FOI A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE

PENTRU


LITERATUR A ROMANA si CULTUR’A POPORULUI ROMANU.



ANULU ALU VIII-


Editoriu: COXXXltet’ULl’VL ©.SOolgLtx-CLZXeî.

Redactorii): secretariu alu asociatiunei TȘa.rq 4-n n


BiBL. IDV. CLUJWÎU

Nr.


EEASIOW.

In tipografi’a Romer & Kamner.

SUMARIULU

materiiloru coprinse in cursulu acestui anu.


   Migratiune. Colonisatiune. Invasiune, de G. Baritiu
   Fragmente dein istori’a regim, alu II-lea rom. trans.
   (Continuare si fine dein an. 1874), de Gr. B.

   Liber’a muraria. (Francmasonerie)

   Consemnarea romaniloru uciși la 1848—9 in Clusiu,
     de Seleusianu .        .       .    .     .    .    .

   Despre f6i’a periodica „Be ser ic’a romana" din
     Bucuresci ........

   Date relative la prinderea si executarea lui Baternai,
   Simonis si protopopulu Turcu, de Seleusianu
   însemnătatea literaturei romane tradiționale, de pro-
   fessoriulu dr. Grig. Silasi .       .    .     .

   Generariu Constant. Nasturellu-Herescu. Necrologu
   Adressa cătra „Cărturării poporului romanu" in caus’a
   fdiei „Siedjiet6rea,“ de losifu Vulcanu .

   Actele prealabili si memorandulu unei conferentie
     private dela Blasiu, dein a. 1872

   Starea actuale a di'aristicei la națiunea dacoromâna,
     de C. D. Aricescu ...,,.

   Documentu de emigratiune datu de proprietariulu
     Grigorie Caracasiu dein Bucuresci

   Necrologulu presiedentelui asociatiunei trans. rom.

| br. L. V. Popu.......................................

   Lupt'a dela Josefstadt. (Cantecu populariu) .

   Afaceri de ale comuneloru fostului regim. I. rom.
     trans. in caus’a fonduriloru, scoleloru etc. .

   Suferindele protopopulu I. F. Negrutiu dein Clusiu,
     pe tempulu bellului civile 184%

  "'Memorialu istoricu alu canonicului prepositu Stefanu
     Moldovanu si 79 documente dein anii 1Ș48 *=49

   Progresiile limbei basericesci in Romani’a, de G. B.

   Lupt’a dela Kbniggrâtz. (Cantecu populariu)
  țJEstrasu dein diariulu vietiei sale dela a. 184%, de
  Stefanu Moldovanu ......

   Epistol’a gâîerariului Urban adressata cătra colone-
     lulu regimentului Nr. 50 in 1863

   Dein statutele societatiei romane pentru incuragearea
     scientieloru si arteloru ......

   Adaose si rectificări la istori’a regimentului II. rom.
     trans. de unu nenumitu .             .    •    .    .

   Oratiune funebrale rostita la inmormentarea baron.
     L. V. Popu in Buda-Pesta, de lustinu Popufiu .

   Psaltirea calviniano-romana versificată, recensiune
     de dr. Gr. Silasi ......

   Christoforu Columbu înaintea congressului de pre-
     lati, de Sim. Michaiescu .....

   Cerculariu cătra t6te eforiile scâleloru granitiaresci
     datu spre incuragiare la statulu militariu .

   Glosse despre agricultura, de unu nenumitu .

   Economi’a. Casse de economia. Economi’a dein co-
     pilăria. Comentariu la publicatiunea dlui I. M.
     Riureanu..................................

   Cuventu de deschidere, tienutu in adunarea despart.
     17-ea dein Reginu, de Mai or u presied.

   Reflexiuni la adunarea estraord. dein Alb’a-Iuli’a .
   Documentele istorice dein 1848 et 1849 incependu


Nr. foliei


1


1

2


6


2

3







4




4







7

6


7


3*

4
1

2


2

3

5
3

3

5

4

4

5
5

8

7

6

8


  dela 3. Aprile 1848 publicate in collectiunea ca-

  nonicului Stefanu Moldovanu .       .    16—20

Raportu despre fonctuKi scolasticu alu fostiloru gra-
  nitiari dein regim. I. rom. trans.

Program’a adunarei gener. a 14-ea a asoc. trans. .
Dn. Vasilie Alexandri si cele doue poesii ale sale,
Resbunarea lui Sta tu-Palma si Concer-


Nr. foliei


22—24

16

16


    tulu in Lunca

  Diaristic’a n6stra. (Critica) .    .    .    .    .

  Cuventulu v. presiedentelui lacobu Bologa la des-
chiderea adunarei gener. in Reginu ¹⁷/₂!> Aug. .
(tjDespre unele midiuloce care aru potea ameliora sta-
rea materiala a poporului romanu, de parochulu
B. Baiulescu ...................................

  Elogiu rostitu la mormentulu fericitului br. Lad. V.

    Popu, de dr. Grig. Silasi ■*.   -.

  Necrologulu luiPetruPoenariu

  Raportulu secret. I. V. Rusu despre activitatea co-
    mitetului asoc. trans. pe a. 187%

  Raportulu bibliotecari ului asociat, trans.

  Baserîc’a romanesca in lupta cu reformatiunea, de
    G. Baritiu.........................................

  Conspectu despre stipendiatii asociat, trans. .

  Populatiunea dein tbta lumea după datele cele mai
    noue...............................................

  Unele sciri dela societatea acad, romana

  Ratiociniu despre starea fondului asoc. tranș. 187%
  Scurta informatiune despre tipografiile si librăriile
  trans., care se ocupa cu productele literaturei rom.


6


6 -


7

7


9-12

  9 10

12-14 ;

    13

    14

15 16*.


    15

    15

    15


i


Processu verbale alu sied. comitet, asoc. trans. etc.,
                 dein 10. Nov. 1874

    „      „      „8. Dec. „             ...

    „      „      „     2. Fauru 1875

    „              „   2. Martin „        .    .

Protocollu susceputu in adunarea fostiloru granitiari
  dein regim. I. rom. in 30. Oct. 1874

Processu verbale alu sied. comitet, asoc. trans. etc.,
                 dein 10. Aprile 1875

    ,       „      „   13. Maiu    „     .         . .

    n       «      n         n      n     *    •    ’

    „       „      „    8. luniu   „     .         . .

    „       „      „    6. luliu   „     .       ...

Processu verbale alu adunarei extraordinarie, tie-
  nute in %g luliu la Alb’a-Inli’a

Processu verbale alu comitetului asociatiunei trans.
                 dein 20. luliu 1875

    „ r> »             ³- Aug. „         .

                      91

    n      r>     n        w     n

    »      »       «       n     n       ‘

    „       „ n 28. Sept, „               •    •

Processu verbale alu adunarei gener. dein Reginu
    ₙ „                „ comitetului asoc. trans. dein

2. Nov. a. c. .

      Anuntiuri bibliografice se afla in cei mai multi


18

18

19


19 20 —

21 22 —

    21

20 21

    20

22-24

    22

    22

    22

    23

    23


1

     2
     6

7

9 10

9

11

    12

    13

15

    15

16

    17

18

    19

20

19 20

    23
Nri.

Acesta foia ese
j cate 3 cole pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
£ 1 galbena cu porto l,
poștei. tSJ

-----------


i\r. 1.





                TRANSILVANIA.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur a romana
            si cultur’a poporului romanu.


Brasiovu 1. lanuariu 1875.


      ----------

Ș Abonamentulu
face numai pe cate 1
1 anu intregu.

  Se abonedia la Comi-
  tetul» asociatiunei in
  Sibiiu. seu prin posta
  seu prin domnii co-

<? lectori.

|5Wv-------------


        Anulu VIII.


S u tn a r i u : Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. — Fragmente dein istori’a regimentului alu II-lea rom. granitiariu transil-
vana. (Urmare.) — Lîber’a muraria. — Procesu verbale — Publicarea baniloru incursi.


    Migratiune. Colonisatiune. Invasiune.*)

      Pre câtu tempu se desbatea in anulu acest’a Ges-
tiunea junctiuniloru de caii ferate, atătu in Bucuresci,
cătu si in Pestea, cetele prin care se representă op-
positiunea, in camere si afbra dein ele, in diarie, in
cluburi si alte conferintie, strigă pe tdte cdrdele si
tonurile, că toti cei carii ceru si voliescu anume a-
cestea junctiuni pe care le vedemu votate, suntu totu
atăti trădători de patria si de națiune, dmeni ven-
duti la străini.

      In adeveru, acesta fu drasi unulu dein acelea
cașuri deplorabili in vidti’a ndstra publica, unde reu-
tatea omendsca se luase de mana cu ignoranti’a stu-
pida si cu fanatismuln. Speculantii, speditorii, co-
rabierii, proprietarii si arendatorii de poște, cărăușii,
au fostu totu-deauna in contra infientiarei de caii fe-
rate, in ori-ce tidra si in ori-ce direcțiune. Omenii
fanatici, tenerimea lipsita de ori-ce experientia, si
alaturea cu ea mulțimea gagantiloru, alarmati de
ceia, au intratu in latiulu loru si le-au facutu trebile
păna in momentulu in care calea ferata combătută
de ei fu deschisa; atunci se arnncara si ei in vagonu
că tdta lumea si — amutira; missiunea loru fu ter-
minata. Pre candu se proiectase calea ferata dela
Presburgu la Pestea, pe tiermulu stangu alu Dună-
rei, ungurenii fanatici si înnebuniți mai alesu de ac-
ționarii societatiei de corabieri cu vapdra, de cora-
bieri cu sieici si luntrii pe Dunăre, stă se omdre
pe cornițele Ștefana Szdchenyi si ’i injură inca
si cocosiulu carele canta in dre diverse la usi’a ra-
iului, ilu declară de tradatoriu, carele a vendutu tidr a
la nemți si la camarill’a dein Vien’a si care deschide
cale larga migratiunei si colonisatiunei cu nemți. In-
desiertu le respundea Szdchenyi si amicii sei in clu-
buri si prin pressa: Mei ungureni, nu ve faceți de
risulu Europei, nu fiți asia străini in histori’a patriei
ndstre. Pe nemți si pe slavi ’iau aflatu magiarii aici,
pe unde’i vedemu si astadi, numai in Banatu si in
Transilvania nu au fostu de locu nemți pre candu
au venitu magiarii in tierile acestea. Nevestele re-


      *) In legătură cu acesta dissertatiune recomendamu
lectoriloru „legea pentru regularea proprietățiioru statului in
Basarabi’a" publicata in Nr. 19. . . . alu Trans. 1874.


| giloru Stefanu si Salomonu an fostu nemtidice cu-
rate, chiaru regele nostru Petru a fostu ndmtiu. De
acf incolo regii si reginele Ungariei s’au incuscritu
neîncetata cu familii nemtiesci suverane, păna ce in
fine ajunse pe tronu unu ndmtiu dela Luxemburg,
adeca Sigismundu, si pe calea lui inaintă cas’a Habs-
burg. Baronii tierei au imitatu pe regi si au colo-
nisatu barbatesce cu nemți, mai primindu in tidra
alte sute de mii, inpingîindu ramurile loru păna in
fundulu Daciei, adeca in Transilvani’a. Asia dara
nemții căti nu au fostu in tidra, au venitu chiamati
chiaru de protoparentii magiariloru, fbra nici unu
drurnu de feru. Magiarii si nemții s’au batutu de
multe ori că orbii intre sene , inse drasi s’au impa-
catu. N’au avutu incătrau, au trebuitu se se impace
dein mai multe cause grave.

       Dara care speculantu, corabieriu si care fanaticu
se uită pe atunci in gur’a lui Szdcheni? In fine
calea ferata totu se facă; fanaticii amutira, dra spe-
culanti isi bătură jocu de ei, si se impacara usioru
cu partit’a lui Szdcheni.

       Curatu asia se va intemplă si pe la noi in trei
patru ani, pre candu voru cadea drasi multe masce,
precumu au cadiutu si altele că de 10 ani incdce.
Pe la noi inca sbidra marii patrioti: Invasiune de
străini, colonisatiune, tradare!

       Intru adeveru, tdte acestea s’au intemplatu in
ambele Dacii, migratiuni mari, colonisatiuni făcute
cu planu, si fbra planu, invasiuni nenumerate, tră-
dări infernali ale elementului nostru naționale si ale
patriei, pe căti peri in capu; numai cătu nici unulu
dein acele evenimente nu au fostu efectu alu cali-
loru ferate. Popdrale selbatece, barbare, rapace, go-
lane, flamande, nu au asteptatu vocea comandei după
unu planu precugetatu, nici infientiare de drumuri
așternute că ale romaniloru antici, cu atătu mai pu-
cinu caii ferate, sdu corabiere cu vaporu, ci conduse
numai de instinctulu loru, că si, vitele, că si ferele
’Scodriloru, mânecă in cătrau vedea cu ochii. Totu
cam asia se intemplă cu popdrale, de si mai multu
sdu mai pucinu civilisate, inse fdrte reu guver-
nate, supuse la tdte împilările si la spoliatiuni ho-
tiesci, lovite mereu in interessele loru cele mai scumpe,
in conscienti’a, in religiunea loru, in familia, in limba
si naționalitate, supuse la mii de lipse si rtduse la


1

2 —


sapa de lemnu. Acestea inca pleca in desperatiunea
loru, in cătrau vedu cu ochii, trecu preste munți si
preste riuri mari, si stau câ si popdrale selbatece,
numai unde intempina resistentia dein partea altoru
dmeni. Mai suntu si colonisatiuni provocate inadensu,
si de buna voia, de cătra unele guberne si de popdra
care au pamentu multu necultivatu, seu de cătra
unele la care lipsesce industri’a si comerciulu.

     Daci’a si poporulu dacoromanu cundsce tdte a-
cestea specii si moduri de migratiuni si colonisatiuni;
preste acestea elu mai cundsce fdrte bene inca si in-
vasiunile cu arm’a de brațin, care’ti calea pamentulu
si te subjuga cu dreptulu pumnului.

     De invasiunile popdraloru selbatece nu se mai
teme nimeni; Rusi’a le-a respinsu. sdu subjugatu, in
parte le-a si exterminatu. Subjugarea, mai alesu a
Daciei inferidre (Romani’a libera) inca nu s’ar mai
potea intemplâ asia usioru, precumu se intemplase
in epoc’a decadentiei. Astadi tier’a intrega se de-
prende in arme, conscienti’a naționale si demnitatea
de poporu liberu s’a desteptatu precumu nu a mai
fostu nici-odata. Patriotismulu raționale se des-
vdlta alaturea cu celu pathologicu alu multimei, cu
alu poporului condusu mai multu numai de instiuctu,
care de candu este si elu proprietarul si de candu
pdte fi ori-candu ii va placea prin cumperare de lo
curi, a inceputu a rationâ si a’si face idea chiara
despre ceea ce invetiatii numescu patriotismu- Idei’a
unitatiei naționale prin limba si institutiuni, prende
radecine totu mai afunde. Scdlele publice si private
prepara pe fia-care anu preste 100 de mii teneri pa-
trioti. Limb’a ndstra naționale, fbra a fi sustienuta
si aparata prin legi draconice precumu suntu ale
Ungariei, decretate in favdrea limbei magiare, ci aju-
tata numai de farmeculu si de poterea attractiva in-
nascuta ei, străbate pe di ce merge nu numai prin
arteriele vietiei ndstre naționale, ci aedsta limba far-
mecatdria este invetiata, vorbita si scrisa nu de frica, ci
de buna voia, in totu coprinsulu tierei, de cătra
toti străinii căti se asiddia acolo pe mai multi ani
seu pe vietia. indata apoi in a dou’a generatiune
nu mai poți alege după limba pe grecu, bulgarii, ar-
nautu, adesea nici pe ndmtiu, nici pe evreu deintre
adeveratii romanii, deca nu vei află in ei alte semne
caracteristice naționali, care se potu asimila si para-
lisâ mai incetu si uneori numai in cateva generatiuni.
Pe langa limba si pe langa numerdsele institutiuni
ale tierei mai este si clim’a, care face ca elementele
străine sdu se se asimile, seu se dispara cu totulu
dein tiera. Mulțimea de coloniști germani aduși in
anii 1859—60 in Munteni’a de cătra cătiva proprie-
tari de pamentu mai alesu in districtele dela Dunăre,
au dispăruta numai in 12 ani intru atăta, in cătu
nici de numele loru nu se mai aude, precumu nu se
aude in Transilvani’a de numele celoru trei sute de
familii svabesci, aduse dein regatulu Virtembergei in
a. 1846.

     Amu fi in stare de a enumerâ inca sf alte im-


pregiurari favorabili elementului nostru si asecuratdrie
de vidtia naționale si politica independente. Cu tdte
acestea mai suntu multi romani pessimisti, caroru
venirea strainiloru si colonisarea loru in Daci’a le
insufla anxietate de di si de ndpte. Noi credemu
că temerile acestora purcedu mai alesu dein lenea
loru, care nu’i lașa câ se ia odata la revisiune exacta
tdte calitatile bune si rele si tdte poterile de vietia
ale poporului romanescu, se le pună in cumpănă,
se le compare cu ale altoru popdra de conditiunea
ndstra si chiaru cu ale acelora, care se afla in con-
ditiuni si mai favorabili decătu noi.

      Este pre adeveratu, că populatiunea României
se inmultiesce neîncetata prin migratiune; dara in-
ainte de a ne spariâ de acea migratiune, trebue se
o cercetamu fdrte de aprdpe, câ se cundscemu ele-
mentele naționali care trecu si se asiddia in acea
tidra. Noi ne vomu incercâ se analisamu acelea ele-
mente după cumu avuramu ocasiune de a le cundsce
jintr’unu periodu de vreo 35 de ani, dein propri’a
|esperientia, proptita si de date statistice, dein care
;vomu si premite unele, pentru-câ se le avemu in
cătu-va de base ale cercetarei ndstre.

      Almanachulu colonelului Blaremberg (cumnatu
alu fratiloru Grhica) publicata in a. 1842 la Bucu-
resci, pune numerulu locuitoriloru Valachiei (Munte-
niei) „după cele dein urma catagrafii/¹ in terminu
de midiulocu pe 1200 miliarie □ la 2,000,000.

      Principele Nicolae Sutiu in statistic’a sa publi-
cata la lassi in 1852 pune numerulu locuitoriloru
Moldaviei, drasi după catagrafii oficiali, pe 800 mi-
liarie □, aproximativu la 1,500,000*). De si ambii
acei auctori se provdca la numeratur’a oficiale, totuși
unulu câ si altulu se indoiesce de exactitatea cifre-
loru produse, si cu totu dreptulu. Este adeca cu-
noscuta, că popdrale care au suferita multu prin
despotismu, suntu fdrte prepuitdrie, si că ele in nu-
merarea populatiunei vedu una specie de cursa, care
li s’ar’ pune mai virtosu cu scop a de a’i incarcâ si
mai greu cu imposite, de a’i constringe câ se dea
si mai multu la stata si la tdta lumea; apoi in unele
cașuri isi ferescu si fetiorii de assentatiune; de aceea in
momentele numerarei ascundu pe cătu se, pdte dein
membrii familieloru, era uneori se celddia (se trecu
cu tacerea) familii întregi. Au fostu si tempuri, in
care chiaru guberniele tierei si partea boieriloru pa-
trioti aratâ unu numeru de locuitori neasemenata
mai micu decătu erâ ei in realitate, dra acesta o fa-
cea cu scopu de a scuti tidr’a pre cătu se potea, de
inpilarile turciloru si de ale invasiuniloru, candu ru-
sesci, candu austriace. Pe langa acestea se mai con-
sideramu, chiaru după încetarea invasiuniloru, inca
si nescienti’a si nepasarea multoru funcționari însăr-
cinați cu facerea catagrafiei. Celatiunile acestea mer-


       *) Vedi la pag. 57, unde dein numeratura scdte numai
1,462,105, observa inse, că se ia aproximativu cifr’a de 1’/₄
milionu.

3 —


gea odenidra asia departe facia cu lumea dein afbra,
in cătu de ex. renumitulu geografa italianu Balbi in
lipsa totale de citre adeverate, pusese numerulu lo-
cuitoriloru Valachiei numai la 700 de mii, ăra pe
alu Moldaviei la 450 de mii. Totu de aici se pdte
esplică, câ chiaru scriitorii moldoveni si munteni dif-
leru până aprdpe in dilele ndstre mai multu seu
mai pucinu intru fixarea numeral ui locuitoriloru, ăra
cei informati mai bine dau se pricepemu. câ acelu
numeru trebue se fia mai mare decâtu ilu arata ei
inșii.

     Intre anii 1860—62, dupa-ce adeca s’a infien-
tiatu si in Romani’a unu despartiementu de statistica
la ministeriulu de interne, se facă si catagrafia noua,
conformu instructiuniloru propuse ministeriului de ne-
uitatulu Martianu, in totu coprinsulu României uni-
ficate, adaose cu partea de cătra marea năgra a Ba-
sarabiei. Dein acea numeratura au esitu preste totu
numai ceva preste 4 milidne si doue sute de mii
locuitori ai României. Până atunci sustienea multi,
câ in Romani’a unificata trebue se fia cinci milidne
locuitori. Ne aducemu aminte, că intre altii, chiaru
Martianu se vedih fbrte insielatu in așteptările sale.

     După 12 ani de dile vinu statisticii României
si punu numerulu locuitoriloru ei rotunda cu cinci
milidne. Dara de unde acăsta înmulțire ne mai au-
dita la nici unu poporu de pre faci’a pamentului, că
dela 4 milidne 200 de mii se crăsca in scurtulu in-
tervalu de 12 ani cu 800 sute de mii? Esphcarca
acestui adaosu numai dein înmulțirea prin nasceri
este cu atâta mai pucinu possibile, cu cătu tocma
in câțiva ani dein urma mortalitatea in Romani’a fu
relative mai mare decâtu este aceea in tempuri nor-
mali; că-ci coler’a si mai virtosu anghin’a seceră
mai neincptatu cu miile de mii, mai alesu dein ge-
neratiunile fragede si tenerele. Asia dara, dăca popo-
ratiunea României nu s’a inmultitu prin nasceri, a
trebuita se se inmultiăsca prin migratiuni dein alte
tieri si staturi, prin colonisatiune? Lumea inse si cu
ea noi vecinii si in parte compatrioti, nu amu auditu
si nu amu vediutu trecăndu in Romani’a colonii in
masse mari, necumu de sute de mii, dara nici ma-
cara de căte diece mii, că se ocupe locuri desierte,
siesuri intense, său munți nelocuiti, ori se se asiedie
pe insulele Dunărei căte se tienu de Romani’a; ni-
micu dein tdte acestea.

     Apoi dara cumu se se esplice acea differentia
batetdria la ochi? Ea se pdfe esplică mai alesu in
trei moduri, care suntu:

     1. După catagrafii repetite populatiunea Româ-
niei incepîi se se dedea cevasi mai multu cu numerarea
membriloru familiei; asia numitele liste ale starei ci-
vile (matricule) se pdrta de câțiva ani incdce mai re-
gulatu, legea de recrutatiune da comandeloru militarie
drecare dreptu de controla asupra portărei listeloru
starei civile, dein care tdte urmădia, că celatiunile
s’au impucinatu.

     2. Păna la alegerea lui Alexandru loanu de


Domnu alu României, numerulu asia numitiloru „su-
diti¹', adica locuitori cari petrecu in Romani’a sub
protectiunea vreuneia dein poterile străine, se urcă
la sute de mii, deintre carii cei mai multi eră suditi
austriaci. Pe tempulu conferintieloru dela Vien’a dein
a. 185% regimulu austriaca luase mesurile cele mai
petrundietdrie, pentru că consulii, agentii si starostii
sei se numere cu cea mai mare exactitate pe toti
suditii austriaci si pe toti căti se dă ei de buna vo-
lia că suditi, incependu dela celu mai de frunte ca-
pitalista , medica, professoru, păna la evreulu cela
mai saracu si la tieganulu celu mai trentiurosu, mai
in scurtu, dmeni de tdte conditiunile. De nu ne in-
siela memori’a, consulatele si agențiile au scosu păna
atunci preste trei sute de mii suditi austriaci locui- ji
tori in Moldov’a si in Munteni’a, pași sub prote-i
ctiunea Austriei, scutiti de ori-ce imposite si alte obli-
gamente cătra tiăra, subtrasi cu totalu de sub juris-
dictiunea auctoritatiloru publice romanesci. Scopulu
Austriei cu acea catagrafia făcută sub scutulu trupe-
loru sale de invasiune fusese, precum se scie de co-
muna, că la conferintiele celoru siepte poteri se aiba
cu unu argumentu mai multu de a lua in possessiune
definitiva principatele romanesci pe temeiulu „drep-
tului virtuale (dreptu fictivu), formatu că dein partea
cordnei uuguresci.“ Ci acestea nu se tienu de ces-
tiunea de care ne ocupamu acilea; destulu atâta, că
păna pre la a. 1860 mai eră inca sute de mii lo-
cuitori in Romani’a, carii trecea de suditi străini, si
nu suferea, ca se fia adnumerati la ceealalta popu-
latiune a tierei. Se nu crăda inse nimeni, că toti
acei „suditi“ era in adeveru străini, venetici, nero-
mani; tocma dein contra, se află intre acei „suditi®
unu numeru considerabile, mai alesu de comercianti
pamenteni, descendenti dein familii vechi pamentene,
carii pentru că se fia scutiti de greutățile tierei, se
subtragea dela jurisdictiunea tierei si se punea sub
protectiunea vreunui consulatu strainu. Noi insine
amu cunoscutu destui romani, greci, tientiari etc.,
că suditi englesesci, rusesci, francesci si mai aleșii
austriaci. Intre acei dmeni era si de aceia, carii
schimbă protectiunile după cumu li se parea loru,
că una său alta deintre poterile cele mari impune
mai multu osmaniloru cu auctoritatea sa. Numai
sarman’a opinca nu a sciutu se caute si nu a cautatu
protectiune străină; ea s’a trasu in codrii. Pre candu
Napoleonu I. stă la culmea gloriei sale, dmenii se
imbuldiă cu miile sub protectiunea Franciei. După
caderea lui Napoleonu I. si după inchiaierea aliantiei
sânte, aceiași dmeni se puseră sub protectiunea Au-
striei, ăra dela 1829 incdce multi sau facutu si su-
diti rusesci, pentru că Russi'a domină in tiăra prin
consulii sei. Pre cătu tempu dominase in principate
iataganulu si domni’a tierei era data cumu amu dice,
in arenda, cautarea de protectiune străină se potea
esplică, in cătu-va si escusă, pentru-câ dmenii cu fa-
miliele loru voliă se pdrte in acelea tieri comerciu,
inse asia, că se fia scutiti de brulalitatile si de bar-
1*

— 4 —


bari’a turciloru. Cașuri analăge amu avutu si noi
aici in Transilvani’a si in Banatu păna in a. 1848,
pre candu mulțime de romani spre a scapă de im-
pilari, brutalitati, tiranii si de tdta infricosiat’a disor-
dine ce domină in comitatele feudali, caută prote-
ctiunea comandei generale austriace dela Sibiiu si dela
Temisidr’a, ceea ce se intemplă in forme diverse, dein
care cea mai usitata era, că cerea că se fia incor-
porati la militi’a continiaria, adeca se supunea mai
bucuroși la disciplin'a cea aspra si adesea discretio-
naria ostasiăsca, decătu se mai sufere tirania si spo-
liatiuni de tdte dilele. pe generatiuni inainte.

     Acelea relatiuni civili si politice ale populatiunei
au inceputu a se schimbă fdrte incetu, successive,
treptata, păna inainte cu 14 ani. După esirea rusi-
loru in a. 1834, sub domni’a lui Alexandru D. Ghica
in Munteni’a, cerea unii altii deintre suditi dreptulu
de inpamentenire sdu naturalisatiune, sdu cumu ii di-
cemu noi in Transilvaui’â, indigen atu, care se
conferiă de cătra adunarea legislativa. Inse lucru
curiosu, precumu suditii nu avea încredere in stabi-
litatea lucruriloru tierei si in eficacitatea protectiunei
patriotice, totu asia si adunarea legislativa era fdrte
scrupuldsa in darea de indigenatu. Urmarea fu, că
dmenii remanea in calitate de „suditi¹¹ sub protec-
tiunea consulateloru, facea inse ce facea si se bucură
totuși de tdte foldsele căte potea se traga dela tidra,
fbra că se concurgă la tesaurulu ei nici cu unu banu.
Multi dein suditi isi cumpără si case si proprietăți
intense, sub numele unoru pamenteni privilegiati, si
asia insielă tidr’a. Candu se intemplă se se numere
populatiunea prin auctoritatile tierei, ceea ce se in-
templă forte raru, asia numitii suditi se subtragea
dela numeratura, că si cumu nu s’aru află in tidra.
A datu Dumnedieu de s’a inchiaietu pacea dela Pa-
risu si conventiunea dela 1858 asia precumu le cu-
ndscemu; s’au unita apoi principatele, s’au alesu unu
Domnu care a potutu se aiba multe defecte, dara
simtiementele si mandri’a sa naționale, patriotismulu
seu luminata si curagiulu personale cu care a înfrun-
tată trufasiele pretensiuni atătu ale consulateloru, cătu
si ale marelui viziru, au cumpănita pe tdte acelea
defecte. Prin acelea virtuti elu a sciutu se insufle
atătu respecta si încredere in poterea de vidtia a sta-
tului romanescu, in cătu mai alesu dela 1860 incdce
,.suditii“ renuntiă pe fia-care auu cu miile la prote-
ctiunile străine si se supunea Ia jurisdictiunea tierei.
Renuutiarea la protectiuni este si mai ddsa, de candu
s’au introdusa cu codicele Napoleonii si procedura
civile francdsca, de candu s’au reorganisatu tribuna-
lele pe pitioru europdnu, cu publicitate, cu judecatori-
de-pace si cu alte institutiuni, prin care se asigura
administratiunea dreptatiei, de care poporulu este
însetata si pe care o cauta in tdta lumea. De acf in-
colo „suditii“ nu numai că nu se subtragea delaju-
risdictiunea tierei, dar inca se inbuldiă si se inbul-
diescu pe anu ce merge. Legea tiene, că fia-care
suditu este obligații a cere dela respectivulu consu-


latu in scrisu, ștergerea dein lista, se întielege, sub
conditiunile prevediute totu in lege. Ddca suditulu
nu pdte se scdtia dela consulatu resolutiune in trei
luni, se considera că esitu de sub protectiunea străină
si trece in classea fililoru patriei. De acestu dreptu
s’au folosita si se folosescu nu numai mulțime de
romani trecuti dein Transilvani’a, Banatu, Bucovina
in Romani’a, ci si sasi transilvani, unii germani, secui,
ruși, greci, bulgari, arnauti. Alte cete numerdse, mai
alesu de romani transilvani immigrati, au trecuta sub
jurisdictiunea tierei fbra pica de formalitate, fbra a
mai colindă pe la consulatu, ci dea asia, unii au fostu
deschisu comerciu, au exercitata vreo professiune, dela
Casa-vodă incdce platescu patenta (ce se dice la noi
dare de căstigu), se insdra cu pamentene, si s’au in-
pamentenitu ipso facto; altii s’au asiediatu pe la tidra,
că arendași mici, sdu că’si cumparara vreo mosidra,
că-ci le este permissu prin lege, ori-că au intratu că
economi pe la proprietarii mai mari, si asia dispărură
cu totulu deintre suditi. De mulțimea studentiloru,
carii se stracura pe fia-care anu in Romani’a, tacemu
asta-data, de si acdsta impregiurare merita sS fia
luata fdrte de aprdpe in consideratiune. Totu ase-
menea cestiunea economiloru de vite dein Transil-
vani’a, cunoscuti sub diversele nume de saceleni sdu
mocani, braneni sdu moroieni, brescani, salisceni si
resînareni sdu tiutiuieni, nasaudeni, hatiegani etc. me-
rita tractare separata, mai alesu de candu dein acdsta
classe de locuitori au inceputu a emigră in numeru
multu mai mare decătu s’a intemplatu acdsta mai in-
ainte, in cătu br. Bl. Orbăn nu mai are causa de a
se spariă de înmulțirea loru in Transilvani’a, nici de
a’i insultă precumu a facutu in cunoscut’a sa carte,
de care ne-amu ocupații cu inceputulu anului trecutu.

(Va urmă).




    Fragmente dein istori’a regimentului alu ll-lea romanescu
    granitiariu transilvanu.

(Urmare dein anulu tr.)

      Pentru romani nimicu dein acestea. Imperatulu Ferdi-
nandu, atunci că totu-dauna suferindu de unu morbu greu,
cadiutu păna in Septembre in potestatea ungureniloru, chiaru
se fia volitu, nu potea face nimicu in favorea romaniloru.
După adunarea cea mare dela Blasiu dein Maiu, romanii
câți partecipasera la aceea, persecutati cu temnitia si cu furci.
După proclamarea emanciparei tieraniloru, introducere ' de
iobagia noua sub titlu de restantie, executata cu ajutoriu
ostasiescu, pe care br. Puchner ilu dă aristocratiloru. Des-
armarea toturoru romaniloru sub cea mai grea pedepsa.
Paralisarea fatale a ori-carei acțiuni naționale mai ener-
giose prin impregiurarea, că cei duoi episcopi, pe carii na-
țiunea ’i alesese de presiedenti si conductori ai sei, nu nu-
mai siedea in Pestea si partecipâ la desbaterile parlamen-
tarie, in care se prepară bellulu civile si desbinarea monar-
chiei, dara condamnă totu-odata ori-ce mesuri de aparare

— 5 —


justa s’aru fi incercatu se ia ceilalți membrii ai comitetului.*")
Acea paralisia luase caracteru si mai periculosu dein caus’a
portărei celei aequivoce (indoiose) si insuflatorie de mare
neîncredere a comandantelui generariu si a colegiloru sei,
caroru nu Ie potea află nimeni voli’a si nevoli’a. Au tre-
buita se intreviia alte evenimente dein afara, care au cutre-
murata itnperiulu dein temelii, pentru câ comand’a generale dein
Sibiiu se’si esa dein starea sa de passivitate, fora inse câ se
desvâite alta energia mai mare, decătu numai pre cătu se
potea dela unu omu trecuta de 70 de ani, care mai suferia
infricosiatu si de podagra.

      In 11. Septembre ministeriulu ungurescu isi dete dimis-
siunea; dein celu nou, Kossufh si Szemere au fostu stersi;
diet’a inse ’i tienu cu poterea, si câ se faca in mani’a mo.
narchulni, auctorisă pe Kossufh, câ, se tiparesca si note de
5 fl. In aceleași dile romanii se adunara a dou’a ora la Blasiu,
acumu inse armati care cu ce avea. Vine acolo si br. Vay;
este primitu omenesce. Elu amerintia mai antaiu cu mitralii
si cu morte,; după aceea ese in midiuloculu poporului, cârca
totu ce scie prin elocentia, dara se reintorce fora nici-unu
resultatu. In 21. Septembre nefericitulu archiduce Stefanu
provocata de dieta, a mersu la banulu Jelachich, cu scopu
de. a impaciui differentiele intre unguri si croati. Nu s’a
potutu. Stefanu desgustatu fdrte, trece iute prin Pestea
la Vien’a, unde incarcatu la curte de mustrări amare, pentru
câ dedese crediementu necondiționata ungureniloru, isi ia di-
missiunea si se duce in exiliu pe tdta vieti’a sa. In loculu
palatinului fu denumita generariulu locotenente-de-maresialu
cornițele Lamberg câ comandante supremu si commissariu
plenipotente iinperatescu. In 28 Septembre diet’a declara
pe Lamberg de tradatoriu alu patriei, era plebea incuragiata
de Kossuth, precumu credea tdta lumea, ilu omora pe po-
dulu de preste Dunăre in modulu celu mai selbatecu, era
studentele Gcorgiu Kolosi, secuiu transilvanu,**) care’lu taiase
mai antaiu cu sabii’a in capu, alergandu la dieta împreuna
cu complicii sei si aratandu arm’a încruntata de sânge,
sbiera înfuriata: „Acesta este sângele lui Lamberg!" Fiori de
ghiatia coprinse pe cei mai multi deputati. Cornițele Stef
Szecheny dein acelu momentu isi perdu mințile, după
aceea se aruncă in Dunăre, de unde’lu scdsera câ prin mi-
nune. Chiaru faimosulu revolutionariu br. Nicolae Veselenyi
orbulu, luă lumea in capu împreuna cu altii,, apoi mai tardiu
mustrata de conscientia, mori in desperdtiune. Deputatii
sasi fugiră si ei acasa. In aceleași dile rebellii calcara in
capu de nopte locuinti’a episcopului Andreiu Siaguna,
sub pretestu câ ar avea la sene stindarte muscalesci, hătira
pe secretariulu seu lacobu Bologa prin căteva strate, că se
le arate unde sunt stindartele. Ambii scapara cu vietia câ
prin urechile acului. Gbrgei prinde si pune de impusca
pe cornițele Zichi in 29. Septembre, apoi ii confisca averea.
In 20. Sept, batali’a dela Păkozd intre Jelachich si unguri
In 7. Oct. generării Roth et Philipovich batuti de unguri si
duși in captivitate cu 8000 de ostasi. Aci tradarea era pe
fa^ia. In 6. Octobre plebea dela Vien’a si studentii spen-


      *) Vedi intre altele proclamatiunea episcopesea dein 8.
Octobre 1848.


      **) Dela Cuiesti (Kbvesd), iu comitatulu Albei de susu.


diurara pe generariulu de artileria si ministru comite Latour.
In 12. Octobre spendiurara si ungurii de la Clusiu pe ju-
riștii romani Betraneanulu si pe Simionu, era la
Tergulu-Muresiului pe junele teologu de Sibiiu, anume Va-
silie Popu, dupace mai antaiu l’au torturata. Cu acelea
executiuni br. Vay si guberniulu ! voia se insufle romaniloru
terrore. Romanii respunsera cu repressalii, câ-ci in 13 Oct.
taiara pe tiranii Alexe Gyârfâs dela Sancelu si pe Sigis-
mundu Dobay dein Rosii’a inpreuna cu fetele Iui, după
aceea in 14. Octobre cu macelulu dela Sangatinu (Kis-Enyed),
unde după lupta de mai multe ore tienuta dein pusei, 141
de membrii ai familiiloru unguresci au remasu morti, inse
si câțiva romani impuscati de prin ferestrii.

      Fașia cu atâtea evenimente ametîtorie si fiorose, era
tempulu câ episcopii romanesci inca se se intârca la tur-
mele loru, si comandantele Puchner se intre in acțiune. S’a
intemplatu si un’a si alt’a, inse prea tardiu.

      Intr’aceea noi aici nu ne ocupamu cu istori’a imperiului,
si nici macaru cu a Transilvaniei; dara acțiunea ulteriora a
regimentului II. stă in legătură strinsa cu alte evenimente;
dein acesta causa cautâmu se atingemu si acilea macaru pe
unele deintru acelea.



      După adunarea dela Nasaudu, romanii de prin comitate
alergă la Urban câ la barbatulu celu mai populariu si mai
decisu pentru acțiune, cu diecile de mii, câ se depună jura-
mentulu de fidelitate cătra „imperatulu Austriei si alu Ro-
maniloru,“ si se’i cera protectiune in eontr’a tiraniei de acasa;
era tenerimea romanesca se imbuldiă cu miile la densulu,
cerendu câ se fia înrolați, înarmați si exercitati alaturea
cu soldatii regimentului. Vediendu Urban acelu entusiasmu
alu romaniloru pentru imbraciosiarea armeloru, a rogatu pe
comandantele generalu br. Puchner, câ se’i permitta a în-
rola diece mii de juni romani, pe carii se’i formedie intr’unu
corpu de venatori, era spre scopulu acesta se’i tramita si
bani. Idea sanetosa si fericita, pe care inse br. Puchner
o respinse, era in locu de aceea adoptă nefericit’a idea de a
resCola pe poporulu intregu parte barbatesca, apta de a porta
arme, in numeru de 195 de mii. Inse si acesta mesura se
luă numai in momentele supreme, si cumu? fora a imparti
la poporulu romanescu nici macaru una miie de pusei, nici
unu banu, celu pușinu spre coperirea speseloru mai indispen-
sabili la inceputulu organisatiunei; vomu vedea apoi, că mai
tardiu s’a poruncitu strinsu, câ si pușinele arme ce se află
in manile romaniloru, se se ia dela ei. Asia dara colo-
nelului Urban nu ’ia mai remasu alta, de cătu câ si acea
mesura salutaria se o ia numai pe respunderea sa; prin
urmare a si inrolatu 700 de voluntari; mai departe nici
chiaru dorinti’a sa de a forma in regimentu alte duoe bata-
lione, alu 4 lea si alu cincilea, nu a fostu in stare de a o rea-
lisa, dein lips’a armeloru si a baniloru. 10 mii de venatori
in partea septemtrionale si alte 10 mii in cea meridionale a
Transilvaniei, adaose la regimentele de linia si la cele con-
finiarie, aru fi datu campaniei bellice in Transilvani’a cu
totulu alta facia; crudimi si devastatiuni s’aru fi intentata
multu mai pucine; pacificarea era se urmedie multu mai cu-
rendu, si ajutoriulu rusescu era se fia cu totulu de prisosu.

6


Dara cu trei generali morbosi, cu alti duoi, cătra carii br.
Puchner nu avea nici o încredere, cumu era se se intielega
Urban, si cine se nu’si perda patienti’a!

      In 19. Septembre v. colonelulu ese dela Nasaudu nu-
mai cu 1000 de fetiori si cu trei tunuri mici pana la comun’a
Maeudu, de unde provdca pe colonelulu ungurescu Carolu
Dobay, câ se se retraga cu trupele sale dela Desiu, unde
esîse dela Clusiu in contra romaniloru, câ de nu, elu ilu va
lovi. Dobay s’a si retrasu.

      Faimoșii secui Berzenczey, Pâlfy si alti deputati se-
cuiesci isi dedesera mai de inainte parol’a loru de ondre in
diet’a dein Pestea, câ ei voru fi in stare de a scote pe cam-
pulu de batalia in orice tempu 100 (suta) de mii secui bene
armati, prin carii se extermine pe romani si pe șerbi. Ve-
diendu Urban că in vecin’a secuime se iau in adeveru me-
surele cele mai energidse de armare si versare de sânge, se
decise a esi dein tienutulu regimentului mai aprdpe spre se-
cuime, si asia in 14. Octobre veni la opidulu Reginu, inse
numai cu duoe batalidne de granitiari, cu 2 tunuletie si
ceva calarime, precumu recundsce chiaru si Kovâri in susu
citat’a istoria (pag. 96). In 16. Octobre se tienu faimds’a
adunare fatale a secuiloru la comun’a Luteni (Agyagfalva)
sub presiedenti’a comitelui E meri cu Mikd, trâmisu inadinsu
de catra guberniulu dein Clusiu si de br. Vay. Se aduna-
seră câ vreo treidieci de mii, parte mare armati. De fagia
era si colonelii regimenteloru granitiarie secuiesci, Fran-
ciscu Dorschner (nemtiu) si Alexandru Sombori.
La provocarea furidsa a lui Berzenczey se decide in contra
eătoruva dmeni mai moderati, câ secuii se se declare de
garda naționale, se’si alega comandanți si se plece
indata asupra romaniloru. Acesta s’a si intemplatu a trei’a
di, adeca in dio’a dein care e data proclamatiunea lui
Puchner. Comandante fu alesu Sombori, cărui i se detera
coloneii Dorschner, Dobay, Donâth, Betzmann (nemtiu, ne-
vasta-sa sasca dein Brasiovu), cornițele Dionisiu Lâzâr, era
de thesaurariu comit. I. Bethlen. 10 mii armati cu pusei cu
baionete, pdte alti atăti cu lănci, plecara in patru coldne
mari; ceilalți mai betrani se duseră pe la casele loru.*) Preste
totu pe unde au trecutu acelea coldne, au lasatu urmele de-
vastatiunei si ale sateloru arse. Aflandu-se pe drumu, le
veniră patrudieci de maji (cantărie) cu erba (prafu de pușca),
cumu si alta munitiune. Dein acelea patru coldne, una parte
comandata de cornițele Dionisiu Kâlnoki fu bătută reu de
maiorulu Kleiser dela regimentulu Sivkovich in 25. Octobre
la comun’a Siarosiu. Trup’a secuiesca a lui Dîon. Lâzâr
bătu pe prefectulu Micasiu la Iernotu si’lu goni păna la
Ludosiu. Comunei Iernotu (Radnoth) ii detera focu, si ucisera
20 de romani; La Siauli’a, Cipau, Ogra inca au datu focu?
si au ucisu 43 romani; apoi br. Georgie Apor mai spen-
diură pe 26 (Gazet’a Nr. 105 an. 1848). Grosulu trupei
secuiesci comandatu de Dorschner si Beczman, păna eri ca-
meradi si colegi ai lui Urban, apucă dreptu in contra acestuia,
carele așteptase indesiertu câ se ajunga generariulu Warde-
ner cu brigad’a sa in ajutoriu; că-ci in locu de alte trupe regu-


      *) Kovâri Ia pag. 94; dara la pag. 103 pune numerulu
secuiloru armati si porniți dela loculu adunarei numai la 16
mii. Prea destui si atătia in casulu de fagia.


late ii veniră numai 580 ostasi sub comand’a căpitanului
Rosner si căteva sute de lanceri de prin tienuturile vecine,
armati câ vai de ei. In 21. Octobre trupele inemice se află
fagia in fagia la comun’a St. loan’a (Vajda St. Ivân) aprdpe
de Reginu, si adeca: 1300 ostasi de granitiari si de linia,
alaturea cu ei lancerii, sub comand’a lui Urban; celu pucinu
10 mii secui bine armati, in partea ceealalta. Resultatulu
bătăliei era de prevediutu. După cele de antaiu puscaturi
trase in carne, parte mare a lanceriloru o luă la fuga spre
unu batalionu de granitiari, pe care in locu se’i fia de aju-
toriu, ilu adusera in cea mai mare disordine. Nu ve mirati
de acesta; curatu asia o patira mai tardioru lancerii secui
la Tergulu-Muresiului; cumu audira bombanitulu tunuriloru,
o luara la fuga in tâte părțile. Cu tdte acestea, batali’a la
St. loan’a tienu dela 1 dra păna pe inserate. Urban perdu
36 fetiori morti si duoi oficiri locotenentii Hbnig si Kalivoda,
si asia se retrase dela Reginu, fbra câ se fia persecutatu.
Secuii incuragiati de Berzenczey, detera focu orasiului, pre-
dara si omorira pe toti căti le cadea in măna, era pe 17
ostasi remasi in spitalu ii macelara câ ori-ce selbatici dein
Americ’a. Secuii mai detera flacariloru, eca asia, dein chiaru
seninu, inca si comunele Mirasteu, Archiudu, Beseric’a alba,
Grebenisiulu. Ori-ce disciplina dispăruse deintre ei. Urmarea
fu, că batali’a dela Tergulu-Muresiului dein 5 Novembre, o per-
dura in modu atătu de rusînosu, in cătu deca generariulu
Gedeon ar fi desvoltatu numai cevasi energia mai mare, si
br. Puchner asemenea, secuii aru fi remasu pe pace in
munții loru. In locu de acesta inse br. Puchner dise /cătra
comitetulu romanescu carele in 19. Nov. mersese la den-
sulu in corpore câ se’i gratuledie: „Tier’a este pacificată,
afara numai de Trei-Scaune, pe care le voiu pacifica eu.
Ve recomandu câ se desarmati pe poporu si se nu mai sufe-
riti nici unu feliu de crudime.“

      „Vomu desarma Excelentia. Crudimi n’amu suferitu
nici-odata, ne-amu silitu se le evitamu dein respoteri; dara
crudimile insurgentiloru producu repressalii“, observă Baritiu.

      „Repressalii ? Asia? Bine. Asia dara dimnetate tunu-
rile mele am se le intorcu asupra dvostra, si diumetate asupra
rebelliloru. Ati intielesu ?“

      Cu acesta resolutiune esiramu dela septuagenariulu
podagristu, carele si in acea di abia se redicase dein aster-
nutu. S’a insielatu bietulu betranu, amaru s’a insielatu. .Elu
uu ascultatu de omeni câ Fronius, câ Bedeus si câ secre-
tariulu seu Florian Glanz, inemici jurati ai romaniloru; a
perdutu Transilvani’a si tota reputatiunea sa si a celoru-lalti
generări, deintre carii Gedeon si Pfersman au fostu trași
mai tardiu si in cercetare aspra; ceilalți au fostu pensionati.

      Dupa-ce generariulu Wardener a venitu. in ajutoriu lui
Urban cu 2420 ostasime regulata si cu 5 tunuri, s’a decisu
câ se ocupe capitala tierei, adeca Clusiulu, ceea ce s’a si
intemplatu in 17. Novembre cu neașteptata usiorintia, pentru-
că insurgenții magiari după doue loviri scurte o luara la
fuga spre Ungari’a. Cele doue batalidne ale regimentului II.
au luatu parte activa la tote operațiunile câte s’au intem-
platu pe lini’a deintre Nasaudu si Clusiu.

(Va urma.)

    Liber’a mnraria.

(Continuare dein diariulu lunariu Mistria).

Cateva cuvente istorice asupr’a Ka dedi-
     cata intieleptiloru din Heliopolis.

      Ori catu amu voi se cautamu dat’a si epoc’a pre-
cisa a infiintiarii acestei institutiuni bine-facatdre si
civilisatrice in tempurile atatu de depărtate de noi;
ori catu amu voi se scimu intr’unu modu positivu
anulu si localitatea unde ea si-a avutu nascerea, to-
tuși, încercările ndstre ostenitdrie aru fi vane, si
n’amu potea cu destulu succesu atinge punctulu do-
rita. Dar cu tote astea, totu ce este certu si pro-
batu, este, că ea, inaintea aparitiunei auctoriloru ve-
chiului si noului testamentu, a esistatu, si legiuitori
după malurile Iordanului si Eufratului, in isvdrele
bogateloru sale principie, au culesu preceptele ade-
verului, dreptății, egalitarii, libertății, si fraternitatii
loru.

     Oraslele, pline de anticele sciintie, Memphis,
Alecsandn’a, Heliopolis si altele din Egipetu, au por-
tatu, din tempurile cele mai depărtate, acesta insti-
tutiune: medicina, filosofia, astronomia, sciintiele na-
turale, matematecele si Gestiunile sociali, erau stu-
diate si practicate acolo de sapientii masoneriei; si
ddca n’aru fi fostu barbarulu si antiumanulu actu
de incendiu 1a. 634 e. v. in Alesandri’a, acestu orasiu,
prin bibliotec’a sa, ne aru fi spusu cu acte autentice,
de progresulu ce masoneri’a a adusu in lume. Dara
dre si in dilele ndstre ieroglifele după nenumerate
ruine nu ne spunu, nu tradezu misteriele ce ele as-
cundu?

     Malurile Crângului nu pastrezu dre si astadi tra-
ditiunea acestei vechi institutiuni?

     Masoneri’a este vechia că si omenirea. Ea a
sustienutu totu-ddun’a progresulu in sciintie, a pro-
pagata totu-ddun’a caritatea; in sfer’a înalta in care
ea se afla nu s’a pusu nici odata pe terenulu lup-
teloru discordante si a proscrisu totu-ddun’a nr’a.
Numai astu-feliu ea a potutu si va potea essistă catu
omenirea.

Masoneri’a a gasitu in calea sa multe obstacule, a
avutu de invinsu multe difficultati. Au fostu epoci
candu, persecutata de nisce barbati puternici ai di-
lei, ea a lucrata mai incetu si pe ascunsu, dara prin
tari’a convictiuniloru sale totu-ddun’a a triumfatu.

     Va face obiectulu altora articole istori’a maso-
neriei in generala si a României in particularii!,
precumu mai pe largu si a celoru infiintiate in secu-
larii actuala; drnenii carii au contribuita Ia nascerea
loru, carii au luptatu pentru inalte scopuri in tidr’a
ndstra. In acestu articolu ne vomu ocupă pe scurtu
de La dedicata intieleptiloru din Heliopo- I
1 i s, in O.⁻, din Bucuresci.

     Acdsta La, infiintiata la 1863 Augustu, sub aus-
piciele Ma O.-, alu Franciei, si după staruinti’a mai
multora ff.⁻. din elit’a societarii romane, carii au pri-
mitu lumin’a in Franci’a, avii instalarea sa oficiala


7 —


la 4. Maiu 1864, cu doi ani si diumetate in urm’a
caderei sub adormire a La S t d u’ a Dunării.

      Dorinti’a spre a face parte in acdsta institutiune
era mare, in pucinu tempu ea numeră in sinulu seu
inteligenti’a, capacitatea si avuti’a tierei. FFa care
ocupau funcțiunile cele mai inalte in tidra, purtau
cu plăcere siortiulu muncitoriului si emblemele ega-
litarii.

      Pe atuneea localulu At.⁻. era in strad’a teatrului;
unu evenimentu sinistru aduse confusiunea. In sdr’a
de 7. spre 8. Octomvre 1864 eclată foculu in inte-
riorulu seu si puse La in imposibilitate d’a mai urmă
acolo siedintiele sale. Gratia staruintiei mai multora
ff.-. archiv’a scapă neatensa. Se luara indata dispo-
sitiuui spre reconstruirea temp.'., ceea ce se si făcu
in anulu urmatoriu. Pana atuneea La a tienutu sie-
dintiele sale in casele f.-. G. Filipescu, care a ocupatu
cu multa demnitate si fotoliulu de Ven.⁻.

      In acelu anu se ivi si o inundatiune mare, care
copleși diumetatea capitalei. Membrii acelei La, pe
langa o suma de bani inaintati ministeriului din in-
tru spre a subveni inundatiloru, se ocupă si fia-care
in particulariu, după midiuldcele sale materiale, spre
a veni in ajutoriulu acestora nenorociti.

      Mai tardiu, La a trimesu si o suma de bani
comitetului instituirii in Moldov’a spre a veni in aju-
toriulu saraciloru d’acolo.

      Afara de acdst’a, ori-ce cerere venita, fia din
afara, fia din intru, La a sciutu se faca facia si se
usiureze dorerea nenorocitiloru Ca V.⁻.

      La trei Maiu 1866 s’a cerutu si ’i s’a permisu
autori satiunea de a arboră pe localulu □ bandier’a
cu colorile naționale si însemnele masonice.

      In același anu f.⁻. I. Balacdnu a representatu
acdsta Ra |     | in adunarea legiuitore masonica dela

Parisu.

      Progresulu ce se facea in fia-ce di, era mare.
Mergdu astu-feliu lucrurile candu in Martie 1867,
nu scimu din ce cause, se puse in adormire At.⁻.
.......................Totu mobiliariulu si archiva ei
risipita intre mai multi ff.⁻., corn.', infiintiate acuma
isi dau tote sfortiurile spre a le găsi*).

      După unu intervalu de mai bine de cinci ani
de inacțiune regretabila, pe la inceputulu anului 1873
catoru-va ff.-., cei mai multi apartienendu altoru |ZZ|
|ZZ| ? vine idei’a frumdsa de a redică din ador-
mire acdsta Ra |ZZ|- De si totu mobiliariulu vechiu
nu mai esista, astu-feliu că trebuiă totulu facutu de a
capo, acestu numeru restrinsu de ff.⁻. incepîi se-si
aiba siedintiele sale preparatdrie.

      In noulu localu închiriata in strad’a Scauneloru
Mr. 23, la 27. Maiu se tienu prim’a siedintia regulata


      *) Facemu unu apellu caldurosu catra toti ff.⁻. membrii
vechiei acestei R.-. |ZZ~| de a ⁿe lumină asupr’a midiuloceloru
de a găsi archiv’a, fora de care ne este imposibila de a po-
tea formă mai tardiu istori’a intrega a acestei |ZZZZ|, precum
si istori’a masoneriei in Romani’a.

8 —


la care au fostu invitati toti ff/. membri vechi ai
sei, candu se făcură si alegerile. Cu tdte astea tem-
pulu vacantieloru se apropiă si nu se mai potea
speră, in tempulu verei, la ceva lucrări mari.

     După terminarea vacantieloru, pe la finele lui
Noemvre, se făcură alegerile. F/. A. Costiescu, ale-
sulu At/. la Veneralata, sciti se dea societarii aceea
animare si dorintia pentru bine si concordia. Cu
energi’a sa si a catoru-va ff/. din biurou sciti, in pu-
cinu tempu, se faca tote lucrările indispensabile: In
dorinti’a de a le îndeplini catu mai curendu, nopți
întregi erau sacrificate lucrului. Peste cateva dile se
mobilă At/. astu-feliu că numai avea nimicu de do-
ritu. De si L/. n’avea fonduri, daru buna-volinti’a
mai multora ff/. fii destula spre a subveni toturoru
trebuintieloru.

     F/. Costiescu facă ofranda L/. treidieci de gal-
beni.

     F/. I. Bujorănu, una suta de esemplare din co-
lectiunea sa de legi comunale de cate siăse franci
esemplariulu, cu destinatiune, diumetate pentru fon-
dulu L/. si restulu pentru acela de bine-faceri.

     F/. B. Vermontu, unulu din cei mai caldurosi
aperatori ai mas/., facă o ofranda din cele mai fru-
mdse, si cu atatu mai frumăsa, cu catu are o des-
tinatiune din cele mai nobile.

     Din brosiurele traduse, ce va imprima, oferă cate
trei sute de esemplarie pe fia-care luna pe tempu
de unu anu, — brosiuri, care se vendu cu cate unu
leu esemplariulu, — pentru destinatiuni de bine-fa-
ceri. Acăsta nobila ofranda se urca la suma de lei
trei mii siese sute. Afbra de acăsta mai oferă inca
o a treia parte din valărea brosiureloru ce L/. aru
potă desface. A facutu ofranda si diariele masonice
La Chaîne d’union și der Zirkel pe cate unu anu.

     F/. A. Berger, unu adeveratu filantropu, a fa-
cutu ofranda pentru fondulu de bine-faceri 115 lei.

     F/. Haim Lewy, 200 lei, totu pentru același
scopu.

     F/. A. Argintoianu, unu cr/.

     F,-. I. Algiu, de si nu e membru activu in a-
căsta R/. L/., a oferitu trei stangini lemne spre a veni
in ajutoriulu saraciloru.

     Astea suntu in pucine cuvinte ofrandele ce, spon-
taneu, in intervalu de cateva dile, ff/. noștri au fa-
cutu acestei R/. L/. Speramu că inceputulu este de
bunu auguru, si viitoriulu ne va aretă, că se voru
mai face altele si mai mari.

     Credemu de datoria a relată in pucine cuvente
si faptele de bine-faceri pe care le-a facutu At/. in
intervalu de cateva dile.

     Afbra de ajutărele date mai la ori-ce cerere fă-
cută; fia din străinătate, fia de aici, At/. voindu din
tdta anim’a se fia totu-dăun’a conformu principieloru
sale pentru care lupta, a oferitu societarii pentru cul-
tura poporului romanu si institului Asilulu Elena
cate trei sute lei. A facutu si o adresa catra Maria
Sa Dămna romaniloru Elisabetha, prin care arăta


gratitudinea sa pentru sustienerea institutului, din care
se formezu mume bune.

      R/. L/. a mai trimesu de curendu si orfelina-
tului generalii din Parisu o suma de lei 150 pentru
a contribui la sustienerea copiiloru loviti de sorte.

      Atelierulu simtiea trebuinti’a unui regul/. interiorii
alu seu; la 27. Noemvre ilu si votă.

      In mai pucinu de unu anu avă peste treidieci
de initiati.

      F/. Stefanu Sioimescu, oratorulu L/., sciu se
profite totudăun’a de tempu spre a tieiră discursuri
potrivite cu atributiunile sale, discursuri, cari voru
remană multu tempu in memori’a ff/. asistinti.

      întruna din siedintiele sale, L/. a celebratu
unu servitiu funebru in memori’a toturoru ff/. dece-
dati Impresiunile produse suntu viu marcate in me-
mori’a ff/. asistenti.

      Inca unu faptu fruinosu ce a întreprinsa acăsta
R/. L/. este, credemu, si fondarea acestui diariu, care
are de obiectu respindirea ideieloru masonice intre
ff/. întreprinderea acestei lucrări este din cele mai
utile si mai avantagiăse; elu se va grăbi totu-dăun’a
de a tienă in corentulu fapteloru, fia din intru, fia
din afbra, pe ff/. din Romani’a. Credemu de prisosu
de a atrage atențiunea ff/. apartienendu diferiteloru
LL/. din tiăra spre a comunică redactiunei ndstre
faptele care merita de a se trece in istori’a masone-
riei romane. Totu de-odata rogamu si pe toti ff/.
betrani in acăsta institutiune de a ne tramite notitie
pentru formarea unui monumentu de istori’a maso-
neriei in Romani’a.



Nr. 259—1874.

    Procesu verbale

luata in siedinti’a ordinaria a comit, asoc. trans., tienuta in 10.
Noembre c n. 1874, sub presidiulu dlui cons. gub. pens. Pav.
Dunc’a (celu mai betranu membru alu comitetului), fiendu de
facia domnii membrii: I. llannia, P. Roșea, Const. Stezariu,
I. V. Rusu, Zaeh. Boiu, Vis. Romanu, I. Cretiu si I. Candrea.

      § 126.        Dlu casariu presentăza conspectulu des-
pre perceptiunile si erogatiunile fondului asoc. pre
tempulu dela siedinti’a comitetului dein 8. Septembre
a. c. pana la siedinti’a presente. Dein acelu conspecta
resulta, cumu-că in restempulu numitu s’au incasatu
971 fl. 83 cr. si s’au erogatu 1041 fl. (Nr. prot. ag.
257, 1874.)

      Spre scientia.

      § 127.        Totu dn. casariu presenteza conspec-
tulu despre starea fondului academiei pre tempulu
acestei siedintie. Dein care resulta, cumu-că fondulu
acădemiei are in proprietatea sa 12,613 fl. 74. cr.
(Nr. prot. ag. 258, 1874.

      Spre scientia.

      § 128.        In nesu cu conspectulu casei de sub
§ 126, se raporteza in speciala, despre banii incursi
la fondulu asociatiunei dela siedinti’a comitetului din
8. Septembre a. c. pana la siedinti’a presente, si

— 9 —


anume: a) Că procente obvenitdria cu l-a Ocțobre a. c.
după couponib-obligatiuniloru de stătu convertate in
argintu, 33 fl. 60 cr. (Nr. 222, 1874.)

     b)       Că procente obvenitdria după prioritățile dru-
mului ferate trans. 137 fl. 73 cr. (Nr. 235 1874).

     c)       Că procente obvenitdria cu l-a Novembre a. c.
după couponii obligatiuniloru urbariale ungurene, 43 fl.
93% cr. (Nr. 247, 1874.)

     d)       Că procente obvenităria cu l-a Novembre
a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu (meta-
liques) si de loteria 33 fl. 30 cr. (Nr. 248, 1874).

     e)       Că procente obvenitdria cu l-a Novembre
a. c. după couponii obligatiuniloru urbariale buco-
vinene 23 fl. 60 cr. (Nr. 253, 1874.)

     f)       Dela dn. magistru poștale in Baitia, George
Bardosi, s’a incasatu că tacsa de membru ordinariu
pentru totu-ddun’a 100 fl., dein cari 70 fl. in o ac-
țiune a Bancei generale Transilvani’a, dr’ 30 fl. in
bani gat’a. (Nr. prot. ag. 220, 1874.)

     g)       Au mai incursu la cassa, că tacse de membrii
ordinari si pentru diplome 29 fl. (Nr. prot. 227,
238, 249 si 250, 1874) si că prenumeratiuni la Tran
silvani’a 4 fl. (Nr. 206, 220, 1874.)

     h)       Prin direcțiunea desp. cerc, alu Sabesiului
(IV) s’a tramisu că tacse de membrii ordinari si
oferte 41 fl. (Nr. 243, 1874) (a se conferi si § 141).

     Se iau spre scientia, si dlui George Bardosi (de
sub lit. f), carele a oferitu o suma mai considerabile
in favdrea asociatiunei, facanduse membru ord. pen-
tru totu-deun’a,, i-se esprima prin acdst’a cea mai cor-
diale recuno scientia.

     § 129.         In nesu cu conspectu de sub § 127,
se raportdza despre banii incursi la fondulu acade-
miei, pre tempulu dela siedinti’a comitetului dein 8.
Septembre a. c. pana in presente si anume:

     a)       Că procente obvenitdria cu l-a Octobre a. c.
după couponii obligatiuniloru de stătu convertate,
10 fl. 50 cr. in argintu (Nr. 222, 1874.)

     b)       Prin dn. advocatu. in Gherla, Augustu Mun-
teanu, s’a tramesu că lega tu, facutu in favdrea fon-
dului academiei de repausatulu prepositu capitulare,
in Gherla, Macedonu Popu, in un’a acțiune solvită
dela Albina, cu couponii respectivii, 100 fl. v. a.
(Nr. 251, 1874.)

     Se iau spre scientia si- domnului advocatu susu
amintitu, carele a exoperatu in cualitatea de advo-
catu plenipotentiatu alu asociatiunei, grabnic’a rea-
lisare si încasare a legatului dein cestiune, ii se es-
prima multiamita pentru serviciele prestate in inte-
resulu fondului academiei.

     § 130.         Domnulu I. M. Riureanu directorele in-
ternatului Liceului, Mateiu Basarabu in Bucuresci, in
memoria repausatului seu frate Radu M. Riureanu,
tramite la asociatiune 1200 lei (60 napoleoni de șura)
cu aceea dorintia si vointia expresa , că aceea suma
se se inscrie la averea asociatiunei, că capitala de
fundatiune sub titlu: „fondulu repausatului
RaduM. Riureanu/ cu conditiunea numai, că


fondulu remanendu neatensu, numai interesele sdu
procentele anuali, se se intrebuintieze in folosulu ju-
nimei studidse, conformu § 2 din statute. (Nr. prot.
ag. 219, 1874.)

     Cu asta ocasiune venindu la disensiune cestiunea
despre modalitatea administrare! si manipularei nu-
mitului fondu, intre limitele statuteloru asociatiunei,
se făcu urmatdriele propuneri:

     Dn. comembru V. Romanu propune, că se se
faca spre acelu scopu, unu feliu de actu fondatiu-
nale, in carele se se preciseze in anumite puncte,
modalitatea administrarei si manipularei fondului ce-
stionatu intre limitele statuteloru, si acela se se im-
partasidsca fundatorelui, carele sdu ’lu va aceptă ne-
modificatu, sdu ’lu va modifică dopa intentiunile sale.
Er’ D. I. Candrea, considerandu respectiv’a charthia
a fondatorelui de actu fondationale, destulu de pre-
cisu, nu afla de lipsa a se face altu actu, ci'pro-
pune, că fundatorelui, se i-se esprime in scrisu, cea
mai cordiale multiamita pentru sacrificinlu celu ge-
neroșii , er’ fundatiunea dein cestiune se se admini-
streze separatu sub titlu: „Fondulu repausatu-
lui Radu M. Riureanu" si procentele anuali se
se manipuleze respective intrebuintieze conformu §-
lui 26 dein statute cu considerarea intentiunei fon-
datorehii, basate pre § 2 din statute.

     In sensulu acestei propuneri, se esprima si dnii
comembrii I. Hannia, Const. Stezariu si altii.

     După disensiuni indelungate, in fine, submi-
tendu-se la votu propunerile amentite, se adoptă pro-
punerea dlui comembru I. Candrea cu majoritate de
6 contra 2 voturi, redicanduse la valdre de conclusu.

     § 131.         Se presentdza doue documente ale ca-
sei prin care se constateza: a) cumu-că argentulu
incursu anume: 44 fl. s’a schimbate cu BNote in
v. a. in suma 44 fl. 88 cr. (Nr. 223. 1874).

     b) Cei 60 Napoleoni de sub § 130 s’a schim-
batu in BNote cu 525 fl. v. a. (Nr. 226, 1874.)

     Spre scientia.

     § 132.         Secret. II. presentdza doue conturi, si
anume: a) unulu sunatoriu despre 36 fl. 50 cr. v. a.
că pretiulu tiparirei. statuteloru asociatiunei in 2000
esemplaria, si a brosiurarei acelora, b) altulu despre
4 fl. v. a. că pretiulu tiparirei certificateloru de mem-
brii , cari au participate la adunarea gen. trecuta.
Totu odata se propune asemenarea esolvirei cestio-
nateloru conturi.

     Se asemendza esolvirea acelora, dein cuantulu
preliminate pentru spesele estraordinaria.

     § 133.         Domnulu professoriu gimn. in Blasiu,
Alexiu Grama, cere a i se mai prelungi pre unu
scurte tempu, terminulu solvirei restului de 60 fl.
ce mai are de alu recompensa la fondulu asoc. dein
stipendiulu usuatu. (Nr. 215, 1874.)

     Se decide a i se prelungi terminulu solvirei păna
in 1. Ian. 1875.

     § 134.         Redactiunea Albinei, in urm’a provocarei
comitetului dein 15. Sept. a. c. Nr. 214, rescrie, cumu-


2

-10-


ch, după ce nu dispune de nici unu esemplariu com-
pletu dein fdi’a sa depre anii trecuti, nu se afla in
positiune, de a pote satisface cererei, relative la o-
ferirea, de câte unu esemplariu completu pre ₜs6m’a
asoc. (Nr. 229, 1874.)

     Se iea spre scientia.

     § 135.          Pintea Ternaveanu, absoluta, de silvi-
cultura, si-esprima multiamit’a sa pentru stipendiulu,
ce l’a usuatu dein fondulu asociatiunei câ elevu de
silvicultura. (Nr. 240, 1874.)

     Se iea spre scientia.

     § 136.          Dn. secretariu I., Gr. Baritiu, tramite pre
sem’a asoc.: a) Continuarea dein dictionariul usocie-
tatiei academice fasc. XV—XXII.; b) Istori’a revolu-
tiunei din 1821, de D. Aricescu, cum si c) Catalo-
gulu gen. de cărțile romanesci de D. larcu, cu aceea
rogare, câ pentru cele doue dein urma, se se sol-
vesca pretiulu obvenitoriu de 5 fl. 30 cr.

     In fine, totu susu amentitulu Domnu mai tra-
mite 40 esemplaria dein bibliotec’a Dlui I. M. Riu
reanu, dein 4 tomuletie câte 10 esemplaria, cu ro-
gfarea câ se se dea câte 3 dein fia-care la scdlele de
fetitie dela Sabiiu, Orlatu si Resinari; si unu esem-
plariu la scdla de fetitie dein Mercurea. (Nr. 216,
1874.)

     Cărțile dăruite se primescu pre langa espresiu-
nea recunoscientiei, er’ pentru cele de sub b) si c)
se concrede Dlui G. Baritiu câ pretiulu obvenitoriu
se-lu solvâsca dein banii redactiunei, trecimduse in
compntulu resp. D. bibliotecariu se insarcindza a le
petrece in registrulu cartiloru asoc., dr’ cele oferite
pentru scdlele de fetitie, se se înainteze in primirea
directiuniloru scdleloru mai susu-amentite.

     § 137.          Dn. secret. L, G. Baritiu, aduce Ia cu-
noscientia, cumu-ch fiindu alesu in comisiunea lesi-
cografica a societatiei academice, dein *%₇ Novem-
bre a. c., va trebui se petrdea o luna intrdga in Bu-
curesci, si ch va dispune, câ in acelu tempu foi’a
asociatiunei, se csa in cate 2 c<51e, inse asia, câ pre
anulu i'ntregu, se vina cate 36 cdle, cumu fii si pana
acumu. Totu odata spre suportarea ulteridreloru spese
ale edarei fdiei, cere o anticipatiune de 200 fl. (Nr.
252, 1874).

     Incunosciintiarea se ia spre scientia, dr’ exol-
virea anticipatiunei cerute, se asemendza la cas’a aso-
ciatiunei.

     § 138.          Secret. II. presentdza suplica servito-
riului cancelariei Filipu I’lorea, prin care acela, se
rdga, câ de o parte din caus’a scumpetei dominante,
de alta parte in considerarea servitiului sdu fidelu
de mai multi ani, se ii se dea <5re-care ajutoriu.

     Secret, propune a ii se acordă unu ajutoriu de
30 fl. din superplusulu economisatu pe anulu aso-
ciatiunei 187% din sum’a primita pentru acoperirea
trebuintieloru cancelariei (Nr. 254, 1874.)

     Propunerea se primesce cu acelu adausu, câ
ajutoriulu acordata, se se esolveze in 3 rate, si se


se petrdea in compntulu despre Spesele cancelariei
pre 187%.

      § 139.        Se presentdza testimoniulu scol, pre
sem. II. 187% alu stipendiatului asociatiunei, Emi-
lianu Popoviciu, studente in a V. clasa reale la Si-
biiu cu progresulu eminente, dinpreuna cu documen-
tata de frecuentare pre anulu scol. 187⁴/ₛ.

      Asemenea se presentdza documentata de frecuen-
tare pre anulu scolasticu curente, din partea stipen-
diatului asoc. Marcu Munteami, studente in a HI.
clasa reale la Sibiiu (Nr. 255, 1874.)

      Se iau spre scientia cu aceea câ se se dea Ia
cass’a asoc. asemenatiunea necesaria pentru esolvirea
stipendialoru de cate 60 fl. conferite susu numitiloru
școlari, si pre anulu scol. 187%, prin conclusiunea
acestui comitetu din 8. Septembre 1874 (Nr. 210.)

      § 140.        D. casariu presentdza computulu despre
spesele de carausia ce le a avutu oficialii asoc. carii
a participatu la adunarea gen. a asociatiunei tienuta
la Dev’a in 10—11 Augustu 1874. Acelea spese
pentru 3 oficiali, făcu numai 35 fl. 6 cr. (Nr. 256,
1874).

      Computulu se ia spre scientia cu aprobare, si
sum’a spesata are se se petrdea in erogatiunile asoc.

      § 141.        Direcțiunea despartiementului cercuale
alu Sabesiului (IV) așterne: a) protocolulu siedintiei
subcomitetului din 12. Iulie a. c. si b) protocolulu
adunarei gen. cercuali, tienuta la Cutu, in 13. Sep-
tembre a. c. dinpreuna cu suma de 41 fl. incursa
câ tacsa de membrii ord. si câ oferte (a se vedd si
§ 128 lit. h).

      Dein protocolulu amentitu sub a), resulta, cumu-
ch respectivulu subcomitetu, intre alte afaceri curente,
s’a ocupata in aceea siedintia, cu luarea dispositiu-
niloru necesarie, pentru tienerea adunarei generali
cercuale.

      Er’ dein protocolulu adunarei cercuali de sub
b) resulta unnatdrele lucrări:

      1)       Sub Nr. prot. II. s’a raportata despre ac-
tivitatea subcomitetului pre restempulu dela 1) Sep-
tembre 1871 pana in 30. Septembre 1874, care ra-
portu s’a luatu spre scientia.

      2)       Sub Nr. prot. III. s’a raportata despre starea
casei despartiementului pre restempulu indigitatu sub 1.

      3)       Sub Nr. prot. IV. si VIII., s’a statoritu bu-
getulu preliminariu alu despartiementului cu sum’a
de 40 fl., dein care una positiune de 15 fl. relativa
la spesele de caletoria ale membriloru subcomitetului
la adunările cercuali, s’a reservatu -spre licuidare,
numai dela adunarea gen. cercuale, viitoria mcependu.

      4)       Sub Nr. prot. V s’a alesu comisiunea con-
scrietdria de membrii si sub Nr. IX., aceea comisiune
a raportata despre banii incursi cu aceea ocasiune,
câ tacse de membrii ord. si oferte. Cu ocasiunea
conscrierei membriloru, comun’a Cutu, prin autistele
ei, s’a apromisu a se face membru fundatoriu alu
asociatiunei, cu sum’a de 200 fl., care inse nu s’a
depusu pana acum.

— 11 —


     5)       Sub Nr. VI., s’a defiptu loculu adunarei vii-
tdria la Sabesiu.

     6)       Sub Nr. prot. X., s’a alesu respective realesu
subcomitetulu iu persdnclc urmatoriloru domni: Sini.
Balomiri directore, Io. Tipeiu, Io. Deacu, I. Măce-
lăriți, dir. Avr. Tincu, Io. Paraschivu si Nic. Lazaru
membrii ordinari; er’ Io. Munteanu si dr. S. Moga
membrii suplenti (Nr. prot. ag. 243, 1874.)

     Conclusiune. Lucrurile subcomitetului de sub a),
si ale adunarei cercuali de sub b) pos. 1, 2 si 5,
se iau spre plăcută scientia, 6r’ cu privire la pos. 3
se decide a se atrage atențiunea respectivului subco-
mitetu la observarea determinatiuniloru copreuse in
§§ 18 si 27 din regulamentu; totu odata facia cu
cestiunea, relativa la spesele de calatoria ale mem-
briloru subcomitetului, adoptata in principiu, acestu
comitetu si-reserva enunciarea sa, pana pre tempulu
candu dein partea viitdrei adunari cercuali (după cum
se dice sub Nr. prot. VUI. la fine), se va luă dis-
positiune meritoria in aceea cestiune.

     Cu privire la positiunea 4 se decide: că res-
pectiv’a comuna se se provdce a satisface aprimisiunei
sale. In fine, alegerea subcomitetului de sub positi’a
6, se aproba.

     § 142. Dn. bibliotecariu raportăza despre căr-
țile dăruite pre s&na bibliotecei asoc. care suntu:

     1)       A dou’a carte de lectura si invetiatura pen-
tru scdlele poporali romane de I. Popescu. Ed. Si-
biiu 1874, dăruită de auctoriulu.

     2)       Gramatic’a macedo-romana de I. C. Masimu.
Ed. Bucuresci 1862, dăruită de I. V. Rusu.

     3)       Kurzgefasste Grramatik der romăniclien Spra-
che fiir Militărs. Ed. Sibiiu 1871, dăruită de I. V.
Rusu.

     4)       Verhandlungen und Mittheilungen des sieben-
blirgischen Vereines fiir Naturwissenschaften zu Her-
mannstadt XXIII, si XXIV. Jabrgang. Ed. 1873,1874,
dăruită de reuniunea resp.

     5)       A magyarKorona orszăgaiban 1870 ev elejăn
vegreliajtott Năpszămlălăs eredmănyei etc. Ed. Pest’a
1871, dăruită de dn. jude regia in Deva, Io. Balo-
miri.

     6)       7 bucăți cârti vechi istorice, dăruite de dn.
anticuariu Friedrich Engber.

     7)       2 bucăți cârti istorice germane, dăruite de
dn. Hasdeu. In fine.

     8)       5 bucăți cârti de diverse specialități, dăruite
de dn. I. Cretiu.

     Conclusiune. Cărțile dăruite se primescu pre
lenga espresiunea recunoscientiei protocolaria, si se
transpunu dini bibliotecariu, spre a se inferi in re-
gistrulu bibliotecei asociatiunei.

     §        143. Secret. II. refereza in priviuti’a concur-
seloru intrate la stipendia de cate 60 fl., dintre care,
unulu este destinata pentru unu gimnasistu dein co-
mitatulu Dobacei dein una fundatiune anonima, al-
tulu pentru unu gimnasistu, incependu dein I. clasa !


gimnasiale dein fundatiunea Nicolae Marinoviciu
senatore.

     Referentele, după ce arata, că la Gestionatele
stipendia, au concursu 16 inși, avendu in vedere
deoparte literile fundationali respective, de alta parte
progresulu destinsa in studia, in combinare cu do-
cumentele de paupertate, si-permite a tace urmatd-
riale propuneri:

     1) Stipendiulu destinata pentru unu gimnasistu
dein comitatulu Dobacei, propune a se conferi con-
curentului losifu Farcasiu, studente in I. clasa gimn.
la Clusiu, carele a produsu testimoniu cu calculu de
eminentia, si e născuta dein Szăk, municipiu, in co-
mitatulu Dobacei.

     2) Er’ stipendiulu din fundatiunea Marinoviciu,
propune a se conferi concurentelui Emiliu Viciu stu-
dente in I. clasa gimnasiale la Muresiu-Osiorheiu,
carele a produsu testimoniu de progresu, cu calculi
de eminentia.                   _

W'                , -

     Punenduse la disensiune aceste propuneri, dn.
protopopu, I. Hannia. luandu cuventulu, propune din
partesi, că, stipendiulu de sub 1, destinata pentru
unu gimnasistu dein comitatulu Dobacei, se se con-
ferăsca concurentelui Vasilie Popu, studente in a IV.
clasa gimnasiale in Gherla cu calcululu de progresu
multiamitoriu, carele după cum a aflatu dein rapor-
tata referentelui, este recomandata si dein partea
respectiviloru fundatori, că se se considere după po-
tintia, si, este născuta in Chechisiu, comitatulu Do-
bacei. Er’ dn. jude P. Roșea, se esprima pentru
observarea principiului clasei inaintate, facia cu con-
curentii mai destinși.

     In fine, după indelungate disensiuni, la care
partecipara toti membri presenti; după ce secret, re-
ferente, dein motive fundate, retragandusi propunerea,
adoptă propunerea dini protopopu I. Hannia, stipen-
diata de sub pos. 1., cu unanimitate de voturi.

     Se conferi concurentelui Vasilie- Popu, născuta
in Chechisiu (Kbstosmezo) comitatulu Dobacei.

     Er’ propunerea referentelui relativa la conferirea
stipendiului de sub pos. 2.

     Se adoptă cu unanimitate

     Dn. asesorii consist. Z. Boiu referăza in caus’a
concurseloru intrate la ajutdriele pentru sodalii si
invetiaceii de meseria, preliminate pre anulu 187 ⁴/₅.
Arata, că la cele 2 ajutoria de căte 36 fl. destinate
pentru sodali de meseria au concursu 11 inși; ăr’ la
cele 10 ajutăria de căte 15 fl. destinate pentru in-
vetiaceii de meseria, au concursu 51 inși.

     Totu odata descăpere Din referente, cnmu-că la
propunerile sale in priviuti’a conferirei cestionateloru
ajutăria, au avutu in vedere, cualificatiunea si lipsa
materiale a concurentiloru, mai departe au luata in
consideratiune feliuta meserieloru respective, cum si
distribuirea concurentiloru preste diferite parti ale
patriei. Deci punenduse la disensiune cestiunea con-
ferirei ajutdrialoru menționate si pre bas’a propnne-
riloru Dlui referente, aduse in combinare cu propu-

12 —


nerile secret. IL, carele dein partesi inca insista pen-
tru considerarea concurentiloru dein diverse regiuni
ale patriei, cestiunea amentita, submitenduse la voti-
sare, se decise in modulu urmatoriu:

     1)       Cele doua ajutdria de căte 36 fl. se conferiră
cu unanimitate concurentiloru:

     a)       Sam. Baltesiu dein Vizokna, sodalu de pan-
tofari u in Sibiiu.

     b)       Gregoriu Muresianu, sodalu de cismariu in
Alb’a-Iuli’a.

     2)       Cele 10 ajutdria, de căte 15 fl. se conferiră
urmatoriloru concurenti:

     a)       Lui Dum. Sechelu dein Saschizu, invetiacelu
de lacatariu in Brasiovu, cu maioritate de 6 contra
2 voturi. '

     b)       Fratiloru Georgiu si Ioana Babosiu dein Ar-
chit’a, celu d’antaiu invetiacelu de croitoriu, alu doi-
lea de mesariu in Brasiovu, colectivu cu maioritate
de 7 voturi contra unulu.

     c)       Lui Georgiu Taleanu dein Sacelu, invetiacelu
de pantofariu in Brasiovu cu maioritate de 6 contra
2 voturi.

     d)       Lui loanu Mânu din Brasiovu, invetiacelu de
cojocariu acolo cu maioritate de 5 contra 3 voturi.

     e)       Lui Nicolae Flasieriu dein Saschizu, invetia-
celu de mesariu in Brasiovu, cu maioritate de 5 con-
tra 3 voturi.

     f)       Lui Georgiu Balomiri, invetiacelu de panto-
fariu in Oresthia, cu unanimitate de voturi.

     g)       Lui Constantinu Munteanu (alias Muntenescu)
din Mihesiu, invetiacelu de pantofariu in Clusiu, si
lui loanu Popa din Frat’a, invetiacelu de rotaria drasi
in Clusiu, colectivu (la olalta) cu 7 voturi contra
unulu.

     h)       Lui luliu Podoba din Topa desierta invetia-
celu de făuria in Clusiu cu unanimitate.

     i)       Lui Nicolae Furnica si Georgie Vestemianu,
ambii invetiacei de papucaria in Sibiiu, colectivu cu
maioritate de 6 contra 2 voturi. In fine

     k)       loanu Siandru dein Vistea inferiore, invetia-
celu de cismariu in Fagarasiu cu unanimitate.

     •Celoru alalti concurenti este de a li se resolvă
pentru astadata, in sensu negativu.

     Verificarea acestui procesu verbale se concrede
Dloru membrii I. Hanni’a, P. Rosc’a si C. Stezariu.

     Sibiiu, datu că mai susu.

     In absenti’a Dlui vice-presiedinte

  P. Dunc’a mp. ■ I. V. Rusu mp., secret. II.

     S’a prelesu si verificata. Sibiiu 14. Nov. 1874.
loanu Hanni’a mp. P. Rosc’a mp. Stezariu mp.


Nr. 259—271/1874.

    Contribuiri la fondulu academiei.

       1)       Prin dn. advocatu in Gherl’a, Augustu Munteanu, s’au
trimesu că legatu facutu in favărea fondului academiei, de re-
pausatulu prepositu Macedonu Popu, in un’a acțiune dela insti-
tutulu Albin’a, cu couponii respectivi 100 fl. v. a.

       2)       Prin dn. proprietariu in Beclinu, Petru Muresianu Si-
reganulu, s’a trimesu că rat’a a II a din cuantulu de 20 fl.,
subscrisu de domni’a sa in favorea fondului academiei 5 fl.

       3)       Totu prin susu numitulu domnu Petru Muresianu, s’a
mai trimesu dela Vasilie Ilisiu senioru contrasiu in Siregu, că
pretensiune incasata dela debitoriulu aceluia, M. Goldstein 7 fl.

       Sibiiu 8. Decemvre 1874.

Dela secret, asoc. trans.



Nr. 259, 1874.

    Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. trans. pre tempulu dela siedinti’a comitetului
asociat, dein 15. Septembre a. c. pana la siedinti’a dein 10.

Novembre a. c.

       1)        Dela domnulu secretariu I. alu asoc. Georgin Baritiu
tacs’a de membru ordinariu pre 187% si 187% 10 fl.

       2)        Dela domnulu canonicu si direct, gimnas. in Beiusiu.
Teodora Kovări tacs’a de membru ord. pre 187% si 187%
10 fl.

       3)        Dela dn. asesore •consistoriale in Sibiiu, Moise Lazaru
tacs’a pentru diploma 1 fl.

       4)        Dela dn. archivicariu archi-diecesann in Sibiiu, Moise
Tom’a tacs’a pentru diploma 1 fl.

       5)        Dela dn. cancelistu judecatorescu in Sibiiu, Ioane Mi-
baltianu tacs’a pentru diploma 1 fl.

       6)        Prin direcțiunea desp. cercuale alu Sabosiului (IV.) s’a
trimesu:

       Dela dn. parochu in Sabesiu, Nicolae Lazaru tacsa de m.
ord. pre anii 187% si 187% 10 fl. Dn. advocatu in Sabesiu,
Ioane Munteanu tacsa de membru ordin, nou pre 187% 5 fl.
Dn. medicu in Sabesiu, dr. Ioane Mog’a tacsa de membru ord.
nou pre 187% 5 fl. Dela dn. protop în Sabesiu, Ioane Deacu
tacsa de membru ord. pre 186% 5 fl. Dn. Vasilie Albini eco-
nomu in Cutu, tacsa de membru ord. pre 187% 5 fl.

Că contribuiri odata pentru totu-dăun’a:

       Dela dn. Alesandru Dobrescu preotu in Hemig, 1 fl. Dn.
Simeonu Marcu preotu in Dumitr’a, 1 fl. Dn. Filipu Mironu
antiste comunale in Cutu 2 fl, Dn. Georgie Nistoru cantore
gr. cat. in Cutu 1 fl. Dn. loanu Popu preotu in Drasiovu 1 fl.
Dn. Constantinu Colbasi studente din Cutu 1 fl. Dna loan’a
Pop’a proprietaritia in Cutu 1 fl. Dn. Georgie Metesiu preotu
in Cutu 1 fl. Dn. Eustachiu Cibu preotu in Dai’a 1 fl. Dn.
loanu Dicu alias decanu invetiatoriu in Cutu 1 fl.

       Sum’a 41 fl.

       Dela dn. teologu absolutu in Lipov’a Gregoriu M. Marie-
nescu tacsa pentru diploma 1 fl. Dn. protopopu in Lipov’a,
Ioane Tieranu tacsa de membru ord. pre 187% 5 fl.

       Prin dn. I. M. Riureanu că capitalu de fundatiune sub
titlulu: fondulu repausatului Radu M. Riureann s’a trimesu 1200
lei (60 Napoleoni de auru).

       Prin dn. inspectare scol. II. alu fondului reg. luliu Bar-
dosi, s’a administratu dela dn. magistru reg. poștale in Baiti’a
Zarandana, Georgie Bardosi, că tacsa de membru ord. pentru
totu-dăun’a in un’a acțiune dela banc’a gen. Transilvani’a Nr.
675, 70 fl. si bani gat’a 30 fl. la olalta 100 fl.

      Sibiiu 10. Novembre 1874.

Dela secret, asoc. trans.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secrctariulu I. alu asociatiunei, — Tipografia Rfimer & Kamner.