-------

VW

A-¹'³ Acesta fâia

S .... Q _





               i ese
cate 3 c6ie pe luna
s> costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

' Pentru străinătate
I galbenu cu porto
v poștei. c/

      —-----------





£


       ----------

A z⁷

Abonamentulu se
face numai pe cate I
1 anu intregu.

Se abonedia la Corni—
tetuln asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.








                TRANSILVANI’A.




            Fdi’a' Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporu ui romanu.



Ni. 13.               Brasiovu 1, luliu 1875.     & Anulu VIII.

~"~li             ~            ~           /   -----

Șamariu: Estrasn dein dioariulu vieții mele dela 15. Martie 1848 pana la 18. Ianuarie 1849. (Urmare). — Psaltirea
     calviniano-romana versificată. (Urmare.) — Cristoforu Columbu înaintea congresului de prelati. — Procesu verbale. —
     Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia.


    Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15 Martie 1848
               pana la 18 Ianuarie 1849

(Urmare.)

XII. Esmissiunea mea dela comitatu si dela comitetulu
naționale in diumatatea a 2-a a lunei lui Dec. 1848.

     Intre acestea intielegundu comitetulu că din nepri-
vegherea oficiariloru romani s’au predatu prin dmenii
dela <5ste bibliotec’a comitelui Samuilu Kemdny din
Grindu, si că mai alesu unele monumente scrise le-au
ruptu si le-au calcatu in pitidre, ceea ce ne pdte in-
feră in ochii strainiloru de barbari si vandali, cu
scrisdrea sa din 16 Dec. Nr. 728 62) compusa cu
nespusa a anemei sale intristare si catra mine in-
dreptata, me provd'ca, că — după ce acolo mai este
si alta biblioteca a corn. los. Kerneny, cu multu mai
pretidsa, carea este mie mai de aprdpe cunoscuta —
fara amenare se esu in faci’a locului, si se cercetediu
starea de fația a aceloru biblioteci, si pentru asecu-
rarea loru pre venitoriu se despunu celea necesarii,
si se referediu comitetului.

     llira de alta parte si administratiunea comitatului
convinsa fiindu că din pretoriu nu pdte cundsce ra-
nele si lipsele popdraloru comitatului sbiciuite de re-
beli, cu atat’a mai pucinu a concurge cu potentio-
sulu seu ajutoriu pentru vindecarea si acoperirea a-
celor’a, asemenea m’a insarcinatu, că luandu langa
mine de ajutoriu doi oficiali de comitatu, se me ducu
prin părțile depredate si dearse prin rebeli, si mai
antaiu in comunitățile de pre Muresiu, pentru resta-
bilirea bunei ordine, asecurarea bunuriloru periclitate,
si mangaierea celoru lipsiti; spre care scopu cu datu
20 Dec. mi s’a datu plenipotentia si instrucțiune,
că in tdta comunitatea se cercetediu si se conscriu:
la Nr. 62) a)

     1)  Statulu bunuriloru ale proprietariloru absenti.

     2)       Statulu comunității, in cătu s’a damnificatu
prin rebeli in persdne si avere.

     După acestea.

     a)       Se puhu — prin alegere ■— deregatori co-
munali: Jude — subjude — cassariu, economu. —
divisoru, — tata seraciloru, — notariu si oratoru, si
pre acesti'a cu juramentu se-i intarescu; asemenea
se despunu alegerea comitetului după 50-insi unulu.


     b)      Se despunu, a se adună dip casa pe sam’a
seraciloru depredati si arși olerte gratuite in bani,
bucate, vestminte scl. si după unu formulariu pre-
scrisu se se inscrie acelea tdte, si list’a acdst’a se fia
apoi subscrisa de deregatoria, de preotulu localu, si
de capitanulu gardei.

     c)      Se le publicu proclamatiunile dela coman-
dantele generalu, si dela comitetulu naționale in 30.
Noem. emanate, pentru pazirea ordinei si a disciplinei,
pentru abstinerea dela jafuri si dela depredarea pa-
duriloru, si a ori-ce escesu, sub grea peddpsaț inti-
mandu, că fia-care comunitate va fi respundietdre
„in solidum" pentru ori-ce jafuire si prevaricatiune
intemplanda; da acf

     d)      Se le intimediu, că se pazdsca diu’a ndptea
comunitatea, si pre toti calatorii străini se’i aduca
inaintea judelui sdu a notariului comunității, spre
cercetarea passuriloru loru.

     e)      Se asprescu oprirea pentru puscatu. si pen-
tru pipatu prin comuna, sub gldba de 1 fr.: la Nr. 62)

     Spre inplinirea acurata a acestoru prescrise mi
s’au imanuatu:

     I.      Ordinatiunea comandantelui generalu din 3
Dec. Nr. 1420 in origine si traductiunea ei tipărită
si romanesce la Nr. 62) b)

     II.      Ordinatiunea comandantelui generalu din 30
Noem. Nr. 1142, după alu cărei cuprinsu, in tdta
comun’a se se alega barbati de incredere, cari cu
auctoritatea si reputatiunea loru se impedece ori-ce
fapte potentiarie. la Nr. 62) c).

     III.     Ordinatiunea comandantelui generalu din
2 Dec. Nr. 4797/2 pentru conscrierea celoru dearsi
la Nr. 62) d/1) d/2)

     IV.      P.roclamatiunea tipărită din 30 Noembre,
că t6ta comunitatea e respundietdre despre totu ce
se intempla intr’ins’a. Vedi Nr. 56 b)

     că gard’a e datdre a succurge cu ajutoriulu seu
administratiunei, si a se impartf — pentru securitatea
publica — in coldne ambulante.

     Asia provediutu cu tdte cele necesarie inca in
aceea di in 20 Dec. amu pornita din Cetate-de Balta,
si pe sera amu ajunsu m S. Miclausiu (Bethlen Sz.
Miklos). Aici

     In 21 Dec. demandti’a venindu parochulu locului

22

1501—


George Filipu si pastoriulu unitariu Beniamin Bara-
bas, si provisorulu curții com. Lad. Bethlen Martin
Stengel, cu alti betrani ai satului câ la 30-insi —
fiindu-că poporulu eră dusu la Lagaru catra Huie-
dinu, — intrebati au respunsu:

     Câ in acea comunitate suntu 4 curți.

     1) A lui br. Carol Bruckenthal (curte din susu)
cu magazinu mare, in care se afla câ la 30 mii mer-
tie in grauntie, si la 3 siuri 40 stoguri.

     2) (Curțile din josu) ale comitiloru los. si La-
dislau Bethlen jun., acdsta cu castelu (cetate); si a
Iui Lad. Bethlen sen. sub tutoratulu br. Kemdny Far-
kas, tdte pline de bunatati.

     Si au marturisitu cu bucuria si îndestulare su-
fletdsca si reprezentanții curtiloru, si representantii
poporului, că in acea comunitate nu s’a facutu nici
o jafuire, si că tdta averea curtiloru stă neatinsa.

     Acdsta îngrijire o adscriu mai alesu parochului
George Filipu, carele cu arm’a in mana tdte le-au
aparatu cu taria, si cu invetiaturi luminate, si cu do-
gene parintiesci pre toti i-au desceptatu. De unde
si in presenti’a mea resunau de tdte părțile apreca-
tiunile cordiali: „Ddieu se’lu tiena, că bine ne-a de-
sceptatu ! “

     Apoi implinindu după instrucțiune tdte celea co-
mise, comunitatea prin aclamatiune a alesu de no-
taritt pre susu laudatulu parochu, cui apoi s’a con-
crediutu alegerea deregatoriloru si a comitetului, si
list’a de collecte benevole pentru cei jafuiti si de-
arsi. 63)

     De aci pana la Vam’a-sdca amu aflatu tdte in
linisce. In Aleocusiu resunau campanele la beserica,
unde se facea rogatiune pentru sătenii cari au esitu
la dste, câ se fia ostendl’a loru pentru intarirea tro-
nului si pacea tierii.

     Dela Vam’a-sdca pana la Noslacu, casele de pre
langa cale mai tdte eră arse, si ici colea căte unu
mormentu; dra la Noslacu, si in veeinulu satu Cap-
talanu tdte casele Romaniloru eră dearse; dar’ si
celea ale unguriloru eră depredate de catra rebelii
consângenii loru.

     La Noslacu jacu osemintele câ la 200 (doue
sute) de Romani nevinovati, omoriti prin rebeli.

     Aici, lipsindu podulu amblatoriu, nu amu po-
tutu trece Muresiulu catra Cucdrde, ci ne-amu in-
torsu pe la Uidra. Prin satu amu trecuta printre
ruinele caseloru dearse, acumu acoperite cu ndua.
Omenii dearsi eră asiediati in curtea Mikesiana, unde
se luptă cu lips’a si cu amarulu vietiei.

     In 22 Dec. demandti’a la 10 dre amu ajunsu
in Grindu și mai antaiu amu cercetatu bibliotec’a
com. los. Kemdny, si daca amu vediutu M-ptele lui
celea scumpe nepredate, m’amu mai inseninatu.

     Inse trecundu in camar’a secreta, unde eră asie-
diate monumentele cele vechi, monetele si dieii pe-
nati, •— si vediendu tecele gdle, si totu fragmente
pe josu, m’amu infioratu fdrte, si imi amblă pre limba


blastemu pre tribunii acei nebuni, cari au lasatu se
se faca acea paguba nereparabila.

     După ce inse mi s’a spusu, că printre Muntenii
dela dste s’au meștecatu si dmeni din Grindu, si din
satele vecine, m’a nutritu acea sperare, că macaru
o parte din acelea se va potd recâștigă.

     Si asia cu graba amu adunatu poporulu dein
Grindu si l’amu provocatu, că se estradea acelea
scule, cari pdte de jucarei le-au dusu din curte, pen-
tru pruncii sei. Si de-odata amu tramisu insciinMare
in scrisu la preoții vecini din Hadereu, Cheti’a, S.
Martinu, Vaidasegu si Lun’a, si i-atnu invitatu câ se
influintiedie la poporenii sei pentru readucerea lu-
cruriloru instrainate.

     De aci m’amu dusu la curtea com. Samuilu Ke-
mdny. Acdsta curte acum eră fara usi si fara fe-
restri, si dela trepte incependu prin tdte saldnele si
chiliile pavimentuhi eră acoperitu cu cârti, gazete si
alte manuscrise cari se calcă in pitidre, ba si pe
afara prin neua eră ici colea gramedi de cârti aco-
perite cu neua; dra in doue chilii eră imprasciata
pe pavitnentu colectiunea mineralogica.

     Indata dara amu despusu trei cara, si cu acelea
in diu’a acea de doue ori amu transpusu cărțile adu-
nate, in curtea com. los. Kemdny, si le-amu asiediatu
intr’o chilia mare, curatita spre acestu scopu. Era
in diu’a urmatdre 23 Dec. amu mai dusu alte 4 cara
de cârti, cu to.tulu 10 cara, si o lada mare de stofe
mineralogice.

     Era scrisorile si Gazetele câ la 4. cara de po-
vara, le amu adunatu acolo in doue chilii laterali, la
cari au mai remasu ușile.

     Se dă cu socotdl’a, că a trei’a parte din biblio-
teca, totu cărțile celea’mai mari si mai volumindse
le-au arsu facîmdu focu cu ele trei dile si trei nopți,
dra unele le-au lapedatu pe apa.

     In celariu mai eră 9 buti mari pline de vinu;
dra că la 3000 vedre s’au prapaditu.

     In 24 Dec. Domineca sdr’a sosindu in Grindu
dela dste prefectulu Vladutiu, ne-amu cointielesu, că
pentru paz’a curtiloru si pastrarea a totu ce mai este,
se despuna pe tdta diu’a cate 24 fetiori, ce s’a si
legatuitu.

     Era parochului din Hadareu Vas. Popu i s’a
datu comisiune, că cu deregatoriile din comunitățile
prespecificate se amble din casa in casa, spre a a-
dună numismele, si alte anticitati, specificandu’i unele
pretidse, mie de mai inainte cunoscute.

     In 25 Dec. amu consemnata M-ptele si unele
cârti mai însemnate din bibliotec’a com. los. Kemdny
spre a face relatiune la comitetulu naționale la Nr.
62) x) si y)

     Pana ce amu fostu in Grindu, loanu Suciu câ
capitanu alu comunei, a midilocitu, de ‘unulu a adusu
unu banu de arama, alti doi 8 fruste cârti, si altulu
1 tava (tatia. Tasse).

     Si de-odata mi s’a notificatu, că sacramentulu
din capel’a com. los. Kemdny l’a dusu Prodanu Proba

—(1517-


prefectulu din Magina. Doue săbii de arginta ale
comitelui le-a luatu Popa Stefanu din Grindu, si le-a
dusu la Blasiu pentru nepotii sei los. si N. Gerendi.
asemenea si 1 pușca cu 2 tievi ghintuite totu acela
o a dusu la Blasiu;

     După terminarea acestor’a totu in 25 Dec. m’amu
dusu la părinții mei in Ariesiu-Ghirisiu, că se
i mai vediu odata; si de acolo m’amu repeditu in
Turd’a la com. los. Kemeny, carele, pentru-că n’a
tienutu cu revoluționarii, si că din Pest’a se nu se
duca la Dobritienu, a scapatu in vestminte femeiesci
imbracatu, acumu a fostu constrinsu a siedd ascunsu
intr’o chilia laterala la ospetari’a lui Olăh lănos*).

     Cornițele vediendu-me, s’a bucuratu fdrte despre
despusetiunile ce amu facutu pentru apararea curții
si a bibliotecei sale.

     Din Turd’a totu in acea di după amiadi cu graba
m’amu intorsu la Ghirisiu.

     In momentulu plecatei mele din Turd’a totu
orasiulu ferbe, fiindu-că ungurenii sub comand’a ge-
nerariului los. Bem acumu au fostu intrata in Clusiu,
si pucinu a lipsitu de n’au pusu man’a si pre mine;
ci Ddieu si iuticl’a cailoru i-au retienutu, de amu sca-
patu in pace.

     In Ghirisiu amu vediutu mai pre urma pre ta-
talu meu, si incredintiandu’mi pre mam’a că se vina
cu mine, si-a luatu remasu bunu dela mine.

     Eu l’amu rogatu că si densulu se vina cu mine,
pentru că in Mediasiu intre sasi e mai scutita că
acolo; inse tat’a mi-a respunsu: că dre mai ilu voiu
potă eu apară, decâtu Ddieu, si insufletienduse, cu
tonu mai inaltu a disu cătra mine: „au pote-va in-
cungiură pacharulu, care i l’a renduitu Tatalu Ce-
rescu se’lu bea?"

     NB. Pre tatalu meu Nestoru l’au omoritu un-
gurii in strad’a drumului tierii, in midiuloculu cra-
siului Ghirisiu că pe unu animalu necuventatoriu,
fara nici o vina, unde l’au tocata in capu in 5 Aug.
1849. (Domineca).

     Intemplarea au fostu asia: Tatalu meu a fostu
chiamatu la unu agonisante — fiindu parochulu lo-
cului fugitu in Romani’a — că se se rdge lui Ddieu
pentru densulu.

     Unu despartiementu de unguri din cei batuti de
catra muscali la Seghisidra trecd pre drumu, si ii
petrecea ungurii Ghirisidni. Unulu din miliția vediendu
pre tatalu meu, că dse dela cas’a omului cu cartea
subsudra, au întrebata de unu unguru din Ghirisiu,
că cine e? Ghirisianulu ’i a respunsu: „că .acest’a
e Omulu care se rdga lui Ddieu că se nu invinga
ungurii." Atat’a a fostu destulu, că pe langa înju-
raturi fiordse, se’lu lovdsca cei de indeniana mai de
multe ori in capu, pana ce au cadiutu diosu, de unde
mai tardiu transportata in vecinătate la sor’a mea
in 7 Aug. c. n. a repausatu mdrtea dreptiloru.



      *) Romanu curatu, precumu ii este si numele. Red.


     Deci eu sarutandu inca odata pe tat’a, dra elu
binecuventandu me, amu hiatu pe mam’a in carutia,
si in iutial’a caiiloru m’amu dusu la Grindu, si de
acolo in murgitulu serei trecnndu Ariesiulu, prin Ha-
dareu, Chetia si Ludosiu pe 10 dre ndptea amu so-
sita in Iernotu.

     Parochulu diu Ludosiu loanu Grauru ’mi a
comunicata in scrisu că din acea comunitate rebellii pre
langa jafuirea făcută la anumite case au omoritu pre
dmenii nevinovati aflaturi pe campu 37 Romani, si
au arsu 46 de case. 63) a)

     In Iernotu amu petrecuta 2 dile 26 si 27 Dec.
si am aflatu, că in 24 Oct. rebellii au omoritu 20
săteni si au arsu 12 case, si au jafuitu de totu 71
case; dra in parte au depredatu 119 case.

     Acdst’a atestddia parochulu locului losifu Laza-
rescu si Antisti’a comunala, in conscriptiunea nomi-
nala a poporeniloru, si specificatiunea obiecteloru ja-
fuite dela fia-care casa.

     Amu conscrisu si tdte bunurile, ce s’au aflatu
la curtea veduvei contese a lui los. Bethlen; din
acestea insemnediu acf: cai 61; vite cu cdrne boi,
vaci, biboli 71, oi comune 313; oi tiegâre 1993;
porci 149; — In magazinu in grauntie; grâu cu-
rata 716 inerție*), 535 secara; 60 cucuruzu; 580
m. alte seminție, adeca inu, fasole, mazere, linte, sem-
buri, fldrea sdrelui; — sem. de canepa 144; prune-
corobetie 45 mertie; sementia de bradu 26 m. — In
celariu vinu dela a. 1834 pana 1848, 1548 urne (ve-
dre); adunaturi 73 ur., otietn 65 urne, vinarsu 11
ur., că ci celu multa l’au beutu rebellii. — La 3 siuri
20 stoguri si unu secastru de 1000 clăi grâu; 8 co-
siere de cucuruzu pline; ferm 13 secastre si 5 clăi
scl. precumu arata Inventariulu.

     Era provisorulu curtiii Kastal Kăroly cu scri-
sdrea sa din 28 Dec. s’a obligatu, că pentru cei cu
totulu lipsiti, in numele principalului seu daruesce
mai in graba 100 m. de bucate, 50 grâu-mest. si 50
cucuruzu spre impartire; ce s’a si efeptuitu. 63) b)

     Acestea le amu estrasu numai pentru că se se pa-
stredie memoria bunuriloru dela curți,pe cari Romanii
le au adunata, si că unu depositu neatingiveru le-au
considerata.

(Va urma.)



    Psaltirea calviniano-romana versificată.

(Urmare.)

      După ce in cele precedinti fecemu pe scurta
descrierea psaltirei ndstre dein partea cahtatiloru ei
interne si esterne, si dedemu dein ea cateva piese
de proba, urmedie acumu unu vocabulariu de
vorbele si formele gramaticali mai rare, mai arcaice,
dara totu-odata bune romanesci, ce intr’o percurgere
potumu spicui deintr’ens’a.


      *) Mertia seu ferdela ’/₄ parte dintr’o galeta de Ardelu,
sdu 16 cupe (cofe).


22*

— 152 —


     A. prepuset. infinitivale omisa (nu cutediu graf |
cu gur’a XXXVIII., 13; nu are cine me ajută XXII., 6).

     A, prep, dativale; ocure mai desu (a idoli slu-
jescu XCVIL, 4; a tdte rddeloru 12, 2 scl.)

     Acmii, ac muși; pretotunde ocure asia, afara
de doue locuri, unde stă acumu.

     Acoperimentu, (akoperimentul kasze ej 42, 1.)

     Adensulu, in adinsu XXXIII., 10.

     Aduși, 1. addnxi; aduseru, adduxerunt (adu-
szer aminte LXXVIII., 18).

     Adesulu, adeseori CIIL, 9.

     Adun ce, pl. dela aduncu.

     Adeveru, intr’adeveru, cu adeveratu (tericatu
omu adeveru care Domnulu teme CXXVIIL, 1 scl.)

     Adeverare, adeverire; adeveratura, măr-
turia (adeverature strimbe 10, 2).

     Aflatura, inventiune, scornitura

     Aibi, imperativu dela avere.

     Ainte (ainte de tdte CI., 1); mai ante (mainte
decâtu m’ai roditu CXXXIX., 9).

     Aiure (ajure CXXXV., 11).

     Alaltu, celu-alaltu.

     Altariu; de cateva ori si ol tar iu.

     Am o (amo, ă mo, a’ mo), fdrte desu in sen-
sulu lat. mox si mag. vdgre LX., 3; mai că p’acf
(asemene me făcui amo pelicanului = szintdn mint
a pelikăn CIL, 3 scl.)

     Amblu (emblu, cate odata inse si umblu.)

     A m e n a t u, tardiu.

     Antaniu, cu n că si remani s. a.

     Apropiatulu, apropiarea (apropiatulu si so-
situln cătra mdrte 42₍ 1 scl).

     Arce pl. dela arcu.

     Are, a 3 pers. sing. si pl. a optativului dela
ausiliariulu am (astadi elu ar', eli aru); ocure astu-
feliu mai fora esceptiune.

     Are cu altu verbu in infinitivu dandu futurulu
(Fiiulu are veni in lume 26, 3; vdrg’a are cresce,
mladiti’a are esi 26, 9; sene are duce pre cruce 26,
14; in locu de: va veni, va cresce, va esi, va duce).

     Ascunsulu 1. absconditum (ascunsulu animei).

     Aseme, asemene XLIX, 7; asemandu- lu,
asemenandu-lu 10, 4.

     Asemenatura.

     Asisi, indata, delocii, numai decâtu LXXVII.

9 scl.                                           ’

     Asupr’a, mai pre susu (asupr’a de toti dom-
nedieii XCV., 2 scl.)

     Astrupă, astupă, astrucă.

     Batjocurosu, defaimatoriu.

     Besereca, cu e.

     B e e r e, beutura (beere CVII, 9).

     Betîtu, betîvu, imbetatu KXIX., 5.

     Betrandtia, in sing. (betrandti’a mea)
     Blandîa, blandetia.

     Blemati, veniti; imperat. verb.

     Bucura, verbu act. (mi-bucuru anim’a); bu-


cura n du in sensu reflesivu, in locu de: bucurau*
duse, CXXVI., 3 scl.

      Bunetia, in sing. (buneti’a ta).

      Că precumu (asia se le lucrulu cura, că mel-
ci ului curu balele LVIII., 5; cfr. XLII., 1 scl.

      Case, pl. dela casa (kaszelor).

      Cădere, infinit, lungu (cari-su togm’a d’a că-
dere CXLVI, 6).

      C a d i u t u r a.

      C a s t i g a, grigia (se aibi castiga sufletului teu
38, 1).

      Că ce, de ce? pentru ce? X., 1 scl.

      Celu, articolu secund, (celu pamentu bunu
XLIV., 2 scl.)

      Ceri, ceriloru, cerure, ceriuri, ceriu-
riloru 3, 14; XVIII., 4; 43, 4 scl.

      Ce, ci, asia ocure mai pretotunde.

      Ce, că (prentru acesta ce-i locu santu CXXIL,
3 scl).

      Cerurescu, cerescu (pane cerurăsca CV., 21 scl)

      Cietu, lat. quies (in ce cetu si pace mare
LXXIII., 6; omulu ambla cu cetu mare, mag. sz6p
csendessăggel CXIX., 15 scl.)

      Cine, relativu mai pretotunde usuata (Ddmne
cine domnesci innaltia 19, 2; tu ești cine pren pro-
roci graisi; cine-lu indragesci III., 5).

      Clipi tur a, clipita 17 6.

      Coruna, cununa (keruna LXXXIX., 16; ko-
rona 10, 3 scl.)

      Credu-me, me incredu, me incredintiediu 29 9.

      Crediuti, necrediuti, credintiosi, necredintiosi.

      Credintiosulu ( cu tî, kredinczosul XXXII.,
5 scl.)

      Credinți, lat. credentes (voi „credincziloru“
, pre Domnulu laudati, fetii lu lacobu pre elu inal-
tiati XXII., 12.)

      Cristini, creștini 5, 3; 24, 21.

      Criste, vocativu dela Cristu 10, 8; 16 1.

      Cumu, că, in acestu intielesu se usita mai pre-
ste totu.

      C u n t e n e (cu diebale gur’a le „kuntene “ X., 9).

      Cunoscintii, 1. cognoscentes, amici XXXI.,
9 scl.

      Cuntenescu (cuntenescu calea mea; slav’a
nu si cuntene Domnedieu).

      Cungiură incungiură.

      Cui si, fia-carui, tia-cui 4, 9.

      Curati unea maniloru, curati’a.

      Cursa, 1. cursus XIX., 3; cursura XLVI., 2.

      Curere, curetoriu (curu lacremele, apele
curetăre scl.; curgere nu ocure neceodata.)

      Curundielu, aject. si averbiu (curundielu-cu-
rendu XXXVII., 10; ventu curundielu I., 3 scl.)

      Cu scurtulu, pe scurtu, scurtu.

      Custa-me, tiene-me.

      C u v i n o s u, cuviosu cuvinientiosu.

      De, decâtu, că (de miere inca-e mai dulce
XIX., 5 scl.)

— 153 —


    De, dein deintre (de Sionu se te tiena XX.,
de. eli CXXVII., 3).

    Decumu, precumu CVI., 19; 34 5.

    De deși, dede, dedera, de de se, lat. de-
disti, dedit, dederunt, dedesset.

    Defaimă.

, Den, dentru, denainte.

    De ’ntaniu (nascutii „denteni“ CV., 18 scl.)
    Depreuna,deimpreuna; asiaocure in totu loculu.
    Dep< e despre.

    De prim’a, antaiu (făgădui de prim’a bucuria
lu Adamu 33, 3 scl.)

    Densu de demandtia LXIII., 4 scl.

    D’a feti le, d’a fietele, indesiertu 39, 3 scl. (lat.
futilis?)

    De se, dăca, decumva (de se den meseferea
sa elu n’a vrntu veni 3, 8).

    Desupr’a, desupr’a de toti.

    Deschise, perfectu (deszkisze, inse si deskisze.)

    Desmierdatiune.

    Dereptate, direptate, dereptu, direptu;
pretotunde asia.

    Dereptu, pentru.

    Dereptatoriu, indereptatoriu LI., 5. ..

    Descumparu, descumparatiune, des-
en mparatoriu, pretotunde asia in locu de res-
cumparu scl.; rescumparatoriu ocure numai una-
data 43, 5.

    Dî si, di se, disemu lat. dixi, dixit, diximus
(XL., 4; 2, 3; CXXXVIL, 2 scl.)

   • Dîsu, dîsa, sentintia 1. dictum XXVI,I, 5.

    Dîcatdre, proverbiu XLIV., 8.

    Domnedieu, cu o XIV., 4.

    Domnedieu, vocativu; pretotunde: oh Ddieu,
Ddmne Ddieu, oh viu Ddieu scl.

    Domnedieia, divinitate.

    Ei, articlu fem. genetivale si dativale prepusu
numenelui propriu (că iertași Ddmne ei Magdalene
38, 12).

    Elese, elesu lat. elegit, electus LXXVIII.,
35; 24, 32.

    Erasîte, dra; vine inainte mai adeseori.

    Esîtu, 1. exitus (se aiba esîtu reu XXXVII.,
17 scl.)

    Esîtura, 1. exitus, finis CXXL, 4.

    Este cu infinit, (mi-este a vid XXXIX., 3; mi-
este a perl, câ lat. pereundum mihi est XXVIII.,
1 scl.)

    Falfa, fala, superbia.

    Felosesce, folosesce.

    Ferichediu, fericatu, fericatiune, fe-
ricescu scl.

    Feri tura, feritoriu, aperare, aperatoriu.

    Fetu, fetii, fiiu, fiii (fetii dmeniloru).

    Fetîa, fiime, fii LXXVIII., 2.

    Fierbintdla (fjerbintale CXIX., 65 scl.)

    Figu, arborele , ficu,. smochina (figi lor si tocz
arburi CV., 17).


     Fregu, frangu LXXIV., 5.

     F r a t i e 1 e, fratînii. celi de aprdpe aii omului.

     Fricaei (frikeej CXXIV, 6).

     Fricosiddia-se, fricatu, infricosiddia-^e,
infricatu.

     Fui, fii, fumu, lat. fui, fuit, fuimus (XL., 6;
XXXIX., 2 ce si dorerea-mi ascunde-mi mi-fii; LXXIX,
2 scl.)

     Fugitu, lat. fugistis (ce fii voue, muntiloru,
de saritu că berbecii si unde fugitu că mneii CXIV.. 3).

     Fumega mani’a.

     F undamentu, LXXXII., 3.

     Furisiu, pe furisiu (CXIX., 43 scl.)

(Va urmă.)



    Cristoforu Columbu. inaintea congresului de prelati.

     In anulu 1491, prin continuele staruintie ale lui
Columbu. se adunara astronomii si geografii Ispaniei,
pentru că se esamineze proiectnlu lui, si se dea re-
latiune despre elu regelui Ferdinandu. La consilia
veniră demnitari eclesiastici si civili, cari aveau se
esamineze proiectulu in cestiune.

     Columbu aparii inaintea acestui congresu impu-
netoriu,că unu omu ce eră prea securu de resultatu,
si invocandu ajutoriulu divinu, incepîi a vorbi in mo-
dulu următor iu:

     „Străluciri Domni si preo-onorati ParentiP

     „In numele prea Sântei Treimi, maiestățile sale
regele si regin’a, mi impuseră a supune intieleptiunei
vdstre, unu proiectu inspiratu mie de spiritulu santu.
Domnedieu prin gur’a profetului seu dechiară, că tote
națiunile voru cundsce evangeliulu lui lesu Cristu,
si că, vocea sa prea potente va resună pana la ulti-
mele margini ale pamentului.

     Cu tdte aceste, una vasta regiune a Indiei, măr-
ginită cu marea atlantica, jace inca in intunereculu
idololatriei, precumu ne asecura multi din caletorii
moderni, si mai pre susu de toti Marcu Polo vene-
tianulu, care de multu petrece la curtea imperatului
Tatariloru. Tempurile suntu aprdpe de plenitudinea
loru. Esai’a profetulu ne face se intielegemu, că din
Ispani’a are se dsa lumin’a care va străluci la tdte
popdrale, si va conduce la tronulu celui prea inaltu
națiuni pan’ acum necunoscute. Insulelele marei astdpta
pre Domnulu, si nailoru Spaniei apartiene a presentă
inaintea altarialoru sale pre filii tieriloru australi, —
aurulu si argentulu din minele loru.

     Mai de multi ani, regii Portugaliei făcu generdse
silintie pentru a străbate in acele tienuturi depărtate,
si conduși de o antica traditiune a Fenicianiloru tra-
mitu flote spre a caută o noua cale de mare, care
ocolindu Afric’a, se-i conducă mai rapede la Indii.
Astadi, candu lucsulu a ajunsu in culme, candu pana
si femeile meseriasiloru se imbraca cu metasa gar-
nisita cu auru si cu pietre pretidse, voru se dispute
Venetianiloru monopolulu acestui producătorii! co-

— 154 —


merciu, voru se transpărte Orinuzulu*) la Lisabon a,
si se faca din acăsta cetate depositoriulu toturorn
producteloru orientali. Domnedieu n’a incoronatu pan’
acum cu succesu intreprenderea loru, pentru că ea
nu este inspirata de glori’a prea sântului seu nume.

     Nobili Domnii. Suntu 40 de ani de candu eu
percurgu marile frequentate de ămeni. Astadi pre
o cale noua mi-propunu a investigă misteriale ocea-
nului.. Ierusalimulu si muntele Sionului trebuescu
restaurate de mana unui crestinu. Imperatulu din
Cataiu**) cerii missionari, care se’lu instruăsca in re-
ligiunea creștina. Cine se va oferi se’i conducă? Eu
me oferu ai transportă in pace si sanatosi. Pentru
aceea ceru dela Ispani’a năi spre a merge, plecandu
dela căst’a occidentale, in Indii."

     Aci, unu murmura neasteptatu ’lu întrerupe;
unii incepu se’lu faca ereticu. Restabilindu-se liniscea,
Columba neturburatu continua:

     „Reverendi parenti! Eu considera pamentulu
că unu globu, opiniune conservata inca de pre tem-
pulu lui Aristotele, fiendu-că ceriulu nu presinta to-
turoru tieriloru aceleași stele. Acăsta observatiune
însumi o verificai pre căstele Guiniei si sub clim’a po-
lare dela estrem’a Tuia***). In acelu modu, in care
Portugalii l’incungiurara dela Nordu catra Sudu, im-
pingundu descoperirile loru de alungulu căstei afri-
cane mai departe de cumu le cunoscea marele mă-
iestru Ptolomeu, eu dicu că se pdte incungiură dela
Ostu la Vestu, si că dela Cadice pdte cineva merge
pre mare, pana la tiermurii Cataiului. Aristotele eră
aplecata a crede că Indi’a nu ar’ fi asia departe de
column’a lui Ercule, si că prin strimtdrea dela Ca-
dice pdte cineva se ajunga acolo cu certitudine.

     Enea Silviu vorbindu despre pamentu dice: Ce
distantia separa cdstele Iberiei de tienuturile indiane?
Spațiu pre care in pucine dile pdte se’lu strabata
una nane impinsa de unu ventu favorabile.

     Arabulu Alfraganu inca se parea convinsa de-
spre acestu adeveru, pentru că elu sustiene că pa-
mentulu si ap’a formeza unu globu.

     Eu dividu că si Ptolomeu ecuatorulu in 360 de
grade; inse reporturile lui Clesi’a si ale lui'Marca
Polo ne obliga a impinge inderetu situatiunea orien-
telui seu, si Azorele ignorate de elu trecu la occi-
dente, peste meridianulu insuleloru Fortunate. Opulu
lui Strabone, cosmografi’a Arabiloru, reportele cale-
toriloru moderni ne obliga a micsioră primitiv’a esten-
siune a gradeloru. Mapp’a amicului meu Toscanelli
din Florenti’a pune provinci’a Monozi aprope la un’a
milia de leghe****) dincolo de Lisabon’a, cu tdte pa-
latele sale de auru si cu ripele semenate cu marga-
ritariu si cu alte lucruri miraculdse. Mergendu spre


      *) Ortnuzu, insula in golfulu Persiei.


      **) Cataiu, provincia in Asi’a.


      ***) Tul’a, cetate in Ruși.a.


      ****) Lega, fr. lieue, dela lat. leuca, vechia mesura fran-
cesa, de 4444 metri.


Cataiu asi intalnf in cale celebrat’a insula Cipango
si pdte inca si Antil’a său Atlantida lui Platone.
Mii de voci circulă intre navigatori despre esistenti’a
unei vaste tieri la apusu. Locuitorii Canarieloru pre-
tindă că ei o recunoscu in faimds’a insula S. Bran-
done, pe care fantasi’a loru o face a fi vediuta in
nuori. Este un’a rumore surda, ce precede totu-dă-
un’a unui mare evenimentu in lume. Acestu eveni-
mentu este predicarea cristianismului mtre Indiani si
comerciulu directa alu acelei tieri cu Ispani’a. Chiaru
acele valuri,, ale Atlanticului, cari bătu căst’a occi-
dentale a Europei, uda si malurile Indiei. Unu pi-
lote alu regelui Portugaliei, Martinu Vincenti, găsi
la 450 leghe spre apusu de S. Vincentiu unu trunchiu
de arbote sculptata cu un’a piătra ascuțita si im-
pinsu de unu ventu occidentale. Cumnatulu meu ve-
diii la Porto Santo in Azore, o alta bucata de lemnu
asemenea. Locuitorii Azoreloru mi aratara mie în-
sumi trestii desradacinate venite de catra apusu, cari
după Pliniu crescu in India. In fine, eu am vediutu
in midiloculu scoiceloru din insul’a Flores, grămădiți
de catra același ventu occidentale, pini enormi si
cadavre de ămeni cu trasuri de totu diverse de ale
celoru cunoscuti."

      La finitulu acestui discursu se inaltiă unu voce,
care dise:

      „Si ce? . . . Un’a adunare de prelati cutesă-va
se aplaude unu discursu, care atinge credenti’a ba-
sericei catolice? Dumnedieu a disu: „Eu pusei ce-
riulu că o bolta, eu l’intinsei că unu cortu si lu-in-
clinai d’asupr’a pamentului." Pdte cineva cutesă in
acăsta augusta adunare se proclame esistenti’a anti-
podiloru? pre candu St. Augustinu facli’a credintiei
năstre afirma, că esistenti’a antipodilorii contrastă
credintiei celei adeverate; pentru-că a pretinde că
suntu tieri locuite pre cealalta facia a globului, ar’
însemnă a dice că suntu națiuni cari nu descindu
dela Adamu, fiindu că nici intr’unu modu nu ara fi
potutu trece oceanulu interpusa. Ara fi deci a in-
pumnă Biblia, care declara espresu, că toti omenii
descindu dela același tata. Păte fi unu lucra mai
absurdu, striga Firmianu Lactantiu, de catu a crede
că suntu ămeni cu petiărele opuse petiăreloru no-
stre? ămeni cari ambla cu petiărele in aeru si cu
capulu in diosu? că intr’o parte a lumei tăte suntu
inverse, unde arborii si-intindu ramurile de susu in
diosu; ploua, ninge si viscolesce de diosu in susu?
Idei’a despre rotundimea pamentului fă germinele
acestei fabule despre antipodi; pentru că după ce
odata filosofii au retacitu. ei mergu apoi din absurdu
in absurdu, si pentru că se apere un’a erăre, inven-
tăza alt’a. Santulu cosmografii din Alexandri’a, Cor-
mas Monaco basatu pre textulu S. scripture demonstra
că pamentulu este patratu, că si arc’a din testa-
mentu: că in midiuloculu oceanului Domnedieu a inal-
tiatu unu zidu immensu de diamantu, inderetulu că-
ruia sorele, după ce a percursu bolt’a ceresca, ter-
mina carier’a sa la occidente si incongiura polulu

— 155 —


spre a’si reluă demandti’a cursulu- despre oriente. Pu-
cinu mai incoce de acestu zidu este unu pamentu
neaccesibile, unde pitioru de omu nu si-a lasatu urm’a.
Si noi volimu se tențamu pe Ddieu cu tentatiune
de a ajunge la acelu pamentu? Deci propunerea
ce ne fii supusa, nu se pote considera, decătu câ
unu eresu.“

     Aeăsta declamatiune fece mai multu efectu, de-
catu tdte argumentele tui Columba, pentru-că adunarea
decise câ cele doue emisferia suntu pentru totu-dâ-
un’a separate unulu de altulu, si că erâ o mare pre-
sumtiune a pretende, că cineva are mai multe cuno-
scintie decătu tdta ceealalta omenime.

     Intre cei mai infocati adversari ai lu Columbu
erâ acelu Talavera, catra care elu fusese recomen-
datu de egumenulu Perez, câ se’lu sustiena inaintea
reginei, la care avea mare trecere, câ confesariu alu
ei. Acest’a se grăbi a supune regelui decisiunea adu-
narei, si s’aru fi alesu nimicu din tdte planurile lui
Columbu, deca unii părtinitori, intre cari erâ si Diego
Doza, nu l’ar’ fi recomendatu cu căldură celoru doi
regnanti, cari magulindu-se cu speranti’a averiloru
si a noueloru conciste, subscrisera la 17 Aprilie 1492
unu tractatu, in virtutea caruia se oferea lui Columbu
gradulu de admiralu in tierile ce le va descoperi;
dreptulu de ale pote transmite descendentiloru sei,
si preste cari elu se fia vice-rege cu dreptulu la un’a
a diecea parte din tdte câștigurile mobile, ce le ar’
face; in fine se se bucure elu si succesorii lui de
titlulu de Don.

După Cântă comunicatu de S. M.


Nr. 106-1875.

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei trans.,
tienuta in 8. Iunie c. n. 1875, sub presidiulu dlui vice-pres.
lacobu Bolog’a, fiindu de facia domnii membrii Pav. Dunc’a,
E. Macelariu, I. Hanni’a, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Vis.
Romanu, Dr. Dem. Racuciu, I. Cretiu, Dr. Aur. Brote si
I. Candrea.

      § 67. Domnulu cassariu presentdza conspectulu
despre .perceptiunile si erogatiunile asociatiunei dela
siedinti’a ordinaria dein 13. Maiu a. c. păna la sie-
dinti’a presente. Dein acelu conspectu resulta, cumu-
că in restempulu nurnitu s’au incassatu numai 120 fl.
19‘/₂ cr. si s’au erogatu 435 fl. (Nr. prot. ag. 105,
1875).

      Spre scientia.

      § 68 In nexu cu conspectulu de sub § 67 se
raportâza in specialu despre banii incursi la fondulu
asociatiunei dela siedinti’a trecuta păna la cea presente,
si anume:

      a) câ procente obvenitdrie cu 1. Maiu a. c. după
obligațiunile de stătu unificate si de lotteria au in-
33 fl. 30 cr. (Nr. 96, 1875).

      b)câ procente obvenitorie cu 1. Maiu a. c. după
couponii obligatiuniloru urb. ungurene si bucovinene
au incursu 65 fl. ll'/j cr. (Nr. 97, 1875.)


     c) câ tacsa de membru ordinariu si pentru o
diploma 6 fl. (Nr. 99, 1875).

     d) pentru Transilvani’a 16 fl. 50 cr. v. a. (Nr.
99 si 103, 1875 ).

     Spre scintia.

     § 69 Direcțiunea despartiementului cerc, alu Si-
biiului (III), substerne protocdlele siedintieloru sub-
comitetului dein 14. Fauru si 15. Maiu a. c. (Nr. 104,
1875).

     Dein amentitele protocdle intre alte afaceri cu-
rente, resulta urmatdriele lucrări:

     a)      că s’a facutu dispusetiune pentru incassarea
tacseloru restante de membrii ordinari si ajutători, si
că prein staruinti’a Domnului cassariu al’ despartie-
mentului I. Bardosi, s’au incassatu 50 fl., carii deo-
camdată s’au depus in cass’a de păstrare a Albinei
spre fructificare, p. 5, 6, 9.

     b)       că fostuln actuariu alu despartiementului I,
Pred’a, prein Domnulu cassariu cere a i se computâ,
refuirea de tacse restante, remuneratiunea de 30 fl.
ce i s’ar fi accordatu pe 3 ani in cualitate de ac-
tuariu p. 14 si 15. (Nr- prot. ag. 104, 1875).

     Conclusiunea ad p. a). Incassarea tacseloru re-
stante in summa de 50 fl. se iâ spre scientia și totu-
odata respectivulu sub-comitetu se se recerce, câ se
asterna incdce unu conspectu despre aceli domni
membrii, carii au solvitu tacsele de membrii ai aso-
ciatinnei, de o parte, câ se se pdta tiend evidenti’a
receruta in afacerile cassei asociatiunei, de alta parte,
câ se se pdta publică in foi’a asociatiunei numele
acelora membrii.

     Totu in nexu cu acdst’a, pentru mai acurat’a
si mai usior’a incassare a tacseloru restante, la pro-
punerea Domnului Romanu, se decide, că dein par-
tea acestui comitetu, cu provocare la anteacte, se se
emitta de nou provocări catra respectivele direcțiuni
ale despartiementeloru cercuali, câsestaruiasca cu-totu
zehilu pentru incassarea tacseloru restante, si pentru
mai indemanatic’a incassare a acelora, respectivii cas-
sari ai despartiementeloru se se folosăsca de modali-
tatea introdusa si la uite asemeni institute, adeca de
a tramite Domniloru membrii pre langa provocare,
si cuietantiele respective.

     ad p. 6). Se se poftesca Domnulu fostu actuariu,
câ, deca i s’a asemnatu ceva remuneratiune pentru
agendele scripturistice ale subcomitetului, se indigitfeze
respectiv’a conclusiune a adunarei generali cețcuale,
carea după .§. 18 dein regulamentu singura e com-
petente a preliminâ atari spese, său ddca s’au facutu
alte spese scripturistice,’ se se presente compiitulu
respectivu.

     § 70        Secretariulu II pre bas’a conclusiunei adu-
narei generali dela Dev’a, tienute in 10—11. Augustu
1875 sulevdza cestiunea propuneriloru Domnului Lad.
Vajda, cerendu a se luâ de nou la pertractare.

     Se esmite un’a comisiune in persdnele Domni-
loru membrii: I. V. Rusu, Vis. Romanu si I. Can-
drea, cu insarcinarea de a percurge de nou tdte pune-

— 156 —


fele aceloru propuneri si apoi la siedinti’a proxima
a raportă in meritu, indigitandu, că care din acele
propuneri s’au efectuitu degiâ, care s’ar mai potd
efectul si care nu se potu efectul si din ce motive?

      § 71.       Secretariulu II. presenteza unu computu
despre spesele avute in afacerile Asociatiunei si cere
a se asemnâ esolvirea acelor’a cu suma constatata
de 39 fi. 49 cr. v. a.

      Se asemnăza la cass’a asociatiunei exolvirea re-
spectivului computu.

      § 72.       Se presenteza urmatdriele cartid aruite pe
sdm’a bibliotecei asociatiunei si anume:

      1)      Archiv des Vereins fur siebenbiirgische Landes-
kunde, dăruită de reuniunea respectiva.

      2)      Revist’a contemporana pre lun’a lui Fauru
a. c., dăruită de Redactiunea respectiva.

      Se primescu pre langa espressiunea recunoscien-
tiei protocolarie, si se transpunu dlui bibliotecariu
spre a se petrece in registrulu bibliotecei asociatiunei.

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede
Domniloru membrii: Dunc’a, Hannia, Macellariu.

      Sibiiu, datulu câ mai susu.

lacobu Bolog’a,                      I. V. Rusu,

        v. presied.                        secret. II.

      S’a perlesu si verificata. Sibiiu, 9. luniu 1875.
                     P. Dunc’a mp.



    Publicarea baniloru incursi

la fondulu asociat, trans. dela siedinti’a comitetului dein 13.
Maiu a. c. pana la siedinti’a aceluia dein 8. luniu cu 1875.

      Dela dn. proprietariu in Cricau, Gregoriu M e z e i tacs’a
de membru ord. pre 187⁴/₅ 5 fl.

      Dela dn. proprietariu in Sasu - Reghinu, Ioane Mu-
resianu tacsa pentru diploma 1 fl.

      Sibiiu 8. luniu 1875.

Dela secret, asoc. trans.



    Bibliografia

      Din Biseric’a orthodnxa romana dela Bu-
curesci au esitu pana acuma 8 fasciclii de căte 5
c<51e. Pe langa articlii scientifici si istorici, pe langa
mulțime de predice scurte dara bune, aflamu in primii
fasciclii si urmatdriele regulamente, prin care base-
ric’a României facă unu passu giganticu inainte. Re-
gulamentu adoptata de santulu sinodu alu sântei
Biserici autocefale orthodoxe romane in • siedinti’a sa
dela 12 Novembre 1873 si sancționată de Domnii
in 7 Maiu 1874, pentru midiuldcele de intretienere
a clerului pe la bisericile intretienute de comunele
urbane si rurale. — Regulamentu pentru aran-
gearea archiereiloru titulari, locotenenti, pe eparchii
(diecese) — Regulamentu pentru positiunea se-
minaristiloru. — Regulamentu pentru inmormen-
tari si pomeniri. Tdte trei adoptate de cătra s. si-



nodu in Maiu si sancționate de Domnii in luniit
1873, publicate la tempulu seu si in Monitoru, dra
acuma reproduse in acesta organu bisericescu alu
clerului, câ se le aiba de indemana.



      Din motivulu că pre alte căli nu totu-ddun’a vine la esact’a
cunoscintia a on. publicu aparerea producteloru literarie, am ondre
a face cunoscuta si pre acesta cale, cumu-că. la subsemnatulu
se afla si se potu capetă pre cale .poștale urmatdriele opuri:

      1)        Cuventari funebrali sdu lacasuri demdrte
scrise si prelucrate de I. P. Papiu, preotu de dieces’a Gherlei
etc. Edit. opt. VIII, f 164 pag. Gherl’a, cu literele tipografiei
diec. 1875. Pretiulu la opulu separata 1 fl. 20 cr., dr’ 14 celi,
cari au prenumeratu la edit. II. tom. I. numai 1 fl.

      2)       Cuventari besericesci, de I. P. Papiu, preotu
de dieces’a Gherlei, spirituala la institutulu corect, transilv., ase-
soru consist, etc. Tom. II. Edit. opt. VI. t 324 pag. Gherl’a,
cu literele tipogr. diec. 1874. Prqtiulu 1 fl. 50 cr.

      3)       Cartea sântului loanu Chrisostomu despre
preoția, tradusa de pre origin. grec, de I. P. Papiu, preotu
de diec. Gherlei edit. opt. VI. f 162 pag. Gherl’a cu literele
tipogr. diec. 1869. Pretiulu 1 fl.

      4)        Viati’a după mdrte, (cu 474 cit.) dedusa din mîs-
teriulu fiintiei omenesci si desiertatiunea celoru trecatdrie de I.
P. Papiu, preotu de dieces’a Gherlei. Edit. opt. VIII, f 144
pag. Clusiu, cu literele col. ref. alu lui I. Stein. Pretiulu 1 fl.

      (Din acdst’a fiendu esemplariele mai tdte petrecute, va esi
II. editiune corectata in casulu, candu concursulu ar’ fi in stare
a acoperi spesele tipariului).

In scurtii tempu va est de sub presa si se va espedd
                  toturoru prenumerautiloru.

      5)        Cuventari bisericpsci (acomodate pentru orice
tempu) Tom. I. Editiunea II. corectata si amplificata, de I. P.
Papiu, preotu cte dieces’a Gherlei. Pretiulu pentru prenumeranti
1 fiorinu.

      (Aceia, cari vom a procură de odata tdte trele epurele de
sub Nrulu 1, 2 si 5, le voru potd capetă cu 3 fl. 30 cr. solviți
inainte.)

      Deci toti aceia, cari voru a avă dre-care din operele aici
insirate, se benevoidsca a se adresă la subscrisulu in Gherl’a
(Szamosujvăr) in Transilvani’a.

      Adresarea se pdte face sdu cu asemnatiune poștale — ala-
turandu pretiulu esemplarieloru poftite, sdu si numai prin biletu
de core: pondentia cu dechiaratiunea de a depune pretiulu la
primirea esemplarieloru (posta utănvdtel — Nachname).

      Domnii protopopi si alti colectanti — dispunendu 10 esem-
plarie din ori care opu de sub Nr. 1, 2 si 5, voru primi unu
esemplariu gratuita — că rabatu — din ori-care opu, după plăcu.

      Gherl’a 2 Maiu 1875.

    Ioane P. Papiu,

preotu de dieces’a Gherlei, spirituala
la institutulu corectoriu reg. trans.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu i. alu asociatiunei, — Tipografi’a Rfimer & Kamner