*®K.A-------------

Acesta foia ese
। cate 3 c6Ie pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenii cu porto ,
Vo poștei. tf-V
WîX’î.
-----------------


        Nr.8.





                TRANSILVANI’A.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.


Brasiovu 15. Aprilie 1875.


, ah

Abonamentulu se
face numai pe țațe
1 anu intregu.

Se abonediala Comi-
tetul» asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori. ,^>
t/J*


<?


        Anulu VIII.








8u marin: Afaceri de ale comuneloru fostului regimentu I. romanescu de fruntaria. (Fine) — Estrasu dein dioariulu
            vieții mele dela 15 Martie 1848 pana la 18 Ianuarie 1849. — Progressele limbei besericesci iu Romani’a. (Fine). —
            Bibliografia.


    Afaceri de ale comuneloru fostului regimentu I. roma-
                    nescu de fruntaria.

1/                         (Fⁱne.)

       Alu doile atacu in contra autonomiei institu-
tiunei ndstre scolastece veni dein partea invetiatori-
loru loanu Papiu si loanu Moldovanu dein Orlatu.
Ei adeca negrijindu, in modu condemnabile de ale loru
detorintie că invetiatori, comitetulu decise ai pedepsi,
transferindu-i la alte stațiuni. Ei inse acdsta deci-
siune o tramesera comitetului indereptu, dechiarandu,
că ei suntu invetiatori confessionali, denumiti de
auctoritati confessionali, si comitetulu nu are fagia
de ei nici unu dreptu de dispunere. Vis-ă-vis de
acestu afrontu comitetulu nu potîi stă nici unu mo-
mentu la indoiela despre ceea ce are de a face,
enunciă indata in contra loru sentinti’a de destituire
că invetiatori granitieresci, si luă mesure pentru o
alta ocupare a postureloru vacante. Atunci ei re-
curseră pe calea consistoriului metropolitanii la in-
altulu ministeriu de culte si instrucțiune publica;
acesta inse ascultandu justificarea comitetului, luă
sentmti’a de destituire spre scientia aprobatdria.

       In fine a treia opumnare a institutiunei ndstre
scolastece se fece dein partea comuneloru Tientiari
«i Hatiegu. Incătu pentru comuna Tientiari, de si
ea cu protocolulu dela 16 Augustu 1871 supuse
comitetului chiaru si scdl’a s’a asia numita naționale,
carea după nou’a organisatiune ' avea se formeze
clas’a inferidre a scdlei granitiaresci, totuși mai tar-
diu se vediîi indemnata a adressă consistoriului me-
tropolitanii unu protestu in contr’a conclusaloru
representantiei generali, si a mesureloru luate de
comitetu in urm’a aceloru concluse, dechiarandu
scdl’a de acolo de confeșsionale, carea are se remana
si mai departe sub auctoritate besericcsca. Fagia cu
acestu protestu comitetulu credih a rupe ori-ce re-
latiune cu scdl’a dechiarata acumu de confessionale,
dr’ cuot’a respectiva a o reservă pentru tempulu,
caudu va fi in stare a infientiă acolo o scdla gra-
nitiardsca.

       Urmarea fh, că cu protocolulu dela 28 luliu
1872 representanti’a comunale dein Tientiari dechiară
că accepta si pentru scdl’a de acolo necondiționata
tdte conclusele representantiei generali. Asiă cu in-
ceputalu anului scolastecu 1872/3 in Tientiari se


restabili drasi starea normale, carea remase necon-
turbata pana in diu’a de astadi.

      In acela-si tempu se conplanara si differentiele
cu scdl’a» granitiardsca dein Hatiegu. De aceste diffe-
rentie avă de a se ocupă si representanti’a generale
in adunarea s’a dein Septembre 1871. Grreco-orien-
talii dein Hatiegu cerura adeca, că se-li-se deă cuot’a
după numerulu sufleteloru spre a-si sustiend scdl’a
loru confessionala. Grreco-catolicii de alta parte pre-
linseră a se sustiend in Hatiegu numai o scdla cu
caracteru granitiarescu. — Representanti’a generale
decise, că in Hatiegu se se sustiena ,dein fondulu
scolastecu o singura scdla granitiardsca si dechiară
cu acea ocasiune precisu, că nici odata nu va
favora pe una confessiune in daun’a si
prejuditiulu celeilalte (p. 17 alu protocolului).

      Comitetulu avendu a execută conclusulu de
susu, mai antaiu de tdte se vedih necessitatu, in
lips’a unui localu propriu pentru scdl’a granitiardsca,
a acceptă localulu oferita de cătra locuitorii greco-
catolici. Venindu apoi la denumirea invetiatoriloru,
postulu de invetiatoriu dirigente se oferi invetiato-
riului Basiliu Florianu dela scdl’a greco - orientale
dein Hatiegu, carele inse refusă de a se pune sub
inspectiunea comitetului; astu-feliu urmă denumirea
invetiatoriului dirigente in persdn’a invetiatoriului
Paulu Olteanu dela scdl’a greco-catolica, dr’ acelui
secundariu in persdn’a candidatului Petru Nandra,
si scdl’a granitiardsca îsi luă mersulu seu. La 22
Augustu 1872 ambele confesiuni romane dein Ha-
tiegu inchiaiara intre sene cu privire la scdl’a gra-
nitierdsca de acolo unu pactu, punctele caruia se
potu resumă pe scurtu in urmatdriele:

      1.       Foștii granitiari de ambele confessiuni se in-
trunescu spre a sustiend in Hatiegu o scdla grani-
tiardsca de 4 clase, si anume dein fondulu scolastecu,
dein fondulu de provente si alte mediuldce private.

      2,       Pana candu comitetulu se va ingrijf de unu
localu propriu pentru acea scdla, pactantii oferu
spre acestu scopu scdlele loru confessionale.

      3.       Efori’a școlara se va compune dein 6 membri
greco-orientali si 3 greco-catolici.

      4.       Efori’a va avd dreptulu a inspectiună scdl’a,
pe școlari si pe invetiatori, singura a escrie concursu
pentru ocuparea postureloru invetiatoresci, si pe in-


14

— 90 —


vetiatorii aleși a-i recomandă comitetului pentru de-
cretare si asemnarea salarialoru.


5. Dein trei invetiaton unulu va fi de ritulu


greco-catolicu, cei-Ialti doi de ritulu greco-orientalu;
invetiatoriulu diriginte inse va fi celu mai cualificatu,


fora respectu la religiune.

      6. Instrucțiunea religiunei remane in competin-
ti’a organeloru besericesci concernenti.


7. Pentru casulu, candu fondulu scolastecu s’ar


transpune ordinariateloru, si scdlele si-ar’ luă carac-
tere confessiunale, pactantii remanu in dreptu a
aderă si pe venitoriu la pactulu presentu, seau re-
cedendu dela pactu, a-si trage cuot’a după propor-
tiunea sufleteloru aflate la desfiintiarea regimentului.

      8. Fiendu tempulu inaintatu, invetiamentulu in
anulu scolastecu 1872/3 se va suplini prin ambii
invetiateri de pana aici, Paulu Olteanu si Basiliu
Florianu.


     Comitetulu deliberă asupr’a acestui pactu in
siedinti’a sa dela 26 Augustu 1872.

     Fiendu inse, că pactulu nu se marginesce nu-
mai a complană divergentiele confessionali, ci atinge
in unele puncte si organisarea si administrarea scdlei
dein Hatiegu, statorindu principia, cari stau unele
mai multu, altele mai pușinu, in contradicere cu
conclusele representantiei generale, si specialu cu
normativulu scolastecu, comitetulu certi dela pac-
tanti, că se aduca pactulu in consunantia cu con-
clusale respective. Pactantii se invoira a primi mo-
dificatiunile indigitate numai in modu provisoriu,
pana la deciderea causei prin proxim’a adunare ge-
nerala. In modulu acest’a ajunseramu a vedă acti-
vandu-se cu inceputulu anului scolastecu 1872/3
scdl’a granitiarăsca dein Hatiegu spre indestulirea
ambeloru confessiuni, si prin acăsta incetandu intre
granitiari cea din urma dissonantia cu privire la in-
spectiunea scdleloru granitiaresci.

     Pactulu respectivu, deinpreuna cu observatiunile
comitetului se acludu sub ./• spre deciderea ukeridra.
Se speramu inse, că ori-cumu va urmă decisiunea
inclitei representantie, pacea si bun’a intielegere intre
noi nu se va mai conturbă in vecii veciloru, ci toti
granitiarii vomu grăbi a ne grupă in giurulu insti-
tuteloru ndstre de cultura, scutindu-le si aparandu-le
că ochii dein capu. Tempurile suntu intru adeveru
fdrte grave si seridse!

     Dăca inse atacurile contra autonomiei institu-


tiunei ndstre scolastece ne a succesu a-le vedă ince-
tandu de alungulu liniei intregi, nu scimu, de vomu
fi totu asia de norocoși cu pașii facuti intru apera-
rea dreptului, ce-’lu au scdlele dein Orlatu, Hatiegu
si Vaida-rece la fondulu de provente. Lucrulu stă
asia. Asia numitii subinvetiatori dela aceste scdle
trageau inca dein tempulu sustarei regimentului Sa-
laria anuale de cate 180 fl. m. c. seau 189 fl. v. a.
dein fondulu de provente alu regimentului nostra
granitiarescu. Asia se urmăza la scdlele dein Orlatu
si Vaida rece pana in dio’a de astadi, si asia s’a


urmatu si la scdl’a dein Hatiegu pana la finea lui
Aprile 1861. Atunci pensiunandu-se invetiatoriulu
Petra Lelutiu, se denumi in loculu seu adjunctulu
onorariu de pana aci, loanu Cornea, dr’ că salariu
i-se asemnara in sunetulu §-lui 59 p. 7 dein regu-
lamentulu politicu de scdle numai 60 °/₀ dein sala-
riulu impreunata cu postulu substituita, va se dica
113 fl. 40 cr. La anulu 1864 cancelari’a aulica
ordonă, că salariele acestora trei invetiatori se se
amelioreze prin adausa dein fondulu nostru scola-
stecu la sum’a de 300 fl. pe anu; astu-feliu se adau-
sera — nota bene fora scirea si invoirea granitiari-
loru — Ia salariale invetiatoriloru dein Orlatu si
Vaida-rece cate 111 fl. v. a.; inse la salariulu inve-
tiatoriului dein Hatiegu 181 fl., pentru-ca se luă do
base nu salariulu ordenariu, ci competinti’a de sub-
stitutiune. Si cu tdte ca cu finea lui Augusta 1864
Cornea se lasă de postulu avutu, si in locu-i să de-
numi invetiatoriulu Basiliu Dumbrava, absoluta d6
praparandi’a dein Vien’a, totuși anomali’a cu sala-
riulu seu nu incetă, pentru-că organele de.atuncia
intrelasara a cere acăsta. Venindu comitetulu, si
aflandu starea lucrului, rogă inca la 4 Aprilie 1872
pe inaltulu ministeriu de culte si instrucțiune publica,
a dispune că si pentru invetiatoriulu dein Hatiegu
se se asemneze salariulu intregu, ăr’ fondului sco-
lastecu se se rebonifice sarcin’a impusa cu neflrep-
tulu. Lungu tempu nu ne veni nici unu respunsu.
In urma repetindu-ne cererea in mai multe rondm?,
primiramu la 28 Augustu a. c. resolutiunea, cum-că
cererea ndstra nu se pdte incuvientiă dein causa, că
după dechiaratiunea ministeriului de finantie, prin
regularea posesiunei in fostulu regimentu si prin
trecerea fora nice o desdaunare a dreptului regalu
la multe dein comunele respective, fontanele fondu-
lui de provente s’aru fi redusu intr’ atăta, incătu
fondulu nu ar’ mai potă portă sarcinele sale, ba ar’
fi cadiutu chiar’ in detorie enorme; de alta parte
Maiestatea sa ar’ fi daruitu fondulu de mondura cu
Îndatorirea, că dein venitulu acestuia se se sustiena
scdlele poporale, si asia subventiunea dein fondulu
de provente ar’ fi trebuita inca atunci se încete si
se trăca asupra fondului de mondura, acumu sco-
lastecu, cea ce inse are se se intemple acumu cu
atătu. mai vertosu, că - ci erariulu numai intr’ atăta
se semte deobligatu a portă sarcinele fondului de
provente, intru cătu ajunge venitulu acestuia. La
acăsta resolutiune comitetulu, că se nu intrevina ca-
sulu unei fapte conplinite, si-a tienutu de detorintia
a respunde numai decătu prin representatiunea, ce
se alatura sub •/. cu rogarea, că inclit’a representan-
ti’a se benevoliăsca a-i dă cetire si a se pronunciă
asupr’a ei.

     Eca, inclita representantia, unu micu tablou
alu activitatei acestui comitetu' in decursulu trieniului
dejă espiratu! Numai pentru completarea sa mai
adaugemu, că in acestu tempu comitetulu ticnă 64
de siedintie, pertractandu in ele 550 de obiecte.

Agendele se desvoltara dein anu in anu totu mai
multu: dovada intre altele si protocolulu de esibite,
carele in anulu 1871 ajunse păna la numerulu 326,
in anulu alu doilea crescii pana la numerulu 703,
in alu treilea pana la numerulu 911, in anulu
acest’a va avea si mai multi numeri.

     Comitetulu s’a nevoitu catu numai i-a fostu
prin potentia a-si inplinf obligamentulu si a satis-
face increderei, cu care l’a onoratu representanti’a
generale dein Maiu 1871. Intru catu i-a succesu
aeăsta, remane se judece inclit’a representantia de
astadi. Dăca inse comitetulu intr’o privintia seau
alta ar’ fi remasu in dareptulu asceptariloru, se nu
se uite, ca au avutu a ambla pe caii noua si a de-
latură piedeci mari si numerdse.

     In fine mai avemu a inplinf o datorintia do-
rerdsa fația de acei so<ji in lucru, cari in acestu
periodu morindu s’au ruptu de noi.

     In modulu acest’a pierduramu unu membru
esternu alu comitetului, pe maiorulu c. r. in pensiune
loanu Noacu de Huniadu (la 22 Maiu 1872), pier-
duramu doi presiedinti de eforie, pe Demetriu Strau-
lia, locotenente primariu si presiedinte eforiale in
Sin’a (la 22 Aprilie 1872), si pe Samoila Gaboru,
asemenea locotenente primariu si presiedinte eforiale
in Voila (la 22 Ianuarie a. c.); perduramu mai in-
colo 4 invetiatori, pe loanu Lupu, invetiatoriu diri-
ginte in Vistea (la 22 Augustu 1872) dein caus’a
unei aprinderi, pe loanu Sbercea, invetiatoriu secun-
dariu in Vestemu, (in tomn’a anului 1872) de an-
ghina dilteritica; pe Georgiu Stoianu, invetiatoriu
teneru si de buna sperantla la scdl’a dein Spinu (la
14 Augustu 1873) de colera; si pe Georgiu Ceortea,
invetiatoriu diriginte si catechetu la scdl’a dein To-
hanulu vechiu, modelu de virtute, zelu si activitate,
(la 22 Aprilie a. c.) de versatu; in fine am pierdutu
pe stipendistulu nostru la pedagogia, Valeriu Arde-
leanu (la 16 Augustu 1872), abia după unu anu
de studiu.

     Fia-le tierin’a usior’a si memori’a benecuventata!

  ■ In statulu comitetului centrale an intrevenitu
prin abdicatiuni urmatoriele schimbări: vice-presie-
dintele comitetului, d-lu capitanu in pensiune Con-
stantinu Stezar abdise indata la 10 Ianuarie 1872
dein caus’a multeloru sale ocupatiuni, dr’ domnulu
cassariu Ieremia Margineanu si domnulu controloru
Ioane Bradu, ambii căpitani c. r. pensionati, abdise
unulu la 6 lanuariu a. c. dein motive personali,
celalaltu la 20 Ianuarie dein causa de morbu.

   - Si asia terminandu, comitetulu are ondre, in
nexu cu cele precedinte a depune pe mds’a inclitei
representantie urmatdriele proiecte, respective pro-
puneri :

     1.      Propunerea despre modificarea regulamentu-
lui afaceriloru interne.

     2.      Propunerea privitdria la remanerea pe langa
nonnativulu scolastecu votatu.


     3.      Propunerea relativa la procurarea dictiuna-
riului limbei romane.

     4.      Propunerea privitdria la provederea scdleloru
cu cârti scolastece.

     5.      Propunerea despre clădirea de scdle noue in
Hatiegu, Vistea infendra si Tohanulu vechiu.

     6.      Propunerea relativa la planurile de prele-
ctiuni pentru scdlele granitiaresci in trieniulu veni-
toriu.

     7.      Propunerea pentru votarea bugetului pe tri-
eniulu intregu, respective pana la proxim’a adunare
generale ordjnaria.

     8.      Propunerea relativa la investirea secretariu-
lui Basiliu Petri cu votu decisivu in siedintiele co-
mitetului.

     9.      Propunerea pentru provederea scdleloru cu
căte unu apparatu metricu.

     10.       Propunerea privitdria la regularea conferin-
tieloru invetiatoresci.

     11.       Propunerea despre refundarea salarialoru
anticipate unoru invetiatori de cătra comunele re-
spective in tempulu trecerei fondului in administra-
tiunea propria.

     Sabiiu, 25 Octobre 1874.

Dein siedinti’a comitetului.

Baronu Davidu Ursu m. p.,
presiedintele.

                    Basiliu Petri m. p.

  L-

    Estrasu dein dioariulu vieții mele dela 15 Martie 18<8
               pana la 18 Ianuarie 1849.

(Urmare.)

     Imperatulu Ferdinandu cu datu Olmiitz 20 Oct.
dechiara de rebelii pe cei de partid’a lui Kossutli
Lajos, si că se pună capetu turburăriloru, tdta osta-
simea dein Ungari’a, Transilvani’a, Croati’a si Dal-
mati’a o a pusu sub unu comandante generalii, si i-a
datu potere se inarmddie atătea bracia, căte voru fi
de lipsa pentru infrangerea resbellului din l’aintru,
si pentru restabilirea pacei, a libertății constituțio-
nale, a securității publice, si a rendului celui bunu.

     Si de odata assigura pe popdra, cumu-că acelea
concessiuni, pe cari le a datu in 11 Aprilie 1848 pentru
ștergerea iobagiei, se voru sustiene pe viitoriu că
sânte.

     Chiama pe cei am agiți de cătra rebelii la ascul-
tare, si le publica amnestia, si dispune că manife-
stele sale dein 22 si 25 Sept. 1848 se se publice
la tdte, popdrale, tipărite in limb’a loru propria^. 17).

     Era in 21 Octobre br. Vaj. Miklos emite dein
Clusiu procjamatiune, că elu fiindu denumitu comis-
sariu reg. preste tdta Transilvania inca in 19 luniu,
se nu asculte popdrale de br. Puchner, ci numai de
elu si de deregatdrele puse de elu; si opresce aspru
ori-ce adunare, si notifica, că națiunea secuiăsca,

14*

adunata la Agyagfalu, s’a inarmatu contra turbura-
toriloru pacei, si e incredintiata dispuneriloru sale. 18)

     Totu in 21 Octobre emite si comitetulu dein
Sabiiu unu intimatu cktra Romani, in carele dcmanda
strînsu, a se abate dela tdta nedreptatea, si anume:
viăti’a si. averea ori-carui cetâtianu, fia de ce neamu
va fi, se fia santa.

     Pe cei ce depunu armele se nu i asuprdsca, ci
se-i apere, pe calatorii paciuiti se nu-i impedece.
De mai marii comunitatiloru loru cei legiuiti se
asculte; era mai marii se priveghddie, câ omenii se
nu se dedea la beti'a si alte escesse; si ck fia-
care satu e datoriu a respunde despre tdte pagubele,
cari se făcu in satu, ck-ci altu-cum facimdu, se voru
supune ori individi, ori 'comunitkti intregi sub legea
marțiala, si fie care după marimea vinei sale aspru
se va pedepsi. 19)

     lira br. Pucbner in 22 Octobre după inaltulu
decretu alu Maiestatei sale dein 8 Septembre 1848
publica pardonu generale pentru toti ostasii de la
stegariu in josu, cari au desertatu, spre a se rein-
torce la stegurile loru. pkna in 21 Ian. 1849. 20)

     Totu in 22 Oct. emite si comitetulu provoca-
tiune la Romani, câ se adune collecta de bani pen-
tru tienerea gardei formate pentru apararea vietiei
comitetului si pentru spesele acestuia. 21)

     Aici se adauge: ck dupa-ce adunarea deinBlasiu
cu datu 27 Sept, au decisu, câ si Romanii se for-
mddie garda naționala, precumu au formatu mai
inainte Sașii si Secuii; câ decisulu acesta se se pdta
pune in lucrare, au tramisu in tdte laturile tribuni,
cari se invdtie si se .indemne pe popdra, si se le
organisddie.

     Unulu deintre acești tribuni, clericulu Petru
Bdnta s’au apucatu a organisâ 11 sate din comita-
tulu Cetatii-de-Balta. Acest’a ajungimdu la Harang-
labu, nobilii de acolo s’au impreunatu se’lu ucidă,
inse elu a scapatu printre mulțimea Romaniloru adu-
nata, — acoperitu — cum a. potutu.

     Spaim’a acdsfa i-a clatitu mintea, incktu vorbea
de multe ori fora nici unu nexu, si nu potea dormi
ndptea; inse popdrale i’lu ascultâ câ pe unu tramisu
dela D dieu si dicea, „ck are fașia de angeru“.

     Acest’a au adunatu pe gldtele acum in armate
cu lănci dela satele Blasielu, Peucea si Darlosu,
vecine cu Mediasiulu, câ la 400 inși, si in ordine
militariu, sub sunetulu dobeloru, in 14 Oct. (c. n.)
le-a condusu Ia Mediasiu. La intrarea loru tdta ce-
tatea s’a turburatu, nesciindu ce scopu are acea in-
trare inarmata a Romaniloru.

     Eu vediendu acesta intrare, tocm’a candu mer-
gdmu^ cu preotulu din Proscea anume Ambrosie Bla-
sianu, câ se inmormentkmu pe unu repausatu, amu
opritu caruti’a in carea se aflâ conducatoriulu P.
Bdnta, si l’amu intrebatu: ck unde mergu? elu a
respunsu: la Mediasiu. Eu l’am mai intrebatu, ck
pentru ce? elu a respunsu: „câ se vestimu pecatele
Unguriloru si se jurkmu pe dmeni.“ După acdst’a


l’amu mai intrebatu: ck cui a datu de scire despre
acdst’a? elu a respunsu: „ck nu e de lipsa, pentru
ck Sasii-su ai imperatului si noi ai imperatului."

     Eu dein acestea si alte respunsuri ale lui cu-
nosciindu ck are mintea turburata, la inmormentare
am tramisu pe pr. Blasianu, dra pe glotele inarmate
le am indreptatu in piatia, — si fiindu atunci co-
mandantele cetatii majorulu Clococeanu, am intratu
la densulu, si i-amu pregatitu anima, acum intaritata
de cktra unii din Sași, aratandu ck scopulu venitei
acestora e numai de a depune juramentulu de fide-
litate cktra in. imperatu cu solemnitate; inse consu-
lulu cetatii Dan. Grăser erâ gat’a a le imprascie cu
rușine; totuși dupa-ce comandantele s’au enunciatu
ck voiesce se fia de fația la depunerea juramentului
gldteloru, Consululu a despusu pe notariulu magistra-
tului; si asia eu le-amu cetitu juramentulu, si s’au
radicatu vivate pentru imperatulu constituționale,
pentru gubernulu tierei, consululu cetatii si oficialii
lui, pentru d. Clococeanu si notariulu cetatii, dra
aceștia au fostu rogati câ se raportddie fidelitatea
acestoru Romani la superiorii sei, ce s’au si apro-
missu....

     Tribunulu Bdnta a fostu despusu câ glotele
dein celea l’alte sate se se adune pe 15 Oct. (Du-
mineca) in Darlosu; s’au si adunatu câ la 1000 inși,
câ si aceia se depună juramentulu.

     Inse Gyorfi Antal, deregatoriulu curții Halle-
riane, intielesu cu alti nobili, a venitu si l’a poftitu
se mdrga la poporu, pentru-ck altu-cumu e periculu
fora conducatoriu.

     Eu cunoscundu, ck si in Mediasiu i’lu pandescu
Ungurii câ se-lu omdre, si vediendu’lu tare turbu-
ratu, pe gldtele jurate le-amu tramisu acasa, dra pe
elu pe sub ascunsu l’amu tramisu la Blasiu, cu scri-
sdre adresata la d. Cipariu,. câ se fia opritu de a
se duce, pana nu se va reinsanatosiâ. 22)

     Inse dein Blasiu drasi l’au dimisu la satele lui.
Elu cu dmenii sei esindu la lagheru pe Muresiu la
Ogr’a; aici a mersu cu cati-va călăreți câ se cerce
terenulu; inse dein nefericire s’au intalnitu cu ante-
posturile de călăreți ale Unguriloru, si cugetandu
ck-su de cei imperatesci, a pasitu mai tare cktra iei.
Aceștia l’au incungiuratu si l’au taiatu cu săbiile;
asemenea sdrte au ajunsu si pe o parte dein comi-
tiv’a lui, dra pe 20 inși aflati intr’o casa in campu
de pe siesulu s. Paulului — i-au arsu aprindiendu
cas’a pe iei. 23)

     Acei călăreți au fostu dein trup’a lui comit.
Dion. Lazaru, care la Iernotu a gonitu lagherulu
prefectului Michesiu, si au omoritu, arsu si depre-
datu pe Romani cu br. Georgie Apor, in Iernotu,
Ogra, Cipeu si Sieulia.

III.    Bataia dela Siarosiulu micu.

     Ungurii nobili si cu Secuii dela adunarea dein
Agyagfalu inarmati, au pornitu asupra paciuitiloru
locuitori romani si s’au impartitu in trei laturi, un’a

a luatu calea pe albi’a Muresiului insusu cătra 8.-
Reghinu, alt’a pe Muresiu in josu si a trei’a că la
6000 inși au pornita pe Ternav’a mica, si ajungăndu
la Deasiu si Ganfaleu, in 24 Oct. pe săra s’au asie-
diatu in Siarosiulu micu, cu propusu că se trăca
prin Mediasiu la Blasiu, pentru spargerea cuibului
poterei Romaniloru concentrate acolo.

     Luandu acăst’a intru cunoscintia comandantele
miliției staționate la Mediasiu maiorulu Kleiser cu
1 compania de granadiri a căpitanului Bruckner, cu
2' tunuri si 2 haubitie, cu 2 companii de venatori
Sasi si cu 2 companii de Romani, conduși de tribu-
nulu Greorgie Porescu, au pornitu toti din locu in
24 Oct. săr’a in linisce mare la Siarosiu, mergîmdu
tăta năptea, in demanăti’a venitărie in diori de dio
au incungiuratu pe rebelii de trei laturi, ajutandu’i
la aripi si glătele armate dein satele vecine Blasielu,
Veltiu si Darlosu.

     Asia incependu a bubuf tunurile, pe rebelii i-au
turburatu din somnulu celu dulce de diminăti’a, si
i-au incurcatu pe tdte strătele comunității, apoi in-
aintandu militi’a si grenadirii in satu si cu aceștia
gardele; au lovitu in massele rebelliloru, si ingraba
au omoritu dein ei că la 300 inși; apoi le au des-
chisu cale cătra S. Martinu, si i-au urmata dein
josu de Siarosiu pe drumu, numai păna la unu locu,
va se dica i-au departatu de Mediasiu si apoi i-au
lasatu in voia loru.

     După acăst’a militi’a si gardele s’au intorsu la
Mediasiu, luăndu dela rebelii o mulțime de cara, si
unu tunu micu, pusu pe o telăga cu doue rotile că
de plugu.

     Acdsta lupta a fostu inceputulu doreriloru pe
locurile acelea, fiindu-că rebellii pe unde au ajunsu
in retragerea loru nu au crutiatu nici pe locuitorii
paciuiti, nici insusi curțile domnesci, ci au arsu si
depredatu totu ce au potutu.

     Inse cel-alaltu despartiementu de pe albi’a mu-
resiului dela Osiorlieiu in josu au crutiatu curțile
domnesci, dara cu atăt’a mai furioși au fostu in
contr’a Romaniloru; precum se cunăsce dein inve-
stigatiuneă, carea o amu facutu in fați’a locului in
jumatatea a dou’a a lunei lui Dec. 1848 aici la
acelu tempu insemnata.

IU Dispositiunile urmate pentru sugrumarea
revolutiunei.

     Incependu-se acum revolutiunea, comand’a ge-
nerala s’a ingrijitu de recrutatiune pentru întregirea
armatei.

     De aci Sasii, că nisce cercumspecti au luatu
iiiitiativ’a, si cetatienii dein Sabiiu in 24 Octobre
au radicatu flamur’a imperatășca si au emissu pro-
clamatiune cătra tenerimea sasăsca, că se se inro-
lădie de buna voia pe 3 ani la miliția. In acăsta
proclamatiune infaciosiedia pe imperatulu că pe tatalu
loru, si propunendule essemplulu Romaniloru, cari
de buna voia se inarmădia, ii sumutia că se nu se


lase nepăsători, că nu cumva la impartirea bunata-
tiloru se dea imperatulu ce e mai bunu Romaniloru,
cari se sacrifica pentru tronu si patria, ăra ei se
remana innapoieti. 24)

     Inse si comitetulu nat. rom. primindu despune-
rea gener. mar. câmp. Pfersman dein 26 Octobre,
in carea se ordinădia intregirea armatei de infant.
Nr. 31, 51 si 62 cu 4745 feciori de Romanu; ăra
dintre Sasi 1253 feciori, cari se formădie unu bata-
lionu de venatori; desemnandu locuri de assenta-
tatiune in Sabiiu, Brasiovu, Mediasiu, S.-Sebesiu si
Hatiegu; indata a despusu, că tribunii cu antistiile
comunitatiloru impreuna, cu tăta grab’a se implinăsca
assentatinnea, nu numai pentru feciorii prescrisi, ci
pentru cătu se va pută de multi.

     Pentru scaunulu Mediasiului au fostu pe partea
Romaniloru aruncati 100 feciori, ăra pe partea Sa-
siloru 146. 25)

     Cum s’au implinitu recrutati unea in părțile Me-
diasiului, voiu însemnă mai in josu.

     Totu in 26 Oct. a emisu comitetulu si o pro-
clamatiune a comand, generalu, in carea pentru in-
cunjurarea crudimiloru, cari nu folosescu nimenui,
ci producu numai resbunare si intentare, a despusu
că in fie-care garnisona militaria se fia unu oficiru
cu 4 membri aleși, dein deosebitele nationalitati, cari
se cercetădie asupr’a tuturora crudimiloru, cari le
aru veni la cunoscintia, si pre cei vinovati se i dea
sub judecat’a legiuita spre pedepsire.

     Asemenea se faca si oficirii, cari suntu impartiti
pe la senguratecele despartieminte ale gardei nat.
pentru sustienerea ordinei si a disciplinei. 26)

     Inse fiindu-că gard’a nat. rom. dela Mediasiu
acum a fostu in focu la Siarosiu, precumu amu
atinsu mai susu, de si nu au avutu conducatoriu
militariu; asia comitetulu cu data 28 Oct. insciin-
tiedia, că. pentru gardele dein părțile Mediasiului s’a
despusu conducatoriu milit. capitanulu Ackner, a
cărui datoria este: că se’i indreptădie, si se’i apere
de tăte relele, si impune că pentru fericirea loru,
toti de elu se asculte. 27)

     Intre acăstea rebelliunea aprindiendu-se si in
Vien’a, si dandu man’a cu cei din Ungari’a; ăra ba-
nulu lellachich impreunandu’si corpulu seu de ar-
mata, cu alu mar. cam. principe Windischgrăcz in
vecinătatea Vienei; aceștia dela 19 pana la 31 Oct
pe Unguri, cari in miniera de 30,000 eră asiediati
după Scbwecbat 2 mile aprăpe de Vien’a in posi-
tiune tare, i-au respinsa preste ap’a Fischa păna la
marginile Ungariei, si au nimicitu in Vien’a pe re-
bellii domesteci si au supusu cetatea si impregiurimea
ei in stare de assediu. 28)

     In părțile banatiene s’a emissu o proclamatiune
cătra Romani fora datu si subscriere, in carea ii
îndemna că se nu tiena cu Serbii, că aceia ii insiăla,
ci se tiena numai cu Ungurii, că-ci numai ei suntu
amicii cei adeverati ai Romaniloru; fiindu-că Unga-
rii voiescu a midilocf pace si fericire in tăta tiăr’a. 29/a)

-0-


     Si intru adeveru locuitorii dein Lngosiu au fostu
cunoscuti că tienu cu partid’aJui Kossuth, că din
Lugosiu a fostu si generalulu Asbolh, si pentru
acea si br. Rukovina comand, gener. dein Timisior’a,
a tramisu la Lugosiu pe colonelulu Anthoine cu unu
despartiementu de ped. dein regiment, br. Sivkovich,
de i-au desarmatu, si asia a restatoritu comunica-
tiunea intre Sabiiu si Timisidr’a. 29/b)

     Asemenea si episcopulu Lemdnyi a emisu dein
Clusiu circularii! cătra clerulu si poporulu diecesei
sale, in carea cu cuvintele sântei scripture îndemna
pe credintiosii sei Romani, câ se tiena cu Ungurii,
si in casu contrariu ii amenintia că voru veni mii
de mii dein tier’a unguresca asupr’a loru, si i voru
prăpădi.

     In consunetu cu acestea si br. Vaj. Miklos
emite, proclamatiune cu datu Clusiu 25 Oct. cătra
Romani indreptata, in carea ii inddmna, câ se tiena
cu Ungurii si cu ministeriulu loru, pentru-că Ungu-
rii au, liberatu pe Romani din iobagia.

     Era comitetulu nat. rom. cu datu 1 Novembre
intr’o proclamatiune ce corespundea la gravitatea in-
pregiurariloru, imbarbatddia pe Romani, câ se nu
crddia la minciunile lui Kossuth, Vaj, Lemdnyi, carii
spunu că Jellachich si cei-alalti generali imperatesci
aru fi batuti, că-ci aceștia pretutindinea suntu in-
vihgatori, ci se se incredintiddie in dreptatea loru,
si se sperddie in D-dieulu natiuniloru.... 30)

     Pe la 21 Oct. Ungurii cei ce s’au dusu dela
Osiorheiu pe Muresiu in susu, dincdce de S.-Reghinu
pe campulu s. Ioanei s’au lovitu cu Romanii grani-
tiari dela Nasaudu conduși de Urban, si respinghn-
du’i pe aceștia, fiindu-că au fostu puțini la numeru,
si urmarindu’i au arsu Reghinulu, si au omoritu câ
la 100 inși nevinovati.

     Era honvedii cari au ajunsu păna laAiudu, de
aici au purcesu in contr’a Romaniloru păna la Cricau
(Krako), comunitate situata intre Ighiu si Teiusiu;
inse aici in 28 Oct. cu mare perdere fiindu respinși
s’au retrasu.

     Comand, generalu Puchner inca in 22 Oct. a
esmissu pe comaudantele de divisiune Gedeonu, câ
se operddie contr’a rebelliloru.

     Gedeonu a luatu mai antaiu calea cătra Faga-
rasiu, socotindu pdte că pe acolo voru inundă Se-
cuii, si a emissu o proclamatiune cătra Ungurii
transilvani, arătandu-le că numai pentru restabilirea
pacei, dra nu pentru altu scopu incepe operațiunile
militărie; toti Ungurii dara, cei adunati sub arme,
se se reintdrca la casele sale, fiindu incredintiati că
nu voru suferi scădere in libertățile constituționali,
pe cari Maiestatea sa le a estinsu,in mesura egala
preste tdte popdrale imperatiei. Era cari nu voru
ascultă de acdst’a proclamatiune, se voru arată câ
contrari ai pacei si ai securitatei publice, si câ atari
voru fi tractati. 31)

     ]£ra dela Fagarasiu, luhndu cu sene si gard’a
nat. de pe acelu tienutu, câ la 4000 inși, in 30 Oct.


a sositu Ia Mediasiu cu 6000 miliția, 2 baterii de
tunuri si cu puțini Sași, si i au asiediatu in castre
preste Ternava in W. cetății sub dealulu Vineiloru.

      In 31 Octobre s’au adunatu gard’a nat. rom.
dein tienutulu Mediasiului câ la 3000. Aceștia s’au
incredintiatu căpitanului Ackner si tribunului George
Porescu; .dra in murgitulu serii au pornita cătra
M.-Osiorheiu.

      Eu avendu la Bagaciu 3 buti de vinu cumpă-
rate, in 1 Novembre de ndpte m’amu dusu in dosulu
armatei imperatesci cu carale după densele, cu cu-
getu, câ nu cumva se’lu bea rebellii.

      Candu m’amu reintorsu cu butile pe dealulu
Bagaciului, m’amu intelnitu cu generalulu Gedeonu,
carele cu stabulu seu, si cu o comitiva mica se
ducd la armata, acum inaintata cătra Deasiu inainte.

(Va urmă.)



    Progressele limbei besericesci in Romani’a.

(Continuare si fine dein Nr. 6 si 7. *)

      Amu promissu specimini de limba eclesiastica
asia precumu se scrie aceeași câ de 12 ani incdce.
Amu potea reproduce cdle intregi de exemple, de
passage, pericope, capete dein diverse lucrări origi-
nali si traductiuni; dara unde ne ajunge spatiulu?
Psalmulu alu 50-lea este celu mai cunoscutu roma-
niloru, sute de mii dein generatiunea betrana i’lu
sciu pe dein afara, si ori-candu isi simtu conscien-
ti’a loru mustrata cătu de puținii, ei pronuncia, dra
unii murmura incetu „Miluesce-me D-dieule după
mare mil’a ta si după mulțimea indurariloru tale
șterge făra-de-legea mea etc.“ Asia dara acestu
psalmu, asia cumu e tradusu dein vechime, este cu-
noscutu la, toti căti sciu ceva carte, dra cărturării
nostrii filologi ilu cunoscu in tdte traductiunile păna
susu in alu 16-lea seculu. Noi aici se vedemiî, cumu
l’a tradusu societatea hierografica dela Bu-
curesci in an. 1862/3. Acea traductiune suna asia:

      „Indurate de mine, o Dumnezeule! după miseri-
cordia tua; după grația tua cea mare șterge abate-
rile melle! Spală-me din ce in ce mai multu de
crima mea; și de pecatulu meu curăță-me! Că-ci
eiî cunoscu crimele mele, și pecatulu meii este tot-
dduna înaintea mea. Către tine, numai către tine
amu pecătuit eu; și ceea ce este rău în ochii tei
amu facutu; de aceea esci tu dreptu în decisiunile
telle, și curatii în*judecățile telle. Eată! în fără de
lege m’amu născutîî, și în pecatu m’au luatu mama
mea în pântece. Eată! tu iubesci adevărul în re-
nunchi; și în secretă tu me înveți înțellepciune.
Curățâ-me cu ysopu câ se fiu curatu; spală-md câ


       *) In acăsta dissertatiune s’a commisu în Nr. 6 pag. 65
una errăre de nume acolo, unde preas. sa parentele episcopu
alu Dunărei de diosu e citatu cu numele Meletie. Se se cor-
răga Melchisodecu.

— 95 —


să fiu mai albii de cât neao’a! Fă, ca se auriii ve-
selia și bucuria! se trăssalte dsele, ce ai sdrobitu!
Ascunde-ți aspectulu teu de^ la păcatele melle! și
șterge tdte crimele melle! Animă curată creadă în
mine, Dumnezeule! și spiritu solidu rennoesce în
mine! Nu mă lapeda de la fașia tua; și spiritulu
tău cellu săntu nu lua de la mine! Dă-mi înapoi
bucuri’a ajutoriulu! teu; și cu discrețiune spirituale
sprijinesce-me! învăța-voiri pre cei depravat! căile
telle, că cei păcătoși să se întdrcă câtre tine. Eli-
beră-mă din crimă de sânge, Dumnezeule, DumneZeu
allu mântuire! melle! că limba mea să cânte de bu-
curia pentru dreptatea tua Ddmne! deschide-mi bu-
Ziele melle, pentru că gura mea să vestdscă gloria
tua. Că-ci tu nu voiesci sacrificiu, alminterea ți
l’a’și fi adusu; olocauste nu-ți plăcu ție. Sacrificiu
bine plăcuții la DumneZeu este spiritulu pocăîtu;
ânima pocăită și umilită, DumneZeule! tu nu o des-
prețuesci. Benefică pre Sionu după bună-voinți’a
tua! edifică zidurile Ierusălimului! Atunci vei avea
bună-plăcere în sacrificii de dreptate, în sacrificiu
ce se arde de totu; atunci se voru sacrifica tauri
pre altarele telle. “

     Asia se traducea pe la 1862.

     Se venimu la „Evangeli’a populara sau
Sacr’a scriptura a noului Testaraentu“,
citata mai in susu la pag. 65 si se scdtemu dein
trensa ori-care capu, pe nemerite, inpreuna cu si-
nopsea dein frunte, adaosa de preas. sa parentele
episcopu G e n a d i e, de ex. capu V.:

     Capul acesta și celle duo următdre coprindu admirabilul
discursu, întitulatu orațiunea de pe munte, pentru câ lisus a
rostit’o de pe unu munte în presența nou-alleșilor sâi discipoli
și a poporului ce urmă după dânsul. In partea orațiunii coprinsă
în capul acesta, lisus arată: 1. Ca ce felu de disposițiuni sâ
cade sâ aibă cellu ce voiesce sâ se facă discipol allu seu ; 2. Câ
discipolii sâi trebue sâ fie modelu de purtare și de înțelepciune
pentru cei-l-alți dmeni; 3, Câ ellu n’a venita sâ aboldscă legea,
ci sâ o perfecționeze; pentru acdsta și cere de la discipolii sei
o moralitate multu mai perfectă de câtu a Fariseilor; ellu lă-
muresce acdsta prin explicația unor precepte din lege, arătându
adevăratul lor înțeles.

     1.       VăZ^ndu dar gldtele, se sul în munte; si
seZ^ndu ellu, se apropiară la dânsul discipolii sei.

     2.       Și deschiZ^ndu-și gura, îi învăța pre denși,
Z^eându:

     3.       Fericiți cei umili cu spiritul, câ acellora este
împărăția cerurilor.

     4.       Fericiți cei ce se întristăză, câ aceia se vor
consola.

     5.       Fericiți cei blânZ', câ aceia vor moșteni pă-
mântul.

     6.       Fericiți cei ce flămănZescu și însetăză de
dreptate, câ aceia se vor sătura.

     7.       Fericiți cei milostivi, câ aceia se vor milui.

     8.       Fericiți cei curați cu inima, câ aceia vor ve-
dea pre DumneZeu.

     9.       Fericiți făcătorii de pace, câ aceia fii lui
DumneZeu se vor chiema.


     10.       Fericiți cei persecutați pentru dreptate, câ
acellora este împărăția cerurilor.

     11.       Fericiți veți fi, cându vă vor insulta și per-
secuta, și vor <|îce totu cuvântul reu, contra vdstră
mințindu, pentru mine.

     12.       Bucurați-vă și săltați, câ plata vdstră multă
este în ceruri; câ-ci așa au persecutata pre profeții
cei mai ’nainte de voi.

     13.       Voi sunteți sarea pământului; dr dăca sarea
își va perde puterea sa, cu ce se va săra? de ni-
micu nu mai e bună, de câtu a se arunca afară, și
a se călca de dmeni.

     14.       Voi sunteți lumina lumii. Nu pdte să se
ascunZă cetatea de-asupra muntelui pusă;

     15.       Nici aprinde cineva luminare, și o pune sub
modiu, ci în candelabru, și lumindză totulor cellor
din casă.

     16.       Așa sâ lumineze lumina vdstră înaintea
dmenilor, ca sâ vaZă faptele vdstre celle bune, și sâ
glorifice pre Tatăl vostru cellu din ceruri.

     17.       Nu socotiți câ am venita sâ abrogu legea,
sau profeții; nu am venita sâ abrogu, ci sâ plinescu.

     18.       Câ-ci adevâru Zicu vouă: până ce va trece
cerul și pământul, o iotă sau un puncta nu va trece
din lege, până ce tdte se vor face.

     19.       Acella dar care va viola unul din aceste
comandamente mai mici, și va învăța asta-felu pre
dmeni, mai micu se va chiema întru împărăția ce-
rurilor ; dr cellu ce va face și va învăța, acella mare
se va chiema întru împărăția cerurilor.

     20.       Câ-ci Zicu vouă, câ de nu va întrece drep-
tatea vdstră pre a Cărturarilor și a Fariseilor, nu
veți intra întru împărăția cerurilor.

     21.       Ați auZitu câ s’a Z^ celor vechi: sâ nu
uciZi; și câ celu ce va ucide, culpabil va fi judecății.

     22.       Ear eu Z>cu vouă: câ totu celu ce se me-
nie pre fratele seu fără cuvânta, culpabil va fi ju-
decății; dr celu ce va Zice fratelui sâu: racâ! culpa-
bilu va fi. Sinedriului; dr celu ce’i va Zice: nebune!
culpabilu va fi la Geena focului.

     23.       Deci, de’ți vei aduce darul tâu la altaru, și
acolo iți vei aduce aminte, câ fratele tâu are ceva
asupra ta;

     24.       Lassă acolo darul tâu înaintea altarului, și
du-te, ântâiu împacă-te cu fratele tâu, și venindu,
offeresce-ți darul.

     25.       Acorddză-te curându cu adversarul tâu până
ești cu densul pre caile, ca nu cându-va sâ te pre-
dea adversarul judecătorului, și judecătorul sâ te
predea sergentului, și sâ fii pus la închisdre;

     26.       Adevâru Zicu ție: nu vei eși de acolo, pâne
nu vei aquita celu după urmă quadranta.

     27.       Ați auZitu câ s’a Z'su celor vechi: sâ nu
comiți adulterin;

     28.       Ear eu Zicu vouă: câ ori cine caută spre
femee pentru a o pofti, a comis deja adulterin cu
densa întru inima sa.

— 96 —


     29.       Ear dăca ochiulu tâu celu dreptu te smin-
tesce, scdte’lu, și’lu lepădă dela tine; câ-ci mai de
folosii este ție, unul din membri tei să se pâr<|a, de
câtu totu corpul teu sâ se arunce în Geenna.

     30.       Și dăca rnâna ta cea drâptă te smintesce,
taie-o, și o lâpădă de la tine; câ-ci mai de folos
este ție, unul din membri tâi sâ se per^a, de câtu
totu corpulu teu sâ se arunce în Geenna.

     31.       S’a <Jis âncă: câ cellu ce va voi sâ'și lasse
muierea sa, sâ’i dea carte de despărțire;

     32.       Ear eu <|icu voue: câ cellu ce ’și va lăssa
muierea sa, afară de cuvântu de fornicațiune, o face
sâ comită adulterin; și cellu ce va lua pre cea lăs-
sată, comite adulterin.

     33.       Earăsi a’ți au<|itu câ s’a <Jis cellor vechi:
nu vei sperjura, ci vei aquita Domnului jurămintele
talie:

     34.       Ear eu <jicu voue: nu jurați nici cum, nici
pre ceru, câ este scaunu alu lui Dumnezeu;

     35.       Nici pre pământu, câ este asternutu alu pi-
cidrelor lui; nici pre Ierusalem, câ este cetate a
Marelui Imperatu;

     36.       Nici pre capul tâu nu jura, câ nu poți unu
fini de peru albu sau negru sâ faci.

     37.       Ci fie cuvântul vostru, așa așa, nu nu; ăr
prissosul acestora de la celu Râu este.

     38.       Ați aurita câ s’a <Jis: ochiu pentru ochiu,
și dinte pentru dinte;

     39.       Ear eu <|icu voue: nu ve oppuneți cellui
râu; ci de te va pălmui cineva preste falca drâptă,
întdrce’i lui și pre ceealaltă. '

     40.       Și cellui ce vrea sâ se judece cu tine, ca
sâ’ți ia vestmântul, lassă’i și cămașa,

     41.       Și cellu ce te constrînge sâ mergi o milă
de locu, mergi cu dânsul duo.

     42.       Cellui ce cere de la tine, dâ’i; și celui ce
voiesce a se împrumuta de la tine, nu’i întdrce dosul.

     42.       Ați auijitu câ s’a cjisu: sâ iubesci pre aprd-
pele teu, și sâ urâsci pre inimicul tâu;

     44.       Ear eu <jicu voue: iubiți pre inimicii voștri,
binecuvântați pre cei ce ve blestemă pre voi, bine
faceți cellor ce ve urâscu pre voi, și ve rugați pen-
tru cei ce ve supără și ve persecută;

     45.       Ca sâ ve faceți fii ai Tatălui vostru cellui
din ceruri: câ-ci, pre sdrele sâu îllu resare preste
cei râi și preste cei buni, și plouă preste drepți și
preste nedrepți,

     46.       Câ-ci dăca veți iubi pre cei ce ve iubescu
pre voi, ce plată veți avea? au nu și vameșii acee-
ași făcu ?

     47.       Și dăca salutați pre frații voștri, ce mai
multu faceți? au nu și păgânii asemenea făcu?

     48.       Fiți dar voi perfecți, precum Tatăl vostru
cellu din ceruri perfecta este.


institutu de creditu si de economii.

     A dou’a adunare generale ordinaria a proprietariloru
de acțiunile acestui june institutu finantiariu, singuru roma-
nescu in imperiu, se tienu la Sibiiu in 30 Martin a. c. Lu-
crările sale se publicară intr’unu fasciclu elegantu. Ati arun-
catu DV. ochii preste operațiunile finantiarie ale „Albinei*⁴?
Ati citi tu raportulu consiliului administrativu? Veți fi vediutu
ca comptulu bilantiului seu este de 510,619 fl. 19 cr., era
revirementulu totale alu cassei fu:

Perceptiuni .... 1.191,949 fl. 28 cr.

Errogatiuni .... 1.189,198 fl. 04 cr.

S’au realisatu in an. tr. 2562 împrumuturi in summa de
1.047,861 fl. 95 cr.

     Dara ve rogamu se cititi raportulu intregu si tdte
compturile publicate, si veți afla in „Albina¹¹ erasi unulu
dein acelea institute romanesci binecuventate de D-dieu,
care lucra, de si in vederea lumei, inse fără reclamuri, fără
parada, calcandu pe scândura sanetosa, inparte actionariloru
atătu interesse 5 %, câtu si câ dividende 9000 fl., lașa do-
tatiune la fondulu de reserva 2404 fl. 08 cr., destina si
801 fl. 36 cr. pentru institute, asociatiuni si reuniuni națio-
nali, si acestea tdte in epoc’a cea mai fatala a catastrofeloru
finantiali. Fericita fu ide’a infientiarei acestui institutu; cu
tdte acestea, ve aduceți amente, cu câta greutate se infien-
tiase si cumu fusese persecutata dela nascerea lui.



    Bibliografia.

      Dr. Emil Picot, genialele scriptoriu francesu, care cu-
ndsceasia de bene limb’a ndstra, lucra la ISTORI’A RO-
MANILORU, care se va publica preste puginu in limb’a
lumei, in cea francisca; intr’ aceea recepuramu dela dsa unu
fasciclu titulatu: Documents pour servir ă l’etude
des dialectes roumains, recueillis et publies par
Emile Picot 1. Paris, Maison neuve et Cie.** Acesta
dissertatiune se ocupă numai de dialectulu, sdu mai bine,
provincialismii dein Banatu si de modulu pronuntiarei dela
Banatu, unde dn. Picot petrecuse că consulu in Timisidr’a,
dupace mai inainte stetese iu Bucuresci că maresialu alu
curtiei Domnitoriului Carolu 1.


       BUCIUMULU ROMANU. Cunoscintie utile. (Apare o-
data pe fia-care lun’a, in o brosiura de cate trei cole.) Edi-
toriu Teodoru Codrescu. Iași, lito-tipografi’a Buciumului ro-
manu, 18,75. 8°, pag. 48.


     MEMORIALULU DEPUTATULUI DE GALAȚI.
P. Popasu, presentatu in dio’a de 29. Noembre 1873 Mă-
riei Sale Domnitorului României Carolu I. Traductiune din
limb’a germana. Editiune manuscrisa. Bucuresci, tipografi’a
naționala antr. C. N. Radulescu, 1875. 8°, pag. 38. Scrisu
cu profunda cunoscintia de lucruri, dara aspru si pessimistu.

     MEMORTELE LUI lUD’A ISCARIOTULU. Traductie
din limb’a francesa după F. Petrucelli de la Gattinna,
de Virgiliu G. Poenariu. Bucuresci, nou’a tipografia a Labo-
ratoriloru romani, 1875. 8°, pag. 371.


Editorlu si provedietoria: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei, — Tipografia Rfimer & Kamner.