12®^ W® Acesta fâia ese ] cate 3 c,61e pe luna si costa 2-fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenii cu porto Ai *<%/——------- Nr. 7. TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 1. Aprilie 1875. ' Abonarnentulu se^^ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta । seu prin domnii co- imaru, că-ci precumu dicea elu, nu eră ardelenii, nu suditu austriaca, avea cine se’lu judece si se’lu condamne acasa, in patri’a sa. Asia fiara elu se rapedf asupra archiereului Andreiu cu mani’a unei mame care'si apara pe pruncii sei, si atătu in „Biblice¹¹, cătu si in diariulu „Nationa- lulu¹¹ (fundatu de Vas. Boierescu, ministru actuale) ilu tractedia asia, precumu ii dă man’a se tractedie pe ori-cine unu Eliadu, carele fusese discipolulu ce- loru mai renumiti professori elini, discipolulu suece- soriu si propagatoriu determinatu alu ideiloru si aspiratiuniloru lui Georgie Lazaru, favoritulu si con- fidentele consultoru alu barbati loru de stătu esiti dein familiele Baldnu, Balacenu, Campindnu, Filipescu, Ghica, Vacarescu, infruntatoriu curagiosu alu totu- roru assalturiloru si attentateloru rusesci incercate asupr’a nationalitatiei si autonomiei romanesci, omu care cunoscea totu-odata, păna unde pdte se ajunga in Orientu potestatea unui archiereu orthodoxu, si avea exemple de aceștia cu sutele de inaintea sa. Asia dara Eliadu dice intre altele archiereului Andreiu: „Considerandu inse intre chierarchiele orthodoxe si episcopi’a romana din Sibiiu, nu lipsiiu d’a tramite capului ei spre semnu de stima unu exemplariu din prim’a carte a Bibliei. Faci'mdu inca si mai multu, că unei parti bisericesci, că unui confesoru, ii tra- miseiu si prima jumetate de cola din Biblice, carte profana nepublicata inca, că semnu de stima si mai mare, de venerație si de confidentia. Acdst’a este istori’a traductiei Bibliei si a tiparirei ei, acesta a Bibliceloru, ce este o carte cu totulu profana, acdsta a portărei mele cătra Preasfiiftitii doi chiriarchi si cătra d. baronu Siaguna. Carea inse fii portarea sa cătra mine? Liberu de a aproba sdu nu fructulu sudoriloru mele; inse că archiereu nu eră liberu de a divulga nimicu afara din ceea-ce cineva ii tramite in confidentia onorandu-lu. Eră datoriu, de nu ia placutu fapt’a mea, a’jni dă de scire, după cumu i comanda religia, a me lua in parte, adica a’mi scrie — 83 — (fiindu absentu) si a’si dă părerile sale, si a’mi scrie inca si de alu doilea si de alu treilea, si atunci apoi se me faca cunoscutu eclesiei, spre a judeca ea. Domni’a sa, lapedanduse de episcopia sa, au lucrata cu cea mai condamnabile din rele credintie; con- funda intr’adinsu traductia Bibliei, pe care o declara de „sacra" si că nu sufere in corpulu seu nici note nici commentarie, o confunda, dicu inadinsu cu ceealalta opera in adeveru profana, ce inca nu ve- diuse lumin’a. In mia potu se fiu in erăre său de opinii diverse de ale bigotiloru de o parte si de ale ateiloru de alta, n’au inse de a me judeca decătu legile politice." „In Biblia inse este traducti’a cea mai fidela; nu potu fi judecata, decătu deca dau originalulu celu adeveratu alu mamei nostre biserice, si dăca esprimu ideile cu adeveratu cuprinse in originala. Despre limba inse, in carea traducu, n’amu se fiu judecata; că-ci Bibli’a s’a tradusu in tdte limbile si dialectele. Acum doue sute de ani fă ertatu d’a se traduce intr’o limba culta, capabila d’a representă ori-ce versetu, ori-ce vorba si insusi de a dă cuventu de ori ce silaba a originalului mai bine de-cătu frances’a si alte sorori. In tdte limbile Europei s’a tradusu Bibli’a, si cu tdte acestea Bibliele vechi nu suntu considerate de neatinse, in fie-care epoca se retraduce din nou după innaintarea limbei." „Carii suntu acei pagani, ce cuteaza a injosi religi’a si a batjocori oithodoxi’a pan’acolo, intru a o margini in cestiuni de limba, si sustknendu t-spre- siele cele mai hulitdre, a sustienă vorbele cele mai materiale si eterodoxe." „Sicofantele meu amesteca si stilulu biblica si crești nu cu stilulu si linguagiulu niithologicu. Se feresca Dumnedieu pre totu Romanulu si pre totu crestinulu, se trăca prin acele graduri de minciuni si de fabule, despre care „ Telegrafulu“ i’mi cere patenta." „Eu căta carte am invetiatu, am invetiat’o acf pe pamentu, in tier’a mea, dela dăscăli creștini or- thodoxi; limb’a elenica am invetiatu dela Elleni, că Neofitu, Genadiu si Bardalachu, si candu am ince- putu a pricepe câte ceva, este, decăndu m’am deter- minam a uită tdte, căte am invetiatu dela dmeni, si a judecă cu mintea, ce fie-ce omu o are deadreptulu dela Dumnedieu. Si fiindu că inaiiitea lui Dumnedieu si a bisericei ne aflamu vorbindu stiintia si litera- tura, cata a mărturisi, că nimicu nu scimu, si eu unulu me dau de celu mai umilu dintre toti Roma- nii, pentru-că intieleptiunea lumei acesteia nebunia s’a socotita la Dumnedieu, si cine adaoge sciintia, ada- oge durere," , „Apoi theologi’a nu este o sciintia că mathema- ticele si altele, că se o porta studia cineva in sta- tele Austriei, si unde archiereulu se iscalesce, adeca se pangaresce baronu, acolo nu prea mirdsa a the- ologia orthodoxa. Theologi’a se invatia in cărțile bi- sericii, „Telegrafulu" inse’ nu se ocupa de acdst’a, ci apara Biblia din vaticanu si combate pre cea adeverata resarităiia. Theologi’a orthodoxa se invătia astadi in Athena, unde dăscălii, la carii am invetiatu eu, fura primii dăscăli si regeneratori ai Greciei, nici unulu baronu, si toti cu vertutile, cutezu a dice, demne de ale crestiniloru primitivi." „Cuventulu celu mai mare, ce pune inainte „Telegrafulu", este canonulu 64 alu soborului VI., ce dice: că nu se cuvine mirănului se pornăsca cu- ventu in publicu, seau se invetie, insusindu’si dre- gatoria dascalăsca, s. c. 1.; insa unde este cuventulu in publicu de dregatoria dascalcsca intr’o simpla traductie, ce făcu din vorba in vorba a Bibliei bi- sericei resaritului, ce n’au avutu Romanii pan’acum?" „La edificarea unei biserici lucrează mireni si adesea si evrei. Spre inveiire, la lucrarea si poleirea templei, la zugrăvire nu se chiama archierei, dăca nu scie acele arte, ci artiști competenti, fie de ori-ce doctrina seu religie. Candu s’au intrebatu vre-odata, de ce mani suntu făcute vasele cele sacre ale bise- ricei, seau painea si vinulu, ce se prefacă in corpulu si sângele Mantuitorinlui ? Asemenea la traductie nu se chiama archierei si preoți, deca nu sciu limb’a, in care si din care se traduce. Eu in adeveru nu amu fostu chiamatu de nimeni, vorbindu despre dmeni, ci de circumstantiele cele grele si că n’au mai remasu elenisti condiscipuli de ai mei. Dumne- dieu scie, candu tiăr’a ndstra va mai avea elenisti, că Filaretu, că Grigoriu si Ilarionu; si prin urmare fiindu chiamatu de datoria mea, crediu, că suntu chiamatu de vocea lui Dumnedieu, caria me supui» păna la martiriu." Pre cătu a duratu absolutismulu de diece ani in imperiulu austriaco, prin urmare si in Transiln vani’a, ori-ce omu de auctoritate malta, care eră aparatu sub scutulu regimului, potea se bajocorăsca . pe ori-ce omu privata, ori-cumu ’iar fi plăcuta, era* tie nu’ti era permisa cu nici unu pretiu a te apara in publicitate, ci dăca te incercai se’ti cauți satisfa- ctiune. erai indreptatu la tribunale, unde se sciă că₍ pe cei mari nu’i vei potea trage cu una cu doue. Eliadu isi luă satisfactiune acolo unde se află si cu modulu cumu sciă elu asia, in cătu archiereulu An- dreiu acumu se vedea scosu dein positiunea sa de offensiva si redusu la cea defensiva. Despre acăsta se pdte informa ori-cine ’i va citf faimds’a apologia susu citata, dein 1 Octobre 1858, la care se vede si unu supplementu despre libertatea biseri- cesc a" cu datu 4 Octobre 1858. In acea apologia se arunca in fați’a lui Eliadu insulte ne mai vediute păna acilea dein păn'a nici unui . archiereu roma- nescu. Că de exemplu vomu scdte dein trensa nu- mai căteva expressiuni pentru lectorii carii nu o voru fi cetitu, era celoru carii o potu avea, le re- comendamu că se o perlăga tota cu attentiune, pentru-că ea merita mai virtosu dein puncta de-vedere chierarchicu, canonica si historicu. Asia dara chie- rarchulu Andreiu manecandu dein principiul» fdrte 13* — 84 — disputatu si combătută in lumea christiana de di- verse confessiuni, că nici unui seculariu (mirânu), care nu face parte dein hierarchia, nu ’iar fi per- misa a traduce si publica cârti sacre si cârti theo- logice, nu se indestulf a combate pe adversariulu seu numai pe acestu terenu, ci ilu lovesce chiaru in caracterulu seu privatu si in conditiunile existen- tiei sale câ omu de hondre. Asia Dupa-ce la pag. 3 a apologiei sale ii dice lui Eliadu, că „nu pentru limb’a, religi’a si bibli’a nâstra cea de păna acumu a devenitu naționalitatea nâstra in periculu, ci pentru ilusiile si sperantiele prinse din vazduchu, la care au devenitu si parisianulu, carele vrea o limba noua si o biblia noua intr’unu chipu ilusoriu, va se dica, fără de a le lașa se trăca acelea prin fasele ce le dictâdia mintea sanetdsa, sciinti’a si vidti’a practica etc.“, apoi la pag. 8 spu- nendu, „că a opritu si osenditu scrierile lui Eliadu, câ eparchiotii sei se nu le citdsca si se nu le cumpere," arata si caus’a, dichndu: că tdte ace- stea le-a facutu pe basea canonului 34 apostolescu; indata apoi ilu palmuesce cu acestea cuvente: „si sciendu eu, că Bibli’a si Biblicele puse in intrebare se scriu si se tiparescu de unu mirânu patatu*), carele au studiatu Bibli’a, candu in Chio scriâ isto- ri’a, precumu insusi marturisesce in apologi’a sa, si inca intr’o limba, care biseric’a ndstra in- triga păna acumu au ostendit’o si o osen- desce" etc. etc. La pag. 12 archiereulu Andreiu pune pe mar- tirulu natiunei si alu patriei loanu Eliadu alaturea cu Or si ni, care adeca pdte se Iaca glontie câ se omdre pe episcopii si pe mitropolitii besericei roma- nesci, ilu compara totuodata si cu'assasinulu Verger, carele a infiptu pumnariulu in peptulu arhiepisco- pului Sibour dela Parisu in momentele candu acesta erâ se’si faca rogatiunile de săra in biserica." Asia dara bietulu Eliadu, care in vidti’a sa nu portase nici una specie de arme, devene intr’unu resiifletu si assasinu! La pag. 16 Chiriarchulu intidpa si mai reu pe Eliadu, scriendu: „Orsini revolutionariulu a fabri- cata in tieri străine glontie diavolesci asupra vietiei fisice a imperatului francesu; asia si miserabi- lulu acestu ne rom a nu, tiepanduse (scosu, exi- lata) din patri’a sa si din mijloculu correligionari- *) Acesta insulta personale se pote intielege numai asin, că dela 1850 incoce archiereiî catholici si archiereii orthodoxi din imperiulu austriaca au abjura tu cei mai multi de buna voia, altii de frica, cele mai multe principie si doctrine procla- mate prin revolutiunile europene dein an. 1848, era archiereii căti au tienutu la ele, au fostu destituiti, internati său exilați. Conferentiele episcopiloru tienute totu in a. 1850 la Vien’a si la Presburg au condamnata chiaru libertatea, ăra ide’a natio- nalitatiei o au declaratu de idea si doctrina a lui Anti- christu. De aci, toti căti mai tienea la idei de acestea, trecea de revoluționari, agitatori, mal contenti, patati. loru, compatriotiloru si connationaliloru sei pentru fărădelegi*). Pe aceeași pagina Eliadu mai este numita si „obraznicu si nebunu." La pag.. 17 este drasi declarata de „omu ne- buna", „patatu dela capu pan’ la pitidre", „omu de rea credintia"; totu acilea i se de- ndga si orthodoxi’a, dein causa că la traductiunea sa ar’ fi vîrîtu cuventele Bibliei din Vaticanu „Ge- nesis, sancta, terra, congregatio, edificare etc." La pag. 18 „Biblicistulu parisianu" este drasi nu numai unu „desperata", unu „obraznicu", dara si unu perfidu, „care intra mai antaiu cu piele de <5ie, si numai mai tardiu o lapeda pe acdsta si re- mane cu cea de lupu." La pag. 21 se dendga lui Eliadu nu numai sciinti’a (in sfera theologica), dara si „ondrea si probitatea"! La pag. 23 Eliadu drasi „se asemena ucigasiu- lui Verger, este totu-odata „turburatoriu, defaima- toriu, lupu rapitoriu." La pag. 25 Eliadu omu „arrogantu, calumnia- toriu, inreutatitu, infernalu, fiiu alu pierdiarei, sierpe, puiu de napîrca." La pag. 31 Eliadu este numita Iuda vendiato- riulu, si in fine tocma la urma, trântita dreptu in ladu cu cuventele dela Math. c. 11 stichu 21—23 (Vai tie etc.) — In dissertatiunea sa despre „Libertatea bi- sericdsca," adaosa câ supplementu la apologi’a sa, chiriarchulu Andreiu sustiene cu tdta energi’a dreptulu de censura si interdicere (Syllabus) alu archiereiloru asupra celoru care s’aru ocupa cu des- cântece si farmecatorii si asupra ori-cărei cârti „minciundse", dra anume la pag. 34 recomenda praxea cea vechia de a arde asemenea cârti, „că e bine a arde ori a nimici cărțile cele rele, câ se nu mai faca paguba, precumu se arde neghin’a"; dra acdsta potere a chierarchiei o deduce dein Fa- ptele apostoliloru capu 19 st. 18—19. Mai departe se defende inca si thesea cu mai multe exemple dein istoria, după care archiereii aru avea dreptulu de a pretende ajutoriulu statului, alu imperatului, alu potestatiei secularie, in contra toturoru căti aru cu- tedia se publice cârti, pe care chierarchi’a nu le vrea, nu le sufere, le condamna, le afurisesce, si cere câ se se ardia tdte; deci auctoritatile publice *) Dăca e vorba de caracterulu privatu alu repausatului loanu Eliadu, apoi se dea Dumnedieu că se fia toti romanii Munteniei numai asia dmeni de ămenia, adeca honesti, precumu fusese elu. Dăca avuse defecte că totu omulu in lumea acăsta, apoi acelea ’i stricară numai lui si familiei sale. Defectulu seu eră, că nu sciă se crutie banii intru nimicu; câștigă binisioru, dara nu crutiă. Casele, vii’a si tipografi’a i s’au devastata cu totulu de cătra cazaci si s’au prefăcuta in grajduri de cai. Iu exiliu a trăita dein datorii. — 85 — se si fia obligate a le confisca si a le arde. (pag. 35-37). Nu’mi aducu amente, câ Eliadu se se fia mai ocupata inea si de acesta a dou’a carte de blastemu; dara unde era se se si ocupe, candu de aci inainte nu mai pățea fi vorba de critica literaria, ci de cautarea ondrei si a caracterului vetamatu. Se mai vediusera si la romani mai alesu păna in an. 1848 critice si anticritice literarie si istorice, precumu au fosta de exemplu cele care s’au escatu dela 1838 inainte intre Eliadu si Maiorescu, Eliadu si Saulescu dela lassi, intre C. Negrutiu si unii ar- deleni, intre Maiorescu si scriptorii sasi; dara tdte acelea, ori cătu de seridse, se potu considera numai câ jocarii in comparatiune cu lupt’a de vidtia de mdrte care a decursu intre chiriarchulu Andreiu Siaguna si loanu Eliadu. Si pentru-ce tdte acelea atacuri brutali? Pentru-că după patru si respective diece ani se vedemu Bibli’a, si parti dein Biblia traduse de nou, sdu incai emendate, atătu prin mana de archierei orthodoxi dein Romani’a, cătu si prin altii, tipărite cu litere si intretiesute cu termini luati „dein Bibli’a dela Vaticanu"*), dra in a. 1873 se ni se dea a citi in foi’a basericdsca fdrte orthodoxa „Lumina" Nr. 78 expressiunile ferbentei dorintie de a curati limb’a eclesiastica de termini „Slaveni", si a se scdte „buchile din biseric’a ndstra naționala." Totuși manier’a acea brutale introdusa pe ter- renulu basericescu si literariu mai alesu dela 1855 incdce si incofdata păna la ruptura in an. 1858 trase după sene una consecentia funesta; ea adeca fii adoptata de cătra mai multi scriitori critici si criticaștrii că modellu. De aici apoi se potu esplică nenumeratele personalități, insulte mojicesci, confun- derea afaceriloru private, particularie, ale individiloru, cu vocatiunea, cu activitatea loru publica, desvoltata in servitiulu patriei, alu natiunei, alu basericei; de aici si acea licenția desfrenata, care se vede in ar- ticlii si in corespondentiele unoru diarie. Acdsta maniera se manifestă mai apoi si pe terrenulu poli- ticu-nationale, unde avă erasi consecentie triste. Multi incepura a se dedă cu expressiuni grosolane, cu limbagiu că imprumutatu dein casarme, in cătu nu mai vrea se intieldga cuvente mai urbane, mai ăffabili, ci așteptă se’i yorbesci totu numai injurandu si batendu cu petiorulu in pamentu. — In fine ajunseramu la atăta, in cătu se vedemu omu mortu, lovi tu cumu amu dice, cu pitiorulu, numai dein causa că nu eră de aceleași opiniuni că nu scimu cine. *) Ce mai argnmentu copilarescu! Câ si cumu adeca limb’a latina o aru fi inventatu si plăsmuita papii dela Rom’a ' cu cardinalii sei, si nu ar’ fi existatu cu una miie de ani in- ainte de tdte patriarchiile christiane. Acestea tdte eră de lipsa că se le scimu, pen- tru-că cu atătu mai usioru se recundscemu rapedele progressu pe care’lu face , limb’a ndstra chiaru si pe terrenulu basericescu, de altumentrea conservativu in sensulu celu mai strinsu alu cuventului; dra acumu se urmedie promissele specimini de limba dein s. scriptura. Ar’ fi se incepemu cu traductiunea vechia; dâra unde ne ajunge spatiulu ? Presupunemu că fiacare lectoriu are de inaintea sa bibli’a vechia, sdu incai Noulu testamentu tiparitu la Smirna in an. 1846, ori Celu pucinu Evangeli’a si Apostolulu, pentru că se pdta compara texturile si variantele loru. (Va urmă.) Spre Înaintarea scientieloru si arteloru. In Romani’a se mai făcu unu pasu inainte, pe care lectorii nostrii ilu potu cundsce dein Statu- tele primei societăți romane spre incoragia- rea arteloru si scientieloru. dein cari scdtemu aici cătiva articlii: I. Scopulu, cerculu de activitate, resiedinti’a si durat’a societatiei. Art. 1. „Prim’a societate romana, pentru inco- ragiarea arteloru si scientieloru¹¹, este o societate anonima, fundata cu scopu d’a dotă pe publiculu romanu cu scrieri utile si instructive; d’a incoragia talentulu si scienti’a,. dăndu ocasiune — principal- mente junimei instruite — d’a-si desvoltă activitatea si cunoscientiele pe unu terenu mai folositoriu bine- lui publicu, si chiar’ mai lucrativu pentru autoru, decumu este adi press’a periodica politica, pe a cărei arena de lupte pasionate s’au aruncatu si se pierdu atăti’a scriitori relativmente eminenti. Art. 2. In cerculu activitatiei acestei societăți intra urmatdriele afaceri: a) In generalu tipărirea, publicarea si vendiarea, pe contulu societatiei, a totu-feliulu de scrieri scien- tifice, corespundiatdrie necessitătiloru periodice ale publicului romanu; b) tipărirea pe contu strainu, a totu-feliulu de opere si publicatiuni private sdu oficiale, cu abso- luta excludere inse a diarieloru politice; c) infiintiarea succesiva — in raporta cu mi- diulocele societatiei — de ateliere de xilografia, lito- grafia , calcografia si siderografia, de fondării de litere, ornamente si mașini tipografice; d) cumperarea de totu-feliulu de opere manu- scrise, cu scopu d’a le publică si vinde in contulu si beneficiulu societatiei. Art. 3. Manuscrisele cumpărate de societate, devinu proprietate perfecta si absoluta a societatiei, fora a mai remand in viitoru autoriului vre-unu felia de dreptu asupr’a operei sale. Art. 4. Operele manuscrise originale, se voru plati de societate pan’ la 120 lei noui cdl’a de tipariu. Operele manuscrise traduse se voru plati pan’ la — 86 — 60 lei noui cdl’a de tipariu. Poesiile isolate, care nu voru contiend celu puținu o c61a de tipariu, se voru plati dela 5 pana la 50 lei noui pies’a. Art. 5. Cdl’a de tipariu se va socoti compusa dein 16 pagine 8-o de midiulocu, contienendu fia- care pagina celu pușinu 40 rânduri de tipariu. Art. 6. Odata unu manuscrisu priimitu de so- cietate, se va plati immedialmente auto'relui unu a-contu corespundiatoriu cu marimea operei sale, 6r’ restulu, pan’ la integrala voldre, se va platf indata ce va est de sub pressa prim’a editiune a operei. Art. 7. Se va mai dă autoriului si in esem- plarie tipărite, cate 10 °/₀ dein fia-care editiune a operei sale. Art. 8. Societatea este in dreptu d’a-si insar- cina imobilele sale cu hipoteci, pana la valdrea loru reala. Art. 9. Societatea jpdrta numirea de „Prim’a societate romana pentru incoragiarea arteloru si scientieloru¹¹. Ea i-si are resiedinti’a in Galați, si are facultatea d’a-si stabili filiale si agentii, atatu in di- feritele localități ale statului romanu cătu si in străinătate. Art. 10. Indata ce diumatate a capitaluluijle fun- datiune, prevediutu la Art. 12 din Statute va fi siib- scrisu si diumetate dein sum’a subscrisa versata in cas’a societatiei, statutele aprobate de. guvernu si firm’a inscrisa in registrele tribunalului competentu, conformu prescriptiuniloru codicelui de comerciu, so- cietatea va începe a funcționa. Er durat’a ei va con- tinuă pana in momentulu candu societatea, se va disolve, in conditiunile stabilite de aceste statute. Nr. 61—1875. Procesu verbale, luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului „asociatiunei transil- vane" tienuta in 2 Martie c. n. 1875, sub presidiulu dnului vice-presiedinte lacobu Bologa. Fiendu de facia domnii membrii Pav. Duuca, E. Macelariu, I. Hannia, Const. jStezariu, I. V. Rusu si dr. Dm. Bacueiu. § 26. D. vice-presiedinte lacobu Bologa aduce la cu- noscintia, cumu-că d’inpreuna cu d-nulu baronu Ursu, si-a împlinita trist’a missiune, cu carea fura însărcinați din partea comitetului, spre a asiste in numele aceluia la solemnitatea inmormentarei ilustrului defunctu Ladislau Basiliu bar. de Popp, fostulu presiedinte alu asociatiunei, carea s’a tie- nutu la Reghinulu sasescu in 23 Fauru a. c. Arata domnu vice-presiedinte, câ acea inmormentare fă un’a dein cele mai pompdse, la carea luara parte poporu numerosu, preoți si inteligenti deintre t6te națiunile, si că dela M.-Osiorheiu pana la Reghinulu sasescu, prin t6te comunele, pe unde au treeutu cortegiulu funebrale, acel’a a fostu intempinatu de poporu numerosu. Er’ cosciugulu înaltului defunctu fu inso- citu de călăreți imbracati in vestminte de doliu (negre), si concomitatu de sunetele doliose ale campaneloru dela t6te besericele comuneloru romane respective. In fine dechiara d. v.-presiedinte, că atătu domnia sa, cătu si domnulu bar. Ursu renuntia in favorea asociatiunei, la recompensarea spe- seloru, ce li s’au fostu accordatu prin conclusiunea comitetu- lui dein 18 Fauru a. c. Conclusiune. Raportulu domnulu vice-presiedinte se ia spre cea mai plăcută cunoscientia, pre langa- expresiunea recunoscientiei fratiesci pentru ostenelele si sacrificiale pre- state cu asta ocasiune dein partea susu amentitiloru domni, in onorea celui mai ilustru, mai destinctu si mai devotatu barbatu naționale. § 27. In nexu cu raportulu d-lui v.-presiedinte luandu cuventulu domnulu comembru E. Macelariu, se afla îndem- nata a aduce inainte urmatoriele: In „Telegr. romanu" Nr. 12 din 1875, se dice in modu afirmativu, si pe langa es- press’a insemnare a numelui: că istori’a „condeiulu simbriasiu" apparutu in „Orientulu latinu", contiene pseudobiografi’a baronului L. B. Popp. Acestu asertu alu „Telegr. romanu¹¹ plesnesce in fag ia adeverulu, onestatea si simtiulu de uma- nitate si creștinătate; manifesteza unu spiritu spurcata, o anima perversa; elu appare si trebue se appara in ochii ori-carui nepartinitoriu si cunoscatoriu alu nenumerateloru merite, ce si-a castigatu marele defunctu susu numitu pentru patria si națiune, in intregu decursulu vietiei sale, — de o evidenta blasfemia, nu numai asupr’a marelui acestu defunctu, ci si insusi asupr’a asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, — alu cărei presiedinte a fostu de trei ori alesu, respective realesu; — si de 6re-ce demnitatea membriloru comitetului, pietatea acestor’a catra memori’a marelui si illustrului defunctu, asemenea si simtiulu de umanitate si moralitate vetamatu in modu atătu de teme- rariu si brutale, nu permitu a trece cu tacerea, preste acesta blasfemia, se roga (numitulu comembru), câ on. comitetu, se benevoiesca a primi urmatori’a Propunere Comitetulu ’si esprima profund’a sa indignatiune pentru blasfemi’a comissa in „Telegr. rom.“, fora ansa si fora dreptu, prin aplicarea „condeiului simbriasiu" la person’a fostului presiedinte alu asociatiunei transilvane, Lad. Bar. de P o p u. Conclusiune. Propunerea acesta fiindu intempinata de consimtiementulu membriloru țiresenti, se adopta cu unanimi- tate, si se redica la valore de conclusu alu comitetului. (A se conferi articolulu dein foisior’a Orient, lat. Nr. 11 1875 intitulatu: „Istori’a unui condeiu simbriasiu¹¹ pag. 41, 42, cu not’a Telegr. rom. deintre „Varietati¹¹ Nr. 12, 1875, column’a ultima pag. 48, care se alatura la acestu procesu verbale.) § 28. D. cassariu presenta conspectulu despre percep- tiunile si erogatiunile casei asociatiunei, pre tempulu dela siedinti’a ordinaria a comitetului din 2. Fauru a. c. păna la siedinti’a presente. Dein acelu conspecta, resulta, că in re- * stimpulu numitu, s’au incassatu 151 fl. 38 cr. si s’au erogatu 439 fl. 50 cr. (Nr. prot. 59, 1875.) Spre sciintia. § 29. Totu D. cassariu presenta conspectulu despre starea fondului academiei, pre tempulu acestei siedintie, dein carele se vede, că fondulu academiei are degiâ in proprie- tatea sa 13,032 fl. 32’/ₐ cr. (Nr. prot.’ ag. 60, 1875.) Spre sciintia. § 30. In nexu cu conspectulu cassei de sub § 28 se raporteza in specialu despre banii incursi la fondulu asocia- — 87 — tiunei, dela siedinti’a ord. a comitetului, dein 2. Fauru a. c. păna la siedinti’a presente, si anume: a) câ procente obvenitorie cu 1. Fauru a. c. după cou- ponii obligatiuniloru de stătu unificate 12 fl. 60 cr. (Nr. 44, 1875); ,b ) câ procente⁻obvenitorie cu 1. Fauru după acțiunile bancei gen. Transilvani’a 84 fl. (Nr. 45, 1875); c) dela d. doctorandu in Vien’a, Alesandru Grama, ultima rata dein sum’a de 200 fl., ce a avutu de a o recom- pensă la fondulu asociatiujjei cu 10 fl. (Nr. 53, 1875); d) câ tacse de membrii ord. si pentru doue diplome 12 fl. (Nr. 41, 51, 1875); e) câ prenumeratiuni la „Transilvani’a" pe 1875, 17 fl. 50 cr. si 1 galb. (Nr. 41, 42, 50, 51, 56, 1875). Spre scientia. § 31. In nexu cu conspectulu despre starea fondului academiei de sub § 29 se raporteza despre banii incursi la fondulu academiei, pe tempulu dela siedinti’a comitetului dein 2 Fauru a. c. pana la siedinti’a presente, si anume: a) câ procente obvenitorie cu 1 Fauru a. c. după cou- ponii obligatiuniloru de stătu 16 fl. 80 cr. (Nr. prot. 44, 1875); b) câ interese obvenitorie cu 1 Faurii a. c. după ac- țiunile bancei gen. Transilvania 29 fl. 40 cr. (Nr. 46, 1875). Spre sciintia. § 32. Se presenteza unu documenta alu cassei, prin carele se constateza, cumu-câ 2 galb. s’au schimbata in Bnote cu 10 fl. 40 cr v. a. (Nr. 57, 1875). Spre scientia. § 33. D. comembru E. Macellariu, cu provocare la conclusulu adunarei gen. a asociatiunei dein 1872, propune, câ dein partea comitetului se se faca pașii necesarii la co- misiunea tipografiei archidiecesane gr. - orient, dein Sabiiu, pentru-că concursale la stipendiale si ajutoriele asociatiunei se se păta publică in „Telegr. rom.“ fora de a se cere taxe de insertiuni, avendu de a se solvi dein partea asociatiunei numai competintia timbrale. Propunerea se primesce si se redica la valore de conclusu. § 34. Comisiunea exmisa in siedinti’a comitetului dein 2 Fauru a. c. prin referentele seu d. Constantinu Stezariu raporteza in caus’a computului substernutu dein partea d-lui secretarul G. Baritiu, despre pereeptele si erogatele foiei asociatiunei pe anulu 1874. Numit’a comisiune arata, cumu-câ in decursulu anului 1874, au incursu, câ prenumeratiuni la Transilvani’a si pen- tru esemplaria vendute 527 fl. 15 cr. si câ s’au spesatu pentru edarea foiei 825 fl. 55 cr. - la care computandu-se si re- muneratiunea Redactoriului cu 400 fl., sum’a speseloru face 1225 fl. 55 cr.; asia dara resulta unu supererogatu de 698 fl. 40 cr. dein carele, subtragundu-se, unu restu de 83 fl. 79 cr. ce cu finea anului 1874 se afla disponibilu la Redactiune, remane supererogatulu pe 1874, de 614 fl. 6i cr. Comisiunea aflandu computulu numitului domnu secre- tariu I. si redactare, pe deplinu esactu, propune a i-se dâ ratiocinantelui absolutoriu (Nr. 35, 1875). Propunerea se primesce. § 35. Secretariulu II. raporteza despre coprinsulu testamen- tului, repausatului Michailu Harsianu dein G. Hodacu, tra- mesu la asociatiune dein partea judecătoriei cercuale regia dein Reghinulu sasescu in copia legalisata (Nr. 39, 1875). Se preda spre esaminare si opinare juridica dlui co- membru dr. Dem. Racuciu. § 36. Se presenteza testimoniele scol, pe Sem. I. 187⁴/₅ a stipendiatiloru asociatiunei: Marcu Munteanu si Emilianu Popoviciu, ambii ascultători de clas’a IlI-ea la scol’a reale dein Sibiiu. Dein respectivele testimonia resulta, cumu câ ambii sti- pendiati au reportatu clase gen. de progresu: prima cu emi- nentia “ 1. Classe mit Vorzug (Nr. 40, 1875). Se ia spre scientia. § 37. Secret. II. raporteza, cumu-că in urm’a conclu- siunei comitetului dein 2 Fauru a. c. a transpusu in primirea dlui directore Bas. Petri, cate unu esemplariu gratuita dein Transilvani’a de pre anii 1869—1874 inclusivu, pre seam’a bibliotecei aloru 20 scole dein comunele fostului regimentu romanu de granitia 1. (Nr. 47, 1875). Se ia spre scientia. § 38. D. parochu in Sabesiu, Nic. Lazaru, se oferâza a dâ pre seam’a asociatiunei, colectiunea sa dein diuariulu Al- bin’a (necompleta) pre langa conditiunea, de a i se dă in schimbu foi’a Transilvani’a dela prim’a aparere, pana la 1870 inclusivu, carea voiesce a o testă pentru infientiand’a biblio- teca la scol’a popularia dein Sibiiu (Nr. 48, l875.) Se acorda cererei respective, cu acea observare, câ dein 1868, nu se afla esemplaria disponibile dein Transil- vani’a. § 39. Dn. secretariu I. G. Baritiu, cere că comitetulu asoc. se benevoiesca a dispune, câ pentru ilustrulu filoromanu Em. Picot, se se trametia cate unu esemplariu gratuitu dein Transilvani’a dela prim’a aparere a aceleia pana in presente (Nr. 49, 1875.) Secretariulu se insarcîneza a transmite amentitului D. Picot, colectiunea intriga dein Transilvani’a de pe anii 1869 — 1874 inclusivu. § 40. D. Redactare los. Vulcanu, rescrie, cumu-că n’are esemplaria disponibile dein Famili’a de pre anii 1673 — 1874, spre a pote satisface cererei comitetului dein 2 Fauru a. c. Nr. 38; a dispusu inse, câ pre anulu cur. 1875 se le tramătia dein foi’a sa, cate unu esemplariu gratuitu si pen- tru bibliotec’a asoc. (Nr. 54, 1875.) Se ia spre scientia. § 41. D. invetiatoriu dein Domanu (in Banatu) losifu Olariu se ofereza a dâ pre seam’a asociat, colectiunile sale de mai multe diuarie romane pre langa 6resi-care recompensa dein partea asoc. (Nr. 55, 1875). ₜ Se decide: a se rescrie respectivului oferitoriu,' că se indigiteze pretiulu celu mai moderato, ce ar’ cere pentru co- lectiunile, ce posiede dein fia-care diuariu deosebita. § 42. Universitatea natiunei sasesci, tramete pre seam’a asociatiunei unu esemplariu gratuitu dein protocolulu condu- sului universitatiei, tienutu dein 16 Novembre pana in 10 Decembre 1874 (Nr. 58, 1875.) Se primesce pre langa expresiunea recunoscintiei pro- tocolului, si se transpune dlui bibliotecariu, spre a se inferf in registrulu bibliotei asoc. — 88 — Verificarea acestui procesu verbale, se concrede dom- nileru membrii: P. Dunc’a, I. Hanni’a si Const. Stezariu. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa mp. loanu Rusu mp. v.-presiedinte secret. II. S’a perlesu si verificatu. Sibiiu in 3 Martiu 1875. I. Hanni’a mp. P. Dunc’a mp. Stezariu mp. Bibliografia. A se luă spre scientia! Cartea despre mesurile cele noue, cari se voru intro- duce in modu obligatoriu dela 1 lanuariu 1876, compusa de professoriulu si redactoriulu „Economului" Stefanu Popu, sub titlulu: „Mesurile metrice,“ care contiene pertractarea frangeriloru diecimali, sistemulu metricu in alaturare cu mesurile cele vechi si geometri’a apli- cata, cu figuri; se vende numai cu 40 CP. V. a. eseuiplai’iuin, la autoriu in Blasiu si la dd. dein urmatoriele locuri: In Sabiiu la W. Krafft, in Brasiovu la H. Zeidner librariu, in Desiu la redactiunea „Predicatoriului", in Lugosiu la Adolf Auspitz librariu, in Oraviti’a la I. E. Tieranu librariu, in Beiusiu la Al. Wachter librariu, in Reginu la d. Georgiu Maioru, invetiatoriu primariu. Despre valorea acestei cârti, credemu câ e destula do- vâda impregiurarea, cumu-câ s’a recomendatu si introdusu, afora de un’a, in tdte veneratele diecese romane, mai departe s’a recomendatu prin mai multi din inspectorii reg. scolasteci, .prin unele oficiolate comitatense si districtuali, e introdusa câ carte scolasteca in gimnasiale romane, si autoriulu ei e provocatu prin autoritati competente a o edâ si in limb’a magiara; er’ in restempu de 2 luni s’au vendutu dein ea la 1500 exemplai'ia, o raritate in literatur’a romana de dincdce de Carpati! Cine vrea a trage câte unu exemplariu singuratecu, se tramita prin asemnatiune poștale 46 cr. la redactiunea „Economului" in Blasiu, ori la firmele de mai susu, si va primi unu esemplariu, in legătură crucisia, franco; er’ cei ce voru atrage 10 si mai multe exemplarie de odata, voru primi dela 10 unulu rabatu. Poesii popul arie romane, adunate si întocmite de Simeonu Fl. Mar ian u, tom. I. Baladele. Cernăuți 1873. 8-o micu, 220 pag. Pretiulu 1 fl. 10 cr. v. a. Se afla de vendiare atatu in Cernăuți, cătu si pe la librarii. Zelo- sulu acestu compilatoriu de poesii si cântece naționali are gata si collectiunea de Doine, care au se dea unu alu H-lea tomu, cu conditiune inse, câ publiculu s e ’l u ajute. Alu IH-lea volumu dein a II a editiune dein „Croni- cele României seu Letopisitiele (annalele) Mol- daviei si Valachiei", revediuta, indiestrata cu note, biografie si facsimile, cuprindiendu mai multe cronice nepu- blicate inca; si, câ adausu: „Tablele istorice ale României" dela 1766 păna la 11 Februariu 1866 de Michailu Co- galniceanu; multu asteptatulu alu IH-lea volumu alu acestei editiuni, a esitu de sub tipariu si se afla de vendiare la librariele principali dein Bucuresci. A mai dice ceva asupr’a acestei publicatiuni, aru fi de prisosu; pentru-câ a vorbitu destulu pentru dens’a editiunea antâia, dein care este mai multu tempu de candu nu se mai afla in comerciu nici unu singura exemplariu, macaru cu ori-care pretiu. Volumele acestea cuprinde: Prefatiunea. Annalele Mol- daviei (1662-1729) atribuite lui Nicolau Mustea. —Cronic’a anonima a Moldoviei (1662—1735) tradusa in grecesce de d. A. Amiras. — Annalele Moldaviei (1741—1769) de Spa- tarulu loanu Cant’a. — Annalele Moldoviei (1733—1774) de Enache Cogalniceanu. — Stichuri asupr’a perirei boieri - loru Moldaviei Bogdanu si Cuz’a, de Enache Cogalniceanu.— Condic’a obiceiuriloru vechie si noue (Ceremonialulu curții) ale domniloru Moldovei de Georgiache alu douile logofetu, 1762. — Tragedi’a seu Eteri’a Greciloru dein 1821, de vor- niculu Alessandru Beldimann. — Tractatele inchiate de câtra Bogdanu voivodu alu Moldaviei cu sultanu Bajazet H. de logofetulu Nicolau Costinu. — Appendice. A esîtu de sub tipariu: Istori’a patriei pentru scdlele poporali romane dein Ardealu. Ed. II. Blasiu 1875 de I. M. Moldovanu. 94 pagine 8-o, tipariu curatu, chartia buna, cuprensulu cunos- cutu. Legatu in table tari, se vende numai cu 32 cr. la autoriulu. La 10 exempl. se dau 2 ex. gratis. Totu acolo in Blasiu se afla: Acte sinodali ale basericei romane de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu. Tom. I. Blasiu 1869. Pagine 194 cu 1 fl. Tom. II. Blasiu 1872 pag. 124 cu 70 cr. Actele conferintiei tienute la Alb’a-Iuli’a in 13 -14. Aprile 1871 cu 25 cr. Fundatiunea fericitului Alesandru St. Siulutiu. Blasiu 1870 cu 30 cr. Spicuire in istori’a baserecesca a Romaniloru, re- spunsu la Contr’a - critic’a dlui N. Pope’a. Blasiu 1873. Pagine 82, cu 40 cr. Archivu pentru filologia si istoria, de T. Cipariu. Anulu I., H., III. si IV. anulu cu câte 3 fl., inse anulu I. nu se dâ separatu. Gramatec’a limbei romane. Partea I. de T. Cipariu (premiata da societatea academica), cu 1 fl. 50 cr. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoe. pre tempulu dela siedinti’a ordinaria a comite- tului asoc. dein 2 Fauru pana la siedinti’a dein 2 Martiu 1875, I. Dela dn. advocatu in Zelau dr. Ioane Nechit’a taes’a de membru ordinarii! pre 187% si 187% 10 fl. II. Dela dn. comerciante in Hatiegu, Nicolau Petroviciu tacsa de m. ord. pe viâtia una obligat, urb. trans. in valâre de 100 fl- m. c. III. I» nexu cu banii publicati in Nr. 4. alu Transilvaniei pag. 48 se adauge: cumu că prin direcțiunea despart, cerc, alu Reghinului sasescu s’a mai tramesu la asoc. : Dela dn. Simeonu Popescu studente in Lipsia, câ- tacsa pentru diploma 1 fl. Dn. cancelistu advocatialu in Reghinu Va- silie Sigmireanu că tacsa pentru diploma 1 fl. Dn. Georgie Maioru că tacsa de m. ajutatoriu 1 fl. Dn. George Albu că tacsa de m. ajutatoriu 1 fl. Dn. Teodoru Fekete-Negrutiu că tacsa de m. ajutatoriu 1 fl. Sibiiu 2 Martiu 1875. Dela cass’a asociat, trans. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei, — Tipografi a Rfimer & Kamner.