2®^-------------- A £ Acesta fâia ese ⁽'>A ) cate 3 câle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto ( Vo pbstei. 12®/''»---------- A Abonamentulu face numai pe cate 1 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Xr. 2. Brasiovu 15. lanuariu 1875. Alllllll VIII. Su marîu: Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. — Fragmente dein istori’a regimentului alu II Iea rom. granitiariu transil- vana. (Urmare.) — Consemnarea romaniloru uciși la 1848—49 in Clusiu după sententi’a judetiului de sânge (vârbirosăg). Procesa verbale — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. (Urmare.) Suntu treidieci si optu de ani, de candu ni se dă ocasiune de a face diverse caletorii prin Mun- teni’a si Moldov’a. In acelea caletorii amu aflatu si amu vediutu, anume pe sub munți, multe comune compuse dein romani ardeleni transmigrati in diverse tempuri, candu de inaintea persecutiuniloru religidse, mai desu dinaintea robiei de cate 2 si chiaru 4 dile in septemana, alta data de fdmete (1815—17) si de alte calamitati. Iu piatiele comerciali nu treci din una strada in alt’a, câ se nu intempini pe cate ci- neva „de ai nostrii dela Ardelu." In monasterie era destui călugări „dein Ardealu," intre carii nu pucini au ajunsu egumeni, archimandriti, chiaru si episcopi. Studenti dela Blasiu si dein ale tierei, mai multu sdu mai pucinu aplecati catra vocatiunea preotidsca seu chiaru vidti’a monastica, acolo inse si in Sibiiu neprimiti la cursu dein vreo causa sdu alt’a, dra mai virtosu pentru marea concurentia, pre candu toti se inbuldiâ „la popia", trecea in Moldov’a sdu in Mun- teni’a, care cumu potea, cu seu ibra pasportu, prin vam’a publica deschisa, sdu prin vam’a cucului, mas- cati mai alesu că pastori de vite. In apropiere de fruntariele Transilvaniei suntu multe schituri mai mici, cenobii si monastirie mai mari. Care cumu apucă in acelea, era scapatu celu pucinu de primele griji ale vietiei, locuintia, inbracamente, nutrementu. Cei mai multi dein acei călugări isi ascundea origi- nea loru ardeldna, dein causa că ardelenii era fărte reu vediuti de călugării greci si bulgari, de carii furmicâ monasteriele romanesci pana la unu numeru de câteva mii. Numai intre patru ochi, in confiden- tia iti spunea cutare egumenu, archimandritu, episcopii, „că si elu este ardeleanu.“ Filotheiu alu Buzeului a fostu saceleanu, dra Dicnisie (repaus, in a. tr.) era saliscdnu, ceea ce densulu ne descoperi numai dupa- ce ajunsese archimandritu. Dein tdte acestea invetiamu mai alesu duoe lu- cruri: că numerulu locuitoriloru României a fostu in realitate totu-deaun’a mai mare decâtu s’a pre- sentatu acela prin cifre statistice, si alu douilea, că migratiunea cea mai mare, nici-odata întrerupta, spre Moldov’a si Munteni’a, fusese in totu-deaun’a mai alesu dein Transilvani’a, de unde trecea romani si aprdpe numai romani, pe fiacare anu de si pe nesim- țite, fbra picu de parada, fbra tobe si trompete, cu sutele, uneori cu miile. Numai asia se mai pdte esplica» inca si una alta apparitiune, care ori-carui omu cu- getatoriu a trebuitu se’i bata la ochi. Dein studiulu comparativi) statistica facutu asupra populatiuniloru transilvane se scie de ajunsu, că in acdsta tidra, intre cele trei nationalitati principali, mamele romane sunt dein grati’a lui Ddieu cele mai productive, totu- odata — fia disu spre ondrea si laud’a loru — cele mai doidse pentru pruncii loru; se scie mai departe că mortalitatea intre romani, in mani’a toturoru ca- lamitatiloru, este relative mai pucina decătu la ma- giaro-secui si la sasi; cu tdte acestea, elementulu ro- manescu inca se inmultiesce fdrte puținu in Tran- silvani'a. Acdsta tidra, dupa-ce a scapatu de curutii lui Tbkblyi si mai tardfu de ai lui Franciscu Râ- koezi (1711), a fostu scutita păna in an. 1848 de ori-ce invasiuni, de belluri civili si devastatiuni bar- bare, dra de ciuma câ de 110 ani inedee ii audia mai multu numai de nume. Populatiunea transil- vana preste totu, chiaru si in Campi’a cea iobagita păna la meduva, avă totu-deauna locuintie mai bune decătu avusera locuitorii României păna in tempu- rile mai noue intre aceleași relatiuni climatice. Pa- triotismulu pathologicu este de comunu mai mare in regiuni muntdse de cătu la siesuri. Pamentulu tran- silvaniei este in partea sa cea mai mare fertile, clim’a sanetdsa, apa mai preste totu fdrte buna, vinuri excellente. Intre acestea impregi urări, populatiunea transilvana in 150 de ani s ar fi potutu mai multu decătu induoi, precumu s’a indoitu in alte tieri, chiaru si de a le imperiului austriacu. (Vedi Boemi’a, Mo- ravi’a, archiducatele etc.) In Transilvani’a suntemu fdrte de parte de asemenea înmulțire a populatiunei. Dar’ acea lipsa nu se pdte esplica numai dein in- fluinti’a cea funesta a legiloru barbare, nici numai dein sistem’a feudalistica si tirannica, omoritdrie de corpuri si de suflete, ci pe una dein căușele princi- pali o mai aflamu in necurmat’a migratiune a roma- niloru dein Transilvani’a in Moldov’a si Munteni’a. , Păna la Cusa-voda acea migratiune era con- siderabile destula, precumu credu că se pdte con- vinge ori-cine, chiaru si numai dein acestea deductiuni 3 — 14 — ale ndstre; dara de 14 ani incdce migratiunea ro- maniloru transilvani spre Romani’a luă dimensiuni atătu de mari, precumu ddra nu s’au mai vediutu nici inainte cu patru si cu cinci sute de ani. Au si concursu mai multe impregiurari, care au favoratu si favorâdia migratiunea in modu estraordinariu. Aici in Transilvani’a persecutiunile de tdte speciile care se afla in permanentia in contra elementului roma- nescu, a nationalitatiei, a limbei si a culturei sale naționale, miile de processe urbariali, prin care mii de familii sunt spoliate de averi si aruncate pe strate, imposite directe si indirecte fbra margini, administra- tiune condamnata păna in fundulu pamentului chiaru de press’a magiara si de diet’a ungurdna, lipsa mare de piatie comerciali, ur’a si urgi’a ce intempini mai preste totu la populatiunile acestea heterogene, lip- 'site in partea cea mai mare de ceea ce numimu educatiune politica, aristocrația mandra, dar’ flamenda câ vai de ea, tdte acestea impregiurari con- curgu neincetatu spre a inpinge dein anu in anu pe populatiuuea romanesca preste munți in Roma- ni’a. De alta parte brasi consolidarea României pe temeliile vechiloru tractate, Împroprietărirea cătoru-va milidne de locuitori săteni pe mosiidrele loru (Maiu 1864), aveutulu ne mai cunoscutu in Romani’a, atătu alu agriculturei cătu si alu comerciului, făcu câ lips’a capitalului de bracia (labore, munc’a) se fia totu mai multu simtita, si câ multi proprietari se chiame pe moșiile loru cultivatori de pamentu, ori de unde’i afla, bra mai alesu dein Transilvani’a si dein Bulgari’a. S’a observatu mai in susu, că pe sub munți in Romani’a se afla multe comune rurali trans- migrate dein Transilvani’a. In anii mai deincdce s’a descoperitu unu lucru care ne surprinde si mai multu. Coloniștii de naționalitate romandsca dein Transilvani’a s’au intensu dela Ploiesci in diosu mai alesu pe malurile Jalomitiei păna la Dunăre; asia numitulu Baraganu, unu desertu mare, ce se intende spre Brail’a, si care odenidra atătu dein caus’a turciloru, cătu si dein lips’a apei era cautatu mai multu numai de oierii nomadi, astadi a inceputu a se cultiva prin coloniști ardeleni. Ve mai aduceți a mente de faimosulu casu dela 1860, pre candu vreo 18 proprietari si proprietarege, cu repaus. loanu A. Filipescu in frunte, s’au fostu decisu câ se aduca 2500 de familii dein Germani’a septemtrionale, cu scopu câ se le asiedie mai alesu pe proprietățile loru dela Dunăre; mai tieneti mente, cu căta cerbicia insistâ la gubernii si la camere intre altii unulu I. Aritono- viciu, agentu alu proprietariloru, tramisu inadinsu in Germani’a.*) Ei bine, in loculu aceloru familii *) Vedi: Coloniștii germani si Bomani’a, de D. P. Mar- țiană, aduo’a editiune, cu mai multe annexe si o introducere despre economi’a naționala (de Alex. Lupascu) Bucuresci 1871, despre planuriie de a colonisa tier’a cu nemți vedi mai virtosu dela pag. 1 inainte păna la pag. 20, apoi combaterea planului păna la pag. 56. nemtiesci, pamentulu celoru 18 proprietari ihi cul- tiva totu numai romani si in parte bulgari. Unii proprietari ne asigura, că numai in districtulu lalo- mitiei aru fi preste treidieci comune rurali, in care se afla romani dein Transilvani’a, cunoscuti acolo sub nume de „Ungureni," candu locuitorii cei vechi ai comuneloru sunt numiti de cătra ceia „Cojani"; de altu-mentrea coloniile ardelene se cunoscu după portu, după pronuntiarea cuventeloru si după cătiva provincialismi usitati numai in Transilvani’a. După vreo siese ani dela casulu memoratu despre coloniile nemtiesci se audlra in camer’a legislativa dela Bu- curesci unele voci desperate care strigâ, că regiunea deintre Buzeu si Brail’a este necultivata, deșerta, pentru-că i lipsescu locuitorii, prin urmare că in acelu tienutu trebue se se aduca colonii nemtiesci. Diariele au luatu atunci la gdna pe acei patrioti desperati, si cu totu dreptulu, pentru că faci’a acelei regiuni a inceputu a se schimba fbra nici-unu colo- nistu nemtiescu, chiaru si numai de candu s’a des- chisa calea ferata intre Brail’a si Buzeu; cultiva- torii de pamentu pare că aru fi aduși câ prin far- mecu; de aceea vedi araturi si semenaturi pe di- stantie cătu bătu tunurile, pe unde inainte cu cătiva ani pascea numai vitele cornute si turmele de oi. In acelașiu tempu, candu unii cerea barbatesce colonii nemtiesci, „Trompet’a Carpatiloru“ protestâ in gur’a mare in contra migratiunei romaniloru ar- deleni in Romani’a dicăndu, că aceia aru fi tramisi de nemții austriaci câ spioni, câ missionari, câ pre- paratori ai subjugarei si alte complimente de natur’a acestora. Dara se spune, că acelu diariu si partit’a sa era seduse prin mai multe corespondentie fdrte reutatidse, primite dela Transilvani’a si Pestea. Se p<5te. Intr’aceea era unu tempu, in care chiaru si „Romanulu" începuse a se teme de „invasiunea" ro- maniloru transilvani, ce e dreptu inse, dein cause cu totulu differitdrie de ale altora. Cei dela Romanulu adeca tienea, că ardelenii aru fi omeni cerbicosi, ne- ciopliti, iubitori de dispute si certe, applecati la ura si liostilitati pe vibtia, prin urmare că ei numai cătu aru inmultf aluatulu celu reu in corpulu naționale. Mai tardfti Rom. isi modifică multu acelea opiniuni, de si nu de totu, că-ci acesta nici se pdte, nici tre- bue se se intemple, ci dein contra, ardelenii inca se’si cundsca si correga defectele pe care le au. Pre candu diariele se certâ asupra cestiunei, deca este bine sbu reu, câ se. se strămute in Roma- ni’a mulțime de romani dein Transilvani’a, proprie- tarii de moșii nu numai primiră la sine pre cei carii mergea de buna voia, ci indemnara pe aceștia câ se mai chiame si pe altii cunoscuti de ai loru. Cunds- cemu proprietari carii ne ceru si noue, câ se le tra- mitemu de aici căte 20—30 familii romanesci, spre a le colonisâ pe moșiile loru. Asia dara o vorba câ o miie, migratiunea romaniloru dein Transilva- ni’a in Romani’a se continua păna in 6r’a de facia, fora precurmare, mai alesu in calitate de cultivatori — 15 — pe moșii, apoi si cu alte ocupatiuni, pe la urbi si oppide (cetati capitale si orasie). Speramu că astadi după experientia de 14 ani nici diariulu celu mai hostile romaniloru ardeleni nu va potea nega in cugeta curatu, ca migratiunea acestora in Romani’a nu ar fi de mare folosu Ro- mâniei, atătu dein punctu-de vedere alu economiei naționale, cătu si dein alu nationalitatiei politice în- mulțite si întărite prin elemente homogene. In cătu pentru capitalulu bracialoru pe care’lu ducu romanii ardeleni in Romani’a, intrebati pe toti acei proprie- tari căti au a face cu ei, câ se ve dea informatiuni exacte, in cugetu curatu. Ore inse cumu stă acesta cestiune a colonisarei prin romanii ardeleni, considerata dein punctulu-de vedere alu nationalitatiei romane pre cătu ea se afla dein cdce de munți? Este prea invederatu, că pre cătu acea migratiune folosesce României, tocma pre atata, d4ca nu si mai multu, este ea spre mare stri- catiune vietiei naționale a poporului romanescu in Transilvani’a. Nu că ddra singuru numerulu celu mare de milidne multe ar preface pe unu poporu in națiune, ci se mai ceru inca si alta conditiuni essentiali, fbra care ti s’ar appleca cunoscnt’a sen- tentia: Nos numero aurnus et fruges consummere nati; ori-unde inse poporulu este mai numerosu in proportiune cu elementele hostili, este si probabili- tatea mai mare, că dein atăti individi se voru alege cu atătu mai multi, carii voru inplim celelalte conditiuni ale existentiei naționale politice si ale libertatiei. Dein acestea ar urma, că romanii transilvani se impedece pre icătu se pdte. ori-ce migratiune a ele- mentului loru de aici in Romani’a. Asia ar trebui se se intemple, si scriitoriulu acestoru linii a fostu acela, carele câ de cincisprediece ani incdce se în- cercase la ori-căte ocasiuni i s’au datu, câ se retiena pe romani dela emîgratinne, se’i îndemne la patientia tei la-remanere in patri’a loru natale; dara după (atăti an', de încercări a cunoscuta, că încercările fcale nu numai au remasu indesiertu, ci dein contra, emigrarea merse si mai merge crescendu. Pecatu numai că cei mai multi ardeleni de aceia, carii locu- escu in asia numitele comitate, emigra orbesce, f6ra nici-unu planu, totu-odata cu sperantie mari dictate de fantasi’a loru, care le arata colacii si plăcintele pe tdte gardurile dein Romani’a. Mai adaoga, că pe langa multi dmeni buni, trecu si alti miserabili perde vdra, carii aici n’au facutu nimicu, dra acolo făcu mai pușinu decătu nimicu, păna ce trecu in categori’a vagabundiloru, câ cei de odenidra, cu lan- tiulu de gîitu. De alta parte nu trebue se uitamu, că prin căteva legi mai noue si decrete domnesci dein Romani’a, migratiunea este incuragiata mai vir- tosu in favdrea proprietariloru, dupa-ce densii’si per- dusera dreptulu dacei de 21 de dile,*) este inse si *) Decretulu Nr. 1051 dein 19. Augustu 1864, prin care lege data anume in favdrea nationalitatiei romane, care drasi trage pe multi romani ardeleni afdra dein patri’a loru. Dreptu că acea lege este camu equi- voca, in cătu ori care ministru, prefectu, politianu,4o esplica cumu ilu taia capulu, sdu cumu ii place lui, ea iuse esiste talis qualis, si isi are efectele sale. Asia sub impregiurarile actuali ale ambeloru tieri limitrofe, abia mai pdte fi vorba de inpedecarea emi^Tatiunei dein Transilvani’a spre Romani’a. Amu ajunsu câ frequenti’a intre ambele tieri se fia mai mare si decătu fusese aceea păna pe la 1700 si chiaru păna in dilele Măriei Teresiei, pre candu se luasera mesure fdrte aspre in contra migrarei. Dupa- ce se voru împreuna si calile ferate, trecerea dein una in alta tidra va fi si mai usidra. Sasii si mai virtosu magiarii au cu totulu alte midiuldce la mana de a inpedeca trecerea professionistiloru sasesci si a multimei de proletari secuiesci in Romani’a, inse tdte încercările loru si chiaru ale ministeriului ungurescu sunt și remanu vane. Nici chiaru tractatele numite de cartellu nu ajuta multu in acdsta cestiune. Ddca inse migratiunea nu se pdte inpedeca, datori’a ndstra patriotica dein ambele tieri ar fi, câ se o scapamu de acestu caracteru anarchicu, se o regulamu, se’i; dărnu direcțiuni salutarie. Politic’a colonia a- tiunei in secolulu nostru este lucru mare. Se in- vetiamu si noi ceva dela popdrale care se ocupa cu acdsta politica. In Romani’a libera sunt mai multi barbati de stătu, carii se ocupa seriosu cu Ge- stiunea colonisatiunei, la care inainte cu vreunu pa- trariu de secuiu cugetaseră fdrte pucini. Cea de an- taiu incercare de colonisatiune se făcuse prin ruși in Munteni’a, sub pretestu de a sploata mineraliele tierei. Camera respinse acelu proiecta; capulu opositiunei Const. Filipescu mori intoxicatu, dara colonisarea ru- sdsca bătută si de loanu Eliadu cu arm’a cea sfa- siietdria a satirei in poesidr’a sa Măceși ulii si Florile, remase de bajocura. Intre anii 1854 et 1856 candu cu invasiunea cea faimdsa, unulu din scopurile principali ale austriaciloru fusese,- a colonisa Munteni’a si Moldov’a in masse numerdse si compacte de ger- mani si de jidovi germanisati. Indata inse ce mol- davo-romanii aflara despre acelu planu alu- austriaci- loru, alergara cumu se dice cu capulu ruptu, Ia Con- stantiuopole, dra mai alesu la Parisu si la Londra, spre a midiulocf cătu mai curend’a scdtere dein prin- cipate a trupeloru austriace, si interdicerea ori-carui amesteca in afacerile loru, ceea ce s’a si intemplatu spre bucuria nespusa a romaniloru, cu atătu mai cu- rendu, cu câtu cabinetele dein Parisu si Londr’a pur- cesera in acdsta cestiune in unanimitate si cu tdta energi’a ceruta. Dela 1859 incdce, de candu cu în- cercarea susu atensa a mai multora proprietari de „strainiloru de ori-ce ritu crestinescu li se da dreptulu de a cumpără proprietăți immobiliarie; inse totu prin acestu de- creta colonisarile in masse mari, in glote compacte de străini sunt oprite. 3* — 16 — a’si colonisa proprietățile loru cu nemți, Gestiunea colonisatiunei ajunse la rangu de studiu naționale. La 1864 s’a enuntiatu maxim’a de stătu, in poterea careia colonisatiunile de nationalitati străine in uiasse compacte si la căte unu singura puncta ori tienuta, nici-decumu na sunt suferite pe territoriulu României. De aceea se dice si in decretulu dein 19. Aug. 1864: „Legea de facia nu va privi intru nimica colonisa- rile, care sunt poprite.“ Numai migrati uni pattiali de individi si familii sunt suferite, cu conditiune câ se’si caute locu de petrecere in comunele existente; dara comune noue politice de limba străină se n u faca. Dreptulu de a’si cumpără casa sâu locu de casa ori de fabrica inca este acordatu colonistiloru particulari, sub conditiune inse, câ se renuntie cu totulu la ori-ce protectiune străină. De bltumentrea auctoritatile sunt obligate strinsu prin legi, a’i apara de ori-ce nedreptate si asuprire, câ pe ori care filiu alu patriei. Drepturi politice nu se dau strainiloru, păna candu nu se arata demni de a li se vota in- digenatulu prin corpulu legislativa In acestu puncta chiaru si romaniloru de dincdce li se mai făcu difi- cultăți in unele cașuri speciali, ceea ce unii au se si-o inpute portărei proprie, lipsite de ori-ce prudentia a vietiei. (Va urină). Fragmente dein istori’a regimentului alu II-Iea romanescu granitiariu transilvanii. (Urmare.) Pucine dile după ocuparea Clusiului unu corpu de in- surgenți comandati de Nicolae Katona si de cornițele Alexandru Teleki, lovi dela Bai’a mare dreptu la Desiu cu 14' mii de armati si cu 16 tunuri. Urban le-a esitu inainte in 24 Nov. si batendu’i ’ia gonitu pana la Siomcuta, in drumu inse a datu numai preste sate arse, si ruine fumegatdrie, pentru câ acei duoi boieri, ambii vitia de romani renegati, inca avusera passiunea satanica de a omori si a da focu ori pe unde trecea.*) La batali’a acesta luara si cele doue batalidne parte activa. Insurgenții perdura 100 morti, câteva cara cu muni- tiune si cu victualii. Dela cei imperatesci remasera morti capitanulu Lambert, 1 sergent-majoru si 2 soldati, 7 inși răniți si 16 cai impuscati. Urban decisese a scote pe Katona si pe Teleki inca si dein Bai’a-mare, dara generariulu Wardener a interdisu ori-ce operațiune ulteridra spre Ungari’a, si in locu de a se folosi rapede si cu tdta energi’a de victoriile câștigate pana acilea, făcu că trupele se perda in Clusiu si prin pre- giuru trei septemani irreparabili, pana candu insurgentiloru ardeleni le veni in ajutoriu dela Ungari’a unu corpu nume- rosu sub comand’a renumitului generariu polonu losifu Bem. *) Der Winterfeldzug, pag. 181—3. Vedi mai virtosu pro- clamatiunea lui Urban, in care spune, că in acea expeditiune aflase 32 de romani spendiurati de acei tirani si apoi neingro- pati, lasati mau care lupiloru. Intr’aceea secuii se rescolasera de nou, omorîndu si deva- standu barbatesce mai alesu in părțile Brasiovului. Acumu chiamara iute dela Clusiu pe generariulu Scburter cu una parte de trupe in ajutoriu Ia Brasiovu. Asia la Clusiu mai remasera numai 3800 pedestrime, 410 calarime si 13 tunuri. 1 batalionu romanescu era in garnisdna la Desiu, vreo duoe companii de linia la Turd’a, altele la Aiudu. Langa acelea trupe comandara pe unu geru infricosiatu, in lipsa totale de munitiune si arme, pre trei prefecți cu lancerii loru la Huie- dinu. Totu mesuri intardiate. Si apoi ce este mai memora- bile pentru romanii ardeleni, in acea oste a lui Bem era celu puginu doue batalidne de romani dela Ungari’a, intre lanceri asemenea mulțime de romani ungureni. La partea romandsca a dstei lui Bem, episcopulu Vasilie dela Oradea dedese si duoi capelani, pe Munteanu si pe Christianu. Fagia cu trupele imperatesci, Bem avea sub comand’a sa 11600 pedestrime regulata, 1318 calarime si 28 de tunuri, preste acesta si lanceri dein Ungari’a. Asia dara Kovâri insîra lucruri de fantasia candu dice, că Wardener avuse la Ciucea 93 companii de pedestrime, 15 escadrdne si 37 tunuri. In tier’a intrega era atâtea, nici-odata inse concentrate la unu locu si cu atătu mai puginu in dilele de batalia dela Huie- dinu si Ciucea (18. et 19. Dec.), care tocma pentru aceea s’a si perdutu, după care trupele imperatesci au fostu scdse nu numai dein Clusiu, ci dein tota partea septemtrionale a Transilvaniei păna in Bucovina, era generariulu Wardener înfrânta de supărare si rusîne, mori lovitu de apoplexia. Acumu începură se cundsca si la Sibiiu, că tier’a nu era pacificată. Erasi prea tardiu. După alte trei septemani Bem ajunse chiaru la Sibiiu. Intr’aceea colonelulu Urban se stracură cu trup’a sa cea mica păna la Bistritia p’intre inemici, di si ndpte, pe unu geru de 20 graduri, fără victualii si cu,- soldatii reu im- bracati. In acea retragere una parte de trupa se lovi cu insurgenții la comun’a Capaln’a. Candu au ajunsu la Bistri- tia, mai avea sub comand’a sa: batalidnele 1 et 2 dela regi- mentulu de linia Carolu Ferdinandu, mai totu romani, fdrte bravi, cele 2 batalidne a le sale de granitiari, dara reduse numai la 4 companii, pentru-câ dupace ungurii au datu focu Nasaudului si altoru comune, fetiorii s’au cerutu pe la casele loru, 2 companii de cordonu dela Bucovina, 1 escadronu calarime, cu totulu numai 1680 pedestrii, 125 călăreți si 7 tunuri Nu mai era vorba de a da peptu cu Bem. Asia Urban după unele loviri mai usidre s’a retrasu in Bucovina păna la Campulungu, unde a stătu m neactivi- tate vreo cinci septemani, asteptandu in desiertu ajutoriu de'a generariulu Malkowsky. In fine colonelulu Urban per- diendu’si era patienti’a, s’a decisu a lovi numai cu mic’a sa oste pe trupele magiare ce tienea ocupatu districtulu regi- mentului seu. Acesta espeditiune întreprinsa numai cu 6 companii de linia si cu 2 de granitiari (cele postate la Tihu- ti’a) in 5. Februariu st. n., a esitu forte bine. După unu marsiu de di si nopte in tempu de 20 de ore, p’intre munți neamblati si strimtori fdrte periculdse, innotandu oștea in nea uneori păna in brîu, aduo’a di des-demănetia ajunseră la comun’a Murasieni, unde ridicară cumu amu dice dein aster- nutu, pe maiorulu Kofler cu 11 oficiari unguresci si cu unu medicu, si duseră in captivitate trei companii de linia dela — 17 — regimentulu Alexandru, câțiva husari si tunari, 1 flamura, 2 tunuri, 2 cara cu munitiune, 74 £n si tdte armele. In ace- leași momente celelalte trupe unguresci asiediate in apro- piare, alergara la ai loru in ajutoriu, dara trup’a lui Urban le bătu si se luă pe fuga. După acăsta expeditiune maiestra se decise in fine si generariulu Malkowsky, câ se tramita Iui Urban ajutoriu spre a reintră in Transilvani’a. In bătăliile dela Baiersdorf (Kirâly-Nemethi) si dela Magiarusiu insurgenții fusera batuti reu, colonelulu Riczko impuscatu, 3 oficiari si 150 soldati cadiuti in captivitate, ceilalți goniți păna Ia Desiu si la Clusiu. Atunci Malkovsky audiendu că Bem le vene in ajutoriu cu tota poterea sa, in locu de a veni si elu Iui Urban in ajutoriu, mai vertosu ii demandâ că se se retraga erasi spre Bucovin’a! Elu s’a retrasu după atâtea operațiuni fericite, inse cu ănim’a infranta de dorere amara, păna la Campu- lungu si Vam’a, după aceea atătu elu, cătu si mulțime de fetiori au cadiutu in langore (typhus), care a fostu resulta- tulu calamitatiloru venite asupra loru, cumu geru extraordi- nariu, lipsa de vestmente si de mancare, strapatie mai pre- busu de poterile omenesci, in fine tortur’a sufletesca din caus’a grdseloru erori commisse de comand’a generale dela Sibiiu, cumu si de cea dein Galiti’a. Asia tote operațiunile ulteriore dein partea regimentului II. s’au curmatu păna in luniu, candu au reintratu ostile confederate rusesci si austriace, atunci inse comand’a regimentului trecuse dela Urban la v. colonelulu Springinsfeld. La ce puncte, in care bătălii au intratu batalionele regimentului II-lea romanescu in acțiune, pre cătu a duratu campani’a de vâra in 1849, nu mai suntemu in stare se descriemu in modu demnu de credintia, prin urmare aici remane lacuna, pe care o voru implini altii. Atâta este sciutu, că acea parte de trupe austriace care esise in Februariu a duo’a ora la Bucovin’a, in 17 luniu s’au alaturatu la Vatr’a-Dorna langa corpulu de armata alu imperatului Russiei, comandatu de generariulu Grotenhjelm, carele a intratu pe la Bistritia in Transil- vani’a. In acea parte a tierei au fostu cu adeveratu câteva bătălii intre dilele dein 20. luniu si păna la 26. luliu, inse usidre, pentru-că insurgenții comandati de secuiulu losifu Dobai, dd' Sam. Inczedi, corn. Dion. Lăzăr, Damaskin, Sârosi, KâL noki etc., unde au tienutu mai multu in munți la Murasieni si la Hva, au fostu trei ore, era in alte cașuri după câteva puscaturi de tunuri si descărcaturi de pusei au luat’o la fuga; anume fug’a loru dein 26. luliu dela Tergulu mura- siului o numesce chiaru Kovări că a fostu fora parechia.⁴⁴) In dilele dein urma Urban se năcăjise reu pe grani- tiarii sei; acelu necasu inse a semenatu forte multu cu alu unoru tati de familia, carii dupa-ce au mulțime pe neplăceri cu lumea dein afara, apoi isi descarcă mani’a a casa pe ai sei. De ar fi fostu elu colonelu la secui, atunci se’lu fimu vediutu. Urban are se multiamesca renumele seu romani- loru. Se nu uitamu, că batalionele care au ajunsu sub co- *) „E futăs păratlan volt.⁴¹ pag. 256. De altu-mentrea inca de mai inainte era cunoscuta in tiăra expressiunea lui Bem. care invetiase unguresce se strige intre altele: „Ne fuss mă- gyâr, ne fuss inăgyăr.“ Au fugitu si ei sărmanii forte desu. Asia e in bataia, sortile se schimba. mand’a lui dela regimentele transilvane de linia, anume Ca- rolu-Ferdinandu si Leiningen, inca au fostu mai de totu romanesci, dein causa că magiarii dein acelea regimente fugiseră la insurgenți. Apoi insusi Urban a fostu acela, care au admiratu virtuțile militarie ale aceloru trupe, si elu insusi isi publica scrisdrea sa de cea mai mare lauda pentru bata- Ijdnele dela Carolu-Ferdinandu, adressata maiorului Wieser. Eca limbagiu adeveratu ostasiescu: „Carolu-Ferdinandianii sunt omenii dracului; ei mergu câ diavolii etc.⁴⁴'*) Acelea trupe făcuseră intr’unu singura marsiu dela Dorna-Candreni păna la Murasiani siepte miliarie nem- tiesci. Dara batalionulu Urracca la Sibiiu! In momentele supreme betranulu Puchner vedienduse necessitatu a baga si reserv’a in focu, „Meine Grenadiere vorwarts!⁴⁴ a coman- datu, si liniele unguresci fusera sparte, batali’a dein 21. la- nuariu castigata. Nici-unu comandante imperatescu nu a patîtu rușine cu trupe romanesci, au patîtu inse trupele nu odata, dein caus’a unora comandanți năuci. Anulu 1851 aduse desfientiarea intregei institutiuni de miliția confiniaria in Transilvani’a si prefacerea respective- loru trupe in regimente de linia. Acelu evenimentu a lovitu in modulu celu mai dorerosu nu numai pe populatiunea roma- nesca militarisata in secolulu trecutu, ci pe toti locuitorii de na- ționalitate romana dein Transilvani’a. Romanii adeca s’au sim- titu insultati, nu prin actulu desfientiarei, ci pentru modulu cu care si tempulu in care s’a intemplatu, adeca deintrodata cu militi’a confiniaria a secuiloru. Romanii combătuseră pentru dinastia si integritatea monarchiei, secuii in contra dinastiei Habsburg si spre a desmembra monarchi’a. Secui- loru li se luara armele câ spre pedepsa si infamia; dara pcntru-ce se desarmara si romanii? Repausatulu putricianu dein Sibiiu br. Bedeus, pre cătu tempu petrecuse si elu trei luni refugiata la Bucuresci deinaintea glontieloru de care au cadiutu Benigni si parochulu Aug. Roth, elaborase unu me- morialu politicu in cestiunea Transilvaniei, in care densulu dâ cabinetului dein Vien’a mai multe consiliuri relative Ia organisarea acestei tieri, unele bune, altele nespusu de pe- riculdse, si erasi altele ce respiră ura naționale cumplita. In acelu memorialu Bedeus cerea, câ institutulu miliției confi- niarie se se desfientiedie cu totulu si armele se se ia atătu dela militarii secui, cătu si dela romani. Incâtu pentru gra- nitiarii romani, Bedeus află, că ei in decursulu bellului civile nu aru fi corespunsu asteptariloru, că nu s’aru fi batutu bene, câ Ia ei s’aru fi aratatu mare lipsa de disciplina (firesce dupa-ce capetele cele seci si ametîte dela Sibiiu ii amețiseră si pe ei, si demoralisasera pe tdte trupele); dara tocma se nu se fia aratatu acelea defecte, este forte necessariu, câ pe viitoriu se se ia armele dein manile romaniloru, câ-ci se pdte intcmpla usioru, câ precumu astadi au rebellatu secuii si aristocratii magiari, mai curendu seu mai tardiu se se rescdle si valachii, precumu s’au mai rescolatu si in dilele imperatului losifu II., si se se incerce a restaura imperiulu Daciei etc. Alăturea cu Bedeus au mai datu si altii totu ase- menea consiliu curtiei imperiale, care ’ia si ascultatu. Consiliulu lui Bedeus si alu compliciloru sei ar fi avutu sensu si aru fi fostu onestu numai atunci, candu ei ara *) Die Karl Ferdinander sind Mord-Leute; sie marschieren wie die Teufel. Winterfeldzug, pag. 271. — 18 — fi disu imperatului: Maiestate! Invasiuni turcesci nu mai sunt; ciuma nu mai este; securitatea publica este sustienuta de corpulu gendarmiloru; nu e cu dreptu, câ numai una parte de romani si de secui se fia supusi la greutatea por- tărei armeloru. Introduceți conscriptiunea, servitiulu totu- roru in armata. Se pare că cabinetulu dein Vien’a observase prea bene profund’a rana ce s’a infiptu in ânimele romaniloru; de aceea in câteva decrete si ordine de di se încercă se indulcesca amarele pilule cu frase de lauda si ceva recunoscintia. Ro- manii le citea si tacea, pentru-că si de aru fi voitu se vor- bâsca, legea marțiale nu’i suferea. Unu articlu anonimu trimisu Gazetei in acesta causa de cătra Dr. P. V. a remasu con- servata păna in dio’a de astadi numai in manuscriptu. Mai sunt multi romani, carii n’au uitatu insult’a dein 1851 nici păna in dio’a de astadi, si credu că nu o voru uita in totu restulu vietiei loru. De aci incolo populatiunea isi vediu de calamitatile sale si de regularea averiloru ce possedea regimentele, atătu in moșii intense, cătu si in capitaluri. In anulu 1851 vedemu comand’a acestui regimentu stră- mutată dein Transilvani’a in Ungari’a la Dobritienu, cu ba- talion ulu I., era divisiunea a 6-a la Agria.*) In 1852 co- mand’a (Regimentsstab) e stramutata la Klagenfurth. In acea capitala a ducatului Carinthiei s’a intemplatu in 20. Maiu alu aceluiași anu solemnitatea memorabile, candu Maiestatea sa supremulu belliduce alu armatei, a datu acestui regi- mentu una medalia de auru, spre a fi legata la drapelulu ba- talionului 1 in memori’a constantei sale fidelități si a sufe- rintieloru dein 1848/9. Cei 24 fetiori remasi dein acei ani la batalionu, fusera numiti custodi ai stindartului (Vedi An- nexele Nr. 7 et 8). Cu acea ocasiune generariulu Kell ner, adjutantele gen. alu Majest. sale, portă tdte spesele so- lemnitatiei, dra champani’a la mes’a cea strălucită, ce s’a datu in onorea dilei, a fostu tramisa dein celariele impera- tesci. Pe atunci colonelu alu regimentului era Stefanu de Mesko. > In a. 1853 aflamu acestu regimentu in Itali’a la Udine la Treviso si la concentratiunea cea mare dela Martig- niaco, Fagania si St. Daniele. Pe tempulu bellului orientale regimentulu acesta fu trimisu alaturea cu alte trupe de ocupatiune in Munteni’a, unde in Octobre 1854 ilu vedemu in Olteni’a, dislocatu intre Craiova, Rimnicu, Dragasiani etc. In acelea localitati stete; elu in garnisona păna in Augustu 1855, de unde apoi in Septembre reintră prin passulu Turnu-rosiu in Transilvani’a si trecundu pe • la Sibiiu inainte, ajunse in garnison’a dein Alb’a-Iuli’a. - > In dilele ndstre este fapta istorica adeverită pe deplinu că cabinetulu austriacu participase la evenimentele oriental; dein acei ani cu scopulu pronuntiatu, câ se ocupe tierile ro- manesci militaresce si nici se le mai lase dein mana. De una parte inse moldavo-romanii au aflatu de acestu planu si au lucratu pe la cabinetele celelalte dein respoteri in contra realisarei lui; pentru-câ ddca romanu s’au aparatu la t6te ocasiunile de russificare, cu atatu mai ferbente era ei determi- nati a se apara de germanisare si de potestatea absoluta Ung. Eger, nemt. Erlau. austriaca; de alta parte erasi la unele regimente de inva- siune se committea multimjg de brutalitati si crudimi, batai cumplite, omoruri, incendiuri, predatiuni, portare brutale a unoru oficiari. Dein acestea ur’a cea mare ce colcaiâ pe atunci in pepturile romaniloru. Regimentulu Nr. 50 a facutu una dein esceptiunile celo mai lăudabili. Pre cătu a stătu acelu regimentu in Romani’a, fetiorii câ si cei mai multi oficiari, s’au portatu de modellu, de aceea au si fostu primiti bene de cătra populatiune, care nu avea a se plânge de excessele si brutalitatile soldatiesci, cumu s’a intemplatu de ex. in Bucuresci, Ploiesci, Focsiani, lassi si pe airea, despre care mai tardiu insusi monarchulu aflandu-se in Cernăuți, a primitu informatiuni de cele mai neplăcute, atătu dela Grigorie Ghica-voda, cătu si chiaru dela unii funcționari de ai agenției c. r. dein lassi. In a. 1859 acestu regimentu, de si comandatu a merge la Itali’a, nu apucă se ia parte activa la campani’a ita- liana, dein caits’a rapediunei cu care s’a portatu bellulu acela. De si prefacutu in 1851 dein confiniariu in regimentu de linia cu numele Thurn- et Taxis Nr. 50, elu inse nu a potutu se uite, că facea servitiu patriei si tronului de 100 de ani. In anulu 1863 regimentulu avu erasi una dein acelea serbatori, care au facutu totu-deauna epoca in vieti’a legiuni- loru. Aceea fu aniversari’a sa secularia, serbata in memori’a primei sale intemelieri si formațiuni dein anulu 1763. Solem- nitatea fu inaltiata inca si prin impartirea de drapelle noue in loculu celoru vechi de 100 de ani, rupte si sparte de mulțimea glontieloru câte au trecutu prin ele. Comand’a regi- mentului (Ștab) era in stațiune la Cened’a, in provinci’a Ve- neției, cu batalionulu 1 si 2. Serbatorea secularia si solemni- tatea santirei drapelleloru s’a intemplatu la Cened’a in 20. Augustu 1863 cu adeverata pompa. Matrinele (nasiele) dra- pelleloru au fostu Maiest. sa imperates’a si inaltimea sa c. r. archiduces’a Sofii’a, mam’a imperatului. Imperates’a tră- mise in loculu seu pe domn’a comitess’a Hunyadi, născută comitessa Buol-Schauenstein. Colonelulu regimentului era bra- vulu si amabilele barbatu Schwaiger, care apoi a picatu la Custozza in 1866. Drapellele fusera consacrate de cătra episcopulu dela Ceneda si de preotulu romanescu alu regi- mentului anume Bocsi’a. Professorulu italianu Marinelli com- puse in limb’a germana una oda sublima in on6rea regi- mentului. Serbatdrea acesta pe langa caracterulu seu strictu militariu avu si altulu naționale. Drapellele s’au santîtu si după ritulu orientale; cătra ostasi s’au tienutu cuventari roma- nesci; pentru 60 de fetiori se procuraseră costume roma- nesci naționali dein Transilvani’a, in care densii jocara „Ca- lusiariulu“, spre marea plăcere a corpului oficiariloru si a toturoru celoru-lalti dspeti. In fine ostasii de bucuria ce simtiâ, ridicară pe generariulu Mesko, fostu inainte coman- dante alu regimentului, si pe colonelulu de atunci Schwaiger, si’i portara pe umerii loru. In totu tempulu solemnitatiei, alu petrecerei si ospetarei capell’a regimentului a executatu intre altele, si piese naționali.*) (Vedi Annexele Nrii 8, 9, 10). *) Pre cătu tempu se batea cuiele la drapelle, music’a exe- cută acestu programu: Rogatiune înaintea bătăliei, de — 19 — Pentru comunele regimentului aniversari’a s’a serbatu in 18. luniu, era anume in comun’a Salva servitiulu dum- nedieescu se execută pe loculu unde repausa tiern’a sărma- nului Todoranu si a sociloru sei. Elu fusese sfarmatu pe r6ta, pentru-că in innocent’a sa nescientia agitase in contra militarisarei, mai virtosu dein causa, că precumu dicea elu: „De ce ne jura că ne vomu bate de uscatu si pe mare (formul’a juramentului), că la noi nu este mare, si nemții ne-au disu, că luamu arme numai câ plaiasi (gra- nitiari, confiniari), câ se aparamu hotarele de turci, de hoți si de ciuma. Convicțiunea lui Todoranu, a sociului seu Popu si a celoru lalti vreo nouesprediece inși, carii au su- feritu mortea pentru resistenti’a loru, a fostu, că ei făcu bine, că-ci consiliulu bellicu ar fi insielatu pe poporu. Anume Ata- nasie Todoranu a mersu la morte cu atătu curagiu, in cătu dupace l’au trasu hoherii pe rota, elu inca totu mai strigă: „Omeni buni, eu moriu, dara voi se nu ve dati.“ Ce sufletu de Regulus, in acelu tieranu! Umbr’a ta Todorane, se in- vetie pe toti dacoromânii a cunosce ce este constanti’a si perseveranti’a, si ce semnifica se aiba cineva caracteru, in ori-ce positiune sociale s’ar afla. Todoranu atăta price- puse; elu inse avea forte mare dreptate deca dicea oficiari- loru instructori veniti dela regimente de linia: Nu ne por- tati cu minciun’a, nu vorbiti cu duoe limbi; spuneti-ne cu- ratu, ce vreți se faceți dein noi, ostasi de linia, seu numai plaiasi, cumu au fostu si mai de demultu. (Vedi date mai speciali despre acelea executiuni selbatece in Appendice.) Alu patrulea batalionu a serbatu aniversari’a secularia totu la 20. Augustu in Alb’a-Iuli’a, cu solemnitate ce se parea a rivalisa cu cea dela Cened’a. (Va urmâ.) Consemnarea romaniloru uciși la 1848—49 in Clusiu, după sententi'a judetiului de sânge (verbirosâg) *). In matricul’a basericei romane gr. cat. se afla induși următorii, intre eli si gr. orientali: 1) Alesand. Baternai**) deBald’a, clericu Korner. Cleopatra, de Giorza. Stabat Mater, de Ros- sini. 11 Templario, de Nicolai. Oșteanulu transil vanu, marsiu romanescu de parada. *) Incependu cu Nr. 19 din an. 1870, noi amu publi- cata unu lungu catalogu alu romaniloru omoriti de insurgenți si de rebelii, cu judecata si fora nici-o sententia de judecata, in anii 1848 et 1849. Acelu catalogu fusese reprodusu de dn. A. P. Alexi după unu conspectu nemtiescu, compusu dein raporturi oficiali si tiparitu la Vien’a, din care inse esu numai 4749 individi de tote trei nationalitatile, omoriti nu in batalia formale, ci cu totulu in alte moduri. (Vedi Transil- vani’a dein 1871 Nr. 13. pag. 154—155.) Noi amu obser- vata inca de atunci, că ori-catu au fostu obligati funcționarii imperatesci a scote la lumina intregulu adev hi, totuși con- scriptiunile loru au remasu forte defectudse. Deci si acestu cathalogu pe care’lu publicamu acilea, se fia. conferita cu celu publicatu dela Clusiu la pag. 108 a Transilv. din 1871. Red. **) Alias Betraneanu. Adeveratulu connume’i fusese altulu. îmi aducu prea bene aminte, de candu unu consangenu alu seu dein Frata, fiendu la Clusiu, ilu schimosi in Baternay, deintre celi eliminati cuocasiunea processului basericescu Lemenyianu, si după aceea juristu; spendiuratu in 3. Octobre 1848 aprdpe de Somesifaleu langa Clusiu; sufleteriu capelanului gr. cat. Vladutiu; de odata si totu acolo fh spendiuratu: 2) Basiliu Simonis de Siarmasiu-mare, studente; sufleteriu parochulu gr. c. dein Clusiu-Mo- nasteriu Nic. Popu. 3) Basiliu Turcu, parochulu Catinei si pro- topopulu gr. c. alu Palatcei, de 68 ani, spendiuratu in 23. Octobre 1848 totu la Somesifaleu; sufleteriu I. Fekete Negrutiu, protopopu, si Ales. Arpadi, capelanii gr. cat. (Despre acești trei vedi datele pre cele-alalte pagine.) 4) Michailu Popu, parochulu Nusifaleului, de 64 ani, puscatu in „Fellegvar", fortarăti’a dea- supr’a Clusiului; puscatu in 14. Febr. 1849; sufle- teriu Arpadi. 5) Ioane Moldovanu, primariu in Nusifaleu, de 54 de ani, puscatu in „Fellegvâr“, sufleteriu A. Arpadi. 6) Stefanu Mor’a, parochu gr. or. dein Si- motelnicu, de 48 de ani, puscatu totu in „Fellegvdr" câ si toti celi următori, si la toti fiiendu fostu su- fleteriu A. Arpadi. 7) Teodoru dein Valcău-ungurescu, gr. or., economu, de 34 ani. 8) Alesă ndruCzikudi, clericu gr. cat. dein Dombu, in etate de 21 ani (sufleteriu la acest’a I. Fechete Negruti.) 9) Ioane Miclea, tieranu economu deinDragu, de 37 de ani. 10) Va siliu Ian cu, tieranu econ. dein Dragu, de 20 de ani. 11) Teodoru lancu, tieranu economu dein Dragu, de 38 de ani. 12) E l i a B e 1 a i u, tieranu economu din Dragu, de 50 de ani. 13) Teodoru Belaiu, tieranu dein Dragu, de 27 de ani. 14) Ieremia Belaiu, tieranu din Dragu, de 21 ani. 15) Ioane Belaiu, tieranu din Dragu, de 32 de ani. 16) Petru Belaiu, (tieranu) dein Dragu, de 56 de ani. 17) Masimilianu Covaciu, dein Fiizes-M. Peterdu, de 19 ani. 18) Ioane Viragu, dein Fodor’a, de 31 ani. 19) Ioane Mesteru, dein M. Uifaleu, de 32 ani. 20) Basiliu Popo viciu, parochu gr. c. din Tiegsidru, de 52 de ani. maimutiandu numele unui cancellistu renegatu, anume Bater- nay, dein comitatulu Zarandu. După aceea dein Baternay se prefăcu in Betraneanulu. Pana catra an. 1840 era forte usitatu a magyarisâ numele teneriloru de naționalitate ro- manesca. De atunci incoce acesta bajocura incepu a mai scade, inse nu de totu. Red. । — 20 — 21) Gregoriu de Feiurdu, de 20 ani. 22) Eli a de Feiurdu, de 34 ani. 23) Ioane Mărgineanu, economu dein Apa- hid’a, de 50 ani. 24) Ioane Cos m’a, economu in Apahid’a, de 56 ani. 25) Nicolau Da nu, bibolariu, de 28 ani. 27) Alesiu Org’a, economu dein Dragu, de 36 ani. 27) Simeone Suciu, economu dein Adalinu, de 34 ani. 28) Vasiliu Bure’a, economu si ospetariu dein Somesiu-Galdu, de 40 ani. — Toti acești’a, cumu disi, sclopetati in asia numitulu ,,Fellegvăr“,*) pana pre la inceputulu lui Maiu 1849 in diferite tempuri neindicate in matricule; petrecuti fiendu la loculu supliciului de comunu prin locotenentele de venatori Nicolau Gyarmathy, actuale protonotariu dein comitatulu Cosiognei (Clusiului), cu vreunu des- partiementu dein compani’a sa, si functipnandu că sufleteriu la toti, la cati nu oserbai contrariulu, ca- pelanulu romanu gr. c. Alesandrn Arpadi. In matriculele basericei gr. or., duse pre atunci de protopopulu Gregoriu Galu, mortiloru dein acelu restempu nu le este indicatu soiulu mortiei. (Va urmă.) Nr. 271—1874. Procesu verbale luatu in siedinti’a ordinari» a comit, asoc. trans., tienuta in 8. Decembre c. n. 1874, sub presidiulu dlui vicepresiedinte Jacobu Bologa, fiendu de facia domnii membrii: Pavelu Dunc’a, E, Macelariu, I. Ilannia, Const. Stezariu, I. V. Rusu, si Candrea. § 144. Dn. cassariu presentdza conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile fundului asoc., pre tempulu dela siedinti’a ordinaria a comitetului dein 10. Noembre a. c. păna la siedinti’a presente. Dein amentitulu conspectu resulta, cumu-că in restem- pulu numitu s’au incassatu la asociatiune 161 fl. si s’au erogatu, mai alesu pre stipendia si ajutoria, 520 fl. 6 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 269, 1874.) Spre scientia. Totu dn. cassariu mai presentdza conspectulu despre starea fondtflui academiei pre tempulu acestei siedintie. Dein respectivulu conspectu se vede, cumu-că fundulu academiei are de presentu in pro- prietatea s’au 12,625 fl. 74 cr. (Nr. prot. ag. 270, 1874). Spre scientia. § 146. In nexu cu conspectulu cassei de sub § 144, se raportdza in speciala, despre banii incursi la fondulu asociatiunei, pre tempulu dela 10. Nov. a. c. pana la siedinti’a presente si anume: *) Fortareti’a situata de-asupr’a cetatiei Clusiu, pe care o si domina că punctu strategicu. Red. a) prin direcțiunea despartiementului cercuale alu Clusiului (X.), s’au tramesu, ca tacse de membrii ord. 153 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 266, 1874); b) au mai incursu de a dreptulu la cass’a asoc. că tacse de membrii ordinari si prenumeratiuni la Transilvani’a cu totulu 10 fl. (Nr. 263 si 267, 874). Se iea spre scientia cu aceea, că nouiloru membrii, se li se espeddze respectivele diplome. § 147. In necsu cu conspectulu de sub § 145, se raportdza despre ofertele incurse la fondulu aca- demiei pre tempulu dela 10. Novembre a. c. păna la siedinti’a presente si anume: a) p rin dn. proprietariu in Beeleanu, Petru Mu- resianu Sireganulu, s’au tramisu 12 fl. v. a., dein cari 5 fl. suntu a doua rata dein sum’a de 20 fl. apromisa de d-sa, in favdrea fondului academiei; dr’ 7 fl. suntu ofertu totu pentru acelu fondu, dela Vasilie Ilisiu, contrasiu in Sirdgu. (Nr, prot. ag. 260, 1874). Spre scientia. § 148. Dn. cassariu Const. Stezariu arata, cumu-că una acțiune parțiale dein Staatsprămien- Loose, dto Vien’a 15. luliu 1870, seria 1889 Nr. 5 edata dela firma: „Rothschild & Comp.“ sunatoria f despre 7 fl. ce a fostu oferita in favdrea fondului academiei de dn. vicariu Alesandru Micu, după infor- matiunea primita dela redactiunea foiei „ Mercur “ si- ‘ a perdutu valdrea — precum si-au perdutu valdrea loru tdte asemenea acțiuni; — deci propune, că nu- mita acțiune se se scdta dein averea fondului aca- demiei, si se se remitia, pre langa incmmscientiare, oferentelui respectivu, (Nr. prot. ag. 268, 1875). Propunerea se primesce. § 149. Se presentdza protocolulu siedintiei sub- comitetului dein ⁶/i s Octobre a. c. alu Brasiovului, (I.), dein carele intre alte afaceri curente resulta, cumu-că respectivulu subcomitetu sub Nr. prot. 4, ; cere a i-se asemnă pentru bugetulu preliminariu dein tacsele incurse dela membrii ajutători ai despartiemen- tului sum’a de 57 fl. 50 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 244, 1874). Lucrările subcomitetului se iau spre scientia, si sum’a preliminată de 57 fl. 50 cr. se asemeneza la cass’a asociatiunei. § 150. Ministeriulu culteloru si alu instructiunei dein Bucuresci, tramite pe seam’a bibliotecei asocia- nei 3 esemplaria dein cărțile intitulate: „Itinerariu in Istria si vocabulariu Istriano-romanu“ publica- ția ne dein manuscriptele postume ale repausatului loanu Maiorescu. (Nr. 264, 1874). Cărțile dăruite se primescu pre langa expres- siunea protocolaria a recunoscientiei, si se predau dn. bibliotecariu, spre a-se inscrie in registrulu biblio- tecei asoc. § 151. Universitatea natiunei sasesci tramite unu esemplariu gratuitu pre seam’a asociatiunei, dein protocolulu confluxului dela 20. Novembre 1873 păna la 16. Fauru 1874. (Nr. prot. ag. 262, 1874). — 21 — Se primesce pre langa expresiunea recunoscien- tiei protocolarie si se transpune dlui bibliotecariu spre a-se inferi in registrulu cartiloru asoc. § 152. Dn. invetiatoriu in Riu-albu, Zach, Popu, cere a i-se dă cate unu esemplariu dein foia asocia- tiunei pre anii 1868—1875 inclusivu, deobleganduse a solvi pentru esemplariale acele pretiulu de 5 fl. in doua rate, una de căte 2 fl. 50 cr. si apoi pre veni- toriu a-se prenumera la foia cu cate 2 fl. cu ince- putulu fia cărui anu. (Nr. 265, 1874). Se accorda cererea respectivului dn. invetiatoriu cu aceea observare, că dein foi’a anului 1868 lipsindu cu totulu esemplaria disponibili, i se voru tramite după primirea ratei de 2 fl. 50 cr. căte unu esem- plariu dein foi’a asociatiunei, de pre anii 1869 —1874 inclusivu. § 153’ Direcțiunea despartiementului cercuale alu Clusiului (X.), așterne procesulu verbale, luatu in adunarea generale cerc, tienuta la Berchiasiu in 25. Octobre a. c. dein preuna cu sum’a de 153 fl. că tacse de membrii. Nr. prot. ag. 266, 1874 a se conferi si § 146 lit. a). Dein amentitulu procesu verbale, carele se per- lege de referentele secret. II., resulta urmatdriele lucrări ale numitei adunari cercuali: a) sub Nr. prot. 2 s’a luatu scientia despre acti- vitatea subcomitetului, dela adunarea cercuale din urma pana la cea dein 25. Octobre a. c. b) sub Nr. prot. 3 s’au presentatu si aprobatu ratiociniulu cassariului despartiementului respectivu; c) sub Nr. prot. 4 s’a desbatutu preliminariu Iu pre 1874, si s’au decisu că dein tacsele restante de membrii ajutători ce se voru incassă pre tempulu dela 1871, 150 fl. se se intrebuintieze pentru pro- curarea de tabele pre seama scoleloru serace, er’ 50 fl. se se intrebuintieze in favorea infientiarei unui fondu pentru una scăla elementari a romana confes- sionale in Mociu pre campia; d) sub Nr. prot. 5 s’au alesu una comissiune, carea se se consulte asupra modului de procedere in privintii’a infientiandului institutu centrale de cul- tura, respective o scdla elementaria in Mociu. e) sub Nr. protocolului 6 i-se esprima actuariu- lui Dr. Aureliu Isaacu, recunoscientia pentru servi - tiale gratuite, prestate in afacerile scriptnristice ale despartiementului; f) sub Nr. prot. 7, s’au luatu scientia despre sumele subscrise si solvite in favdrea fondului aso- ciatiunei. g) sub Nr. prot. 8 s’a raportatu despre pașii facuti in caus’a transpunere! fondului convictului dein tractulu protop. alu Faragaului. administratu de dn. * Greg. Vitezu, si s’au decisu, că respecțivulu dn. ad- ministratore si manipulante, se se provdce a trans- pune in primirea subcomitetului despartiementului resp. banii si documentele relative la cestionatulu fondu. h) sub Nr. prot. 9, s’au decisu a se redică unu monumentu de petra in memori’a fundatorelui dr. Romantiai, in loculu nascerei sale Somosfaleu (So- mesiani) si spre acelu scopu, s’au alesu una comis- siune cu însărcinarea de a. se adresă cu unu apellu pentru contribuiri cătra publiculu romanu, si in specie, cătra acelia. carii s’au impartasitu dein beneficiele fericitului fundatoriu; in fine, i) sub Nr. prot. 10, s’au luatu dispositiuni pentru elaborarea unui statutu pentru infientiarea unei reu- niuni agronomice. Conclusiune. Lucrările adunarei cercuali de sub pos. a, b, d, e, g, h si i, dein care mai alesu cele de sub pos. d) (Nr. prot. 5), h) (Nr. prot. 9) si i) (Nr. prot. 10) se referescu, nu numai la promo- varea culturei poporului, ci totu odata intentionăza si nobilulu scopu de a inaltia vedi’a si ondrea na- ționale, se ieau spre cea mai plăcută scientia, si re-, spective se aprdba. Er’ relativa la preliminariulu de sub pos. c) se se rescrie, că la proiectarea bugetului se se observe cu posibil’a acuratetia determinatiuuile coprense in §§ 18 si 27 dein regulamentulu asoc. si bugetulu astu-feliu statoritu, la tempulu seu se se substerna incdce spre aprobare. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii: Dunca, Hannia, Măcelăria. Sibiiu, datulu că mai susu. I’ V. Rusu mp. lacobu Bologa mp. secret II. vpresiedinte. S’a perlesu si verificata. Sibiiu 10. Dec. 1874. P. Dunca mp. I. Hannia mp. E. Macellariu mp. Publicarea baniluru incursi la fondulu asoc. dela 10. Nov. pana in 8 Dec. 1874. I. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Clusiului (X.) respective prin dn. cassariu alu despartiementului resp. Greg. Chiff’a s’au tramisu câ tacse de membrii fundatori si ordi- nari, incurse cu ocasiunea adunarei gen. cercuali, tienute in 25. Octobre a. c. la Berchiasiu, 153 fl. v. a. si anume: a) Dela dn. proprietariu in Berchiasiu, Anania Trom- bitasiu, pre langa deoblegatiunea de a se face, membru fun- datoriu, solvindu de ocatndata cu 6% proc. 187% 12 fl. b) dela dn. protop, gr. cath. in Catin’a Ioane Moldovanu, că tacsa de membru ord. pentru totu-deun’a in un’a acțiune dela Albin’a Nr. 2962 cu couponii respectivi 100 fl. c) dela dn. proprietariu in Budatelecu, Teodoru Dum- brava, tacs’a de membru ord. pre 187%, 187%, 187% si 187% 20 fl. d) dela dn. parochu si protop. onor, in Szăsz-Fenyes Nicolau Popu tacs’a de membru ordinariu pre 187% si 187% 10 fl.; e) dela dn. protop. in Clusiu Gabriele Popu tacs’a de m. ord. pre 187% au incursu 5 fl., f) dela dn. propriet. in Bothaza, Vasiliu Fulea, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. II. Dn. archivariu scaunale in Cinculu mare, Moise Branisce, tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Sibiiu 8. Decembre 1873. Dela secret, asoc. trans. 4 — 22 — Bibliografia. A esîtu de sub tipariu: ISTORI’A PATRIEI pentru scolele poporali romane dein Ardealu. Ed. II. Blasiu 1875 de I. M. Moldovanu. 94 pagine 8°, tipariu curatu, chartia buna, cuprensulu cunoscutu. Legata in table tari, se vende numai cu 32 cr., la autoriulu. La 10 ecs. se dau 2 ecs. gratis. Totu acolo in Blasiu se afla: ACTE SINODALI ale basericei romane de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu. Tom. I. Blasiu 1869. Pagine 194 cu 1 fl. Tom. II. Blasiu 1872 pag. 124 cu 70 cr. ACTELE CONFERINTIEI tienute la Alb’a- Iuli’a in 13—14 Aprile 1871 cu 25 cr. FUNDATIUNEA fericitului Alesandru St. Siu- lutiu. Blasiu 1870 cu 30 cr. SPICUIRE in istori’a baserec^sca a romaniloru, respunsu la Contrr’a-critic’a dlui N. Pope’a. Blasiu 1873. Pagine 82, cu 40 cr. ARCHIVU pentru filologia si istoria, de T. Cipariu. Anulu I„ II., HI. si IV. anulu cu căte 3 fl., inse anulu I. nu se dă separații. GRAMATEC’A LIMBEI ROMANE. Partea I. de T. Cipariu (premiata de societatea academ.), cu 1 fl. 50 cr. Dela alte Tipografii ne veniră de 1 luna incdce spre anuntiare acestea producte literarie: ISTORIA NATURALE pentru pruncii scdlei poporali, intocmita după procedur’a sintetica*) de Cosma Ane’a, invetiatoriu si directoriu la scdl’a normale-principale dein Naseudu. Partea I. Zoologi’a. Editiunea a dou’a. Tipografi’a lui S. Filtsch (W. Krafft) in Sibiiu 1874 form. 8° pag. 72. Pretiulu de bolta numai 30 cri, dra cu recepere poștale 36 cri. De vendiare la auctoru in Nasaudu, la librari’a Iul. Spreer in Sibiiu si la a lui Schnell & Comp, in Bistritia. MESURILE METRICE. Mesurarea si calcula- rea cu mesurile cele none metrice, asemenarea loru cu cele vechi, straformarea mesuriloru vechi in noue si a celoru noue in vechi, mesurarea pamentului si corpureloru, compuse in usulu scdleloru, economiloru, industriariloru, comerciantiloru, privatiloru si alu to- turoru claseloru poporului, deStefanu Popu, pro- fesoriu si redact. „Economului". Cu 12 ilustratiuni si 4 tabele. Blasiu, 1875. Editiunea autorului. La autoriulu acestei cârti se mai afla: METODULU PERTRACTAREI LEGENDA- RIULUI I. (abecedariului) după principiale scripto- legiei ’si instrucțiunea intuitiva, costa legatu in păreți târî 50 cr. LEGENDARIU si ESERCITIA DE LIMBA, pentru classea II. a scol, popor., legatu in păreți tari 36 cr. *) Adeca methodu syntheticu. ECONOMULU, organu periodicu iliistr., de pre an. 1873, completa numai 2 fl. Dto. cu „Foi’a scolasteca", 2 fl. 40 cr. Dto. dto. pre 1874, nrii 1—12, 1 fl. 50 cr. CURSU PUBLICU DE ISTORI’A NATURALA, facutu la universitatea din Bucuresci, de Gr. Ște- fan eseu professoru la facultatea de sciintie. Lecti- une de deschidere in 27 Octobre. Bucuresci, nou’a typographia a laboratoriloru romani. 1874. form. 8’ pag. 21. Pretiu 75 de bani. De acelasiu auctoru. ELEMENTE DE ZOO- LOGIA pentru scdlele secundarie (gymn.) 1. n. 1 68. Consideratiuni asupra inștructiunei publice si private in Romani’a*) 2. 50. CURSU ELEMENTARIU si GRADAȚII de GRAMATICA ROMANA. Partea etimologica, de I. M a n 1 i u, professoru de limb’a latina si roipana la gimnasiulu dein Giurgiu. Bucuresci. Tipografi’a Dim. Aug. Laurianu, 1874 8°. Pretiulu 80 bani. NOUA GRAMATICA ROMANESCA pentru scdlele ambeloru sexe, urmata de unu cursu com- plecta de analyse logica. De Raoul de Pont- Lriant, professoru la Lyceulu Matheiu Bassarab, directorii alu pensionatului francesu. Editiunea a doua Form. 8° pag. 147. Bucuresci, 1874. Librari-editori Socecu & Compania. Pretiulu 1. n. 1. bani 50. CURSU COMPLECTU DE LIMB’A FRAN- CESA, de acelasiu auctoru. Edit. III. Bucuresci. Pretiulu 2 1. 50 b. Dn. Pontbriant mai are alte 9 opuri publicate, era unulu sub pressa, adeca: Dictionariulu etymologicu romano-francesu. — Cursulu de comptabilitate. — De viris illustribus Ro- mae, cu unu dictionariu latino-romanu si note in ro- manesce. — Invetiatoriulu limbeloru s6u metodu pra- ctica spre a invetiă si a vorbi limb’a francesa in 6 luni. — Alfabetu francesu, in paralelu cu sunetele romanesci. — Gramatic’a francesa, care coprinde o sistema noua si simplificata a conjugariloru reduse la unu sinefuru verbu. — Gramatic’a romandsca, co- prindiendu unu cursu de analise gramaticala si logica. — De viris illustribus Romae, tradusu juxta in ro- manesce. — Ovidius (metamorphosi), tradusu juxta in romanesce. — Epitome historiae sacrae, tradusu juxta in romanesce. — Chei’a autoriloru latini, cari se traducu in clasele liceeloru si ale gimnasieloru. Acesta publicatiune va coprinde, traduse juxta-lineariu: Phedri fabulae. — Cornelius Nepos. — Caesar. — Catilina si Jugurtha. — Horatius (artea poetica). — Cicero (de amiciția si de senectute) — Prosodi’a la- tina. — Virgiliu. Dilele acestea vediuramu dela dn. Pontbriant inca si una critica aspra, publicata pe 15 pagine 8° sub titlu: „Medici ex sutoribus seu Celebri- tățile gramaticale in Rumania.“ Bucuresci 1874. Pretiulu 20 bani. Dn. Pontbriant pune sub cutietulu *) De acesta carte ne ocupaseramu si noi in an. tr. Red. — 23 — criticei gramaticele professoriloru B. Stih seu (18 edi- tiuni), Stef, Neagoe (2 edit.), N. Macarescu (18 edit.) si loanu Maximu (11 edit.). Critic’a se intende preste 39 de cestiuni; ea afla câteva mari absurdități in gra- maticele romanesci citate mai in susu. Citiudu ori- cine acea critica, va vedea indata, că criticulu nu a portatu pdn’a cu degetele bagate in mânuși de me- tase, câ inse asupra mai multoru cestiuni gramaticali a judecatu după rigdrea logicei, in care francesii sunt asia de tari. Despre unele cestiuni dn. Pontbriant ne va permitte câ se’i observamu că: „sub judice lis est,“ si că voru mai trece cătiva ani păna ce se voru involi gramaticii. Cathedr’a filologiei comparate, ocu- pata de dn. Hasdeu, criticele sale si atacurile cu care se arunca asupra societatiei academice, insocite de passionatele invective aruncate de dn. Alex. Odobescu de pe cathedr’a scientiei archeologice asupra toturoru literatiloru si scriptoriloru romani căti au esitu si mai esu dein Transilvani’a si Ungari’a, voru accelera solutiunea unui mare numeru de cestiuni gramaticali, sintactice, stilistice; cu tdte acestea disputele nu se voru termina cu una cu doue. Cele mai inversiunate voru decurge asupra cestiuniloru, cumu amu dice, de gustu, in care decide la cei mai multi audiulu, sdu usulu, bunu reu, dara inradecinatu. Mai in scurtu, s’a introdusa si la noi critica, la care participară păna acumu, scdl’a dein lassi (Convorbirile), cativa membrii ai societatei academice, Hasdeu, Pontbriant s. a. CORESPONDENTIA SECRETA si Acte ine- dite ale Capiloru revolutinnei romane dela 1848. Adunate si editate de C. D. Ari ce seu. Bu- curesci, 1874. 8°, pag. 117. Pretiulu ? Diariele căte au esitu in an. 1848 in Romani’a păna la sugrumarea miscarei naționale, coprindu ma- teriala amplu pentru istoria; dara cinele mai are pe acelea, si apoi, cine a mai cutediatu se publice dein actele si evenimentele, dein lucrările si incercarile partitei naționale, căte au mai urmatu păna la esirea rnsiloru si a turciloru dein tidra? Este fdrte bene, că asemenea acte si documente se publica in cârti si fasciclii separati, câ materialu istorica. Trebue se usioramu istoriografiloru sarcina loru cea grea. GOTHE, Patimele junelui Werther, tra- ductie din limb’a germana de B. V. V e r m o n t, cu o introducere de Grigorie H. Grandea. Bucuresci, 1875. 8°, pag. 204. Acestu romanu scrisu de Gdthe, a fostu mai multi ani lectura de predilectiune a germaniloru, inse si obiectu alu multoru critice, care mai blânde, care mai severe; intr’aceea elu fă tradusu in multe limbi, dra in a. 1842 apparîi si romanesce*) in traductiunea *) In tipografi’a curtiei, a lui Frid. Walbaum. făcută de repausatulu Gavr. Munteanu, pe atunci di- rectoru la seminariulu episcopiei Buzeu; traductoriulu inse a remasu anonimu, ceea ce se pdte intielege din positiunea sa de atunci. Ori-care se interesddia de progressele limbei ndstre, nu’si va pregeta de a. pune acestea doue traductiuni in paralella cu atătu mai virtosu, că pre cătu suntemu noi informati, dn. Vermont candu a tradusu pe Werther, nu sciuse de vechi’a traductiune publicata inainte cu 32 de ani, că-ci exemplariele de atunci au ajunsu a fi forte rari. Noi vomu da lectoriloru nostrii ocasiune de a com- para in căteva pericope ambele acestea traductiuni. BISERICA ORTHODOXA ROMANA. Jur- nalu periodica eclesiasticu. Appare odata pe luna, in fasciclii de căte 5 cdle, 8° mare. Bucuresci. Costa numai 12 lei noi (5 fl. 30 cr.) pe 1 anu, plă- tiți in doue semestre la inceputulu flăcărui semestru. Redactiunea sta sub conducerea prea santiei sale do- mnului episcopu Ghenadie, fostu Argesianulu, si se afla in monastirea S. Dimitrie, Bucuresci. Acestu diariu periodica eclesiasticu ese in 6000 (siese mii) de exemplaria, sub protectiunea sântului sinodu si a guberniului. Primulu fasciclu a esitu in Octobre, după care mai urmara duoe, pe anulu tr„ si se con- tinua pe anulu acesta. Noi citiramu cu luare-amente mai multi articlii publicati in cei de antaiu duoi fasciclii, si cutediamu a dice, că aedsta publicatiune face mare hondre si- nodului, episcopului Ghenadie si collaboratoriloru sei. Regulamentulu pe alu cărui temeiu se publica acestu diariu consta dein 18 articlii si este confirmata de Dom- nulu tierei. De nu amu fi asia strimtorati in spa- tiulu nostru, amu reproduce si noi celu puținii acelu regulamentu si adress’a comitetului redactiunei „Catra clerulu si poporului romanu? Noue betraniloru, carii cundscemu starea vechia, de inainte cu 30 si 40 de ani, a clerului romanescu dein Romani’a unificata, ne vene se versamu lacrime de bucuria la vederea acestui progressu, carele se pdte dice fbra picu de exageratiune, immensu, că-ci in 15—20 de ani se fece pentru cultivarea clerului atăta, cătu nu se făcuse mai inainte in 100 de ani. Acelu spiritu de tole- rantia nobile, si totuși ferbente aparatoriu alu base- ricei sale, acea limba curgatdria si intieldsa, acea căldură evangelica ce petrunde dein cele mai multe pagine in mentea si anim’a lectoriului, in fine demni- tatea expressiuniloru, intru care acestu diariu differe multu de alte organe eclesiastice ale basericei ortho- doxe, au se’i garantedie vietia indelunga si totu-odata plina de fructe religidse-morali. Ce e dreptu, cam- pulu este fdrte larga, secerisiulu fdrte multu; dta inse, că se afla si seceratori pentru cătu s’au seme- natu, si semenatori, carii ara si cultiva acelea parti ale agrului, care se afla inca intielenite si coperite cu buruieni. In totu casulu, pessimistii au se rema- na rușinați inca si pe terenulu eclesiasticu, dra acei — 24 — fiii ai vdcului, carii inca totu mai striga că loru nu le trebue cleru luminatu, voru amutf, că-ci in ade- veru, mai mare stupiditate si poltroneria nu se pdte cugeta, de cătu pretensiuuea de a ave numai cleru ignorantu, si fric’a de cleru luminatu, eruditu, civili- satu. Ar fi cu totulu altu-ceva candu s’ar pretende, buna-dra câ in Egyptulu anticu, ca scientiele se fia si se remana de monopolu exclusivu alu popimei; dara in secululu nostru scientiele si artile sunt avere comuna a toturoru classiloru societatiei omenesci fbra distinctiune; concurenti’a la ele este cu totulu libera; chiaru cunoscintiele strinsu theolo- gice si anume cele dogmatice ale ori-carei baserice si confessiuni, nu mai potu fi monopolu alu cutarui cleru; pentru-că, prin pressa, bibliotece si nenume- rate cabinete de lectura ori-ce monopolu devene im- possibile. Apoi dara de ce semidoctii se temu de cleru luminatu? Pentru-că episcopatulu dă clericiloru educatiune si instrucțiune unilaterale, după metho- dulu iesuiticu? Dara acăsta se intempla si in alte ramuri ale cunoscintieloru omenesci, in alte speciali- tăți; de aceea dai uneori preste cașuri, in care medi- culu isi bate jocu de paragrafii juristului, acesta de receptele orbecatdrie ale celuia, era mathematiculu si naturalistulu de amenduoi. Acăsta inse semni- fica numai atata, că de vanitatea omenăsca nu sunt scapati nici eruditii; dara de aici inca nu se pdte deduce nici-decumu, că clerulu ori-carei religiuni si baserice se fia compusu numai dein asia numiti popsiori ignoranti, nespalati, nepeptenati, sbu sacri- ficuli, precum se numea la ethnici. In anulu ce trech, prea santi’a sa domnulu Ni- fonu, mitropolitu alu Ungrovlachiei, exarchu alu Plaiuriloru si primate alu basericei romanesci ortho- doxe si autocephale dein Romani’a, fundă dein ave- rea sa privata unu seminăriu mare in Bucuresci, in care se suscepu numai teneri esiti dein classile gym- nasiali. Acelu seminăriu e dotatu fdrte bene, pusu sub protectiunea statului si a sântului sinodu; prin urmare se si spera cu totu dreptulu, că pe langa celelalte seminarie mai vechi, se aduca si acesta fru- ctele cele mai dorite. Toti căti voliescu a se informa de aprdpe despre starea eclesiei orthodoxe, si toti căti se interessădia de limb’a si de stilulu basericescu actuale dein Ro- mani’a, se prenumere la Biseric’a orthodoxa romana. PREDICATORIULU SĂTEANULUI ROMANU fdia basericăsca pentru publicare de predice pre tdte Dominecele, serbatorile si ocasiunile obveniente. Striga cu tarla si nu incetâ Câ trimbiti’a-ti inaltia vocea t’a! Isaia c. 58 v. 1. Vâ esi in fia-care luna un’a-data cu alaturarea unei „FOITIA“ pentru cestiuni basericesci, scolastice, economice, igie- nice s. a. Pentru articlii publicati anonimu seu pseudonimu — res- punde redactoriulu. Prenumeratiunile se pritnescu numai pre anulu intregu cu 5 fl. v. a. (unu galbenu) solvindu de-un’a-data, seu in rate semestrali, trei-lunarie ori lunarie — totu-deun’a inainte. Pentru insertiuni se respunde tacs’a timbrale cu 1 cr. de fia-care cuventu, fora calcularea si a litereloru singura- tece. Cele streine se traducu gratuita. Cursulu I. Anului 1875. Fasciclulu I. cu siepte predice. A se adresă in ori-ce cestiune la reda- ctiune in Deăs. Redactoriu Ni col a e Fekete-Ne- g r u t i u. Gherl’a. 1875. Pe langa acesta: FOITI’A PREDICATORIULUI SĂTEANULUI ROMANU. Pentru cestiuni basericesci, scolastice, eco- nomice, igienice s. a. Nr. 1. Una cdla 4°. Ese la fiacare 10/22. a lunei. CALENDARIU pe anulu ordinariu 1875. Edatu de societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a. Anulu II. Cernăuți. Tipariulu lui R. Eckhardt. 4° mare, 141 pagine. Coprinsu bogatu, si anume, Disertatiune interessanta despre crești- narea romaniloru. Pretiulu ? Die billigste Wiener Zeitung ist „DER OSTEN“ Achter Jahrgang. Monatlich blos 50 kr. Erscheint in Wien, Landstrasse, Hauptstrasse 99. Auflage 8400. Macht jedes Tages-Journal entberlich. Enthâlt Alles was ein Zeitungsleser wissen will. Istori’a regimentului alu Il-lea romanescu transilvana, a cărei publicare se anuntiase numai de 4 cdle tipă- rite, in urmarea cointielegerei posteridre ce avă au- ctorulu cu barbati de specialitate, a esitu in 7 (siepte) cdle si costă 60 cr. v. a. său 1 francu 50 cen- tesime. S’au aflatu adeca cu cale, a se alatura mai multe documente in limb’a originale dein cuventu in cuventu, precumu si a se inpliui intr’unu appendice cateva lacune remase in monografi’a latina dein 1830.*) Se afla de vendiare la Redactiunea „Transilva- niei" si la typographi’a Romer & Kamner in Bra- siovu, cumu si la diverse librarii. E r r a t a , corrigenda in dissertatiunea Dlui protop. Z. Boiu. Pag. 269 col. 1 rend. 10 dejosu in locu de responsabile— reprobabile. „ „ n n ,, 8 „ „ că - ea (natura); „ 270 in nota: Sheakspeare, Enricu 14 — Enricu VI. „ 271 col. 2. rend. 21. locuitorii creștini — locuitorii cretini. „ „ mai iosu tdte vămile — tdte damele. „ 272 col. 1 rend. 10 de josu voru intielege— vomu intielege. „ n „ n 6 se li se promoveze — se promoveze. *) Poemation de secunda legione valachica. Editoriu si provedietorlu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei, — Tipografia RBmer & Kamner.