15®?=^-----■------ ț-’’³ Acesta foia ese C'.Ț' ] cate 3 câle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ji 1 galbenu cu porto l Vp poștei. - ■■ Ă'W TRANSILVANIA. 5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a roma si cultur’a poporului romanu. ’ ^ Abonamentulu se^p face Ruinai pe cate l'-wlu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, sdu prin posta seu prin domnii co- lectori. vi. z/j* -----------v»c®a. Ar. 16. Brasiovu 15. Augustu 1875. Anulu VIII. Sumariu: Documente hisiorice din 1848 et 1849. — Glosse despre agricultura. — Raportu despre administrarea, manipularea si aplicarea fondului scolastecu alu fostiloru granitieri din regimentulu romanu I. — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Program’a adunarei generale ordinarie XIV. a asociatiunei trans. pentru lit. si cult. i Documente historice din 1848 et 1849. Chronicarii si publiciștii moderni magiari si sasi au aduuatu mai multe mii de documente din anii in eternu memorabili si epochali ai desteptarei popdra- loru, si totuși multi din ei suntu fdrte ingrijati, cit din cate au adunata, inca totu nu s’ar potea scrie histori’a aceloru ani asia precumu trebue si precumu merita că se fia scrisa. Pe fia-care anu se publica volume intregi de documente, din acelea inse fdrte pucine vorbescu si despre romani, sdu că ceea ce se publica, adesea dă in capu adeverului. Noi citiramu nu numai cu interesu, dara si cu adeverata doiosiia si totu-odata recunoscintia „Extra- sele" din diariulu reverentiei sale domnului prepositu Stefanu Moldovanu; in acela inse s’au citatu unu nn- meru con siderabile de documente, pe care suntemu ob- ligati a le continua la loculu acesta. Vomu si incepe cu ele. In.traceea domnia-sa mai avii bunătate a ne co- munică si alte siepte documente, care’i scapara de pe- rire dein tempulu de candu aici in Transilvani’a inca nu se incepuse bellulu civile, ci numai agitațiunile revolutionarie si versari de sânge sporadice. Se pdte că Ie mai an si altii, in totu casulu inse fdrte puțini asia, in catu geueratiunea ce s’a ridica tu de 27 ani incdce nu are de unde se le mai cundsca. Vomu premitte pe acestea siepte documente; istoriografulu apoi le va scf asiedia si folosi pe fiacare la loculu loru in ordine chronologica. Le vomu da pe tdte, care in ce limba au esitu, sdu precumu le avemu tra- duse din acea epocha, respectandu chiaru si orto- grafiile. Că se si traducemu pe cele unguresci si nemtiesci tie este inpossibile, atatu dein lips’a spa- țiului, catu si a tempului; apoi despre istoriografi si [chronicari trebue se presupuneam, că cunoscu tdte ■ trei limbile patriei ndstre. Concessiunile universitatiei sasesci catra conlocuitorii ro- mani după prorumperea revolutiuniloru din Vien’a, Pe- stea, Clusiu. Universităts-Zahl 458, 1840. Die Săchsische Nations-Universităt hat die er- freuliche Erfahrung gemacht, dass der gebildetere Theil der Walachen im Sachsenland sich ■— besonders in neuerer Zeit — entschieden bestrebt, Kultur und Bii- dung unter seinen Stammgenossen zu verbreiten. Diese humanen Bestrebungen wiinscht die Săch- sische Nation nach Krăften zu unterstiitzen, da ihr alles daran liefft, sămmtliche Bewohner des Sachsen- bodens zu der Stufe geistiger Bildung und Sitten- Veredelung gelangen zu sehn, wo sie alle der geSetz- und verfassungs-măssigen Institutionen der Săchsi- shen Nation gleichmăssig theilhaftig werden konnen. Die Săchsische Nations-Universităt lebt der festen Ueberzeugung, dass nur Bildung und Gesittung die Volker dauernd begliicken und zum segensreichen Genusse grosser und ausgedehnter Rechte und Frei- heiten făhig zu machen und die scheinbar stărksten Gegensătze auszugleichen vermag. — Indem Dieselbe daher im jetzigen Augenblicke des allgemeinen Fort- schreitens auf der Bahn des Rechtes und der Civili- sation den Zeitpunkt wahrzunehmen glaubt, wo in den Institutionen der Săchsischen Nation, so fern sie den Bediirfnissen der Gegenparthei nicht mehr ent- sprechen, auf gesetzlichen Wege Verbesserungen ein- treten miissen, — hat sie es fiir ihre unerlăssliche Pflicht erachtet, im Interesse des Rechts und der Ci- vilisation in Betreff der walachischen Bewohner des Sachsenlandes folgende Bestimmungen festzustelleu: 1. Sowohl die Wahlfahigkeit zu Mitgliedern zu Săchsischen Communitaten, als auch der Anspruch auf Anstellung und Beforderung zu Orts-und Kreis- Aemtern kommt iiberall auf dem Sachsenboden den Walachen unter den nămlichen Bedingungen, welche diessfalls fiir Sachsen bestehen, hinfort ohne Ruck- sicht auf das Glaubens-Bekenntniss zu. Ebenso wird 2. der Aufnahme walachischer Lehrlinge auf ein Handwerk bei Săchsischen Ziinften, und dem Ein- tritt derselben in die Zunft kein Hinderniss im Wege stehn, sobald sie dieselben Bedingungen erfiillen, an welche die Aufnahme der Lehrlinge und die Er- werbung des ziinftigen Meister-Rechtes fur leden ohne Nations-Unterschied gekniipft ist. 3. Fiir jede disunirte walachische Mutter-Ecclesie auf Sachsenboden soli eine canonische Portidn aus den Gemein-Griinden, wo solche noch vorhanden sind, ausgeschieden werden. In Ermangelung von Gemein-Griinden, und wenn die Gemeinde die cano- 26 — 178 — nische Portion anch durch Ankauf nicht herstellen kbnnte, soli dăm Pfarrer der disunirten Ecclesie zur Verbesserung seiner Subsistenz ein angemehsener Gehalt aus der betreffenden Allodial-Cassa ausge- worfen werden. 4. Den disunirten Geistlichen sollen die nămli- chen Personal-Vorzuge aut Sachsenboden zu Statten kommen, deren sich die Geistlichen der recipirten Religionen erfreuen. Hermannstadt am 3 April 1848. Von der Siebenburgisch-Sachsischen Na ti o n s-Uni verși tăt. 7039, 1848. Proclamatiunea imperatului Ferdtnandu despre retragerea sa la Eniponte (Insbruck) după a doua revolutiune din Vien'a dela 15 Maiu 1848. ' Nyilatkozat nfepeimhez. A’ Măjus 15-diki Bfecsi esemfenyek szomornân gybzfenek meg arrfel, miszerfent egy rendzavarfe Părt, tămaszkodva a’ tobbnyire idegenek ăltal tfevutra ve- zetett acadfemiai sereg, fes a’ polgărsăg, ’s nemzetbr- sfeg szokott husfegbktdl eltăntorodott egyes osztălyaira, engem cselekvfesi szabadsăgomtfel megfosztani akart, hogy igy az illy •merfeny ăltal ăltalăban fdlzaklatott tartomănyokon fes lakhelyem j<5 gondolkozăsu lako- sain zsarnokoskodjfek. Nem volt egyfebb vălasztăsom, mint vagy hiv katonăimmal sziiksfeg esetfere eroha- talommal magamnak utat torni, vagy pedig tostfent fes csendessfegben hăla Isten! htinek maradt bszves tartomănyaim valamelyikfebe el vonulni. A’ vălasztăs nem lehete kfetsfeges. Vălasztăm a’ bfekfes vfernfelkiili alternativăt, fes a’ minden idoben egyformăn hunek talălt azon hegyi tartomănyba vo- nulfek, a’ hol kbzeledtem azon hadiseregrbli hîrekhez is, mely oly vitfezul⁻ harczol a’ hazăfert. Tăvol tblem a’ gondolat,. hogy a’ nfepemnek Mărczius napjaibau adott ajăndfekokat, ’s ezek termfe- szetes kbvetkezmfenyeit vissza venni, vagy megszo- ritani kivănnăm, sbt ellenkezoleg tovăbbra is hajlandfe leszek nfepeim mfeltănyos kivănatait torvfenyes uton meghalgatni, fes nemzeti ’startomănyi ferdekeket szămba venni, csak hogy azok valfeban egyetemesek legye- nek, torvfenyes mfedon elbadva, az orszăgos gyiilfes ditai megvitatva terjesztessenek eldrnbe megerbsitfes vfegett, nem pedig egyesekto'l megbizăs nfelkul fegy- veres kezzel csikartassanak ki. Ezt akarăm Bfecsbbl lett eltăvozăsom ăltal szo- rongattatăsba esett nfepeimnek az bk megnyugtatăsăra mondani, fes bket egyuttal figyelmeztetni, mikfep atyai szeretetemnfel fogva mindfeg kfesz valfek, fiaim kbzzfe az elveszetteknek hitt megtferteket is ismfet befogadni. Innsbruck Măjus 20, 1848. Ferdinand*). *) Fora contrasemnatur’a vreunui ministru, in carii nu mai avea încredere. Not’a Red. Documentu despre macellulu dela comun’a Mihaltiu*) Exti&ctul authentik a Lukrerilor commissii mixte Ci- vilesti si militeresti pentru cserkarea prekum sze zitse a neorihdueliloru prin — innaintea akirmuiri peritzi, si de obște invinovetzitzi militari Grenitzeri Szekuj in Koslard si Mihaltz fekute — prin Inaltzatul K. Gubernium si General Comando orinduite: Pentru ăbusurile (neorinduelile) prin militari Gre- nitzeri Szecui de al II-lea regement prekum — sze zitse fakute, kari la Koslărd si Mihaltz pentru a- iseja au foszt trimiși ka vetemindusze prin lekuitori de akolo szfintzeniă proprietatzii, vetematzilor szelisze fake destul — Kantzalista Marosan Nikulaje si Archi- variul dela Blasu Gerodon (?) Jostfiv, fakind la Comi- tetul romanesk din Szibiu odescriere a intimplerilor atsesztora, si atsaszta kunoszkinduo ka asza Praesi- dentul Barnutin Simion si notariul Piposin Joan szupt Iszkalitura sza, inpotriva numitzilor militarii la Praesidiumul militereszk (general Comando) atzeri atsestia au dat ogre si grfeznika pire, — prekum urmeaze. 1. Kumke in 30 si 31 di a Luni luj Maju a anului curgetoriu pentru execuție militereaszke fiind mai szusz numitzi militari szekui in Koslărd, — din pisma’ kum szezitse ketre romăni, din preumă ku guarda naționale’ din Ajud akolo dusze, pe lekuitorii din Koslărd tireneste jar fi purtat, jar fi bătut, pă- rul ilar fi tunsz, mujerile si tetelor csele nevinovate 1’ arfi bazsokorit, si szile 1’ arfi fakut, kumke peu- nele dintre mueri si fete 1’ arfi vetemat, si kumke in urmarea atsesztora tirenii, trei arfi murite, far mai multzi greu arfi vetemati. 2. Auzind lekuitorii din Mihaltz tireniile atseszte kari szarfi intimplat, pe militari szekui kari voja pre- kum sze zitse inpreune ku Guarda naționala’ a’ merge in szatul lor, mergind înaintea lor nau voit ale da podu kasze treake peszte mureș, dupe kare inpotri- vire militari inpreune ku tiszturile csele de Comitat, au foszt szilitzi a’ sze reintoartse, a doă di ku mili- tari dela Ajud szpre ajutoriu venitzi la Galtiu au trekut peszte Murasu, si au grebit ketre Mihăltz, cse intzelegind lekuitorii deakolo, ku bărbatzi din sza- turile vetsine inpreune ku mujerile si kopii szau dusz innaintele, si prekum sze zitse in numele lui Dum- nezeu si a Imperatului au tudumănit ka szenusze apropie de szăt. Si ke dfeare militari szekui mergind ketre Koslărd pe Preotul csel neunit din Mihăltz in- tilnindul, larfi bazsokorit si jărfi szpart kăpul. Kumkâ un Tiszt de varmegyie ketre un Miheltzănu atseszte vorbe de szkedere arfi zisze „kumke deregetoria noa- *) Pu.blicamu acestu documentu chiaru cu acea orto- grafia curiosa, care se vede in exemplariulu tiparitu in an. 1848. In catu pentru veracitatea celoru coprinse in trensulu, fia de ajunsu a reflecta numai la naționalitatea membriloru comissiunei. De altumentrea adeveratulu decursu alu acelei barbarii este acuma cunoscutu deplinu. Not’a Red. — 179 — sztre intoata’ intimplarea eszte a intra in szat, fiind- que oameni nisz ne inszuratzi si avem lipsze de fe- tele voasztre.“ Kumke militari szekui, si Guarda naționale aretind glontzurile arfi szperiete pe poporu, mai preurme prekum szezitse ke intrebindusze gloata a cse de oameni deszpre primirea Unii, si Unia ne- priminduo un tiszt militereszk au poruntsit sze in puste, intruakerua urmare 30 arfi murite, jar 50 szarfi vetemate, si dupe in pusketuri arfi sztrigate kette poporu, „akuma Inaltzatul Imperat szeo jee atsaszta depe szpatele voasztre" dupe atsaszta mai multzi din Guarda naționale intre szeminețuri fiind aszkunsi ne- velind peszte csejalăltzi oameni groaznik jar fineke- zsit, si după atsaszta verszăre deszinge militari sze- kui, ku atseszt feliu de amenintzeti szarfi depărtate: „sze stitzi Romanilor, kumke noi czara atsaszta ku szinge oam kuprinsz, si ku szinge om si apar’a“ — „Si mai preurma’ kakum militari szekui, si Guarda naționale din Ajud Blasul ku resîdentia Episcopale de akolo si zidirile' scoalelor naționale de akolo ar vrea szele zsefujaske." Szpre cserkarea (investigația) delatiiloru atsesz- tora Excellentzia sza D. Okirmuitoriul (Gubernator) si D. Comendirendul mai zsosz iskelite mixta comi- szie oau orinduit — kare in 14 zi a luni kurgetore in Koslăr intsepindusi lukrelile szale, pe csija kari au dat ponoszlurile csele grele mai inszusz numite jau kemat innaintea sza ka szele adevereze, kari neve- nind si dupe tse si de doadri au fosztu kematzi, din- tre dinsi numai doi inszkrisz saudat merturiszirea sza, pentru ponoszlurile csele din punktul din tiu adusze, pe 70 de bărbatzi dinkari sztau lekuitori Koslărdului, Comiszia atsaszta mixta’ mai in zsos numita’ kite unu jau aszkultat si jau intrebat, kari ku un glasz au merturiszit 1) kumke ponoszluitzi szekuj in Koslărd nitse un barbat szau vo mujere nau vetemat nitse km va szile au fakut, nitse nimerui perul nu Iau tajat, pe nimene nau bătut, nitse la vo muere szau fate’ szile nau fakut, 2) nukumke doare prin bâtaje arfi murit szau szarfibolnevit csineva, csi prekum mărturiile mai in szusz numite introglasz marturiszeszk, si prekum adevereaze extractul Proto- kolului a mortzilor prin Preotul Lokului unit dat dela a 30-lea di a luni dekurind trekute dekind au mersz militari szekui in Koslărd, nimene nitse cu morte fireaszke nitse din moarte szelnike’ akolo n’au murit. 3) inkitui pentru atsela ponoszlu kumke ku militari szekui arfi foszt si Guarda naționale in Kos- lărd si arfi fakut akolo neorindueli, fcredelegi, din merturiszirea mărturiilor mai inszusz numite intrun glaszu fakuta szedovedeste kumke ponoszul atseszta eszte neadeverat. 4) militari szekui din Koslărd in patse szau deszpertzit deleketuitori, bainke szeteni petrekinduî, de bunevoje ku vinu si ku vinarsz jau uszpetat; la deszpertzire dind măne pretineste ku mi- litari szekui, mai preurme 5) dintre Koslerdeni ni- mine nitse in szibiju nitse intrualte lokuri vetsine m potriva militarilor szekui ponoszlu n’audat. Dupe atseszte atsi mai szusz adusze nitse un punkt fiind adeverat dintre atsele cse in ponoszlu szau adusz pentru Koslărd, csi tokma in potriva atse- sztora szau adeverit: ditseoare totzi lekuitori pome- nitului atsesztuja szat prin Protopopulu Belgradului Konstantin Molnăr ka protupopul lokului innaintea Commiszii pe krutse zsurindusze marturiszirea innain- tea loru caetindusze a lor afi kunoskinduo, oau in- terit; si asa au venit lalumine’ szpurkata vointze a pirisilor mintsinosi, de a areta lukrul almintrelea de- kum szau intimplat prin veszti szkornite, si mintsi- noasze, si de a atzitza ure intre neamuri. Dintseoare lekuitori Koslărdului dela militari sze- kuji nitse o ne dreptate n’au suferit, Miheltzeni nitse opritsine n’au avut militarilor szekui inarmindusze aszeinpotrivi, si maikuszame pentru atseja, fiindke din marturiszirea mărturiilor la al 2-la punkt fikuta’ apriat szedovedeste: kumke Mihaltzeni, prekum Obre- zseni, Csisztejeni si Kretsuneni prin mai multzi atzi- tzetori din Blasu pekari akuma dupetse sau venit inori ei blaszteme, atsela szfatlăudobindit: ka mai mult sza nusze roage, ke tse lokuri de obște, pone’ akuma aufoszt a szatului, szau a Beszeritsi, atsele akume sunt alor, si fiindke szezitse kepeun rit din Mihăltz a’ Familii Grofilor Eszterhăzi arfi foszt oar- kindva Beszerika Romăneaszke, pekare insze dintra atsija kari trejeszku akuma nime nuoauapukato akolo, ritul atseszta ei ku szila Iau peszkut, insze temindusze de urmările ne leguiti atsesti fapte au hoterit ka pine kind nuvorkapeta deszpre atsaszta din Blasu szau din Szebiiju instintzare, orinduelilor okirmuiri sze sze inpotriveaszke. Asa szau si intimplat in zioadin 1 a luni kurgetoare, kind spânul au venit ku putere militereaszke szpre executzie de partea de adreapta a Tirnavi, fiindke atuntsa ne dindule podul szpre tretsfere, Spânului si Szolgebireului kari predinsi mai demulteori jau dozsenit orbește 1’ au reszpunsz: ke pofteszk vreme de 15 dile szpre asza in dreptare, ne- putind tretse peszte apa’ execuția militereaszke au foszt szilita inke’ intra atsejas di a sze intoartse la Tius. Instiintzind deszpre inpotrivirea atsaszta alor prin trei deputății pe atzitzetori din Szibiju, atsestia jau inkcredintzat kumke levoriszprevi pritsa atsaszta, ba inke innaintea Commissii atsestia un atzitzetoriu kunoszkut szpre atsejă jau invetzat: ka szekistizse arme, sze sze inpotriveaszke, ke de vor fi aszkultetori szekui pe totzi ei voromori. — Intra atseja Fispanul Comitatului Albei de Zsos Domnul B. Bănffy Miklos, fiindke execuția militereaszka in Zioa din 1 a luni kurgetdre szau inpedekat, intruatsejas zi din dere- getorie au requirat pre Majorul Regementului pede- sztru a Sekuilor Domnul Balăs Konrăd ka sze mai rendujaszke inke o Companie de militari, kare omare parte a Companii in Ajud remasze indate oasi rin- duito la Tius: ka inpreunindusze ku Compania kare au foszt szilite akolo a sze intoartse, la Mihaltz sze inpleneaszke cse jeszte de ainplini. Domnul majorul in a 2 zi aluni atsestia ku azsutoriul militereszk din 26* — 180 — Ajud szoszind la Tins, de akolo ku Spânul și ku mai multe Tisztnri militeresti au pornit’ ketre Mihăltz, si pine atuntsa cse la Galtiu militari au trekut peszte mureș, ku Domni akuma pomenitzi szau dusa in- nainte ka Mihaltzenirol szefake kunoszkut szkopul legiuit a trimiteri szale. Insze atsestia innainte de szoszirea Tiszturilor pe Obrezseni, Csisztejeni si Kre- tsuneni ka szei azsute in szilnaka atsaszta inpotrivire ku batarea Klopotelor introureke jau keimat, bainke mai mari Mihaltzului pe lekuitori deakolo ka kuarme szesze inpotriveaszke si ku amerintzeri jau Szilit, in urmarea atsesztora interiteri si szile, lekuitori a nu- mitelor patru szaturi in a 2-o zi aluni atsestia dede- mineatze kala trei mii, ku inbletsei, szekuri, Furtsi defer ku koasze in lung legate, ba inke si ku puști intrarmatzi, szta innaintea szatului, ka intrarea exe- cuții militeresti si ku puterea szeo inpedetse,—kind Spanu ku pomenitzi D. Tiszturi militeresti szoszind ladinsi, toata sztradania pre atseja au intorszo: ka pe poporul intrarmat asezindul deszpre atseja szel invinge ka sze primeaszke executzia militereaszka, si szenusi bage inkap ginduri d’ atsele szmintite kunke doare szekui nu arfi militari Imperatului. Dar ne inplinindusze sztredanialor, mai tirziu szoszind fispa- nul varmegyei Belgaradului de zsosz ku unkomiszar de politzie, mai mult de kit in ddă csaszuri ku opa- tientie ne meszurata’ szau sztreduit gloata atsaszta intrarmata’ din trekari uni era si ku propusz de omor — ad invinzse deszpre inpotrivirea sza csene leguita’ si deszpre urmerile csele rele kari vor veni peszte dinsi, ai adutse la aszkultarea de legi si de mai mari szei, si ka sze primeaszke execuția militereaszke. Intru atseja militari szoszind peszte Bdkăs, Majorul innain- tea lor mergind, dupe rinduala militareaszke jau pusz in sztare de aperat, poruntsind ka intsdt szemearge innainte; — Atuntsi trekind on csăsz dupe ameazdzi, jau așezat in preazsma gloati de omeni kare jera ka de omie depăși departata’ de szat. Fispanulu vezind ke din sztredăniile szale csele de inpetsuire nitse un rod dorit nu urmeaze, ba inke gloata tot mai szel- batike sze fetse, militari toate zioa fere de a minka si a be inzilele atsele kelduroasze, de popor puind sztrezsi pe marginea Tirnevi si dela beutul api jera opritzi, dela 10 csaszuri innainte de amezezi, pdne la 6 csaszuri dupe amazezi inneduseli szoarelui era expuși — Intraatseja gloata intrarmata’ mai tare in- teritindusze ku kutzite, si redikind armele szale ame- lintzind si osztenelele csele inpatsuitdre in szame ne begindule, ketre 6 csaszuri dupe ameazezi Fispanul debine afi au szokotit a deklara, bainke si pe ome- nie sza a fegeduit kumke pe militari nu ja bega in szât, fere numai dinszul va merge inszat si militari ja așeza pe rit linge szat; da gloata tulburata’ si atseszt mai de pe urme szemn de milosztenie a Fis- panului ku o inderevnitsie ketre persoanalui au in- pinszo inderept, pintreszudelmi zikind: kumke mai gata szint totzi d’ amuri, dekit pe Fispanul, szau Tiszt, pe szekui szau oritse feliu dekatane alesza in szat.— Dupe asztfel de alkezuiri dela 10 csaszuri de dimineatza pine la 6 dupe' ameazezi czinute, ka de 10, 15 pași szau apropiat gloata turbata’ ketre militari szekui kari tot in lokul szeu au remasz, si dupe tse Fispanul si Majorul ku ovoje arfi hoterite: ka ketanele ku bajoneturile czinute innainte intset sze pesaszke innainte, ka asa szpergindusi drum pin- tre gloata’ szesze poate așeza peszte noapte, fiind ke a sze reintoartse era ku neputintze, si sze pute in- timpla ka militari intdrkindusze din derept sze sze Zdrobeaszke, Majorul de a, sztinga companii din tiju, Kapitanul Szilăgyi in mizslokul jei jăr Hadnozsul Antos de a dreapta companii din tij sztind, militari ku bajdneturile innainte tzinute au pornit, — de abea au fakut 6—7 pași kind din szekara cse innalte de- linge drum deszpre partea gloati szau intimplat o pusketura’, intruakeruja urmare militariul Moricz Sa- muel kare in rindul csel dintiju intre Kapitanul Szi- lăgyi si Hadnogiul Antos szta, inpuscat fiind indate au kezut; tokma intruatsejă klipita* pe Majorul si kapitanul Szilăgyi ku o tejeture de koasze aszupra Kapetelor tzintita’ ku primezsdia vietzi jau nevelit, pekari intraatseja un keprariu si doi militari de rind czipind puștile innaintea loviturilor, nu numai de moarte jau mintuit, dar peatsei doi nevelitori kari avea propusz de omor kukite o inpusketure de pe- mint jau așternut, si kind toata’ zioa rebdind foame si szete, si totfelul de amelintzeri, interituri, si bazso- kuri kutsemai mare patientie, militari szekui arvedea pe ortakul szeu Moritz Samu si peddă tiszturi ale szale ingura mortzi, prin szilnika năvălire fiind szi- litzi asze apera, si deodate’ ku zsuremint fiind inda- toratzi szpre aperarea tiszturilor szale indate intru oarkiteva klipite, fere de nitse o porunke au fakut oarkiteva in pusketuri intru a kerora urmare pdne akurn au murit doiszprezetse, si noa’. szint renitzi, depertindusze kufuga gloata d’akolo oarkitzva militari nekezsitzi fiind, aupesit afare din rind szpre aperarea Tiszturilor si a inpuskatulni szeu ortak dare prin zdravina purtarea Tiszturilâr au foszt szilitzi a szta inloku, si fieste kare a merzse in compania sza; in- truakerora urmare pira atseja kumke dore arfi alun- gat pe oameni kari fugea, nueszte adeverata’. In urmarea Merturisziri merturiilor, adukind in- nainte toate atsele cse szau intimplat, — toate atsele punkturi cse szau adusz in privintza intemplerilor din Mibaltz szint ne adeverate, fiindke ku militari szekui nitse in zioa din 1 a luni, atsestia, nitse a doa zi Guarda naționale ketre Mibaltz nitse szau apropijat, nitse szau văzut, makar ke Mibaltzeni nu demineatza la 10 tsaszuri, csi pine in zide la tre mii(?) ku azsutoriul lor pe militari szekui kare vinea la executzie innaintea szatului jau așteptat; in numele lui Dumnezeu si a Imperatului nimene nau protesz- tat, atseja kumke un tiszt de varmegyie arfi zisze: kumke noi szintem datori intoata’ intimplarea a in- tra in szat fiinde oameni nisz ne inszuratzi si avem lipsze de fete. Prin marturiszirea Mihaltzenilor si a — 181 — altora nu ke turnau adeverit, de ovorbire ka atsaszta nitse szau auzit. — Si nu szekuji ku Guarda națio- nale, kari nitse n’au foszt akolo dela 10 csaszuri de demineatze pina la */₂ 6 csaszuri dupe amezezi intre amenintzeri arfi aretate glontzurile, ku kari pekum szezitse arfi vrute ale szfirsi viatza, de mszusi Mihal- tzeni si vinovatzi lor szotzi au foszt atsija kari ku armele lor ku kutzitele si zbereturile au amerintzat si au bazsokorit tiszturile kari ei dozsene szpre asz- kultare, si pe militari. — Militari szekui,,intru o sztare serioaze au sztat innaintea popornlui, si ku purtarea sza cse așezata’ pe nimine nau atzitzat szpre minie, si armele dupe amezezi la un csasz, din kolo de Bâkâs de parte de gloate 1’ au unplutu. — Dintre Mihaltzeni si alte mărturii nimene n’au auzit kumke militari szekui szau alt deregetoriu jarfi szilite ka sze primeaszke Unia. Si asa dare fere de fundament eszte atseja kumke ne primindusze Unia militari sze- kui inflakaratzi la porunka unuja tiszt arfi inpuskat peporulu nevinovat, fiindke dupe merturiszirea măr- turiilor, ku mare patientie au szuferit militari Szekui, toate nedreptetzile atsele kare gloata mai in 7 csa- szuri au verszat peszte dinsi, si nits nu din porunka oarkerujas tiszt, fere szilitzi fiind szpre aperare, si asa in urmarea zsuremintului pe.legile militeresti pusz, au inpuskat pe atsija, kari pe tiszturile lor ku pro- pusz de omor, ku koasza jau nevelit si mai intru atseja klipite fere de nitse o porunke au puskat in gloata’, de unde au foszt inpuskat ortaktil szeu, si kare gloata ne aszkultind de legi si de Prepusi szei szau szkulat in potriva okirmuiri — Nau murit 30 de oameni, nitse szau renit 50, pentruke dupe ex- tractul autentik din protokolul mortilor luat pone akuma numai 12 au murit, si după marturiszirea mărturiilor 9 szunt renitzi. Nau putut zitse militari szekui ketre gloata csefugea, „no akuma atsaszta sze o je Inaltzija sza deszpre szpatele voasztre,“ pentru ke intimplindusze dupe nevelire inpusketurile, toata’ gloata indate szau dusz d’akole, si asa n’aufoszt kui sze zike ori tse, dare deszpre kuvinte asa ne csinsztititoare nitsi atsija kari au foszt de fatze nitse Mihaltzeni nu marturiszeszk—Militari szekui si Guarda naționale pintre holde aszkunsi Mihaltzeni n’au ve- zut, da dintre reszkulatzi Mihaltzeni mai multi szau vezut intrarmatzi aszkunzindusze prin szekare. — Tok- ma asa n’au auzit gloata pornita’ szpre fuga ka si mărturiile kari au foszt de fatze amerintzarea atseja „kumke szekui ku szinge au agoniszit czara si ku szinge vreu ao si apâra;“ mai inkolo kumke jei ku Guarda naționale din Ajud ar vre a zsefui Blasul, residentia Episcopala de akolo, si edificiumurile scho- lastitsesti a’ neamului romanesk; fiindke amerintzerile atseste dintre kari au foszt de fatze nime nule mar- turiszeste, nitse gloata de oameni, nuleau putut auzi, fiindke prskum szau zisz si mai inszusz ku graba au fuzsit deakolo. Din marturiszirea Preotului neunit din Mihaltz eszte fere de nitse o inddle, kumke in calea sza ketre Koslard nitse Iau vetemat, ku ateta mai putzin l’au bătut szau jau szpart Kapul militari szekuji. Kare Extract protocolara kumke ku marturiszi- rea mărturiilor intoate sze vizseste — si kumke dupe szpuszurile mărturiilor szaugatit, comiszia Mixta’ mai zsosz iszkâlita’ marturiszeste. In Ajud Juni 21 1848*.) Bâldi Ferencz. m. p. Turtse m. p. Capit. Kemâny Istvân tseltiner. Sân dor m. p. Capit. 6s Auditor. Glosse despre agricultura. Fine.) Interesulu singuraticiloru o pretende, câ se în- treprindă din sirguintia propria totu ce le e de cas- tigu; fora de a chiamâ statulu la tdte intra ajutoriu. încercările lui Sainf Simon, Fournier pre de una parte, dr’ pre de alta parte ale lui Lassalle le reduce la apre- tiuirea loru meritata Say in „Melanges economiques.* Ordinea si bagarea de săma suntu imperative, categorice pentru economi’a privata. Unde nu ajungu poterile individuali, ajuta în- trunirea. Imbunetetirea agriculturei o ajuta' commasarea, câ-ci tempu perdutu, părticele nefolosite, gunoiu ne- intrebuintiatu, castiga prin ea! Neplăceri cu vecinii, certe confiniarie, conturbari in posesiune, servituti legali se evita prin ea; apoi se crutia numerulu lucratoriloru, pazitoriloru, alu vi- teloru si instrumenteloru de lucru. Neajungiindu midiuldcele, au se iutrevena mai multe comune intregi, ma chiaru si statulu. Limitarea promta a dreptului de pasiunaritu e altu midiulocu de prosperare alu agriculturei. Catu locu remane reu folositu, catu gunoiu se perde, catu pamentu se calea prin neregularea pasiuniloru. Pasiunile au se se impartiâsca intre locuitori câ proprietate, au se se reguleze asia, câ fia-care ame- suratu starei de vite, cu considerare la sustanti’a pa- siunei, la poterea ei d’a da nutrementu, se se folo- sâsca din pasiunea comunale, si pre lunga tacsa. Unde comuna n’are altu venitu, decâtu din pa- siuni, acolo nu e consultu a da locu impartirei. In totu casulu una parte se se păstreze pentru scopuri comunali, precumu e asemenarea locuriloru de inmormentare, de adapare de vite; 6r’ loculu fo- lositu de pasiune se se lucre, semenanduse cu ârba, cu mazarichia etc. Pasiuni multe si vaste insâmna stare mai pri- mitiva a economiei de campu; in Austri’a preste a 7-ea parte a locului productivu se folosesce de pa- siune. *) Acesta prima versare de sânge in Transilvani’a se intemplă, pre candu in Ungari’a se începuse bellulu civile intre magiari si șerbi. Casulu dela Mihaltiu inpinse apoi si pe romani câ se meditedie la aparare cu armele. Not. R. — 182 — Mare piedeca pentru desvoltarea libera a agri- culturei suntu si servitutile cele multe de pasiuna- ritu, precumu e înlocuirea viteloru pre posesiuni străine sub unu pastoriu, spre a câștigă gunoiu, culegerea de ghindi, ingrasiarea viteloru in păduri, ce strica mladitiele. Pădurile comunali asemenea se folosescu fora planu economico; in multe locuri fiendu acestea de mare estensiune, nu se potu cultivă bene, căci re- ceru capitalu mare, carele in deobste la comune nu se afla. In multe locuri pamentulu e indie, se asiddia prd tare, si nu se pdte folosi mai bene, decătu spre plantarea unei pădure, că-ci acdst’a intaresce cunos- cinti’a lui, si ’lu pregatesce pentru alta cultura (Asia numitulu pamentu absolutu de paduraritu.) Cultivarea ratiunale a paduriloru rădică buna starea ecenomiloru; din ce damu de păduri mai multe in unu locu anumitu, din atatu potemu contă la pldia mai multa; păduri multe aducu cu sene apa multa, din lips’a loru se strica aerulu in atmosfera, si fer- tilitatea pamementului se schimba tare anutempurile. Evaporarea frundieloru imple atmosfera de ume- diala; acdst’a o latiescu venturile, prin ce adapa pa- menturile si Ie fructifica. Pădurile ne apera de tempestati, ele sustiequ ap’a isvdraloru si a riuriloru. Pomii suntu conden- satorii intre atmosfera si pamentu; ei apera de es- undari. Tierile, unde pana inca au fostu păduri, dara acumu incetara, avendu lipsa de apa, si-au perdutu si productivitatea. Madeir’a, Tartari’a si altele potu sierbf de es- emplu. Pădurile facia cu arealulu obtienutii dau pucinu venitu, daru cea mai mare parte a acestuia e curatu, de <5re-ce spesele de cultivare suntu mici. Pădurile se cultiva in multe moduri. In unele locuri se taia arborii celi mai betrani — după trebuintia; dara acestu metodu cere multu tempu, dra prin acea, că loculu se calea de cara, si lemnele se taia in di- sordine, si nimicescu multe mladitie. Aiurea padurea se taia inpartita in asia numite table, făcute după etatea arboriloru; locurile taiate se sdmena de nou, si taiaturele cele mai noue se apera de pasiunaritu. In alte locuri economii se ocupa cu cultivarea arboriloru singurateci, spre determinare metale a fe- natieloru si a locuriloru aratdrie; acdst’a cultura ase- cura umbra de lipsa, înflorirea pomaritului, respec- tive a industriei, in specie prin cultivarea fagului (?) radicarea metasaritului. Unde padurea e stravechia, acolo se recomenda colonisarea ei. Observamu cu Întristare că pădurile din di in di ce merge scadu in estensiune, si suntemu avisati a supleni lempulu cu alte surogate. La păduri, case, la apartinentiele loru in daru se folosesce atatu ma- terialu de lemnu, că-ci, pdtr’a, ferulu I’aru supleni cu succesu mai bunu, si noi amu scapă si de frica focului! Anima, medu’a agriculturei inse e crescerea vi- teloru domestice. Vit’a ne da potere lucratdria, por- tatdria, gunoiu, nutrementu; ea e capitalulu de re- serva alu economului. Economi’a nu pdte iuflorf fora d’a se inbunetatf starea viteloru. Angli’a pre langa ce este una deintre cele de antaiu tieri industriali, e asemenea una tiera agricola escelente, că-ci are unu stătu esemplariu de vite. Ra- sele crescute tiobilitate intrecu pre celea ce se inmul- tiescu lasate mimai in grifa naturei. Crescerea, no- bilitarea rasei sta după a individeloru. In giurulu cetatiloru e practicabila cultura de vite pentru castigarea de lapte, brandia, casiu, urda, untu etc. Pasiuni mari, dmeni pucini pre locu intensu si fora pretiu, recomenda crescerea viteloru tenere. Tieri desvoltate se provedu cu cai din locuri mai 'primitive in cultura. Vitele destinate pentru macelaria le ingrasie in locuri mai pucinu fertili. Productele de vita, cu volumu micu, dra cu pretiu mare si constitutiune tare, pre.: carne afumata, sarata, uscata, clisa, piei si lana, potu fi produse catu de departe dela loculu unde au se fia vendute. Deci vedemu, că cetatile mari aduna tdte pro- ductele de vita, procurandu-o pe fiacare dela loculu unde cresce sdu unde se face eu sporiu si fora dauna. Daru pre de alta parte vedemu că tieri cu eco- nomia intensiva au vite pucine, inse nobile si bine nutrite; că-ci se uita mai multu la carne decătu la piele. In specie cultur’a de oi e practicabila la bunuri mari, pasiuni libere, deșerte, statatorie din pamentu uscatu delosu, si acolo, unde poporatiunea e rara. Caii se nobilitddia prin crescerea de armasari nobili, prin tienere si nutrire in grajdiu, că-ci ast’a inpedeca morburile loru. Virgiliu firesce e de părere, că Scitii tienendusi vitele in grajdiuri, suntu inapoiati in cultura.*) Caii se nobilitddia mai incolo prin schimbarea nutremen- tului, prin publicarea de premia pentru specie anu- mite nobile si frumdse, prin obligarea comuneloru, că armasariulu, taurulu se le fia de rasa nobila, si prin latirea pre calea publicitarei a cunoscintieloru economice. Porcii se crescu mai bene in orasie mari, la economii mari, la fabrice etc.; unde multe specie de nutremeutu altcum s’aru strică. Amu disu că morburile viteloru, impedeca cul- tivarea loru. (Virgiliu despre descrierea Noricnlui.) Prin bdle cadu multe mii de vite. Unele mor- *) Depende forte multu dela clima. Unde nu este erna, nici tomna si primăveri reci, ploiose, noroiose, nu trebue pre multe grasduri. Red. — 183 — buri suntu asia de periculăse, in câtu nici chiaru peile si lan’a loru nu se mai pdte folosi, ci trebue se se dea focului seu se se ingrdpe afundu tdte mor- tatiunile loru. Chiaru atmosfer’a de prin pregiurulu viteloru bolnăvite se infecta asia de tare in catu si passerile fugu din asemenea locu. Angli’a mam’a morburiloru de vite, a tienutu meetings, a dispusa midiuldce proibitive, a opritu transportarea de vite, in Cheshire si pre insul’a Man a opritu tergurile libere; si eta tdte acestea in de- siertu, pan’ ce s’a constatata pretotendenea, că nu- mai isolarea deplena a viteloru e midiulocu securu spre delaturarea morbului acestor’a; dr’ că midiulocu preventivu vaccinarea, curatieiii’a graj durii oru (stau- leloru) aerisirea acestora, depărtarea gunoiului- de lang-a staule, scăle veterinarie fdrte bune. In fine notamu, că pretiulu pamentului cresce si prin aceea, că nu fiacare e in stare a si-lu lucră; unulu n’are voliă, altulu nu’lu scie lucră, altulu n’are capitalulu de lipsa. In asemenea cașuri este progre- sulu, ddca se afla altii carii cultiva pamentulu pro- prietariului pre langa unu folosu dre-care ce le com- pete pentru labdrea si suddrea loru. Aceștia suntu arendatori. Principiale economice despre arenda suntu ur- matdriele: Arendatoriulu are se’si lucre pamentulu cu in- ventariulu, adeca cu vitele si instrumentele sale, câ-ci acestea de comunu suntu rele, ddca le capeta dela proprietariu; dr’ de cumva suntu bune, apoi elu le strica fora crutiare. Arend'a că suma nu are se fia nici prd mare nici prd mica, pentru-că in casulu de antaiu aren- datoriulu pre langa cea mai încordata diligentia, nu o scdte la capetaiu. ci ajunge la sapa de lemnu; dra ddca arend’a dste prd mica, se dă lenei. Anii din urma ai relatiuniloru deintre proprietariu si arenda- torii! decidu despre sdrtea arendei. Arendatoriulu preste totu deteriordza pamentulu pre contulu unui castigu mare si spre daun’a eco- nomiei intregi, in specie a proprietariului. Acf ajuta dar’ prelungirea tempului de arenda, că ci asia arendatoriulu ’si va câștigă capitaluri, si hicrandu cu acestea, le va crutiă, si prin ele si pa- mentulu nu ’lu va desecă, spre a’i da folosu totu mai mare; si lucrulu va curge mai cu sporiu. Arendatoriulu se deda a consideră pamentulu de alu seu; numai are se fia asecuratu in contra volniciei proprietariului si a succesoriloru acestuia, că se nu fia scosu dein trensa fora temeliu; de aceea va fi bene a restringe si a normă strictu revocările si denunciarile referentiei de arenda, resp. restituirea obiectului de arenda. Pre langa o durata mai lunga a referentiei se potu introduce mai usioru inventiunile cele mai none practice. Drepturile si datorintiele reciproce au se stă nu- mai dein considerantie economice. Părțile contractante inainte de a se incepe arend’a, au se determine plănuia economica; abateri dela ace- st’a au se se intemple numai cu învoirea mutua. Deore ce pamentulu nu se inmultiesce, dra pro- fitulu’ proprietariului e totu mai mare, dein ce se micsiordza bunulu, asia vedemu nesuinti’a proprieta- • riului a dismembră bunulu, că se capete mai multi arendatori; dru aceștia seracescu, neajungundu-le ca- pitalulu. Obiectele mari de arenda, dein contra fiendu bune spre crescerea de vite, aducu cu sene despo- pulatiunea, daru suntu bune, fiendu-că poterea lucra- tdria, se pdte suplini prin machine, instrumente, si pentru că si castigulu e mai mare*). R a p o r t u despre administrarea, manipularea si aplicarea fondului scolastecu alu foștiloru granitieri din regimentulu ro- manu I. in decursulu trienniului espiratu, si anume dela 25 Septemvre 1871 pana la finea lui Septem- bre 1874.**) La 25 Septembre 1871 starea averei totale a fondului scolasticii a fostu urmatări’a: a) in obligațiuni rurale transilvane fl. cr. moneta convenționale .... 201350 — b) in obligațiuni de stătu v. a. . . 126350 — c) in obligațiuni priv. 3003 fl. 54 cr. sdu după computarea unora din ele in v. a............................ 3054 9¹/₂ d) in bani gata . . ... . . 7160 82 Sum’a 337914 91'/, Dein sum’a acdst’a inse s’au portatu inca in in- tervalulu de 7 dile, adeca dela 25 pana in ultima Septembre 1871 urmatdriele spese: a) Salaria invetiatoresci . . . . 149 48 b) Diurne si spese de călătorie pen- tru ablegatii ultimei representantie generale................................. 1097 25 c) Pensiuni................................. 7 13% • 1253 86 % / 4 *) Acestea dein urma suntu idei inprumutate din An- gli’a, care se propaga in Ungari’a si Transilvani’a, si este forte bene că se făcu cunoscute publicului nostru, că se aiba ocasiune de a le judecă si cunosce, catu suntu ele de peri- culose pentru poporu. Asia este, aristocratii si' plutocratii Angliei au gonitu si mai gonescu mereu sute de mii de far- meri mici, sate intregi de pe proprietățile loru, că se se duca in Americ’a, in Indi’a orientale, in Australi’a etc. Dara poporulu Transilvaniei si'anume romanii unde se mdrga? Red. **) Averile si tote capitalurile locuitoriloru din regimen- tele confiniarie romanesci suntu câștigate cu vali de sânge romanescu versatu in tote campaniile austriace, si multe la- crime s’au storsu din ochii familiiloru veduvite si orfane, deci se nu fia greu lectoriloru a cundsce cumu se folosescu si cumu se administra aceste capitaluri câștigate cu sudore, cu torrenti de lacrime si de sânge. Red. — 184 — Astu-feliu amu intratu in trienulu pen- fl. Cr. tru care s’a facutu preliminariulu cu sum’a de................................. 336661 5 Intratele din trieniulu espiratu făcu pre- ste totu................................ 53307'59% • Precandu preliminariulu prevede numai 47318 83% Asia dara intratele faptice arata unu plus de................................... 5988 76 Acestu plus se va esplică specificandu sum’a intrata după titlele siguratece. I. Celu mai mare contingentu alu in- trateloru ilu dau. interesele active dela obligațiunile rurale si de stătu an- nuale cu 15131 fl. 61 % cr. pe trei ani cu.................................... 45394 84 Preliminariulu calculase din erdre inte- resele acestea pe unu anu cu 15137 fl. 94 cr. pentru 3 ani cu .... 45413 82 adeca prea multu pe anu cu 6 fl. 33 cr. si pe 3 ani cu.............................. 18 98 A dou’a rubrica a intrateloru se com- pune din interesele după obligațiunile private in sum’a de......................... 412 37% Interese de natur’a acest’a prevede pre- liminariulu 300 fl. si adeca: după imprumutulu de 2000 fl. alu comunei Tientiari, faptice inse au intratu in- terese după acestu imprumutu numai 205 — fiindu-că comun’a Tientiari si-a de- puratu datori’a inca inainte de espi- rarea trieniului. Restulu intereseloru după datorie pri- vate cu .................................... 207 37% au incursu dela alti debitori ai fon- dului, cari la compunerea prelimină- ri ulului nu s’au luatu in combi națiune. II. Alu doilea titlu alu intrateloru cu- prinde a), venitulu din vendiarea in- tereseloru primite in argintu, care după preliminariu calculanduse cu 16% aru fi debuitu se faca pe anu 535 fl. pe 3 ani ....... 1605 — in fapta inse e numai de . . . . . 724 70 de drece agio au cadiutu necurmatu. Alte venite preliminariulu nu prea pre- vede ; cu tdte acestea in fapta au in- tratu inca urmatdriele: a) Replatiri a conto capitaleloru din da- torii private ............................... 2316 35 b) Refundarea unei anticipatiuni primite de protopopulu Valdnu din Orastia pentru scdlele dela a 4-a compania inca inainte de trecerea fondului in administratiunea ndstra, si care ne- folosindu-se spre dotarea scdleloru aratate, comitetulu s’au vediutu a- strinsu a o scdte in calea procesu- lui; acea anticipaciune face . . . 400 — fl. cr. c) Interesele după ea, apoi spesele pro- cessuali refundate făcu........................ 120 41 In fine notamu, nu că unu venitu pro- priu, ci numai că o computare a an- ticipat. făcute din fondu, si adeca: a) Reftmdarea anticipatiuniloru acordate invetiatoriloru a conto salarieloru cu 229 1 b) Pentru cârti scolastice................... 1491 4 c) Pentru calatorii etc. etc. .... 2218 87 Terminandu cu intratele, amintimu spre a evită conclusiuni neesacte, că in preliminariu s’au luatu intre intrate si restulu in bani gata, aflatoriu in casa la 25 Sept. 1871 cu 7160 fl. 82 cr. Trechndu la Erogate, celu de antaiu, totu de odata si celu principalu titlu este: „Salariele invetiatoresci," care de impreuna cu remuneratiunile pentru catecheti făcu........................ 21959 61 % preliminați au fostu pentru acestu titlu 27300 — Economi’a de.................................. 5340 38% resulta de acolo, că scdlele din Spinu, Riu albu, Carsitiu si Vetielu s’au deschisu mai tardiu, ceea din Baru mare si Scarciu nu s’au deschisu inca pana in diu’a de astadi, afara de aceea intercalariale inca au contri- buita in catuva la acdsta economisare. Sub titlu alu doilea vinu spesele „ad- ministrative" si adeca: a) Salariulu directoriului că secretariu alu comitetului cu .......................... 3241 58 % b) Salariulu cassariului.................... 800 — c) Onorariu pentru cancelis. comitetului 375 — d) Onorariu pentru servitoriulu comit. 360 — e) Chiria pentru cancelari’a comitetului 390 — la olalta 5166 58*4 fașia de sum’a preliminatu cu . . . 5310 — se arata o economia de........................ 143 41 '/₂ provenitdrie din intercalaria. Rubric’a „speseloru estraordinarie" se compune din positiunile prevediute si in preliminariu si adeca: a) Diurne si spese de calatoria cu vi- sitarea scdleloru, parte prin directo- rele comitetului, parte prin alti co- misari esmisi......................... • 862 73% b) Diurne si spese de calatori’a comi- sariloru esmisi cu ocasiunea collau- darei scdleloru de nou clădite si ace- lora reparate ........ 328 6 % c) . Diurne si spese de calatoria cu tri- meterea comisiunei la Vien’a si Buda- pesta Înaintea trieniului de fașia, inse computatu numai in decursulu aces- toru 3 ani................................... 1161 — — 185 — fl. cr. d) Totu acelora cu esmiterea la Buda- pesta, in decursulu trieniului acesta 229 — e) Pausialu pentru cancelari’a comit. 510 — f) Spese procesuale referitore la inca- sarea datorieloru private . . . . 175 94 la olalta 3266 74 ■ Alaturandu sum’a acesta langa cea din preliminariu cu.............................. 9300 — se arata o economia de...................... 6033 26 care se esplica de sene. Cealalta parte a speseloru estraordinarie despre care preliminariulu nu face amintire, nu suntu spese proprie, ci parte: a) Anticipatiuni a conto salarieloru in- vetiatoresci................................. 229 1 b) parte anticipatiuni de cârti scolastice 1694 26 despre a caroru refundare amu vor- bita deja la intrate si c) reducerea datorieloru private in ur- m’a responderei loru in sum’a de . 2316 35 Sub titlu „Pensiuni" s’au respunsu in trieniulu acesta........................... 805 38 fația de preliminariu mai multu cu 19 fl. 65 cr. din causa, că perceptoratnlu din Clusiu apucase a respunde o parte de pensiuni inainte de trans- punerea fondului, inse computarea loru a urmatu numai după luarea fondului in sema. Sub titlu „Stipendia" pentru pedagogia s’au respunsu sum’a de .... 1594 — sdu cu 206 fl. mai pucinu decătu se preliminase, fiindu că prin mdrtea sti- pendiatului Valeriu Ardeleanu intre- venira si aicea intercalaria. Cu repararea scdleloru deja esistiude s’au spesatu................................. 4492 71 dra cu clădirea de cele noue in Riu albn, Vetielu, Barumare, apoi cu adaptarea radicala a scdleloru din Spinu si Carsitiu........................... 13883 90 preste totu asia dara cu reparatura si clădiri.................................. 18376 61 Rațiunile relative la reparaturi si clă- diri stau la dispusetiunea inclitei re- presentantie. In preliminariu s’au trecutu pentru a- cestu titlu, adeca: „pentru clădiri noue si reparature."........................ 27600 — va se dica cu 9223 39 mai multu; acestu plus inse nu este o economisare reale, pentru-că sum’a de susu s’a statoritu pentru clădiri odata pentru totu-ddun'a si sub con- ditiune, că in trieniulu espiratu se se cladesca la fost’a compania l-a si fl. cr. a 3 a in prima linia de odata cate o scdla, tdte cele-alalte succesive după resultatulu prisosintieloru. Combinandu la unu locu erogatele pre- liminate in sum’a 'de................ 72095 73 cu erogatele faptice in suma de . . 55408 55 din trieniulu espiratu, se arata o. eco- nomisare de..................... . 16687 18 care s’au esplicatu deja mai susu. Punendu lenga averea totala a fondului cu finea lui Sept. 1871 in suma de 336661 5 intratele in decursulu trieniului eșpi- ratu cu............................. 53307 59 făcu la olalta 389968 64 Subtragendu acuma erogatele făcute in decursulu trieniului espiratu cu . . 55408 55 Starea casei cu ultima Sept. 187% e: 334560 9 Adaugendu la sum’a acdsta intratele din * luna Octombre 1874 cu ... . 23 97 făcu la olalta 334584 6 In fine subtragendu de aicea si eroga- tele din decursulu aceiași lune cu 2128 34 Averea fondului aflatoria astadi in casa Wertlieimiana face................. 332455 72 care se compune din urmatdriele: In obligațiuni rurale transilvane moneta convenționale. 1 buc. Nr. 1378 de 26000 fl. 1 „ „ 1605 „ 35000 „ 1 „ „ 1767 „ 18300 „ 1 „ „ 2328 „ 48700 „ 1 „ „ 2493 , 3000 „ 1 „ „ 2569 „ 7400 „ 1 „ „ 2580 „ 100 „ 1 „ , 2851 „ 42850 „ % „ „ 2553 „ 20000 „ ... . 201350 fl. In diverse obligațiuni de stătu in valuta austriaca: 1 buc. convertita din imprumutulu nation. Nr. 5585 a 85000 fl. 1 „ „ metalica „ 19750 „ 38350 1 „ de loto Nr. 3426/7 8 a 1000 fl. 1 „ , , „ 342%_10„ 1000 , % » „ „ „ 3427.l-lîn 1000 . . 3000 fl. ................ 126350 In obligațiuni private..... 737 fl. 74'/2 cr. In bani gata. 1 buc. a 1000 fl..... 1000 fl. U „ „ 100 „ ... . 1100 „ 112 „ „ 10 „ . . . . 1120 „ 103 „ „ 5 „ .... 515 „ 266 „ „ 1 „ .... 266 „ 50 „ „ 20 cr. . 10 „ 42 „ „ - 10 „ . 4 „ 20 cr. arama....... 2 „ 78 „...4017 98 Suma de susu .... 332455 72 Adeca: Trei sute treidieci si doue mii, patru sute cincidieci si cinci fiorini si 72 cruceri val. austr. 27 — 186 — In fine ne simțim u datori a da inclitei repre- sentantie sema despre unele afaceri, care stau in strinsa legătură cu averea fondului. Amu fostu însărcinați inca de adunarea generale din Maiu 1871 a cere dela locurile competente căr- țile de comptabilitate si diariele relative la adminis- trarea fondului inainte de trecerea sa in administra- tiunea ndstra. N’amu lipsitu a face acdsta de repetite ori; ni s’au si transpusu 2 cârti de comptabilitate; incatu inse pentru diarie, ni s’a respunsu cu emisulu înal- tului ministeriu de culte si instrucțiune publica datu 24 luliu 1872 Nr. 18343, că acelea nu se potu da, fiindu-că nu s’au portatu diarie separate despre fon- dulu scolasticu, si separarea positiuniloru referitorie la acestu fondu aru care unu lucru imensu, de alta parte nici nu este chlamatu comitetulu a-si întinde privirile sale indereptulu dilei de transpunerea fon- dului. A dou’a afacere, care avemu se o punemu inaintea inclitei representantie, privesce restantieje arendeloru dela asia numitii munți revindicati. Cu actulu de transpunere adeca ni s’a datu si unu conspectu despre atari arendi restante, mai cu sdma din anii 1861, 1862 si 1863, unele chiaru din ainte de 1848, tdte in suma de 6768 fl. 95 cr. Cerendu dela inaltulu ministeriu de culte si in- strucțiune publica in mai multe renduri fara succesu refundarea acestoru restautie, amu crediutu a concrede tdta caus’a unui advocatu, spre a scote acesta preten- siune drdpta, fia dela inaltulu erariu, fia dela debi- tori insusi. Procesulu se afla in curgere, prin urmare astadi nu potemu face inclitei representantie nici o Împăr- tășire positiva cu privire la resultatulu acestui procesu. Vorbindu de procese, ne permitemn a mai aminti, că actii mai curge unu procesu contra mai multoru locuitori din Cugiru, Orlatu, Vestemu si din comu- nele dela fosta compania I. pentru datorii private la fondulu scolasticu; acestu procesu inse l’a intentatu procuratur’a finantiale, pre candu fondulu se află iu administrarea erariului; ba comitetulu considerandu greutatea tempureloru a suspendata momentanu cur- sulu procesului, si folosindu se de midiuldce morale a avutu satisfactiunea a vedea pre multi debitori res- pundiendu in cale păci uita o parte din datori’a loru. In fine ni s’a mai datu cu actulu de transpunere unu conspectu despre cautiuuile dela asia numitii munți revindicati, care facîmdu o suma de 710 fl. 83 ’/₂ cr. pe tempulu transpunerei fondului, jacea câ depositu la perceptoratulu din Clusiu. N’amu intardiatu a cere si respunderea acestoru vadia apartienetdria fondului scolasticu, ni s’a res- punsu inse, că nici cererea acesta nu ni se pdte îm- plini, de dre-ce luanduse dela respectivii arendatori arendile întregi, cauțiunile de multu aru fi trebuita in- tdrse acestora, ceea ce parte s’au efeptuitu, parte se va efeptui acuma. Fiindu-că acdsta aserțiune nu consună cu căr- țile de comptabilitate transpuse noue mai tardiu, amu crediutu a ne revangia in privmti’a acesta in altu modu. Cerendu adeca perceptoratulu din Clusiu dela noi refundarea unei sume de 1342 fl. 59 cr. a conto salaiieloru invetiatoresci respunse de mai multe perceptorate in timpiilu trecerei fondului iu administrarea ndstra, amu subtrasu din sum’a a- cdsta o parte aecuivalenta, trimetiendu numai 631 fl. 75 */₂ cr. ce va urmă mai departe, nu potemu sci in mo- mentulu acesta. In fine aducemu la cunoscmti’a inclitei represen- tantie, cumcă in urm a conclusului adusu la aduna- rea generala din Septembre 1871 pt. X. alu proto- colului, s’a compusu Seontrulu despre cUot’a fia cărei companie respective, scdle, care asemenea stă la dis- pusetiunea inclitei representantie. Comitetulu administrativu granitierescu. Sibiiu, in 30 Octombre 1874. Bar. Davidu Ursu mp. ₑ loanu Popa Radu mp. presiedinte. cassariu. Basiliu Ardeleanu mp. controlorii. ad Nr. 142 - 1875. Procesu verbale luata in siedinti’a estraordinaria a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta in 20 luliu cal. n. 1875 sub presidiulu dlui vice-presiedinte lacobu Bolog’a, fiindu de facia domnii membrii: loanu Hanni’a, I. Tulbasiu, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Vis. Romanu, I. Cretiu si dr. Aur. Brote. § 85. Secretariulu II. perlege procesulu ver- bale alu adunarei generali estraordinarie, tienuta la Alb’a-Iuli’a in 6/18 luliu a. c. in caus’a reasumarei, eventualmente a modificarei conclusului de sub Nrii XLI. si XLII, adusu in adunarea generale dela Dev’a din 1874, relativu la loculu tienerei adunarei gene- rale ordinarie pre anulu curente. Dein amentitulu procesu verbale resulta, cumcă adunarea generale estraordinaria dela Alb’a-Iuli’a. cu privire la loculu si tempulu adunarei generali or- dinarie pentru anulu curente sub Nrii prot. II. si III. a luatu urmatoriele conclusiuni: 1) că venitorea adunare generale ordinaria a asociatiunei transilvane, pentru anulu curente, nu se va tiend in Lugosiu, ci in orasiulu Reghinu. 2) că aceea adunare se va tiend in orasiulu in- digitatu la diu’a de 29 Augustu cal. nou 1875. (Nr. prot. 137, 1875.) Comitetulu luandu acta despre amentitele con- clusiuni, in nexu cu acele, decide: a) că conformu § 24 din statute, se se aduca numai decâtu la cunoscinti’a publica pre calea diua- rieloru romane, loculu si tempulu adunarei generali ordinarie pentru anulu curente. b) se se incunosciintieze despre amentitele con- — 187 — clusiuni ale adunarei generali estraordinarie, atatu inteligenti’a romana din Lugosiu, respective comitetulu aceleia, catu si sub-comitetulu despartiementului cerc, alu Reghinului sasescu. § 8G. Perlegendu-se punctele IV. si V. din procesulu verbale alu desu-amentitei adunari generali estraordinarie, se constatăza, cumcă cu aceea ocasiune, au incursu la fondulu asociatiunei, că tacse de membrii ordinari noi si pentru diplome sumusidr’a de 53 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 137, 1875. Se ia spre plăcută scientia si secretariatulu se insarcinăza a tramite pentru membrii ordinari noui, respectivele diplome. § 87. Se perhge protocolulu adunarei generale a despartiementului cerc, alu Reghinului sasescu, tie- nuta la Reghinu in 3/15 luliu a. c. Din amentitulu protocolu resulta urmatdriele lu- crări ale numitei adunari: 1) că s’a emisu dispusetinni respective provocări, că membrii aflători in restantia, celu multu pana in 15 Augustu a. c. se solvăsca tacsele restante. 2) că s’a luatu placut’a scientia din raportulu directiunei respective, cumcă in tdte comunele dein acelu despartiementu, s’a infiintiatu agenturi comu- nale, care s’au facutu atente la Împlinirea misiunei loru cu esactitate. In fine 3) că s’a luatu conclusiune, că comitetulu cen- trale se se roge a exoperă, că adunarea generale or- dinaria pentru anulu curente 1875 se se tiena in Reghinu (Nr. prot. 139, 1875.) Lucrările amentitei adunari cercuale se iau spre plăcută sciintia cu aceea observare, că cererei de sub p. 3 s’a satisfacutu prin conclusulu adunarei gene- rale estraordinarie indigitatu in § 85. § 88. Secretariulu II. raportăza, cumcă judecă- toria reg. cercuale din Tasnăd la cererea presidiului asociatiunei din 8 luliu a. c. Nr. 125 tramite in co- pia autentica testamentiflu repausatului loanu Gallianu fostu parochu in Tasnăd, in poterea caruia, asocia- tiunea transilvana, se constitue de erede universale alu massei remase de amentitulu testatore. Totu in nexu cu acesta, secretariulu raporteza, cumcă indatace din partea amentitei judecătoriei cer- cuale s’a primita incunosciintiare oficidsa despre ces- tionatulu bgatu, s’au si facutu dispositiuni pre cale presidiale, că asociatiunea se fia representata la per- tractarea massei testate prin unu advocatu. in per- sdn’a dlui George Filepp, advocatu in Tasnăd, caruia i s’a si tramesu respectiv’a plenipotentia. (Nni 125, 141 prot ag. 1875.) Dupace s’a perlesu respectivulu testamenta, co- mitetulu se afla indemuatu a decide: că se se esprime in acestu procesu verbale deo- sebita stima, veneratiune si pietate catra repausatulu testatore, carele petrunsu de zelulu înainta rei benelui comunu naționale, si-a sacrificata averea sa in favdrea prosperarei asociatiunei. Testamentuiu respectivu se se transpună dlui casarin spre a se păstră intre obiectele de Valdre ale asociatiunei, totu-odata se se si publice in f<5i’a asociatiunei. Comitetulu ’si va tiend de o sacra datorintia a raportă si proximei adunari generale despce legatalu din cestiune, reservandu’si la tempulu seu, adeca, după realisarea si punerea in lucrare a puncteloru coprense intrensulu, a face din parte’si si propunerile, ce le va află de corespondietdrie pentru eternisarea memoriei defunctului testatore. In fine, respectivulu domnu advocatu plenipo- tentiatu alu asociatiunei se se recerce a da catu se va potd mai curendu informatiuni detaiate si esacte, despre starea actuale a averei testatorelui, cumu si despre alte impregiurari relative la obiectulu dein cestiune. § 89. Stipendiatulu asociatiunei Basiliu Michailtt Lazaru, cere a i se conferi unu ajutoriu sdu împru- muta de 100 fl. v. a. Nr. 136, 1875. Comitetulu, considerandu gravele motive, aduse in cererea respectiva, decide cu maioritate de 4 con- tra 3 voturi, a acordă numitului teneru. unu împrumuta de 60 fl. v. a. pre langa- conditiunea de a se obligă, cumcă ajungăndu in posta salarisatu, va refundă la asociatiune numit’a suma. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii: Hanni’a, Tulbasiu si Stezariu. Sibiiu. datulu că mai susu. lacobu Bologa mp. I. V. Rusu mp. vice-presiedinte. secret. II. S’a perlesu si verificata Sibiiu in 21 luliu cal. nou 1875. I. Hanni’a mp. Stezariu mp. Tulbasiu mp. ad. Nr. 130, 137, 138, 139, 140, 147 -1875. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociatiunei, pre tempulu dela siedinti’a comitetului dein 6 luliu a. c. pana la siedinti’a aceluia dein 20 luliu 1875. 1) Dela dn. jude reg. la tribunalulu snpremu in Pest’a, dr. losifu Galu tacsa de membru ordinariu pre 187 ’/„ 5 fl. 2) Prin reverendissim. dn. canonicii Ioane AntoneUi, direc- tore despartiement. cerc, din Blasiu (XX) s’au tramesu că tacse de membrii ordinari: a) Dela rev. dn. sa pre 187⁴/₅ 5 fl. b) Rev. dn. canon. Ioane Chirila pre 187⁴/₅ 5 fl, c) Rev, dn. Antoniu Vestenflianu pre 187⁴ ₅ 5 fl d) Rev. dn. Leontiu Leonteanu pre 187*/₅ 5 fl. e| Rev. dn. Stefanu Manfi pre 187³/₄ 5 fl fj Rev. dn. Ioane Pamfilie pre 187⁴/₅ 5 fl. g) Rev. dn. Ioane Fekete pre 187⁴/₅ 5 fl. li) Rev. dn. notariu consist. Simeonu P. Mateiu pre 187⁴/ₛ 5. fl. i) Rev. dn. canonicu Elia Vlassa pre 187⁴/ₛ 5 fl. k) Onor. dn. professore Simeonu Micu pre 187⁴/ₛ 5 fl. 1) On. dn. dr. Ioane Ratiu prof. pre 187*.₅ 5 fl m) Rev. dn. egumenii Ieronimu Albani pre 187°/, 5 fl. n) On. dn. profes. Gedeonu Blasianu pre 187⁴/₅ 5 fl. o) On. do. prfes. Basiliu Ratiu pre 187% 5' A- p) On. dn. profes. Ioane Gennanu pre 187³/₄ 5. fl. q) On. du. profes. Georgiu Ratiu pre 187%. 5 fl. r) On. dn. profes. Ioane M. Moldovanu pre 187% 5 fl. s) Rev. dn. protop. Alimpiu Blasianu pre 187% 5 fl. t) Rev. dn. vice- rectore Teodoru Deacu pre 187% 5 fl., si u) Rev. dn. Sonu Popu Florianu dein Somositolnicu, tacsa pentru diploma 1 fl. 188 — 3) Dela dn. institutore de classea III. in Ploiesci, Basiliu Dragosiescu, că tacsa de membru ordin, nou pre 187⁴/ₛ 5 fl. 4) Cu ocasiunea adunarei generali estraordinarie tienuta in Alb’a-Iuli’a in 18 luliu a. c. au incursu: Dela dn. pretore in Siardu Samuele Molnâr, câ tacsa de membru ordinariu nou pre 187⁴/ₛ si pentru diploma 6 fl. Dn. secretariu la direcțiunea telegrafica in Nagy Kanizsa, Petre Oprisiu câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. subjude in Alb’a-Iuli’a, Alecsandru Velicanu câ tacsa de mem. ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. notariu in Vaidei, Laurianu Bercianu câ tacsa de mem. ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. notariu cerc, ih Siardu, lonu Popu câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/ᵣ> si pentru diploma 6 fl. D. candidatii de advocatura in Alb’a-Iuli’a, Mihaiu Cirlea câ tacsa de membru ord. nou pre 187*/ₛ si pentru diploma 6 fl. Dn. măcelăria in Alb’a luli’a, loanu Cirlea câ tacsa de membru ord. nou pre 487⁴/₅ si pentru diploma 6 fi. Dn. inspectore la Banca gen. Transilvatii’a in Sibiiu, loanu Gbibu câ tacsa de membr. ord. nou pre 187⁴/ₛ 5 fl. Dn. fisica montanu in Rosi’a montana, dr. Adalbertu Balinthe tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. capitanu c. r. in Alb’a luli’a, Stefanu Borgovanu a solvitu dâdreptulu la cass’a asoc. tacsa de membru ord. pre 187⁴/₅ 5 fl. Prin direcțiunea despartiementului cerc, aln Reghinului sa- sescu (XVII) s’au tramisu si anume A) tacse de membr. ord. noui si pentru diplome. Dela dn. Fulea Chirila parochu gr. ort. in Pilea, câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. jude cerc, in Reghinulu sasescu, Csia Elek câ tacsa de membru ordin, nou pre 187⁴/₅ 5 fl. Dn. vice comite in Reghinulu sa sescu, Horvâth Mihaiu câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/ₐ si pentru diploma 6 fl. Dn. capellanu gr. or. in Idicelu, Siagou Galathion câ tacsa de membru ord. pre 187⁵/₆ 5 fl. Dn. co- merciante in Reghinulu sasescu, loanu Marinoviciu câ țacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl Dn. ju- ristu absolutu in Reghinulu sasescu, Demetrie Marinoviciu, câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn subjude cerc, in Reghinulu sasescu, Marcu Cetatianu câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ 5 fl, Dn. Mare Vasilie, parochu gr. cat. in Reghinulu ungurescu, câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. Dn. proprietariu in Reghi nulu sas., Boieriți loanu câ tacsa de membru ord. nou pre 187⁴/₅ si pentru diploma 6 fl. On. dn. administr. protop. in Rip’a de josu, Vasilie Popoviciu pentru diploma 1 fl. Dn. capellanu gr. or. in Idicelu, Siagou Galathion pentru diploma 1 fl. Dn. col- lectoru in Ded’a, Stefanu Danila pentru diploma 1 fl. Dn. Si- meonu Popescu, studinte in Lipsc’a, câ tacsa pentru diploma 1 fl. Dn. loanu Branea, parochu gr. ort. in Maiereu, câ tacsa pentru diploma 1 fl. (Va urma.) Nr. 164-1875. i ¹ PROGRAMA adunarei generale ordinarie XIV. a asociatiu nei transilvane pentru literatur’a si cultur’a po- porului romanu, ce se va tiene la Reghinulu sa- sescu in 29—30 Aug. c. n. 1875. Siedinti’a I. 1) Dumineca in 29 Aug. la 8 ore dimineti’a membrii asociatiunei voru asistă la servitiulu divinu, ce se va celebră in beseric’a parochiale gr. cat. 2) După finirea servitiului divinu, la 9*/₂ ore membrii asociatiunei adunanduse in localulu destinatu pentru tienerea siedintieloru, alegu o deputatiune, carea va invită pe presie- dintele la adunare. 3) Presiedintele ocupandu loculu seu, deschide adunarea. 4) Adunarea alege pentru portarea procesului verbale 3 notari ad hoc. 5) Constituinduse adunarea in siedintia ordinaria, mai inainte de tote presiedintele luandu cuventulu, da espresiune simtieminteloru de pietate si reverintia in memori’a repausa- tului presiedinte si a altoru foști membrii ai asociatiunei, carii repausara in restempulu dela adunarea generale trecuta pana la adunarea generale a anului curente. 6) După aceea intrerumpendu-se siedinti’a, membrii pre- senti mergu in corpore la mormentulu repausatului presie- dinte, spre a luă parte la parastasulu, ce se va tiene cu acea ocasiune, in pi’a amentire a inaltului defunctu. 7) Revenindu membrii ârasi in localulu siedintieloru, secretariulu comitetului da cetire raportului seu despre acti- vitatea asociatiunei in decursulu anului 187⁴/₅. 8) Cassariulu așterne bilantiulu venituriloru si speseloru anuali si arata starea materiale a asociatiunei preste totu. 9) Bibliotecariulu raporteza despre starea bibliotecei asociatiunei. 10) Se alege o comisiune de 3 membri spre a cercetă socotelele cassei asociatiunei, si a raportă in siedinti’a II. 11) Se alege o alta comisiune de 3 membri, carea in intielesnlu §§ 6, 8 si 9 din statute va conscrie membri noui, va incasă tacsele si despre resultatu va raportă in siedinti’a urmatoria. 12) Se alege o comisiune de 5 membri, carea in intie- lesulu § 23 lit. f, g si h din statute va preliminâ bugetulu anului venitoriu si-lu va presentă adunarei in siedinti’a II. 13) Se mai alege in fine o alta comisiune de 7 membri pentru esaminarea si raportarea asupr’a motiuniloru așternute adunarei din partea comitetului seu a altora dintre membrii asociatiunei. 14) Deca lucrările de pana aici nu voru absorbi totu tempulu siedintiei, restulu aceluia se intrebuintieza pentru cetirea dissertatiuniloru substernute de tempuriu la presi- diulu asociatiunei. Siedinti’a II. 1) Se perlege si verifica procesulu verbale] alu siedintiei precedente. 2) Se continua cetirea disertatiuniloru substernute la presidiu. 3) Adunarea ia, la pertractare si desbatere raportele comisiuniloru esmise in siedinti’a precedente. 4) Adunarea mai ia la desbatere si alte proiecte si mo- țiuni, ce se.făcu in interesulu asociatiunei. 5) Se alege noulu presiedinte alu asociatiunei, conformu §§-loru 11 si 23 lit. a), din statute. 6) Se destina loculu si tempulu viitoriei adunari ge- nerali. 7) Se alege o comisiune de 5 membri pentru verificarea procesului verbale alu acestei siedintie. In fine 8) Presidiulu inchide adunarea. Din siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei tran- silvane, tienuta la Sabiiu in 3 Augustu c. n. 1875. Editorlu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl'a Rttmcr & Kamner.