TRAKSIL VAHI’A. FOI A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMANA si CULTUR’A POPORULUI ROMANU. ANULU ALU IX- Editoriu: o o3M.it etijLl’UL sus o oisuti"ux3a.ei. Redactorii!: secretarii! ala asociatiuaei ^3su3?iti~UX_ B-bn. i..'„jj-bibiJ Nr. . EE2^SIOW. In tipografi’a Romer & Kamner. SUMARIULU materiilor» cuprinse in cursul» acestui anii. 1876. Nr. foliei Baseric'a romanica in lupta cu reformatiunea de G. Baritiu (fine din a. 1875) .... 1 Adaose, adnotatiuni si rectificări la Istori’a regimen- tului alu II-lea romanescu, de unu Veteranu . 12 3 Documente istorice dein anulu 1848—9, continuare din a. 1875, dela Nr. 1. inainte in mai multi Nri, colectiunea canonicului prepositu Stet. Moldovanu. Testamentulu dlui loanu Tilie .... *■' - Scurta descriere a unoru evenimente intemplate in munții apuseni ai Transilvaniei cu comunele Bu- ciurnu, Abrudu-Satu, Carpinisiu si despre Catha- rina Varga, de protopopulu Simionu Balintu . 2 Probleme a caroru deslegare o luase asociatiunea nostra asupra’si indata dela inceputu din 1861, de Red. ........ 3 Comptulu seu comptabilitatea, de Gr. Nitiescu . 3 4 Filosofi’a poporului, de Red. .... 4 Colectiune de proverbe, de Baronzi . . . 4 5 Epistola adressata drului M. Gr. Obedenariu la Pa- riau, cu respectu la cartea titulata La Roumanie economique etc., de Red. ..... 5 Cuventulu Misteriu si derivatele sale ... 6 Cuventulu Mocanu ...... 6 Lupt’a intre scdl’a germana si francesa in Romani’a i ai discursulu lui Vas. Boerescu contra T. Maio- rescu in acesta cestiune............................... 6 Ministru si ministeriu ...... 7 Ceva despre Bucovin’a (articlu de mare meritu) . 7 8 Fabric’a de charteia mechanica dela Zernesci, de Red. -y 7 Lovitura noua data societatei academice romane, de Red. .*...... 8’ Cunoscintie din istori’a si vieti’a turciloru, după '■ principele Dim. Cantemiru, trad. de dr. los. Ho- dosiu . ... . . . . . 89 Avuțiile in Angli’a, micu studiu comparativu . 8 Dela sorgentele Ternavei mari, studiu naționale, de " B M. D. Basiota ... . . . . 9 10 Articlii militari: Necessitatea unei armate, de Gr. Bo- ranescu ........ 9 10 Poporulu romanescu si poporulu secuiescu, studiu comparativu de Klitos (pseudonimu) . . 11 12 Nr. foliei Organisarea sisthemului militarii! alu României, de G. Anghelescu ....... 11 Jidovulu talmudistu, de profess. dr. Aug. Rohling 11 12 13 Discursulu dlui I. P. Maioru in adunarea gen. dela Deda ........ 12 Fabric’a de catranitie din Paraidu, studiu indus- triariu, de B. M. D. Basiota .... 13 • Instrucțiune asupra servitiului in campania, trad. de maiorulu Nichita Ignatu . . 13 14 15 16 17 18 Academi’a scientifica magiara din Ilpgapi’a • • 14 Despre burse seu__a&ia nu«utu..stijpendia . . Cuventareal5omnului Carolu I. in favorea scbleloru 15 Tirani’a turcesca ....... 15 Programulu siedentieloru adunarei generale a asoc. transilvane ........ 16 Discursulu presiedentelui asoc. trans. Iac. Bolog’a la deschiderea adunarei generale . . • 17 Revista literaria, recensiune despre diariulu Base- ric’a orthodoxa romana ..... 17 Romanulu in poesi’a sa poporale, studiu asupra to- turoru ramiloru poesiei pop. rom., de dr. profes. Grig. Silasi ........ 18—23 l, Teori’a lui Rossler despre originea romaniloru com- bătută si infranta prin prof. Jung, recens. de Red. 18 Agricultur’a si comerciulu in Romani’a . . 18 19 20 Cuventare la parastasulu mitrop. A. br. de Siagun’a de Zach* Boiu . . . . . . . 19 20 Raportu despre activitatea comitetului asoc. transilv. in 187⁵/₀ de secret, dr. D. P. Popoviciu 21 Calindariulu superstitiunei, studiu ethnograficu com- parativu ........ 22 Dissertatiune despre stricatiunea vinarsului, de Ze- vedeiu Murasianu . . . . . - . 23 Apellu catra istoricii si toti barbatii de sciintia, membrii ai asociat, trans. de Red. ... 23 Despre P. Vasvări unulu din insurgenți, de G. Filipu 23 Discursulu locotenentului I. V. Barcianu despre statulu militarii! ...... 24 Proiectu de lege contra celoru neinsurati . . 24 Ratiociniele fond, asociat, trans. .... 24 Processele verbali ale comitetului asociatiunei transilvane, precumu si publicatiunile despre incassari de bani la fonduri, se vedu trecute tdte pe fia-care luna in ordinea in care au ajunsu acelea dela comitetu la redactiune. Processulu verbale seu protocollulu adunarei generale a XV-ea tienute in 1876 la Sibiiu, se afla in Nrii 19—20. Bibliografii, său adeca anuntiuri literarie se vedu si in anulu acesta publicate cu si fora recensiuni, mai preste totu. Redactorulu sciendu bine, câ ori ce anuntiuri, fia si bibliografice, care se punu in diarie politice, sunt taxate de catra fis- culu tierei destulu de scumpu, (că si cumu ar avea cineva de scopu se inpedece si prin acestu midiulocu latirea cunos- cientieloru si a literaturei), cu atatu afla mai necessariu a’si castiga pe fia-care anu cârti romanesci asia de multe, pre catu ii permitu lui poterile si’lu ajuta connexiunile sale cu barbatii de litere si scientie ai natiunei nostre. Elu adeca crede, că latirea lecturei in limb’a nostra naționale intre sute de mii si milione de romani, este una dein principalile conditiuni de existentia naționale si de prosperitate; de aceea nu crutia nimicu, ori-candu e vorba se aduca la cunoscinti’a lectoriloru vre-unu productu literariu, fia de frunte, fia si mai mediocru, pentru-că nu toti potu se fia Ciceroni si nici Maroni, si apoi marele filosofii Leibnitz sciă bene ce a intielesu elu dicundu: Nu este nici o carte asia de reu scrisa, că se nu pociu in- vetia ceva bunu din ea. La noi inse pe anu ce merge, esu totu mai multe cârti bune si folositorie, care aru merită că se traga t6ta atențiunea nostra asupra loru. a ----------------- Acesta fâia ese ] cate 3 cele pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ,1 1 galbenu cu porto l poștei. ------------ TRANSILVANII. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ----—— 2 Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- letuhi asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ----------- Xr. 1. Brasiovu 1. lanuariu 1876. Anulu IX. Sumar iu: Baseric’a romanesca in lupta cu reformatiunea. (Fine.) ■— Adaose, adnotatiuni si rectificări la istori’a regim, alu II. romanu. — Documente historiee (fin 1848 et 1849. (Urmare.) — Procesa verbale. — Testamentu dlui loanu Titie. Consemnarea baniloru incursi. — Bibliografia. Baseric’a romanesca in lupta cu reformatiunea. (Fragmentu historicu cititu in sied. societatei acad, romane dein ¹²/₂₁ Sept. a. c.) (Fine.) Acea lupta desperata deintre mitropolitu si cal- vini , care durase aprbpe 24 de ani, trebuea se se termine odata intr’unu modu drecare. Ea se si ter- mină, inse in modulu celu mai tragicii pentru mitro- politu, baserica, cleru si națiune. Vediendu calvinii că pe cale drdpta nu mai potu resturna pe Sava II. care acumu era cunoscuta si in afara la curțile dela Vien’a, Moscu’a, Cracovi’a, Bucuresci si lassi, se punu pe intrige. Doi renegati, anume Vladu Sectiiu, con- sangdnu de apr6pe alu mitropolitului si Ștefana Na- latiu, dmeni rapaci, carii insetă după averea mitro- politului , conspira cu superintendentele calvinescu, si castiga pe unu blastematu de popa romanescu dein Vinti’u-de-diosu, că se martunsbsca in contr’a lui Sava, că ar’ fi avutu a face cu un’a muliere, ilu denuntia la principe si jura in capulu lui. Indata după aceea Thofeus midiulocesce mandatu de arestu in contr’a lui Sava si a fratelui seu. Mitropolitulu era betranu si suferea greu de podagra in patu. Cu tbte acestea, inimicii sei ilu punu pe unu caru si’lu ducu dela A. luli’a la Ernotu (camu cale de 1 di), unde petrecea principele Apaffy cu tdta curtea si cu consiliarii sei. Pe Georgie ilu dimittu, inse sub con- ditiune, că se descopere averile sale si ale frate- seu. Georgie se folosi de libertatea sa că se alerge pe la magnații tierei, că ddra ar’ potea se scape de- la martiriu pe frate-seu. Dein combinarea unoru do- cumente esse, că Georgie castigase pe mai multi ma- gnați dein oppositiune in partea fratelui seu, nu inse pe maioritatea consiliariloru. Intrigele si cercetările impreunate cu tortura au duratu multu. De una parte tiranii cerea dela Georgie sume mari de rescumperare pentru capulu mitropolitului, era de alt’a pe acesta ’lu fortiă că se’si abjure credenti’a sa religidsa; dara Sava, care era bunu theologu, se apară cu sententie dein S. Scriptura. In fine dupa-ce Georgie scapă cu ochii scalda ti in lacrime prin passulu Vulcan u in Romani’a mica si de acolo dreptu la Pdrt’a otomana, calvinii luara pe mitropolitulu Sava si’lu bătură in- fricosiatu. Mich. Cserei, unulu deintre cei mai buni chronicari ai acelei epoce, de si boiariu calvinu si elu, totuși descrie acelu casu cu pbna irritata si camu cu acestea cuvente: Principele că omu simplu ce era, crediii tbte. Pe Georgie ilu tramisera că se mai a- dune dein Romani’a trei mii de taleri bani de res- cumparare, era vediendu că nu mai vene, scbsera pe bietulu archiereu nepotentiosu si innocente numai in camasia si ismene, apoi atăta ’lu bătură cu biciulu, păna candu se rupsera de pre elu ca- masi’a si ismenele si’i cadih carnea de pre siediutu, dein care causa nu’si mai potea tienă nici necessita- tile firesci, ci le facea sub elu, păna ce in fine trebui se mbra de acelea batai, bra averile lui le inpartira intre'ei Vladu Szbkely si Stefanu Nalatiu. „Neaudita crudelitate fiorbsa si paganbsca,“ adaoge Cserei, apoi inchiaie spunendu,că Sierbanu vodă dein Romani’a fusese decisu a nu lașa lucrulu acela neresbunatu, si că elu nuntiase principelui Apaffy, că de l’ar costa păna la una suta de mii de taleri, va midiulocf la sultanulu detronarea lui; dara curendu după aceea Sierbanu mort. In conventiunea inchiaieta in 21. Aug. 1681 la Constantiuopole intre Const. Branco- vanu, pe atunci agente diplomaticu (Kapu-Kiehaia) alu lui Sierbanu-Cantacusinu si intre doi magnați ar- deleni refugiati, anume Vladu Ciacu*) si Christoforu Pascu, aceștia se obliga, că deca isi voru ajunge sco- pulu (adeca de a resturna pe Apaffy), voru lucra pen- tru restaurarea drepturiloru basericei romanesci si rea- siediarea mitropolitului Sava II. in scaunulu si ho- nbrea sa. In altu documentu acelasiu Vladu Ciacu pune juramentu pe numele Sântei Treimi cătra G. Brancoviciu, pe care’lu numesce nepotu, că va lucra pentru acelasiu scopu cu elu. nedespartitu, pe viătia pe mbrte. Aici este de insemnatu, că Georgie scă- pase pe acesta si pe mai multi boieri transilvani cu mari sacrificia dein captivitatea turcbsca.- încercările de a resbuna martiriulu lui Sava II. au remasu pentru atunci desierte, era inemicii au mersu inainte. La mandatulu superintendentelui un- gurescu alu calviniloru se convocă sinodu mare dein protopopi si preoți, că se judece pe mitropolitulu *) Străbuna alu familiei comitiloru Csâki din dilele nbstre. 1 — 2 — lorii si se alăga pe altnln. S’a intemplatu si acuma intocma că cu mitropolitulu Ilie lorestu. Sinodala adunatu la comanda, degradă pe mitropolitulu Sava, ăra in loculu lui alese pe losifu Budeanu, pe care’lu si confirmă Apaffy totu sub conditiunile spe- cificate mai in susu, formulate in 19 puncte, -si’ i luă juramentulu pe acelea. Acea diploma de confirma- tiune pdrta dat’a dein 28. Dec. 1680.*) Dein una diploma a imperatului Leopoldu I. dein 7. luniu 1683 aflamu, că mitropolitulu Sava II. păna in acelu anu se mai află in viătia, pentru-că imperatulu ilu inaltiă pe elu si pe frate seu Georgie la rangu de baronu; dara dein alta diploma imperat. dela ‘ 20. Sept. 1688 se pare că intr’aceea morise. Moșii nostrii septuagenari ne spunea dein cele ce sciă si ei dela moșii loru, că mitropolitulu Sava II. fusese bătuta odata cu vena de bou in curtea resie- dentiei dein Blasiu, care pe atunci era proprietate a ddmnei Anna Bornemissa soci’a principelui M. Apaffy, unde acesta petrecea bucurosu dein caus’a aerului si a vinului buna. Atunci martirulu Sava scolandu-se dela pamentu a disu cuventele acestea: Dumnedieule alu parentiloru nostrii, fă că pamentulu acesta pe care se versa sângele meu, se ajunga in proprietatea romaniloru! După 58 de ani resiedenti’a dela Blasiu si dominiulu ce’i apartiene, era alu statului, dela care trech prin diploma de donatiune imperatăsca, in pos- sessiunea unei mitropolii romanesci cu monastire, la care successive se adaosera diverse institute naționali si religidse, precumu seminariu de clerici, scăle pri- mărie, gimnasiu, liceu, scăla pedagogica, scdla de fetitie s. a. Piăs’a posteritate venerădia acelea cu- vente ale lui Sava că profeția inplinita. In scurtulu periodu dela 1680 păna la 1692, in care anu casa de Habsburg luase Transilvania in possessiune, au mai fostu patru mitropoliti in Alb’a- luli’a. Acumu inse situatiunea se schimbase cu to- tala. Imperatulu Leopoldu ajutatu de regele Polo- niei si de alti domnitori christiani, cu comandanți buni, precum au fosta unu Carola de Lotharingi’a, Ludovicu de Bavari’a, unu Stahremberg, Veterani, mai apoi Eugenia de Sabaudi’a, după mai multe bă- tălii dein cele mai crunte, scăse pe turci dein Buda si dein partea cea mai mare a Ungariei păna in Ba- nata; in fine puse man’a si pe Transilvania; dara că se o păta tienă, a crediutu că este indispensabile de a restabili catholicismulu si a infrange cornulu reformatiloru. Se proclamă si sanctionă, cu adeve- ratu, egalitatea de drepturi a celoru patru confessiuni, se reservă inse si dreptulu fia-careia de a face pro- seliti căti s’ar potă mai multi. Atunci cardinalulu Leopoldu Collonich archiepiscopulu primate alu Un- *) A se vedă acesta diploma in Acte si Fragmente p. 60 et seqq., insocita de notele dlui Cipariu. Aceeași diploma se retipări si in Archivu Nr, 32 dein 5. Febr. 1870. Lecto- riulu va face fârte bene, dăca o va cauta si pe acesta la locu-. rile citate, aude va vedea si pretiâsele note ale dlui Cipariu. gariei, luandu in ajutoriu pe iesuiti, se apucă de lucru ca mâneci resfrante păna in cotu. In acelasiu tempu elu invită si pe clerulu romanescu că se addpte cele patra puncte ale nniunei stabilite odeniăra in sino- dala dela Florenti’a. Acuma se porni una din lup- tele cele mai inversiunate intre catholici si calvini; dara poterea luptei curgea mai virtosu impregiurulu basericei romanesci. Catholicii promitea clerului ro- manescu ceriu si pamentu, egalitate perfecta de' dre- pturi, infrenarea tiraniei calvinesci, protectiune valo- r<5sa dein partea imperatului, donatiuni de moșii, in- stitute de cultura. Catholicii ’si propuseră, că inainte de tăte se traga la se-ne pe romanii cei calviniti definitivu, adeca pe nobilime, si se desfiintiedie epis- copia calvinăsca, care se află in districtulu Fagara- siului, apoi se incăpa si cu poporala. Calvinii ne- cumu se căda in punctulu acesta, dara ’si apară cu’ ambele bracia jurisdictiunea nu numai preste popii si romanii cei calviniti, ci si cea usurpata in moâu tiranica preste mitropolitu si cleru cătu mai remasese in credinti’a vechia. Despre acea resistentia cerbicăsa a calviniloru ne remasera dăue documente fărte in- teresante. Mitropolitulu Theofilu denumesce in 9. Aprile 1697 pe pop’a Ioanu de protopopu la Hunedăr’a; dara noula protopopu nu păte intra in oficiala seu fără confirmarea dela superintendentele ealvinescu. Acesta ’lu confirma, inse cu conditiune, că se mărga se’i depună lui jur a menta; cu acea ocasiune apoi avă inpertinenti’a de a se subscrie si elu. pre- cum se subscriă si ahtecessorii sei, adeca: (L. S.) Veszprdmi Istvăn, erdălyi reformatus magyar es olăh Piispbk m. p.; roman. (L. S.) Stefanu Vesz- prămi. episcopii reformate magiaru si romanescu dein Transilvania m. p.*) In fine mitropotitulu Theofilu vediendu, că nu mai este alta modu de a’si salva baseric’a de calvi- nia, si. ne mai potendu suferi, că protopopii roma- nesci se aduca pe episcopulu ealvinescu in sinodu cu lecție’a, portandu-lu pe umerii loru, se decise a primi unirea cu Rom’a pe temeiulu cunoscuteloru patru puncte, ceea ce inse elu prevenita prin măr te, nu a mai dusu la îndeplinire. Dara prin actulu a- cesta baseric’a si națiunea romana dein Daci’a supe- riăre intră in unu stadiu nou si epocale alu vietiei sale religiăse si politice. *) Documentulu acesta totu la Cipariu Acte si Frag- mente pag. 253. Ne lipsesce spatiulu spre a-lu reproduce aici intregu; dara spre a-i cunosce caracterulu, fia de ajunsu numai aceste expressiuni adressate preotiloru si poporului romanescu: „Kegyelmeteket azon kerem s egyszersmind pa- rancsolom, hogy engedelmeskedgyek a megis emlitet Popa Juonnak mindenekbe, mert valaki nem engedelmeskedik, a censurăt el nem mulattya. Akkor osztân fel jiiven, megis esketytik a Generalis elott etc.“ Adeca episcopulu ealvinescu' alu unguriloru impunea clerului resaritenu protopopi de ca- re-i placea lui, ii confirmă elu, ăra nu mitropolitulu roma- nescu, apoi ii cită înaintea sinodului generale ealvinescu, si in faci’a aceluia le luă juramentulu. că se remana credentiosi basericei calvinesci. — 3 — Din luptele religidse căte au decursu in Tran- rilvani’a, Banatu si Ungari’a păna la a. 1700 intre baseric’a orthodoxa si cea calvindsca, s’ar potd de- duce mai multe corolarie instructive; dara dein ace- sta mulțime de premisse pdte trage ori-cine conclu- siuni, fbra că se aiba lipsa de reflexiunile mele ulte- ridre. S’a pusu de ex. adesea întrebarea, că pentru ce romanii din Daci’a superidre suntu asia lipsiti de familii aristocratice si patriciane. Totu acdsta Între- bare se pdte pune poporului Bulgariei, alu Bosniei si alu Hertiegovinei etc. Respunsulu se pdte da la momentu. Dein vreo siese sute de mii locuitori ai Transilvaniei, căti adeca trecu de magiari, celu mai pucinu ddue sute cincidieci de mii au fostu inainte cu ddue si multu trei sute de ani romani curati; aceia inse după adoptarea dogmeloru calvinesci si a ritului strainu s’au magiarisatu cu totulu- In cătu pentru nobili, era una lege, in poterea careia cei cari trecea dela calvinia anume la legea gr. resaritdna, ’si perdea nobilitatea si averea, I^ca socii beiloru șerbi turciti dein Bosni’a. Mai avemu păna in diu’a de astadi unele comunități rurali calvini te, ai caroru locuitori vorbescu numai romanesce; dara in dilele ndstre s’au luatu cele mai energidse mesuri spre a’i face se invetie limb’a magiara. Ceea ce bate mai multu la ochi in acele lupte secularie este, că romanii dein Daci’a superidre le portara pe acele de regula mai totu singuri singurei, neajutati de nimeni in lume, si cu atătu mai pucinu de baseric’a cea mare a Resaritului. Constatamu a- cdsta impregiurare, fbra a inculpa pe nimeni; remane inse adeveru, că luptele religidse si naționali ale ro- maniloru dein Daci’a superidre an fostu multu igno- rate, păna la caderea totale a basericei loru sub cal- vinia. Pre candu catholicii au inceputu propagand’a loru p’intre romani, 'iau aflatu mai multu calvini de- cătu orthodoxi, său vorbindu mai exactu, nu catholici in sensulu simbolului Niceno-Constantinopolitanu. Dupa-ce cunoscuramu starea deplorabile si tra gica a basericei romanesci dein Daci’a superidre cu mai multe peripeții si episdde ale ei, sar parea că ar fi fostu inpossibile, că hierarchi’a Resaritului, epi- scopi, archimandriti, hieromonachi si toti barbatii căti se voru fi ocupandu cu studie theologice, se nu intre si ei in lupta spre a combate doctrinele reformati li- nei si a se apara de ele. Cu tdte aceste, lucrulu s’a intemplatu tocma dein contra. Resaritulu nu a parti- cipatu mai intru nimicu la luptele religidse dein a- pusu, pentru-ca de pucinele scrieri, care s’au vediutu ici-colea esite in limb’a grecdsca asupra reformati- loru sdu asia numitiloru heretici, pe aceștia nu ’iau dorutu nici-decumu capulu. Unii voru se explice acea nepăsare a hyerarchiei grecesci dein ur’a seculana a ei cătra hierarchi’a latina, care o facea se se bu- cure de cumplit’a strimtdre in care venise acdsta, Altii atribue tdta acea tienuta a greciloru facia cu revolutiunile religidse dein sec. alu 16-lea numai in- dolentiei resaritene si acelei molesiri de Fanaru, care astdpta păna candu arde muculu luminarei la degetei Au potutu se fia ambele aceste cause; dara se fimu drepți si se nu perdemu dein vedere nici impregiu- rarea, că baseric’a Anatoliei se află pe acele terti- puri in lupta de vidtia de mdrte cu Islamulu, cu fa- natismulu si tirani’a mohamedaniloru turci si arabi, cari acum era domni in Constantinopole. Sute de mii de greci curati dein Asia mica si milione de alte popdra inainte christiane orthodoxe, adoptaseră religiunea mohamedann. Tocma pre candu luteranii si calvinianii lucră cu mai mare focu spre a derima tdte institutiunile vechi ale ambeloru baserice mari, armele lui Sulei mânu ocupaseră Bud’a si ajunseră sub murii Vienei. Totu atunci boierii bulgari si șerbi se turcea neincetatu. Intre acele impregiurari cle- rulu grecescu a potutu scutura ori-ce lene si a lucra pentru apararea basericei sale dein tdte poterile; era' inse prea tardiu. Consecentiele hostilitatiloru mi- lienarie deintre cele ddue baserice mari, apusdn’a si resaritdn’a, nu se mai pută correge. Că holocaustu (jertfa) alu hostilitatiei a trebuitu se cada baseric’a romanesca si cu ea națiunea dein Daci’a superidre. Barbati santi, inspirati, eruditi si determinati la ori- ce sacriciu, că Vasile celu mare, că ambii Grigorii, că loanu Gura-de-auru, sub despotismulu bisantinu dispăruseră dein baserica. Lips’a de solidaritate, de scientia multa si energia apostolica la clerulu Ana- toliei o au simtitu partea natiunei romanesci locui- tdria in Daci’a superidre mai multu decătu ori-care altu poporu. Păna la reformatiune, celu dein urma stadiu si terminu in care Rom’a vechia apusdna si Rom’a orientale ’si dă in capete pe terrenulu reli- giosu, adesea si pe celu politico, au fostu Carpatii Daciei. Pe acestu territoriu călugării apuseni se luă de peptu cu cei resariteni. Aici regii Ungariei Bela, Carolu Robertu, Ludovicu L, Sigismundu, chiaru si Matheiu Corvinu provocati de patriarchulu Romei vechi, se iucercara se extermine prin legi si prin arme tdte urmele jurisdictiunei patriarchului Romei ndue (tdta hyerarchi’a greco-resaritena). In valile si câmpiile de sub acei munți s’au adusir successive coloniști de religiune r. catholica dein diverse parti ale Germaniei si dein Holand’a, in favdrea caroru s’au inaltiatu in acea parte a Daciei ce se di ce Tran- silvania, baserice monumentali, cu collecte făcute in tierile europene si cu diverse ajutdrie date loru dela statulu Ungariei. Acele colonii germane aparate si îngrădite cu privilegie extraordinarie, mai existu păna in diu’a de astadi sub nume de Sași, cunoscuti in evuhi mediu sub nume de Ospeti (Hospites). Dein acele lupte secularie baseric’a orientale representata aici prin elementulu romanescu, a esitu pentru totu- dduna invingatdria in Daci’a inferidre său Romani’a de astadi; dein contra, in Daci’a superidre a remasu învinsa si subjugata. Poterea ambiloru patriarchi dela Rom’a vechia si Rom’a ndua s’a infrantu in acești munți, prin care se desparte Daci’a in ddue territdrie vaste. Doctrinele reformatiunei religidse aflara pe am- 1* 4 — bele baserice mari fatigate si debilitate in gradu su- premii. Calvinii dein Daci’a superidre, ajutati de luterani si de antitrinitari, se prepară că se le dea lovitur’a de gratia. G. B a r i t i u. Adaose, adnotatiuni si rectificări la istori’a regimentului alu 11. romanu.*) Brosiur’a pag. 31. Nu 1830, ci 1831 in lun’a lui Maiu a esitu un’a divisiune a regim. II. romanu că garnisdna la Clusiu. — Comandante a fosta că- pitan. Storch. — In luniu 1831 a mersu alta divi- siune la Maros-Porto; comandante capit. Dietrich. — In luliu 1831 a esitu erasi una divisiune la Mediasiu, capitanu Schwab că comandante. Celelalte companii remase acasa, au escortată tdta ver'a transporte de captivi poloni, desarmati prin muscali in 1830 in revolutiunea polona. — Aceste transporte se luau in săma la Tihuti’a si se petreceau cătra Alb’a-Iuli’a, Mediasiu, Sibiiu etc. Divisionele cele trei ș’au con- centrata in ver’a 1831 la Clusiu. Comand, maiorulu Luxetich. Adiutante Dragollovich. In Oct. 1831 s’a reintorsu acelu batalionu acasa; a tienutu inse 1—2 companii dein garnisdna la Bistritia (compusa dein totu regimentulu), phna la finea anului 1832. Batalionulu I. compusu dein totu regimentuln, comandante maioru Hatfaludi, care a esitu in Martin 1846 la Galiti’a, a fostu in garnisdna la Zalysczyk, Melnicza, Czortkow, Horodenka, Husziatin, Kbpi- czincze; inse nu s’a reintorsu preste vre-o căteva luni in patri’a sa, ci numai in Octombre 1847, va se dica a remasu in Galiti’a 1 anu si 7 luni. Brosiur’a pag. 54. In Sept. 1848 colonelulu- locot. Urbanu primise in Nasaudu juramentnlu de fidelitate cătra tronu si imperatulu, dela mai multu că 290 comune romane de prin comitate, pana de pe la Tasnadu. Veneau romanii cu dilele intregi, cu merindea loru la Naseudu , punea juramentulu sub stăgu in- aintea vardei (Hauptwache); de fația: Urbanu, audi- toriulu, adiutantele; primia atestatu (pazsora) si apoi se duceau acasa. Tenerii romani de prin comitate inrolati la ro- garea loru prin Urbanu in Naseudu, ajunseră nume- rulu de 1100; aceștia erau incortelati pre la grani- tiari in Naseudu, Salv’a, Rebrisidr’a; granitiarii sub- oficiri betrani (fiindu cei dem „Stand" esiti afbra in contra inimicului) le dă invetiatura in arme; apoi nu trageau ceva plati, fbra traiau cu merindea propria de acasa. *) Suntemu siguri câ toti acei lectori cavii s’au inte- ressatu totu-deauna de istori’a si de tote suferindele ostasiu- lui romanu , voru citi cu cea mai mare plăcere acesta de- scriptiune intregitoria a fapteloru militarie si a evenimente- loru dein 184%; de aceea o si publicamu, rogandu pe lectori, câ. se le ia in nexu cu totu ce se publicase in an. 1874—5 dein istoria regimentului II. Red. Acești romani teneri înrolați, cu hainele loru proprie, s’au predatu prin adiutantele Pantelemonu Domide cu conspecta in 2 transpărte in loco Na- seudu, regimentului Carolu Ferdinandu Nr. 51 si a- nume căpitanului Leitner si Doraszille. Multi dein acești teneri romani s’au luptatu con- tra lui Bem la Sibiiu Martie 1849. Păna a nu pleca Urbanu cu trup’a granitierîloru in Oct. 1848 dela Naseudu cătra Reginulu-sasescu- ne avendu ceva cavaleria la dispositiune, a lasatu de s’a formata unu despartiementu de călăreți voluntari, deintre granitieri betrani esiti dein servitiulu militariu activu. Comandante era sergentele iubilatu Todoru Bosiota dein Zagra. Urban le dicea: „Meine Sere- zaner“ eara poporului numea; „husarii lui Bosiota.“ — Numerulu acestora a fostu 36, si fia-căre cu hai- nele, armele si calari’a sa, propria. Brosiur’a pag. 64. Pre tempulu belului orientale regimentuln acesta era in Craiov’a, Cernetiu, Romnicu dela Oct. 1854 păna la Augusta 1855. — In Aug. 1855 nu s’au reintorsu in patria, ci fii translocatu la Bucuresci, unde a remasu păna la Aprile 1856. — Atunci a esitu dein Romani’a, si fiindu depoulu in Alb’a-Iuli’a, regimentuln cu tdte batalidnele a tre- cutu preste Muncaciu la Lemberg in Galiti’a, de aci au ajunsu mai tardiu păna la Cernautiu, unde se află 1858; de acolo 1859 a mersu la Itali’a. La serbarea aniversaria de 100 ani la Cened’a 20. Angustu 1863 fura invitati toti oficirii pensionati si actuali, cari serviseră candu-va in acelu regimentu. Veteranii granitiari si oficirii dela Naseudu au tra- misu, in tempulu candu se aflau oficirii dela regi- mentulu Nr. 50 la m£sa in Cened’a, dein Naseudu urmatoriulu saluta: „Telegrama. Von Naszod nach Ceneda, 20. Aug. 1863. Die Bevolkerung des vormaligen 2. rom. Grenz- regim., nunmehr Naszoder Distrikts, als der Stamm des 50. Lin. Inf.-Reg. fur die Einladung dankend, stimmen aus weiter Ferne in den bei der Regiments- Jubilarfeier fur Se. Maj. Kaiser Franz Josef I, und das Allerhochste Herrscherhaus zu erhebenden Toast, mit gewohnter Begeisterung rufend: „Es lebe Impe- ratoriulu nostru." Gott segne die neuen, gleich den alten Fahnen und lasse sie stets siegreich wehen.“ Heuto hier Hochamt." , Corpulu oficiriloru dela regimentului Nr. 50 a respunsu veteraniloru granitieri in Naseudu, dela măs’a de festivitate totu prin telegramu, cumu urmcdia: „Wir sind hoch erfreut und danken innigst fiir die aufrichtige' Theilnahme an unserer Săkularfeier. Die Fahnen, die wir heute ablegten, waren durch 88 Jahre Fuhrer der treuen Romanen des Naszoder Di- — 5 — strikts, welche durcb ihr standhaftes Ausliarren uns die schonste Zierde der Armee, die goldene Medaille erworben, auf die wir mit stetem Stolze blicken. Wir bitten unseren Dank und herzlichen Grtiss allen ehemaligen Grenzern zu verkiinden. Alle Offiziere des Regiments." (Atunci se mai află in activitate la regim. Nr. 50 fii de granitiari ai reg. II. rom. capit.: Wilhelm de Welikan, Ferdinand Wlad, Silvestru Thomi, Heinrich Gaboru, Stefanu Borgovanu, lacobu Popp. —> Lo- cot. L: Nechita Ignath, Georgie Mascheri, Martinu Zagrănu, Georgie Popp, loanu Iftene, Vasilie Popi- tianu, Carolu Sutsa. — Locot.: Nicolae Tamasiu, Leonu Domide, loanu Margineanu, loachimu Mure- sianu, Nistoru Margineanu, Vasilie Iliesiu.) Transilvani’a Nr. 11, pag. 132. La 18. Nov. 1848 s’a latitu in Naseudu scirea, cumu-că maiorulu ungurescu Pdterfy va intra dein Marmatia elitra Na- seudu cu trupa inimica. — Colonelulu-locot. in pen- siune Reininger că comandante alu regimentului de acasa (fiindu Urbanu atunci cu trupele către Clusiu), a datu numai dccătu mandatu, că toti betranii gra- nitieri, carii se mai aflau pre acasa, se grabcsca că- tra Romuli (Strimba) spre intimpinarea inimicului. Căpitănii pensionati Ioane Mihailasiu, Gallovich, apoi dein activitate locot. Ant. Reichel, Jose! Geor- gitia, cu ceva mai bine de vreo 200 dmeni, au gră- bita la Romuli. In 20. Nov. 1848 (santii Archangeli) intrase ma- iorulu Păterfy cu 1 batalionu bnkăntes, 1 com- pania de linia, Don Miguel Nr. 39, cu 2 tunuri, pre- ste Sietrefii, care dein susu de Romuli fii batutu si respinsu prin granitieri, lasandu 2 tunuri de 6 punți, 30 soldati captivi, mai multe cara cu bagage si al- tele in manile invingatoriloru granitiari. Cumu-că Mihălyi Găbor ar fi condusu acesta trup’a inimica, nu e adeveratu,*) Pag. 133. Cu divisionulu căpitanului Petrizze- vicli, la Baciu langa Clusin a cadiutu in captivitate la inimicu Dec. 1848 capit. Petrizzevich, Locot. prim: Josef Herszănyi, Franz Reichel, Nicolae Anton, To- doru Anton, Franz Mihailasiu. Dela batal. I. alu maiorului Leone Popp: Lo- cot. prim. Carolu Reiner si Georgie Lica. Dela batal. III.: Locot. Josef Georgitia (prinsu la Becleanu). Dela stabu: Dr. regim. Guido Nagy si capitanu pens. Angerer. Dintre aceștia s’an rantionatu Carolu Reiner, care au adusu flamur’a (stdgulu) batal. I. dein Ungari’a si o a predata in 16. Febr. 1849 lui Urbanu in laad (Pag. 105 dein brosiura.) Pag. 133..Invasiunea Naseudului, a șta- bului regim., aperarea si retragerea in 2. I anuar iu 1849. *) A fosta câ comissariu gubern., câ-ci înainte de aceea fusese in Transilvani’a câ v. comite. Red. După retragerea lui Urbanu preste Zsuk, Lech- nitia elitra Bistritia, a inaintatu Bem cu trupele sale elitra Bistritia si Naseudu. Trup’a principala o a co- mandam Bem; cele indreptate elitra Naseudu colo- nelulu Ritzko. In 29. Dec. 1848 vine Urbanu cu vreo cătiva oficiri dela Bistritia la Naseudu, edrea pre Reininger si pre familiele oficiriloru duși la batalia, dispune cele de lipsa si se reintdrna la Bistritia. In 30. Dec. 1848 pleca famili’a colon.-locoten. Urbanu dein Naseudu si trece in Bucovin’a la Cer- nautiu. Batalionulu alu 3-lea cu capit. Binder, Pa- serar, Kohl, locot. Anton Reichel, Silvestru Thomi, Josef Georgitia; apoi reserv’a sub comand a capitan. pens. loanu Mihalasiu, cele 2 tunuri de 6 punți prinse la Romuli, cu tunari betrani (Vormeister Kromp) cu- prinde positiunea intre Mocodu si Piatra (Kofarka), anteposturile la Ciut’a (Kozepfalva). In acea di fachndu locot. Georgitia cu 1 plutonu o recognoscere plina da Becleanu, cade acolo in captivitate la inimicu. In 31. Dec. 1848 .se insinuă la raportulu regim, (zum Regimentsrapport) in Naseudu, Macedonu Popp, vicariulu foraneu, Josef Schottl, capit. auditoriu, Ba- silie Welikan si pLhrenreich Betzman, maiori in pens., Ignatz Gergelyi, locot. conducatoriu alu. cancelariei de comptabilitate (Rechnungsfiikrer), Greg. Mihalasiu, locot. in pens., Vas. Naskutz, fourieru. Locot. primăria adiutantele regim. Pantelemonu Domide ii duce si ii presenta colonelului locotenente Reininger. Deputatiunea aduce rogarea in numele loru, 'alu familieloru- de oficiri si partide de stătu, către comandantele regimentului Reininger, că se faca dispositiunile cele mai corespundietdrie pentru apera- rea teritoriului, șeii se concdda, că familiele se păta pleca către Bucovin’a, magazinele, cancelariele, ar- chivele se se incarce pe trasuri, si se trdea către Bucovin’a.*) Reininger respunde cu asprime: „Bei Leibe nicht; unser Regimentsbezirk ist ein Bollwerk; die Stellung /bei Kofarka, Macod ist uneinnehmbar; von einem Riickzug darf Niemand sprechen; nur keine Paora (Furcht).“ La aedsta resolutiune categorica militare, depu- tatiunea a tacutu si s’a departatu. In 1. Ian. 1849 vine maior, pens. Betzman dein Lusca, insocitu de servitoriulu Ionica, si de unu cane mare albu de oi (numele Tulucanu) cu pusc’a si strai tia de vena tu in umeru la cancelari’a adiiitante- lui si dice: „Adjutant! Ich rneldef, dass ich mein Do- rnicii nach Tihutza verlege. Ich wiinsche nicht, aber ich fiirehte, dass Sie alle mir bald nachfolgen wer- den.“ Adiutantele respunde: „Sehr wohl, Herr Major! nur keine Paora U *) Se se fia ascultata acesta rogare, s’ar fi pastratu do- cumentele celea pretiose ale poporului dein acesta districtu, ce se aflau in archive, si care cu nimicirea acestora archive cu ocasiunea ocuparei Naseudului, inca s’au perdutu. — 6 — In 2. Ian. 1849 inaintădia Ritzko cu inimicii de cătra Becleanu cătra Ciuti’a. — Binder si Mihalasiu aștepta intre Piatr’a si Mocodu la positiunea cea mai tare, cu grosulu trupeloru; arip’a stanga formă divisionulu Kold-Paseraru, la Virăgos-Berek. Batali’a au tienutu mai multu de 8 <5re. — Ritzko cu ai sei fă tienutu in respectu, vediendu si audiendu tunurile in dealulu dein diosu de Mocodu, apoi c6- stele ndgre de clopari. (Betranii granitiari se numeau clopari, pentru-că portau pelarii tieranesci, care se numescu pe aci in limb’a vulgara dopuri.) Numai dupa-ce au incetatu tunurile si puscile ndstre (fininduse munitiunea), au pornitu inimicii că- . tra Mocodu. Kromp (Vormeister) făcuse erdrea, că lasase a se aprinde prandelele (Lunten) multu mai tempuriu; dein acea causa apoi a trebuitu se se ser- văsca in urma de tetiuni si de idsca la aprinderea tunuriloru. De munitiune de pușca eră lipsa mare, pentru-ca tramisu fiindu locot. Josef Peicsich la Alb’a- Iuli’a după munitiune, s’a reintorsu dela Cusdridra (Kozărvăr), audiendu ca la Desiu era bataia (de pe- ritu) intre austriaci si magiari. După acesta fii tra- misu locot. Dumitru Rusu cu 12 armati după, muni- tiune la Alb’a-Iuli’a. Acesta au si strabatutu păna acolo, s’a intorsu indereptu cătra Turd’a, acolo inse dandu de trupe inimice, a fostu silitu a se reintdrce cu transportulu in cetatea Alb’a-Iuli’a, unde a-si remasu păna la finea revolutiunei. Acăsta fii caus’a, că la invasiunea insurgentiloru pe teritoriului regim, era lipsa de munitiune. Apoi pusei era de trei feliuri: cu cremene, cu capsule si cu acu; de aci se osebea cei armati in „creme nari" si „acari." Despre acestu retrasu dela Mocodu a compusu atunci Bezman cu Schottl una poesia satirica, care se incepea cam asia: „Bei Csuza stand die bunte Schaar, Die man Cloparen nannte, So man an dem grauen Haar Und dem Hut erkannte." etc. Aci era descrisa retragerea pensionariloru, par- tideloru de stabu scl. urmate in 2. Ian. 1849 dela Naseudu. In aceste dile de periclu si trista memoria, pruncii dein institutulu de educatiune militariu (Mi- lităr-Erziehungshaus) s’au imprasciatu, care in cătrau au potutu. Cei mai marisiori si cu potere s’au ala- turatu la trupa, unde multi au ajunsu suboficiri, mai tardiu si oficiri. Cei mai mici au mersu pre la fa- miliele loru. Invetiatorii, furirii si alte partide de stabu, parte au trecutu in Bucovin’a, parte s’au re- trasu prin munți si pre la satele mai ascunse. Capit. Binder, Kohl, Paserar, auditoriulu capit. Schottl, Dr. regim. Gruido Nagy, adiut. Pant. Domide, locot. Sil- vestru Thomi cu unu despartiementu de soldati au statutu pre locu, păna cătra s£ra, candu se apropiă Ritzko cătra Naseudu. Atunci vediendu că nu mai este scapare, au salvatu cass’a (banii regimentului), cele 2 tunuri, 1 miliouu de ace, si au plecatu cătra Rebrisidra. Langa carulu cu banii s’au alaturatu că voluntariu invetia- toriulu Vas. Născu si furirulu Iftode Vasilici, ambii armati cu pusei proprie. Tunurile si ladile cu acu le aduseră de a mana, păna in Rebrisi^ia fetioni dela varda. Acolo s’au recuiratu cai, si au urmatu cătra Feldru. In loco Naseudu au remasu Reininger colonelu- locot. in pensiune, betranii si debilii, Vas. Velicanu, maior, pens., Ioane Atone, locot. pens., Hatfaludi si Clococianu, maiori in activ, morbosi. Ritzko cu tru- pele inimice a intra tu săr’a 2. Ian. 1849 in Naseudu. Binder cu oficirii mai susu numiti si cu transportulu seu, ajungundu ndptea la Ilv’a mica, era decisu a trece preste Strîmb’a in Valea Borgaului. In momentuln de plecare vine locot. Nic. Laza- riciu cu un’a patrola tramisa de Urbanii dein Borgo- Rusu cu mandatulu, ca cei retrași dein Naseudu se nu merga la Borgau, fiindu-că acolo au ajunsu Bem, ci pre alta cale se caute scapare ]a Bucovin’a. Binder cu oficirii sei tiene consiliu belicu (Kriegs- rath), in care se decide a se retrage la comuna Lesiu, a ascunde acolo in pădure cele 2 tunuri, cass’a si munitiunea a le pune pe cai, a trece apoi preste Heniulu si Erbds’a cătra Tihuti’a si Poian’a Stampi. (Va urma.) / ------------------------------ Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 26. Provocarea generariului Pfersman in caus’a re- crutatiunei, care trebuea se se faca de cea mai mare urgentia si in celu mai scurta tempu. „Kirpi KomiTeT8.i de Ila'ii'fiKi'iiBne ai Pom&niiop. Jjln jjtmnpeoiBpipiie de -faiji, KS>nd veAe mal j|tn- naiTe imepece ini neie mai cfinre dpeuTSpI. ai«T aie 4>ieKipsi leTijjtn mi aie nagisniiop jpnTpeyi, k&t mi aie rponsisi mi aie dinacrieî, ce a$n in mape npi- mejKdie, din npinina ^unipsTipiiop mi TspEspipiiop anei napride f aKjjioce, Kape nenrps a’nrî mBiiismi cKOnspiie caie eroicri'ie, isEptzi neoEOciT npin ^inTpesBinjjape de nsTepe mi cin Ka ci picToapne opdint niBiii mi li- niujt, mi ci adsKi Mi mai jjmfiopiToape Kon4sci8ne, npensm mi Ka ci jjie neKomeniT Tepopicmsi mi J|inTi- panapt deoceiiTeiop naj^ionaiiriifi jpTpe dsnceie, ne Kape a .^mninco ia qei mai ^inaiT rpad, daropia tete- pop EineKEțieTifopiiop neTiyeni ai cTaTBisi mi npieTini ai opdinei mi ai linimii nsEiiqe, npeKsm mi ai ci>inTe- lop dpenTEpi aie gipii mi aie rponsisi, ecre de a ce ^mnpoTioi nemicEpaieiop KiiKipi neieijiBiTe aie aneiii napride, mi nemps pecTasiiipt opdinei mi a linijgii, npeKsm mi nenrpa acirspapt adeBiparei linepTini mi eraiiîijji a TBTspop naijionaiiTiijiiop, a ce nsne Jjvn nocijjisne de anipape K8Biin>ioaci ^nnpoTina a>ieiii nap- Tide mi aiaKspiiop ei. Cnpe awecT cfapmiT Ecneienjjia ca D. IJenepapisi Komendanie ai ijipii, ne Temeisi npoKiamajiiei din 18 7 — a isnii KKprtToape ie a cioeozît KETpe roare atspic- diKjjisniie mi KETpe lEKsiTOpii TpanciiBaniei, mi .pn ns- Tepi rsbepnsisl jjEpii, ie jin BipTSTi aieiii npoRiamagii a npiimiT ne kst rimn Bop jjini ^mnpeyispEpiie ecipa- opdinape de aKsm, KETpe aiicra isxnd .pn EErape de ctmE, ke aTM nagisni pomamE, kiindKE noziijisnt KomiraTB- jisI Beirpadsisi de îkoc ecTe deocesiTE, mi a Beirpads- isi de esc mi mai deocesiTE, nenTps npecenTaijia pe- KpBfliiop din aiecr KomiTaT ns ce xoTEpanje iok decKi- linir, ii pEmisne Ka careie ct’ini aiirs dsnE soie iei mai anpoane iok din iele «linii lOKspi de acenraijie. 3. PeKpSTaijia leiop 1253 oameni, ie Kad ne na- Uisnt CEcacKE nenTps saraiionsi de iarepi căci, ce sa jpndeniini de KETpE snisepciTarfe najjisnei CEcejgi npin cssopdinaTeie ac«picdiKiji»m de cnasne mi dicîpiKTe, af apE de dicTpiKTSx Bicrpiijel, Kape ns ce Konpinde aKsm ^vnTpe lepKspiie ie csht de dicnoziuisnt Ecieienjjiei caie D.. IJenepapis KomendanTe, keii aiecTa ape cE’mi dt Kon- TimjenTSA ces ia Tpsneie ie canT amezaTe ^n naprB decnpe miazE noanTe a TpanciiBaniei. PeKpsTayia leiop 3745 oameni ie sad ne najjisnt pomsnE nenTps KommeTapt Tpsneiop jjtpii mi nenTps «fopmap'fc pecepseiop, ce Ba adsie ia ^kndeniinipc de KETpE KomiTeTBi pomfin npin Tpinsnii opsndsijjl nenTps lepKspiie pomane npin jpnijeienepe ks wspicdiKjjisniie CEcenji, Kape as ce npiBirieze Ka ce ns ce ^kmniediie Jiuideniinipt npecenTajjiei peKpsijiiop, Jjin kxt ce aTinye aitcra de lepKspiie jEspicdiRgisniiop lop. 4. Atst sniBepciTaTt najjisnel CEcenji mi cssopdi- nareie caie acspicdiKuisni, kst mi KomiTeTSi pom®n mi opsndsijjii Tpissnl pomeni, isAind 4in EErape de ctmE ciia ^.mnpețdspEpiiop de «fagE, Kxnd isKpsi ns iaprfc it mai miKE jpnTSipziepe, Tpesse ce adsKE ia ^ndeminipe npecenrajjia peKpsyiiop ^s acfei de rpasE nenpeKsp- mara zioa mi noanrt, ^nKfiT toste peKpSTauia ce fie fEpt cminTtiE cEBispmiTE ia 6. NoemBpie, mi tot KBanTsmsi de peKpsjji aT®T deia căci, kst mi deia po- msni ce ce npecemeze msnE arsnil nerpemiT. Cnpe aiecT cfspmiT 5. ÎKspicdiKflisniie CEcețiji mi Tpissnii pomxni cxnr daropi, Ka mai j|knTSii ce KasTe mi ce lepiereze ne pe- Kpsjji jpn lOKspiie nperopiaie npin doKTopsi lepKsisi cas npin aiTSi, cnpe a npecenra ia Koiniciiie de acen- Tajjie, jpn lOKspiie de acenrajjie, nSmai oameni cehe- Tomî, nsTepniii mi ssni de cis®ee coidEijtcKE; mi nen- Tps Ka ce ce noaTE aieije iei mai nsni, TOTdtsna ce dsKE ne HcsmETare mai msigl oameni, deKAiT e jpndaTO- paTE dsnE ^mnEpuipe a da fieKape acspicdiKjiisne cas car. J|\n acfei de Kin, cnpe niidE, sn iok, Kape ape ce dt zeie peKpsiji, e darop ce dsKE ia ioksi de a- cenTajjie, iei nsnin 15 oameni aiernl ks j|knrpi®ipe de KETpE mai mapeie pecneKTÎB ai ioksibi mi de KETpt doKTopsi, mi afiajji de bsni nenTps cabjkee. 6. Cnpe a ce Ost* spma acenTajjia ks nenpeKSp- mape mi a ns ce npiiinsi deodaTE npt mape jpmEBi- ztiE, /KspicdiKuisniie mi rpinsnii Bop jpnrpi®i, Ka jpi- daTE ie ce Ba adsna sn KBanrsm de peEpsai, nsmai deKiRT ce’i TpimigE ia ioksi de acenraijie, fEpE a a- menra Ka ce ce crpsnrE tot KBanrsmsi ie e darop ce di lepKSi inrper. 7. Cnpe a ns picini npt msiT nsrepiie rapnicone- lop miiirape, ns ce Bop j|knTpes6injja Komenzi miiirape nenrps ecKopTapt peKpsijiiop ia lOKspiie de acenrajjie; ii aitcTE ecKopTajjie ce Ba faie din naprt iIbîie npin nazniiiî cei, cas npin rapdicTi. 8. Din naprt îKspicdiKuisniiop mi a Tpissniiop ce Bop Tpimire peKpsuii ia lOKspiie de acenranie Tordeasna ks o ^vncemnape, ^n Kape ce Ba Ksnpinde nsmeie, fiMp- cra, ioksi naujepii, najjionairraTt peKpsjjiiop, mi crapi jpn Kape cas afiar de KETpE doKTop. 9. Decnpe o napre nenrps a aBi mai msiut oameni din Kape ce ce aiiTE peKpsijii, mi decnpe bite napre nenTps a jpncsfia oameniiop mai msiTE ameKape nen- — 8 Tpi CTapt mijiTapi, BxpcTa de npiimipe nemps peKpsip ce jpminde deja 18-jt an nini ja aj 38-jI, mtcspa mipimei ce KOBOapi ia 5 Bisxspi, ce di nian jpn- doiii ne Toan zioa kstc 8 Kp. apțtinT, nii Timnsi «a- niTBiaijiei ce xoTipajjje nsmai 3 ani ks deoceniTS! -f>o- joc, ki Timn8i cisateei ne ce neipeie jpn picsofo, coi- daT848i K8 KaniTEiajjie i ce coKOTenje ^\ndoiT, .pn k»t, cnpe niidi, inace isni de cjeîkbi jpn picBois, ce co- KOTecK sn an jimper, ini 8n an ini atamiTare neipem jpn picBOis, ce coKOTenje dpem tot rimnaj uaniTEiaiiiei de Tpei ani. 10. AcenTajjia .pn lonapiie de acenTayie ce fane de KiTpi Komiciiie de aceniaijie deoKamdaTi «fipi a ce .pmnipyi Bpesn peyimenr; acement mi anpoBi- cionapt din zioa acenTaijiei nsni ia -pmnipijipe ce $aie ia oiaiTi ne.pmnipijiT. 11. JjlndaTi ie c’a npecenTaT KBanTBmsi de pe- Kpsiji mi c’aS acenTaT, ce TpimiT ToaTe de KiTpi ko- miciiie de acenTaijie cbbt ecKQpTi KBBiinioaci ia Cieiî» cnpe a ce jpmnlpui mai denapTe mi a ce TpimiTe ia deoceBÎTeie Kopnspi de Tpsne, a$api de peKpBTejie na- HionaiiTijjil pom^ne din Mediani, nape c&ht xoriparre nenrps KomnieTap'fc Tpsneiop jjipii. — *Ie ce arinpe de peKp8Teie najjionaiiTijjii cicenji nenTp8 BaTaiionsi de iarepi, aiecie ToaTe ce TpimiT ia Cisiis. Ec