------------ tșXKif Acesta foia ese A *| cate 3 coie pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru neniembrii 3 fr. Pentru străinătate I galbenu cu porto V? poștei. gr W’K ----- A Abonamentul,! se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Conii- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatul* a romana si cultur’a poporu ui romanu. Nr. 21. ~ Brasiovu 1, Novembre 1875. Anulu Vili. ? Sumariu: Procesa verbale. — Elogia, rostita la moraientulu fericitului canda-va br. Lad. Vas.JPopu. — Necrologu. — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Ad Nr. 215-1875. Procesu verbale susceputu despre siedinti’a II., ce adunarea gener. a asociat, rom. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu o tienu in 30. Augustu 1875 la Reghinulu sasescu, in redutulu opidului. XIV. Vicepresiedintele lacobu Bolog’a deschi- diendti siedinti’a Ia 9 bre a. m., prin notariulu Dr. Gregoriu Silasi dă cetire procesului verbale alu sie- dintiei prime, carele, dupace in contra i nu i se făcură ceva esceptiuni meritorie, se dechiara de autentica. XV. Se citescu doue telegrame gratnlatorie: unulu dela Longinu in numele membriloru dein Aradu ai „ Asociatiunei,“ altulu dela corpulu invetiatoriloru adunati la cursulu snplinitoriu dein Alb’a-Iuli’a, prin cari telegrame respectivii saluta adunarea generale si ofteza succesulu celu mai satisfacatoriu intru oper’a culturei naționali romane. Adunarea generale accepta cu distincta plăcere cordialile salutatiuni ale fratiloru dein depărtare, si acest’a si-o manifesta prin entusiastice „se traiesca!¹* XVI. In legătură presiedintele arata, că meni- brulu Dem. Fagarasianu dein Tergnlu Muresiului pre cale telegrafica face presidiulni cu părere de reu cu- noscntu, cum-că dein caus’a unui morbu neasteptatu, nu pdte luă parte in comissiunea pentru preliminarea bugetului. Se iea spre scientia, si de-6re-ce comissiunea re- spectiva ’si termină lucrările fora concursulu lăuda- tului membru, nici nu se alege altulu in locu-i. XVII. Cerendu cuventulu G. Mânu, advocatu, in unire cu dr. G. Silasi, face propunerea, că inainte de a se trece la ordinea dilei, prin alaturatulu tele- gramu adresandu „Gazetei Transilvane/* adunarea se demustre in faci’a lumei recunoscienti’a sa, cumu si a natiunei ndstre intregi, tacia de neperitoriele me- rite ale pioniriloru antesemnani ai literaturei si cul- turei naționali romane, dd. T. Cipariu si G. Baritiu. După pucina disensiune se procede la votare, si se sustiene ordinea dilei remetiendu-se propunerea ce- stionata a se pertractă după finirea celoru - alalte obiecte. XVIII. Trecendu la ordinea dilei, presiedintele comissiunei pentru Înscrierea membriloru noui si in- cassarea tacseloru Mich. Crisianu, provdca pre ra- portatoriulu comisiunei Sim. Calutiu, se reiate despre resultatu. Raportatoriulu arata, că dela unu nou mem- bru fundatoriu, dela cativa noui membrii ord. pre viătia si mai multi membrii ord. eu tacse anuali, cum si dela 5 membrii ajutători (loanu Sucăva din Liba- nesci; Greg. Popoviciu, parochu gr. ort. in Rip’a de susu, cate 1 fl.; ăr’ Bas. Popu, parochu gr. cat. in Petelea si Gavr. Ciob’a, parochu in Bec’a ung. cate 2 fl); in fine dela unu benefacatoriu (Const. Brezo- ianu dein Romani’a cu ofertu de 5 fl.) si cativa mem- brii ord. in restantia, incurse sum’a de 241 fl. si unu galbinu imp. In legătură membruhi P. Barbu că cassariu alu despartiementului cerc. XVI. alu asociat, arata, ca in dilele dein urma, depusera la densulu mai multi inși tacsele de membrii ord. pre viătia, au de membru ord. cu tacse anuali, cari tacse le si transpune cas- sariuluî asociatiunei. In urm’a acesteia referințele Sim. Calutiu pro- pune a se prochiamă, ăr’ adunarea generale cu în- suflețite aclamatiuni de vivate accăpta si prochiama: a) de membru fund, alu asociat, rom. trans. pre dn. par. gr. ort. din . . . Teodora Siandor; b) de mem- brii ord. pre viătia pre dd. Mich. Orbonasiu, advocatu in Reghinulu sas.; Ieremi’a Ladosianu; loanu Maieru; c) de membrii ord. cu tacse anuali pre dd. Alesandru Butnariu, par. gr. cat. in Pinticu, loanu Popescu, par. gr. or. in Ded’a; Dem. Fagarasianu jun.. negutiatoriu in Tergulu Muresiului; Mich. Siagheu, not. cerc, in Idicelu; Dem. Cornea, par. gr. or. in Ibanesci; Iere- mi’a Popu Harsianu, par. gr. cat. in Chiheriu; Ioane Rusu, subjude reg. in D. St. Martiriu; Ioane Terno- veanu, protonot. magistrat, in Abrudu; Dem. Truti’a, not. la trib. reg. in Sedisiora; Dr. A. P. Alexi, prof. gimn. in Naseudu; Lad. Ciato, adv. in Blasiu; Sim. Nicolescu, docente in Maieriu; Victoru Rusu, prof. prep, in Clusiu; Ioane Petru, cooperatoriu in Ibanesci si Dr. Const. Moisilu, prof. in Naseudu. XIX. Veniendu la ordine alegerea presiedinte- lui, pentru scopulu acesteia se propune a se face list’a membriloru de facia in adunare, că se se con- state numerulu celoru indreptatiti a alege, Acf se nasce din incidentulu membriloru in restantia cu sol- 35 — 234 — virea tacseloru, un’a disensiune mai lunga si animata asupr’a interpretare! punctului C) dein § 36 alu sta- tuteloru. Membrulu C. Stejariu crede, ca dreptulu de a alege ar’ potă se-lu aiba numai membrii ce sunt in curentu cu solvirea tacseloru, ăr’ restantiele sol- vite de unulu si de altulu, trebue se se pună in or- dinea aniloru, conformu conclusului respectivu dela adunarea gener. dein 1866. — Dein contra, membrii V. Rant’a, Vis. Romanu, P. Barbu pre bas’a destulu de lamuritei dispuneri a prememoratului § 36 sus- tienu admiterea la votare a aceloru restantiari, cari voru solvi tacs’a pre anulu curente. — I. Hannia inca e pre langa părerea acdst’a, mai adaogendu nu- mai , ca toti membrii presenti, dar’ remasi in re- stantia, se se dechiare, ca voru solvi pre venitoriu si tacsele pan’ acum restante. - - V. Romanu, Dr. Si- lasi si altii propunu amenarea desbaterei asupra §-lui desu memoratu pana la disensiunea asupra raportului secretariale, carele si asia sulăva acesta cestiune, si ceru compunerea listei membriloru fund, si ord. pre- senti, fora privire la restantia au nerestantia de tacse; dar’ — S. Calutiu sta pre langa aceea, că se se de- cidă mai antaiu asupra principiului. Incheianduse disensiunea, la votare se primesce cu mare maioritate compunerea neamenata a listei, dein carea se invedera, ca de facia in adunare suntu cincidieci si unulu de membrii indreptatiti. XX. Vicepresiedentele lacobu Bologa dechiara, ca precum aude, ar’ fi fiendu si densulu in combi- natiune pentru presiedintia; dreptu-ce răga adunarea, se i dea vdia a se departă, si cu conducerea actului electorale a insarcină pre celu mai betranu membru de facia alu asociatiunei, pre protopresbiterulu Ioane Hanni’a. Prof. I. Marcianu e de opiniune, ca vicepresie- dintele netienendu comptu de faime, se duca si la cestionatulu actu electorale presidiulu, său la dein contra, propune un’a comissiune electorale de trei membrii; contra opiniunei acesteia graiescu G. Mânu, V. Romanu, P. Barbu, D. Truti'a, după cari adunarea otaresce, că actulu alegerei de presiedinte se-lu con- ducă membrulu I. Hanni’a. XXL Departandu-se vicepres. lacobu Bolog’a, protop. I. Hanni’a ocupa scaunulu presidiale, si in cateva cuvente acomodate atrage atențiunea adunarei asupra momentuositatei actului, ce o astăpta; după cari L. Ciato propunendu suspenderea siedintiei pre 15 minute; ăix’ V. Romanu propunendu votare se- creta, se accăpta, că votarea se fia secreta, si pentru scopulu cointielegerei membriloru si scrierea voturi- loru, siedinti’a se se suspenda pe unu patrariu de ăra. XXII. Preste unu patrariu de dra redeschidien- du-se siedinti’a si desemnandu-se de scrutători I. Popu Maioru si G. Mânu, membrii in ordinea listei prelese de notariulu Dr. G. Silasi, ’si dau voturile in nu- meru de 51, cari scrutandu-se in faci’a adunarei, dein ele cadu pre canoniculu metropolit. gr. cat. dein Bla- siu, T. Cipariu 16 voturi, pre consiliariulu aul. pens. lacobu Bolog’a 32, pre Georgie Baritiu 1 votu, re- manendu unu votu nescrisu, altulu nedescifrabile; deci se enuncia si prochiama de presiedinte alu aso- ciatiunei rom. trans., pentru restantii doui ani dein trieniulu curente, lacobu Bologa. XXIII. Nou alesulu presiedente invitatu prin un’a deputatiune de trei inși, infaciosiandu-se si prin- tre vivate repetite ocupandu scaunulu presidiale, in- ainte de tdte multiamesce adunarei pentru increderea pusa in trensulu, dechiarandu, ca cunăsce prea bine greutatea nouei sarcine, dara cunăsce totu un’a-data si bunavointi’a si prompteti’a Romaniloru de a se in- truni pre langa conducători si de a sacrifică pentru asiediamentele loru culturali; spăra dreptu aceea, ca toti cei binesimtitori nu-i voru denegă nici densului spriginirea intru promovarea catu mai eficace a cau- sei ndstre culturali si literarie. Adunarea asculta cu via interesare cuventele in- sufletitorie ale noului presiedente, salutandu’lu de nou cu sgomotdse ,,se traiăsca." XXIV. Presidiulu pune la ordine alegerea unui vicepresiedente alu asociatiunei, deveniendu prin ale- satiunea sa loculu vacante, spre care scopu suspen- diendu-se siedinti’a pre */₄ dra, pentru-că membrii se se pdta cointielege, după redeschidere M. Crisianu secundata de I. Marcianu, enumerandu ambii meritele multifarie ale secret. II. Ioane V. Rusu, ’lu recomenda adunarei, se-lu alega de vicepresiedente. Adunarea consimte, si cu aclamatiuni de „se traiăsca" alege de vicepresiedinte alu asociat, rom. trans. pre protop. I. V. Rusu, carele in cuvente cal- durdse multiamesce pentru încredere, promitiendu dein parte-si si pre venitoriu totu possibilele concursu la promovarea si ajungerea scopuriloru mantuitdrie ale asociatiunei. XXV. In consecinti’a acesteia se pune prin pre- sidiu la ordine alegerea secret. II., si siedinti’a spre acestu scopu pre 10 minute întrerupta, reasumendu- se, Mich. Crisianu cu cuvente recunoscatdrie reco- menda pentru acestu postu pre catu de fatigiosu, pre atatu de insemnatu si onorificu, pre V. Romanu. Adunarea erumpe in fragordse vivate si prin aclamatiunea sa unanima alege de secretariu II. alu asociatiunei pre V. Romanu, carele de si mai antaiu pre langa multiamita pentru încredere — declina onorifica sarcina dein caus’a multeloru si onerăseloru sale agende că directoru alu institutulni de creditu si economia „Albina," totuși la repetit’a rogare a adunarei, in fine consimte a primi secretariatulu II. dechiarandu, ca numai un’a i pare reu, cum-ca adeca alte datorintie, precum prevede, nu-i voru concede se faca pentru acăsta institutiune culturale atata, catu i dictăza si doresce anim’a. XXVI. Provocata de presidiu, referentele comis- siunei de moțiuni si petitiuni V. Romanu raporta de- spre recercarea subcomitetului sibiianu, că adunarea generale proxima se se tiena la Sibiiu. După un’a scurta discussiune, in carea altumentrea nu se aduse — 235 — altu locu in combinațiune, si in carea se fecera dife- rite propuneri si in respectulu tempului, adunarea amesuratu propunerei referentelui decide, că adunarea gener. a asociat, rom. trans. se se tiena in 1876 la Sibiiu si anume in dilele de 10. si 11. Augustu. XXVII. Tempulu fiendu inaintatu, siedinti’a la 1 */₂ dre după amădi se suspende spre a se continuă la 3 ’/₂ dre după prandiu. XXVIII. Firulu siedintiei reasumendn-se, con- tinuă a referi V. Romanu despre raportulu secreta- riului asociatiunei, anumitu despre nescari propuneri coprense in trensulu. In specialu se propune, ca pre terimulu culturei poporului multu meritatulu barbatu romanu de litere .dein Romani’a V. I. M. Riureanu, autoriulu editoriu si continuatoriu alu „bibliotecei poporali rom.“, ca- rele fece si un’a fundatiune perpetua pre numele re- pausatului seu frate Radu, depunendu 60 (siesedieci) Napoleondori la cass’a asociatiunei, că dein intere- sele acelora se se ajutore cate unu studente lipsitu transilvanănu, se fia numitu membru onorariu alu asociatiunei. In nexulu acesteia, I. V. Rusu face propunerea, se se număsca asisiderea membru onor. dn. Nicolae D. Racovitia, mare proprietariu si fostu ministru in Romani’a si binefacatoriu alu asociatiunei ndstre. Adunarea gener. adoptandu propunerile cu voci unanime si intre strigări de „se traiăsca," prochiama de membrii onorari pre dd. I. M. Riureanu si N. D. Racoviti’a. XXIX. Referentele V. Romanu urmandu mai departe cu raportulu secretariate, comunica, ca in privinti’a legatului facutu asociatiunei de repausatulu parochu dein T. Sarvadu, I. Galianu, comissiunea e de acordu cu raportulu secretariate, ca adeca: comi- tetulu se urgitedie pertractarea finale a massei remase, si in acestu, că si in alte asemenea cașuri, se-si pro- cure inainte de tdte un’a copia a inventariului sus- ceputu despre lasamentu; la asta propunere comis- siunea mai face acelu adaosu, că pre asemeni testa- tori comitetulu se i inscria in cartea de auru a aso- ciatiunei. Se incinge un’a desbatere mai lunga. I. Hanni’a, spriginitu de Dr. C. Moisilu si Dr. Gr. Silasi, vrea că înscrierea acăst’a se nu se lase in competenti'a co- mitetului, ci atari testatori, cari voru lasă averea loru irjtrdga. au in parte asociatiunei, se se inducă — firesce dupace legatele loru voru fi incursu effectivu in cass’a asociatiunei — in cartea de auru serbatoresce, cu ocasiunea adunariloru generali; dr’ acăst’a pentru mai marea publicitate si solemnitate si prin acăst’a pentru deșteptarea unei nobile emulatiuni respective intre fiii natiunei rom. C. Stezariu si Ga]at. Siagheu suntu pentru testulu comissiunei, dar’ totu cu con- ditiunea, că inscrierea se se temple numai după ce vomu scf ce capetamu. Se primesce intrăga propunerea comissiunei cu amendamentulu facutu de I. Hanni’a in privinti’a in- scrierei testatoriloru in cartea de auru. XXX. Cu privire Ia fdi’a Transilvani’a, carea precum spune raportulu secretariate, in anulu trecutu avh deficitu de 600 fl., comissiunea de acordu cu comitetulu, e de părere, ca acelu deficitu s’a com- pensata pre de ajunsu cu resultatele morali si inte- lectuali produse prin numit’a fdia; deci comissiunea opinăza, că lucrulu se se iea simplu spre scientia. I. Hanni’a doresce, că direcțiunile despartiementali se se provdce a lucră pentru inmultirea prenume- rantiloru; dein contra V. Romanu si Dr. Silasi sus- tienu, ca luarea mesureloru in acestu respectu se tiene de resortulu comitetului, mai alesu dupace spri- ginirea Transilvaniei la adunarea gener. dein Dev’a se inculcă toturoru membriloru. Se accăpta testulu comissiunei cu dorinti’a, ca atatu comitetulu, catu si membrii singuratici*se lucre in totu modulu pentru latirea fdiei. XXXI. In respectulu incassarei tacseloru re- stante țomissiunea propune, a se reasume si nimici conclusulu adunarei generate dein 1866 („că tacsele incurse dela membrii restantiari se se scria in sirulu aniloru, de candu respectivii se fecera membrii"), si a retnană pre langa lit. E) a §lui 36 dein statute („inceta a mai fi membrii, cei ce nu mai solvescu tacsele."). Acăst’a da torta unei disensiuni mai îndelungi si mai înfocate, in carea C. Stezariu, I. V. Rusu, I. Fiilep si Dr. G. Silasi propumna conclusulu abru- danu că mai favoritoriu asociatiunei cu acelu adaosu, ca restantiarii se se provdce a solvi si totu un’a data a se dechiară in scrisu, de se mai considera pre sine membrii au ba? ăr’ pre venitoriu direcțiunile despar- tiementeloru se pdrte dein anu in anu grigia, că mem- brii ce valedicu asociatiunei, se abdica totu-dăuna in scrisu. I. Hanni’a resume totu camu acestu adaosu si conclusulu abrudanu intr’una noua propunere de trei puncte. Dein contra refer. Vis. Romanu apera de repetite ori propunerea comissiunei, care cu tdte acestea la votare cade, adunarea sustienendu conclu- sulu dela Abrudu dein 1865 cu adaosulu memoratu; ăr’ propunerea lui I. Hanni’a la dorinti’a sa se alatura acestui procesu verbale. XXXII. Relative la cete (5) cinci districte, unde inca nu-su constituite subcomitete cercuali, se esprime ferbintea dorintia, că constituirea loru se se midiu- locăsca catu mai fora amenare. XXXIII. Cu respectu la erogatulu de 38 fl. 85 cr. nepreliminati, spesati pentru un’a calatoria oficidsa si prea urgente a secretariului II., adunarea votădia comitetului indemnitate. XXXIV. Incatu pentru precunoscutele propu- neri ale membrului Lad. V. Vaida, făcute inca la \ adunarea gener. dein Gherl’a si de atunci mai de multe-ori repetite si urgitate, referentele comissiunei petitionarie, că si raportulu secretariate impartasiescu, ca comitetulu se ocupa cu totu-adinsulu de efectuirea 35* — 236 — acelora propuneri salutarie, dein cari, ddca unele inca nu se potura pune in lucrare, acdst’a e de a se adscrie numai impregiurariloru grele si impedecatdrie. Nisuinti’a respectiva a comitetului adunarea ge- ner. o iea spre plăcută scientia, comitiendu-i, a con- tinui, pre catu se pdte si de aci inainte cu punerea loru succesiva in vidtia. XXXV. Pre urma referentele V. Romanu re- pdrta asupr’a recercarei literatului mag. A. Jakab (v. Nr. IX. alu acestui procesu verbale), ca comissiunea in vederea marei utilitati a opului cestiunatu, alesu pentru Romanii din fundulu regiu, nu pdte decâtu se recomende, că asoeiatiunea se-lu cumpere cu 400 fl. si astu-modu se si-lu apropriedie: propunendu totu un’a-data, că auctorulu A. Jakab, pentru meritele lite- rarie recunoscute, pentru rar’a-i umanitate si buna- vointia documentata si alte-ori facia cu căușele ro- mane, cum si pentru diliginti’a ce o pune intru lă- murirea unoru puncte obscure dein istori’a Romani- loru, se se denumdsca membru onorariu alu asociat, ndstre. Adunarea gener. primesce a se cumperă cestiu- natulu opu in doui torni (unulu tiparitu, altulu ma- nuscriptu) cu pretiulu de 400 fl., pre auctoriulu lui A. Jakab ilu denumesce membru onorariu, impote- rindu comitetulu a dispune după bun’a-i chipsuintia traducerea opului in limb’a romana, cum si tiparirea-i dein midiuldcele asocia’tiunei. XXXVI. Presidiulu punendu Ia ordine rapor- tulu comissiunei pentru bugetulu anului venitoriu, refer, comissiunei L. Ciato arata, că conformii con- spectului cassei datatu dein 12. 1. c. asoeiatiunea pre anulu urmatoriu dispune de un’a suma de 4548 fl. 19 cr. v. a., si că comissiunea esmisa, după seridse cercetări, află recomendabili pusetiunile preliminariu- lui bugetariu 1—16 si 18—19, cum si dorintiele espresse sub literile a — d; dr’ incâtu pentru punctulu 17 sunatoriu despre 400 fl. destinati că ajutoriu pen- tru patru scole poporali rom., comissiunea e de pă- rere, că dein memorat’a suma, 200 fl. se se asemne că succursu scdlei principali rom. dein Lapusiu, 100 fl. fondului scdlei rom. de fetitie in Clusiu; dra re- stulu de 100 fl. se se impartia că ajutoriu duoru scole poporali romane; dr’ in catu asoeiatiunea dein venite neprevediute ar’ pdte distribui si alte ajutoria, in prim’a linia se se ajute scdl’a centrala rom. dein Turd’a. In desbaterile incinse asupra acestui obiectu, C. Stezariu amentindu numerdsele ndstre lipse si nea- junse de acoperitu, doresce, că de se voru mai votă scdlei dein Lapusiu 200 fl., se se votedie acum ultim’a data. — I. Hanni’a vrea, că scdl’a lapusiana se se multiamdsca asta-data cu 100 fl., altu-cum nu e nici in contra parerei comissiunei, de si ar’ mai dori se se accepte propunerea comitetului. Inse membrulu Gr. Mânu spriginitu de Dr. A. P. Alexi — indigitanda starea precaria de un’a parte, de alta foldsele nota- bili, ce aduce natiunei rom. scdl’a lapusiana, — rdga adunarea gen. se aplacidedie numitei scdle cu atatu mai vertosu ajutoriulu de 200 fl., cu catu in casulu contrariu curatoratulu scdlei ar’ fi constrinsu a im- pune didactru scolariloru gr. or.; si cu catu sperdza, că aprobandu-se prin ambe măritele consistoria gher- lanu si sibiianu invoidl’a comuneloru bisericesci gr. cat. si gr. ort. dein tienutulu Lapusiului, prin aceea sdrtea scdlei dein vorba va fi pre venitoriu asecurata. La votare adunarea primesce mai cu unanimi- tate preliminariulu bugetariu după propunerea comis- siunei; inse cu acelu adaosu, că ajutoriulu de 200 fl. se mai dă scdlei principali rom. dein Lapusiu, pen- tru acum nltim’a ora. XXXVII. Ajungăndu la ordine comissiunea pen- tru cercetarea socoteleloru, presiedintele acesteia, Marcu Cetatianu invita pre raportatoriulu comissiunei Eu- genia Crisianu, se-si faca raportulu, dein carele eluce, că comissiunea a gasitu in ordine esemplaria admi- nistratiunea toturoru fondnriloru date in grigi’a aso- ciatiunei. Averea curata a acesteia, după raporta, sta adi din sum’a de 61,814 fl. 16 cr.; dr’ dela a- dunarea gener. dein Dev’a se constata unu cresca- mentu de 2528 fl. 57 cr.; fondulu academiei rom. de drepturi așișderea crescii in estu anu cu intere- surinlu de 909 fl. 63 cr., facimdu astadi sum’a to- tale de 13,367 fl. 98 cr. v. a. Comissiunea verifi- candu astu modu tdte compturile, face propunerea, că adunarea gener. de un’a parte se aprdbe rapor- tulu cassariului in tdte părțile sale, de alta parte se-si esprime gratitudinea sa activului cassariu C. Stezariu. Adunarea iea spre scientia plăcută scirea despre administratiunea esacta a cassei, si votandu cassariu- lui C. Stezariu absolutoriu pentru ratiociniale anului trecutu, isi respica totu un’a data prin acestu pro- cesu verbale simtiementele de multiamita si recuno- scientia facia de activitatea si acurateti’a-i esemplaria. XXXVIII. Vine pre tapetu propunerea mem- brului G. Mânu, memorata la p. XVII, alu acestui procesu verbale, pre carea o spriginescu I. Hanni’a si Dr. Silasi; dar’ Dr. A. P. Alexi e de opiniune, că recunoscienti’a eterna a natiunei facia de meritele ne- peritorie hle cestionatiloru literatori romani, se li-o esprime in numele adunarei gener. comitetulu prin un’a adressa; dr’ Dr. C. Mosilu crede, că va fi multu mai serbatorescu lucru, ddca adress’a se va tramite dein siedinti’a adunarei generali. Incheiandu-se disensiunea, la votare adunarea gener. intre unanimi si cele mai entusiastice vivate accdpta tramiterea unei adrese de recunoscientia ma- riloru literatori romani T. Cipariu si G. Baritiu; dr’ ce se atinge de modalitatea tramiterei, primesce pre cea propusa de Dr. C. Moisilu. XXXIX. Membrulu losifu Fiilep suldva intre- batiunea implerei unui locu vacante in comitetulu asociatiunei, si presidiulu admitiendu obiectulu la or- dine, losifu Siulutiu se alege cu unanimitate de mem- bru in comitetu. XL. Presidiulu comunica adunarei, că la corni- — 237 — tetu se insinuă un’a dissertatiune scrisa de prof. gimn. Dr. A. P. Alexi si intitulata „Poporulu romanu in oglinda poesiei sale poporali," pre carea tempulu inaintatu nu ne mai iărta a o pune la ordine, si a o ascultă. Adunarea gener. intre strigări de vivate pentru auctoriu, iea lucrulu spre scientia. XLI. In comissiunea verificatoria a acestui pro- cesu verbale adunarea prin aclamatiune alege pre Mich. Crisianu, Midi. Orbonasiu, Dem. Truti’a, G. Schiopulu si M. Cetatianu. Terminandu-se astu modu agendele, presiedintele lacobu Bolog’a in termini caldurosi multiamesce mem- briloru adunarei pentru interesarea, cu carea adstetera si partecipara la pertractările decurse; multiamesce in specialii membriloru si locuitoriloru dein Reghinu pentru cordialitatea, cu carea intempinara comitetulu si pre ceialalti membrii ai asociatiunei acursi dein depărtare, si-i primiră in casele loru ospitali, doresce, că bun’a’intielegere intre noi si zelulu pentru aface- rile culturali ale poporului nostru se prindă radecine si se se intarăsca dein ce in ce mai multu, ca-ci aceste suntu conditiunile prime si fundamentali, dela cari aterna aventulu nostru de totu soiulu. Notariulu Dr. G. Silasi, facîmdu-se echu alu simtiementeloru deșteptate prin cuventele presiedintiali in pepturile aceloru de facia, arata, ca dăca membrii asociatiunei veniră la adunarea generale decursă in animile loru cu dorerds’a si deprimetori’a scientia, cum-ca in capulu acestei institutiuni romane de cul- tura nu mai sta marele si neuitatulu ei presiedinte, apoi ei se reintorcu la casele loru mangaiati, sciindu odorulu loru incredintiatu prevenitorii! in mani nu mai pucinu abili; nu dubita, ca rar’a intieleptiune, inflacaratulu zelu rom., cunoscut’a desteritate si tactulu finu, ce caracterisăza pre noulu prd ilustru presie- dinte, in unire cu ceialalti prd zeloși membrii ai co- mitetului, voru sci dă asiediamentului nostru cultu- rale uuu nou aventu de inflorire, spre ce adunarea le poftesce virtuti si potere dela ceriu si indelungi ani fericiti 1 In fine Mich. Orbonasiu multiamesce in numele locuitoriloru dein Regbinu atatu presiedintelui si co- mitetului, catu si membriloru adunarei, că ci i ono- rara cu convenirea si presentia-le in acestu opidu, doresce că sementi’a plantata cu acdsta cale se re- sara si se producă fructe insutite, si poftesce, că' pre membrii reintornandi la căminele loru D-dieu se-i pdrte in pace! Cu aceste siedinti’a adunarei gener. la 7 ’/₂ fire inchidiendu-se, cei adunati se despartu intre amicali si fratiesci stringeri de mana. Inchieiatu, perlesu si subscrisu. D. c. m. s. Presied. adun, gener. Notarii adun. gen. lacobu Bolog’a. Dr. G. Silasi. Dr. Const. Moisilu. Adv. Patriciu P. Barbu. S’au verificata si subscrisu prin: Mich. Crisianu. Dirn. Truti’a. Marca Cetatianu. Mich. Orbonasiu. G. Scheopulu. ELOGIU, rostitu după parastasulu celebratu cu ocasiunea adun, gener. a asociat, rom. trans. in Reghinu, la mormentulu fericitului candu-va br. Lad. Vas. Popu. Trista, dara cea mai santa, mai solemna si mai inaltiatdria de anima e, frați rom., frați intristati, ocasiunea, la care ne aflamu adunati in acestu lo- casiu ddieescu. Unu rnormentu gerosu si in elu unu mare fiiu alu romanimei e motivuhi fatale. Da; catra domnulu mortiei si vietiei inaltiaramu pidse rugatiuni pentru „celu ce eră coron a capului nostru;" națiunea rom. prin noi fiii sei conveniti dein patru anghinri si-esprimă de nou profundulu doliu, că-ci, că se graiescu cu profetulu*), „departe e man- gaiatoriulu, carele alină sufletulu ei." Oh! câta strămutare si schimbare in scurtulu intervalu de anu pana acumu! Ce desclinire cumplita asia dicimdu numai intre eri si astadi! Unde e stra- lucitulu capu alu asociatiunei ndstre. in fruntea cărei abia cu unu anu inainte presiedea inca spre nespusa- ne bucuria si desfătare, si pre carea dinsulu o numiă cu atata dreptate „ddra intre cercustarile cri- tice de adi uniculu paladiu alu naționali- tate! rom. in asta patria?"**) Unde e barba- tulu de asia inalta pusetiune sociale? unde fragedu amatoriulu părinte de familia, si amiculu sinceru si toturora binevoitoriu? unde fiiulu atatu de iubitoriu si iubitu alu multu cercatei națiuni rom., bucuri’a, mangaiarea, fal’a si colnmn’a ei cea mai potente ? Că sdrele, dupa-ce si-termina pre bolt’a ceriului glorio- sulu cursu de preste dî, reversandu preste natur’a intrdga lumina, căldură si binecuventare, apuse, ah asia curendu apuse in recele rnormentu, si noi cu animele sfasiiate de mute doreri impresoramu loculu repausului seu eternu. Ci noi nu mai plangemu. Nu că ddra marele barbatu, a cărui memoria cu anima porurea recuno- scatdria o celebramu, n’ar’ fi celu mai demnu de la- crimele natiunei intregi; că-ci au nu o documentă asta de ajunsu romanimea dein tdte coltiurile acestei patrie prin acea consternatiune si jale adunca, de carea fîi cuprinsa la faim’a mortiei lui venita că unu fulgera dein serinu, prin acele prd numerdse mani- festări serbatoresci ale doliului generale, prin acea convingere in fine, cum-ca asta lovitura a sdrtei ne- indurate, asta perdere e pentru noi dein acele, pre cari si marele medicu tempulu, celu ce in multe ca- șuri singuru e in stare a versâ dre-care balsamu pre ranele animei omenesci, numai anevoia va potă-o alină?! Dara altulu e, si pdte cu dreptu cuventu se fia, temeiulu inaltiatiunei animeloru ndstre. Care? me veți intrebă. Acela, ca barbatii eminenti, cari in *) Planger. Ierem. 5, 16 si 1, 16. **) Cuventulu multiamitoriu, rostitu de br. L. V. Popu la adun, gener. dein Dev’a, candu cu împlinirea trieniului presiedintiale. — 238 — viătia-si, lucrandu cu asiduitate si neegoismu fia pre campulu literariu, fia in resortulu artiloru, fia pre altu terimu publicu-sociale, prin inaintarea interese- loru poporului loru respectiva si ale omenimei preste totu si-castigara merite neperitdrie, atari barbati po- siedu acelu ferice — că se graiescu asia — privilegiu dela dieitate, că asemenea fenicei renască dein cenu- si'a loru, că asia dichndu numai prin mdrte incepe adeverat’a loru viătia. ' Ati auditu, on. adun., semni- ficativele fabule si mituri ale vecbimei, cumu fientie pamentene prin mdrte se prefăcu in diei cu perulu de auru, in stele splendide, in sori luminoși, omeni- mei spre eterna admiratiune si adoratiune? Aplicati mitulu, că se-i aflati chiaea interpretare!, la barbatii escelenti ai popdraloru, si veți concede, că viăti’a a- cestoru după mdrte e decătu cea precedente inca mai gloridsa si potere amu dice inca mai binefacatdria prin acea pietate si recunoscintia, ce memori’a fapte- loru loru meritdse destăpta necontenitu in pieptulu generatiuniloru subsecenti, stramurandu-le potinte la imitarea virtutiloru ataroru iluștri predecesori. Pentru acea la mutarea deintre noi a ataroru dmeni prove- dintiali intr’adeveru nu scii: se verși dre lacrime de dorere? său cadiendu in genuchie se te închini cu reverintia proniei ceresci, care intru persdn’a atarui barbatu stralucitu puse de nou in intunerecosulu la- birintu alu vietiei una columna la respantie, ce că unu faru luminosu se arate natiunei respective si in- dividiloru ei calea ducatdria cătra virtute si prin asta cătra fericire? Asia este. Memori’a mdrtiei fiiloru sei destinti prin fapte si merite nevesceditdrie una națiune demna de acestu nume o considera totu-dăun’a, nu intr'atatu de una dî de intristare, cătu mai vertosu de una dî de serbatdre, serbatdre inaltiatdria de anima. Pentru că de o parte ce alta recompensa adeverata si co- respundiatdria potu se spere, potu se aiba barbatii devotati binelui publicu, decătu dăca memori’a fapte- loru si numelui loru se tiene in ondre? Nu esiste barbatu demnu de amdrea si Încrederea si reverinti’a gintei sale, caruia celu mai curatu isvoru de fericire si totu-odata celu mai potinte stramuru spre activi- tate se nu fia fostu si se nu fia cugetulu la acelu tributu persolvindu lui după mdrte-si de catra conna- tionalii sei. De alta parte apoi una națiune iiicunu- nandu cu laurii recnnoscintiei mormentulu fiiloru sei aleși, cu asta sadesce in agrulu primitoriu alu âni- miloru generatiunei tenere virtuțile luminate ale bar- batiloru sei mari, că totu atăti embrioni ai prospe- rarei si inflorirei sale; sadesce intr’una olivulu pacei, mangaiarei si sperantiei intr’una venitoriu mai bunu si mai gloriosu, a acelei sperantie, că in loculu ste- jariului restornatu prin viscolii tempuhii, voru se re- saria dein radecina-i, voru se crăsca si se se inver- tosiedie alti vlastari spre umbrirea si aperarea na- tiunei. Unu atare adeverata stejariu pusu in culmea muntelui fă pentru romauimea dein aceste tiere br. L. V. Popu. Rara barbatu, raru fenomenu, nu nu- mai pre ceriulu natiunei rom., ci si pre alu vericarei alte genți mai înaintate! Intr’insu nu scii, ce se ad- miri mai multu: virtuțile înaltului functionariu de stătu? au virtuțile, ce-i ilustrară viăti’a i familiaria? au pe urma virtuțile de fiiulu celu mai bunu, celu mai sinceru, celu mai fidele alu natiunei sale iubite, carea că una viorăo la pdlele copaciului batutu de orcane; se adaposti’ă si umbriă in siguranti'a merite- loru si influintiei pră demnului seu fiiu? Ah, căti nuori furtunosi, căte pericle si adversități voru fi tre- cutu in tempulu dein urma preste capulu gentei rom. deiu tierile aceste, fbra că densa se scia ceva de ele, ci cari viscole numai in fruntea acestui stejariu se loviră, numai in pieptulu acestui barbatu rom. se resfransera, numai fibrele viătiei lui sguduindu-le, nu- mai radecinele esistentiei lui subsapandu-le! Tdte in- se nu fure in stare a-i clatină caracterulu antica ro- manu , impresoratu si ornatu de unu nimbu de cele mai alese virtuti; pre cari dăca, după una dorintia pentru mene onorifica,*) vdcea-mi debile se încumeta cu serbatorăsc’a ocasiune de facia in pucine trasure a-le delineă, la acăsta me incoragădia numai convin- gerea, că una simpla si nemaiestrita si nefalsificata espunere a virtutiloru lui i predica de ajunsu si de sine lauda; că intru aratarea admirabilelui seu ca- ractere n’am lipsa nici de cea mai mica esagerare, ci numai de propunerea adeverului nudu si lumiposu, intocmai precum statu’a luiMemnonu dein anticitate, numai de radiele luminei sdrelui avea lipsa, pentru că se graiăsca de sine. * * De unde se începu? Se începu dre cu etatea de aura a vietiei? cu etatea dulciloru ilusiuni, aspirari si nesuintie junili? cu etatea, in carea de regula im- pupescu si se desvdlta florile fructeloru, va se dica a fapteloru etatei barbatesci ? Pentru că priviti, on. ad., in giuru-ve si veți află, că legile naturei nerationali au analogia in lumea raționale, si precumu acolo, asia si aici fruptulu verei se desvolta preste totu nu- mai dein fldrea primaverei, numai dein cea ce se vedih in primavăr’a vietiei că inclinatiune inmugu- rindu si impupindu. Ci in acestu respectu aflamu pre tenerulu L. V. Popu, nascutu in Berindu langa Clusiu la 6! Ian. st. n. 1820 dein famili’a preotiăsca Anani’a si Mari’a, descendinti dein vechi nobili rom., ăra intre a. 1827 — 1838 cuprinsa cu studiele normali, gimn. si filo- sofice, cumu si cu cele juridice, la pp. piaristi si in academi’a reg. de drepturi dein Clusiu ,*) lu-aflamu intra portarea sa de atunci asemenata cu viăti’a-i posteridre necontradiciindu indigitatei legi naturali. In junele absolutu se manifesta ja acelu curatu sim- tiu naționale rom., acelu caractere, de atielu, ce-i si- *) Vedi epistolele ilustrelui dn. v. presied. Iac. Bolog’a, dein 6. si 16. Augustu 1875. — 239 — gila si remarca mai incolo tdte faptele etatei virili. Elu vede, ca anim’a sangeranda vede nefericea sta- rea a Romaniloru pre acele tempuri, candu unu te- neru de aii nostrii, ori cătu de intieleginte si inve- tiatu, nu potă propasf pre carier’a civile, de nu-si renegă mam’a nutritdria, națiunea; vede, si nu se simte capabile de a face unu pasiu asia de tristu si umilitoriu, ci mai bine intra juristu absoluta in teo- logia, carea o absdlve in convictulu c. r. dein Vien’a la 1842. Ce se ve spunu apoi de primii pași ai ca- rierei lui publice? Ce alta, decătu că pre la 1843— 1845, că profesoriu de matematica si fisica in liceulu dein Blasiu, aproba si mai multu memorat’a lege a fireî. In acumu numitii ani adeca la Romanii ciscar- patini, anume in Blasiu, se desfasioră una scena, ne- insemnatdria la aparintia si chiaru lumei rom. pucinu cunoscuta, in essentia inse destulu de afundu taiatdria in dram’a său tragedi’a, ce se numesce istori’a po- porului rom. Sub velulu unui procesu intre cleru si archiereulu seu — nltra-bunu, si de acea facia cu nescari pretensiuni si ingerintie străine, de caracteru parte privata parte publica, pana la vetemarea in- tereseloru diecesei si natiunei prea lasatoriu si con- cedietoriu — jocă .temerea si jalusi’a unui poporu pentru limb’a-si naționale, prin unele tendentie si me- sure politico-administrative amenintiata; jocă con- scienti’a naționale, in poporulu rom. inca dein ce in ce mai potinte redeșteptată, incependu ja depre la finea seclului XVIII. Seclu alu XVIII.! Superba narnene, gloridsa epoca in istori’a desvoltarei si civilisatiunei genului omenescul Gloridsa •— si de n’ar fi sfarmatu atăte catene seculari, si de n’ar fi resipitu atăta nuoru de prejudetie, si de n’ar fi produsa una reforma asia de radicale in filosofia, in modulu de cugetare si, simțire alu omenimei, — porurea gloridsa si numai prin acea, că acăsta epoca memorabile prefece instinctubi națio- nale in idea ;**) lu-prefere in un’a dein acele cum- plitu de potenti idei, cari nerestibile si pre secii mai îndelungi inainte se îndatina a inriuri asupra directiunei culturali si de desvoltare a omenimei in- tregi. E, on. adun., pentru că de sî idei’a nationali- tatei, cum si alalte idee aruncate de cătra marii genii aii epocei cestiunate in lame, că totu atătea schintei intr’una materia aprindietidsa, produseră si ruine, varie ruine pră funeste, fbra cari altu-cum ceva desvoltare mai însemnata nici că se păte templă in lume: ea inse, idei’a nationalitatei, considerandu-i urmările man- tuitărie, se păte pră bine asemenă cu tempestatea, carea detunandu si trechndu cu impetu nimicitoriu preste codri si câmpie, intr’una duce cu sine si se- mena semintiele unei noue vegetări, si asia in loculu *) Datele biografice după „Famili’a" 1875 Nr. 21. **) Br. Jos. Edtvos Einfluss der Ideen des XIX. Jahr- hunderts si Magyar irok es ăllamferfiak, Best 1868; passim. devastarei aparenti numai cu atătu mai mare fecun- ditate casiuna si efeptuesce. Nu mi-su necunoscute, on. ad., părerile pseudo- inimice naționalismului ale unora că acelia, cari schin- tăo’a divina, ce eli in pieptu-si o nutrescu cu tdta grigi’a, intr’altii, de aru potă, aru stringe-o bucurosu. Sciu declamatiunile contrarie ale unui cosmopolitismu venatoriu si setosu de gustarea placeriloru si buna- tatiloru materiali, carele prochiama idei’a nationali- tatei de unu nou periclu alu libertatei popdraloru, de una ndua piedeca a culturei si progresului; carele numai acea tienta si aspirare o tiene demna de omu, că singuritulu se traiăsca nu unei națiuni separate,’ nu unei tiere angliste, ci lumei si omenimei intregi; carele visădia, că după ce, incetandu invidi’a si poft’a de domnire, voru cadă murii despărțitori de adi dein- tre diferitele poporatiuni, după ce prin scienti’a în- aintata veri ce ideia se va potă face indata proprie- tatea omenimei intregi, si după ce nesuintieloru co- muni de propășire ale omenimei, in urm’a uimitdrie- loru midiuldce ndue de comunicatiune, nu le va mai stă in cale nici depărtarea, nici alalte piedecamente ale naturei, — cosmopolitismulu visădia, că după tdte aceste va se venia imperati’a sa fericitdria, eta- tea de auru a lui Saturnu dein mitologia. Intr’una privintia sunt pră firesci visurile aceste; de-dre-ce pare a zace in natura omului, că icdn’a, modulu perfectiunei se-lu caute totu-dăun’a au in trecutulu departatu, au in venitoriulu dubiosu. Inse istori’a contradice ataroru sperantie, aratandu-ne, că „adeverata cultura, progresare si civili- satiune nu pdte esiste pentru unu poporu, decătu numai naționale;"*) că chiaru acele epoce si acele imperie, candu si in cari omenimea se credea mai aprdpe de acelu idealu cosmopoliticu, — fiindu că numerdse poporatiuni, său mai dreptu graindu, tdta lumea cunoscuta pre atunci se afla in aceeași legătură de stătu, era instinctulu naționale parea cu totulu amortitu, — acele epoce si imperie nu ne arata alta, decătu in respectu politicu sclavi’a cea maf dediositdria, carea duce purure la barbaria, in respectulu moraluriloru si alu bunastarei spiri- tuali si materiali scapatare, ăra in respectulu scien- tieloru stagnare, de nu chiaru retrogradare. Că se producu unu singuru esemplu, Alesandru celu mare după minunatele sale victorii si cuceriri vrendu că unu Ddieu, cum se tienă pre sine, se contopăsca Asi’a cu Europ’a, popdrale Asiei cu ale Europei, si deci poporatiuniloru cucerite asiane obtrudendu-le limb’a elena, ăra eleniloru sei aducăndu le moralu- rile si coruptiunile asiate, prin atari silintie ce re- sultatu produse pentru genuin umanu marele acelu cuceritoriu? Nu altulu, decătu că elu deveni model- lulu toturoru despotiloru si tiraniloru următori, si se *) Sim. Barnutiu Cuventu la adun, nation. rom. dein ³/₁₅ Maiu 1848; cfr. br. Jos. Eiitvos oo. ce., passim. — 240 — face destructoriulu celei mai înalte civilisatiuni esi- stinti pre atunci. Cu adeveratu frundiarindu si prin istori’a seco- liloru mai tardie, si asemenandu la gentile europene, la cari odinidra domniâ in afacerile vietiei publice limb’a latina, câ la noi romanii dein nefericire sla- vdn’a si grec’a, asemenandu starea loru culturale de atunci cu cea dein tempulu de facia, vomu fi con- strinsi a marturf totu adeverulu ja ilustratu, că a- deca pi'Ogresulu oinenirei totu-dâuna stete in propor- tiune cu conscienti’a, ce poporele singnrite avea de- spre elu si cu carea ele se alipiâ de naționalitatea loru; vomu fi constrinsi a recundsce, că precumu destră- marea santeloru legamente de familia in membrii unui poporu singuritu, asia debilitarea si recirea sim- tiului naționale in mednlariele omenimei, va se dica in poporele ce o compunu, nu pdte fi decătu pre- semnulu siguru alu decadentiei. Si asta intru atata, cătu in generalea misicare naționale, in carea de pre la finea secolului trecutu pana in dioa de adi sun- temu câ intr’unu torinte si vultdre cu totii cuprinși, trebue se adoramu sfaturile prd intielepte si nepă- trunse ale provedintiei, carea readuse genuin umanu si-lu puse de nou pre cararea singura posibile a ci- vilisatiunei si progresului. (Va urmă.) NECROLOGU. i Inca unu veteranii propagatorii! alu luminii si progresului in Romani’a prin cultur’a limbei si in- strucțiune! publice a trecutu dein viăti’a aedsta, in ²/ₗ₄ Octobre a. c. spre a se intalnf cu cdt’a Eliadi- loru, Bolintineniloru, Balcesciloru si altoru colabora- tori ai regenerării romane. Petru Poenaru, vechiu profesorii si directorii, membru alu societatiei academice, a incetatu dein vid ti a in o etate fdrte înaintata de 78 de ani. Elu a fostu unulu din cei mai vechi profesori romani, după Lazaru, si luă parte la misicarea naționale din 1821: unulu din stâlpii scdleloru s. Sav’a si propa- gatoriu alu lumineloru scientiei. Intre scrierile sale vomu citâ primulu Dictionariu mai completa de limb’a roman a -fran ces a, la care a colaboratu cu atata lumina. Vechiu directoru si eforn alu scdleloru, elu a vediutu cu fericire crescendu sub ochii sei si dan- du’si fructele literarie si sociale o intrdga generatiune. Transformarea cea mare a societății romane si rein- viuerea ei politica si literaria dela 1821 si pana adi s’a petrecuta sub ochii sei; elu a potutu in tine vedd liceele si gimnasiele inmultiendu-se câ si populatiunea, era monumental’a universitate dein Bucuresci luandu loculu vechiului edificiu alu scdleloru s. Sav’a. In ⁴/₁₆ Oct. a fostu inmormentarea acestui ve- teranu alu instructiunei publice, la care au asistata mulțime mare de cetateni, cu doi miniștrii in frunte, si mai alesu profesorii si literatii noștri, si preste trei mii de școlari si studenti, pentru câ fia-care se a- duca omagie de recunoscintia lui Petru Poenariu si sei dica cu noi: eterna se’i fia memori’a! Cine a fostuPoenariu pentru națiune si patria? Cititi discursurile tienute la mormentulu lui, din care veți afla o buna parte. Vedeți si schiti’a biografica iii Trompet’a Carpatiloru dein ⁵/ₗ₇ Oct. a. c. Nr. 232—1875. Procesu verbale luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului asoc. trans. tienuta in 28. Sept. c. n. 1875 sub presidiulu dlui presiedinte Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii E. Măcelăriți, I. Tulbasiu. Const. Stezariu, I. V. Rusu, Z. Boiu, dr. I. Ne- mesiu, dr. Dem. Racuciu si 1. Cretiu. § 125. Dn. presiedinte aduce la cunoscinti’a co- mitetului, cum-că adunarea gener. a asociatiunei, tie- nuta la Reghinu in 29 -30. Augustu a. c. l’a ono- rata pre Domni’a sa cu postulu onorificu de presie- dinte alu asociatiunei si pre protopopulu I. V. Rusu cu postulu de vicepresiedinte. Arata, că densii au primita onorific’a misiune si respective însărcinare, a cărei importantia si greutate o cunoscu, in convin- gere, cumu-că comitetulu, câ si pana aci, ’si va da concursulu possibile, la resolvarea problemeloru cul- turali ale asociatiunei; deci recomendandu-se probatei bunavointie si indulgentie, rdga pre acestu comitetu, câ se binevoidsca' si pre viitoriu a-si dâ spriginulu si conlucrarea sa la promovarea afaceriloru si inte- reseloru asociatiunei. Dn. comembru Const. Stezariu luandu cuventulu, saluta cu stima pre aleșii presiedinti, si i asecura cu tdta bunavointi’a⁻, cumu-că comitetulu pătrunsa de ’ importanti’a chiamarei sale, ’si va tiend de datoria a-si dâ si pre viitoriu totu concursulu si spriginulu , seu, pentru promovarea afaceriloru asociatiunei. ‘ Ambele aceste cuventari, intempinandu consim- j tiementulu unanimu alu comitetului, se accdpta cu ! viia plăcere si intre urări de „se traidsca aleșii adu- l narei generali." • § 126. Totu odata dn. presiedinte notifica, cum- că dn. directoru alu Albinei Vis. Romanu, fiindu a- lesu de secret. II. dein partea adunarei gener., dein caus’a numerdseloru si onerdseloru sale ocupatiuni cu afacerile Albinei, se vede necessitatn a-si dâ di- j misiunea dein postulu de secretariu II.; dar’ dein î caus’a unui morbu n’a potutu a se presentâ la aedsta j siedintia spre a-si dâ dechiaratiunea sa, a apromisu ( inse a o dâ in scrisu. | In nexu cu acesta presiedintele mai notifica, că dein motivulu, că afacerile secretariale se nu sufere | scădere, s’au aflata îndemnata a recercâ pre protop. I. V. Rusu, fostu secret. II., câ deocamdată pana la alte dispositiuni, se mai pdrte densulu afacerile se- cretariali. — 241 Comitetulu iea actu despre notificarea presie- dentelui, si consimte, că fostulu secret. II. se mai pdrte deocamdată afacerile secretariali pana la alte dispositiuni. § 127. Trectmdu-se la ordinea dilei, dn/ cas- sariu presenteza conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile asociatiunei dela adunarea gener. pana in presente. Dein amentitulu conspectu resulta, cum- ca in restempulu numitu s’au ințassatu la fondulu asociatiunei 1715 fl. si s’au erogatu 55 fl. 50 cr. v. a. (Nr. 230/1875.) Se iea spre scientia. § 128. In nexu cu conspectulu cassei de sub § 127 se raportdza in speciale despre banii incursi la fondulu asociatiunei, si anume: a) Cu ocasiunea adunarei gener. dela Reghinu, cum si prin direcțiunea despartiementului cerc, totu dein Reghinu, au incursu că tacse de membrii ord. pentru diplome si venitulu curatu dela unu baiu cu totulu 409 fl. (Nr. 214/1875.) b) Dela dn. supralocotenente dein reg. „Baden Nr. 50“ Nic. Cosgaria au incursu că tacse de mem- bru fundatoriu 200 fl. (Nr. 207/1875.) c) Dela dn. c. r. preotu de oste Sava Popoviciu, au incursu erasi că tacsa de membru fundat. 200 fl. (Nr. 211/1875.) d) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I.) s’au tramisu că tacse de membrii ord. 30 fl. Nr. 206/1875.) e) Au mai incursu la cass’a asociat, că tacse de membrii ord. cu totulu 75 fl. (Nrii 201, 205 si 212, 1875.) Se iau spre plăcută scientia, cu aceea observare, ca membriloru fundat, de sub lit. b) si c) pre langa espressiunea recunoscientiei pentru zelulu dovedita facia cu prosperarea .materiale a asociatiunei se li se tramitia respectivele diplome. § 129. Protop. I. V. Rusu presentedia unu estrasu despre conclusiunile adun, gener. dela Reghinu dein 29—30. Augustu a. c. si propune, ca comitetulu. lu- andu actu in generalu despre coprensulu lucrariloru amentitei adunari gener., se binevoiăsca a se ocupă deocamdată in siedinti’a presente, cu esecutarea con- cluseloru speciali celoru mai urgente, cum, intre al- tele, ar’ fi punerea in lucrare a bugetului preliminatu pre an. 187%. Propunurea se accepta. § 130. Se perlegu deci in specialu conclusele adun. gen. de sub Nr. prot. XXII, XXIV si XXXIX, prin care se constata, cutn-ca dn. consil. aulicu Iac. Bolog’a fii alesu de presiedente, dr’ protop. I. V. Rusu de vicepres. alu asociatiunei; in fine dn. jude regiu los. St. Siulutiu fii alesu de membru ord. alu comitetului asociatiunei. Se decide: a se face pașii necesari la locurile mai in alte competente, pentru aprobarea presieden- telui si vicepresiedentelui asociatiunei, dr’ domnului membru alu comitetului se i se dea respect, decretu. § 131. Se perlege conclusulu adunarei gen. de sub Nr. prot. XXVIII relativu la alegerea domniloru I. M. Riureanu si N. D. Racovitia de membrii ono- rari ai asociatiunei. Se decide: că respectivii domni se se incuno- scientiedie despre acdsta alegere, si totu-deodata, după ce numitii domni nu suntu subditi austro ungari, con- formu § 5 dein statute, se se faca pași la locurile mai inalte competente, pentru esoperarea aprobarei recerute. § 132. Se presentdza conclusulu adun, gener. de sub Nr. prot. XXXV, prin care se decide a se cumperă pre sdm’a asociatiunei pretiosulu opu, edatu in 2 tomuri de dn. Al. Jakab cu pretiulu de 400 fl. si totu-odata comitetulu se insarcindza a dispune, după bun'a-i chipsuintia traducerea acelui opu, in limb’a romana, si tiparirea-i dein midildcele asociat. Totu prin amentitulu conclusu cestiunatulu auc- toriu pentru meritele i literarie cunoscute, cum si pentru rar’a-i umanitate si bunavointia documentata si cu alte pcasiuni, facia cu căușele culturali, se a- lege cu unanimitate de membru onorariu alu asociat. Se decide: ca, dupa-ce se va primi dela amin- titnlu domnu auctoriu, actu formalu despre aceea, cum-ca opulu seu ’lu ceddza in proprietatea asocia- tiunei, spre a’Iu potd traduce si usuă, se se asemneze esolvirea sumei obvenitorie de 200 fl. pentru tom. I. degiă aparutu; ăr’ restulu de 200 fl. se va esolvl după aparerea tom. II. pre langa conditiunea susu- amentita. Totu-odata, pre langa notificare in scrisu despre alegerea aceluia de membru onorariu, se i se tramitia respectiv’a diploma. § 133. Se pune la pertractare conclusulu adu- narei gener. de sub Nr. prot. XXVI, relativu la bu- getulu preliminatu pe an. asociat. 187%. Conformu amentitufui conclusu, bugetnlu asoc. pe 187% s’au statoritu in urmatdriele positiuni: 1) Remuneratiunea secretar. I. că redactoru alu fdiei Transilvani’a 400 fl. 2) Remuneratiunea secret. II. 300 fl. 3) Remuneratiunea cassariului 200 fl. 4) Remuneratiunea bibliotecariului 50 fl. 5) Spesele cancelariei 150 fl. 6) Pentru unu scriitoriu in cancelaria 150 fl. 7) Chiri’a pentru localitatea cancelariei 100 fl, 8) Pentru biblioteca 60 fl. 9) Pentru spese estraordinarie 100 fl. 10) Pentru 2 stipendia de cate 500 fl. pentru 2 ascultători de technica, la olalta 1000 fl. 11) Pentru unu gimnasistu dein fondatiunea Ma- rinoviciu 60 fl. 12) Pentru unu gimnasistu dein fondatiunea a- nonima dein comitatulu Dobacei 60 fl. 13) 2 stipendia pentru doui realiști cate 60 fl., la olalta 120 fl. 14) Pentru 2 ascultători de pedagogia in patria 2 stipendia de cate 60 fl., la olalta 120 fl. 36 — 242 — 15) Pentru doui elevi dela scdl’a de agricultura in patria, 2 stipendia de cate 60 fl., la olalta 120 fl. 16) Pentru sodalii si ascultătorii de meseria câ ajutori a 320 fl. 17) Pentru scdl’a normale dein Lapusiulu ung. că ajutoriu, mai pre urma 200 fl., pentru fondulu scdlei dein Clusiu 100 fl. si ajutoriu pentru doue scdle serace 100 fl., la olalta 400 fl. 18) Pentru subvenționarea foi 708 fl. 19) Pentru servitoriulu cancelariei 150 fl. Punenduse in ordine la disensiune susu-indigi- tatele positiuni, s’au luatu urmatdriele conclusiuni: a) ad pos. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si 19 se decide: câ respectivele sume se se asemneze la cass’a asociatiunei spre esolvire după pracs’a indatinata si pana aci, cu aceea observare, ca competinti’a lunaria obvenitdria dein remuneratiunea secret. II., pana la alte dispositiuni, are se se esolveze in primirea per- sdnei insarcinate cu portarea afaceriloru secretariale. b) ad pos. 10, 11, 12 si 13 respectivele stipendia se conferescu si pre an. scol. 187% fostiloru stipen- diati , carii au satisfacutu conditiuniloru recerute si anume: cele doue stipendia de cate 500 fl. de sub pos. 10 se conferescu teneriloru: Ioane Baiulescu si Bas. Mich. Lazaru, ambii ascultători de technica in Vien’a; stipendinlu de sub pos. 11 se conferesce fo- stului stipendiatu Al. Viciu, ascultatoriu de II. classe gimn. in Muresiu-Osiorheiu; stipendiulu de 60 fl. de sub pos. 12 se conferesce drasi fostului stipendiatu Vas. Popu, ascultatoriu de V- classe gimn.; in fine cele doue stipendia de cate 60 fl. de sub pos. 13 se conferescu fostiloru stipendiati Marcu Munteanu si Em. Popoviciu, ambii elevi la scdl’a reale dein Sibiiu. c) ad pos. 14 si 15 pentru conferirea a loru doue stipendia de cate 60 fl. pentru ascultătorii de pedagogia, cum si a altoru doue stipendia drasi de cate 60 fl. pentru elevii dela scdl’a de agricultura in patria se decide: a se escrie concursu cu terminulu pana in 25. Octobre c. n. a. c. d) ad pos. 16 dein sum’a de 320 fl. preliminată câ ajutoria pentru sodalii si invetiaceii de meseria, se creeza 6 ajutdria de cate 25 fl. pentru 6 sodali, si 14 ajutdria de cate 12 fl. pentru 14 invetiacei, pentru a caroru conferire drasi se se escrie concursu cu terminulu pana in 25. Octobre c. n. a. c. e) ad pos. 17 ajutoriulu de 200 fl. preliminatu pentru scdl’a centrale dein Lapusiulu ung., cum si ajutoriulu de 100 fl. pentru fondulu scdlei de fetitie dein Clusiu, se asemndza spre esolvire la cass’a aso- ciatiunei in rate de cate 50 fl. f) Totu la pos. 17 dein restulu de 100 fl. se creeza doue ajutdria de cate 50 fl. pentru doue scdle misere de ambele confessiuni romane, care suntu a se tramite veuerateloru ordinariate romane dein Si- biiu si Blasiu, cu aceea indigitare, ca acele se se impartiesca amesuratu scopului intentionatu, si la tempulu seu se se relationeze despre scdlele, carora s’au conferita amentitele- ajutdria. g) In fine ad. pos. 18 sum’a de 708 fl. pentru subvenționarea fdiei asociatiunei se asemndza spre esolvire dein tempu in tempu după trebuintiele, ce se voru indigitâ dein partea redactiunei respect, foi. § 134. Se presenteza petitiunea tenerului jurista in Vien’a, Georgiu Tom’a, adresata adun. gen. dela Reghinu si sosita acolo numai in 31. Augustu a. c. adeca după inchiderea siedintieloru, intemplata in 30 Aug. a. c. Numitulu teneru, aratandu precari’a situatiune, in, care an ajunsu dein lips’a midiuldceloru necesarie la subsistentia, cere a i se aplacida unu ajutoriu, eventualmente unu imprumutu de 100 fl., sdu celu puținu unu ajutoriu de 50 fl. (Nr. 204/1875.) Se decide a i se resolvf respectivului suplicante, cum-ca, dupa-ce cererea aceluiași a incursu la adu- narea gener. prea tardiu si dein asta causa nepo- tendu-se luă la pertractare, nici ca s’a preliminatu ceva spre acestu scopu; comitetulu deci nepotendu trece preste bugetulu preliminatu de aceeași adun, gener., pre langa tdta bunavointi’a, nu se afla in positiune de a potd satisface cererei amentite. § 135. Dn. cassariu presentdza computulu de- spre spesele de calatoria ale oficialiloru asociatiunei, cari au pârtiei pa tu la adun, gener. dela Reghinu, si cere licuidarea acelora. (Nr. 228/1875.) Comitetulu aflandu computulu resp. esactu, de- cide a se asemnă Ia cass’a asociat, esolvirea spese- loru de drumu cu sum’a de 39 fl. 13 cr. v. a, § 136. Dn. protop. I. V. Rusu câ fostu secret. II. presentdza computulu despre perceptiunile si ero- gatiunile cancelariei pe an. asociat. 187% si cere a se dispune esaminarea aceluai. (Nr. 231/1875.) Acestu computu se preda spre esaminare si ra- portare dlui comembru I. Tulbasiu. § 137. Dn. bibliotecariu presenteza unu com- putu despre diferitele diarie romane, ce se afla in bibliotec’a asociatiunei, cum si unu altu conspectu despre cărțile, ce ar’ fi de a se mai procură pre sdm’a asociatiunei. (Nr. 223 si 224/1875.) Ambele aceste conspecte se predau spre esami- nare si opinare unei comissiuni esmise in persanele domniloru membrii E. Macelariu si Zach. Boiu. § 138. Se presentdza scrisorile dlui I. Axente Severu dein 6. si 24, Sept. a. c., prin care acela no- tifica, cum-ca dominiulu fiscala dein Cricau se vende in 4. Octobre a. c., si totu-odata opindza, ca asocia- tiunea transilvana se cumpere acelu dominiu. In nexu cu scrisorile amentite, presidiulu rapor- tdza, cum-ca s’au aflatu indemnatu a se informă pre caii competente, in detaliu despre conditiunile pre langa care s’ar potd cumperâ amentitulu dominiu; acele conditiuni deci le si aduce la cunoscienti’a comitetu- lui, cu aceea recercare, câ se se dechiare in obiec- tulu dein cestiune. (Nr. 210. 216, 226 si 229/1875.) Comitetulu luanda -in seridsa consideratiune con- ditiunile de vendiare, cum si impregiurarile asocia- iienei, si convingendu-se, ca sum’a ceruta de 70,000 — 243 — fl. pentru amentitulu dominiu, trece preste poterile materiali ale asociatiunei, decide: a se rescrie amen- titului domnu, cum-ca dein motiveie aduse, pre langa tdta dorinti’a si nisuinti’a sa de a procură unu bunu pre sdm’a asociatiunei; acum nu se afla in positiunea dorita de a potă concurge la cumperarea dominiului dein cestiune. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii Tulbasiu, Stezariu si Boiu. Sibiiu, datulu câ mai susu. lacobu Bologa mp. presiedente. Pentru secretariu Ioane V. Rusu mp. vice-presiedinte. S’a perlesu si verificatu, Sibiiu, 29. Sept. 1875. Tulbasiu m. p. Stezariu m. p. Z. Boiu m. p. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, trans. dela adunarea gen. a asoc. trans. dein 29-30 Augustu a. c. tienuta la Reghinulu sasescu pana la siedinti’a comitetului asoc. dein 28. Septembre 1875. (Fine.) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Reghinului s’au mai tramisu la asoc.: I. Câ. tacse de membrii ajutători: Dela domnii: Mich. Grecu, propriet. in Reghinu 1 fl. Georgiu Bistrai, timariu in Reghinu 1 fl. Hintea Marisea, proprietaresa in Reghinu 1 fl. Oroianu Dumitru, propriet. in Reghinu 1 fl. Georgiu Fejer, zid: riu in Reghinu 1 fl. Const. Todorescu, sublocotenente in Romani’a 1 fl. loanu Jiulescu, amploiatu in Romani’a 1 fl. Porfirie Vladi, vighilu fin. in Romani’a 1 fl. Georgie lonescu, econ. in Romania 1 fl. Sim. luonu, vighilu de fin. in Romani’a 1 fl. Candida Rosc’a, vighilu de fin. in Romani’a 2 fl. loanu Radu, econ. in valea Jidanului 1 fl. Georgiu Ciucianu, econ. in valea Jidanului 1 fl. C. Brezoianu, ingineriu in Bucuresci 2 fl. Eugeniu Lupu, privataru in Iași 1 fl. Nicolau Aronianu dein Iași 1 fl. Angelu dein Iași 1 fl. C. Leredanu 1 fl. lonu Nicolescu, negotiatoriu in Borsecu 1 fl. Dela balulu arangiatu cu ocasiunea adun. gen. a asoc. trans. tienute la Reghinulu sas. iu 29—30. Aug. 1875 au in- cursu câ, venitu curatu 221 fl. v. a. si 1 galbenu in natur’a. Dela dn. dr. Daniilu Popoviciu Barcianu dein Resinari, câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁵/ₛ si pentru diploma 6 fl. Sibiiu, in 28. Sept. 1875. Dela secret, asoc. trans. BIBLIOGRAFIA. Pana in tertipurile mai deincdce publiculu no- stru era dedatu se aștepte producte literarie roma- manesci mai multu numai dein capitalele României; dara de candu s’au inmultitu tipographiile’ in capi- talele districteloru, esu mai multe cârti, pe care nu ar trebui se le trecemu cu vederea, mai virtosu ca noi pe campulu literariu si scientificu nu prea in- notamu in prisosuri. Se damu cateva exemple: In tipographi’a dein Botosiani a dlui Adrianu se retipări in anulu acesta unu documentu fdrte pre- tiosu dein sec. alu 17-lea, dein care se mai află in tdta tidr’a numai trei exemplarie. Acelu documenta este: Pravilele lui Vasilie Lupulu voivodu, editatu de Georgie I. Sionu (nepotulu dlui Gr. Sionu) carte 8°, pag. 179. Acestu codice de lege tipărită mai antaiu la Iași in a. 1646 este contempuranu cu îndreptarea legei dein Muntenia si cu Aproba- tele dein Transilvani’a. Bea ocasiune minunata pen- tru unu studiu comparativa de legile si usantiele a; cestoru tieri si de caracterulu legislatoriloru. Dein Galați avemu intre altele acestea: Opere complete de Georgie Baronzi. Voi. I. Limb’a romana si traditiunile ei. Ed. II. Galați, Librari-editori G. D. Nebunelii si fii. Brail’a, tipo- grafi’a Triangulu. Dirigeata de P. M. Pesfemalgioglu. 1872, pag. 280. Pretiulu unui volumu 5 lei n, Metodu de Ollendorfu. Aplicatu in limb’a vorbitdre elena spre a o invetiâ romanii in cateva luni, cu introductiune gramaticala, de G. Pambukis. Galați, 1872, tipografi'a Otto Bielig. Pag. 280. Pre- tiulu pentru abonati 5 ir., dr’pentru ceilalți 6 franc. Chei’a exercițiuriloru metodului de Ol- lendorfu. Aplicatu in limb’a vorbitdre elena de G. Pambukis. Galați, 1872, tipografia O. Bielig. Pag. 116. Pretiulu pentru abonați 2 */₂ fr., dr’pentru ceia- lalti 3 fr. Noțiuni de aritmetica usuala pentru cla- sele primare de ambe sexe. Profesată de Ioane C. Galescu. Opu aprobatu de onor, ministru de culte si instrucțiune publica. Edit. III. Galați, 1874. Li- brari’a G. D. Nebunelii si fii. Tipografi’a romana. . Pag. 90. Pretiulu 85 bani. Elemente de istori’a Romaniloru pen- tru clasele primare de ambe-sexe. Prelucrata de G. Chrisoscoleu, institutoru snperioru, Galați, 1875./Li- brari’a G. D. Nebuneli si fif. Pag. 172. Pretiulu 1 leu nou. Au esitu de sub tipariu si se afla depuse la cas- sariulu societatiei academice romane, dn. Andreiu Adamescu, Bucuresci, localulu academiei, urmatdriele cârti: Dictionariulu limbei romane, tom. I. in- tregu, dein tom. II. fasc. 15. Pretiulu prenumera- tiunei pentru dictionariulu intregu 40 lei noui; după esirea completa din tipariu, pentru cumpărători 60 lei noui. Gramatic’a limbei romane, partea anali- tica, de Tim. Cipariu. Pretiulu 5 lei n. Operele lui Cornel iu Tacit u, traduse de Gabrielu Munteanu. Pretiulu 6 lei n. Comentariele lui luliu Cesare, de be- lulu galicu, traduse de C. Copacinianu. Pretiulu 2 lei noui. Comentariele lui luliu Cesare, de be- — 244 — lulu civile, trad. de I. F. Calianu, suntu sub presa. Pretiulu prenumeratiunei 2 lei n. Descriptio Moldavi ae de principele Dem. Cantemiru, in limb’a originala latina, cu chart’a Mol- daviei si cu unu fac-simele alu auctorului. Preț. 4 1. n. Descrierea Moldaviei de principele Dem. Cantemiru, trad. după textulu originalu, cu chart’a Moldaviei si cu unu fac-simile alu auctorului. Pre- tiulu 4 lei n. Analele societatiei academice romane, tomu L, coprindu desbaterile si lucrările societatiei in sesiunile aniloru 1867, 1868 si 1869. Preț. 4 1. n. Analele societatiei academice romane, tomu II., coprindu vihti’a, operele si ideile lui G. Sincanu, de A. Papiu Ilarianu. Analele s oci et ati ei ac a demi c e romane, tomu III., coprindu desbaterile si lucrările societatiei in sesiunea an. 1870, si unu studiu asupra poetului A. Donici, de G. Sionu, actele de donatiune ale lui Zapp’a si AL Cuza. Pretiulu 2 lei n. Analele societatiei academice romane, tomu IV., coprindu desbaterile si lucrările societatiei dein ses. an. 1871 si unu studiu asupra vidtiei lui Georgiu Lazaru, cu o efigia a acestui romanu ne- muritoriu, de P. Poenariu. Pretiulu 2 lei 50 bani. Analele societatiei academice romane, tomu V. sect. I., coprinde desbaterile societ. dein se- siunea an. 1872 sect. II. coprinde unu studiu despre incercarile făcute pentru desvoltarea scientieloru na- turale in Romani’a, de dr. Anastasiu Fetu, si unu studiu asupra teorieloru lui Darwinu de G. Baritiu. Pretiulu 3 lei n. Analele societatiei acad, rom., tom. VI., coprindu desbaterile societ. dein sesiun. an. 1873, si unu studiu asupra campaniei dein an. 1844, batali’a dela Varn’a, de G. Baritiu. Pretiulu 1 leu n. Analele societatiei acad. romane, tomu VIL, coprindu desbaterile societ. dein ses. an. 1874, si unu memoriu asupra portreteloru Domniloru ro- mani, de Dem. Sturza, apoi fragmente din istori’a regim. II. rom. marginariu dein Transilvani’a, de G. Baritiu. Pretiulu 3 lei n.*) Afara de acestea se mai afla depuse: Dictionariulu topograficu si statisticii alu României, de Dem. Frundiescu. Preț. 5 1. n. Ecuilibrulu intre antithesi, de I. Eliade Radulescu. Pretiulu 12 lei n. Tentamen criticum in linguam roma- nicam, de A. Tr. Laurianu. Pretiulu 7 lei 50 b. Istori’a Romaniloru, de A. Tr. Laurianu. Pretiulu 5 lei n. TabulaDaciae antiquae,deA. Tr. Lau- rianu. Pretiulh 1 leu n. *) Dein cărțile societ. acad. rom. se afla depuse spre vendiare si la red. Transilvaniei. Chart’a Daciei moderne, de A. Tr. Lau- rianu. Pretiulu 1 leu n. A esitu de sub presa Cursuele.mentariu de aritmetica practica pentru clasele primare de ambele sexe, de M. C. Florentinu, unu mieu volumu de 11 cdle in octavu. Pretiulu 1 leu n, După câtu amu potutu petrunde dintr’o rapede aruncătura de ochiu, acdsta carte pare a fi cea mai buna din cate avemu pana astadi in acdsta materia, si ne credemu datori se recomandamu cărțile cele mai bune, spre a inlocuf cu densele pe cele inferidre, mai alesu in materia didactica. (Pr). A esitu de sub presa: Sistemulu metricu. Manualu pentru inve- tiacei, de Basiliu Petri. Cu câtu 1. Ian. 1876 se apropia mai tare, cu atătu cundscerea mesuriloru metrice devine o nece- sitate mai urgenta. Calea cea mai sigura si mai scurta, de a transmite cundscerea noueloru mesuri in p o- poru, duce fbra indoiela prin scdl’a poporale; factorii cei mai chiamati in privinti’a acdst a suntu invetiatorii si invetiaceii. Dejă mai inainte dn. auctoriu publică unu manualu relativu pentru i n- vetiatori, carele intempină complacerea barbati- loru de specialitate; acum dn. auctoriu publica altu manualu mai usioru pentru invetiacei, pen- tru că cundscerea mesuriloru metrice cu atâta mai iute si mai siguru se se pdta propaga intre poporu. Manualulu e de 4 cdle si diumetate tipariu desu, si cuprinde urmatdiiele capitule; L.Sistemuh; dieci- male. II. Computulu cu numeri diecimali. IU. Siste- mulu metricu.. IV. Computulu cu numeri metrici. V. Transcomputari de totu fehulu, de unde se vede, ca manualulu tractdza dein computu tdte părțile, cari se ceru neaperatu pentru invetiarea mesuriloru me- trice si calcularea cu ele. întrebări si theme abundante insociescu capitulele singuratice. Manualulu se pdte trage dela dn. editoriu Vis. Romanu dein Sibiiu. Unu esemplariu legatu in car- tonu, cu spate de pensa, costa numai 20 cr. Dela 10 esemplaria se dau doua rabatu. Dictionariulu ungurescu-romanescu, compusu de Georgiu Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fl. 70 cr. leg. tidpenu .cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru. Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Rcdactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a R3mer & Kamner.