Acesta fâia ese ’■<* ‘ cate 3 câle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, 6ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto ip poștei. q Nr. 19. TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 1. Octomvre 1875. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se obon6dia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. RS&'v'iz------------- Anulu VIII. ? Sumar iu: Cuventulu vicepres. asoc. Iac. Bologa la deschiderea adun, gener. in Reghinu. — Procesu verbale alu adun. gen. — Documente historice din 1848 et 1849. (Urinare.) — Despre unele midiuldce, care ar’ pot6 ameliorâ starea materiala a poporului romanu. — Procesu verbalu. Cuventulu vicepresiedintelui asociatiunei lacobu Bologa la deschiderea adunarei generale in Reghinu la ,⁷/₂9 Augustu 1875. Strălucită adunare! Onorabilii oru domni si frați! A dou’a ora amu inalta ondre, de a deschide si de a conduce in cualitatea mea de vice-presiedinte adunarea generale ordinana a „Asociatiunei transil- vane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.“ A dou’a dra palpitandu mi se inaltia peptulu de fala, că me vedu in fruntea unei adunari atatu de strălucite si de o misiune atatu de importanta, atatu de sublima: in fruntea atatoru destinși barbati, atatoru romani coadunati, câ se lucreze, si asia se promoveze adeveratulu bine comunu: literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu. Dar a dou’a ora mi se si sfasie anim’a de do- rere, câ nu „celu antaiu chiamatu,“ ci eu amu tre- buita prima data, si trebue se ocupu acum, secunda dra, loculu acesta. Simtiamu aduncu si prea dorerosu absentarea prea demnului nostru presiedinte, a Escellentiei Sale, Domnului Baionu Lad. Basiliu Popu dela adu- narea nostra generala din Fagarasiu; aflaiu inse ali- narea dorerei de atunci — multiamita a totu-poter- nicului D-dieu! — in deplin’a lui reinsanatosiare, si in ulterior’a conducere a asoc. nostre prin trensulu. Ce, si cum simtiu acum, candu sciti cu totii că — numitulu, omulu celu mai nobilu, romanulu celu mai bravu, conducatoriulu nostru celu mai sinceru si mai devotata, nu mai este; ce si cum simtiu acum, dupnce crud’a mdrte ne-a rapitu in decursulu acestui prea fatalu anu pre celu mai bunu frate alu nostru, ne-a despoiata de bucuri’a si mangaierea, cu carea-lu salutamu totu-ddun’a si cu mandria in frun- tea ndstra, si ne-a luatu possibilitatea, de a mai pro- fită de prea intieleptele lui consilia si manuduceri in nisuintiele si luptele ndstre culturali; ce simtiu acum, nu e alt’a decătu ceea ce simte totu romanulu cu- noscatoriu de benevoitorii lui cei adeverati, ce simte — asia credu si’mi permitu a constată — intrdga acăsta adunare strălucită: simtiu o dorere nemărgi- nită, imensa, o dorere, carea me indca in lacrimi si suspinuri, si ’mi iă chiaru si poterea, de a ve spune, catu de aduncu, catu de amaru a strabatutu ea ani- m’a mea! Daru se damu, domniloru, cursu libera toren- telui de lacrimi si se lasamu, că desecarea loru to- tale se ne incruste mai antaiu ranele, ce ne infipse perderea aceast’a consternatoria, apoi numai se ne smulgemu din amortial’a, in carea amu cadiutu?! Se. plangemu — avendu intr’adeveru după cine plânge! — se plangemu numai neincetatu, domniloru, sdu — se admoniamu insine, si se cautamu a ne consolă incatuva si in drecareva modu inca la tempu, se cau- tamu a ne stemperă dorerile inainte de a fi consu- mati prin ele?! Se facemu cea din urma, domniloru, recunos- cundu, că fia-care dintre noi, toti noi avemu inca de a inplinf datorintie sânte catra patria si națiunea ndstra. Avemu inca de a conlucră fia-care după po- terile sale — la prosperarea si fericirea patriei si natiunei ndstre. Se ne conservamu interesului pu- blicu si celui specialu romanu. cautandu-ne alinarea doreriloru prea adunci acumu, inca inainte de a de- veni invinsi prin ele, se ni-o cautamu — in cre- dinți’a ndstra cea crestindsca. Se credemu domniloru si fratiloru! ca matuti- nulu luceaferu romanu, după care ne tanguimu si jelimu, a cadiutu de cadiutu, daru nu va trece nici odata in intunecime, pentru că radiele respandite si remase de elu, nu se voru stenge nici odata, ci ne voru străluci deapururea. Se credemu, că adormitulu nostru frate prea iubita a dispăruta dintre noi numai materialmente, inse spiritualmente —- cu nobilulu seu sufletu clari- ficata — va fi pururea cu noi, si intre noi. Se credemu, că intact’a lui vidtia, activitatea lui neîntrerupta, caracterulu lui celu firmu, solidu si cu- rata in tdta privinti’a, nemarginita-i incredere in po- terile proprii si intr’ale natiunei sale, perseveranti’a-i neclatita pre langa totu ce e bunu si frumosu in co- munu , si ce e necesariu si salutariu natiunei sale, pre care o iubiea din tdte poterile si din adunculu sufletului seu, luptele lui cele energice si resolute in tdte direcțiunile si pe tdte terenele ocupate de na- 31 — 210 — tiunea romana, si victoriele reportate de elu in fa- vdrea si spre mangaierea acestei națiuni, se credemu, —- dicu — câ tdte acestea rare virtuti ale adormi- tului nostru frate au strabatutu la cunoscienti’a si la anim’a celoru mai multi romani, caror’a voru servf ele câ totu atatea modele, demne de imitatu, câ totu atati luseeaferi conducători la perfecționarea si fe- ricirea ndmului nostru. Se ne aducemu amente de cuvintele, cu care a deschisu elu prim’a adunare generala condusa de catra densulu, a VIII, din Armenopole, dicundu câ se aduna fldrea natiunei romane „câ se se consulte despre midiuldcele inaintarei culturei poporului si prin urmare a fericirei patrieisi se ne reinprospetamu acelea cuvinte, si marturisindu se credemu, ca sem- burele loru a cadiutu pre pamentu bunu, a prinsu radecini adunci si a adusu deja si va aduce si de aci incolo cele mai bune frupte pentru iubitulu no- stru poporu si pentru scump’a ndstra patria. Se nu damu uitarei nici odata memorabil’a-i re- cundscere, esprimata la a IX. adunare generala din .Siomcut’a mare, după carea „s’a asociatu poterea in- telectuale cu poterea materiale a natiunei ndstre pen- tru a respandi lumina la poporuse nu uitamu a- cestu enunciamentu, ci se credemu, câ numai prin continuarea lucrarei conforme sensului lui vomu potea eluptâ ceea-ce atatu de ferbinte dorimu, vomu face possibila perfecționarea ndstra si a poporului no- stru. Se repetimu de cate ori numai vomu potd sem- nificativele lui cuvinte dela a X adunare generala din Naseudu: „Suntemu restrinsi singura, numai la acdsta asociatiune. Acdsta impregiurare inse — se ne inbarbateze mai multu la lucrare întrunită pentru ajungerea scopuriloru asociatiunei, cari suntu litera- tur’a romana si cultur’a poporului romanu, — fac- torii cei mai potenti ai inaintarei si prosperarei, pre- cumu si ai esistentiei naționale;“ se devină ale ndstre convingerile acestea salutarie, esprimate din partea adormitului nostru frate, se le asiguramu suficientu, de ajunsu locu in animele ndstre, si se credemu domniloru si fratiloru, câ avendu-le si noi, si lucrandu conformu loru, nime >si nimic’a nu ne va potd impedecâ dela ajungerea tientei ferbinte dorite, dela asigurarea esistentiei ndstre naționale. Vomu sustiend, vomu conservâ acdsta institu- tiune a ndstra câ lumin’a ochiloru noștri si prin rea- lisatele ei scopuri ne vomu asigurâ fora nici o in- doidla esistenti’a ndstra naționala, la carea ne indreptatiesce natur’a, si de carea ne despdie ob- scuritatea, nescienti’a, necultur’a. Se constatamu si noi cum a constatatu elu cu bucuria la a XII, adunare generala din Sabesiu, câ, „câtu de tare s’a latitu si s’a intaritu simpathi’a — — — câtra asociatiunea transilvana, nu numai la barbatii natiunei ndstre, ci si la secsulu celu fru- mosu,“ si se credemu, câ acdsta simpathia va cresce necurmata si incuibandu-se in animile toturoru romaniloru, va revindicâ acestor’a demnitatea si vd- di’a naționala, de carea au neaparata trebuintia. Se marturisimu si noi, cum mărturisi elu la a XIII, adunare generala, acum unu auu, in Dev’a, câ, „idei’a infiintiarei asociatiunei transilvane romane nu numai e mardtia, dar’ pre aceea trebue se o consi- deramu câ o inspiratiune divina, purcdsa din ingri- gire parintdsca, de a nu dâ perirei unu poporu alesu,“ si se credemu, câ bunulu D-dieu ne va ajutâ, voma reesf: pentru-câ — după ultimele lui cuvinte, rostite totu cu aceea ocasiune, — ,,cu totii numai unu in- teresa , numai unu scopu avemu, — — — nici di- versitatea opiniuniloru politice, nici a confesiuniloru religiose nu ne pdte desbinâ, nu ne pdte abate dela promovdrea scopului, ce ni l’am propusa.⁴⁴ Vomu reusf asia dar’ de siguru lucrandu in co’ntielegere si consemtire fratidsca si din tote poterile ndstre. Se credemu in fine domniloru si fratiloru inca si aceea, ca si fragedii surcei esiti din sângele ado- ratului nostru frate adormitu si crescuți cu mintea si intieleptiunea lui cea rara in deplina cunoscientia despre ceea ce suntu si ce au se remana, voru calcâ si voru amblâ pre cărările oblite de scumpulu lorii parente, ale cărui măreție fapte imitandu si sever- sindu, voru deveni demni de elu, mângâiere sufletu- lui lui si fal’a românismului. Tdte acestea au se ne consoleze, domniloru, de dre-ce consideiandu-le după cuviintia, trebue se cre- demu, ba se fimu convinși, ca prin ele traiesce inca si va. trai totu- ddun’a fratele nostru prea iubitu, pen- tru-ca cuvintele lui ne voru indemnâ, faptele lui ne voru atrage sp’-e promoverea adeveratului nostru in- teresu comuna, spre perfecționarea romaniloru omni- laterala, dr’ noi i vomu pastrâ si i vomu propagâ dulcea memoria din generatiune in generatiune. La apromissiunea acestora invitandu-ve fratiesce domniloru, salutu cordialmente pe acei frați ai no- ștri, carii ne-au chiamatu. ne-au asceptatu si ne-au primita cu atata căldură fratiesca in loculu, unde inca la anulu 1849 a pusa fundamenta familiei sale feri- citulu nostru presiedinte, si unde acum, la anulu 1875 — prea tristu pentru noi! — s’au depusu pentru eter- nulu repausu părțile lui pamentesci, salutu pre frații Reghineni cu celu mai fratiescu: „bene v’a«n aflatu!⁴⁴ dr’ pre ceilalți buni frați romani, carii din tdte păr- țile tierei a-ti alergatu incdce, câ se conlucrați la re- solverea importantei probleme a asociatiunei transil- vane romane, ve salutu cu celu mai caldurosu: „bene a-ti venitu" fratiloru! apoi invitu pre membrii aso- ciatiunei la lucru, pentru care deschidu siedinti’a a- dunarei generale ordinarie a XIV. — 211 — ' ad Nr. 215, 1875. Procesn verbale susceputu despre siedinti’a L, ce adunarea generala a „aso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu" o tienu in 29 Augustu 1875 la Reghinulu sasescu, in redutulu opidului. I. Conformu programei •/. statorite de comitetu pentru ordinea lucrariloru adunarei si publicate prin diarie, membrii „asociatiunei" Domineca in 29. Au- gustu la 8 dre demindti’a adstetera cultului divinu, dr’ după finirea acestuia la 9 ’/₂ dre, adunandu-se in localulu destinatu pentru siedintie, prin un’a deputa- tiune de 5 inși invita pre ilustr. d. vice-presiedinte lacobu Bolog’a la adunare. Vice-presiedintele mfacisianduse, in curendu si intre viie strigări de „se trăiască" ocupandu scau- nulu presidiale, deschide adunarea cu un’a cuventare medudsa si retrospectiva asupr’a resultateloru obtie- nute prin „asociatiune" desclinitu in anii ultimi ai vieții sale, pre candu stă in fruntei neuitatulu mare barbatu romanu Br. Lad. Basiliu Popu, ale cărui staruintie puse si merite câștigate in giurulu acestui asiediementu culturale romanu cu ochii scaldati in lacrime le enumera, si da viia espressiune dorerei generali a natiunei romane dein acesta patria pentru perderea prea fidelului si nemuritoriului seu fiiu. Adunarea asculta cu adunca mișcare sufletdsca cuventulii vice-presiedintelui, dru mai alesu ultimele lui pasagie in semna de veneratiune catra marele de- functa le asculta standu, si decide, câ insemnat’a cu- ventare se se acluda la acestu protocolu. II. Luandu cuventulu membrulu M. Orbonasiu, saluta in termini caldurosi pre comitetulu „asocia- tjunei," catu si pre ceilalți membrii presenti, aratandu in cuventarea sa benejsimtita salutari’a nisuintia a acestui inStitutu culturale romanu de a respandi ra- diele fericitdrie ale culturei in acea clase a natiunei romane, carea, deși de catra multi este nebagata in sdma, formdza inse temeli’a si asia dicundu rada- cin’a, dein carea se inaltia pomposulu si ramuritulu arbore alu unei nationalitati; dreptu ce membriloru „asociat." conveniti la adunarea generala presente, câunoru pioneri fideli ai luminatei poporului, le ros- tesce iu numele locuitoriloru dein Reghinu si tienutu unu cordiale „bene ati venitu." Adunarea asculta cu meritata atențiune cuven- tulu bene simtitu, si consimtiementulu seu si-lu arata prin viie manifestări de plăcere. III. Presidiulu. continua a persdlve tributulu re- cunoscii^iei aceloru membrii ai „asociatiunei," cari in decursulu anului acestuia se mutara din vidtia memorandu anume: pre membrulu ordinariu Greg. Chif’a, cap. gr. cat. in Clusiu; pre membrulu ordi- nariu loanu Titie, jude la Trib. reg. in Desiu, carele face si la mdrte-si legate pre sdm’a „asociatiunei" si a fondului academiei romane; pre m. o. loanu Ga- lianu, par. gr. cath. in T. Szarvad, carele testă „aso- ciatiunei" intrdg’a mass’a de avere remasa după den- sulu; pre m. o. lordache Davidu, negutiatoriu in Bra- siovu, pre m. or. Nicolau Gaetanariu, comerciante in Brasiovu, si pre m. ord. dr. Nicolau Ganescu, me- dica in Brasiovu. Presidiulu intonandu zelulu națio- nale patriotica alu acestoru conmembrii repausati, le rostesce un’a „eterna fia amentirea loru;" dr’adunarea prin sculare ’si arata consimtiementulu seu la cele rostite si participarea la doliulu pentru perderea fra- tiloru sei conmembri. IV. Presidiulu provdca adunarea se procdda la alegerea a trei notari pentru ducerea agendeloru scrip- turali ale adunarei, si după un’a lista emanata dein un’a cointielegere de mai nainte a mai multoru mem- brii ai adunarei, propune: dru adunarea aclama de notari pre dr. Greg. Silasi, Patriciu Barbu si dr. C. Moisilu. V. Fiendu astu-modu biroulu adunarei consti- tuita, vice-presiedintele in cateva cuvinte bene Aco- modate renoiesce memori’a repausatului presiedinte si invita pre membrii presenti, câ intrerumpendu sie- dinti’a se merga in corpore la mormentulu lui, spre a luâ parte la parastasulu tienendu intru pi’a amen- tire a inaltului defunctu. Adunarea urmddia cu promtdtia acestei provo- cări, de a asiste actului de pietate si reverintia catra fostulu si neuitatulu seu presiedinte. VI. După parastasu, asumendu-se firulu siedintiei, presidiulu provdca pre secretariulu comitetului I. V. Rusu, se dea cetire raportului seu despre activitatea asociatiunei in decursulu anului 187⁴/₅ , pre carele adunarea ’lu asculta cu incordata atențiune, si decide, că dein caus’a mai multoru propuneri coprense in acelu raportu, se se dea spre raportare comissiunei alegunde pentru moțiuni. VIL In legătură cu raportulu secretariale pre- sidiulu face a se ceti un’a telegrama dela 7 inși din Clusiu, carea intre altele cere esecutarea cunoscute- loru propuneri ale membrului L. Vaid’a, făcute inca in adunarea generala dela Gherl’a. Se decide a se transpune si acdsta telegrama comissiunei memorate sub p. VI. VIII. Cassariulu Cost. Stezariu cetesce raportulu seu privitoriu la bilantiulu veniteloru si speseloru anuali, si arata starea materiale a „asociatiunei" preste totu, carele adunarea hotaresce se se transpună spre cercetare comissiunei alegunde spre acestu scopu. , IX. Presidiulu predă notariului dr. Silasi spre cetire un’a recercare din partea literatului mag. Alecsiu lacab archivariu de stătu in Pest’a privitdria la 2 opuri ale lui, ce tractâ despre vechiele referintie pu- blico-sociali ale locuitoriloru dein fondulu reg. No- tariulu Silasi opindza, că aru fi consultu, câ memo- rata recercare fora cetire se se predea comissiunei pentru moțiuni spre referada in siedinti’a de mane. Se accdpta. X. Presidiulu arata, că bibliotecariulu „asocia- tiunei" I. Cretin pentru indispositiune corporale nu se potiî infaciosiâ la adunare, raportulu inse despre 31* — 212 — starea bibliotecei l’a substernutu, carele in loculu bi- bliotecarului ’lu lege secretariulu II. Dein raportu resulta, că in decursulu acestui anu se mai procurară pre sdm’a bibliotecei „asocia- tiunei¹⁴ 102 opuri si manuscripte in 170 tomuri, si se legara 21 cârti; donate capetă bibliotec’a 65 o- puri in 137 tomuri, asia catu bibliotec’a asociatiunei representa adi in totalu 1498 opuri in 2805 tomuri; afora de acestea 60 diarie; dru colectiunea numisma- tica, mineralogica si de anticitati se urca in anulu acesta dela 48 bucăți la 70; in fine dein diariele vechi rom. bibliotec’a conforma conclusului dela Dev’a inca a inceputu a procură unele. Raportulu perlesu se iă spre plăcută scientia si se alatura la acestu protocolu. IX. Presidiulu pune la ordine alegerea celoru 4 comissiuni necesarie, si după un’a lista compusa previe de mai multi membrii si presentata presidiului că dorentia a adunarei in privinti’a celoru candidandi; presiedintele propune, dru adunarea prin aclamatiune alege a) in comissiunea pentru cercetarea socoteleloru cassei „asociatiunei⁴⁴ pre membrii: Marcu Cetatianu, loanu Marinoviciu si Eugeniu Crisianu. b) in comissiunea pentru conscrierea membriloru noui si incassarea tacseloru pre membrii: Mich. Cri- sianu, Simeonu Calutiu si George Schiopulu. c) in comissiunea pentru preliminarea bugetului pre anulu venitoriupre membrii: Leotinu Popu, Dem. Fagarasianu, Gr. Mânu, Vas. Moldovanu si Ludv. Ciato. d) in comissiunea pentru cereri si moțiuni pre membrii: I. lalossa, Vis. Romanu, M. Orbonasiu, Eli’a Cincea, dr. Aurel. Isacu, I. Marcianu si V. Ranta, caroru li se predau rapdrtele si actele res pective spre raportare in siedinti’a urmatoria. XII. Din partea presidiului se face aratare, că dela sub-comitetulu din Sibiiu alu „asociatiunei⁴⁴ a intratu un’a cerere de coprensu, că adunarea gene- rala viitdria se se tiena la Sibiiu. In nexu cu dis- cussiunile asupr’a acestei cereri membrulu G. Mânu propune a se rogă presidiulu, că in siedinti’a urma- tdria se benevoidsca a pune la ordine mai antaiu momentds’a afacere a alegerei presiedintelui si fip- sarea locului adunarei generali proxime, membrulu Lud. Ciato obsdrva, că mai antaiu de memoratele agende aru avea se raporteze comissiunile respective anume: comissiunea pentru conscrierea membriloru noui si pentru petitiuni, V. Romanu combina aceste propuneri in 3 puncte, care combinatiune adunarea o si primesce, că adeca in siedinti’a de mane se ra- porteze comissiunea despre conscrierea membriloru noui, după aceea se vina la ordine alegerea presie- dintelui, in fine, — după ce va ascultă raportulu comissiunei de petitiuni asupr’a recercarei sub-eomi- tetului sibianu — se decidă asupr’a locului adunarei generali venitdrie. XIII. Cu acăst’a la 2 */₂ dre siedinti’a se inchide, dru cea urmatdria se pune a se deschide in 30. Au- gustu la 8 dre a. m. Incheiatu, perlesu si subscrisu. D. c. m. s. Presiedintele adunarei generali, Notarii adunarei generali, lacobu Bolog’a mp. Dr. Grregoriu Silasi mp. Dr. Con st. Moisilu mp. Patriciu P. Barbu mp. S’au verificatu si subscrisu cu acea adaugere, că siedinti’a s’a tienutu la Reghinulu sasescu in re- dutulu nu alu opidului, ci alu Libere Regie Civitatei jS.- Regen. Michailu ^Crisianu mp. Marcu Cetatianu mp. Di- mitrie Trutia mp. Georgiu Scheopulu mp. Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) 5. Unu manifesta alu imperatului Eerdinandu, de dato 22. Sept, si doue rescripte dein 25. Sept, si 20. Oct. 1848, tipărite la unu locu. Dein acestea se mai afla multe exemplarie tipă- rite atătu după originalulu nemtiescu, catu si in alte noue limbi ale imperiului. Actulu din 22. e descriere scurta a evenimenteloru si amerintiare asupra magia- riloru. Celu dein 25. Sept, aduce denumirea gene- rariului comite Franz Lamberg de plenipotente si comandante preste tote trupele staționate in Ungari’a. Alu treilea e rescriptulu imperatescu, prin care, in urmarea fiordsei măcelări a comitelui Lamberg pă- trate prin hienele lui Kossuth, diet’a ungurdsca se dissdlve. Dara actele acestea sunt asia de miserabilu traduse in romanesce, in cătu mai multe constru- ctiuni si chiaru passage intregi nu potu fi intielese, fara a tiend si originalulu de inainte; de aceea isto- riculu care va volt se le folosdsca, Va avea se ia amana textulu originale.*) Asia noi crutiamu pe le- ctori de asemenea tortura, la care nu credemu ca s’aru supune bucuroși nici chiaru criticii cei mai passio- nati, pentru-că nu pricepemu ce aru afla de criticata, candu traductiunea intriga este adeverata satira asu- pra limbei ndstre. Dein nefericire, vomu mai da si preste alte traductiuni rele, unde critic’a va avea oca- siune ampla de a le scarmana, ddca va voii. Totuși, că se nu fimu taxati de prea rigorosi asupra tradu- ctiuniloru romanesci care se facea pe acelea tempuri in Vien’a, că si in Pestea sdu in Clusiu, reprodu- ceam că de proba pentru filologi, numai cateva ali- niate dein lungulu rescriptu emanata de data Olmutiu 20. Octobre, pastrama si ortografi’a, inpreuna cu in- terpunctiunile, intocma cumu se^vede in exemplariulu tipărită. „Pecatoasa szlabitsuue si orbire a Aduneri, care *) A se vedd actele acestea si in Romanen der osterr. Monarchie in limb’a germana dela pag. 36 inainte. Red. — 213 — schau ujtat deregetoria sua, indate au urmat a po- porului de deos celui intradins atitiatu, turbata si vrednica de ură izbugnire; ne leguita si fatiarnica hoterire a obștești adu nari a acelora fapta o au în- cununat, cari amariti si de odate ne milosztivi fiind pe solul păci Iau omorit. Legăturile rendului celui bun in tiara ungureasca sunt aproape de rumpere de săvărsitu. O partida mica se inderevniceste pe sine cu patria si nația, ne leguitele sale silnicii cu leguitele a tieri drepturi, shi a nevointieloru sale celora spre stricarea de obște aternătoare apesare, cu a liberte ti constituționale su- punere a le indentifica. Nu este unealtă, care acasta partide oar socotei rea spre dobendirea scopuriloru sale celoru siesi spre vinderea tieri folositoare. Min- ciunei, shi inseleciuni toate typurile le au deșertată ca incurgerile in drepturile noastre spre care sau in- volnicitu, cu flamura ne incunjuratei lipsa se le aco- pere proditiă care inprotiva celoru mai sfănte a pa- trii drepturi ne curmatu o urmeaze cu a alipsirei, shi credinți amegitoare fatie se o inpregure, shi pre- darea cu care se deprinde, cu a primesdii in care patria se află ne dreapta pricina se o acopere, care primesdie adeveratu prin acesta partida sau adusu. Ca o urmare a acestei defăimate intrigue un rez- boiu ca acela ne amelintie, care ori cum se va în- toarce mare ne fericire va aduce pe tiare. Au înce- put ura partiedeloru asi cauta sertfa, ca pe densa in păngaritul nume a Patrii, szesi poate lua isbendă, totu feliul a libertății personale, sub praetextul ape- reri drepturiloru politicesti se înjuga. Toate rinduiala ocirmuiri despoticesti se gătește ase scula, shi toata siguritatea bunurilor si a persoanelor ao nimîci. Intru aceasta stare a lucfrariloru, care inima noa- stre cu ce mai mare durere o umple, ăceja convin- gere au trebuit in inima noastre a se deștepta, cum- ca in tiara Ungareasca inpotriva adeveratei libertăți.. inpotrîva legitimitatei, shi rindului bun, o oștire ca aceja este infiintiate, caruja ai pune capetu prin pas- .nicile mislociri nu este cu putentie. Noi intru ur- marea acastea, dupe ce pe mislocitoriul de pace dela Noi trimessu Iar fi omoritu in 3 octomvrie a. cf. prin a nostru Rescriptu am hotaritu a pune capetu la lu- crare Dietii ce păguboase, shi Dieta a o desface, mai incolo la toata ostesimea in tiara unguresce, in Ar- deliu, Croația shi Dalmația, shi in granitie aflatoare un mai mare povatuitoriu am denumitu, ca cu adju- toriul intrarmatei puteri ce seva afla de lipsa ne le- guiitei stări, prin opartide pricinuite se se pune ca- petu, rezbdjul dein leuntru se se încete, shi prin re- statornicia pacei dein leuntru constituționala libertate se se statornicească, a rendului bun shi a sigorateti despre toate parte tare temeiu a se misloti se se facă cu putentie. Intru toate aceștia aceja convin- gere amu urmatu, pre cum in contra aceja ne feri- ciri, cu care aceasta parteida toate Patria o amelintie inainte de toate este de lipsa rendul shi aceja pacs- nica stare eo restatornici, fore care a deschiliniteloru cereri, pofte, shi pretinderi despre toate parte stator- nica indestulire pe calea Constituționale, nu se poate miesloci etc. etc.a 6. Denumirea betranului baronu Adamu Răcsei de ministru presiedente, pentru că se compună unu altu ministeriu ungurescu in loculu celui rebellu si dimissionatu. Alăturea rescriptulu regescu, prin care diet’a Ungariei se dissolve, tdte legile nes-anctio- nate se annullădia, br. lellachich e denumitu coman- dante supremu preste tdte trupele regulate si nere- gulate dein Ungari’a cu Croati’a si Transilvani’a, legea marțiale (Kriegsgesetz) se introduce, prin urmare se interdicu ori-ce adunari publice: acelasiu lellachich că. banu alu Croației primitu drasi in gratia, fă de- numitu totu-odata si commissariu plenipotente impe- ratescu, că se faca se derdga in numele si in per- sdn’a monarehului ori-ce va afla de necesariu. 3. Oct. 1848. k. n. Aemtiicher Tlieil. Se. Majestăt haben durch die in Ungarn vorge- fallenen neuesten Ereignisse veranlasst, folgende Be- schliisse gefasst: Kdnigliche Verordnung. Ich ernenne meinen F. Z. M. und Kapitănlieu- tenant der ung. Leibgarde Adam Freiherrn v. Răcsey de Rdcse zu meinem ung. Ministerprăsidenten mit dem Auftrage, ein neues Ministerium zu bilden. Schdnbrunn am 3. Oktober 1848. Ferdinand m. p. Adam Rdcsey m. p. Kdnigliche Verordnung. An die Vorsteher sămmtlicher ung. Jurisdiktionen. Nachdem vermbge Unseres hier angebogen an den Landtag gerichteten a. g. kbniglichen Rescriptes das Kdnigreich Ungarn insolange, als die gestdrte Ordnung und der Friede nicht zuriickgekehrt sein wird, unter die Kriegsgesetze gestellt ist, befehle Ich ihnen, dass sie Unser vorerwăhntes kbn. Rescript in den bei verschiedenen Jurisdiktionen gebrăuchli- chen Sprachen bekannt machen lassen, und Ihren amtlichen Vorgang unter strenger Verantwortung die- semgemăss einrichten. Schdnbrunn, am 4. Oktober 1848. Ferdinand m. p. Adam Răcsey m. p. Kbnigliches Rescript. Wir Ferdinand der Erste, konstitutioneller Kaiser von Oesterreich, Kdnig von Ungarn und Bdhmen, dieses Namens der V. Kdnig der Lombardei und Ve- nedigs, von Dalmatien, Kroatien, Slavonien, Galizien, Lodomerien und Illyrien etc. etc. Grossfiirst von Sie- benbiirgen, so wie allen Nachbarlănder, Reichsbaro- nen, kirchlichen und weltlichen Wiirdentrăger, Ma- — 214 — gnaten und Reprăsentanten, die auf dem von uns in der k. Freistadt Pest zusammen berufenen Reichstage versammelt sind, Unsern Gruss und Unser Wohl- wollen. Zu Unserem tiefen Schmerz und Entriistung hat das Reprăsentantenhaus sich durch Ludwig Kossuth und seine Anhănger zu grossen Ungesetzlichkeiten verleiten lassen, sogar mehrere ungesetzlicheBeschlusse gegen Unsern k. Willen zum Vollzuge gebracht, und neuerlich gegen die Sendung des von Uns zur Her- stellung des Friedens abgeordneten kbn. Commissărs Unsern F. M. L. Graf Lamberg, bevor derselbe nur Unsere Vollmacht vorzeigen konnte, am 24. Sept, einen Beschluss gefasst, in Folge dessen dieser Unser k. Commissâr von einem wilden Haufen auf bffent- licher Strasse mit Wuth angegriffen und auf die grauenvollste Weise ermordet wurde. Unter diesen Umstănden sehen Wir Uns, Unserer k. Pflicht zur Aufrechthaltung der Sicherheit und der Gesetze ge- măss, genbthigt, folgende Anordnungen zu treffen, und deren Vollziehung zu befehlen. Itens. Lbsen Wir hiermit den Reichstag auf, so, dass nach Verdffentlichung Unseres gegenwărti- gen a. h. Rescriptes derselbe alsogleich seine Sitzun- gen zu schliessen hat. 2tens. Alle von Uns nicht sanktionirten Be- schliisse und Verordnungen des gegenwărtigen Reichs- tages erklăren Wir fiir ungesetzlich, ungiiltig und ohne alle Kraft. 3tens. Unterordnen Wir dem Oberbefehle Un- seres Banus von Kroatien, Slavonien und Dalmatien, F. M. L. Josef Baron Jellachich hiemit alle in Un- gara und seinen Nebenlăndern, sowie in Siebenbiir- gen liegenden Truppen und bewaffneten Kdrper von welch immer Gattung, gleichviel ob diese aus Na- tionalgarden und Freiwilligeu bestehen. 4tens. Bis dahin wo der gestbrte Friede und die Ordnung im Lande hergestellt sind, wird das Kdnigreich Ungara den Kriegsgesetzen unterworfen, daher den betreffenden Behbrden die Abhaltung von Komitats-, stadtischen oder Distrikts-Congregationen einstweilen eingestellt wird. 5tens. Unser Banus von Kroatien, Slavonien und Dalmatien F. M. L. Josef Baron Jellachich wird hie- mit als bevollmăehtigter Commissăr Unserer k. Ma- jestăt abgesendet, und ertheilen Wir ihm volle Macht und Wirksamkeit, damit er im Kreise der vollzie- henden Gewalt die Befugnisse ausiibe, mit welchen er in gegenwărtigen ausserordentlichen Umstănden als Stellvertreter Unserer k. Majestăt begleitet ist. Ih Folge dieser Unserer a. h. Bevollmăchtigung erklăren Wir, dass all dasjenige, was der Banus von Kroatien verordnen, verfugen, beschliessen und be- fehlen wird, als mit Unserer a. h. k. Macht verord- net, verfiigt, beschlossen und befohlen anzusehen ist. Daher Wir auch allen kirchlichen Civil- und Milităr- behbrden, Beamten, Wurdentrăgern und Bewohnern wess immer Standes und Ranges Unseres Kbnig- reiches Ungara, Siebenburgens und aller Nebenlănder hiemit a. g. befehlen, dass sie den durch Br. Josef Jellachich als Unseren bevollmăchtigten k. Commis- săr unterschriebenen Befehlen in Aliem eben so nach- kommen und gehorchen, als sie Unserer k. Majestăt zu gehorchen verpflichtet sind. 6tens Insbesonders tragen Wir Unserm k. Kom- missăr auf, dariiber zu wachen, dass gegen die An- greifer und Mbrder Unseres k. Kommissărs Grafen Franz Lamberg, so wie gegen alle Urheber und Theilnehmer an dieser emporenden Schandthat nach der volten Strenge der Gesetze verfahren werde. 7tens. Die iibrigen laufenden Geschăfte der Ci- vil-Verwaltung werden einstweilen von dem, den einzelnen Ministerien zugewiesenen Beamten nach Vorschrift der Gesetze gefuhrt, werden. Wie sofort die Einheit der Wahrung und Lei- tung der gemeinsamen Interessen der Gesammtmo- narchie auf bleibende Weise hergestellt, die gleiche Berechtigung aller Nationalităten fiir immer gewăhr- leistet, und auf dieser Grundlage die Wechselbezie- hungen aller unter Unserer Krone vereinigten Lănder und Vblker geordnet werden sollen, wird das Geeig- nete mit Zuziehung von Vertretern aller Theile be- rathen, und im gesetzlichen Wege festgestellt werden. Gegeben zu Schonbrunn 3. Oktober 1848. Ferdinand m. p. Adam Rdcsey m. p. Ministerprăsident. 7. Sub acestu Nr. aflamu una epistola dela 6. Sept. (25, Aug.) 1848 a nefericitului professorin los. Maniu (de nascere dela Aiudu, după origine dein Brasiovu), in care face cunoscutu dein partea reda- ctiunei „Organului luminarei," că dn. canonicu Cipariu a plecatu dela Pestea, că adunarea dela Orlatu se amenase pe 10. Sept, n., si alte lucruri indifferente. 8. Tocma pre candu rebellii omorira pe corni- țele Lamberg si pre candu imperatulu desfientiandu tdte legile revolutionarie ale ungureniloru, proclamase legea marțiale, representantii scaunului secuiescu alu Murasiului emittu dein capital’a loru Murasieni (Ma- ros Văsărhely) de dato 5. Oct. catra romani, sasi si magiari proclamatiunea de acilea in limb’a magiara si in cea romandsca, tipărită si impartita in multe exemplarie, prin care provdca la „fraternitate si la alte frase câ acdsta; amerintia totu-odata cu cea mai cumplita resbunare, si in aceleași dile spendiura pe theologulu n. u. Vasilie Popu, filiulu parochului dela comuna vecina Nasna, precumu se va vedea din altu actu. „Fraților Prietinilor! „După îndelungata servitute, Bunul nostru si iu- bitoriul de dreptate Imperatu, la rugarea Natiunei magiare, dadă tuturor locuitorilor Tierri ungurești — 215 — de mult dorita libertate; si ca dobendita libertate cu mai multa putere seo putem imbraclsia, si contopirea fratiloru dintru amendoao Tierile oau bine voitu, si intaritu. Prin aceasta uniune se asecureaza dobindita noa- stră libertate dara — Vaj durere! che libertatea po- pului — cha adeche totii oameni ori de ce classe, fie slobozi in Tiarra noastra, la unii dintre Domni nule place, vezend che popului slobod mai incolo nu potu porunci, si din sudoare lor mai mult nu se vor hrăni, pentru acea, popor pe popor, si Religie pe Religie acitiă, si intaretă; socotim che prin singerosa conlovirea acestora iara ’s vor redica despotica sua stăpânire peste națiuni, si din nou levor subjuga. Serbii si Croatii, Romanii si Sasii, cu totu fe- liulu de amagituri sunt insielati toti, intron chip a crede; che libertatea si drepturile ce sunt cu ei fra- tiesce inpertite lear fi spre stricare, si cumche toate arfi numai insielaciuni păgubitoare — mai virtuos pe concetatienii nostri Romani si sasii din Ardealu, amagindui a crede: cumche Noi Secui am fi datu mana cu Possessorii nobilimei spre reintemeierea jugului jobagiei mai dinnainte. Cu astfeliu de minciuni sternescu, si acitiă amă- gitorii popului, pe concetatienii nostrii Romani, si sasii (cari pe dreptu ’s temu pierderea slobozaniei do- bendite) la vrasba, si la imparechere! ba aceasta frica chiaru si in animile concetatienilor nostri unguri inche oau verît, ca sesi teama perderea libertății sale. Dreptu care noi ne tienem indatorati astu-feliu de clevetiri mincinoase ale reinfinge, si din nemișcata credincie ce avem catra înalt. Imperatu tuturor a face cunoscutu cumche independintia, ne aternaria Natiu- nilbru dintru acestea doao Tierri unite, numai cu sustienerea libertății populului prin uniune intarita, se poate ajunge si dobândi — numai uniunea si li- bertatea popolului, sunt mișlocile prin care starea po- litica a popoaralor dintru aceste doao Tierri unite poate siguru subsista. In laturi dara cu toate amagiturile nedrepte! in laturi cu toata desmentarea vicleana si cu propus! in laturi cu toate indemnarile de imparechere si sin- geroase revoltare!! che Va spunem verde, cumche noi carii părtinim uniunea, libertatea popului, si toate Instituțiile Tieri magiare de înalt. Imperat întărite — fera de ale- gerea natiuniloru, suntem vrasmasi tuturor acelora: carii vor îndrăzni pe acestu pamentu magiara, lucra in contra uniunei, libertății poporului, in contra res- ponsatoriului Mînisteriu ungurescu, sau incontra pla- nurilor Tierri magiare —- si ne juramu a supra lor cu singerosa izbanda. Fratieste dara prochiemam pe toti concetatienii nostri Romani, sasii si unguri; că punendu de laturi toate amăgirile viclene, si clevetele, bine se socotea- scă ce lucra; si cu ce gând, che noi carii părtinim uniunea si libertatea popolului, nu voimu pe denshi ai asupri, ci mai virtuos in contra a toata înșelăciu- nea si puterea oamenilor blastamUti, cari se straduesc ai- pune subt picioarele sale poftim cu toata credintia ar apara, si scuti, se intinda mana ca frații, si prie- teni — se lapede înșelătoarele amagituri a viclenilor invrasbitori — Che se știe cumche pone candu vor remanea subt ascultarea de înalt. Imperat, si de ren- duelile respondetoriului Ministeriu ungurescu, pone atuncia nimene asuprit nu va fi — iar de cumva lepadand credintia catra Imperatul si Patrie — vor prinde a da prilegiu de inparechere si rescolare, sesi aduche aminte de înfricoșata izbenda noastra!! acestea cu toata seriositatea a vi le face cunoscute datorie catra Imperatul si Patria ne tenem. Datu din sedintia Sca- unului secuenescu al Murasiului in M. Vasarhelly 5-a Octob. 1848. Corn.: Toldalagi mp. Zigismund Szentkirălyi mp. Supremu Jude. Supremul Notariu. 9. Epistol’a unui june tribunu catra junele cle- ricu luliu Petru la Blasiu, in care’i face cunoscutu, intr’o limba pucinu deprinsa, tiraniile secuiloru, atinge si unele afaceri private. „Onorate Dompule Frate!" Trista veste ne paste pentru cha Nemeși dela bnkentes sereg care se numesce Huszari lui Hunyodi au vinit cu puterea pe Nyirasteu si tot poporul de acolo sau risipit viner după meaz, adeverul lu- crului se luminează prin parochul Mirasteului care se afla si acum la noj, pe care trebe sei folosim cu a- csele care tratiasa prin petecsunea csei din tei mi leai fecut cunoscute, in kit se cine de peteciunea a daolea cu toate inima teas folosite, dare ocir de prindere ese am avut am ințorso in vin. Fere cu numele meu spune Ficuratorilor se se folosasca din ladilie Bise- ricsilor. Vaszilie Moldovan din Kirileu sau dusz la Neseud, Klericul din Cucserde ei dusz la Blas, sau unde o cepeta pe Laurelian sau pe Barnutz. Ficsoru popi din Nas era a eispinzuratjzoila4csa- szur dupe ameaz*), pe linge care toate cunoscute fecute remei Kis Săros, 4-a Octob. 1848. Al Frăției Tuale Credincios I. K. (Va urmă.) Despre unele midiiiloce. care ar pote ameliora starea materiala a poporului romanu. Onorati Domni si frați! Mi i-au voia a ve cere indulginti’a pentru câte- va momente, voindu a tractă unu obiecta, care după părerea mea este de mare importantia pentru popo- rulu romanu. Prin acăsta credu totu deodata, că voiu satisface § 4 din dispositiunile speciali, care le *) Vedi si actulu Nr. 10. — 216 — avemu pentru regularea midiulăceloru, spre ajungerea scopului asociatiunii transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Unu publicistu romanu a esprimatu in scurte cuvinte ideile, care voiescu a vi-le comunică astadi. Cuvintele acelui barbatu suntu urmatărele: „Aștep- tați se cunăscă Europ’a pe poporulu romanu? Europ’a se va interesă de elu, inse o se se interesedie mai antaiu a sci, care este starea industriei, agriculturei si a comerciului la noi; . . . atunci, de vomu arata că am prinsu gustu la sciintie si arte, intr’unu cu- ventu am inceputu a ne cultiva, vomu castiga stim’a si considerati unea ei.“ Astu-feliu scrie Dn. C. A. Cretiulescu intr’unu articulu din Revist’a romana. Luandu că punctu de manecare aceste cuvinte, voiu cercă a tractă despre unele midiulăce pentru înaintarea, poporului romanu. Factorii principali pentru progresare sunt după cum scimu cu totii — averea spirituala, său cultur’a morala si intelectuala si averea materiala său banii si posesiunile. Asiu abusa prea multu de patienti’a dvăstra, dăca asi tractă ambele aceste obiecte. Deci că se nu fiu prea lungu, me voiu margini a vorbi numai despre averea materiala, că-ci despre midiu- lăcele pentru cultur’a spirituala s’a vorbitu si scrisu de mai multe ori. Domniloru! Omulu este avisatu a ambla după bani si avere; in prim’a linia, spre a-si procură midiu- lăcele neaparutu trebuintiăse pentru subsistentia: nu- trimente, îmbrăcăminte, locuintia etc. Trebuintiele cele mai neaparate odata satisfăcute, omulu începe a cngetă mai departe, Invetia a cunăsce poterea ba- niloru, a sci, că banii si averea i păte procură co- moditate, plăceri si bucurii, ei usiuredia lupta de esi- stintia, avantagie, care unu individu ce nu dispune de averi, nu le păte avea. Acăsta este o incuragiare si incitatiune destulu de mare, pentru-că elu se alerge neincetatu după bani, se se ocupe di si năpte, ba chiaru si in somnu cu ei, se-i adăre că pre unu idolu. Midiulăcele spre a castiga avere sunt pe catu de multe, pe atatu de diferite, si mintea omenăsca din di in di nascocesce midiulăce noua spre asi agonisi mai iute si mai usioru averi. Multi si dintre romani cauta averi, dar nu cauta midiulăcele corespundie- tăre spre asi agonisi acestea mai usioru. Ba ’mi vine a dice că fărte multi romani, său din causa, că in tempurile trecute au fostu subjugati, său fiindu-că nu li s’au esplicata s. evangelia de ajunsu, au invetiatu in robi’a loru său dela biserica se se mnltiemăsca cum se afla, se rabde, si chiar se despretiuăsca ave- rea că pre unu mamonu. Asia si trebue, candu ave- rea este unu midiulocu reu, că la fiulu celu ratacitu; inse candu este unu midiulocu pentru progresare, a- tunci ea este de recomandata, ba este neaparatu de lipsa. Noi aci nu tractamu despre averea agonisita pe caii rele, ci despre averea agonisita prin munca, cu sudărea fetiei. Domniloru! averea unui poporu, abstragendu dela facultățile lui spirituali, dela cultur’a lui intele- ctuala si morala, care fara dubietate este tesaurulu lui celu mai mare, consta din posesiuni, din provi- siuni de producte si mărfuri, in fine din bani gata. Dăca cautamu acestea la poporulu romanu din Austro-Ungari’a, cu părere de reu trebue se consta- tamu, că nu aflamu nici posesiuni mari, nici producte, nici mărfuri multe si mai pucini bani gata. Cu do- rere suntemu siliti dar’ a recunăsce, că poporulu ro- manu in majoritatea lui este seracu si după circum- starile presinte. credu, că cu totii ne tememu se nu ajunga la prapastia. De acăst’a datori’a năstra cea mai sacra este se ne interesamu cu totu de-adinsulu celu pucinu pentru viitoriu ai recomandă midiulăce, spre alu scapă din ghiarele unui monstru cumplita de lipsa si fămete. Scimu cu totii, d-loru, cu cate grputati si piedeci are se se lupte chiaru si omulu celu mai inteliginte, pana a ajunge la scopu, neavendu avere si midiulăce; cate obstacule va intempină deci unu individu, caruia i lipsesce pre langa avere si sciinti’a? Candu poporulu nostru se va bucură de ăre-care bunăstare, fiți siguri că elu va progresă mai repede si in cultura. Romanulu incetandu de a mai fi espusu lipseloru, necasuriloru si fămei, si incependu a gustă si elu hrana sanatăsa si a locul mai comodu, va începe a cugetă si la înnobilarea spiritului seu, la desvoltarea facultatiloru sale, va fi mai consciu de naționalitatea sa. Lucrandu noi in direcțiunea acăsta adeca eruendu midiulăce pentru ameliorarea bunăstării poporului nostru, vomu face totu-deodata unu serviciu basericii si scălei, care se ocupa de cultivarea spiri- tului poporului nostru. Vomu face pe poporu se cunăsca si se folosăsca drepturile sale politice. Ii vomu cascigă astu-feliu libertate, „că-ci ămenii nu devinu liberi decătu muncindu, sciendu se intrebuin- tieze facultățile loru, nu devinu liberi, decătu in pro- portiune cu acăsta desvoltare. Amicii poporului si ai libertății dara suntu aceia, carii cauta si arata po- porului midiulăcele pentru de alu face se deviie pro- ductivu, se deviie avuta, atatu materialmente catu si spirituahnente.“ Spre a afla atari midiulăce pentru poporulu nostru, n’avemu a face alfa, decătu a ne luă de modelu pre acele popăre, cari in diu’a de astadi escelădia prin bunăstarea loru materiale si a studiă modulu cum a ajunsu elu la acăst’a bunăstare, si fasele prin care a trecuta. Facundu acăst’a ne vomu delinia unu planu, pe care urmandu’lu strictu, fara a fortia lucrulu si a face salturi mortale, vomu ajunge sigura la tienfa defipta. Dreptu acesta ve rogu pentru indulgintia spre a esprimă cateva cnvinte specialu despre unele mi- diulăce cu cari ara potea poporulu nostru romanu ajunge la avere. Midiulăcele principali, cari contribuescu mai multu 217 — la ameliorarea averei msteriale a ori cărui poporu, suntu economia rurala, comerciulu si industri’a. I. ' Economi’a rurala se ocupa pe de-o parte cu cultivarea planteloru s. e. a bucateloru, a pomiloru, a gradiniloru, a arboriloru, etc.; pe de alta parte cu economi’a de vite. Economi’a rurale este professiunea cea mai inportanta la tdte popdrale cultivate. Pros- perarea ei conditionddia bunăstarea poporului. Prin ea devine unu poporu independinte din afara si se consolidddia in laintru, pentru-că elu insusi isi pro- duce neeesariele. Ea ocupa immediatu mai multu de diumetate din poporatiune si celalaltu restu este me- diata ocupatu prelucrandu mai departe productele brute sdu negotiandu-le. Mai alesu se potu afirmă tdte acestea in spe- cialu despre părțile principale ale economiei rurale, despre agricultur’a si economi’a de vite. Agricultur’a este pentru tdte popdrale cultivate isvorulu principalu de subsistentia. Popdrale din vechime recunoscendu acdst’a, onorau pe fundatorii si inaintatorii agriculturei că pre diei. Astu-feliu egiptenii pe Osiris, grecii pre Cerere, romanii pe Saturnu. Nu mai pucinu inportanta este economi’a de vite. „Ea si cu plugari’a suntu cele doue ugere ale statului." Domniloru! Au fostu unu tempu, candu chiaru in Europ’a dmenii cari se ocupau cu plugaria si economia de vite, erau despretiuiti. Adi cundsce in- trdg’a Europa insemnatatea acestoru profesiuni. Omeni studiati si in prim’a linia guvernele se ocupa mereu că se aduca la perfecțiune aceste doue professiuni. Cauta si inventddia pe di ce mergemu sisteme si instrumente mai perfecte, spre a lucra raționale pa- mentulu, pentru că pe deoparte acesta se aduca ro- duri mai abundante, dr pe de alta parte se nu’si pdrda puterea productiva. Nisuescu a lucra nu nu- mai mechanice, ci a aplica si sciinti’a, ca-ci numai cu- noscendu agricultorulu acuratu puterile naturei, pdte spera că. va primi remuneratiune pentru munc’a si ostendl’a sa. Poporulu nostru romanu si in privinti’a acdsta se afla in desavantagiu mare mai antaiu, fiinducă partea cea mai mare posede locuri, care din caus’a positiunii loru inoportune seu a calitatii pamentului nu sunt tare rdditdre; dr după acest’a fiinduca nici mic’a productivitate nu o sciu folosi, nesciindu se lucre pamentulu raționala, neingrigindulu si ne nutrin- dulu corespundietoriu, astu-feliu in catu acest’a nu’i aduce nici hran’a neaparatu trebuintidsa, si este avi- șatu a spesa nu numai pentru celelalte necesitați, ci a ’si da banii si pentru cereale. In privinti’a acdst’a eata ce scrie unu economista romanu: „Voi economii de pamentu, care cereți mereu, că pamentulu sa ve dea roduri dm destulu, ce dați voi pamentului, pen- tru-că se ve pdta da elu ? ’Lu hrăniți voi ? Observati că nu? Nu -dati pamentului nici odichna, nici re- pausu, nici nutrimentu si nici cultura. Nu ’lu lucrati bine, nu Cautati inventiunile noue. Ve multiamiti alu sgariă, a aruncă seminție si a aștepta se secerati roduri inbelsiugate. Acestea nu vinu tara a fi hră- nita si cultivatu. Asociati-ve, consultați si esaminati ce e de facutu, ca se aiba munc’a vdstra sporiu". Unde avemu noi asociatiuni mari si cercuali, cumu le aflamu la alte națiuni culte, care se lucre in direcțiunea acdsta? Locurile si gradinele ndstre in mare parte sunt paraginite. Ce venituri ne aducu noue grădinile cu feluritele loru verdetiuri, si pdtae? Unde avemu noi premii pentru cei ce escelddia prin cultivarea esemplaria a pamentului? Acestea pre la noi sunt lucruri inca necunos- cute. Avemu dar si aci unu terenu de activitate destulu de mare. Trebue se ne ingrigimu, că po- porulu nostru se invetie cu incetulu a lucra si elu pamentulu mai rationalu, a aplica si elu sisteme mai practice si instrumente mai perfecte. Mai de parte trebue se ne asociamu, pentru-că contribuindu la olalta se formamu capitalu disponibila, spre a aju- tora pe tieranulu romanu in timpuri grele, in ani rei, in vremuri de fdmete, candu elu este silita asi zalogi si puținele locuri. Capetandu elu in atari timpuri inprumuturi dela noi, nu va fi necesitato a le zalogi la streini, de unde nu le mai pote elibera. Esemple de acestea cunosceti d-vdstra de ajunsu si nu le mai amintescu. Observediu numai, ca in mo- dulu acest’a au trecutu multe posesiuni romane in manile streiniloru. Economiloru nostrii de vite inca avemu se le recomandamu mijldce spre a potd cresce si avea vite mari si frumdse, ca ci si in direcțiunea acdst’a suntem u înapoi. Eata cum scrie si in privinti’a acdsta susuci- tatulu economista: „Cugetați voi, că e de lipsa se se nobiledie vitele si rasele ndstre? Sciti voi cumu trebue a se cresce si nutri? Vreți voi se aveți in loculu viteloru, ce vedeți ca scadu, suntu mici si de- generdza,, vreți voi se aveți in loculu loru vite mari si frumdse, se aveți pretiu bunu pe ele si lapte cu îndestulare? Ddca vreți acdst’a» ingrigiti bine de ele, consultati si adoptati rase, dela care se aveți mai multa folosu." In fine trebue se delaturamu inca o plaga ce chinuesce poporulu nostru; trebue se-lu invetiamu se-si asigure productele si bunurile, că-ci elu nu cu- ndsce insemnatatea aceloru institute salutarie. Sara- ci’a ce i provine de multe ori din caus’a unoru in- templari elementarie, din caus’a focului, a grindinei si a potdpeloru, o escusa elu in multe locuri, man- gaindu-se, că „astu-feliu i a fosta scrisu," că „a fostu biciulu lui Dumnedieu" si alte de asemenea. Asecurandu-se elu va primi in astu-feliu de cașuri desdaunare si va delatură tdte lipsele si necasurile, ce este silita a le suportă din caus’a ignorantiei sale. II Am citata că alu doilea midiulocu pentru ame- liorarea bunăstării, poporului nostru comerciulu. O 32 — 218 — mare parte dintre Romani cumpera si schimba pro- ducte si vite, impdrta si espdrta obiecte. In Transil- vani’a Brasiovulu a fostu si este si acum cetatea ro- manica de negotiu. Cu tdte acestea cu mare dorere trebue se constatamu, ca si aci n’am progresatu. Comerciulu romanu pucinu cătu a fostu in Transil- vani’a au obositu, pentru-ca cei ce l’au purtatu n’au prevediutu ce reforme va luă negotiulu, n’au obser- vata modulu, cum concurddia străinii, n’au intielesu neaparat’a necesitate a asociatiuniloru. Multele inventiuni si din acestea mai cu săma aplicarea vaporului au avutu o influintia forte mare asupra negotiului usiurandu prpductiunea obiecteloru, ce le usitddia omulu pentru trebuintiele sale si pen- tru comoditate. O influintia mai totu atătu de mare asupra negotiului a avutu comunicatiunea rapede si eftina, a călii ferate ce s’a introdusu de cateva de- cenii. Ambii acești factori contribuira fdrte multu la înflorirea negotiului, care ’si luă acum unu aventu insemnatu. Raporturile statistice constatddia, că ne- gotiulu Engliterei a crescută in restempu de 18 ani adeca dela 1842—1860 cu 234 procente, negotiulu Franciei totu in același intervalu cu 169 %, alu Bel- giei cu' 274% si alu Stateloru unite in America cu 247%. Astu feliu de resultate nu le gasimu in nici o epoca in istoria. Inportulu si esportulu din tieri străine s’a usiuratn multu, si acdst’a a causatu o ven- diare si unu schimbu mai vivace alu obiecteloru intre membrii unui poporu si intre diferitele națiuni; a maritu astu-feliu concurinti’a si-a pusu capitaluri mai mari in jocu. Comerciantii romani relativu mai pu- cinu desvoltati decâtu dmenii. cu carii au venitu in atingere, nefiindu atatu de rafinati si esperti, si ne dispunendu de capitale atatu de însemnate că concu- rentii loru străini, au fostu invinsi, a cadiutu victim’a strainiloru si aceștia le-a ocupatu in trunele loculu. La decadinti’a loru a contribuita multu lips’a de aso- ciatiuni si de banei de credita si multe alte gresieli neînsemnate la aparintia, dar de urmări fdrte grave, pre care din causa, că se nu ve molestezu, le voiu omite. Astu-feliu numerulu comerciantiloru romani care a fostu multu mai mare, s’au impucinatu, străinii le au ocupatu loculu. Si in direcțiunea aodst’a daru trebue se ne in- cordamu, că se reparamu daunele ce le-amu avutu. Că remedii — după parerea mea, suntu de recoman- datu in prim’a linia asociatiunile, că-ci noi Romanii carii dispunemu de midiuldce fdrte neînsemnate, nu- mai contribuindu cu totii la olata vomu potea se ne consolidam!! astu-feliu, incătu se potemu fi siguri că in lupt’a ce o vomu incepe de nou cu concurentii nostrii nu vomu fi celu pucinu nimiciți. Mai departe este a se recomendă cu totu deadinsulu, a ne ingrigf pentru o generatiune pregătită pentru comerciu, o generatiune care se cresca seriosu si se se apuce se- riosu de lucru, astu-feliu incătu se fimu siguri ca urmașii nostrii, voru fi apti a luptă cu concurenti. In fine o pregătire buna pentru comerciu, este a în- demnă pe tieranii nostrii se se apuce si ei de spe- cula, de specul’a ce o vedemu si la străini, se spe- culeze cu oue, pui, pesei, bucate, vinu, peli, lana, lemne etc. Astu-felu va face elu o praxa sî este de speratu, că după cati-va ani, va scl se lucredie si cu midiuldce mai mari. Tempulu liberu mai cu săma drn’a, candu elu neavendu de lucru petrece diu’a intriga in cârciuma, ’lu pdte folosi fdrte bine in acestu modu. Doue midiuldce amu amintitu pana acumu, prin care s’aru potea amelioră starea poporului nostru: economi’a rurala si comerciulu. Ddca vomu invatiă pe poporulu nostru a le portă cu rațiune si ddca lu vomu. dedă la economisare, atunci i potemu garantă, că ’si va ajunge scopulu. Midiuldcele amintite suntu sigure, daru drumulu spre a ajunge astu-feliu la avere este lungu. Piedec’a cea mai mare este si aci lips’a de bani, că-ci scimu cu totii, că la economia că si la comerciu pucina trdba faci, ddca n’ai capitalu. Unu economu, care dispune de dre-care capitalu nu se multiemesce nu- mai cu producerea producteloru brute, ci incepe a le prelucră, că se le vendia cu pretiu mai bunu, in- cepe a împreună o professiune cu alt’a. Spre a aduce cateva esemple voiu cită producerea de lăptarii, pro- ducerea de sementia de inu si rapitia si fabricarea loru in uleiu, producerea de ordiu, malta (slad) si fabricarea acestora in bere, producerea de tabacu si fabricarea lui, producerea de napi si sfecle si fabri- carea loru in zahar, producerea de var, caramidi, țigle etc. Totu asemenea unu comerciante ce dispune de capitaluri însemnate ’si edifica fabrici spre asi pro- duce insusi obiectele, cu care negotiadia; elu com- binddia astu-feliu profesiunea comerciantului cu a fa- bricantului. La poporulu nostru de-ocamdata o astu- feliu de lucrare en gros este la fdrte pucini posibila sdu chiaru inposibila, tocmai fiindu-că nu dispunemu de capitaluri. Trebue daru se cautamu mai antaiu unu altu midiulocu, care se ne procure mai iute avere că apoi mergundu asțu-feliu treptatu se potemu incepe a lu- cră si en gros. Midiuloculu acest’a, pentru care voescu a pledă astadi mai cu zelu, suntu meseriile. Ele ne potu amelioră mai iute si mai usioru starea ndstra mate- riale, ne potu ridică vedi’a ndstra naționale, (Va urmă.) Nr. 200, 1875. Procesu verbale luatu in siedinti’a estraordinaria a comitetului asociat, trans. tienuta in 24 Augustu c. n. 1875 sub presidiulu dlui vice- presiedinte lacobu Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii: Baronu Ursu, E. Macelariu, I. Hanni’a, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Vis. Romanu, Z. Boiu, dr. D. Racuciu si 1. Cretiu. § 117. Secretariulu II. perlege raportulu despre activitatea asociatiunei in decursulu an. 187%. Luan- — 219 duse la disensiune dein punctu in punctu acelu ra- porta, se adopta dein partea comitetului cu unele modificări respective întregiri. § 118. Comissiunea esmisa dein partea presi- diului, pentru scontrarea si esaminarea starei cassei asociatiunei, si presentâza raportulu prin referentele seu Ioane Cretin. Comissiunea amentita arata, cum-că cercetandu chartiele de valdre ale asociatiunei si combinandu-le cu diuariele portate de dn. cassariu, le-^a aflatu tdte in consonantia, prin urmare in ordinea receruta. (Nr. prot. 198, 1875.) Se iă spre scientia. § 119. Dn. cassariu perlege raportulu seu de- spre starea averei. asociatiunei pre anulu 187%. Se iă spre, scientia cu aprobare. § 120. D. dr. Dem. Racuciu raportăza in caus’a provocarei emise catra asociatiune dein partea ofi- ciului perceptorale regiu dein Abrudu, prin carea acelu oficiu perceptorale pretende, că asociatiunea se solvdsca după fondatiunea făcută de repausatulu loanu Alesandru lancu fostu parochu in Vidr’a de susu, sum’a de 228 fl. Dlu referente arata, că după te- norea testamentului respectivu p. 1. averea remasa de testatore are se treca in usufructulu veduvei ace- luia, si numai după mdrtea veduvei are se se pre- facă in fundatiune de stipendia, carea că atare are se se administredie separatu de averea asociatiunei, prin urmare asociatiunea nu devine nici atunci pro- prietariu, ci numai administratoriu alu acelei fonda- tiuni. De aceea amentitulu referințe afla cu dreptu si după lege, că si pretensele competentie. procentuali, se se esolveze dein averea remasa de testatore, ăru nu dein midiuldcele asociatiunei. Deci propune, că comitetulu aratandu in sensulu indigitatu adeverat’a stare a lucrului, se faca pași la respectiv’a direcțiune financiaria, că aceeași, se dispună, că pretensele competentie procentuali se se esolveze din mass’a remasa de testatorele cestiunatu, carea se afla in usufructulu veduvei aceluia. Propunerea se primesce cu unanimitate, si se redica la valdre de conclusu. § 121. Comissiunea esmisa in siedinti’a comi- tetului dein 3. Augustu a. c, § 106., pentru proiec- tarea bugetului preliminariu pentru anulu asociatiunei 187% prin referințele seu loanu Cretiu, isi presen- tăza raportulu respective propunerile sale. Numit-a comissiune arata, că dens’a avendu in vedere § 26 dein statute, si-a luatu de basa la pro- iectarea bugetului sum’a disponibila, carea după con- spectulu cassei dein 21. Augustu a. c. face 4548 fl. 19 cr. Prin urmare, pre bas’a indigitata proiectăza că se se acepte in bugetulu anului viitoriu urmata riele positiuni: 1) Remuneratiunea secretariului I. că re- dactore alu fdiei asoc. cu .... 400 fl. 2) Remuneratiunea secret. II................. 300 „ 3) „ cassariului cu ... 200 „ 4) Remuneratiunea bibliotecariului cu , . 50 „ 5) Spesele cancelariei cu ...... 150 „ 6) Pentru unu scriitoriu in cancelari’a asoc. 150 „ 7) Chiri’a pentru localitatea cancelariei cu 100 ₙ 8) Pentru biblioteca . . . . . 60 „ 9) Spese estraordinarie cu •................100 „ 10) Doue stipendia pentru doui ascultători de technica ă 500 fl.................. 1000 „ 11) Doue stipendia pentru doui realiști, au comercialisti h 60 fl.................120 „ 12) Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din comitatulu Dobacei cu................. 60 ₙ 13) Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din fondatiunea Nic. Marinoviciu senior cu 60 „ 14) Doue stipendia pentru doui ascultători de pedagogia in patria ă cate 70 fl. 140 ₙ 15) Pentru sodali cualificati de a se tace mă- iestrii si pentru invetiacei .... 400 $ 16) Doue ajutdria pentru două scdle roma- nesci in patria ă 200 fl. .... 400 „ 17) Subventiunea la fdi’a asoc................ 708 ₙ 18) Pentru servitoriulu cancelariei . . . . 150 „ Sum’a 4548 fl. Presidiulu pune mai antaiu la desbatere gene- rale amentitulu proiectu, carele se adopta in gene- ralu cu unanimitate de basa a desbaterei speciali. După aceea amentitulu proiectu se iă la desba- tere speciale din positiune in positiune. a) La posit. I. relativa la remuneratiunea secre- tariului I., că redactare alu foiei, in nexu cu posiț. 17) relativa la subvenționarea foiei asociatiunei. D. dr. Racuciu face urmatarea propunere. Avendu in vedere: 1) că fdi’a „Transilvani’a* dela fundarea ei pana adi in totu anulu a avutu in urmare unu deficitu con^erabilu, carele adi se suie deja la mai multe mii fl. si care prin urmare nu sta in nici o propor- tiune cu fondulu si venitele modeste ale asociatiunei; 2) că materiile tractate, produse si reproduse de Transilvani’a, in ori si care din diuariele romane patriotice se potu publică, fora a causă atatea spese fondului asociatiunei, propunu. că comitetulu se re- comende adunarei gener. sistarea edarei „Transilva- niei" pana la alte tempuri mai favorabile si că ur- mare propunu ștergerea din erogatele bugetului pri- vitdrie: a) La spesele foiei „Transilvani’a* sub Nr. prot. 17) cu 708 fl. b) La remuneratiunea secret. I., alu asoc. sub Nr. 1. cu 400 fl. Acesta propunere da ansa la disensiuni seridse, cu care ocasiune pledara contra primirei aceleia, membrii: Boiu, Romanu, Rusu, Macelariu, aratandu necesitatea si importanti’a cestiu- natei foi. In fine presidiulu submite propunerea dlui dr. Racuciu la votu, carea cade, fiindu spriginita numai prin votulu propunetoriului, prin urmare se adopta cu majoritate de 8 voturi, contra unulu, propunerea comissiunei bugetarie. c) Positiunile 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 9 din propunerile comissiunei bugetarie, se pri- — 220 mescu cu unanimitate, d) Venindu la disensiune pos. 10) din proiectuln comissiunei, relativa la 2 stipendia de cate 500 fl. pentru doui ascultători de technica dlu protopresbiteru I. Hanni’a propune, că de-ăre-ce aceste stipendia nu s’au potutu redică macaru celu pucinu la 600 fl., că numai asia s’aru potea ajută stipendiatii, amesuratu impregiurariloru actuali, se remana si pre anulu viitoriu, cumu a fostu in anulu espiratu adeca: totu de cate 400 fl. si din restulu de 200 fl. se se creeze doue stipendia de cate 100 fl. pentru doui elevi, carii voru studiă la scdlele de agricultura in patria. Dupa-ce in decursulu discusiunei s’a facutu re- flecsiunea, că mai suntu alte positiuni, dein cari d<5r s’aru potea creă stipendiate proiectate. D. propune- toriu recede dela propunere si-si reserva a o face la alte positiuni. Astu-feliu posit. 10) se primesce con- formu propunerei comissiunei respective, e) Positiu- nile 11, 12 si 13 din proiectulu comissiunei se pri- mescu cu unanimitate, f) Punenduse la disensiune pos. 14) relativa la crearea aloru 2 stipendia de cate 70 fl. pentru doui ascultători de pedagogia, dlu dr. Racuciu propune, că in loculu acestoru stipendia, din sum’a obvenităria se se faca unu stipendiu de 140 fl. pentru unu juristu in patria. Dlu Romanu, sulevandu propunerea dlui protop. Hanni’a dela posit. 10) opinăza, că stipendiate amen- tite se se destine pentru doui elevi dela scdlele de agricultura. In nexu cu acest’a secret. II. opinăza, că s’aru potă ajunge ambe scopurile, deca dein posit. ur- matăria 15 relativa la ajutoriale pentru sodalii si in- vetiaceii de meseria, s’aru subtrage o mica suma si astu felin dein acăst’a si dein sum’a indigitata in po- sit. 14) s’aru potea creă 2 stipendia de cate 60 fl. pentru doi ascultători de pedagogia si alte 2 ărasi de cate 60 fl. pentru doui elevi dela scdlele de agri- cultura. Acăsta opiniune este spriginita si de dn. membru Z. Boiu. In fine punenduse la votu propunerea dlui dr. Racuciu, aceea remane in minoritate (1 votu) si se primesce cu maioritate de 8 voturi contra unulu pro- punerea dlui Hanni’a, sulevata aici de Dlu Romanu, carete adopta modalitatea propusa de secret. H. că adaosu la propunerea sa. g) Punenduse la disensiune posit. 16. din pro- iectulu comissiunei, dlu protop. Hanni’a propune, că in locu de doue ajutăria de cate 200 fl. pentru aju- torarea a doue scoli romanesci, se se faca patru aju- tăria de cate 100 fl. pentru ajutorarea a patru scoli. Aceasta propunere se primesce cu unanimitate. h) Posit. 17 si 18 din proiectulu comissiunei bugetarie se primesce cu unanimitate. Astu-feliu bugetulu preliminariu pentru an. aso- ciatiunei 1875⁵/₆ proiectatu de comitetu in sensulu conclusiuniloru precedente, contieue nrmatăriele posit. 1) Remuneratiunea secret. I. că redactore alu foiei cu............ 400 fl. 2) Remuneratiunea secret. II. cu ... 30Q „ 3)cassariului cu . . . 200 „ 4) Remuneratiunea bibliotecariului . ... 50 „ 5) Spesele cancelariei. 150 ₙ 6) Pentru unu scriitoriu in cancelaria . . 150 „ 7) Chiria pentru localitatea cancelariei cu 100 „ 8) Pentru biblioteca cu ...... . 60 „ 9) Spese estraordinarie..................... 100 „ 10) Doue stipendia pentru doui ascultători de technica ă 500 fl.................. 1000 „ 11) Doue stipendia pentru doui realiști ori comercialisti a 60 fl.................120 „ 12) Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din comitatnlu Dobacei................... 60 „ 13) Unu stipendiu pentru unu gimnasistu din fondat. N. Marinoviciu. sen. cu 60 „ 14) Doue stipendia pentru doui ascultători de pedagogia in patria a 60 fl. . . 120 „ 15) Doue stipendia pentru doui elevi dela scdlele de agricultura in patria a 60 fl. 120 „ 16) Ajutăria pentru sodalii si invet.de meseria 320 „ 17) Patru ajutăria pentru 4 scăle romanesci in patria a 100 fl.................... 400 ₙ 18) Subventiune pentru edarea foiei asoc. 708 „ 19) Pentru servitoriulu cancelariei . . . 150 „ Sum’a totale 4548 fh § 122. Secretariulu II. propune, că comitetulu se recomende in considerarea adunarei gen. a conto venituriloru dela aceeași, pre catu va fi possibile. aceptarea urmatărieloru positiuni: a) Escrierea unui premiu corespondietoriu pentru elaborarea cetei mai bune cârti din 1784. b) Escrierea altui premiu co- respondietoriu pentru elaborarea celei mai bune gra- matece germano-romane pentru oficieri, cumu si pen- tru cea mai buna traducere a noului regulamentu mi- litariu. c) Crearea unui stipendiu pentru unu teneru de talentu, carete va studiă arta musicala. d) Unu cuantu corespondietoriu pentru tipărirea opului: Viti’a cultivata de I. Chitu. Propunerea se primesce. § 123. Dlu bibliotecariu I. Cretin perlege ra- portul u seu despre starea bibliotecei asociatiunei. Se iă spre scientia cu acea observare, că acelu raportu in privinti’a materiale si formate se se con- formeze după indigitarile propuse de dn. Romanu, si adoptate din partea comitetului. § 124. La propunerea secret. II. pentru oficialii, cari voru participă la proxim’a adunare gener. tie- nenda la Reghinu in 29 Augustu a. c. Se asemnăza la cass’a asociatiunei: un’a anteci- patiune de 50 fl. că spese de drumu, prelenga com- putu asternendu la tempulu seu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dloru membrii: Baronu Ursu, Macellariu si Hanni’a. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bolog’a mp. Ioane. V. Rusu mp vice-presiedinte. secret. II. S’a perlesu si verificatu Sibiiu 25 Aug. 1875. Ursu mp.I. Hanni’a mp. E. Macellariu mp. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — TipograB'a Romer & Kamner.