---------- W , W$s J-*'’ Acesta f6ia e-se 1 cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale t galbenu cu porto vv poștei. wk ---------■■----- TRANSILVANIA. For a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. > Abonamentulu se 5 face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- telui» asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- <; lectori. V? -----------V'/ [\’r. 9. Brasiovu 1. Maiu 1875. Amilii VIII ■ - ______________________ S u m a r i u: Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15 Martie 1848 pana la 18 Ianuarie 1849. (Urmare). — Adaoge si re- ctificări la istoii’a regimentului alu II lea confiniariu dein Transilvani’a. — Oratiune funebrala rostita la inmormentarea baronului Vasiliu L. Popu, in Budapest’a la 20 Febr. a. c. de Justinu Papfiu. — Protocolu susceputu in adunarea ordi- naria a fostiloru granitiari dein regimentulu romanu I. — Publicarea baniloru incursi. — Procesu verbale. — Bibliografia. Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15 Martie 1848 pana Ia 18 Ianuarie 1849. (Urmare.) K. Batai a dela M.-Osiorheiu. In 3 Novembre (Vineri) s’au intelnitu cei im- peratesci cu rebellii la Nirasteu», si au continuata batai’a pe siesulu Megiesfaleului, ambe situate de cătra S. W. Osiorheiului. Rebellii că la 20,000 sub conducerea colonelu- lui Zsombory avă in planu — după cumu mi s’a spusu — a-si îndreptă calea cătra Aiudu pe linia Ternavei mici, fiindu-că au fostu depredatu totu mai nainte sub Apor*) pe linia Muresiului; inse aici au aflatu stavila poternica; că-ci cumu au inceputu a bubui tunurile, si a pași inainte anteposturile, intre cari au fostu si romani militari dein regimentulu I, limitaneu, indata după prim’a restistentia au si in- ceputu Ungurii a se retrage si apoi a fugi inainte pre langa partea de Sud a cetatii Osiorheiului, si a-si lapadă armele si vestmintele, că se păta mai usioru alergă in secuime. Cati au cadiutu dein rebelii in ataculu acest’a, nu pociu cu securitate însemnă; atăt’a inse mi s’a spusu că cu ocasiunea primei confrontari, de catra miliția prin nisce săpături de scurgerea apeloru, si intr’o padurea situata de a drăpt’a drumului aflatdre s’au stdnsu multi.**) *) Bar. Georgie Apor, fratele lui Carolu, filiu alu eonsi- liariului de curte. Acestu tiranu petrecuse mai multu tempu aici in Brasiovu, unde ne spunea verde in fația, că in scurtu ne va spendiura pe toti. Red. „Tr.“ **) N’au cadiutu multi, că-ci după cumu ne-a informatu unu oficiariu de ai nostrii, carele partecipase la acea batalia si apoi venise la Sabiiu, comandăntele imperatescu gener. Gedeon a comandatu focu de tunuri mai antaiu asupra husariloru secu- iesci, si dupa-ce vreo cinci gldntie au lovitu in carne, husarii o si luara la fuga, după care apoi nimeni nu a mai potutu tienâ pedestrimea, care se si spulberă in cete fugitorie orbesce. De aici încolo glontiele austriaciloru câ vreo treidieci an sboratu pe deasupra capeteloru, că Gedeon nu a volitu se’i strice, ci numai se le bage frica in ose. Unii credea, că Gedeon ar fi fostu intielesu cu Zsombori, cu care se cunoscea fdrte bene, câ batali’a se fia numai câ de mărturia, cumu dicemu noi Romanii. Red. „Trans." Snb tempulu acest’a reversanduse terrorea pa- nica preste Secuime, tdta fora nici o resistentia se- ridsa s’aru ti potutu desarmă; inse ungurdnulu Ge- deonu care servise in Secuime că colonelu, pdte că a socotitu, că se i desarmddie cu lățea, si asia tra- mitiendu unu despartiementu de miliția, a despusu că gardele de pe la Segliisior’a si Fagarasiu se-i desarmddie. Aici se insemnddia ca intre protopopii cei mai devotati episcopului Lemdnyi, cari cu zelulu si cu activitatea sa la apararea onorei si auctoritatei ace- stuia multu au desudatu, loculu celu d’antaiu se cuvine protopopului dela Cathin’a Vasilie Turcii. Acest’a in lips’a instituteloru de educatiune ro- manesci, si-au educatu feciorulu si fetele sale in in- stitutele unguresci dein Clusiu, si o fata a sa cu numele Lil’a o a maritatu după unu ungurij po- sessoru, cu numele Fekete. Acestea precedentie magulitdre si portarea lui cea amicabila cu toti domnii possessori dein distri- ctulu protopopescu alu seu aru fi potutu .fi causa de ajunsu, că la betranetiele lui (omu preste 60 ani trecuta) pe tempulu acestei fatale revolutiuni, se fia crutiatu la cas’a sa. Inse fiindu-ca au fostu preotu romanescu, si inca unulu dein cei mai invetiati, si cu influintia la poporu, a fostu destula motivu, că după o simpla delațiune, că si cumu acest’a aru fi suferita la cas’a sa tribuni de ai poporului romanu, gubernula revo- lutionariu dein Clusiu, fora de a comunică lucrulu cu episcopulu Lemdnyi, carele a fostu cu totulu addictu causei unguriloru, ce episcopulu a docu- mentata si cu emiterea circulariului seu cu puține dile mai inainte, la clerulu si poporulu diecesei sale, că Romanii se tiena cu Ungurii, precumu aici mai susu amu amintitu, indata pe la 29 Octobre au si tramisu honvedi la Cathina, că se-lu prindă si se-lu aduca la Clusiu; că cu densulu dandu unu exemplu ecclatantu de pedepsa, se reverse terrdre intre Ro- mani, si mai alesu in conducătorii loru, in preoți, cu ocasiunea tergului de tdmna, care se tiene in Clusiu cu inceputulu lui Novembrie. Deci honvedii tramisi la Cathin’a au si pornita si in acea nopte au masu in Mociu. 15 Parochulu gr.-or. dein Mociu — pre cumu s’a vorbitu după acea — intielegundu despre scopulu venirei honvediloru, cu grab’a a tramisu unu nuneiu la Cathina, câ protopopulu se-si apere capulu cumu va potâ. Se dice, ca nunciulu a sositu la elu mai degraba decătu honvedii; inse densulu — necuprin- diendu de ajunsu pericululu — si incredintiatu in nevinovatiea sa, a respunsu, ca indata cumu isi va bea caffeo’a. Intr’ acâst’a honvedii i-au incunjuratu cas’a si l’au luatu dein locuinti’a sa câ pe o pasere dein cuibulu ei; si cu densulu deinpreuna'au mai prinsu si alti 12 săteni însemnați câ sacrificiu aln delatiunei. Pre toti aceștia ducundu-i la Clusiu, acolo in curtea comitatului i-au legatu de pari inplantati spre acest’a scopu in pamentu. Aici unu servitoriu dela comitatu, candu a trasu incaltiamintele (cișmele) dein piciorele protopopului, câ se-i pună piciârele in fere, pentru-ca protopopulu l’a impinsu cu man’a câ se nu-lu descultie, asia sa infuriatu, incatu cu un’a din incaltiaminte l’a lovitu asia de tare preste unu ochiu, de indata i s’a in- flatu si invenetitu ochiulu fdrte. In 3 dile catu au fostu legati la stelpi sub ce- riulu liberu, s’a dusu câ se’lu vâdia o mulțime ne- numerata de poporu curiosu; âra elu in gur’a mare dicea catra privitori: „vicemu pro vice reddam tibi amice", cari cuvinte neintielegundule muierile de unguru, dicea un’a catra alt’a: „nâze az ebbadtât, mdg azt mondja a magyarnak; ice pro pice". Candu a fostu provediutu cu celea sânte prin protopopulu gr.-cat. de atunci alu Clusiului Ioane Fekete, s’a rogatu de acest’a câ se-i cera gratia. Inse după provisiunea crestinâsca indata i s’a si cetitu sententi’a de mdrte, in carea i s’a imputatu: „ca a tienutu la sene tribuni si a agitatu asupr’a Unguriloru s. c. 1." I£ra protopopulu Fekete după cetirea sententiei a si cerutu gratia pentru nefericitulu condamnatu dela judele primariu br. Inczddi, inse acest’a in au- diulu tuturoru a respunsu: „nem lehet, mert szdt tortuk a fât felette"; adeca după cetirea sententiei judele I. a fostu ruptu in doue unu lemnutiu si l’au aruncatu asupr’a celui condamnatu. Episcopulu Lemânyi intielegundu ca pe vechiulu seu amicu l’au adusu la Clusiu spre a’i lua vidti’a, a scrisu pentru densulu la judecătoria câ se-lu agra- tiddie, inse indesiertu, pentru-ca l’au fostu alesu de victima, si — după cumu se vorbea atunci — pen- trti-ca poporulu a amenintiatu pe judecători, ca deca nu’lu voru dă spre mdrte, poporulu isi va resbunâ de judecători. Acâst’a faima in statulu paciuitu se potâ considerâ câ unu pretexta fora nici o basa, pentru-câ judecatori’a, carea avea la îndemâna mili- ti’a potea se faca cumu a facutu capitanulu romanu cu Paulu apostolulu in Ierusalimu. Numai câ aici in anarchia si revolutiune, unde si judecătorii, si mi- liti’a, si poporulu, toti erau însuflețiți de unu cugetu, câ prin revolutiune se-si asecure supremati’a si in- dependenti’a, nu se pdte mai bine esprime de catu că: „a cadiutu mnelulu intre lupii răpitori, de unde nu este scapare." Cata dorere si imputatiune a torturata ânem’a cea buna a episcopului Lemdnyi vedienduse despre- tiuitu de toti aceia, pentru cari — după conceptulu seu — s’a sacrificați! pe sene facundu-le tdte pe voia. Acea dorere o simtf cu atatu mai multu atunci, candu vediii, ca pe amiculu seu ilu sacrifica nevino- vata, câ judeii pe Christosu, numai câ dre-cuinu se-si resbune de Romani, pentru-ca aceștia nu vo- iescu a remanâ si mai departe sclavi plecati ai loru. Pe protopopulu Turcu, in loculu parochului lo- calu, l’a petrecutu pana la loculu de pierdiare par. dein Bociu Ales. Arpadi, conscolariulu episcopului Lemdnyi, carele tocma atunci a fostu venitu la episcopulu; fiindu-ca pe protopopulu si par. Fekete, la rogarea sa — fiindu morbosu dein batai’a ce su- ferise dein chiaru-seninu in 21 Octobre dela hon- vedi si cetatieni — l’a dispensatu cu mare greutate comit, supr. Paulu Macskâsi de acea sarcina înfio- rător e. Suferintiele protopopului Fekete, meritatului barbatu de patria, cleru si națiune, se cuprindu pe scurtu in descriptiunea publicata in nr. 5 alu „Tran- silvaniei" dein a. c. Dio’a spendiurarei protopopului Turcu după documentulu sub X. a fostu Sambata in 3 Novemb. in dio’a candu au inmormentatu pe capelanulu dein Clusiu I. Vladutiu; si candu Gedeon a batutu pe rebelii la Nirasteu. VI. Denumirea mea de vice-prefectu preste prefectura Mediasiului. In 8 Novembre amu primitu de odata mai multe acte oficiâse tramise dela comitetulu nat. rom. dein Sibiiu, si anume: 1. Cu data 3 Novemb. nr. 93 si 98 denumirea mea de vice-prefectu preste prefectur’a Mediasiului si a Sighisiârei, si preste 32 sate dein desfiintiatulu comitatu alu Albei superidre, cari prin decretulu comandei generale dein aceeași di nr. 4432 s’au fostu ingremiatu la acestea scaune. La scaun. Mediasiului: Grezasi’a de josu, Boia, Birchisiu, Gezasi’a de susu, Caltvaser, Migin- ddla, Stâna, Tuiesdu, Motisdorfu, Metisdorfu, Boarta, (Mihâlyfalva),Igisdorfu, Petisdorfu, Revasielu, Sialcheu, Siâl’a, Veseudu, Vecierdu, Slagna. La scaun. Seghisiârei: Malencravu, Besia, Fejâregyhâz, Fâleacu, Feltia, HasfaIeu,Crisiu, Rondol’a, Siarpatocu, Nou sasescu,Sidriasiu, Vulcani, Zoltani. 32) 2. Cu datu 3 Nov. nr. 98 si 174 a comitetului mi se incredintiâdia conducerea recrutatiunei in pre- atinsele doue scaune, după instrucțiunea de recruta- tiune dein 26 Oct. nr. 2/L. a. aici mai susu la 26 Oct. amintita. 33) vedi si nr. 25). 4 9 3. Că in urm’a ordinat, comandei generale dein 8 Nov. nr. comit. ' 97 la aratarea generalului Gedeon făcută dein M.-Osiorheiu in 5 Nov., in carea se spune că Romanii dein scaunulu Mediasiului, după caderea Osierheiului si-au perdutu rabdarea, si fora de a ascultă de mai marii sei, au parasitu castrele: si conformu despusetiunei comitetului nat. dein 8 Nov. nr. 174, fara amanare se me ducu la Osiorheiu spre a inbarbată pre cei de fația cu oratiuni info- cate, că se remana statornici in castre si se despunu, că cei veniti acasa indata drasi se se reintorca la castre. 33/a) Eu primindu acestea, m’amu infioratu de o sar- cina asia grea, cu carea e impreunata responsabili- tate strensa, si cuprinde in sene pericululu de ondre alu natiunei si alu vietiei mele, si alu celoru ce voru seau nu voru ascultă de mine'. Deci eu ad 1. mai antaiu amu scrisu comitetului, ca eu nu me retragu de a lucră pentru binele patriei si alu natiunei ndstre după priceperea si poterea mea; inse fiindu-ca eu sum parochu cu parochia mare, in carea se receru multe funcțiuni, si capelanu nu amu; asia eu bucurosu lasu că acdsta sarcina se o pdrte altulu, carele se stea numai de acdst’a deregatoria, precumu e Axente, Eliseu si altii; totuși inse că se conducu cu consiliulu si cu scrisorea despunerile comitetului, pana candu voiu fi sanetosu, voiu face, inse a luă parte activa in trebile militarie si ale gardei naționale, nici decumu nu me pociu legă. ad 2. am dispusu comissari pentru recrutatiune, si anume: a) pentru satele din comitatulu Albei superidre, acum la scaunulu Seghisidrei incorporate, si mai susu aici specificate; si pentru acelea dein scaunulu Seghisidrei, cari suntu: Beia, Danesiu, Archita, Hen- dorfu, Hodvilag. Seleusiu, Nethus, Prodt, Radesiu, Schas, Seghisidr’a, S.-Buda, S.-Daia, S.-Chizdu, S.- Laslea, Tidlina, Trapoldu; s’au numitu in partea de cătra W. a Seghisidrei, Ioane Velteanu, parochulu Brateiului, cu Ioane Thille, clericu dein Basna; dra in partea de catra O. a Seghisidrei, Zacharie Boiu, protopopulu dein Seghisidr’a si Emanuilu Calugheru dein S.-Chisdu. b) Pentru satele dein comitatulu Albei super., scaunului Mediasiului incorporate s’au despusu Du- mitru Dopu parochulu Agârbiciului, si Nicolae Me- diesianu, clericu dein Ibisdorfulu sasescu. c) In scaunulu Mediasiulu in tribunatulu lui Vas. Axente, elu insusi cu ai sei, si anume: in Frâu’a, Vorumlocu, Agârbiciu, Hassagu, Copsia mica, Sieica mare si cea mica, Moardesiu, Siol’a s. si Alma s.; in tribunatulu lui George Porescu s’a despusu elu insusi cu ai sei, si anume: in Mediasiu, Mosn’a, Igisdorfu 8., Proscea-mare si cea mica, Bazna, Veltiu, Bagaciu si Curciu; si in tribunatulu Iui Io. Chendi din Siarosulu s. acest’a cu ai sei, si anume: in Ber- thanu, Buzu, Atielu, Copsia mare, Nemsia, Brateiu, Richisdorfu (Riomf.), Siarosiu s., Tubusdorfu (Tobias), Valdhitu. Era la 18 sate dein comitatulu Cetatii-de-Balta, la cari inca n’a strabatutu regularea si suntu vecine cu celea 13 sate mestecate cu Sașii dein vecinătatea Ibasfaleului, la cari eră tramisu pop’a Roth dein Mosn’a că se le incorporddie cu scaunele sasesci, amu tramisu comissari de recrutatiune pe par. Almei ung. loanu Popa si pe v.-protopopulu n. u. dein Peucea I. Montanoviciu. Comissariloru pentru recrutatiune despusi pe langa instrucțiunea tipărită si tramisa dela comitetu le amn mai intimatu a urmă si aceste dispusetiuni: 1. In totu loculu se invite pe parochii locali, că se le fia de ajutoriu. 2. Dela parochi se cera numerulu sufleteloru dein comunitate, si se compute la 150 suflete unu recrutu. 3. Adunanduse poporulu, se publice alaturat’a in trei limbi proclamatiune a Esc. sale comandantelui generalu dein 26 Octobre. 4. Se indemne cu cuvinte pline de zelu, că dmenii la acdsta provocare pentru inaltulu Imperatu si restabilirea pacei publice in patria, se dea feciorii sei la miliția cu tdta plăcerea. 5. Ddca nu se voru induplecă de buna voia, se se arunce sorti, tienendu cumpatulu dreptății si alu cuviintiei. 6. Se nu se restringa numai la numerulu pre- fiptu, ci pentru ondrea sa si a natiunei se procu- rddie catu de multi recruți. 7. Că pe recruții insemnati se-i tramita la Mediasiu pentru assentatiune, inse totu de doue ori mai multi că căti se cuvinu dela annmit’a comunitate, că se aiba de unde aldge comissiunea dispusa spre acestu scopu. 8. Că in poterea mandatului comandantelui ge- neralu din 30 Octobre nr. 4421 tramisu prin comit, nat. cu datu 5 Novembre nr. 119, pentru sustiene- rea ordinei bune in fia-care comuna se se aldga de cătra poporu 4 betrani si 1 presiedinte, de cari apoi toti se asculte; dra aceștia pe cei greu vinovati, p. e. potentiari, talhari, omoritori si aprindietori, se-i lege si se-i tramita la Mediasiu la judecatori’a pentru asemenea cașuri infiintiata. 33/b si c) 9. Că se se nevoidsca dio’a si ndptea catu mai in graba a implinf acdsta comissiune; spre înlesnirea acestui scopu li-se dă consiliu, că se tramita pregă- titori la fia-carea comuna, mai inainte de ce aru sosi acolo comissiunea. 10. Plat'a ostenelei pentru fie-care comissariu se defige pe di 1 fl. numai, si acel’a i’lu va primi pe langa quietantia dein lad’a satului; dra unde aru dă de resistentia, se iea adeverintia in scrisu, si se o tramita la comitetulu nat. in Sibiiu; că de acolo se se faca mai departe despusetiunile necessarie. In poterea acestora despusetiuni comissarii es- misi s’au apucatu de recrutatiune cu tdta poterea; . 15* inse in graba au datu si de pedeci mari, si dein partea deregatoriloru sasi, si dein partea mai mul- tora preoți neuniti; dra pentru delaturarea acestora pedeci s’au scrisu la comitetulu nat., si asia pana la 25 Novembre s’au terminatu rucrutatiunea cu resul- tatu inbucuratoriu; că-ci in scaunulu Mediasiului dela 30 sate in locu de 100 feciori s’au datu 180 inși; singuru dein Mediasiu au esitu unu contingentu de 31 feciori. Dar’ a mai fostu si alta pedeca, că poporele dein satele desfiintiatului comitatu alu Albei superidre si acum dejă scauneloru Mediasiu si Seghisior’a îm- preunate, precumu si celea dein scaunulu Seghisidrei, pe tempulu acest’a au fostu duse cu prefectulu Eli- seu armatu la Osiorheiu pentru desârmarea Secui- loru, in cătu după relatiunea comissariiloru numai betranii, pruncii si partea femeidsca au remasu pe acasa. In 9 Novembre amu scrisu comitetului nat. pe langa prememoratele despuneri si acdstea: a) că magistratulu scaunale dein Mediasiu pri- mindu decretulu despre incorporarea celoru 19 sate dein comitatulu Alba sup. cu acestu scaunu, indata a si pusu unu inspectoru de sasu preste ele, si că a tramisu unu assessoru magistratuale, cu unu ofi- ciru militariu, ambi sasi, că se le organisedie după sistem’a sasdsca, si că aceștia se adune si darea dela acelea comunități; si amu intrebatu pe comitetu, că ce aru fi de facutu, dupa-ce Romanii scosi de sub jugulu unguriloru, acumu se constringu a se bagă in jugulu celu sasescu? b) Că cu ocasiunea tramiterei comissariloru de recrutatiune amu cerutu dela consululu scaunalu vi- dimarea cârtii pentru carausi si bani pentru platirea acestor’a ‘ dein cassele comuneloru. Consululu cart’a o a vidimatu, inse despre bani a respunsu, că se dea comitetulu care ii tramite. c) Că pop’a Roth e tramisu la satele dein giu- rulu Ibasfaleului, cari păna acumu s’au tienutu de comitatulu Cetatii-de-Balta, si suntu amestecate cu Sasi, că se le pregatăsca pentru incorporare cu scaunulu Mediasiului sub titula „că se apartiena la 7 judetie“ si se aiba magistratu—„utique" sasescu, in Ibasfaleu. ad 3. Că după caderea M.-Osiorheiului se me ducu acolo spre a imbarbată pe gard’a dein scanulu Mediasiului spre a remand statornica in lagheru. De si acdsta afacere mi s’a vediutu a fi împreunată cu evidentele periculu alu vieții: totuși incredintiendu-me in D-dieu- si urgenti’a causei dein mai multe puncte de vedere cumpenindu-o; dupace dela comand’a mi- litaria locala amu dobanditu pentru paza 3 feciori, cu 2 carutie amu pornitu la Osiorheiu in 10 Nov. In acesta cale amu vediutu intra Nirasteu si Meghiesiufaleu pe langa cale in siantiuri jacundu cei cadiuti in bataia — după mai multe dile — inca neinmormentati. l£ra in 11 Nov. după amiadi si in 12 demand- ti’ami-amu implinitu missiunea, adunandu tdta gard’a naționala intre fortaretia si orasiu, si amu aflatu a fi de fația că la 300 inși, apoi amu cercetatu in caus’a absentarei celoru duși si despre starea celoru de fația. Candu amu trecutu prin piatia inainte si inde- reptu, audiamu cumu me înjură magîarii de prin ferestrile caseloru că pe unu „olăh tribunus.“ In fortardtia generalulu Gedeon abîa se îndu- plecă a platf carausi’a 16 fl., de-si la provocarea lui amu fostu despusu a merge acolo. *) In 13 Novembre după amiadi amu sositu cu pace in Mediasiu. (Va urmaj Adaose si rectificări la istori’a regimentului alu II-lea confiniaria dein Transilvania.**) Legio I italica, legio Flavia, Macedonica, Clau- dia, Gemina, Minervia, Victrix, Adjutrix, Rapax, Alauda si altele multe, păna la XXXII, care stă la dispositiunea lui Traianu pe tdta lini’a Dunărei, in- cependu dein Germani’a păna pe la noi, căta bataia de capu au mai causatu acelea legiuni eruditiloru Europei in tdte tempurile, pentru-că se le afle ori- ginea loru, elementele dein care au fostu compuse, stațiunile si castrele, organisatiunea, faptele si eve- nimentele bellice la care au partecipatu acelea. Si noue se nu ne pase de legiunile moderne, compuse dein elementulu nostru? Dara acelea au fostu legiu- nile reginei pamentului? întrebați pe Anele, pe Ma- rinele, Elenele, Victoriile, Floricele ndstre, isi iubescu ele mai puținu pe filii loru, decătu Corneliele, Li- viele, luliele, Octaviele, Lucretiele, Virginiele Romei si ale Italiei. Adeca, pre candu va scrie lumea anulu 2000 dela Isusu Christosu, se nu se mai scia ni- micu despre originea, faptele si sdrtea legiuniloru ndstre? Cele comunicate in anulu trecutu despre regi- mentulu alu II-lea romanescu suntu prea puține, pentru-că posteritatea se’lu cundsca de ajunsu; tre- șbue se mai adaogemu supplemente si rectificări. Unu domnu capitanu in pensiune avii bunătate, precumu arataseramu si in an. tr., a ne reflecta la mai multe impregiurari si evenimente, care ar’ tre- bui se se coprenda in istori’a regimentului II. Noi *) Se ne insemnamu bine aeăsta impregiurare. Auctori- tatile militarie imperatesci adună con’tributiunea dela poporu; si totuși așteptă că spesele bellice se le părte extra comitetulu ro- manescu, că si cumu elu ar’ fi portatu bellulu independente de comand’a suprema imper. Mai alesu patricianulu sasu Fronins in calitatea sa de commissariu provinciale si cassariu alu tierei, isi facea de capu in acestu respectu. Eed. „Trans. “ **) Vedi Istori’a regimentului alu II. romanescu granitiariu transilvanu de G. B. Brasiovu, 1874. 8-o, 7 căle. — 101 — le facemu aici locu, pe cătu ne permite spatiulu. mai adaogemu inse si dela noi puține cate mai scimu in acesta materia. Celu care a propusu mai antaiu, câ numele dela trei comune si anume Lunc’a-Vinului, Varari’a si Strimb’a se se schimbe in Parva, Nepos et Romuli, a fostu maioralu Cosimelli, italianu nascutu in Rom’a. cunoscuta de mare benefacatoriu alu po- pulatiunei regimentului. Salva, câ si Borgaulu (ital. Borgo) avusera aceleași nume si inainte de militari- sare; dra lui Cosimelli ii veni in mente câ punendu numele Salva inainte, se compună sententi’a: Salva Parva Nepos Romuli. La slavii meridionali si in Banatu nu tdte 14 regimentele au fostu infientiate deintrodata păna iu an. 1760. Cele de antaiu regimente confiniarie s’au fostu formatu in Croati’a. Anume regimentulu Nr. 10 fusese creatu in an. 1745, Nr. 1 et 11 in 1746, Nrii 2, 3, 4 in a. 1753, dra Nrii 5 et 6 in 1756. Indata apoi după acelea incepura a se formâ dela 1762 inainte cele dein Transilvani’a si anume in acestu anu cele secuiesci; in 1763 se detera arme la „Nasaudeni¹¹, dra in 1764 la „Olteni*. In an. 1766 se organisara doue regimente Nr. 7 et 8 in Slavoni’a, după aceea in 1767 cele banatiene, in a. 1769 regim. Nr. 9 si in a. 1845 regim. Nr. 18. Se vede inse dein epocele acestora formațiuni si anume dein numeratur’a regimenteloru, cumu amu dice, pe sărite, că planulu militarisarei fusese con- ceputa *in Vien’a deintru-odata, pentru tdta lungimea fruntariei de cătra imperiulu turcescu, câ inse dein alte cause grave, formarea regimenteloru nu a po- tuta decurge in seri’a propusa, că-ci au avuta a lupta cu mari difficultati si mai pre susu de tdte cu desperat’a resistentia a classeloru aristocratice, care nici - decumu nu potea se sufere, câ se mai pdrte arme inca si alte classi de locuitori, afara numai de aristocrati cu argatii, cu sierbitorii si cu haiducii loru, pe cari’i avusera odata in potestatea si sub comand’a loru exclusiva, câ si odenidra patricianii Romei antice pe sierbii si pe gladiatorii loru. Campani’a prussiana si cea turcdsca deintre anii 1779—89 in Poemation sunt atense fdrte pe scurta, candu despre acelea s’ar potd scrie carte intrdga, care se cuprenda numai fapte de a le celoru doue regimente romanesci. Ei, dara insusi dn. capitanu ne spune, că diariele (Tagebiicher) si alte documente remase dela betrani dein acelea campanii, in a. 1849 au fostu date flacariloru prin rebelii. întrebarea inse este, că pentru-ce auctorulu cartiei Poemation nu le-a folosita pe acelea in a. 1830. Noue ni se pare că act s’ar potea' da respunsu cu rigdrea de ode- nidra a disciplinei militarie. Chiaru astadi documente dein sfer’a militaria abia se potu castiga fora inpli- nire de multe formalități, dra publicarea loru ode- nidra dra interdisa necondiționata, absoluta. Amu priceputa fdrte bene, că tienerea secretului este con- ditiune de vidtia si de mdrte in statulu militariu, pentru presente, pre cătu tempu se prepara, se des- vdlta si decurge vre-unu planu, vreo acțiune bellica; dara la douedieci si la cincidieci de ani după aceea? Nu cumu-va, câ se nu fia date pe fația errorile sdu une-ori chiaru crimele commisse de unii co-' mandanti? Atunci se renuntiămu la ori-ce istoria. Dara se nu ne prea miramu multu de istoriografi’a macra a epoceloru mai depărtate, candu vedemu pe fia-care di cu ochii noștri, cătu de puținu sunt con- siderate evenimentele mai noue si cu ce usiorime copilardsca, ba chiaru fora conscientia e tractata si schimosita chiaru si de cătra unii romani, de ex.: istori’a Transilvaniei si a Romaniloru transilvani deintre anii 1848 et 1867. — Renumitulu baronu Craiu de Craiova, fusese co- lonellu alu regimentului Nr. 1 (Oltenii), si elu avuse a multiami in partea cea mai mare acelui regimentu stralucit’a sa cariera pe care o facă, păna ce sub imperatulu Franciscu I ajunse generata en Chef in contra tai Napoleonu L; numai cu devotamentalu si bravur’a extraordinaria a ostasiloru de naționalitate romanăsca dein acelu regimentu, isi câștigă eta re- numele de comandante, si intieleptu, si curagiosu, păna ce ajunse alaturea in rangu cu belliducii de atunci Davidoviciu, Quasdanoviciu, Wurmser. *) In bellulu celu de 9 ani cele trei batalidne au fosta compuse dein brigad’a intrăga, dein ambele regimente romanesci confiniarie, adeca si. dein Olteni. Anume in batalionulu I. au fostu patra companii de olteni si numai doue companii de nasaudeni. Vice-colonellulu Stoianiciu servise la regimentulu I., nu la alu Il-lea. Dein contra, in batalionulu tai Westenradt au fostu 4 companii dela Nasaudeni si numai 2 dela Olteni. Totu asia erâ compusu si ba- talionulu tai Bohaciu. Acăsta "trebue se se constate spre onărea si glori’a locuitoriloru dein fostulu regi- mente I. In batali’a cea mare dela Arcole fusese vulnerata, intre altii multi, si capitanulu Cloco- cănu dela Olteni, si totuși in Poemation nu este numita. Famili’a boierăsca a Clococeniloru este un’a dein cele mai renumite iri acelu regimente, despre care afli urme, de ex. si in istori’a tai Foti no. Eroismulu betranului capitanu Clococănu a fostu recunoscutu si de cătra imperatulu si remunerata prin una favăre si gratia, de care nu mai avuse parte vreo alta familia de ofieiari. Pe atunci in re- numit’a academia militaria dela Wiener-Neustadt se aflâ numai 304 fundatiuni său burse de elevi, care tăte era destinate pentru filii de ai familiiloru cu căte 5, 6, 7 si 8 prunci, dein carii se suscepea in academia căte unulu. Imperatulu facă esceptiune cu *) Vedi despre Craiu si „Predic’a despre statulu militariu, tienuta de canoniculu Dimitrie Caîanu dela Blasiu, cu ocasiunea santirei stâguriloru regimentului I. in a. 1827, pag. 9. Vedi si Sollner in „Statistik deș Grossfiirstenthums Sieben- biirgen¹¹ pag. 145. — 102 — Clococdnu, si admisse in acea academia pe toti trei filii lui, carii au si facutu mare ondre nu numai fa- miliei si regimentului, ci si natiunei. Celu mai mare, adeca Ludovicu Clococdnu, eră in an. 1848 maiorii in regimentulu II., acumu mortu, ingropatu la Na- saudu. Alu doilea frate loanu, ajunse vice colonellu la regimentulu de linia, numitu păna deunadi Carolu- Ferdinandu, dra acuma pensionatu, in Sibiiu. Alu treilea, Albertu, fusese maioru la batal, de venatori, mortu in Sibiiu. Sdr’a acestoru frați bravi si renu- miti este soci’a in casatori’a a dou’a a nobilelui barbatu Paulu Dunca, consiliariu gub. in pens. Se adeveresce si prin dn., capitanu, că păna nu se infientiase institutulu militariu in Nasaudu, mai multi junisiori romani destinati de oficiari s’au luatu dein scdlele dela Blasiu. Intre acei teneri au fostu: Mehesiu, Caliani, Itulu, Aronu de Bistra, Cuteanu, Capsermentu si altii, deintre carii cei mai multi au ajunsu la ranguri de oficiari in statulu de majoru. D-dieu se lumine pe Romani macaru de aci inainte, pentru-că, mai virtosu dein familii numerdse roma- nesci se se alega de buna-voia, dein convicțiune, căte unu junisioru spre a se devota statului milita- riu pentru tdta vidti’a. Fdrte bene dice dn. capitanu, că ori-si cumu, in armata totu pdte cineva înainta mai bene si mai cu multa ondre, că de ex. pe la ticaldsele de municipie. Dara atăta se tienemu bene amente că: pe tenerii destinati pentru statulu mili- tariu se’i ajutamu, ori-cumu vomu set, anume in momentele candu se făcu locotenenti, celu puținu cu valdre de căte 200 fl., pentru că se’si pdta face uniform’a de oficiariu indata per comptant, dra nu pe creditu. Abia se pdte crede, si totuși este prea adeveratu, că venitoriulu si înaintarea celoru mai multi oficiari nou-numiti sunt condiționate dela ace- lea doue trei sutisidre. Vorb’a e, că tenerulu se fia aparatu de datorii atunci, pe la inceputulu carierei sale, că de focu, si plat’a lui de 600 fl. că simplu locotenente se’i remana neatinsa de creditori ușurări (camatari); de acf incolo apoi se’si aiba fiacare ca- ptdu la locu.*) Despre esirea unui batalionu in an. 1815 sub comand’a maiorului Schaitinsky si faptele acestuia pe tempulu in care esise Napoleonu I. dein insul’a Elb’a, ar’ potea da informatiuni bune inca numai venerabilele veteranu maiorulu Leone Popu, ca- rele că june a partecipatu la campaniile bellice dein anii 1812, 1813, 1814 et 1815. Batalionulu carele a esitu in anulu 1831 pe tempulu bellului russo-polonesu si alu celei de an- taiu colere m tierile ndstre, fusese compusu dein optu (8) companii. Servitiulu acestora era multu in- greunatu prin escortarea ceteloru de poloni refugiti, *) Se pare că mai de curendu a începută se ajute chiaru dein bngetulu militariu cu cate una sumusidra pe nou numitii locotenenti. Se’i ajute, că au lipsa de ei. carii dupa-ce era învinși de cătra russi, apoi spre a scapa de glontiuri, de Caucasu, de Uralu si de Si- beri’a, fugea inedee spre Transilvani’a. Auctoritatile administrative ajutate de trupe, avea ordinu strictu că se’i ia sub custodia spre a'i interna, seu a’i scdte dein tidra in alte direcțiuni cătra Germani’a, Fran- ci’a etc. Aristocrati’a dein oppositiune si junimea magiara irritata de ceea, se opunea la mesurele ace- lea, dein care causa s’au si intemplatu unele con- flicte sangerdse. Magiarii adeca ură si pe atunci dein totu sufletulu pe muscali si rogă pe D-dieulu magiariloru, că se ajute poloniloru spre a umili cu totulu poterea Russiei. Ei aru fi alergatu in ajuto- riulu poloniloru si cu armele; dara de una parte, inca dein drn’a anului 1830 se lățise fdrte tare faim’a drba, că romanii aru fi deciși a se rescula si a pro- duce drasi una horaiada terribile, dein care causa tdte familiele aristocratice de pe la tidra coprinse de terrdre, fugiseră pe la cetati si oppide cu totu ce avusera mai scumpu; de alta parte regimulu cen- trale dela Vien’a concentrase poterea armata in Ga- liti’a si trăsese cordonu de baionete intre magiari si poloni. Terrdrea inse in Transilvani’a era atătu de mare, in cătu! consiliulu guberniale dein Clusiu lu- cră cumu amu dice, in permanentia; prefecții arestă dein preoți romanesci si le calcă domiciliulu in capu de ndpte, punea se le deschidă basericele, că se caute arme si munitiune aduse dela Russi’a, se cer- cetă prin ladile femeiloru portretulii imperatului Ni- colae, dra noue studentiloru carii ne aflămu pe atunci in Clusiu, ni se amerintiă cu morte. Pe langa me- suri ostasiesci se luara si preotiesci. Episcopulu Vasilie Moga dela Sibiiu si vicariulu Dimitrie Caianu dela Blasiu (renumitulu episcopu loanu Bobu mori se) au luatu ordinu severa, sub respun- dere cu capulu loru, că se dsa indata, in capu de drna, pe unu gera cumplita, in comitatele Turda, Clusiu, Doboca, adeca in părțile asia numitei Câm- pii, că-ci asta-data dein acelea tienuturi era se dsa Horia, adusu de muscali de cătra Moldov’a si ar- mata multa mai bene decătu fusese celu dela 1784; prin urmare capii diecesani dra obligati că se „is- povedudsca" mai antaiu pe popi si pe protopopi, că se spună dreptu, in fric’a lui Ddieu, care căti bani au luatu dela muscali, căte arme si ce muni- tiuni, totu-odata se afurisdsca totu ce ar’ fi musca- lescu, dra portretele tiarului Nicolae (nu era nici unulu) si ori-ce carte sdu scrisdre rusdsca s’ar află pe la popi sdu la poporeni, se le adune pe tdte si se le transmită la Clusiu, spre a se da flacarilora. La Blasiu si prin pregiuru se asiediara mai tardiu doue companii in garnisdna pe căteva luni, că nu cumu-va muscalii se strabata si păna acolo. Ce fo- losu inse, că ori unde te intorceai, companiile era compuse mai tdte numai dein valachi. In acea turburare a spiriteloru servitiulu osta- siescu devenise in adeveru greu, dra acea stare a durata păna la caderea Varsiaviei. Batalionulu dela — 103 — dela Nasaudu s’a reintorsu pe la Octobre in distric- tulu seu. Magiarii scapara pe atunci de invasiunea rusiloru, pentru-că după 18 ani se’i vedia chiamati prin supplica prea umilita submisă imperatului Ni- colae de cktra magnații Ungariei si ai Transilvaniei, de cktra universitatea sasdsca si de cktra archiereulu Andrefu Siaguna. Directori ai institutului dela Nasaudu au fostu după ieromonachulu Ieronimu, preotulu Par a, fostu professoriu la Blasiu, apoi vicariu episcopescu Ia Nasaudjti, carele după acea avuse neplăceri si pro- cesse chiaru si cu episcopulu.*) Dein ramurele colla- terali ale acestui Para sunt renegatii de astadi Pâra, carii trecu de magiari. Sub Para se adaose a trei’a classe la scdlele dein Nasaudu. După acesta veni de directoru Cuteanu, fostu professoru totu la Blasiu. Lui ii urmk unulu lohann Scheitel, mortu in 1808. Acestuia successe ărasi unu romanu, E r n e s t u Istrate n. dein comuna Nepos, carele stete direc- toru pkna la mdrtea sa intemplata in an. 1834. Acumu veni renumitulu preotu Marianu, nascutu dein regimentu, crescutu ostasiesce, trecutu la scdlele dein Blasiu, stătu in seminariulu de clerici, fostu professoriu gimnasiale, trecutu apoi in regimentu, după multe si mari fatige puse in ambele regimente, mori infrantu de dorere sufletdsca, pentru-ck pla- nurile sale nu potea se redsa după conceptiunile sale. Inse bunulu Marianu nu observă, ck sub acelu despotismu faciariu, farieseescu si clandestinu, sub care a stătu nu numai națiunea ndstra, ci tdte po- pdrale imperiului dela 1792 si mai virtosu dela 1815 pkna in 1835 in care anu a moritu Franciscu I., a fostu adeverata bravura, ddca s’a potutu scdte la cale fia si numai atkta cătu amu vediutu noi in tene- retiele ndstre. Asia de ex. Marianu isi fipsese pitio- rulu in pragu, că institutulu dein Nasaudu se’lu pre- facă si inaltie la rangu de academia militaria pentru romani, dra scdlele dela Orlatu se fia celu mai pu