in frunte era Vizner cu sabi’a radicata in susu, candu ăta că vine înaintea lui unu haiducii alu orasiului, care se numia Friss Pista. Acesta inca era cu toia- gulu seu radicatu in susu, si dise in limb’a magiara aceste cuvente:. întreba domnulu jude primariu, că cu a cui licenția treceti prin orasiu? Atunci capitanulu Vizner strigă cătra elu: Weg von hier. La aceste cuvente Friss Pista le puse in teaca si se facă ne- vediutu printre mulțimea de poporu. Judele care l’au tramisu, se numea Nagy Kăroly. —• Totu in a- cestu momente vede consiliariulu Fillenbaum, pe unu omu dein Carpinisiu cu numele Coroiu Petru, care era departe de miue că vreo 15 pași, si ilu intrăba, de unde esci? Elu respunse: dein Carpinisiu, Maria Ta. Atunci se intorse cătra unu oficiala dela spania si ei dise: „Ez is afăle, si acesta e de aceia. Acela ei respunse: mind afăle, totu de aceia. Atunci striga: Patroll her, si veniră 5 soldati cari ilu luara intre pusei. Ii mai dise: pe tine facemu catana. Elu re- spunse: Nu suntu bunu, Maria ta, ca suntu verme- nosu dein lontru. Acesta Coroiu Petru era in etate camu de 28 de ani, cantora si curatoru la baseric’a gr. or. dein Carpinisiu. Asia l’au dusu intre pusei, si iau -mesuratu 30 de toiege, in 16. Inhu in curtea judelui comunala Bidiga Alexandru (Ciocu). Aici in Abrudu-Satu comisiunea petrech numai in 15. si 16. luliu, in care tempu făcură repartitiuni, căte vite de macelatu se aduca, si căta suma de bani; asia si pe celu mai miseru se repartira căte 5 fl. m. c., ăra pe cei mai cu stare la 10 fl., ba si păna la 20 fl. m. c. In 17. luliu plecara cătra Carpinisiu. După pran- diu, si camu pe la 5 <5re in aceeași di ajungendu in marginea satului la unu podu care este pusu peste ap’a Vîrtopului numita, aici stetera in loca si incar- cara puscele. La marginea podului se începe gra- din’a parochului gr. c. Ladislau Balintu; totu acolo era si este si astadi o cruce; langa crucea aceea stetea amintitulu parochu cu parochulu gr. o. Moisi Mano- viciu, era cu cătiva pași mai inainte, stetea unu sin- gura omu cu numele Onu Precupu, candu-va grana- diru, ăra acuma demisionată. Acesta tienea in mana — 15 — o flamura alba. Vice-comitele ilu intrăba, că ce vo- iește cu aceea? Elu respunse: noi voimu pace, si acesta e semna de pace, si noi primimu brachiulu, dăca e trimisa dela inaltiatulu Imperatu, si nu ne pu- nemu in contra. Ca acăsta ei respunse v. cornițele: Bine, ca dăca nu ati vră pace, eata pacea este aici, aratandu pe cavaleri’a care era in fruntea pedestrimei. Dise mai incolo: Asia dara dăca voliti pace, totu omulu se stea acasa, si candu va fi chiamatu se stea înaintea ₄comisiunei, ca apoi cu voi nu vomu face cumu amu facutu cu Buciumanii. Asia incarterindu- se cu totii, a dou’a di in 18 au luata list’a contribu- tiuuei si au facutu repartitiunea. După acesta s’au confiscata tăta averea miscatăre a corifeiloru cari au amblatu in caus’a procesului. Aceștia era dein Car- pinisiu cu numele Gligoru lonutiu (Rendesiu), Sirbu Todora si Balea Georgie (Bocsia). Acesta avea lo- cuinti’a sa tocma langa fundulu internu unde au fostu cas’a lui Closc’a, ăra după anulu 1784, derimata. Aici au stătu comisiunea păna in 21. luliu, cu totu brachiulu militariu, apoi dupa-ce se maeelara mul- țime de vite, si s’au strinsu banii repartiti, in aceeași di au esitu dein satu. După daunele ce s’au facutu acestoru comune in vite si in bani, dara mai cu săma prin teroris- mulu cranceneloru batai, s’au invoitu eă voru presta robota, reservandu-si dreptulu de a’si continua proce- sulu. Aici vine a se însemna, că dilele de robota care le-au fostu defiptu, era 6 septemani pe anu, in cwre primavăr’a si tdmn’a aveau a merge că se scota lemnele aruncate pe apa dein munți pentru ustrinele (cohurile) dela Ofenbaia. Li-s’au promisa de că- tră comisiune, ca pentru acelu lucru voru capata si ceva plata dela erariu, că-ci erariulu platea camu 20 cr. m. c. la unu lucratoriu, pe di; inse acăsta suma inca se stracură prin manile oficialiloru spanali, si ale judiloru dominați, in cătu ămenii primeau fărte pucinu, ba unii mai nimicu, pentru-că nu Ii se dă bani atunci candu isi inpliuea dilele, ci ii amană că se mărga acolo peste 2 său 3 septemani, apoi după ce mai petrecea pe acolo căte 3—4 diie, se trediea ca capeta 3—4 douedieceri. Asia la partea cea mai mare de ămeni urinduise de atata strapatie, nu mai mergea după bani pe la Ofeubai’a cale de 4 miluri. Ei prestară acăsta. robota vreo 6 ani; inse vediendu de o parte, că sum’a de bani ce li s’au apromisu nu li se dedea, ăra de alta parte vediendu, că cei cu stare mai buna, adeca asia numitii bogati, nu mergu cu densii, nici nu tramitu in loculu loru pe altii, ci după cumu inșii dicea, candu ii întrebă: Noi neamu inpacatu cu domnu spanu, si cu judele dominalu, nu avemu de a merge pe acolo; si asia dmenii succes- sive ăra au încetatu a mai presta robota, cari cu tăte ocasiunea se provocă la privilegiulu ce’lu avu- sera in potere. Aici mai am se atingu, că dein partea fia-cărei comune era aleși barbati de încredere, carii portau procesulu prin advocati. Asia dein partea Carpini- siului era cei trei, pe carii iam amintita mai susu, ăra dein partea Buciumaniloru, era unu Crisnicu Todoru, Ciandra Todosie si Davidu Pavela (alu Digi); dein partea Abrudu-Satului Ciăra Georgie si Simina (Ciăra) Ilie. Aceștia toti au fostu prinși si escortați la arestulu dominale dein Zlatn’a, mai antaiu, ăra de acolo in carcerile comitatului la Aiudu, confiscanduli-se tdta averea-miscatdre. In Aiudu iau tienutu unu anu si diumetate, unde frecau pentele cele de 24 punți, si maturau in tdta septeman’a piati’a. După aceștia se radicara altii, carii au pasitu că conducători ai procesului; inse aceștia ab incognito, mai cu săma Buciumanii, carii mergăndu la Aiudu la advocati, acolo se intalnira cu una femeia, care se numea Varga Katalin, născută precumu se spune, deîntr’unu satu de langa Kohalmu (Rupea). Acăsta era muliere agera si elocenta; vorbindu ea bine lirnb’a romana, apuca cu dmenii noștri in vorba. Aceștia ii spunu tdta caus’a, la care ea dice, că le va ajuta, că-ci densa are unu frate care este agenta la curtea imperatăsca in Vien’a, si numai.se urdiăsqa procesulu âici laz Sedri’a generale, că apoi la curte este trăb’a ei. Omenii se bucurară, si asia condu- cănduse dein nou advocatii, adusera pe Varga Ka- talina, său cum o numea ei, „ddmn’a ndstra," la Bu- ciumu-Poieni. Aici ii făcură locuintia stabila. Ea dein candu in candu mergea la Aiudu la advocati, de unde aducea resultatulu, că sub numerulu cutare s’au bagatu cărțile loru la gubernu; de alte-ori că sub cutare numeru la curte. îmi aducu bine aminte, că in anulu 1845 volindu a exarenda oficiulu fisco do- minalu dreptulu crismaritului in Buciutnu, unde nu mai fu exarendatu, ci comun’a avea jus liberam edu- cilli, Varga Katalina scrise o epistola la unu advo- cata dein Abrudu, Szakăts Samuel, in care ilu rogă că se conlucr'e la spanatulu dominale dein Abrudu,. se nu faca nebunia cu exarendarea crismeloru, pen- tru-ca dicea ea, s’ar potea intempla ceva nenorocire in satu. Epistol’a era in lirnb’a magiara; o amu ce- tită si eu. Ce e dreptu, nici ca s’au exarendatu păna in 1848, adeca numai dupa-ce venf sant’a libertate nemtiăsca si ungurăsca. Lucrurile standu asia, tesaurariatulu si admini- stratiunea fisco-dominale neincetatu provocă pe ofi- ciulu comitatului că se prindă pe Varga Katalin, care au adusu pe poporu ărasi la renitentia, si agitădia intre poporu in contra fiscului. Dela comitatu venea ordinatiuni peste ordinatiuni la judele procesuale po- litica (szolgabireu), că se o prindă. Dela acesta ve- nea la judele comunala; inse poporule dicea, că cine va avea diece capete, se-si pună numai man’a pe dămn’a năstra. Asia nime nu cutediă se se atinga de densa, de si venea de multe-ori si la Abrudu la tergu de septemana; inse totu-deauna cu trei patru juni dein cei mai vigorosi in giurulu seu. Asia densa petrecîi camu dela anulu 1840, in comun’a Buciumu- Poieni in cea mai buna siguritate si liniște, păna in anulu 1847. 3* — 16 — Nune venio ad fortissimum virum. Cu inceputulu anului 1847 in l⁷/₅ Ian. intra in opidulu Abrudu vicariulu generale alu episcopiei Si- birului Andreiu Siagnna cu vice-comitele comitatului Albei-inferiore Pogâtiy Gybrgy. Vicariulu Andreiu Sia- guna dupa-ce s’au incuartiratu la curatorulu primăria Alesandru Colosia, numai-decătu trimite la Buciu- mam unu clisieriu (crisnicu, fetu), câ se vie la den- sulu parochulu dein prediulu Isbit’a Georgie Suciu, care presentanduse, ei demanda câ se pregatâsca pe dio’a urmatdre, care era botezulu Domnului, unu pran- diu, că-ci santi’a sa cu alti domni va fi acolo la cul- tulu divinii si la prandiu, si se conchiame la beserica si pe fruntașii dein celelalte comune, precurmi si pre domni’a loru, că are se le vestâsca nescari ordinatiuni venite dela Imperatulu. Pop’a fiendu omu cu stare buna, pregăti unu prandiu stralucitu; insciintiă pe fruntașii poporului dein tdte comunele Buciumani câ se vie la beserica in Isbit’a, că vine Mari’a sa do- mnulu vicariu, se le vestdsca unele porunci venite de- la Imperatulu. Asia pe candu se mai termină cultulu divinu, dmenii concurgu dein tdte părțile. Esindu dein beserica, ii intrdba cumu stau cu procesulu cu Fisculu. dmenii spunu, ca procesulu curge. Ii în- treba mai incolo, ca au ceva cârti. Ei respundu, că au la ddmn’a. La aceste le respunde parentele vi- cariu: Asin vrea se le vediu. Atunci ei provoca pe ddmn’a care stâ mai in depărtare intre poporu, câ se mârga la Mari’a sa se’i spuie. Ddmn’a se apropie cu incetulu, pana deinaintea porției parochului Suciu, unde langa o sanie cu patru cai stetea vicariulu Sia- guna si vice-comitele Pogâny Gyuri. Apropianduse ddmn’a Varga Catarina de sania, vicariulu schimba cu dens’a 3—4 cuvente in limb’a magiara, după a- ceea ei dice, se se suia in sania. Densa nu voiâ. Atunci o apuca si o arunca in sania. Se arunca si vicariulu cu vice-comitele, si fiindu caii prinși, stri- gară: Hajcsad Jantsi (Mana Ioane). Atunci cei patru cai sirepi, numai sburâ pe calea cea de sania, âra poporulu care stâ in depărtare cama de 100 de pași, încremeni si stâ uimita, si numai doi teneri strigară: Nu lasati bata-ve Dumnedieu, ca dta, duce pe ddmn’a ndstra. Inse sani’a nu se mai vedd, că-ci trech câ fulgerulu cătra Zlatua, unde si sosiră in aceeași di de tempuriu. De aici apoi pe ddmn’a a dou’a di o escortară la Alb’a-Iuli’a, unde fu arestata in forta- râtia pana in lun’a lui Novembre 1849, candu prin gubernatorulu Ludovicu Wolgemuth fu eliberata si obligata câ se se intdrea la loculu nascerei sale, unde s’a si dusu. La acestu passagiu amu disu: nune venio ad fortissimum virum; inse nu dein ceva ironia sdu sarcasmu, ci dein acelu punctu de vedere, cumu- că prindietoriulu au avuta mare taria de sufletu si agerime de spiritu, că dâca nu se grabea, se intem- plâ o mare nenorocire de ambe părțile. Comunele nu se redimâ in procesulu loru nu- mai pe Varga Katarina, ci in anulu 1846 Septembre 22. inchieiera unu contracta cu advocatulu de langa gubernulu Transilvaniei domnulu Alesandru Bohetielu, subiusemnatu de Pâl Sândor si Hoszu Lâszlo, câ se le pdrte procesulu. In contractu stâ, câ se’i dea in totu anulu păna la finirea procesului 100 fi. m. c., care suma avea a o solvi.in doue rate, si adeca 50 fi. in 22. Martin, âra 50 fi. m. c. in 22. Septembre. Acestu advocatu au aflatu de bine a merge in acâsta causa la fași’a Maiestatei sale Imperatulu Ferdinandu cu doi deputati dein comunele procesuante. Comu- nele au alesu si plenipotentiatu in 1847 Martiu 1. pe Coroiu Petru (cela batutu) dein Carpinisiu, si pe Crisnicu Todoru dein Buciumu-prediu Poieni, si cu aceștia au calatoritu dn. advocatu Bohetielu (acuma capitanu suprema la Naseudu) in lun’a lui Martiu 1847 la Vien’a, de unde ce respunsu sâu resolutiune va fi primitu. nu sciu, ci in urma anulu emancipatei popdraloru 1848 puse capetu si acestui procesu. Amu «scrisa in Rosi’a de munte, in anulu 1875 lun’a lui Novembre, sine ira et studio. Simeone cavaleru de Balinth, parochu g. c. alu Roșiei si prot. tract. Bistrei. Adaose, adnotatinni si rectificări la istori’a regimentului , alu II. romanu. (Urmare.) In 3. lanuariu 1849 desdemanâtia plecandu trans- portulu dein Lesiu, insocitu acumu si de Lazarik cu patrolulu lui, inaintâdia prin munți si păduri. La obîrsi’a Tureacnlui, mergundu mediculu re- gimentului Dr. Guido Nagy ceva prâ înainte si de- partanduse de transporta, cadih fora veste in man’a unui patrolu de husari Kosuthiani, care cu grab’a ’lu duseră catra Tih’a, de unde apoi ajunse in cap- tivitate la Clusiu. Transportulu lui Binder au ajunsu sâr’a la Dea- lulu-Senieniloru, unde a remasu pana demanâti’a in 4. lanuariu 1849. Mersulu era fdrte ostenitoriu; neua mare, caile neamblate; capitanulu loanu Paserariu (nasc, din tiâr’a Oltului) si Kohl, avea langa densii unu soldata, sdra- venu din St-Georgiu, de pe valea Borcutului, numele lui MihaileSfrangea. — Acesta portâ unu vasu de lemnu câ de 6 copuri cu vinu bunu, apoi una traista cu victuale, in spate. — Audiai candu si candu pre bunulu Paserariu, ostenita, siediendu pre unu grosu: „mei Mihaiu, mai ado cea pliosca.“ (de mortuis nil nisi bene). Plecandu de aci catra Tihuti’a, vinu dmeni dein Borgau, si șpunu, că Bem ajunge acuma catra Ti- huti’a, cumca Urbanu a trecutu catra Poian’a-Stampi, si că pre capit. Angerer l’au dusu ungurii in ca- ptivitate. Acuma nu era consulta a trage catra Tihuti’a. Binder cu ai sei se reintdrna drasi la Dealulu Senieniloru, dispune câ ladile cu ziinderii se le as- cundia in pădure, talianduse preste ele bradi si mo- — 17 — lidi, dra banii constatatori din metalu de argintii se impartu la oficiri si subof. pe langa specificare făcută de adjutantulu Domide. Acestea s’au făcuta, pentru că de aci incolo nu mai potea străbate cu caii. Trecundii prin Poian’a lui Tolosiu dein Prundu, esf transportulu in drumulu celu mare dein diosu de comand’a la Dealulu-Rusu, si apucă catra Priporulu- Candri. Atunci se audu tunurile in Tihuti a, dovada că Bem ajunsa acolo, aii atacatu anteposturile Ini Ur- bana, lasate la Tihuti’a. Mergundu transportulu catra Poian’a-Stampi, se intalnesce cu Urbanu, care cu escadronulu de dra- goni Savoyen Nr. 5 grăbesc espre Tihuti’a intru suc- cursu celoru atacati. Cam preste un’a <5ra sosesce in Poian’a-Stampi (pre teritoriulu Bucovinei) Urbanu cu dragonii si o parte a anteposturiloru din Tihuti’a, care a scapatu de acolo cu tunurile. Comandante de artileria era Oblt. Franz Hiibl dela reg. de art. Nr. 5 (astadi F. M. L. in activitate). Inca in acea ndpte (3. spre 4. lanuariu 1849) s’a retrasu Urbanu inpreuna cu despartiementulu lui Binder păna la Dorna-Vatra. In 5. lanuariu 1849 camu pela 11 ’/₂ dre a. m. Bem in frunte cu legionarii vienesi si cu tunurile se află înaintea Dornei. Se încinge bataia înfocata, inse scurta, la podulu Dornei. Capit. Gerlak dela cordonisti vulneratu, mai mutti soldati morti si vulnerati. Urbanu se retrage catra lacobeni si Valea Putnei. Bem nu s’a incumetatu a ne persecuta (verfolgen) mai afundu in Bucovin’a, audiendu, că in Gur’a-Negri (in Moldov’a) langa Dorn’a se afla dejă unu despartie- mentu de cozaci rusesci. La invasinnea catra Morosieni in 6. Februariu 1849 au avutu col. Urbanu afara de trup’a de linia Carolu Ferdinand, Sivkovicz si cordonisti, dein reg. seu propriu adeca alu II. rom. confiniariu, pre ur- mătorii oficiri si subof. langa sene. Capitanulu Simeonu Varareanu, locot; prim. Fr. Storch, adjut. Pantelemonn Domide, calopinu Cari Urbanu, sergente Gabriel Popu, corporali: lacobu Gîtia, Michael Orbann, loanu Iliesiu, tribuna: Nicolau Rusu, voluntariu dela Chioara. Marsialu, socotita dein Dorna-Vatra, preste Po- ian’a-Stampi, Priporulu-Candri, Dealu-Rusu, Poian’a lui Tăios, Dealulu-Senienilorn a durațu nu 20, ci 36 dre. Magur’a-Calulni, Tihuti’a, Fontan’a-Iancnlui, seu cu unu cuventu, totn muntele „Miroslav’a" s’a incun- giuratu. Toți au mersu pedestrii dela Urbanu păna la gregariu. Nea mare, frigu, cărări neamblate. Este adeverii, că sergentele Gavrilu Popu dein Feldra a facutu multu prin escursiunea cătra Moro- sieni , a fostu inse mai totudduna insocitu de corp. Gîtia, Iliesiu si Orbanu, toti trei dein Borgau. Apoi locot. prim. Storch servise mai înainte in ) Borgau-Bistritia, cunoscea bene terenulu. La man- datulu Iui Urbanu făcuse mai nainte locot. prim, adjut. P. Domide, cu una compania de cordonisti o recogn. cătra Ilva-mare, avendu a cerca si a aduce acelea Iacii cu ziinderi, cari s’au fostu ascunsa in dealulu Senieniloru in 4. lanuariu 1849. Acdsta recognosc. a urmatu in 30—31 lanuariu 1849 si anume preste Po- ian’a-Stampi, Dealu-Friu, Dealulu-Ivan, apoi Ilva-mare, Dealulu Senieniloru, Poian’a lui Talosu si retour. Spre transportarea ladiloru s’au recuiratu locui- tori dein Cosna. întreprinderea a succesu; Domide a reportată la intdrcere col. Urbanu tdte cu d’ameruntulu, des- criindu caile, potecile si starea inemicului in Rodn’a si Morosieni. Acestea considerate tdte, au născuta ide’a in Urbanu de a întreprinde o năvălire in Borgo- Morosieni si a prinde bat. lui Kofler. Locot. Silvestru Thomi (acamu- in pens.) era comand, de pioniri; avea 100 granitiari dein popula- tiunea granitiara subman’a sa inPoian’a-Ștâmpi; den- sulu avea a închide si a deschide drumurile, a face si a strica podurile, si a curati neu’a de pre drumu cu lopeti; de unde s’a si numita acesta despartie- mentn „Lopatari." Era navalirea (Ueberfall) in B. Morosieni a urmatu asia: Păna a nu crepa de di, in 6. Februariu 1849, Urbanu se află cu ai sei dein diosu de Morosieni, (cătra Tiha.) Urbanu descopere comandantiloru de trupe in scnrtu planulu sen, ceea ce păna in acelu momentu nu se făcuse, de tdma că se nu se intemple vreo tradare. Era inca cama intanerecu, candu ajunseră in capulu satului Morosieni la asia, numit’a pdrta. Aci stetea unu vedetu; acela strigă: Alj, ki vagy? Storch pe acestea dice: „Szăkely katona.“ (Se așteptă de vr’o cateva dile se se schimbe batalionulu lui Kofler. cu altulu dela secui, despre care Urbanu a fostu aflatu mai inainte). Soldatulu unu slovacu, dice „dobre, dobre“ si pune pusc’a la petioru. Gîtia ilu cuprinde dein dosu, i tiene gur’ă si i apuca pușca. In momentu suntu culese puscele caraulei (Wache), care era afara la paretele casei dein drăpt’a, apoi sol- datii dein laintrulu casei prinși si puși sub paza. Asia a urmatu apoi si in Morosieni prinderea si desarmurea soldatiloru inemici din casa in casa. Asia a devenitu prinsu intregu batalionulu maiorului Kofler, 2 tunuri cu cai cu tdte bagagele, munitiu- nea, medicala etc. etc. Coloneluhi Urbanu insocitu de oficirii granitiari si '/₂ comp, cordonisti grăbi numai de-cătu la cuartirulu oficiariloru inemici, cari toti erau in cas’a fostului locot. granitiariu in capulu satului Morosieni dein susu. Se incungiiira cas’a prin cor- donisti; la usi si ferestri puscile in crucisiu. Urbanu apare in usia (densulu si of. Iui cu sabi’a trasa) si dice „Guten Morgen! Urban ist da! „Sie sind *ge- fangen!" Maiorulu Kofler si 11 of. ai lui s’au in- spaimantatu, Unii se spală, altii se peptină. unii ’si 18 — tragea cișmele, altii nădragii. N’au facutu neee o încercare de resistentia, că-ci vediura la ferâstra baio- netele. S’au escortatu cu totii la Tihuti’a, unde li s’a data dejunu unu castrolu de supa de chiminu (KUmmelsuppe). Pre candu se petrecea acestea in B.-Morosieni, vine un’a trupa de inemici de cătra B. Tih’a repede pe drumu cătra Morosieni; inse divisionulu Br. Siv- kovich (capit. Kaufmann) postatu in capulu satului din diosu, ii primesce cu focu si i respinge indereptu. Urban ajungendn la Tihuti’a cu cei prinși si 2 tunuri, afla pe marsialulu campestru Fini. Mal- kovsky, care venise cu graba dela Cămpulungu, că-ci audise, că Urbanu ar fi dispăruta dein Dorn’a, Primirea fă cu acestea cuvente: „Herr Oberst! Ich gratulire zum M. Theresien-Orden.“ Oficiarii si soldatii prinși fura escortați la Cernăuți, si de acolo la Lem- berg. (Celu ce a vediutu tdte acestea cu ochii, le-a descrisu aci cu d’ameruntulu, si adeverata este des- crierea lui). După acesta escursiune inpreunata cu nespuse fatige, a urmatu bolnavirea a multora soldati austr. si asediarea loru in spitale in Dorn’a si lăcobeni. Co- lo nelulu Urbanu i cercetă in tdte dilele. La multi le degeraseră petidrele, nasulu, urechile; a trebuitu operațiune, la multi le a taliatu Drulu de- getele, petidrele etc. Urbanu ii inangaiă, dandule remuneratiune in bani, cu numele la Clementu Todoru 30 fi., Antonu Dichtel 40 fl. Ferdinand Bladek 40 fl. m. c., la E. H. Cari Ferd. Nr. 51 L. I. Reg. Paul Barom 50 fl., Franz Hanns 25 fl., Fr. Narcissenfeld 100 fl. m. c., la Bucov. Cordons-Batail. Pe candu batalidnele regimentului granitiariu s’au dusu catra Cernăuți spre reorganisare, remasera in Cămpu-lungu reserva (cloparii) pentru servitiu de transporta etc. Comand, era majorulu pens. Bezman, langa densulu locot. pens. Dimbulu si Gregoriu Mihai- lasiu. Depoulu reg. cu cancelari’a de comptabilitate (Rechnungskanzellei) se află in Cernautiu, coman- dante cap. Luchi. După invasiune^ dein Morosieni trupele inemice au capatatu spaima, s’au retrasu dein totu teritoriulu reg.ț precumu si dela Bistritia pana catra Desiu si Clusiu. Sciindu acestea Urban, a induplecatu pre Mal- kowsky, că se intre acuma repede in Transilvani’a pana catra Reginu si M. Văsărhely, se încerce o îm- preunare cu trupele lui Puchner, care pre atuncea se află la Media siu, si asia se elibere ârasi tiâr’a de trupele inemice. Malkowsky se involiesce. Urbanu plâca cu co- Idn’a sa in 12 Februariu 1849 dein Dorn’a si ajunge in 14 Februariu in ladu, fora se audia ceva despre inemicu. In 15 Febr. Urban face cu of. ștabului seu si cu 1 comp, de cordonisti, apoi 1 escadronu drag. Savoieni Nr. 5 una recognosc. pana la Naseudu, cârca familiele of. si ale partideloru de stabu, le împarte ajutdrie in bani, mângâie pre toti, posteadia 1 comp, de cordonisti (comand. Bauer) la Mocodu si se intdrce la ladu. In 17. Feb. 1849 ndptea se face alarmu; una patrola de husari Kosuthiani vine de catra Bistritia si Wallendorf; pichetele schimba vr’o căteva puscaturi, Urbanu comanda se se faca 2—3 puscaturi de tunu catra husari, care tunuri se aflau in capulu din josu alu comunei. Husarii se retragă, locot. losifu Gaboru (nasc, granitiariu dein Sieutiu) dela reg. de dragoni Nr. 5 i persecutâdia (verfolgen) cu unu plutonu de dragoni păna catra Bistritia. Totu acestu of. facă una patrolare in 16. Fe- bruariu catra Bistritia, de unde aduse mai multe cara cu faina si proviantu, destinate pentru trup’a inemica. La pdrt’a cetatiei Bistritia (Spittelthor) era se’lu a- junga husarii inemici, daca Wilhelm Martens nu în- chidea cu graba pdrt’a, si husarii fura opriti de a mai înainta. (losefu Gaboru este acumu colonela in pensiune, si are mai multe decoratiuni.) In 18. Feb. 1849 in diori de diua Urbanu ataca cu coldn’a sa pe Ritzko si trup’a lui la Crainimetu (Beyersdorf,) facundu mari perderi inemicului; Ritzko colonelulu fiindu vulnerata s’a prinsu, apoi s’au mai prinsu 3 of. si 150 soldati, multa bagage, equipage si arme. Aci a cadintu mortu locot. prim, conte Bau- dissin dela dragoni Nr. 5 si mai multi soldati austrieci. Locot. Gregoriu Botta făcu una diversiune cu mai multi lanceri de catra Ddlulu Herinei, tocma in momentulu cerutu, apoi derîmă podulu dela Szereth- falva (Seretielu). Capitanulu Fakler si Likudi cu 1 batal. Carolu Ferdinand, plecase anca de cu sâra dela ladu preste Dumitr’a, Cepanu si Trepen cu scopu se fia in 18. Febr. demanâti’a intre Crainimetu si Magerusiu in spatele trupei inemice. Inse fiendu nea mare si caile neamblate, s’a intardiatu si a sositu numai după finirea atacului. Dela reg. II. rom. granitiaru au luatu parte activa la acestu atacu capit. Simeonu Varareanu, locot. I. Friedrich Storch, Pantelimonu Domide, Eduard Pam- pert, locot. II Gregoriu Botta, Carolu Urbanu, audi- toru Adel. Rosenbaum, sergente Gavrila Popu, corp, lacobu Gîtia, Mihailu Orbanu, loanu Iliesiu, volun- tarii! Nicolau Rusu. In 19. Febr. 1849 s’au mormentatu in Bistritia colonelulu Ritzko, si contele Baudissin. Dela 19. pana 24 Febr. col. Urbanu cu coldn’a sa remase in Bistritia, asteptandu dispositiunile dela Malkowsky pentru marsiulu catra Reginu. In 25. Febr. 1849 sosi scirea la 12 <5re amâdi, că Bem vine cu trup’a dela Reginu catra Bistritia. In 26. Febr. 1849 urmă bataia mare, încependu demanâtia dein josu de Borgo-Rusu, tienendu t6ta diu’a si fininduse la B. Prundu. Bem cu artileria sa numerdsa atacă pe Urbanu — 19 — si coldn’a lui. Compani’a de cordonisti dela Mocodu si reserv’a de granitiari s’au retrasu preste Dealulu Strimbei in Valea Borgaului, si pogorindu preste Po- derei le-a tramisu Bem si loru cateva gldntie de tunu, La acesta bataia au luatu parte activa dein reg. rom. II. granitiariu toti acei oficiri si individi, cari au fostu in 18. Februariu 1849 in bataia la Crainimetu. In acdsta bataia au cadiutu morti: Eduard Pam- pert, locot. prim, comand, de bateria (monumentulu la Podulu dein josu de B. Prundu), locot. Fogarasi dela reg. Carolu Ferdinand. Vulneratu locot. Kolozsvăry, totu dela acelu reg., apoi mai multi soldati dela coldn’a lui Urbanii. * Fml. Malkowsky cu brigadirulu Fischer v. See, in tempulu cătu s’a luptatu Urbana cu Bem, au siediutu la Morosieni, facundu „Carbonadl si ceai," in locu se dea succursu la brigad’a Urbanu. . După acdsta bataia s’a retrasu Urbanu cu co- 1<5n’a s’a in Bucovin’a, unde a si remasu la Dorn’a pana la intrarea corpului rusescu in 17. luniu, 1849, sub comand’a generariului Grotenhjelm. Maiorulu Blaskovits a moritu de tipbus in laco- beni la 20 Martin 1849. (Va urma.) / Documente historice din 1848 et 1849. / (Urmare.) 31. Procbiamatiune, prin care se respunde la ale baronului Nieolae Vay si la a episcopului loanu Lemeni. KomiTeTBi najjianei pomane KiTpi fpajjii cii pomani. Beiji fi pnjjejecă nini aKsma fpaijijop, KBmKi OKspmsipt jjipeî ApdeajiajBi aă jisaT’o acsnpa ca jp.na.i- ts.i ijenepapIs-Komando jpn nsmejie j^mnipaTEJsi jpn ns- Tept manifecTSjBÎ pmnipirecK din 3. Okt. a. k., nenrpB na ci CKane ijeapa de anidepue, acafapLie mi nirsni- Tijjije neje ne mai aszire, Kape je faK Komicapii, mi oamenii jbi Kouibt cnpe pwiniii'fi najjianei Bnrspeuji pn- aiurt a Toan .ramt KB.iTiBan. Ci migi dap fpaijLiop! kt> deja '% Okt. pnKoani nsmai Apdejenii aneia csnT Kpedinnouii pnuiijaT8.i8i prn- nipar, Kape acKBJTi de nopsnnijie pnajTSiBi jienepapis- Koinando pmiiipTTecK, Kape ecre jpn Ciniis, iap nei ie acKBjTi de KOtnicapii faEijisnei .isi Koiubt, aneia toiji csht neKpedinniouii, mi Ki.iKiTopi de jKBpimsnr. Aneea pnKi ci o jijiiji fpajjLiop! ki ijeapa aK8m ecre pmnipijiTi pn dosi nipiji. IlapTt ni periiin Ijine kb Koihbt, iap nonoapwie neJie mBjrre: cjiaBii, po- msnii, Kpoaijii, Tisijii, nemijii, jjină ks pnuiijaT8.i pm- nipar. Ks faKijisnl jibî Koiubt nsmai BnrBpii ijins; dap na toiji, ki ci jiicim care.ie nejie m8jrre snrspenji, Kape na Bop ci iijie de eji, jpncami Beme,ieni ne.i bc- ctît a8 fspiT din Ilenja de fpiKa J8i Koiubt, Ka ci ns’j cnsnzape, Ksm aa cnsnzspaT ne KOiniTeae Zini; anoi ko- mîTejie Ceneni snrspsj nei mape, mi nej mai ks minTe deKST toiji, a neEanÎT de csnipape, Bizsnd ci Kouibt dsne jia nepipe ne anrspi. -]\n Apdeaj ijine kb pnwijaTBi jpmmpaT: .pna.iTSJ' yenepapia-Komando, țienepapii nei mapi, ofijjiapii jpmni- pirejiji mi ToaTe oiijue pmmpiTeiiji, najjisnl pomsni, mi căci jpnrpeari. Sirrspii mi ciasii chiot naijini mi nipiciiji de Toan jsmt, nempBKi na anipi dpenTarl. Nb bi Temeiji dap fpaiji pomeni! nenTpsKi aKam odaTi ne Boi bi aiiipi DsmnezeS pncsmi, Kape a boît, Ka .pn anecT an ci ce pidine din najieepe mi najjisnl pomsneacKi, bi anipi jpnuijaTBJ jpmmpaT kb ojiji.ie cane, bi anipi Kpoaijii, CJiaBil, cacii, Kapii ce onjecK aniTapt kb boi nenrpa Ji- BepTaTt naijiona.ii, nenrpa jpnTpeijimt pmnipijjiei, mi nenTpa pnuijaTa Kaci jpmmpiTeacKi. jjlnainT’fi .isi Kouibt, mi a faKjjisnei jbi na ecre cfatui nini o naijionajiTaTe afapi de ni snrspeacKi. E.i na mai spi ci njie de pmnipiijia Ascrpiei, Kape cti de aTSTt cbtc de ani; Bpt ci o pecToapne, mi ci faKi o .pmnipijjie cas penBBjiKi snraptcKi din mapl Adpia- tîki, mm jia Cs-iina. Bizand cji ki anrapii csnT nsjjini mi cjiasi, rai jpn- KBnijiapajji de ajTe ceminijii mapi mi Țapi, de poms.ni, Kpoaiji, c-iaBi ini nemjji; ini Temsndace, ki aisepTaTt .pi Ba jpnuiija uii ne anejijia jia o TptnTi de 6 noîpiBi kb najjisnt BnrBpicKi, rai ama BnrBpii .pun Bop nepde domnia n® Tipani — cbb Kape as țiemBT o mie de ani najjisnije aiecre, — mias nponsc, Ka snind mi Apdea- jbj kb jjtpa EnrBptcKi, ci decspane ne ToaTe najjiBnue de BeinmsnTEJi iei c$snT ai nauionajiTiijeî, mi ci aKi din ToaTe nsmai o najjisne snrapeacKi mape mi Tape. Altera 7|\uinipaT6ji na o Bpea, nenrpa aieea a- uenji oameni CMBaTeni c’as miniaT *foapTe Tape ne pnuijaTBJiB jpmnipaTB, de ne nai Jiaci, Ka ci anrspea-, cki ne tojji pomsnii, cjasii, Kpoauii, TiBijii, cacii, nem- ijii, eBpeii m. a., de ne ns’i jaci ci picintCKi .pmni- piijia', rai ci pecToapne Tponaj .pmnipiijiei Ascrpiei dinnpesni ks AsrBCTa Kaci jpmmpiTtcKi. Oamenii aneijjia TpimiT Kipiji mi npoKiemi’iiBnl pin ToaTe nipiji-ie ; TpimiT rai pomsnLiop, pi namecK fpaiji, Ka K8 Jiincsniipe cii asaTi deJia Kpedinija KiTpi pnu- ijaTBj pmnipaT, mi ci jjini ks eî. aK8. Ei zîkb, ki narpia ecre Komsni a TBTBpop, dpen- TBpijie csiit somane ane tbtbtop, mi ki ap $i pmnip- jiir dpenTBpue de o norpiBi kb pomsnii, nejicsndBim mieiui niii miKap an npiBijejiiă. DaKa e aiua, de ne nepejji 5, 10—20 mii de.ia nej ne Bpt ci pidiue Bpe-o Tinorpa'fii ? Arămii nsmai Kouibt ap mrrh decKide Tinorpa^ii, Ka biiej ne ijine dpamsji nerBjjeTopuop din npinninaTeje danssiene, mi cKoare nani din iad. De ne naneiji nenea ne Kanereje denBTajjuop diera.ii; Ka ci fii penpecenraiji pn dien mai nsmai nemeniii BocTpi, ne fscepi pnrpiuiaui ks csnțjeje rai csdoapt poinsni-iop ? De ne B’ajji upisue- — 20 — giaT jimsa BoacTpi, Ka ci domneacKi necre nejejajre, dam ziceai ki ani gjepc npiBijegiije ? De ie agi onpiT, mi de qe ajji sqic ne pomenii ajeriTopi ja Miprira ini ne aipt, dam ziqegi ki dpenrspije je agi pmnipgir ks pomenii? De ie n’agi jicar ne nagisni pomumi Ka ci inrpe mi ea Ka nagisne pn Kaca m Komsni a gi- pel, adem jpn dien, snde ci faK Jiepi Komsne nenrps fepiqipt Kotnsni, snde ce BopBegje, ini ce nsns jeiji nenrps moaprfc mi Biaga nagisnijop, snde c’a fiKST pnrpe ameningepi de moapre mi snisnt Tis TepopicTÎK'b, Kape ne pomxni nim odan ns ’ia pndaropaT, nenrps ki a focT fiKSTi fipi jpnBoipt nagisnei pomsine, mi .pn Konrpa ei. Ama dap fpagi pomeni! ci figi odixnigi pn ks- nojginga Boacrpi, ki nagisnt pomeni din Apdeaj nim odan n’a focr csnsci ne jeție minicTepisjsi snrspecK; Komicapiî minicTepisjsi dinnpesni ks Togi aneia, Kapi! gins ks faKgisn'fc jbî Kouist, ns cjsnr mal-mapi jegisigi nenrps pomeni, mi pomxnii ns je cxnr daropi ks a- CKSjTape. Asziragi ne zine Bai Kirpi pomeni npin o nposie- miiisne din 25. Okt. an. Kspr. ? Ej ziqe, kt> snrspil ap fi cjoBOzir de iosigie ne pomsni, mi pomenii pn .iok de msjgimin ap Blide ne snrspi. KsmKb ap fi cjobozît snrspii ne pomisni din ioBigie ns e dpenr, ias cjobozît pnwgaTSJ pmnipaT, Kape deo- ceBÎT deja 15. Mapgis mi 25. Anpij. pnimane as dec- Kic roare nopgije pmmpigiei caje, Ka ci eaci afapi dinrp&nca dsxsji mcj nenspar aJi decnoTicmsJbi, mi ci pnrpe cnipiTSJ JiBepTigiî iej fepiqiropis de nonoapi, Kape pnci snrspii nini odan ns j’as KsnocKBT, ns j’as nincrir, ni deadpenrsj i c’as nsc _pn noTpiBi, nepeKs- nocKsnd ane nagisnajingi afapi de nea snrspeacm. Snrspii din KonTpi, Toan Bapa as adsc eceKBgisnl ne pomxni, ’ias smc .ia Mixajgi, ja Jena, ’ias sefair, ’ia8 bitst mni ja moapre, ja Mimcaci, Ja Apmeni, pn K&rnnie mi ne aipea. Poniisnii n’as omopsr ne niqi sn snrsp, nimb n’a cnsnzspar Bai ne Ajiecandps Birpfineans, mni Ksnd n’as acefsir de nos JKsKbpije mi as npimdir Baida-Ki- mipamisj ks oameni ks tot. Toare anecre je-as csfepir pomenii ks o pisdape epoim. Mai roare aiecre c’as fiKET fiind Baponsj Bai ko- micapis minicrepiaj, mi totsuii pomenii j’as npiimir ks nincre pn adsnapt jop deja Bjax lap ej Ksm je-as pecnjiTÎT nenrps aneacn npii— mipe omenoaci? ^knainre de Benipt ja Bja® je-a firidsiT BomBe, mi dsm anet a cnxnzspar ne fpagii jop. Ilenrps ne? IlenTps-m ie cnsnK pomanijop, Ka ci ce apmeze mi ei, ks anejami dpenr, ks Kape c’as apmar snrspii mi cacii, mi tot ks aiejauii CKons. Ama dap ks ne dpenr ’ia cmsnzspar? Nsmai ks aueja, ks Kape nsrtg cnsmzspa mi pomenii ne domnsj Komicapisj Bai pn adsnapt deja Bja®. Dap nagisnt pomeni, miprspicacKi icTopia, n’a aBST Ksper pis ni ii odan pn Konrpa nagisnei snrspeiip, mi pn aqecT ans pnKB c’a nspTaT Ka o BeprspB, mi ks o pBBdape icTopiei neKsnocKsrb, nini. ns o a ckocs din KKmm>T faKLjisnt nea TepopicriKT>, cijindso a ce fojoci de dpenrsj cbs de am>pape mi de pecBSnape. Dpenr anet mi icropia, neea ne acsdeKB jsmea ks dpenrare, mi ns decnapre efeKTSj de Kasca ca, Ba nsne ne csfjeTBj faKgisnei aiecreia nscriipt carejop mi a opamejop, omopspije neje Bapsape, cninreKap® Koniijop, npocrirsiplj femeijop, mi demopajicap® JOKsiropijop ge- pei, Kape je faK snrspii mi cT>Kbii, mi Toare aqeje, ks Kape je pecnsnd pomsnii porip^ragi mi piiBigagi deja ei. Ei as anpinc foKSj; aKsm dap nine Ba iiSTea pm- nsra pomi&nijop da.KT> apde Kaca, ne as anpinc-o snrs- psj, mi nine e Bina, dao Ba apde Kiap mi ne snrspi? Ei as psnr iazsj mi as adsc acsnpimi noTonsj qe- psjsi pecssniTopîs; line Ba fi de Bini daKi ce Bop pnneKa ? Anecre OBcepBiuisni fie de a»snc ja roare npo- Kiemviisnijc, Ksre as dar n%ni. aKSîit, mi opi K&re Ba mai da Baponsj Bai mi snrspii Komsreni. pau,i pomani! Kfind Ba mai Bopsi KomsT mi Bai de fpigie, Kisnd bt> Bop ziie aqecri oameni, ki ’mias pmm>pgiT roare dpenrspije ks boi, siragiBib arsn'ii ja fspnije nsce ne deajspi mi ne ja dpsmspi; adsqegiBi aminre nsmai de aceafspije mi omopspije din anecT an, Ka ci bt> pnKpedingagi, mi ci Bedegi ks osii Bocrpi monsmenTeje fpT>giei snrspenji. ^\n spini îKsdeKagi, dani nor ci bi isseacKi pnrps o KJinin, neî ne B’as sp jegisin a gepei, de pnajTsj genepapis- Komando, Kape Kspmsejge gapa ks dpenrsj dar deja pnugaTSj pmmpaT mi pn nsmeje pmnipaTSJbi, mi anoi ks KSBinreje c. anocT. IlaBej Kirpi Pomani Kan 13: „Tot csfjeTBj ci ce csnsni crinanipi.iop nejop — 21 — mai .^najTe, kih! iej ie ce j|kmnpoTÎBejge cTinxnipiJop, J8i Damneze» ce ■pmnporiBejjje¹,¹’ .pi pndeamni ne po- mani «a ci gini k» aieia, Kape n» peKsnocK ne aiecTe npt cfinjjia ca cnpe necnsca dspepe mi psminape a naijisnei caje as kizst pn ni- KăTSJ neKpedinijei KiTpi pnuijaTBj pmmpaT, mi >ie ecTe pnni mi mai depepoc! Bpt ci asan ne pomxni deja npedinija aud, ne sape as mzii’o neKJiriT pn ToaTe TimnBpue, mi cil faKi KiJKiTopi de ®8pimsn- t»j ne nape j’a» pnoiT pn K&mnsj jisepTiijei. KomiTeTBj ecTe KonBinc, ki najjisnfe pom&ni ce Ba pnfiopa de acemine cfatspi aje npt cfinijiei caje, ns je Ba da Kpezim^nT, mi n» je Ba spina, ii Ba nizi neRjiTir Kpedinjja KiTpi pnujraTHj pmnipar, mi Ba acK8.iTa din ToaTe, nopBnuîje pnaJT. țenepapiB-Komando. K» ToaTe aiecTe, kb mape d»pepe, dap din daîopii, npoKiami KomiTeT»j ne ToaTi nanisni pomasni, Ka ci n8 ce ajBnene deja Kpedinjja Knpi pnujjaTBJ pmni- paT, npin apement npoRiemiuisni, mi npoKiami mi ne npt. cfinjjia ca ks Torni cepiociTarfc, Ka ci’mi perpari auea anojojjii a neKpedinuomiJop, mi npin o npoKie- miuisne noTpiBÎTi kb îKBpimisnTBJ din Ksmnsj jisep- Tijjii, ci pndpenieze tot «ie as cTpinaT npin aut npo- Kiemape necoKOTin. (ppaijl pomsni! pnKi odaTi, ci ns Kpedejji minuis- nijop jsi Koibst, Bai mi Jerneni, ki lejauiuî mi ueijajiji penepapi pmnipiTejjji ap fi eitsjji; aieciia csnT npe- TBiindent pnBinriTopi; iap boi pnKpez®nd»Bi pn dpe- nTaTt BoacTpi cnepaiji J|tn Damneze» nipinîeje najjiB- nijop, mi fijji KonBinmi, ki ansj 1848 ecre uej mai de ne »pmi aj Tipiniei «nrspejiji, mi uej dinuiB aj pmBiepei najjisnijop acsnpiTe. Ci TpiiacKi pmnipaTBj nocTps «Pepdinand I. !*) Cisiis 1. NoemBpie (20. Okt.) 1848. Cimeon Bipnsjjis, Teopri» Eapijjis, npemedinTe. ceKpeTapis. *) Coprinsulu polemica si spiritulu hostile alu acestui actu esitu dela comitetu se pote explica si respective excusa prea bene dein tote faptele terroristiloru căte au precessu păna in acelea dile, curau si dein coprinsulu si stilulu in care esia prochiamatiunile si alte acte ale guberniului revo- lutionariu terroristicu. In cătu pentru nefericitulu archiereu, comitetulu facea forte bene, deca tienea înaintea ochiloru impregiurarea, că la ambii archierei le comissese insusi im- peratulu Ferdinandu inca dein luniu, că se recunosca pe ministeriulu ungurescu si se i se supună; mai incolo, că pe Lemeni dupa-ce venise dela Pestea si romanii nu voiseră a’lu recepe in Blasiu, ilu strimtorara terroristii in Clusiu, unde poți dice, că elu a scrisu aceea ce i s’a dictatu in pena, buna-6ra câ si mitropolitulu Neofitu in Bucuresci in lun’a lui luniu alu aceluiași anu; in fine câ si celalaltu archiereu se 32. Comitetulu nationalu D-lui St. Moldo- vanu v.-pretectulu din scaunulu Mediasiului si alu Seghisidrei! După catu cundsce comitetulu, v.-prefectur’a ce se întinde in scaunulu Mediasiului si alu Seghisidrei, anca nu este organisata după cum aru trebui. Dn. Axente Severu, prefectulu legiunei din Blasiu, pe care ilu însărcinase comitetulu cu acea lucrare, gra- maditu cu multe trebi, se vede că n’a avutu tempu de a se ocupa cu cerut’a organisatie. In acdsta im- pregiurare comitetulu te numesce pe Santi’a ta v.- prefectu in acele doue scaune; si te invita câ fara cea mai mica intardiere se pui tdta silinti’a spre a organisa acea v.-prefectura întocmai după instrucțiu- nile ce ti s’au tramisu intru acdst’a. Cu acdsta oca* siune comitetulu iti mai scrie, câ in amendoue scau- nele aceste se renduesci in fiacare cate 2 comissari, cari se lucredie cu totu zelulu si activitatea in tre- bile recrutatiunei, spre a potd dobândi feciori catu se va pote mai multi. Comitetulu si acum câ si mai nainte prin alta scrisdre, iti face aducere aminte,* câ se nu uiți a scrie comitetului despre ori-ce, catu de desu, si macara de 2 ori pe septemana. Sibiiu 24 Oct. (3 Noem.) 1848. Simeonu Barnutiu m. p. presiedinte. Aaronu Florianu secretariu.*) La Nr. 32 a). DjbI Ct. MojdoBan Biue-npefeKT»j din CKasnsj MediamsjBi mi Cirimoapei. ^1. IJenepaj Komando npin opdinagisni ca ddro. 3 Nob. (24 Okt.) 1848 cbb Np. 4432 pnKsnoujinjjtzi ne KomiTCT, ki uepsnd TpeBsinjja a ce decfiinga Komi- TaTBJ Ajsa csnepiop, a nciT kb Kaje a pmmpjji caTeJe pecneKTiBe ne Ja CKasneje mi dicTpîKTeje pnseuinaTe; • npin »pmape nenTp» cKasnsj Mediam»j»i a xonpsT ca- Teje BpmiToape: Alsd Gezes, Boja ca» Bell, Biirkos, Felsd Gezes, Hidegviz, Ingodally, Istina, Kovesd, Martonfalva, Martontelke, Mihâlyfalva, Olâh Ivân- falva, Peterfalva, Rovâs, Sajko, Saldorf, Szâszvesz- szdd, Vetsdrd. Zalakna, mi nenrp» cKasnsj Cirimoapei qeje mai deja Baje: Almakerek, Beze, Fejdregyhâza, Telek, Foldszin, Hdjasfalva, Kerest, Rudally, Sârpa- tak, Szâszujfalu, Szederjes, Volkâny, Zoltâny. KomÎTeTgj di aitcTa ^\n Ksnofljinjja Cfinjjiei Taje cnpe a jjji K8m ci Te per»jez aTXT TpeBije miji- Tape ksit mi teje adminicTpaTÎBe mi eKonomiie, Kape ce ijin de BiienpefeKTBpa Cfinijiel Taje. ^|\n onepanisnea peKp8Taui»nei c’a fim per»Ji genepaji, Ka deja 150 csfjere ci ce ia »n peKpBT. tienu mortisiu de instrucțiunile luate la Enipontu (Innsbruck), Vien’a, Pestea, păna in Octobre, candu br. Puchner ilu pro- vocă se’si alega una dein doue: ruperea cu Kossuthianii, seu captivitate in Alb’a-Iuli’a. Ci despre acestea voru esi mai tardiu si alte documente. Red. Originalulu ilu pastrediu Ia mine. M. St. 4 — 22 — AjgenTim kxt de mwjji din nepKBi ^n sape ce ^n- Tinde aKiiBiiait C$injjiei Taje. Cisii» 24 Okt. (3 Nob.) 1848. Cimeon EipnBij, npeinedinTe. Aapon «iMopian, ceKpeiap. La Nr. 32 b). Instrucțiuni. 1) Comissarii dinpreuna cu subofficiriulu si vi- cetribunulu voru merge in tdte satele, si voru nu- mera sufletele după protocdle, si voru vedea căti recruți cadu pe satu, socotinduse un recrutu dela 150 de suflete. 2) Voru conscrie pe totii junii dela 18 pena la 38 de anni. 3) Voru chietna pe quei que voru vrea se intre de buna voie la miliție pe 3 anni, caroru apoi să- tenii le voru face scutelele cu care se voru invoi. 4) Daca nu s’aru afla volontiri, voru trage sorti mai intaiu din quei que suntu de 18 anni, apoi daca nu va esi numerulu querutu, voru trece la quei de 19, si apoi la quei de 20 de anni, si asia mai in- colo, pene se va implini numerulu. 5) Quei que nu voru avea feciorii acasa, si le va esi sortea, aqueia voru trebui se pue unu altu omu in loculu recrutului. 6) Din o casa nu se va lua mai multu de unulu, socotinduse aqueasta si pentru quei que au acumu fecioru in catane de’la recrutati’a trecuta. Sibiiu 3 Noemb. 1848. Simeon Barnutiu, presiedinte. (Va urma.) Pe .langa alte anuntiuri biografice tragemu a- tentiunea lectoriloru nostni la Raportulu chtra Marfa Sa Domnitoriulu asupra lucrariloru ministeriului culteloru si alu in- structiunei publice din 15. Nov. 1875. In press’a periodica romana se vedu adesea ce- le mai diferi tărie opiniuni despre starea scdleloru in Romani’a. Este tempulu că după opta ani se mai vddia publiculu informatiuni esite in acesta cestiune principale dein pen’a ministrului, mai alesu candu acesta vine dsa insusi că se’si insociăsca raportulu de observatiuni critice, asupra caroru apoi citimu in a- celasiu tempu, anume in „Press’a" dein Bucuresci unele critice totu interesante. In marea lipsa de spațiu, ne marginimu asta-data a scdte dein memo- ratulu raportu numai Tabell’a sinoptica a scdleloru satesci dein Ro- mani’a, infiintiate dein fondurile statului, con- lormu nouei organisari in tdte districtele: Scolele rurale Scâlele Numele districteloru vechi înainte de rurale astadi 1. Septeinbre in fiintia 1875 Argesiu...... 126 130 Bacau...... 50 57 Bolgradu..... 32 38 Botosiani..... 26 40 Braila...... 25 28 Buzeu ...... 101 105 Cahulu ...... 12 17 Covurlui..... 48 52 Dambovitia..... 80 85 Dolju....... 105 111 Dorohoiu . . . . . 29 35 Falciu...... 29 33 Gorju...... 117 122 lalomiti’a..... 52 60 Iași....... 41 45 Ilfovu...... 66 74 Ismailu...... 5 4 Mehedinți u..... 152 154 Muscelu...... 76 81 Neamtiulu..... 35 45 Ol tu-»....... 60 70 Prahova...... 68 79 Putna ...... 27 33 Romanu ... . . 55 53 Romanati..... 67 70 Rimnicu-Saratu . . . 44 47 Sucăva ...... 36 44 Tecuciu...... 50 51 Teleormanu .... 70 84 Tutova...... 70 71 Valcea...... 114 112 Vaslui...... 31 44 Vlasica...... 64 74 1961 | 2138 BIBLIOGRAFIA. Avemu satisfactiunea de a pune in fruntea ca- thalogului de astadi una dein acelea cârti, de care noi asteptamu celu pucinu de ani treidieci si o ce- ruseramu la diverse ocasiuni prin press’a periodica. De multu regularea cantariloru basericesci era do- rinti’a unanima a aceloru creștini, alu caroru audiu musicale se infioră de anarchi’a in care cadiuse mu- sic’a eclesiastica. Lips’a de uniformitate in acăsta musica se pdte caracterisa in cătuva prin cunoscu- tele expressiuni, pe care le audiai in unele institute: „Eu cantu pe muntenia, tu canti pe moldovenia, elu canta pe psaltichia, Petru canta că in Rusi’a, Georgie că la Carlovitiu, loanu că in baseric’a grecăsca din Veneti’a, Simionu că in . cea grecesca dela Vien’a, — 23 - Andreiu canta in choru pe harmonia, Nicolae că la patriarchia si că pe la santulu Munte etc. etc. In midiuloculu acestei anarchii vene preas. sa parentele Archiereu Ghenadie, fostu episcopu de Argesiu, membra alu sântului sinodu si presiedentele comitetului-redăctoru alu „B i s e r i c e i orthodoxe romane," că se dea in manile toturoru persdneloru basericesci: „Alb in’a mu sica la. Coprindiendu in sine tipu- rile cele mai usitate ale Prosomiiloru (Podobii- loru) celoru optu glasuri, făcute a se canta intocma că in grecesce, si Canturi serbatorale dein Triodu, Penticostariu, Octoichu si Minee, aplicate la tipuri intocma că in grecesce, de Archie- reulu Ghenadie, fostu episcopu de Argesiu. Cu binecuventarea inaltu preasfintitului Archiepiscopu si Mitropolitu alu Ungro-Vlachiei, Primata alu Ro- mâniei si Presiedinte alu sfanțului sinodu, D. D. C a- linicu Miclescu. 1875, Bucuresci. Tipografi’a Toma Todorescu. Mantulas’ă, strad’a Planteloru Nr. 9. — 8° mare, pag. 216. Pretiulu 3 lei noi.“ Că unii carii abia apucaseramu a invetia in anii de anteiu ai teneretieloru ndstre cele optu glasuri si troparele pe muntenia, căte unu Cheruvicu si Axionu pe moldovenia dela mosiu-nostru, nu suntemu de locu competenti a ne da nici-o părere despre noulu productu alu venerabilelui archiereu; citindu inse pre- facmnea din frunte cartiei, adressata lectoriloru, pdte cundsce ori-cine cumu amu cunoscutu si noi, că auctorulu „in acdsta cale inca ne mai calcata intru atăta întindere de vreunu altu romana, a intempinatu dificultăți fdrte mari la fia-care pasu atatu din caus’a lipsei de accenta Ia silaba propenultima, cătu si mai multu din caus’a. prolixițatiei limbei ro- mane, provenita din necapacitatea ei de a forma vorbe compuse că cea grecesca; că-ci vorbele com- puse in grecesce, dau in romanesce cantitate de sil- labe îndoita si întreita, in cătu nu incapeau tdte sil- labele in scurtulu spatia alu melodiei, si a trebuitu se aldga numai vorbele căte incapeau, si care dă si accentalu ceruta de not’a melodiei, si intielesulu tex- tului^ Dara se bînevoiăsca a citi ori-cine prefațiunea intriga; dra passagiulu citatu de noi la locuia acesta ilu recomendamu nu numai la cantareti, ci si la poeții, la traducătorii si preste totu la literatii carii se ocupa de limb’a ndstra. De multu observase fe- ricitulu Eliadu, că limb’a ndstra pe langa ce nu e syn- thetica, ci analitica, că tdte sororile sale, apoi este si camu polisillaba, ceea ce multi dintre scriitori de ai nostrii nu vreo se observe nici păna in dio’a de astadi, apoi adesea, in locu de a mai inpucina, tocma dein contra, mai adaoga sillabe la unele cuvente, fără nici o trebuintia. Intr’aceea noi ne inchiaiemu recensiunea cu unu altu passagiu alu prefatiunei: „Avemu,“ dice aucto- rulu venerabile alu Albinei musicale, „deplina con- vicțiune, că acdsta carte va da o noua inpulsiune musicei bisericesci, si o va deștepta din amorțirea in care jace.“ Conventiunea comerciala cu Austro- U n g a r i ’a (textu romanu și francesu după textulu oficialu si corectata după originalele aflate la onor, ministeriu de esterne) insocita de espunerea de mo- tive a dlui ministru de esterne, de raporturile dele- gatiloru din camera si din senatu, precumu si de mai multe discursuri tienute in camera cu ocasiunea discutiunei acestei conventiuni. Bucuresci 1875. Pre- tiulu 2 lei nuoi. Dela ilustrulu si venerabilele nostru vechiu mica in dile rele că si in dile bune, primimu urma-J tdri’a Programa. In tempulu acestu atătu de criticu si nefavora- toriu pentru poporulu romanu, este numai saneta- tea si scdl’a ce-lu pdte feri de perire. Acești doi factori binefăcători trebue dara ingrigiti si cultivati din resputeri. Sanetatea se pastrddia ddca ne vomu adopera a urma in tdte activitatile ndstre pre cătu se pdte legiloru naturei, ddca nu ne vomu departă dela dulcele sînu alu mamei nature, care cu o abun- dantia ’lu intinde ascultatoriloru fii ai sei. Norm’a său regulele, după cari avemu se ne indreptamu in direcțiunea acdsta — si cari ale cundsce cere neces- sitatea absoluta — ni le da H i g h i e n’ a. Desvol-; tarea corporala amesuratu reguleloru highienice, in I armonia cu desvoltarea spirituala bineintieldsa, ar fi' se ni-o dea cas’a parintdsca si scdl’a. Ddra tocma aici e bub’a; că-ci atătu părinții cătu si inve- . tiatorii cea mai mare parte nu sciu de unde se in- cepa, cum se pasidsca successive, si unde se se opri- sca! După esperientia ce mi-am potutu câștigă pe acestu terenu in una restempu mai bine de 25 de ani că consiliariu si inspectoriu de scdle, in multe scdle de ale ndstre si in diferitele parti ale patriei ndstre, am devenita la convingere, ca invetiamentulu se propune cum se propune, acuși după norme mai multa au mai pucinu didactice, acuși numai după o empiria grdsa, ucigatdria si de talentulu celu mai eminenta, dra educatiunea, adeca desvoltarea corpo- rala si intelectuala a eleviloru după regule highieni- stice-didactice, e departe de a se si numi desvoltare; ea e asia precum o da natur’a ori-carui omu. — Si de unde se fia si invetiatu acdsta barbatii noștri ? Unora le lipsescu cărțile, altora cunoscinti’a limbi- loru, in cari se afla scrise astfeliu de cârti. Că se ajuta dara desvoltarea copiiloru noștri, fiitoriloru cetatieni — după dresi-care norma, după dresi-care metodu, atătu in cas’a parintdsca de locu după nascere, cătu si mai tardiu in scdla, si se o aducu in armonia cu invetiamentulu drasi metodica asia, că spriginindu educatiunea invetiamentulu, si invetiamentulu educatiunea, se resulte de aci întărirea — 24 — corpului — sanetatea si desvoltarea mintii, mi-am facutu de problema a întreprinde ceva, si acdsta în- treprindere mi s’a parutu mai ducatâria la scopu prin o f6ia periodica, in care se dau indigitatiuni despre totu ce atinge sanetatea si scdl’a, parintiloru, invetiatoriloru si toturoru barbatiloru, cari se voru interesă de acâsta cestiune atătu de ponderdsa. Aflandu dara ajutoriu materiala necessariu pen- tru acâsta întreprindere din partea celoru amentiti, voiu edâ o f6ia periodica sub numire: Highien’a si sc61’a, care se 6sa in t6ia septeman’a joi’a, in formatu octavu mare, cu pretiu de 4 fl. pe anu, de 2 fl. pe '/₂ anu si de 1 fl. pe '/₄ de anu. Prenumeratiunea se face la subscrisulu in Temi- sidr’a, mai cu înlesnire prin aseinnatinni poștali, âra fdi’a se va espeda regulatu in t6ta septeman’a. Câ se nu mai insiru multe, insemnu, că Nr. 1 cuprinde urmatoriulu materialu: 1. Tabl’a votiva, adeca ceea ce a disu lordulu Derby despre introdu- cerea Highienei in scdla. 2. Educatiunea (in genere). 3. Principiale universali ale metodicei. 4. Esercitiale gimnastice elamentari. 5. Esercitiale audiului si ale organeloru vorbirei. 6. Istori’a educatiunei si a in- vetiamentului la antici, si adeca la hebrei. 7. Date statistice. 8. Miscelle 9. Din chilia copiiloru. 10. Tușea si regusial’a la copii. Suntu rogati dara dd. protopopi, inspectori de scdle, preoți, invetiatori si t6ta onorabil’a inteligintia, care doresce desvoltarea si sanarea poporului nostru, a me spriginf in acâst’a întreprindere, 6resi-cumu grea, dara mie — păna inca provedinti’a ’mi va mai tienâ poterile, cu atăta mai plăcută, că ci nu asiu vrd se ducu cu mine in mormentu unu materialu de atăta însemnătate si se-lu ingropu câ si talentulu le- nesiului si alu sgîrcitului, fora a aduce fructe, ci se fructifice câ talentulu servului bunu si credintiosu in- sutitu si inmiitu. Domniloru colectanti se va da alu diecelea esem- plariu câ rabatu. . ' Temisidr’a, 1 Decembre 1875. Dr. V a s i c i u. In locu de invitare nona la prennmeratiune facemu apellu la statutele asociatiunei ndstre, si chiaru la titlulu ei. „Scopulu asociatiunei e înaintarea litera- turei romane si cultur’a poporului romanu in di- versele ramuri, prin studiu, elaborarea si edarea de opuri, prin premie si stipendie pen- tru differitele specialități de scientia si arte si alte asemenea (§ 2).“ In § 3. se prevede tipărirea si vendiarea de opuri scientifice, precumu si conlucrări speciali ale membriloru asociatiunei. „Asociatiunea va sustienea o fdia periodica in fascidre nelimitate, destinata pentru publicarea afaceriloru ei si pentru latirea midiuldceloru inaintarei de literatur’a romana si cultur’a poporului romanu (§ 33).“ Secretariulu primariu redige fdi’a periodica si organulu de publicitate alu asociatiunei (§ 16). Unulu din drepturile si datorintiele comitetului este „a primi operatele scientifice trimise si a le censura sdu de sine, s6u prin censorii ce’i va designa adunarea generala" (§ 32). Sciti DV. alu cui spiritu vorbesce mai virtosu din acești §§-i ai statuteloru? La constituirea ei a fostu adunata fldrea si lamur’a natiunei, cu mitropo- litii si cu toti funcționarii inalti in fruntea sa, reda- ctor ulu inse alu statuteloru ndstre a fostu mitropoli- tulu Andreiu baronu de Siaguna, după cele trei proiecte elaborate separatu, de Tim. Cipariu, Gr. Ba- ritiu, loanu Puscariu*); si pentru câ națiunea se nu se p6ta abate usioru dela scopurile acestei asocia- tiuni, dta cumu isi legă ea insasi vointi’a sa: „Adu- narea generale p6te propune modificări in statute, inse acesta numai prin voturile din ²/₃ parti ale mem- briloru presenti, si modifîcatiumle propuse numai atunci voru avea valdre, ddca acelea voru castiga inalt’a aprobare. Inse scopulu si caracterulu Asociatiunei nu va potea deveni obiectu ahi des- bateriloru si alu concluseloru adunariloru sub nici una conditiune (art. 24).“ Ce a voitu națiunea ndstra candu a luatu acdsta decisiune in eternu memorabile, si ce a voitu Maie- statea SaFranciscuIosifu I., candu cu prea inalt’a sa resolutiune din 6 Septembre 1861 a confirmatu statutele ndstre clausulate asia precumu se vede in § 24 ? Monarchulu si națiunea au voitu, câ limb’a, literatur’a si cultur’a poporului romanu se faca pro- gresse in infinitu. Labor sine fine. Generatiuni care succedeti celei betrane! Ono- rati umbr’a redactorului statuteloru din 1861, execu- tati testamentulu ce v’a lasatu adunarea constituanta, si petrundeti-ve de sublimele scopu pe care’lu avuse Monarchulu inaintea ochiloru confirmandu statutele si dicăndu: Asia voiu se fia: poporulu romanu apa- ratu de sceptrulu meu, se’si cultive limb’a si litera- tur’a, scientiele si artele, industri’a si agricultur’a in- tru t6ta libertatea; 6ra dâca eu totuși ii punu vreo pe- deca, aceea este, câ se nu p6ta face regressu! Romani, ascultati de acea voce sublime dela 1861, care a esitu din pân’a monarchului vostru! — Red. *) Vedi cuventarea episcopului Andreiu Siaguna din ⁹/₂₁ Martiu 1861 in actele acelui anu dela pag. 37 inainte. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoiiu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi a RiJmcr & Kamuer.