--------- && WJ ț/’ Acesta f6ia ese a A ] cate 3 c61e pe luna ’ si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbena cu porto & ----------------- TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. Abonamentuln se £ face numai pe cate 1 anu întregii. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta j seu prin domnii co- । Inse — ce curiOsa cerculare său rotatiune a istoriei ge- nului umanu chiaru si pre acestu terimu! Precumu dein animale si Omeni se fecese eroi, după acea diei, asia vice-versa propășirea intelectuale continuata a' omenimei amestecă dieitatile mitologice si referintiele loru dein ce in ce mai multu cil referintiele vietiei omenesci, pastrandu totuși inca multe parti miracu- lOse; si pre acestu gradu se gasescu legendele nO- stre mitice său poveștile.. Pe urma tempurile vechie indosinduse totu mai multu in memoria poporului, geniulu lui istorijică legendele mitologice său pove- știle, le strapuse in epoce mai noue, si despoiandu-le de elementulu miraculosu, le adaptă sceneloru dein acele epoce; va se' dica: geniulu poporului'fece dein povesti cu tempu narațiuni epice, epopea poporale. /Astu modu, după cele premise, de sene se es- plica legendele mitice rom. cu „Ilăn’a Cosantăn’a dein cositie roșa ii canta“; cea ce nu e alt’a, decătu intipuitiunea primaverei înflorite; mai încolo legend’a cu vergur’a de minune fruntașa, ce devine ascunsa sub pamentu la pitici***) că Persefone la Greci si Romani in tartara, si ărasi cu vergur’a, carea na sce copiii cu perulu de auru, sub cari personificări e de a se intielege, că frumoseti’a naturei iărn’a dis- pare. se baga asia dicăndu in fundulu pamentului, ăra după acea ni se renasce, ne lucesce de nou fru- *) Astutu corespunde la barbarismulu ungurescu viclenu in cărțile vechi hitlenu (hitetlen) si la barbarismulu turcescu sire.tu. , Red. ** ) F. L. W. Schwartz Ursprung der Mythologie dargelegt an griechischer und deutscher Sage, Berlin 1860; in prefacia. , ** *) Arth. u. Alb. Schott Walachische Măhrchen, Stuttgart und Tiibingen; pag. 318. mosulu si auriulu săre de primavăra. Astu modu vinu de a se interpretă gigantii său uriașii, cari in cărt’a loru restorna dăluri, că Titanii dein mito- logi’a greco-latina, si cu un’a singura lovitura ciuntă muntele Retediatu dein tiăr’a Hatiegului, ce si-are parechia si tisu in Montserrat, v. s. d. muntele re- tediatu dein Cataloni’a Ispaniei; mai departe gi- gantele cu unu ochiu in frunte, care in neospetalitatea sa frige si manca pre dmenii reslatiti si retaciti la densu, intogmai caPolifemu dein Odissea lui Homeru si dein Eneid’a lui Vergiliu*),— s. a. s. a., dein I ale cărora amenuntîmi ai pote reconstrui mai intrăgă mitologi’a strabuniloru noștri romani. Aflarea intielesului legendeloru mitice si alu mi- tologiei nu e meritulu eschisivu alu tempului nostru. Cu una asemene splicare a mitologiei si mituriloru se ocupă amîi Elenii celi vechi, deintre cari ja in seci. IV. inainte de Chr. Metrodoru dein Lampsacu, după marturirea lui Hesychiu, dicea, .că regele Aga-: memnon e de a se intielege despre eteru său aera. Teoriele loru esplicative eră: parte etica, după ca- rea p. e. Atene însemnă predmti’a, Ares neprudinti’a; parte fi si ca, respective simbolica său alegorica; parte in fine istorica său euhemeristica, amesuratu cărei dieii mitologiei nu sunt' alt’a, decătu nisce regi, filosofi, eroi, barbati destinti, caroru după mărte li- se dederu onori divine./Teori’a ultima se aplecă de cătra unii in tempulu mai nou si la une secțiuni dein Biblia; ăra altii voira a află in mitologia per- sonificate: fisic’a, alchimi’a, filosofi’a, geografi’a, nae- gatiunea, electricitatea si căt6 tdte.**) Adi in privinti’a esplicarei mituriloru se sustienu camu doue teorie ja aieptate: teori’a solare si cea atmosferica, despre a caroru diferintia se audimu cumu se respica renumitulu filologu Masimilianu Miiller. „Teori’a solare, dice densu, se uitai după regula- riele revolutiuni cotidiane in ceriu si pre pamentu, că după materialulu, dein care se tiesh pândi’a vergata a mitologiei religidse a Ariaciloru; numai ici colea invoindu-se a admite căte o batetura dein icdnele mai tortiate ale orcanului, fulgerului, tunetului p cea- alalta, teori’a meteorica, considera nu orii sivije- liele si alte, asia graindu sfortidse fenomene naturali că pre acele, cari le producu impresiunile cele, mai adunci si mai durabili in animile acelorti oserbatori vechi, cari cumu amu dice, nu se mai mira de miș- cările ordinarie ale corpuriloru ceresci, ci numai in orcanulu cumplita, in cutremurata de pamentu si in focu potu observă prestația dieitatei***¹'.) Aceste sunțu cele doue teorie; adeverulu inse va stă si aici, bă mai pretotindenea, in mediuloculu de auru, său taai dreptu graindu, in amendoue teoriele împreunați > Ce se dicemu apoi de însemnătatea legendeloru *) Vergiliu Mâr. Eneid. VI. **) Greg. Krek, o. c. pag. 263. ***) M. Muller Vorlesuogen iib. die Wissenschaft der Sprache, t. II. pg. 477. — Se- mitice? Ce alt’a, decătu cea ce afirmă Schiller, că „in povesti si istorie cavaleresc! diace unu materialu pentru totu ce e mare si frumosu ?⁻‘ 0 semtira ast’a poeți mari, câ Sofocle, a cărui „Antigone," câ Shakespeare, a cărui „Romeo si Iuli’a“, „Comer- ciantele de Veueti’a“ si alte piese clasice mai multe, câ se nu dicemu tdte, suntu scdse dein sorgintele amirabile alu acestoru mituri, legende mitice si narațiuni epice, cum o documentara mai multi eru- ditj dein dilele ndstre.*) Ci densele posiedu si o qlia lăture, inca mai insemnata si interesante. Ele, câ si limb’a, câ si datinile si cele-alalte parti ale li- teraturei ndstre traditiunali, suntu in stare de a în- tregi au intarf cea ce scienti’a pre alte caii va fi Statoritu despre varie rapdrte sociali si de dreptu, ce voru fi esistatu la moși de strămoșii nostrii: de- spre ideile loru in privinti’a justiției si nejustitei, de- spre relatiunea intra barbatu si femeia, intre părinți si copiii, despre insemnatatea juridica a ospitalitatei, a fertatiloru-de-cruce, si despre alte fasi ale vietiei de dreptu dein vechime. Ba chiaru si in respectu limbisticu ele pastrara remasitie prd interesanti; p. e. „gratia capului meu“, „pasere madstra“ si alte multe vorbe si diceri bune romanesci se conservară numai in legendele si narațiunile cestiunate. Asia este: legendele mitice si narațiunile epice poporali suntu fdrte momentdse pentru nu pucine puncte dein trecutulu mai vechiu alu gintei daco-ro- mane. Pentru pă de' si, cumu afirmaramu, poveștile ndstre in fonduîti loru se gasescu parte si la slavi, germani si cele-alalte popdre indo-europene, ele inse si la noi si la eli capetara in decursulu secliloru o peculiare desvoltatiune si forma, unu peculiare co- loritu natiunale, li-se intiparf timbrulu ideiloru, cu- geteloru, semtiriloru si templamenteloru natiunei res- pective. Cu unu cuventu: mitologi’a daco-romana difere de a slaviloru, de a germaniloru, si asia mai departe; ea radima si se apropia de cea greco-la- tinaț si de se si afla ce e dreptu, in respectulu acest’a unrele puncte de atingere intre noi si alesu slavii me- ridionali, totu ce dein acele puncte nu se va fi aflandu si la celi septemtrionali, va potd fi mai totu-ddun’a privitu câ impromutatu dela noi romanii. IV. Asemene momentositate posiedu si prover- biele, credintiele desierte, descantaturele si similiturele. Proverbiele concentrandu unu lucru gene- rale si abstrasu intr’unulu parteculariu si concretu, prin ast’a vorbescu o limba de toti intielesa, si au radecin’a loru mai multu in semtiementu, in anima, însușirile aceste le desclinescu de asia nuntiți gnomi sdu sentintie, dicale sentintidse, ce suntu productulu mintiei calculatdrie. In aceste frasi, scurte, indesate *) K. Simrok Die Quellen des Shakespeare in No- vellen, Mahfchenund Sagen, mit sagengeschichtlichen Nach- weisungen, Bonn 1870; I. 2. pg. 213. R. Genee Shakes- peare, sein Leben und seine Werke, Wildburgshausen 1872; pg. 273 G. Gervinus Shakespeare, Leipzig 1862; I. 3. pg. 291; si altii. I si apesate, in proverbie, se desdmna de multe-ori cu una pregnantia uimitdria caracterulu cutaruf poporu, datmele si moravurile lui dein cutare epoca, privin- tiele ce le are despre dieitate, omenime si natura, si in generale despre lume si vietia; cea ce cu atatu e mai momentosu, cu catu stilulu loru la- pidarii! le padf in decursnlu tempuriloru de strafor-' mari esintiali. Std aici unu singura singureii! esem- plu de proverbie romane dein tempulu mai nou. Dis- solutiunea lucruriloru sub fanarioti in Romani’a tră- sese după sene si debilitarea legatarei matrimoniali cu sciutele dese, astadi, charu ceriului! mai restrinse,. despărțiri de casatoria; spiritulu poporului caracterisă numai decătu epoc’a cestiunata dein acesta lăture sociale cu proverbialii, usitatu numai deincolo de Carpati: „Domineca la cununia, luni la metropolia,¹! V. Apoi ce se mai lungimu vorb’a despre cre- dintiele desierte cu Elele, cu Ursitele, cu Martidle sdu Marti-sdr’a, cu caii lui San-Tdderu, cu profetield de maritisiu in ndptea crăciunului si anului nou, si cu celn-alaltii nuoru de credintie poporali? Ce sd mai dicemu despre formulele de descantare si bos- conire, si despre alte relicuie de idei si privintie poe- tice, pre cari una generatiune preistorica le avea despre natura? E invederatu, că prim’a loru urdire e de a se pune inderetu intr'unu tempu, candu omulu se semtiâ si sciâ inca cu totul» dependințe dela ma- nifestatiunile naturei, si poterea liberei lui vointie subiective nu reusise inca a se afirmâ. Candu p. e. tieranulii romanu si adi crede, că tulgerulu se as- verle din ceriu după spiritulu celu necuratu, carele jdca in giurulu omului, si pre omu numai atunci lu- nimeresce, ddca diavolulu apuca a se ascunde ih omu: e invederatu, că aici avemu de a face cu cre- dinti’a stra vechia, primitiva, după carea tempesta tea se considerâ câ un’a lupta intre dieii luminei si in- tre demonii celi rei ai intunerecului. VI. Totu asia stă lucrulu si cu similiturele*). Ele asisidere suntu de nu pucina insemnatate, alesu pentru mitologi’a daco-romana. Remasitiele si ur- mele mitologice in ele nu suntu rare. Pentru jesem- plu e invederatu, că daco-romanulu personifica dio- rile, chiaru câ la celi vechi Auror’a, candu similesce, că Ildn’a Cosantdn’a Brâulu si-a incinsuy Portile-a descbisu, Chiaile si-a perdutu; Lun’a le-a vediutu, Dar’ nu le-a luatu, Ci sdrele le-a apucatu; cu alte cuvinte: Auror’a premerge sdrelui, deschide porțile sdrelui si dilei; si-incinge brâulu, va se dica *) Vulgo cimilitura adu ciumilitura; dela lat. si m i1i s-e? — 40 — rosieti’a incantatdria a dioriloru; si-pierde chiaile, adeca rdo’a, pre carea lun’a o lașa in pace, stfrele inse o iea, o topesce. (Va urmă.) Fragmente dein istori’a regimentului alu Il-lea romanescu granitiariu transilvanu. (Fine.) Alu treilea casu. Soldatulu gregariu loanu Moca totu dein a 14-ea compania, nascutu in Datesiu (com. Turdei), la fiorosulu assaltu dela Casa Pasquali luă trei glontie in peptu; atunci isi desfăcu peptulu, aretă cameradiloru sei ranele sale strigandu: Se traiesca imperatului Sunt mândru că am luatu acestea rane pentru elu; că-ci noi invingemu, si eu inca m’am batutu ală- turea cu voi.“ Ultimele sale cuvente fusera: „Nu mai pociu lupta; singur’a mea dorere este acesta!“ Dicundu acestea, cadiu mortu. (Vedi atestatulu căpitanului C. Klein, Annex’a Nr. 14.) Mai are acestu heroismu, acestu sublime respectu cătra juramentu sub drapellu, vreo trebuintia de comentariu?! Inflacaratulu patriotismu alu poporului italianu, mandri’a sa naționale, cultur’a sa superiore, aspiratiunea secularia de a perveni la independentia si la unitatea politica a Italiei, energi’a si perseveranti’a cu care națiunea mergea cătra sco- pulu acesta, sunt totu atătea calitati. ale italieniloru, cunos- cute in Europ’a; ele inse au fostu si totu atătea arme vigo- rdse, cu care poporulu italianu combatea dominatiunea aus- triaca, nu numai in Itali’a superiore (Lombardo-Veneti’a) su- pusa inmediatu Austriei, ci si in celelalte provincii supuse dominatiunei vreunui archiduce austriacu, seu altui suve- ranu consangenu, ori confederatu cu Austri’a. De aici se judece ori-cine poterea de resistentia ce avea se intempine îtrupele austriace in Itali’a, mai virtosu dela 1848 incoce. 'Națiunea intrega cu puține exceptiuni, era conspirată in contra regimului, fora că se mai fia vorba de formalități, de secrete de a le conspiratoriloru, ci se sciâ puru si simplu, că cine este italianu nascutu, trebue se fia inemicu alu aus- triaciloru, câ si alu burboniloru. Inchiaierile de pace era in adeveru numai armistitiuri subscrise prin forti’a impregiura- riloru, era nu că se fia domnulu archiepiscopu si mitropolitu alu archidieee- sei gr.-orientale dein Ardela, Andreiu baronu de Sil* gun’a, prein care face conoscutu, că starea cea de- bilitata a sanetatei sale nece decumu nu i permite a partecipă la acest’a conferenția de mare însemna? tate, că inse va tramite in loculu seu pe reverenti’a s’a domnulu archimandritu Nicolau Popea. :.₍î Membrii conferentiei. asculta cuprinsulu...acelțij respunsu venerabile cu tăta atențiunea cuvenita, appi si-descopere unanim’a loru părere de reu profunda, pentru-că escelenti’a s’a mitropolitulu Andreiu )jș,ronu de Siagun’a, împiedecată de starea cea debijlițat» -a sanetatei sale, nu pdte luă parte activa ig persdna la lucrările conferentiei; dr’ substituirea prein dom- nulu archimandritu Nicolau Popea se . li?a spre sci- entia. —- , . > 3. Se perlege una alta epistola a escelentiei sale domnului archiepiscopu Andreiu bar. de Siagun’a de dato 13/25 luniu, că respunsu alu doilea catra escelenti’a s’a domnulu archiepiscopu loanu Vancea, in care arata, că nece chiaru in casu, candu aodsteă conferentie se-aru tiend in Sabiiu, nu ar’ fi rin stara de a partecipă la ele, pentru-că medicii sei ilui retienn — 44 — dela ori-ce iritare a spiritului; de altmentrea reco- ndsce marea importantia a lucrului. Acestu respunsu inca se liea spre scientia cu aceea-si părere de reu, ca si celu dein 7/19 luniu a. c. 4. Se dâ lectura la telegramulu escelentiei sale domnului ministru presiedinte C. Lonyay, dein 27 luniu a. c., in carele, dupa-ce fusese inscientiatu de- spre casulu delegarei domnului archimandritu Popea, presupune câ discussiunile conferentiei voru decurge in liniște si cu tdta moderatiuuea; apoi presiedentele invita pre conferenția, că se nu pună puncte prea multe, dr’ care se voru pune, se fia acceptabile, pentru-că cu atatu mai usioru se se pdta ajunge scopulu, pre-cumu s’a espresu si domnulu ministru presiedente. După Ore-cari mici observatiuni făcute de catra unulu de-intre membrii conferentiei la partea a dou’a dein telegrama, cu respecta la principiale conduca- tdrie, — se liea spre plăcută scienti’a. 5. Escelenti’a s’a domnulu presiedente observa, câ principiale supreme stabilite de mouarchu si de corpurele legislative ale Ungariei aru fi in lini’a prima cele respicate in art. de lege XII dein anulu 1867, intregitatea coronei sântului Stefanu si uniunea. In necsu cu acăsta observatiune, escelentia s’a pune la discussiune generale cestiunea aceloru postu- late naționali si conditipni de vidtia, fdra a caroru implenire si realisare, poporulu romanu dein Tran- silvani’a nu se crede asecuratu in esistenti’a s’a, că individualitate naționale. După cumpănirea toturoru impregiurariloru dein mai multe puncte de vedere, si după comunicarea reciproca a opiniuniloru, membrii conferentiei afla, câ situatiunea este fdrte grea, si totu asiă de grea este cestiunea pusa in-a-intea loru spre deslegare; cu tdte acestea, ea nu este desperata. De aceea, membrii acestei conferentie declara, câ voliescu si dein partea loru, a mai incercă inca si astadata, impacatiunea, si a caută cu totu zelulu si sinceritatea tdte câlile ce ducu la aceea; — dar’ nu credu, câ fdra unu gradu ore-care de autonomia, fora administratiune separata si fora una lege fun- damentale, care se ocupe loculu diplomei leopoldine, se-ar’ pote efectuâ una pacificatiune durabile. In fine membrii conferentiei se unescu pentru asta-data asupr’a unui conclusu, pre carele escelenti’a s’a domnulu presiedente lu-enuncia in urmatdriele: 1. Dn. secretariu G. Baritiu este invitatu a-se insarcină cu elaborarea unui proiecta de memorialu, carele avendu in vedere ideele si opiniunile desvol- tate in siedenti’a de astadi, se cuprindă aceea serie de postulate naționali, despre care credu membrii acestei conferentie, câ realisandu-se cu tdta buna- volienti’a si sinceritatea, aru fi in stare de a pune fundamenta tare la una împăciuire durabile; — se se observe inse, câ acestea voru fi numai convic- țiunile individuali ale membriloru conferentiei, si câ densii nece decumu nu se semtu autorisati a voₗᵥ,i in numele natiunei romane, dela care nu au nece unu mandatu. Pana la elaborarea acelui proiectu, siedentiele conferentiei se suspendu, cu atâtu mai vertosu, câ membrii conferentiei dorescu, că intr aceea se apara si domntllu archimandritu Nicolau Popea in mediu- loculu loru, in cruditate de mandatariu seau delegata alu esc. sale domnului archiepiscopu Andreiu b. de Siagun’a. In tempulu elaborarei proiectului, membrii con- ferentiei ajuta pre referentele loru, cu adunare de materiala. Cu acestea siedintia l-a se închide la 12'/, dre; Datulu că mai susu. Măcel ariu m. pr. consil. gubern. in pensiune. loanu Van cea m. pr., mitropolitu de Alba lulia, 4 câ presiedente. G. Baritiu m. pr., secretariu. Dr. Ioane Batiu m. pr. Protocolu luatu in siedinti’a Il-a, tienuta in 3 luliu a. c. 1872 de conferenti’a conchiamata in resiedenti’a archi- episcopăsca dein Blasiu, in caus’a naționale a popo- rului romanu dein marele principatu alu Transilvaniei. * Presenti toti membrii dein siedinti’a l-a. 1. Se perlege protocolulu siedintiei l-a dein 29 luniu a. c. si se addpta. 2. Se dâ lectura proiectului de memorialu, dis- cutata de repetite-ori in conversatiuni private ale membriloru acestei conferentie. Acelu proiecta se adoptâ de catra membrii con- ferentiei in form’a, in care se vede alaturatu la acestu protocolu •/., si lu-declara de operata alu seu. Totu cu acdst’a ocasiune se descopere parerea de reu, câ reverenti’a s’a domnulu archimandritu 1 Nicolau Popea nece până astadi nu a venitu; prein I urmare, nece nu a partecipatu la lucrările acestei ’ conferentie. Intru asemenea, se liea spre scientia cu părere de reu, câ nece domnulu consiliariu lacobu Bolog’a nu a potutu luă parte la conferenti’a de facia. 3. Escelenti’a s’a domnulu presiedente consulta pre membrii conferentiei, asupr’a modului, cu care aru află densii cu cale, că memorialulu acestei con- ferentie se fia in-a-intatu catra escelenti’a s’a domnulu ministru presiedente. Membrii conferentiei rdga pre esc. s’a domnulu presiedente, că se benevoliăsca a in-a-intă memo- rialu ei pre calea si cu modulu, pre care-lu va află insusi mai corespondietoriu scopului, dr’ apoi despre resnltatu voru fi incunoscientiati la tempulu seu. In fine se folosescu de ocasiune, spre a multiumf esce- lentiei sale domnului presiedente pentru fatigiele — 45 — puse dein partea s’a in convocarea acestei conferen- tie, pentru zelnlu si devotamentulu, ce consacra causei naționale, si totu una-data pentru rar’a ospi- talitate, cu care se-au vediutu imbraciosiati. După acestea esc. s’a domnulu presiedente* ro gandu pre Domnedieulu poteriloru, că se caute dein ceriu spre sant’a năstra causa, inchidiendu siedenti’a, dechiara totu una-data siedentiele conferentiei de închise. Er’ fiendu-câ duoi membrii stau se plece pre la 11 ăre in. am., remane, că protocolu acestei sie- dentie ultime, se fia subscrisa de catra presiedente si secretariu. Blasiu, datulu că mai susu. loanu Vancea m. pr., mitropolitu de Alb’a-Iulia, câ presiedente. G. Baritiu m. pr., secretariu. Pentru autenticitatea copiei. Blasiu, 4 Decembrie 1872. loanu, mitropolitu." Corespondentele deintre cei doi mitropolit nu le avemu, că ci ne lipsesce ori-ce dreptu la ele; dara acei carii credu că aru avea vre-unu dreptu, le potu afla in archivulu dela Sibiiu, sub datele ci- tate in protocollu. Telegramulu ministrului comite M. Lonyay, adressatu cătra mitropolitulu loanu in caus’a dele- gatiunei archimandritului Nicolau Popea prin mitropolitulu Andreiu, de dato 27 luniu 1 ăra 25 minute, coprendea acestea: „Kărem Excellentiădat, hogy Popea urral hassanak oda, hogy kello nyuga- lommal ăs mărteklettel az ărtekezlet megtartassăk. Pontokat nagyon sokat ne tegyenek, ăs hogy el- fogadhatok legyenek, inert annăl konnyebben jut- hatunk czălra." Adeca romanesce: Rogute exce- lenta, se conduci împreuna' cu Popea lucrulu asia, că conferenti’a se se tiena cu liniștea si moderatiunea necessarfa. Se nu puneți puncte prea multe, si (se puneți) de acelea, care se păta fi acceptate, pentru-că cu atatu mai usioru se potemu ajunge la scopu." Partea anteia dein acestu telegramu ne aduce fărte. bene amente unu altu casu dein luliu 1862. Era se se tiena adunarea generale a asociatiunei năstre transilvane, aici in Brasiovu. Cancellariulu corn. Franc.,Nadasdy fiendu nespusu de ingrijatu, că nu cumu-va se se intemple demonstratiuni politice si chiaru turburari daco-romanice, rogase cumu sciîi mai frumosu pe presiedentele Andreiu br. de Siaguna, că nu care cumu-va se sufere lucruri de acelea; ăra a patr’a di, după ce se terminaseră tăte in ordine exemplariu si fora picu de assistentia, presiedentele ne arata unu altu telegramu dela Vien’a, in care cancellariulu nU sciă cumu se’i multiamăsca tnai frumosu. pentru-că cei vre-o 800 de ăspeti si popu- latiuuea intrăga romanăsca nu’si perdusera mințile de locu. Asia si corn. Lonyay ne tfenea pe noi acești vre-o trei inși de ămeni semi-selbateci, promti a sari in bărbile mitropolitiloru, de aceea ne si puse cumu amu dice, sub curatella; atata numai că pa- rentele mitropolitu loanu refusă in fapta si in mo- dulu celu mai dulce, onărea de curator ad hoc. La partea a dou’a a telegramului facil intre altii, dr. Ratiu observatiuni excellente, scăse dein istoria si dein dreptulu publicu alu Transilvaniei, ăra după densulu urmă dn. Macellariu, aratandu alternativ’a, in care se afla statulu intre centralismu si federalismu, după care accentuă tare exemplulu Croației. Cornițele Em. Pechy disese catra dn. I. Ratiu in 19 luniu 1872 cu ocasiunea unei discussiuni asupra autonomiei transilvane: „Dein experienti’a ce am facutu in acăsta tiăra dela 1867 incăce, recu- noscu si eu, că Transilvani’a are necessitate de ad- ministratiune separata, de libertate perfecta confes- sionale si altele asemenea; dara necessitatea autono- miei nu-o prea vediu. E dreptu, că imperatulu si Deacu au fostu de părere, că se ve dea autonomia, dara s’au tem ut u că nu veți potea scăte nimicu la cale cu ungurii dein Ardeal u.“ Mai sunt si altele multe, care astadi nu tre- bue se se spună, dara păte mane său poimane. Intr’aceea se trecemu in Nr. urmatoriu si memoran- dulu. Voi ’iati datu valăre istorica; asia-dara fia si pe voli’a văstra. (Va urmă.) Starea actuale a diaristicei la națiunea dacoromâna. Reproducemu cu plăcere după Press’a dein Bu- curesci acestu conspectu insocitu de unele observa- tiuni ale dlui C. D. Aricescu. Domnule Redacloru, In Nr. 9 din Column’a lui Traianu pe anulu 1873 amu publicatu o lista de diarele romane ce au aparutu in Daci’a traiana, dela anulu 1825 păna la Iulie 1373, ăra in Nr. 1 dein citat’a foia pe anulu 1874, amu publicatu unu suplimentu la acea lista, care conținea diarele ce aparusera de la luliu pana la Decembre anulu espiratu. Conținuandu acea lucrare, am onăre a ve ala- tura o lista de diarele ce au aparutu in anulu 1874 in provinciele Daciei lui Traianu; recunoscu c’acea lista e necompleta, fiindu-mi cu greu a’mi potea pro- cur’a tbte diarele romane cate aparu in Dacia, Unga- ri’a si Austri’a; astu-feliu ca acăsta lista o potu . completa frații noștri de peste Milcovu, de - peste Oltu si despre Carpati. La acăsta lista, alaturu o mica însemnare de cateva diare, din diferite epoce, descoperite in urm’a 8 — 46 — publicării listei dein Nr. 9 alu Columnei, spre a se potea completa diareic in anii la care se referu. De vomu compara list’a diareloru pe anii 1873 si 1874, observamu: 1. Ca in anulu 1873 au aparutu 103 diarie, din cari 20 au tratatu despre litere, arte, sciintie, instrucțiune, istoria, educatiune etc.; 5 diare umo- ristice, 6 oficiale; dra restulu de 72 politice. In anulu 1874 au aparutu 110 diarie, dein cari 22 științifice, literarie, istorice etc.; 7 umoristice, 7 ofi- ciale, si restulu de 73 politice. 2. Ca in anulu 1874 au incetatu vr’o 40 diare din cele ce au aparutu in anulu 1873, adeca mai diumetate dein numerulu totale alu diareloru; ceea ce se pdte atribui la lips’a de fonduri si de cititori: astu-feliu ca unu mate numeru de diare aparu si dispăru pe fie-care anu, câ acele efemeride, cari născu cu resaritulu sdrelui si se stingu d’odata cu apune- rea sdrelui. 3. Intre diarele ce au aparutu in acești doui ani, vedemu unele purtandu titluri escentrice, pom- pâse, cari in genere nu corespunda cu titlulu si cu ideile autorulni, adeca cu scopulu ce’si propune, precumu: Lumina, Impartialulu, Adeverulu, Tribuna, Democratulu, Descentralisarea, Deșteptarea, Opiniunea publica. Dreptatea, Cugetulu tierei, Poporulu, Ful- gerulu, Tunetulu, Cetatianulu, Firdu României, Flagelulu.*) Asemenea fanfaronade, neimplinirea angagia- menteloru dein partea redactoriloru câtre abonati, nici in privinti’a programei nici a predări diareloru cum si alte cause, au produsa apathia, desgustu pentru organele de publicitate; asta felu ca nici materi’a importanta a unora, nici critic’a altora nu mai făcu o impressiune, cum facea la'inceputulu emancipare! presei: d’abia chte-va organe seridse atragu atentiu nea publicului inteliginte. Priimiti, domnule redactoru, etc. C. D. Aricescu. LISTA de diariele ce au aparutu in Daci’a traiana in anulu 1874. In Bucuresci: Monitorulu oficiala, Roma- nulu, Press’a, Column’a lui Traianu, Trompet’a Car- patiloru, Viitorulu, Le Journalu de Bucarest, Ana- lele Societății academice, Prevestitorulu, Refarm’a, Telegrafulu, Poporulu, Revist’a contimporana, Ghim- pele (umoristica), Paraponisitii (id.), Bnletinulu Curții de Casație, Descentralisarea (câteva numere), Diua, Moniteurs des annonces, Monitorulu <5stei, Monito- rulu literariu, Fdi’a Societății Renascerea, Dreptulu, Revist’a științifica, Gazeta medico-chirurgicala, Oltulu (de d. Macedonski), H 7i>is (Aurora), La Corespon- *) In anulu 1859 apăruse in Bucuresci o f6ia cu titlulu estravagautu „Aripele Furtundse.“ dance de Roumanie (Fr. Damd), Inginerulu, Econo- mi’a naționala (sapi, la Revist’a științifica), Gazet’a medicala, Curierulu financiara, Noua Gazeta (despre industrie si educație), La Roumanie, Lucratorulu ro- manu, Fiulu României, Tipografulu romanu, Asmodeu (umoristica), z/m