WC.- __________________________ fs⁰ Acesta fâia ese S cate 3 cole, pe luna si costa 2 fiorini'v. a. pentru membrii aso- ciatiuner, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 1 galbena cu porto l, v v poștei. ra®⁵«-VT—---------va/'Sa. 5 Abonaraentulu se Ș face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. p TRĂIRII VAUI’A I niUlulLVUlii 11. ■ ■ ■ ■■ ■ « ■ ■■ W ■■ ■ W ■ ■ Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana I seu prin domnii co- j . * lectori. 3 si cultura poporului romanu. ____________ r r ______________________ Nr. 15. Brasiovu 1. Augustu 1875. Alllllll VIII. ____________ Satnariu: Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15. Martie 1848 pana la 18. Ianuarie 1849. (Fine). — Glosse despre agricultura. — Economi’a. Casse de economii. Economi’a din copilăria. — Cuventu de deschidere tienutu in adunarea despart, alu XVII, la S. Reginu. — Procesu verbale. -— Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15 Martie 1848 pana Ia 18 Ianuarie 1849. (Fine.) La Ibasfaleu s’au adunatu gldtele romane din satele Hundorf, Giacosiu, S. Ernea, S. Alma, S. Siarosiu si Valdhitu sub comand’a căpitanului Ad., Wachsmann; dra la tribuni si gldte amu tramisu in- structi’a cuviintidsa, mai alesu a) că se asculte de comandante, si mandatele lui se le implinesca acu- ' ratu; b) că cei dispusi la posturi se fia privighetori, cu ochi ageri, cu minte intrdga, si cu credintia buna; c) se se ferdsca că de focu de beția, de predatiuni si răpiri; d) că pana la terminulu de inschimbatu se fia cu rabdare in positiunea sa scl. Era la Mediasiu s’a despusu a 2-a dra coman- dante cetatii maiorulu Io. Clococeanu. In 14 Ian. s’a pusu comandante preste gard’a nat. din prefectura Mediasiului maiorulu Andr. Schus- ter din locu. Acest’a m’a provocata că 1) Se despunu la Valdhitu si la Copsia mare din susu — si la Sieic’a-mica, si Hasiagn din josu — pichetări sub condacerea barbatiloru intielepti, că se pazdsca marginile Scaunulai, si din tempu in tempu se insciintiedie la Mediasiu. 2) că la Mediasiu totu pe 3 dile, se despunu cate 50 fetiori pentru paza, asiediandu’i in corfele, si se renduescu cate 6 picheturi diu’a ndptea spre Blasielu. 3) Că la comandantele generalu aflatoriu acum in Mediasiu se tramitu unu ordonantiu, carele la 12 bre in arniddi se va inschimbă, si unu centurione, care se pdrte mandatele dela, comand’a de Brigada. 77) La satele marginali din susii — s’a pusu super- inspectoru Moise Florea din Berthan. La celea din josu — loanu Comanu din Sieic’a mica. Pentru 50 fetiori s’a tramisu la Buz’ și Brateiu, câ se vina cate 25 dintr’unu satu cu căpitănii loru pe mane la arniddi. Asemenea că din Berthanu si Siarosiu se idsa 35 gardiști armati la Ibasfaleu in casarma pe 8 dile. In 15 Ian. Pop’a Roth dra m’a chiamatu la Pre- toriu, spunendu că rebellii suntu aprdpe de elu, si nu pdte invinge singuru cu administratiunea. 78) Inse in acea di după arniddi candu au sositu scrisdrea lui in Mediasiu, se audiă bubuitulu tunuri- loru, pentru că atunci cei imperatesci s’au lovitu cu ungurii la Ganfaleu, de unde cei imperatesci de catra săra s’au retrasu. Acestu atacu *s’a renoitu in 16 Ian. pana la 11 dre a. med. batenduse cu rebellii la Seuc’a si pe siesulu S. Martinului, si alu Somustelnicului, de unde cei imperatesci dra s’au retrasu. In 16 Ian. candu esiamu dela Vespere, amu au- ditu din nou bubuindu tunurile, inse acum mai aprdpe, ele erau pe dealulu Veltiului. In acdst’a di (16 Ian.) mi s’a comisu de catra comandantele gardei Schuster, că, — fiindu-că miliția remasa in Mediasiu, si gard’a naționala a prefecturei acesteia, din nfandatulu comand, generalu de 13 1. c. trebue se formedie trupele de reserva ale armatei im- peratesci , carea acum e in focu: asia eu in graba se comittu capitaniloru din Sieic’a-mare, Agărbiciu, Frău’a, Copsi’a-mica, Vorumlocu, Soal’a si Mordesiu, că pe mane sdra se se adune in Frău’a cu provisiune pe 8 dile, si se aștepte acolo despusetiunile coman- dantului; si că din totu satulu se fia „minimum" 2 călăreți pentru comunicatiunca iute. Eu acestea tdte leamu despusu intocma, si cu iutial’a cea mai mare in ndptea acea au ajunsu punc- tualu in totu loculu, — si s’au pornitu gard’a la Freu’a. Sdr’a pre la cina amu primitu insciintiare dela maiorulu Clococeanu: „Ungurii suntu acf, si inca pdte — in ndptea acdst’a voru intră in Mediasiu; deci eu se’mi scutescu capulu cu grab’a, că pentru mine nu e gratia la rebelii.* XV. Fug'a mea din Mediasiu. Asia amu incarcatu iute soți’a si 4 prunci pe caruti’a protopopului Farago, dra pe carulu meu amu pusu ceva vestmente de patu si de imbracatu si pu- țina provisiune. Tdte stradele acum pre la miediulu nopții erau in mișcare, toti in tdte laturile cautau refugiu. Noi inca amu lasatu cas’a cu tdte celea incar- 24 166 cata supraveghierei ospetaresei locuitdrie in caauti’a parochiala cea de langa pdrt’a curții ndstre. — In podurile caseloru la nune erau 200 mertie grâu cu- rata; 180 mertie ovesu; dra cucuruzu cu tuleu 24 cara; in 2 celarii aveamu 12’ buti cu 600 v. vinu vechia si nou; 3 buti cu vinarsu; in curte 10 orgii lemne si 8 rimatori; la Maieru in Adernichin (Hm- ter Eschen) 1 vaca cu vitielu, 2 junei frumoși, unu cosieriu cu 8 cara cucuruzu scl. Si amu esitu fora nici o grija, fara nici unu suspinu, că cum amu merge la unu ospetiu — si amu mersu tdta ndptea pana in Agarbiciu la paro- chulu de acolo Nicolae Dopu. Aici in 5/17 Ian. amu santitu ap’a cu parochulu in ajunulu botezului D. si ne-amu stropita cu dens’a noi si mulțimea poporului. După amiddi amu vediutu că vine avant-gard’a miliției imperat. de catra Mediasiu — si amu intre- batu pre comandantele ei, că ce se facemu cu gard’a nat. adunata la Frău’a, care mi-a respunsu, că ia de- mandatu, se se imprascia pe a casa cu tdta iutidl’a, că se nu o afle ungurii adunata. ’Totu dela acest’a amu sciutu, că ungurii adi la 10¹/₂ a. med. au in- tratu in Mediasiu. Si noi dara din preuna cu par. din Agarbiciu ne-amu dusa pe ndpte in Sieic’a-mare. De acf de catra diua in 18/6 Ian. (Serbatdrea Bot. D.) ne-amu dusu cu militi’a la olalta pana in Sibiiu, unde amu sosita de catra săra. In Sibiiu amu fostu la comitetulu nat. si la can- celaria comand, generalu, de mi-amu scosu pasuportu pentru tdta intemplarea, pe unu anu intregu. Dela cancelari’a comand, generalu amu primitu decretulu despre intarirea oficialiloru din comitatulu cetatii-de Balta, cu datu 12 Ian. 1848 Nrii 116, 122 si 192 si form’a juramentului pentru aceștia cu datu 15 Ian. in 3 limbi, nemtiesce, unguresce si romanesce si alte scripte si suplice ale privatiloru din acelu co- mitatu pentru pertractare. 79) In poterea acestui decreta, administratorului Co- mendo pre langa pensiunea sa de 600 fl. ii se mai aplacidddia 300 fl.; mie si lui Roth — pana candu vomu fi de lipsa langa administratorulu — ni se dă diurnu de 2 fiorini la unulu*). Era oficialiloru pro- visorii, si celoru stabili se aprobddia 2/3 din proiep- tat’a'plata anuala; si anume pentru notariu 466 fl. 40 cr. pentru perceptori si assessori cari ultimi de- odată se fia si inspectori, cate 400 fl. Mediculu si fiscalulu se aiba cate 266 40 cr.; pentru forestieriu, protocolistu si archivariu cate 200 fl. — si acest’a *) Eca, asia remunera comandantele gener. chiaru si pe cei puși in fruntea afaceriloru, că se’si repună vieti’a pen- tru cate 2 fl., era altii chiaru pentru nimicu. Celoru 7 mem- brii ai comitetului le promissese cate 100 fl. pe luna, dara vai de locu păna ’iau scosu dela Fronius. Secretarii si cei- lalți funcționari de manipulatiune ai comitetului au servitu gratis. Red. Trans. determinatiune o motivădia in urmatoriulu modu: fiindu-că contributiunea anuala a comitatului cetatii- de Balta a fostu pana acum că la 55,000 fl., dra acum după separatiunea celoru 13 sate sasesci a sca- diutu la 42,000 fl., din cari numai 1/6 parte, adeca 7000 fl.; se pdte separă pentru solvirea anuala a oficialiloru comitetului. Ilira asupr’a proiectului despre infiintiarea cassei domestice asia respunde: Cass’a domesteca intr’adeveru a fostu in usu păna la a. 1762; că-ci după fia-care fiorinu de con- tributiune militaria se mai aruncau cate 20 cr., din cari 13 cr. la cass’a provinciala; inse din caus’a mai multoru abusuri, si a nesufficientiei, acești 20 cr. s’au indusu in cass’a provinciala; acum inse cass’a pro- vinciala e in multe moduri-desecata, si erogatinnile suie preste 100,000 fl. pre langa perceptiuni. Totuși concede, că administratiunea se se in- grigiesca de infiintiarea cassei domestece, si prevede a fi bunu proiectulu, că din dreptulu crismaritului bine precisatu si esarendatu 1/10 parte se deservdsca de succursu la cass’a domesteca; numai planulu spre acestu scopu bine lamuritu, si elaboratu in cointie- legere cu possessorii din comitatu se se substdrna la In. Gubernu spre aprobare. Lauda si acea lucrare a administratiunei, că a alesu oficiali barbati cualificati, si că a respectata după proportiune pre tdte trele nationalitatile. Adauge in fine, că form’a juramentului intru res- pectarea principiului „egalei îndreptățiri" o submite in 3 limbi; mai observa că oficialiloru numai dela diu’a depunerei juramentului le va amblă plat’a. Tdte acestea eră bine pregătite, inse pentru noi acum eră prea tardiu a se pune in lucrare, si asia eu urmandu consiliulu unui domnu intieieptu dela can- celaria comandei generale, pana ce se va alege lu- crulu cu turburarile revolutionarie, in 21 Ian. m’amu retrasu din Sibiiu laRacovitia. Intru acdst’a di dela 8 dre demandtia pana la 3 d. a. s’au batutu la Sibiiu cei imperatesci cu re- bellii; după care aceștia s’au retrasu. In Racovitia după ce m’amu incortelatu la ved. preotăsa fat’a lui Erddlyi a par. gr. cat. din Orlatu, a treia di in 23 Ian. soția mea a nascutu cu pace fecioru si a dou’a di botesanduse prin parochulu de acolo Io. Moldovanu, ii s’a datu nume losifu. In acăsta casa amu siediutu in pace 1 luna de dile, platindu pe tdta diu’a 1 fl. arginta; inse mai multu n’a voita se ne tiena. De acf in 18 Febr. sub protectiunea locoten. D. Ursu — care a tienutu mai nâinte si pe Sim. Barnutiu mai multu tempu ascunsu la sene in ca- mar’a de catra gradina — amu intratu in scdl’a co- munei — fiindu gdla — si amu petrecuta acolo pana in 8 Martin 1849. Intre acestea in 27 Ian. (Sambata) si in 3 Febr. (Sambata) au intratu Muscalii pe la Turnu-rosiu in Transilvani’a. Si asia in 4 Febr. (Dumineca) s’a tienuta bataia crunta la Ocn’a-Sibiiului. Locuindu eu in scdla, imi aduse cumnatulu meu Georgiu Porescu nunciulu, că petrecimdu Bem in Mediasiu 14 dile, cas’a mea parochiala s’a tienntu sub paza militaria, si asia a fostu neatacata; inse, după ce s’a departatu Bem de acolo, unii cetatieni, sasi, romani si tiegani, insoțiti cu cati-va honvedi pre la vecinii mei incortelati, au intrata in curte si mi-au jafuitu cas’a. Inse D. Georgiu Duldner, senatoru onorariu ve- nerandu in etate de 84 ani si fostu mai de multu agentu alu Ppelui Metternich in lassi, intielegundu despre jafuirea casei mele, a venitu cu ai sei — si a carata la sene din cărțile si scrisorile mele cate au aflatu pe josu imprasciate, si pastrandu-le cu scum- patate, mi le-a reintorsu in Aug. 1849 cu acea in- destulire a anemei sale, că a potutu concurge si elu in catu-va Ia mangaierea mea, după atatea ostenele si suferintie sacrificate pentru pacea patriei si inta- rirea tronului in cerculu meu de activitate. Acestui dnu marinimosu amu a multiamf si a- ceste tdte acte oficidse, cate in acestu diariu se co- memorddia; dara si actele insusi pdrta pe sene sem- nele cumu au fostu calcate in pitidre si infectate. După batai’a dela Ocn’a din 4 Febr.¹ memorata mai in susu, au urmata altele, mai alesu totu du- Ininica, pana candu in 4 Martiu 1849 cei impera- tesci au gonită pre rebelii pre la Mediasiu pana la Sighisidra; lasandu pe Muscali, si puțini din, militi’a de reserva in Sibiiu. Noi intielegimdu acdst’a, in 6 Martiu ne amu decisu, că cu protopopulu Farago se ne intdrcemu la Mediasiu, si acolo se descarcu soci’a si pruncii, era noi mai pre usioru ori unde ne vomu potd scuti capulu; si asia In 8 Martiu amu pornita din Racoviti’a catra Mediasiu. In 9 Martiu amu masu pe ndpte la pa- rochulu din Slimnicu, si in 10 demandti’a amu tre- cuta dealulu pana la ospetari’a Veseudului. Aici ne-a intempinatu unu dragonu cu sabi’a scdsa si stropitu de sânge, si după ela fetiorulu dlui Schaffen din Mediasiu, care serviă in batalionulu de venatori și cunoscuta de aprdpe alu meu, care inca departe cunoschndume a strigata: „intdrceti-ve că un- gurii ajungu la Sieic’a-mare. Atunci noi ne si intdrseramu iute, si candu amu intrata in Slimnicu, ne-au ajunsu si patru companii de ostasime imperatdsca. Aici unu cunoscuta imi descoperi in secretu, că grosulu armatei nu vine indereptu, ci că, sub con- ducerea generariului Puchner trage dela Seghisidra catra Fagarasiu scl. Acumu ne amu silita se ajungemu la Sibiiu in- aintea acelei trupe, ce ni-a si succesu; aici neaflandu airea cortela, ne-au primitu Ioane Decei in corteluhi seu la unu semlariu pe strad’a morii, la acdsta casa cu doue renduri nu eră pdrta, ci numai usia de in- trata, si in tractulu de asupr’a siedea numai Decei cu fratele seu clericu rom. cat. si cu sor’a sa fata mare, si asia carale le-amu asiediatu in vecini preste strata la una ospetaria. Muscalii 2 batalidne si unu escadronu de cala- rime, din preuna cu militi’a ce se află in Sibiiu (du₇ mineca) in 11 Martin desu de demandtia au esitu pe siesulu Sibiiului si s’au pusu in ordine de bataia. Noi la prandiu ne-amu intielesu, că după ce in Sibiiu nu aflamu fenu la vite, se scdtemu trasu- rile la unu satu, si mam’a se aiba grija de servitori, dra noi se ne intdrcemu indereptu in Sibiiu. Pornindu noi cu carale, cosacii muscalesci ne strimtorâ se ducemu fenu afara pe campulu de ba- talia, inse după ce liamu spusu că noi suntemu popi si mergemil a casa, ni-au dimisu. Eu prevediendu pericululu, drasi m’amu intorsu la soți’a mea, că se esimu cu totulu din cuibulu acel'a; inse după ce Io. Decei a disu că vine cu mine, dra protopopulu Farago mi-a spusu, că fiindu’i o ca- laria bolnavdsa nu pdte portă mai de parte pe so- ți’a mea cu pruncii: dra pe soți’a mea, ingrozita de calatoria cu 5 prunci mici nu o âmu mai potutu in- duplecă că se dsa din Sibiiu, o amu lasatu acolo in cortelulu lui Decei sub protectiunea ceriului si scutulu clericului si a fetei rudeniiloru soției mele. Asia eu cu suspinulu pe ânema, si cu sperarea că mane drasi ne vomu mai vedd, m’amu despartitu de ai mei la 2 dre după amiddi. Candu eramu de asupr’a in partea de catra sudu a cetatii, amu vediutu cu Decei dinpreuna, cumu se ivescu de catra Siur’a mare, si se asiddia pe dealu ungurii, si amu disu ambi de odata: „Semnu reu pe noi, curendu nu ne vomu potd intdrce in Sibiiu. Ajungfindu la pdrt’a casarmei. amu voitu a in- tră in cetate, că ori si cum se’mi iau soci’a si pruncii, inse pdrt’a palisadeloru eră incuidta; si asia amu por- nitu mai departe. La 3 dre, candu eramu pe la Schelenberg se audiă bubuindu tunurile, apoi aceea batalia a tie- nutu pana sdr’a la 9 dre, candu apoi ungurii au in- tratu in Sibiiu. Noi tienendu lini’a drumului catra Turnulu-ro- siu, candu eramu pe inaltimea in dreptulu ruineloru cetatii Talmaciu, sdrele apunea scaldatu in nori ro- sieteci, si resună pana acolo bubuitulu tunuriloru; dra inderetulu nostru veniă mulțime de cara si ca- rutie, si mulțime de dmeni fugindu din Sibiiu, si de prin pregiuru. Pe ndpte ne-amu asiediatu in Boi ti a la paro- chulu l-iu; elu inca se gatea de duca; militi’a inca de catra diua ne-a ajunsu, cu recruții inca nearmati; si asia pe tdta latimea drumului trechndu unii pe langa altii, care de care mai rapede, in 12 Martiu candu esid sdrele amu trecutu pre langa Tumu-ro- siu in strimtdrea muntiloru, pre langa’ ap’a Oltului, pana ce amu ajunsu in Caneni, cea din taiu comu- nitate in Romani’a. 24* -4 168 V \ i Aici amu petrecuta de luni sâra pana sambata⁻] noi ne-amu marturitu la protocolu a fi gr. catolici, dem. din causa, că toti ne spunea, că vinu Muscalii mii de mii câ se intre in. Transilvani’a si se bata pe rebelii; Ara Turcii vinu după ei câ se apere mar- ginile. Inse, după ce amu cunoscuta, că nu e nimicu din acelea faime, £ra cei imperatesci cu tdte deregatoriile civile si militarie, se stracura in laintrulu tierei; dra de alta parte lips’a de nutrementu a crescuții asia de mare, in catu o mămăligă cernuta cu ciurulu, si o pogace de malaiu, fia-care erâ cate unu vigesima- riu, si acum nici asia nu se capatâ. Sambata in 17 Mart, amu pornita catra Rem- n i c u; pe cale mai antaiu amu ajunsu in Ciuciulesci ; de aici amu trecuta pre langa schitalu Cornetu la Calinesci si laProieni, apoi trectmdu ap’a Lo- tru amu ajunsu la Monastirea Cozi a. Aici n’au voita a ne primf in cortelu, si asia prin Cuciulata amu ajunsu ndptea tardiu in Ca- limanesci. Aici m’amu nimerita intr’unu cortelu cu gene- rariulu Pfersman; acest’a cunoscăndume, ’mi a insu- flata sperare cu încredere in tactic’a guvernului. (5re cine furandu din caruti’a protopopului Fa- rago unu sacu cu ovesu, si eu cu graba dandu după elu, a lasatu saculu, si a fugita; inse acdst’a intem- plare a alungata somnulu dela noi, si asia amu prinsu la trasuri, si trecimdu gur’a valei amu tienutu drumulu prin Bogdanesci, Olteni si Bosio- reni. . Aici dela monastirea Fedelesioiu cu egumenulu in trăsură cu 4 cai venea si D. Gr. Baritiu, si m’amu bucuratu de densulu, vediendu’lu scapatu din gur’a leului. De aici prin Cetatiue Dumineca d. am. in 18 Mart', amu ajunsu in Remnicu. Aici sci-ne Ddieu cum amu trăita, că-ci pane nici pe bani scumpi n’amu capatatu, pana Luni d. am. candu prin intrevenire amu potutu cumparâ 6 panisidre; si asia după ce mi-amu luatu remasu bunu dela generariulu Pfersman n la 4 dre după am. amu pornita din Remnicu la Pitesci, cu sperare că acolo vomu ajunge mai usioru la pane; si trecîmdu Oltulu amu masu pe ndpte in Bodesci. Marti amu călătorită prin Blidari, Valea dealului negru, Cotordge, Milcoiu si To- pologu; aici e stațiune poștala. De aici pre langa V alea-luminii or u, pe De aiul u Gri om an ului, unde in culme e una ospetaria, amu pogoritu la Monastirea Maiceloru, si amu ajunsu in Dra- ganu; aici inca e stațiune poștala. De aici pe ndpte amu mersu in Bascovu. Mercuri in 21 Martiu inainte de am. amu so- sita in Pitesci. Aici mai antaiu amu fostu constrinsi a depune armele la agenti’a austriaca. In cancelari’a agenției erâ mai multi orasieni adunati câ se primdsca pe străini; inse audiendu că nimeni nu voiâ se ne primâsca, ci unu sunetu me- stecată cu risu de batjocura se audiâ de tdte latu- rile, pana candu unu orasidnu cu numele George Petrescu, a pasitu la midiulocu, si a disu: „Eu fra- tiloru numai in dilele trecute amu scapatu din prin- sdre, pentru apararea libertății patriei ndstre) celei asuprite; deci pre aceștia, cari pentru apararea liber- tății patriei sale, au devenita espatriati, de si suntu de alta confessiune, ii voiu primf eu la mine*). Glosse despre agricultura. Economi’a rurale e crutiarea si folosirea cea mai buna a poteriloru de pamentu spre a câștigă cu midiuldcele cele mai pucine fruptele cele mai bune, si mai multe, spre a ne mari starea ndstra materiale si a nu perde nimicu din ce avemu. Acdst’a resulta din observarea ordinei si a mo- deratiunei intru lucrarea pamentului, prin ce, folosulu dejă castigatu cu suddre si diligintia va avd durata îndelungata. Pamentulu e unu substratu, carele folosinduse cu intieleptiune si cu bagare de sâma, ne produce fruptele cele mai de trebuintia pentru sustienerea, resp. acoperirea trebuintieloru vietiei;' elu e bas’a economiei ndstre. Ungari’a in deosebi e stata agricultoriu. Agricultura e sorgentele iubirei de patria si de națiune; ea cresce soldati bravi pentru aperarea din laintru si din afara, pentru stabilirea drdinei si a pa- cei publice. Agricultur’a legata fiendu de lucrarea pamen- tului, pre carele ne aflamu, ea e cea mai buna cres- catdria de moralitate si de probitate. Prd bine dice Oratiu in epistolele sale (II, 1 145), că ea e unu repausu, un’a serbatdria vesela, ce indulcesce corpulu si sufletulu lucratoriului după multe fatigia, unu ada- postu, carele ne face se uitamu greutatea orei, ce o petrecemu. Dar’ fiindu asia strinsu legata de pa- mentu, pre de alta parte cresce servilismu, ma chiaru lașitate; feudalitatea si iobagi’a „kantschu" suntu fi- liele ei, că-ci astea suntu unu dreptu publica cu sub- stratu nemiscatoriu, usuatu câ dreptu privata alu unei caste privilegiate. Dreptu aceea statele agriculturali nu suntu asia liberali, câ celea de industria; loru nu le plăcu mis- *) Noi amu fostu tractati in Pitesci si mai mojicesce, nu dein caus’a confessiuniloru, că de aceea nu a venitu vorba, si apoi mai toti era orthodoxi cu dn. I. Branu si Oprea Circa (pe atunci capitanu) in frunte; ci dein cause politice. Amu avutu norocu cu mediculu de acolo, care era si sta- roste c. r., care me luă de bragiu, că-ci me cunoscea mai de multu si ne scdse pe toti dein locand’a unde merseramu se gustamu ceva, că-ci eramu că morti de fonie si de fatiga. Cătiva greci si bulgari, toti de partit’a rusesca, era p’aci se ne ciomagesca. Red. Trans. — 169 — carile sociali; arare ori damu de conflicte au încur- cături ipotecafie; loru le lipsesce vialitatea, câ-ci sub- stratulu loru nu o concede; capitalulu loru nu se pdte perde asia usioru; asia ele nu se prd temu de resbdia. Agricultur’a e de natura conservativa; ei nu-i plăcu schimbările. Plugariululu mai tare pretiuesce persdn’a si da- tinele, decâtu .chiar’ legea. Popdrale agricultdrie des- vdlta si ‘ sustienu drepturile consuetudinarie; ele nu partenescu desvoltarea multoru caste. După acestea venimu la întrebarea, că cum avemu se cultivamu pamentulu, castigandu pre langa cru- tiarea lui multe producte. Premitiendu cumu-că capitaliale pamentului suntu sementi’a si instrumentele de lucru, enunciamu, că metodulu bunu intru lucrarea pamentului e acela, unde folosimu multu lucru si multe capitalia, dru totu-data crutiamu pamentulu. Mai reu purcedemu acolo, unde lucramu pucinu, si concredemu totu na- turei. Ast’a intru adeveru produce multe lucruri, unde nu cere multa ostendla, d. e. numai adunatulu, cu- lesulu. Inse cele mai multe producte suntu de a se nobilită, prin serguînti’a omului. . Productele cele mai de pucinu pretiu totuși ceru dresi-care capitalu. Culegatoriulu de fragi are lipsa celu pucinu de o cosidrca. Numai că natur’a pamentului are de a fi tractata asia, că se servdsca totu-odata spre mai multe scopuri. Economi’a libera, precum o aflamu in Transil- vani’a, produce pucine frupte, pentru că tdte se să- mana fara planu, fara ordine, si după plăcu. Frup- tele deosebite, semenarea loru, gunoirea pamentului ceru regule. Unele frupte au lipsa de locu apatosu, umedu, altele prefera parti petrdse, tiepisie; uneloru le place faci’a sdrelui, altora umbr’a. In locuri padurdse s’a indatenatu urmatdrea cul- tura: pomii se despdia de scdrtia; cdgi’a loru se taia, si apoi se arde. După acdst’a se ascdpta o pldia buna; in urm’a care; se ara, au sdmana pa mentulu. Dar’ ardiendu-se scdrti’a, pomii nu crescu; dr’ taiandu-se aceștia, remane multa burudna, aschi- tie, cari impedeca desvoltarea frupteloru semenate. Pe aiurea otarulu se împarte in 2 parti; un’a se folosesce in continuu de pasiune, ceealalta se sd- mena parte cu sementia de vdra, parte cu cea de drna, er’ alt’a remane nefolosita (ogoru). Romanii partenescu acestu metodu; dara nu e bunu, că-ci pamentulu folositu in continuu de pasiune, sterpindu cu incetulu, nu da nutretiu de trdba. Paupertatea scnsa acdst’a procedere, că-ci nu pretende multa sementia si gunoiu, de drece campulu odichnesce totu, la alu 3-lea anu. Pentru locuri apatdse, in specie pentru posesiuni mari, este mai practicabile acelu metodu, după care semenarea graneloru se schimba cu cultivarea erbei, anume pamentulu in decursu de mai multi ani se folosesce numai că aratura, dr’ după aceea totu in acelu restimpu de fenatiu. Celu mai bunu metodu e acel’a, unde in fia-care anu se folosesce campulu intregu, semenendu’lu cu bucate, linte, fasole etc.; pentru că inlesnesce folosi- rea teritoriului intregu, fia acest’a de ver’ ce natura. Pamentulu e usioru au greu, după cum e in stare a se uscă mai curendu, au mai anevoia, a pierde mai usioru au mai greu umediel’a sa. Plantele de viptu sunt» de deosebite specie; unora le trebue nutrementu mai multu dela pamentu, altele se indestulescu cu mai pucinu. Prin aceea, că semenamu mazerichi’a cu drb’a, devine pamentulu mai consistente, mai tare. Ordiulu semenatu fiindu, inpucindza buruidn’a; strugurii albi au lipsa de locu varosu, celi roșii dein contra de celu petrosu. ' Scimu, că nitrogenulu si varulu fosforicu suntu factorii principali ai nutrementului vegetabilieloru si ai inmultirei. După ce nitrogenulu in corpurile ani- maleloru jdca mare rolu, fiindu elementu caracteris- tica alu camei, dr’ dsele loru contienu si ocsidu fos- foricu, asia gunoirea cu superfosforatulu, adeca cu solutiunea ce se compune dein vara si fosforu ocsi- datu, e fdrte practicabile. Intensitatea cea mai mare o are economi’a ru- rale in giurulu orasieloru mai mari si avute prin cultivarea gradiniloru. Asia vedemu, că pamentulu se pdte lucră in multe feliuri; speciele mai susu numerate ne dau proba, că din ce e metodulu mai bunu, cu atatu produce frupte mai multe, cu catu clim’a e mai cal- durdsa, cu atatu potemu folosi unu metodu mai bunu, potemu prelungi tempulu lucrului, potemu seceră mai de multe ori; cu catu e mai culta o tidra, cu atatu e mai usioru a ne folosi de unu metodu mai perfectu. E constatatu, că capitalulu si lucratorii la noi suntu scumpi, dr’ in tieri avute eftini; pre candu pamen- tulu la noi fiindu destulu, e eftinu, dr’ in tieri străine cu avuția e scumpu. II. Pamentulu sta in progressiune cu popula- tiuuea; multi locuitori dau multi lucratori si multe capitalia. Multi locuitori, asiediati pre pucinu pa- mentu , marescu pretiulu acestuia. In Ungari’a cu teritoriulu de 5853 mile □ cadu 2755 locuitori pre unu milu □ ; in Belgiu cadu pre langa unu teritoriu de 537 mile □ 9290 suflete pre unu milu; in Itali’a cadu pre langa unu teritoriu de 5166 m. □ 4697 suflete pre unu milu □; in specie in Transilvani’a cu una estensiune de 954. 55 mile Q vinu 2208 lo- cuitori pre unu milu Q]. Pre candu jugerulu de pa- mentu productivu in Boemi’a, unde desimea relativa a populatiunei e mare, — costa 203 fl., la noi abia ajunge 40 fl.*) Trebue dar’ se ne folosimu pamen- tulu intregu, cu multu capitalu si multi lucratori. *) Aici ne luamu voia a observă, că pretiulu pamen- tului in Transilvani’a differe fdrte multu. In comitate este — 170 — Midiuldce spre acdst’a suntu: Se castig-amu pa- mentu productivu prin apaducte, unde locurile suntu grele, petrdse, au prin scdterea apei, unde locurile suntu prd umede; se uscamu bălti, lacuri, nordia; se regulamu riurile, de drece albiele multora prin direc- țiunea loru incarlegata cuprindu prd multu pamentu, dr’ prin esundarea loru pre usidra impedeca folosirea altoru locuri. Spre acestu scopu au se se espro- prieze vecinii apaducteloru, au se se constitue intru- niri de regulare. Legi ipotecarie, dreptu cambiale. Întrunirea de- bitoriloru prin emitterea de acțiuni, netediescu dife- rinti’a intre abundanti’a si lips’a de bani, dr’ pre de alta parte rădică creditulu reale. In casu ddca pamentulu nu produce atatu, in catu se acopere lips’a locuitoriloru facia cu resulta- tulu secerei dein urma, chiar’ statulu pdte rădică creditulu scapetatu, dandu ajutdria in bani, au de bucate, relaxandu darea de pamentu, au prelungindu terminulu solvirei aceleia; au pretiuesce pamentulu, apoi funddza pre elu datorie de bancnote si le djs- tribue intre proprietari spre libera dispusetiune; in fine inlesnesce constituirea instituteloru de creditu ipotecariu. Mai incolo are se se impedece parcellarea locu- riloru, că-ci la dein contra, poporulu seracu in du- rendu devene debitorele nesolvente alu proprietariloru cu posesiuni mari. Unde va pretinde interessulu statului, că se fa- vordsca formarea posessiuniloru mari, acolo se le în- treprindă elu insusi, si dein acestea amesuratu dili- gentiei se distribue intre possessorii mici, prein ce contribue la radicarea classeloru inferiore.*) Altu mi- diulocu spre înlesnirea folosirei si lucrarei de pamentu e asecurarea capitalului, ce jace in pamentu. Risi- culu impartîtu nu se simte asia tare. întrunirile spre acestu scopu potu fi împrumu- tate, unde daun’a unuia o restitue ceialalti nedaunati, au pre langa premie spre asecurarea daunei obve- niente. Asecurarile acestea scutescu de paupertate re- pentina, pastrdza pretiulu pamentului, garantdza esis- tenti’a familiaria, complandza datoriele, rădică credi- mai eftinu, jugerulu de 1600 st. Q intre 30 si 80 fl.; in Sasime intre 80—100 pana la 200 fl.; in un’a parte a Se- cuimei pana la 250 fl. v. a. Ore de ce asia? Vedi acest’a intrebare merita studiu inadinsu. Red. *) Tocma acdsta nu o vreu politicii tieriloru nostre. Sunt preste 40 de ani, de candu ei isi luara de modellu pe Anglia, unde proprietari adeverati si mai toti mari, sunt forte pucini, dra insasi populatiunea rurale este numai arendasia (farmer) mare si mica, adeveratu câ pe cate 50—70 de ani, dara in fine totu farmer. De aici apoi se esplica in parte si pauperismulu, si ne mai audit’a emigratiune si comunismu, fenianismu si mult’a corruptiune. La acdsta maxima pe- riculdsa de a face din t6ta populatiunea drasi numai dileri, la noi se mai adaoga si alte blastematii, pentru a caroru enumerare aci nu e spațiu. Red. tilu, invdlve crutiarea. Epidemiele intre animale, ca- șuri elementarie, ghidtia, focu, pdtra etc. ne-ar’ de- repenă starea materiale, ddca nu ne-amu provedd cu întruniri d'acelea. Nici ambarvaliele, resp. spitiele si legătură alba pre Capulu arvaliloru, nici tiapulu sacratu, nici pro- cessiunile intru invocarea lui Ernier de Domfortu, se- menaturile nu ni le voru scuti de cașuri elementarie, ci de mai siguru „Albin’a* fundata dein capitalia ro- mane; carea prin acdst’a se recomenda. (Va urma.) \ ------------------------------- Economi’a. Casse de economii. Economi a dein copilăria. Dn. directoru I. M. Riureanu, careti continua „Bibliotec’a sa de lectura" pentru tenerimea de ambele sexe cu perseverantia rara, in anulu ace- sta drasi mai dărui publicului romanescu una lucrare, a cărei necessitate imperativa pentru diversele classi ale societatiei omenesci la popdrale mai înaintate de- câtu noi se simte asia de profunda, in catu barbati din cei mai de frunte au luatu de mai multi ani asupra’si a da, că se dicemu asia, ideiloru vidtia, a le realisă. Vremu se vorbimu despre coprinsulu car- tiei intitulate: Conferintia asupra economiei de D. F. Laurent. Din Bibliothec’a de lectura pen- tru junimea de ambele, sexe. Elaborata după differiti auctori, de I. M. Riureanu. Bucuresci 1875. Nici-odata vre-o carte si invetiatura nu a po- tutu se vina pentru romani mai la tempu , decâtu a ve- nitu acdsta carte; pentru că nici odata suprema ne- cessitate de a îndemnă, de a împinge pe ro- manu la economia intieldpta si salutaria nu o au po- tutu simți mai profundu dmenii inca nestricati, decâtu se simte acdsta in dilele ndstre. Lupt’a ndstra a ro- maniloru, pentru existentia individuale, familiaria, na- ționale, politica, pe anu ce merge devine totu mai grea, totu mai inversiunata, in contra popdraloru mai numerdse si mai înaintate decâtu noi. Acea luptaj intensa preste tdte liniele nbstre nu se pdte portă^> far a avuția, pentru că lipsindu acdsta, lîpsescuV midiuldcele cu care se poți intra pe calea civilisa-⁴! tiunei, se’ti câștigi arme morali, intellectuali, uneori/' si fisice, de aparare a existentiei si asecurare a unui/, venitoriu mai ferice. S’a observatu in toti seculii si la tdte popdrale, că cei mai multi dmeni carii se dedau dein copilăria si dein junia a fi risipitori, totu asia remanu preste tdta vidti’a loru, sdu adeca pana mai au ce risipi. Asemenea este sciutu, că pe cei dedati la risipa este nespusu de greu a’i abate dela calea perirei pe care au apucatu; la dmeni de aceia nu folosesce cuven- tulu blandu si nici celu aspru, nu extrem’a lipsa' la care ajungu, pici punerea sub curatella, nici inchi- sdrea, că-ci ddca scapa din asia numitele case de labdre, se punu pe insielate sdu pe furate. Dein — 171 — acestea călise barbati filantropi isi propuseră că se dedea pe dmeni la economia dein etatea cea mai fra- geda, dein copilăria, de candu intra in casele de copii si in scdlele elementarie. Acdsta idea incepii a-se realisă de cativa ani incdce mai antaiu in Bel- giu si mai alesu dein initiativ’a dlui professoriu dela universitatea dein Gând, la inceputu intre mari di- ficultăți, după aceea cu successe atatu de strălucite, incatu astadi idei’a este inbraciosiata aprdpe de tdta omenimea europdna. Deci dea ce ne dice nobilele nostru confrate Riureanu prin publicatiunea sa: Susu institutori si institutdrie, professori si professdre, tati si mame, juni si copii, susu națiunea intrdga, se ne punemu pe econoțgjar adeca pre pastrarea averei cas-; tigate si inmultîrșa. ei successiva, pentru că se avemtf la ce ne intende in dile negre, in desastruri si la be* tranetie. , Ddca vitiulu avaritiei este spurcatu si gretiosu, apoi vitiulu risipei, alu dilapidatiunei fatalistice îsi are loculu seu in cas’a nebuniloru. Romanulu este imai applecatu spre risipa decătu spre avaritia. Acestu defectu ilu cunoscu fdrte bine vecinii lui si’lu intorcu de minune in folosulu loru, dra romanulu intr’aceea remane la sapa de lemnu. Este constatata cu mii de exemple, că vitiulu risipei că de 15 ani inedee s’a intensu mai vertosu la tenerimea ndstra născută sdu si numai crescută pe la cetati si oppide, că si ori-ce morbu contagiosu, că lepr’a, că cium’a, că. rii’a, că coler’a, si acestu reu merge inainte predandu si spoliandu; elu ruinddia familii numerdse si ingrdpa venitoriulu la nenumerabili juni. Aci trebue se se caute medicina cu ori-ce pretin. Nu pretendemu noi betranii, că copilii sdu ne- potii nostrii petreedndu de ex. la scdle, sdu in ar- mata, sdu la comerciu etc., se se ajunga numai cu atata, cu catu ne ajungeamu noi inainte cu 40—50 de ani. Scimu noi fdrte bene, că valdrea lucruriloru s’au schimbate; întrebarea inse este: in ce propor- tiune? Pela 1795 candu mosiu-meu isi tramise mai an- taiu pe cei doi fiii ai sei la unic’a scdfa mai mare romandsca care era pe atunci, Ie încarcă pe unu caru cu doi boi vre-o trei ferdele (banitie) farina de grâu curatu pentru taiatiei, cate 4—5 cupe (ocale) de fa- sole, mazare, linte, prune uscate, unu steandu cu brandia si ceva lardu, le mai dede in mana si vre-o cinci mariasi, ii inbracă bene de drna, cu cid- reci albi, cisme de Turda, peptariu de mielu albu si sumanu negru, le ceti rogatiunile de drumu, apoi plecă cu ei că se le midiulocdsca si pane dela epis- copia*). In Paresi’mi (Martiu) candu s’a dusu se’si ve- dia copiii, prim’a intrebare’i fă: „mai aveți vreunu banu?“ „Mai avemu unu mariasiu," fii respunsulu baiatiloru*). In Oct. 1820 candu tata-meu m’a datu cu frate-meu Alexandru mai antaiu la scdl’a din Tras- cau, ne îmbracă in cidreci veneti si in cojocelu ne- gru de mielu, apoi tocmi cu jupanulu Bdcsi Zsig- mond Andrăs se ne dea locuintia si mancare de trei ori pe di că se ne saturamu, si se’i dea pe 10 luni 60 florini val. de Vien’a (24 fl. v. austr.) si 20 fer- dele de grâu. Asia petrecuramu acolo trei ani. Dara in Clusiu pe Ja 1828—30 ilu costă indoitu atata. adeca cate 120 fl. val. de V. si cate 20 ferdele (pr. 1 fl. v. de v.J pe 10 luni. După 40 de ani tienerea filiu-meu la gimnasiulu din Sibiiu sub conditiunile ndstre dela Clusiu me costă preste 300 fl. val. austr. pe 10 luni, dara cu vestmente cu totu. Repaus, br. Nic. losika, cunoscutulu scriptoriu si revoluționarii!, spune că in a. 1809 facendu-se cadetu la unu regimentu in Galiti’a, matusiele sale s’au miratu de luxulu mamei lui, că iau datu cinci cămeși de fu- ioru tiesute in casa la ea, de iobagesele ce avea. Astadi? (Vedi Autobiografia sa.) Proportiunile speseloru indegetate aici pentru' trei generatiuni, se potu lua de regula la classea; ndstra midiulocia. Ce’mi veți dice inse, ddca astadi vedemu nenumerati teneri mândrii si flamendi cu cate 50 de florini v. a. pe luna? „Mai bin’ mândru si flamendu, decătu ciulu si satulu?" isi bate jocu poporulu de ei. Nu fara cause grave observă repau- satulu mitropolitu Andreiu la diverse ocasiuni: „Eca’i morti de fdme, dara .pdrta pelaria cilindru, surtucui si pantaloni taiati după moda cea mai noua, stiflettei de lacu, mânuși glacde si monoclu de cavaleru. Ore au trebuintia tenerii nostrii de asemenea secaturi?. Si apoi imbracati asia eleganții vinu se’mi spună că nu mai potu subsiste la scdla, se le dau, se’i ajutu. Si ddca le dau, sciti unde mergu?" — De altumentrea asemenea scene amu vediutu cu totii fdrte numerdse. Dn. loanu P. dete la unulu 5 fl., că se’si ajute in lips’a extrema: de multiamita ilu tavalf prin Gur’a satului. La altu locu unulu intră cu sugar’a in gura că se cdra bani de drumu. I s’au datu 10 fl. v. a.; se uită la ei cu unu despretiu suveranu, că si cum ar vrea se’ti dica cu celu Lazaroni dela Neapole, sdu cu dervisiulu cersitoriu: „Sarantocule, nu’ti e ru- șine se’mi dai numai atata ?„ Acestea inse suntu jo- carii pe langa nebuni’a criminale a aceloru parenti, carii dau fililoru sei la mana cate 500—1000 flo- rini, 100 — 200 galbini, ii incarca pe calea ferata că se mdrg'a „la invetiaturi mai înalte." Ati vediutu pe acei teneri jocandu role de cavaleri m cetatile europene, inse numai de joi pana mai apoi, pentru că in doue, multu trei luni de dile remanu flamendi si goli că napulu. „Bani tata, fcă ddca nu, me in- puscu!“ — „Ce ai facutu strengariule, vino acasa, se nu me ruinedi." — „Vrei se remanu prostu că *) La scolelele dela Blasiu se dâ pane pe fia-care di la vreo 240 de școlari si studenti dein veniturile basericesci. ’) Mariasiu (Mariannus dela icdn’a St-ei Măriei) avea valâre de 17 cruceri v. de Vien’a. — 172 — tine? Tramite’mi bani, sdu că nu me mai vedi in vidtia." Pe la 186% s’a vediutu teneru romano-bulgaru de 20 de ani, care a trasu pe tata-seu la respundere, câ ci l’a generatu, ddca nu’i dă atati bani cati vrea elu. In acelasiu tempu altnlu dela Bucuresci risipi in vreo 2 ani preste 4 mii de galbini in Pariau cu femei numite Demi-monde. Numerulu celoru închiși pentru datorii in Clichy inca este considerabile. Amu' ajunsu, câ chiaru si ministeriulu ungurescu se recomande cu totu adensulu infientiarea casse- loru de economii (Sparkassen) pe la tdte scd- lele, pentru tenerimea de ambele sexe. Se adoptamu si noi cu tdte braciale acdsta ideia fericita si se o realisamu pe la scdlele ndstre, că tenerimea se se dedea la economia, la păstrare, la ceea ce se dice latinesce si ital. Parsimonia, care s’a perdutu dein limb’a ndstra; se restabilimu acestu terminu in dic- tionariu si in vidtia. Dara cumu se realisamu idei’a? Cetiti cartea lui I. M. Riureanu, apoi mergeți la A1- b i n’ a dein Sibiiu si la cassele de economii si pen- siuni ale sasiloru dela Brasiovu si Sibiiu, câ se aflati cumu acei dmeni in 36—40 de ani au adunatu dein sumusidre neînsemnate cateva milidne de florini*), dra Albi n’a care iocepîi asia dichndu numai alaltaeri, si inca luptandu cu opiniunile cele mai bizare ale altora, este pe calea cea mai buna de a face in diece aceea ce au facutu sasii in patrudieci de ani. Milidne multe intra pe fia-care anu dela poporu in pungile fabricantiloru de vinars»; acelea milidne se le adu- namu precumu aduna albinele cdr’a si mierea, inse nu pentru altii, ci pentru noi insine. Cuventu de deschidere tienutu in adunarea despartiementului alu XVII-lea, la S Reginu in 16. luliu 1875. Onorata adunare, stimatiloru domni si iubitiloru frați! In dio’a de adi, cu ajutoriulu atotu-potintelui Dumnedieu, ne vedemu drasi adunati, intru împlinirea unei, dintre celea mai mari, mai ardiende si mai sa- cre datorintie naționali. In dio’a de adi ne aflamu a duo’a dra acf adu- nati in siedintia generala, dela constituirea acestui despartiementu alu asociatiunei ndstre romane tran- silvane, alu cărei scopu este, a pune bas’a unui vii- tori» mai fericit» scumpei ndstre națiuni. *) Kronstădter allgemeine Pensions-Anstalt institutu in- fientiatu de ani 31, destinatu a imparti pensiuni betraniloru si betraneloru, adună totu cu sumusidre mici si mai multu totu de aci din locu pana in 31 Dec. 1874 fondulu de 1 mi lionu 027,325 florini 29 cr. val. a. Cu 2 sugari, cu 1 litra de vinu mai pucinu, vinarsu nici-decumu; pantlicutiele mai rarisioru, profumarii de locu, si dela 2 milidne de familii milidnele in bani se făcu multu mai curendu decâtu ar crede cineva. In dio’a de adi me simtiu acf a don’a dra feri- cita, vediendu-ve adunati, si inca intr’unu numeru frumosielu si mai mare decât» in anulu trecutu, in- tru împlinirea sacrei datorintie fația cu noi insine, si fașia cu viitoriulu natiunei. Ve salutu Domniloru si fratiloru, cu caldurdsa si fratiasca iubire, si pre candu ve aducu multiamire in numele natiunei, pentru zelul» si simtiemintele no- bile naționale, ce v’au indemnatu a ve adună; — in ante de tdte aducu multiamita cerescului părinte ca- rele, precum in tempii cei mai vitregi au veghiatu asupra soitei ndstre, asia si acuma ne protege si ne ajuta intru punerea basei, spre unu viitori» mai fe- ricita ! Onorata adunare! In dio’a de adi me simtiu fe- rice — me bucuru! Acdsta bucuria me face se uitu durerea, ce am suferitu-o difi caus’a prea tristului trecutu, a durerdrei sdrte a natiunei ndstre, si din causa, ca eu ocasiunea adunarei generale a acestui despartiementu din anulu trecutu in Toplitia romana nu am potutu a ne vedea adunati intr’unu numeru, precum pretinde caus’a, scopulu si agendele pentru care ne adunaseramu. Nu voiescu a enumera meci suferintiele trecutu- lui, . neci a motiva caus’a ce ne-au impedecatu — de a ne fi potutu aduna in anul» trecutu in numerulu cuvenitoriu; nu voiescu a improspeta dorerea in a- cestu momentu sublimu, candu me bucuru si ne bu- curamu. Eu am crediutu domniloru, si numai aceea cre- dintia m’au mangaiatu, că in Topliti’a romana, nu din nepăsare facia cu caus’a cea santa, ci din caus’a greutatiloru si pedeciloru, ce au dominatu atunci, nu a potutu fi adunarea mai numerdsa; si de dre-ce greutățile si pedecile nici pana adi nu au incetatu, asia si adi ne mangaia totu numai credinti’a, că in- tru împrejurări mai favoritdre ne vomu vedea in mai mare numeru adunati; me mangaia si speranti’a, că tempulu va sosi, si că atunci se va documentă cum- că caus’a nu a fostu si nu este nepasarea. Eu credu dloru, cum-că este de prisosn a ve dissertâ mai pe largu despre scopulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, că-ci chiaru din numirea acestei asociatiuni se vede pre deplinu, cum-că scopulu acestei asocia- tiuni este, in intregulu intielesu alu cuventului santu; pentru că cuventele literatura, cultura cuprindu in sine totu ce e sublimu, totu ce e grandiosu, totu ce e asiguratoriu pentru a ajunge la perfecțiunea si fe- ricirea pentru care este creatu omulu insusi de Dum- nedieu! Eu credu Dloru si aceea, cum-că este de prisosu a ve aretă tristele urmări ale nepasarei facia cu una asociatiune câ acdsta; credu a fi de prisosu a ve arată sdu enumeră pretidsele frupte ale oste- neleloru si sacrificieloru ce se voru pune pe acestu sacru altariu. Pentru că vedemu, care este sdrtea popdraloru ce se afla in intunereculu nesciintiei ,^si ce este sdrtea popdraloru civilisate mai alesu in tem- — 173 — pii moderni, candu de si armele brutale învingă, to- tuși armele culturei suntu neinvingibile. De dre-ce dara arm’a cea mai nobila si mai po- temica este cultur’a, si de 6re-ce scopulu asociatiunei transilvane este, a ne potea procură acăsta arma, fara care nu numai că nu ne vomu eluptă fericire si gloria, ddra suntemu amenintiati chiaru cu totala si rusinds’a perire, din acestu motivu urmădia de sene, că fia-care romanu adeveratu are sacra dato- rintia a concurge cu possibilulu ajutoriu la procu- rarea acestei arme nobile si poternice; dra aceea da- torintia o pdte împlini: 1) Inscrienduse că membru fundatoriu, său or- dinariu, său incai ajutatoriu alu asociatiunei, si perse- verau du a solvi tacs’a că atare. 2) A adună la inscriere pe toti acei confrați, cari aru fi in stare a respnnde una său alta tacsa, dara carii din ori-ce causa inca nu s’au inscrisu in- tre membri. Acestea suntu dloru cele mai momen- tăse datorintie ce le avemu de ale împlini facia cu exintenti’a si viitoriulu natiunei ndstre. In catu amu satisfacutu acestei sacre si indis- pensabile datorintie si in ce modu amu potea satisface pre deplinu, acăsta este intrebarea, acăsta este or- dinea dilei de adi. In nainte de amu ajunge la desbaterea acestei întrebări momentdse permiteti’mi dloru, a’mi împlini datorinti’a de a ve mărturisi, că eu pana acumu nu- mai in parte vedu a fi împlinita acăsta sauta dato- rintia, pentru că nu vedu in lista acelu numeru de membri ce aru trebui si aru potea fi, si pentru că nici dintre membri inscrisi, necum se fia solvitu ta- xele din propriulu loru îndemnu, dara nici după re- petite invitări nu au grabitu a’si împlini sant’a da- torintia. Acăsta împrejurare dloru îmi causăza neespri- mabila dorere, si sum convinsu, cum-că si dvdstra, care prin parteciparea la acăsta adunare ’mi dati probe că ve jace la anima sdrtea natiunei, consfin- țiți cu mine! Eu si in acăsta privintia credu că me pociu con- solă cu aceea, că nici miculu numeru de membri si nici neregulata platire a taxeloru nu se pdte adscrie directa unei pecatdse nepasari facia cu sdrtea natiu- nei, ci mai multu impregiurariloru sinistre ce au do- minatu in anulu trecutu, si anume: 1) P edecele , de a ne potea adună in numeru mai mare si a potea face mai pre largu cunoscuta constituirea acestui despartiementu si mai virtosu a face cunoscuta scopulu asociatiunei transilvane chiaru si poporului tieranu. 2) N efavoritdrea recolta, stagnarea comerciului si industriei, grelele imposite, si din aceste provenit’a lipsa de bani, se nu dîcu miseria. Me consolezu mai departe si cu speranti’a, că in anulu curente vomu potea ajunge la resultate mai imbucuratdrie; pentru-că acumu nu amu avutu pe- deci in privinti’a adunarei, si pentru că in acestu anu avemu sperantia de mai buna recolta. Mai vertosu inse credu, că de 6re-ce adunarea generala a asociatiunei transilvane se va tienea aicea cu finea lui Augustu, acăsta impregiurare momentdsa va însufleți pre fia care romanu, caruia ii jace sdrtea si opărea natiunei la anima, că se arate, că pe te- ritoriulu acestui despartiementu alu asociatiunei se afla romani, carii cunoscu pre deplinu maretiulu scopu alu asociatiunei, isi cunoscu si isi implinescu sacra datorintia facia cu națiunea. Intra acăsta bucuria, credintia si sperantia — multiamindu cerescului părinte pentru ajutoriulu ce ne a datu ca se ne potemu aduna si revedea, si ro- gandu’lu că se se indure a ne lumina animile si spi- ritele intru cundscerea lipseloru si datorintieloru si a ne da dumnedieesculu ajutoriu intru deslegarea greleloru probleme facia cu esistenti’a si fericitulu viitoriu alu natiunei, — imi repeta cordiala salutare si caldurds’a iubire fratiăsca, si cu acăsta dechiaru siedinti’a de deschisa. Maioru, preș. Nr. 122-1875. Procesa verbale luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei trans. tienuta in 6 luliu c. n. 1875 sub presidiulu dlui consiliariu gub. pensionata Pavela Dunc’a, fiindu de facia dnii membrii: Z. Boiu, Vis. Romanu, dr. I. Nemesiu, I. V. Rusu, I. Cretiu si dr. Aur. Brote. § 73. Se presentă conspectulu cassei despre percep- tiunile si erogatiunile asociatiunei dela siedinti’a comitetului dein 8 luniu a. c. pana la siedinti’a presente. Dein acelu conspectu resulta, cum-că in restempulu numitu s’au incassatu la fondulu asociatiunei 1019 0. 57 cr. si s’au erogatu 254 fi. 49 cr. (Nr. prot. ag. 120, 1875.) Spre scientia. § 74. Se presentă conspectulu cassei despre starea fon- dului academiei pre tempulu acestei siedintie. Dein acelu conspectu resulta, cum-că fondulu academiei are in proprie- tatea sa, 13, 214 fl. .82 cr. (Nr. prot. 121, 1875.) Spre scientia. § 75. In necsu cu conspectulu cassei de sub § 73 se raporteza in specialu despre banii incursi la fondulu asocia- tiunei pre tempulu dela siedinti’a comitetului dein 8 luniu a. c. pana la siedinti’a presente, si anume: a) Că procente obvenitorie cu 1 luliu a. c. după cou- ponii obligâtiuniloru urb. trans., au incursu: 892 fl. 26*/ₐ cr. (Nr. 114, 1875.) b) Că procente obvenitorie cu 1 luliu a. c. după cou- ponii obligâtiuniloru de stătu, au incursu iu argentu 77 fl. 70 cr. (Nr. 116, 1875.) c) Că procente obvenitorie după acțiunile dela institu- tulu Albinei, s’au incassatu 22 fl. 44 cr. (Nr. 119, 1875). d) Că tacse de membrii ordinari si prenumeratiune la Transilvani’a 22 fl. (Nr. 110, 113, 1875. Se iau spre scientia. § 76. In nexu cu conspectulu de sub § 74, se rapor- 25 — 174 — teza in speciala despre banii incursi la fondulu academiei, dela siedinti’a comitetului dein 10 Aprile a. c. pana Ia sie- dinti’a presente si anume: a) Câ procente obvenitorie cu 1 luliu a. c. după cou- ponii obligatiuniloru urb. trans. au incursu 217 ,fl. 26’/₂ cr. (Nr. 115, 1875> b) Câ procente obvenitorie cu 1 luliu a. c. după.cou- ponii obligatiuniloru de stătu, au incursu in argentu 12 fl. 60 cr. (Nr- 116, 1875). c) Câ interese după acțiunile dela institutulu Albinei 22 fl. 44 cr. (Nr. 119, 1875). Se iau spre scientia. § 77. Se presenta doue documente, prin care se con- stata, că argentulu disponibila s’a schimbatu in BNote cu sum’a de 95 fl. 19 cr. (Nr. 117, 118, 1875.) Spre scientia. § 78. Secretariulu II presenta unu contu sanatoriu despre 11 fl. 80 cr. câ tacse de insertiuni si porto, pentru pu- blicarea conchiamarei adunarei generale estraOrdinarie a aso- ciatiunei in diuariulu oficiosu: „Buda-Pesti-Kozlony, si cere a se asemnâ la cass’a asociatiunei esolvirea aceluia. Se asemeneza la cass’a asociatiunei esolvirea respecti- vului contu. § 79. Domnii loanu Barbu si Demetriu Hensiu, do- cenți in Sadu, ceru a se dâ pre seam’a bibliotecei scdlei de- acolo, cate-unu esemplariu gratuita dein Transilvani’a de pre anii 1869—1875 inclusive (Nr. 108, 1875). Se accorda cererei respective, si dlu bibliotecariu se in- sarcineza a tramite la adres’a scolei dein Sadu, cate unu esemmplariu dein Transilvani’a de pre anii indigitati. § 80. Direcțiunea despartiementului cercuale alu Sa- besiului (IV) substerne protocolulu siedintiei sub-comitetului dein 23 Maiu a. c. Dein amentitulu protocolu resulta, că sub-comitetulu s’a ocupatu cu afaceri curente, indigitate sub Nrii prot. I, II, III, IV si VI; dr’ sub Nrii prot. V opineza pentru con- chiamarea adunarei gener. viitdrie la Reghinulu sasescu, in fine sub Nr. prot. VII si VIII se iau mesuri pentru tienerea adunarei cercuale a despartiementului, cum si pentru inca- sarea tacseloru restante dela membrii asociatiunei (Nr. 107, 1875.) Se iau spre scientia. § 81. Direcțiunea despartiementului cercuale alu Bra- siovului (I) așterne protocolele siedintieloru sub-comitetului dein 28 Aprile (10 Maiu), 2/14 si 6/18 luniu a. c. Dein cestionatele protocdlc resulta urmatoriele lucrări ale sub-comitetului respectivu: a) După raportulu directiunei de sub Nr. prot. 14 s’au impartitu la 20 scole dein despartiementulu respectivu recui- site de instrucțiune si cârti in pretiu de 40 fl. 80 cr. b) Sub Nr. prot. 15 s’au facutu noue dispositiuni pen- tru incasarea tacseloru restante, conformu indigitarei cuprinse in conclusiunea comitetului centrale dto 13 Maiu a. c. c) Sub Nr. 17 se iau dispositiuni pentru tienerea adu- narei cerc, prosime la Covasn’a in 13 luliu c. v. a. c. In fine d) Sub-comitetulu sub datulu 28/15 luniu a. c. aratandu piedecile si greutățile, ce le intempina la incassarea tacseloru restante, si-da parerea, ca comitetulu centrale se faca pașii necesari la proxim’a adunare generale, câ conclusulu adu- narei generale dein 1865, relativu la computarea tacseloru restante după sirulu aniloru se se modifice asia, câ tacsele solvite se se inscria pe acelia’si ani, pe care dechiara res- pectivii membrii, că voiescu a le solvi (Nr. 111, 1875.) Lucrările sub-comitetului de sub a, b si c se iau spre plăcută scientia, dr’ cu privire la cestiunea de sub d), se voru face pașii de lipsa, la proxim’a adunare generale. § 82. Secretariulu II. presenteza fascicululu dein „Re- vist’a contemporana" de pre lun’a lui Maiu a. c., dăruită pre se m’a bibliotecei asociatiunei. Se primesce pre langa espressiunea recunoscientiei pro- tocolarie si se transpune domnului bibliotecariu, spre a se inferi in registrulu bibliotecei asociariunei. § 83. La propunerea domnului comembru V. Romanu, se statoresce ordinea lucrarilouu pentru adunarea generale estraordinaria, conchiamata la Alb’a-Iuli’a pre 18 luliu c. n. § 84. La propunerea secret. II. se decide: a se asemnâ Ia cass’a aseciatiunei un’a antecipatiune de 15 fl. v. a. câ spese de calatoria, pentru acelu oficialu alu asociatiunei, ca- rele va partecipâ la adunarea geuerale estraordinaria, tie- nenda la Alb’a-Iuli’a in 18. Iulie c. n. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni- loru membrii Z. Boiu, Dr. I. Nemesiu si I. Cretiu. Sibiiu, datulu câ mai susu. In absenti’a domnului vice-presiedinte Pavela Dunc’a mp. Ioane V. Rusu, secret II. S’a perlesu si verificata. Sibiiu, 8. luliu d. n. 1875. Z. Boiu mp. Dr. Nemesiu mp. Ioane Cretiu mp. Nr. 137-1875. Procesu verbale alu adunarei generalelestraordinarie a asociatiunei tran- silvane si cultur’a poporului*Vbmanu7~tienute in 6/18 luliu 1875 in urbea libera regesca Alb’a-Iuli’a. I. Vice-presiedintele comitetului asociatiunei tran- silvane domnulu lacobu Bolog’a, după seversirea ser- vitiului D-dieescu in biseric’a' gr. or. dein orasiu, sa- luta pe membrii asociatiunei adunati la acestu locu, prin un’a cuventare acomodata, si după ce a desfa- siuratu chiamarea acestei adunari generale, a cetitu programulu edatu de catra comitetulu asociatiunei dein siedinti’a tienuta in 6 luliu c. n. 1875 Nr. 122 pentru acesta adunare, si conformu acestui progratnu, vice-presiedintele comitetului, câ presiedinte alu adu- narei, dechiara siedinti’a de deschisa, si provdca adu- narea a pași la alegerea unui notariu ad-hoc. AdunaYea primesce cuventarea presiedintelui cu plăcere, si luandu actu despre conclusulu si disposi- tiunile relative la tienerea adunarei generali presente, luate de comitetulu asociatiunei, alege prin aclama- tiime de notariu ad-hoc alu adunarei, pre membrulu Rubinu Patitia, care coprinde loculu de notariu. II. Presiedintele pune la ordinea dilei spre des- — 175 — batere reasumarea si eventualmente modificarea con- clusului adunarei generale dein anulu trecutu 1874 de sub Nrii XLI. si XLII. prot. Membrulu Axente Severu, cerendu cuventu după scurta motivare, prin care arata, cum-că dein intem- plarea repausarei multu onoratului si prddemnului fostu presiedinte alu asociatiunei Basiliu Baronu de Popu, a cărui osemente suntu astrucate in orasiulu Reginu, agendele venitdrei adunari generale a aso- ciatiunei transilvane, s’au schimbatu si au luata altu aventu decum se potea presupune in adunarea ge- nerale din anulu trecutu la Dev’a, dein indemnulu prestarei omagiului, ce’lu datorimu meriteloru repau- satului presiedinte, propune, cum-că adunarea gene- rale ordinaria venitdria se nu se tiena in L u g o s i u, precumu s’a fostu decisu in adunarea dela Dev’a, tienuta in anulu trecutu, ci acea adunare se se tiena in orasiulu Re glii nu. Nefiindu nici un’a contra-propunere, adunarea primesce acdsta propunere in unanimitate, si pre- siedintele enuncia că conclusu: că adunarea generale estraordinaria a asociatiunei modifica conclusulu adu- narei generali dein anulu trecut» 1874, tienute in Dev’a de sub Nrii 41 si 42 intr’acolo, cum-că veni- tdrea adunare generale ordinaria a asociatiunei tran- silvane nu se va tiend in Lugosiu, ci in orasiulu Reghinu. III. Presiedintele pune la ordine defigerea dilei adunarei generali ordiuarie pe anulu acesta. ''"Membrulu Axente Severu propune diu’a adunarei pre 28 Augustu 1875. Membrulu Alecsandru Tordosianu e de contra- părere si propune, cum-că diu’a adunarei generale se se defiga pre 29 Augustu n. 1875, adeca pre Dominec’a după Sant’a-Maria. Mai vorbindu Mezei si capitanulu Stezariu pre langa propunerea lui Tordosianu, propunetoriulu Axente Severu ’si retrage propunerea si presiedintele enuncia că conclusu, cum-că adunarea generale proxima se va tiend la Reghinu in 29 Augustu 1875 st. n. IV. Michaelu Cirlea se rdga a se esmite un’a comissiune pentru conscrierea de membrii noi la aso- ciatiunea transilvana, in urm'a careia se esmitu Ale- csandru Tordosianu, Gregoriu Mezei si Alecsandru Comanescu, că membrii ai comissiunei couscrietdrie si siedinti’a se suspinde pre */₂ dra, spre a dă tempu inscrierei membriloru. V. După decursulu tempului prefiptu presiedintele redeschide siedinti’a si comissiunea esmisa prin ra- portatoriulu seu Gregoriu Mezei aduce la cunos- ciinti’a adunarei generale, cum-că după list’a achisa aici sub •/. s’au inscrisu că membrii ordinari 9 inși si au depusu că tacse Ia olalta sum’a de 45 fl. dr’ pen- tru diplome au intratu 8 fl. v. a. Adunarea generale primesce sub urări de „se traidsca" pre membrii noui in sirulu membriloru or- dinari ai asociatiunei transilvane si dispune, că banii intrati se se predea cassariului asociatiunei. VI. După acdst’a domnulu presiedinte multia- mesce adunarei pentru spriginulu datu asociatiunei si pentru bun’a ordine observata, la care d. Axente Severu respunde prin cuvente petru ndietdrie, dandu espresiune multiamirei adunarei cu portarea cea ami- cabile si de tactu a presiedintelui si urandu-i, că la multi ani se traidsca spre binele si înflorirea asocia- tiunei ndstre. Ambe aceste vorbiri s’au primita de catra adu- nare cu eschiamatiuni de „se traidsca.“ VIL S’a cetitu protocolulu presente si s’a veri- ficați! in presenti’a adunarei. Cu acdst’a presiedintele dechiara siedinti’a adu- narei generale de închisa si protocolulu s’a incheiatu si subscrisu. Alb’a-Iuh’a in 6/18 luliu 1875. Rubinu Patitia m. p. lacobu Bologa m. p. notariu ad-hoc. presiedinte. Adunarea generale extraordinaria a asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporulpi romanu convocata pe 18 ale 1. c. la Alb’a- îuli’a isi inplinf missiunea sa, precumu se vedea din processulu verbale publicatu in acestu Nr. Intre altele se correse errdrea comissa in adunarea dela Deva, errdre in senesi fdrte innocenta, inspirata de cele mai nobili sentimente, care totuși potea se aiba consecentie fdrte neplăcute pentru venitoriu. Asia dara adunarea generale ordinaria se va tienea pe a. 1875 in oppidulu Regi nu. Au fostu cause grave, atatu interne, catu si externe, eare au inpusu atatu comitetului, catu si conferentiloru particularie tienute despre acdsta cestiune, si in fine adunarei extraor- dinarie, necessitatea de a modifica conclusulu dela Deva. Barbatii transilvani au sciutu si voru scf ap- pretia intru tdta poterea cuventului invitarea fratiloru lugosiani, precumu o au apretiatu pe a fratiloru dela Sighetu din Maramurasiu in anₜ 1869, comunicata prin demnulu de înalta si sincera veneratiune domnu si parente Pavelu, astadi episcopu diecesanu; dara precumu atunci, asia si acumu se vedu conetrinsi a’si calea pe dorintiele loru si a remand pe territoriulu TransilvanieiȚJcumu amu dice, Theresiane, de candu adeca se făcuse mare principatu. Las’ că chiaru titlulu asociatiunei ndstre sancționată de augustulu monarchu in a. 1861 suna numai pentru 'Transilva- ni’a , dara apoi trebue se tienemu inaintea ochiloru inca si impregiurarea, că unde acestei asociatiuni ii este permissu a fi ambulanta, adeca a’si tiend adu- nările sale in diverse parti ale Transilvaniei, ceealalta asociatiune fundata in Aradu, intocma, pentru aceleași scopuri, după repetite rogari nu a fostu in stare se’si câștige acestu dreptu dela guberniulu Ungariei, unu dreptu pe care astadi ilu au nenumerate alte socie- tăți, reuniuni, companii, consortiuri, scientifice, lite- rarie, artistice etc. preste totu territoriulu Europei, — 176 — pana si in Russi’a, pe care ungureniloru le place a o insultă la tdte ocasiunile de barbara. Ungariei ii lipsesce chiaru si legea de reuniuni (Vereins- gesetz), din care causa ori-ce reuniune e pusa cu totulu la discretiunea său la capritiulu ministrului re- spectiva, precumu se pdte cundsce si din instrucțiunea octroata mai deunadi de unulu din miniștrii. Dara se punemu că asociatiunea din Aradu si-ar castiga dreptulu de a’si convoca adunările sale generali in diverse locuri din Ungari’a, de ex. chiaru la Lngosiu, atunci cumu s’ar potea că se mărga cea din Tran- silvani’a preste densa, se intre in secerisiulu ei? Scimu fdrte bine ce ne-ar respunde la acăsta observatiune ori-care confrate alu nostru; dara nimicu mai delicatu pentru noi decătu a discută sub impregiurarile de facia cestiuni de natur’a acesteia. Acăsta asociatiune s’a sciutu feri in 14 ani de multe curse care i s’au pusu; ea a lucratu pentru cultura si literatura cu midiuldcele prea modeste pe care i lea potutu da națiunea, imitandu acțiunea naturei, in care nu este săritură — non datur saltus. Dara numai prin acăsta conditiune ii este asecuratu si venitoriulu ei. Ea este fdrte reu vediuta, supraveghiata, pandita de optu ani incdce; dara in fine, chiaru si opiniunea publica a Europei o protege dresicumu pe nesimțite. Deci: „Nu te teme turma mica.“ Una rogare mai avemu catra venitdri’a adunare generale, care se va tienea la Reginu in 29 Augustu: Se’si alăga unu presie- dente, cunoscutu monarchului de aprdpe, barbatu in- tregu, laboriosu, incarcatu de merite pentru patria, tronu, națiune si pentru acăsta asociatiune, că Mai. Sa voliendu a’lu confirma, se nu stea unu momentu la indointia. B. Nr. 142—1875. B. 137. Conchîamare. Pre temeiulu conclusiunei luate in siedinti’a adu- narei generali estraordinarie a asociatiunei transilvane rom., tienuta la Alb’a-Iuli’a in 6/18 luliu a. c. de sub Nr. protocol. II si III, adunarea ordinaria pentru anulu curente, se concniama in orasiulu Re- ghinulu sasescu pre diu’a de 29 Augustu cal. nou 1875. Suntu deci rogati toti onorabilii membri ai aso- ciatiunei, că se benevoiăsca a concurge si a partecipă, catu mai numeroși, la acăsta adunare. Dein siedinti’a estraordinaria a comitetului aso- ciatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 20 luliu 1875 lacobu Bologa, loanu Rusu, vice-presiedinte. secret. II. Nr. 122-1875. Publicarea baniloru incursi la. fondulu asociatiunei trans. dela 8 luniu a. c. pana in 6 luliu 1875. Dela dn. jude regiu in Abrudu, Basiliu Bosiot’a Dem- bulu, tacs’a de membru ord. pre 187°/,, 187%, 187% si 187% 20 fl. Rev. dn. canonicu in Gherla, Demetriu Coroianu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. protopopu alu Sibiiului, Ioane V. Rusu, tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Sibiiu 6 luliu 1875. Dela secret, asoc. trans. BIBLIOGRAFIA. Au esitu de sub tipariu ANGHIR’A CREȘTINA său „Cuventari funebrali" pentru diferite cașuri cu privire la etate, secsu si starea sociale de Titu Ves- pasianu Gheaja, presviteru gr. or. la instit. reg. de correct. in Gherl’a. Sibiiu, in tipogr. archidiecesana. Pretiulu 1 fl. 50 cr. Opulu se cuprinde in 10 cdle (155 pag.) formatulu 8° si se pdte trage dela autoruju. Au esitu de sub tipariu oper’a intitulata GLOr RIELE ROMANILORU- — „Michaiu Viteazului poema istorica in versuri de Alesandru Pelimonu, co- prindiendu 136 pag. Pretiulu? se dice moderatu, daru nu e indicatu. A esitu de sub tipariu si se afla de vendiare la-librari’a Socecu partea I. din scrierea dloru Jnnod si Senglet, profesori de gimnastica la Parisu, intitu- lata „Gimnastica poporara rationata“ tradusa de d. G. Moceanu, avendu si figurele principale. Acăsta parte interesante, din punctulu de vedere istoricu alu gimnasticei, mai cu săma la popdrale an- tice, si pdte servi multu junimii iubitdre de eserci- tiele gimnastice. i Cu ocasiunea intrării in vigdre dela 1. luliu 1875 Ist. n., a tractatului poștale internaționale dela Bern’a, prin care se constitue uniunea generale a pos- teloru, a aparutu de sub presa a 3-ea editiune a- indicatorului practicu alu posteloru ei te- legrafeloru in Romani’a, cuprindiendu deslu- șiri necesarie publicului. Pretiulu 1 leu. Se afla de vendiare la onor, oficie telegrafice si poștale din tiăra si la principalele librarii din capi- tal’a României. Dictionariulu ungurescu-romanescu, compusu de Georgiu Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misiăr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fl. 70 cr. leg. tiăpenu cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru. Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Redactoriu 6. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a RBmer & Kamner.