țp&f Acesta f6ia ese 1 cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale 1 galbenu cu porto poștei. --------------- Nr. 22. TRANSILVANI’A. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 15. Novembre 1874. <ș Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Anulu VII. 8 u m ar i u : Diferitele datine pentru asiediarea mortiloru, cu privire la arderea cadavreloru. (Fine.) — Cas’a romana. — Frag- mente dein istori’a regimentului alu Il-lea rom. granitîariu transilvanu. (Urmare.) — Ratiociniu despre starea fondului asoc. trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu cu finea anului 187³/₄. — Ratiociniu despre starea fondului unei radicande academia romana de drepturi, pro 187%. Diferitele (latine pentru asiediarea mortiloru, cu privire la arderea cadavreloru. (Fine.) Nu sciu dăca mai este lipsa de a analisă avan- tagiele arderei, candu tdte inconvenientele, cari ob- vinu la intierinare, si pre cari le-am insiratu mai inainte, cu introducerea marei reforme trebue se dis- pară de sine. Cu privire la salubritatea persdneloru si a locuriloru nu credu se se afle cineva, carele ar’ pote trage la indoiăla marele folosu alu arderei mortiloru. Sanatatea, prim’a conditiune a progresului, astu modu ar scapă de unu faptoru stricatiosu pentru dens’a. Unu mare bine atatu pentru particulari catu si pen- tru statulu intregu, că-ci numai cctatienului sanatosu e membru folositoriu alu statului. — O mana de cenușia asiediata intr’o urna, nu atinge nici in celu mai nein semnata gradu sanatatea, macaru de s’aru urcă numerulu urneloru la mii. Artemisi’a, nevast’a regelui Mausolu, acestu modelu de amoru fanaticu, a beutu in vinu diumetate din cenusi’a bărbatului, si (cronic’a aci tace) de siguru nu-i va fi fostu nimicu, afbra de vr’o durere la stomacu, ce’i va fi causandu materi’a solida si nedigestibile, dara vinulu si amo- rulu si asta durere i va fi usiorat’o. Din punctulu de vedere alu economiei cas- cigulu e evidentu, atatu pentru individu catu si pen- tru corporatiuni si stătu. Lussuln ce-lu vedemu a- cumu la, inmormentari se spera că se va mai mic- sioră. Era teritoriulu cimiterieloru, care acum diace necultivatu, se va pote capitalisă si va aduce frupte immense. Ba ce e mai multu, Thompson unu re- numitu anglesu, a calculatu si aceea, cătu aru cas- cigă Angli’a, ddca cenusi’a mortiloru arși s’ar folosi pentru ingrasiarea pamentului! O ideia că ast’a se nasce numai in spiritulu comerciale alu anglesului lipsitu de ori ce pietate. Eu amentiiu numai acăst’a ideia stravaganta, fbra a reflectă la dens’a; incredin- tiatu fiindu, că unu zelu atatu de esageratu mai multu strica causei decâtu ce ajuta. Amu amintitu despre scarb<5sele profanări, caror’a suntu espuse sancfuariele mortiloru inmor- mentati; cătra acesta mai adaogu procedur’a barbara a mormentariloru, de care se inpartasiescu osemintele aceloru repausati, cari suntu conturbați in liniscea loru candu suntu scosi afbra pentru a face locu altoru nefericiti, său transportati deintr’unu locu in- tr’altulu, de cate ori se dispune secularisarea cimite- rieloru. — In Elveția s’au vediutu case construite din <5se de omu. Acestea suntu lucruri cari vatama si slabescu pietatea ce datorimu celoru defuncti. In- troducbndu-se arderea cadavreloru, astu-feliu de neu- manitati nu voru mai avă locu, ci dein contra, pie- tatea, precum si estetic’a, acestea doue trasuri frumăse ale inimei nobile, voru dobendi nou nutrementu. Ca- davrulu aceluia pre carele I’am iubitu mai multu in vietia, ne insufla grbza. „Se mergemu si se vedemu in mormenturi, că <5se gole e omulu, mancare ver- miloru si putbre“, asia se canta la mortu. Fiiulu se uita in mormentulu părintelui seu, si vediendu acolo bse de omu, se intdrce cu grătia, e de constitutiune slaba, e silitu a scuipa. Eram martore oculariu candu o dama, la inmormentarea fiiului seu, pre carele do- riă a’lu fi asiediatu langa tatalu seu de cati-va ani mortu, vediendu capatien’a g<51a a acestuia si o na- frama de atlasu, ppe care in viătia a portatu-o — numai decâtu a lesînatu si s’a bolnavitu pe lungu tempu*). Dein contra, remasitiele pamentesci ale mor- tiloru, după operațiunea focului asiediate intr’o fru- mdsa urna de metalu, voru fi din punctu de vedere *) Unu altu casu fdrte instructiva inca merita a fi amin- titu. — In comun’a Bodesci (com. Aradului) inainte de cati-va ani. nevast’a unui italianu voiudu a scapă de fructulu ce-lu avea in pântece, a beutu nisce lăcuri, ce i-a datu o vrajitdre dein satu, in urm’a carora nevast’a mori. S’a ordonata secțiunea ca- davrului; mediculu cercuale dein Buteni insa fiindu prin alte lo- curi ocupata, abia a 4 a di potu veni la fati’a locului. Eu fui rogatu a-lu acompaniă in calitate de protocolistu. Cadavrulu . nu mai era de cunoscuta. Gazurile ce au desvoltatu medicin’a beuta, au inflatu corpulu la o dimensiune grozava. De putdre nime nu se potd apropiă de elu. C. D. barbatulu nefericitei fi provocatu a intdrce cadavrulu nevestei sale, pentru a se pută începe secțiunea. Elu inse apelă la inim’a pretorelui si’lu rogi a nu pretinde asia ceva dela densulu, pe langa aceea plangea. Atunci pretorele dete ordine plaiesiloru satului a prinde de mortu. Acesti’a dechiarara resolutu, că mai voiescu a fi aruncati in tem- nitia si scosi din servitiu, decătu se faca acăst’a. In fine suc- cese a află cati-va tiegani dein satu, cari bine platiti, asiediara cadavrulu intr’o lada si’lu duseră la grdpa. Relatiunea medi- cului a fostu: „Putregiunea ajungundu in acelu stadiu, unde sa- natatea si chiar viâtia e periclitata, obductiuuea nu s’a îndeplinitul 49 — 266 — alu pietatii si esteticei relicvie scumpe consangeniloru; eru liniscea loru eterna nu o voru conturbă nici ghia- rele talhariului, nici sap’a mormentariului. Cimiteriele le voru suplini anticele columbarie ale Romaniloru. Columbariu se numesce o clădire mo- numentala, cu boltituri si ambite, care cuprinde ne- numerate incaperi menunte pentru fia-care urna de osebitu. Acestu edificiu pdte fi după impregiurari unu capu d’opera alu architecturei. La totu casulu inse va portă caraeteriulu unei baserici, atatu dein punctu-de-vedere alu ornamentului, catu si pentru des- tinatiunea lui. — Său se pdte că va fi permisa par- ticulariloru asiediarea resturiloru pamentesci si in altu locu de predileptiune, d. e. sub unu arbore frun- diosu, lenga unu riu, unde li se pdte aredică unu monumentu, unu mausoleu, chiaru după cum a fa- cutu Artemisia pentru închiderea resturiloru nebeute ale cenușiei lui Mausolu. Unu faptoru puternicu pentru popularisarea ideii este deplin’a ei compatibilitate cu ritulu si spiritulu fia-carei religiuni. Tdte cerimoniile, cate se făcu la inmormentare, durddia pana la as trucarea iu mor- mentu. Tdte acestea fdra cea mai mica modificare se potu îndeplini si la sistem’a noua. Eru procesulu ce se produce in pamentu cu acelu ce se petrece prin influinti’a focului in essentia e totu acel’a. Dife- rinti’a e numai in tempu. In pamentu descompu- nerea se efeptuesce prin concursulu ocsigenului, adeca prin ocsidare. Ocsidarea nu e alta, decătu unu ter- minu technicu in locu de ardere. In focu șe petrece același fenomenu, decătu că consumanduse ocsigenulu in o mesura multu mai mare, resultatulu e produsu firesce in cateva dre. — Diseiu că religiunea erta arderea cadavreloru. Isusu salvatoriulu lumei nici cu unu cuventu nu a opritu acdsta procedura, care si pe tempulu candu eră elu pre pamentu, a ecsistatu. Dein contra, suntu păsuri in sant’a scriptura, pre care multi le esplica in favorulu arderei. Elf aflu o mare analogia intre purgatoriu, foculu curatîtoriu (la cato- lici), prin care trecu sufletele pecatdse — si intra arderea cadavreloru. Acolo arde snfletulu, aci tru- pulu. — Presărarea cenușiei pe cadavru, acest’a ma- nipulatiune ce face preotulu candu dice cnventele: „Alu Domnului e pamentulu si tdte cate suntu in- tr’ensulu'¹, inca nu simbolisedia alta, decătu că pul- bere si cenușia e omulu. S’au consultatu parerea mai multora autoritati clericale, care a sunata intr’acolo, că din punctu-de. vedere religiosu arderei cadavreloru nu se pdte face objectiune. In Germani’a suntu organe basericesci, cari scriu in favorulu ideii, eru in Zurich parochulu Lang a cuventatu la 2000 de omeni in baseric’a St. Petru despre folosulu acestei reforme. Progresulu ce au facutu idei’a arderei ca- davreloru intr’unu tempu atatu de scurtu, e in ade- veru suprindietorin. In Itali’a, Germani’a, Anglia ferbe lumea pentru realisarea ei. In Belgiti s’au for- matu o asociatiune sub patronagiulu unei societăți de invetiati, pentru respandirea ei. In Elveti’a si anume in Zurich la o adunare conchiamata in caus’a - acestei reforme, — care a devenita dein caus’a te- ritoriului restrinsu, o cestiune urgenta a dilei, — po- porulu n’a incaputu in sala. S’a conchiamatu dara o alta adunare in localitatea cea mai spatio sa dein Zurich, care e o baserica, unde cestiunea au chiari- ficat’o barbati de specialitate dein tdte punctele de vedere. Mulțimea adunata, barbati si femei dein tdte clasele, ta generalmente cucerita, si numai decătu se primi unu proiectu de statute, pe bas’a caruia multi s’au inscrisu de membri la o societate, cu oblega- mentulu de a-si permite arderea corpuriloru după mdrte. Asia in Berolinu, Berna, Dresda, Gratiu, Vien’a. Magistratulu Vienei a dispusu construirea unui alu doilea aparatu după sistemulu lui Siemens, cu care se se faca încercări in cetati mai mici si pe la sate. Dr. Klug a demonstrata pe scen’a teatrului Stampfer inaintea unui publicu numerosu arderea unui iepure, care a succesu pe de plinu. O societate pentru în- grijirea inmormentariloru „Entreprîse de Pompes ta- itabres,“ a si facutu oferta magistratului pentru în- treprinderea arderei cadavreloru, si asia se crede, că nou’a reforma in Vien’a se va introduce catu de curendu. In Ungari’a inca se lucra pentru densa, la magistratulu dein Bud’a-Pest’a s’a substernutu unu proiectu de resolutiune, conformu caruia arderea ca- davreloru se fia cblegatdre dela prim’a lanuariu 1874 pe totu teritoriulu capitalei. In cerculu representan- tfloru proiectata e bine primita, numai contr’a ter- miniilui se face objectiune. — Uniunea universității Cambridge, o corporatiune de autoritate pe terenulu sciintiei, a decisu spriginirea ideii. In fine in Itali’a noulu proiectu de lege sanitaria cuprinde si arderea facultativa a cadavreloru; acestu proiectu, nu sufere indoiela, in tempulu celu mai scurtu se va redicâ la vatare de lege, (am cetitu intr’o fdia că s’aru fi si sanctionatu) si atunci noulu sistemu de securu se va lati si in alte tieri. Objectiunile ce se făcu contr’a arderei cadavre- loru, suntu atatu de slabe, incatu cea mai mare parte abia merita menționarea. Dintre tdte inse, acea afirmatiune mi-se pare chiar’ ridiculdsa, cumu-că învierea numai după în- gropare e posibila. E de mirare, cum acești dmeni spiritualiști per escelentiam, pretiuescu atătu de multu materi’a, in cătu dorescu a purtă si după inviere cor- pulu care dejă a putreditu. Vai si amaru de sufle- tulu acela care aru fi silitu se porte si in cealalta lume podagr’a in picioru si reumatismalii in spinare! Catolicii cei vechi dicu, că prin ardere s’aru re- sipf relicuiele dmeniloru, cari mai apoi aru trebui consacrati intre cei santi. Acăsta pe noi romanii nu ne privesce, că-ci noi pe dmenii noștri nu-i trecemu intre santi. — 267 — De dre-care însemnătate scientifica e objectiunea antropologiloru, cari se temu că prin nimicirea dse- loru nu s’aru potă face studii frenologice, si astu- feliu s’aru impedecă sciinti’a despre desvoltarea rasei omenesci. Acestu argumentu inse se combate cu gra- dulu de perfecțiune la care a ajunsu sculptnr’a, gra- vura, pictura, fotografia, litografia etc., cari implinescu pe deplinii remasitiele producteluru naturei. Invectivele cele mai grave le face politi’a cri- minale, dicîmdii că multi individi, cari au comisu crim’a inveninarii, nimicinduse corpus delicti, aru scapă de pedăpsa; că-ci pana acumu in unele cașuri numai prin desgroparea mortiloru a venitu la lumina crim’a. Aceste suntu gravamine in adeveru consi- derabile, daru nici bas’a acestora nu remane necla- tinata. Dr. Tarchini-Bonfanti a demonstrata, că in decursu de 26 de ani, si dintre mii si mii de pro- cese criminale numai in diece cașuri s’a esecutatu desgroparea cadavreloru, dintre cari numai la patru s’a constatata crim’a, si aceste patru au apartienutu unui si ace|Uiasi procesu. Pentru asecurarea si dein asta parte s ’aru potă introduce secționarea obligatdre, care aru dă si sciintiei unu aventu puternicu. De- altu-mintrelea sanatatea a mii de omeni merita dresi- care sacrificiu. In fine se trecemu la partea de inchiaiăre, Ndue romaniloru in lupta ndstra pentru esis- tentia si cultura, adese-ori ni s’a imputata, că dein tdte facemu cestiune de naționalitate. Acesta impu- tare a strainiloru cu catu e mai justificata, noi cu atatu mai satisfacuti trebue se fimu in consciinti’a ndstra naționala. Pana candu națiuni ajunse la cul- mea progresului se simtu destulu de puternice pentru de a croi planuri cosmopolite: la noi romanii restrinsi la caminulu nostru, deca voimu se esistemu că na- țiune. trebue tdte lucrurile, cate directa seu indirecta ne atingu, cântărite si intdrse in favorulu nostru. Marea reforma a arderii cadavreloru, afdra de foldsele nemărginite de cari impartasinduse intrăg’a omenime se profita si națiunea ndstra, specialmente pentru poporulu romanu promite interese necalcu- labile. 1. Se incepemu si aici cu sanatatea. Amu a- mintitu, că provinciele locuite de romani suntu in totu anulu bântuite de morburi infective, friguri ma- larice*), tifoide etc., produse prin miasme. Aceste locuri suntu fdrte dispuse pentru epidemii, cum e d. e. choler’a. Se mai adaugamu catra aeăsta, că popo- rulu nostru tieranu cu nefericitele-i posturi cari trecu *) Medicii dein Angli’a, Franci’a, Germani’a la noi vinu se studiedie frigurile .intermittente, fiindu aici cuibulu loru adeveratu. In Vien’a pe mes’a de secțiune de pe splina se cunoscu omenii dein părțile ndstre. Splin’a adeca la locui- torii teritoriului bantuitu de friguri, e forte mare si vertosa (Rastu). peste diumetate de anu, se nutresce fdrte miseru; o impregiurare care predispune individalu pentru tdte bălele, ăr’ principalmente pentru cele infective: astu- feliu vomu avea înaintea ndstra iedna fidela a stării sanitarie miserabile, in carea se afla poporulu romanu. Aeăsta miseria' afbra de canalisarea teritoriului, si dedarea poporului la nutrementu substantiosu, mai multu o va delatură secularisarea cimiterieloru si introducerea arderii cadavreloru peste totu. 2. Economi’a poporului nostru aru cascigă prin aceea, că lucsulu ce se face la infrumsetiarea mor- tului aru încetă. Galbeni, taleri si vestmentele scumpe, aceste producte ale geniului si maniloru tierancei ro- mane, pretidse atatu dein punctu-de-vedere econo- micu, cătu si estetica, — nu s’aru aruncă cu dens’a in grdpa pentru a se nimici, ci aru remanea si mai departe in colib’a familiei. In cenușia va avea locu numai banulu destinata lui Carone In catu pentru cimiteriele cassate, eu asin face o puopunere. Fiindu eu de acea credintia, că sistemulu nou, la noi ro- manii, in cleru aru află cea mai apriga opositiune, că-ci o mare parte a clerului numai anevoia s’aru înduplecă a crede, că nici ritulu nici stol’a nu va se sufere nimica, — asi propune, că autoritatile compe- tente se lacre intr’acolo, că teritoriulu destinata pen- tru cimiteriu se se adauge la fondulu parocliialu; astu- feliu națiunea aru cascigă duplu: luminarea popo- rului piin preoții sei despre necesitatea si folosulu reformei, si imbunatatirea stării preotiesci. 3. Politicamente inca amu cascigă ceva. Ega- litatea pentru care atata ne sbuciumamu in vietia, după mdrte ne-aru fi asecurata. Tieranulu seracu se uita cu jale, cumu cei mai favorati de sdrte potu asecură pe mai lungu tepmu intregitatea corpului si usioră tierin’a asupra lui; unii isi asiădia mortii in cosciugu de metalu, altii si in cripte de zidu, altii eru ii imbalsamădia, pre candu sdrtea lui pdte ilu va aduce pana a fi aruncata intr’o grdpa fbra cosciugu si nesantitu, după cumu, durere, se intempla si in dilele ndstre cu unii individi, cari n’au pre nimenea. Sistemulu nou va preface tdte asemenea in cenușia. 4. In privinti’a moralului arderea cadavreloru la noi romanii va produce aceea, ce astadi nu e in stare a produce instrucțiunea obligatdria: stirpirea celoru mai multe datine si credintie superstitidse. Fan- tasi’a poporului ajutata de ignorantia, i-au creata o mulțime de fiintie imaginarie, pentru cari la noi ro- manii esiste unu adeveratu culta. Romanulu are stri- goiu, priculiciu, velva, paza, marți săr’a, caii lui St Tdderu etc. — tdte creatiuni, cari cea mai mare parte suntu in strinsa legătură cu cadavrele dme- niloru. Pentru romanulu tieranu cemetiriulu este unu locu, unde ndptea domnescu spiritele necurate, cari isi parasescu mormenturile si vinu in satu a strică celoru vii. Nu e lipsa a mai continuă trist’a des- criere a acestoru credintie desierte. Toți cati au traitu in midiloculu poporului dela sate, le cunoscu acestea, si s’au potutu convinge si despre diferitele 42* — 268 — manipulatiuni, căror’a suntu espusi acei nefericiti, cari suntu suspicionati de strigoi, etc. Acestor’a după mdrte le infigu unu pironu sdu frigare in cdsta. Eru crima oribila ce s’au comisu in ultim’a epidemia in comun’a B. (unde 15 morti fura desgropati si ănimile loru scotienduse fura mân- cate parte de locuitori, parte de câni, parte acatiate pre cruce; tdte acestea că se scape de colera), intrece tdte barbariele. Durere, acăsta fapta e adeverata si fu pertractata dejă la tribunalulu Timisidrei, de unde caus’a au ajunsu la Curia. — Candu cadavrele si cimiteriele nu voru mai insuflă grdza in mass’a po- porului, si candu urn’a si columbariulu voru fi nisce lucruri cari voru impld de pietate si venera- tiune pe fia-care muritoriu, atunci superstitiunea nu va mai avea basa, datine cari profanddia mortii nu voru mai esiste, si eu acestu cascigu ilu aflu celu mai mare, ce putemu noi romanii trage din arderea cadavreloru. — In fine. 5. Si unu picu de superbia naționala! Amu amintitu că arderea cadavreloru că ceri- monia funebra a sustatu la romanii antici lungu tempu. Acumu candu lumea civilisata după unu sîru de secuii au ajunsu a recundsce, că cea mai rațio- nala datina pentru asiediarea mortiloru a fostu ceea a stramosildru noștri: noi romanii, surcelele loru, amu comite o crima fatia de maretiele umbre, candu nu amu respectă datin’a stramosidsca, carea atunci dom- niă, candu nimbulu Romei eră mai gloriosu. Dara nu se pdte aSta! Noi cari numai atunci mai uitamu de necadiurile dilei, candu adenciti in admirarea ne- sdraveneloru fapte ale strabuniloru noștri, nu sim- timu nevoile, ce ne irnpresdra; noi cari caracterulu nationalu, ce l’amu pastratu inca, numai datineloru străbune putemu multiumi; noi trebue se fimu mân- dri a vedd, că o datina antica, ce o putemu numi a ndstra, e pe cale a fi primita de intrdg’a lume culta! Fia-care romanu trebue se fie superbu a se potd impartasi de aceleași onoruri ultime, de cari s’au impartasitu unu Pompeiu, unu Augustu, unu luliu Cesare, Brutu, Pliniu, Tacitu! Si acum se finimu. Candu am intreprinsu trac- tarea acestui obiectu, amu renunciatu dela aplause. Amu doritu insa numai, că valurile progresului, că- rora noi romanii stavila totu nu-i potemu pune — se nu ne afle nepreparati. George Vuia, doctorandu in medicina. Cas’a romana. (Dissertatiuna tienuta in adunarea generale dela Dev’a.) Credu că nu numai nu me abatu dela proble- mele iubitei ndstre asociatiuni transilvane pentru li- teratur’a romana si cultur’a poporului romanu, ci dein contra, servescu cu credintia intereseloru ei celoru sublime, ddca iau de substratu alu acestei dissertatiuni cas’a, institutiunea acea sacra, carea se pdte numi stratulu si leaganulu si bas’a a tdta civilisatiunea ge- nului omenescu. Asemenea sum convinsu, că ddca in speciale făcu o privire asupr’a casei romane, a- cdst’a este o urmare naturale ulteridre a convenirei ndstre de astadi; că-ci ne amu adunatu, d-loru, in serviciulu culturei preste totu, dru in speciale alu culturei poporului aceluia, dein care avemu ondrea si mandria de a face parte si noi. Cas’a, famili’a — amu disu — este bas’a a tdta civilisatiunea genului omenescu, si spre a demonstră acdst’a, nu este de lipsa decâtu a face o reprivire asupr’a popdraloru dein trecutu si o privire asupr’a popdraloru vii, cari pdrta astadi unu rolu pe scen’a teatrului lumei. La tdte popdrale lumei vechi, cari esu dein negur’a traditiuniloru la lumin’a istoriei, ve- demu punendu-se pretiu deosebita pe casa si pe vidti’a casnica, familiare. Elinulu lui Licurgu si alu lui Solone se ingrijesce dejă prin legile statului seu pen- tru referinti’a intre barbatu si femeia, pentru nascerea si educatiunea prunciloru sei, chiaru si pentru ra- portulu intre servi si domnii acelora. Romanulu in petrundiatdrea agerime a spiritului seu practicu in- altia cas’a familiare — atrium — la sanctitatea de templu, in care pe langa cenusi’a proțoparintiloru pastrdza si onordza si virtuțile loru. Era evreulu, carele totu-ddun’a aduce vidti’a sa in raportu cu domnedieirea, lauda fericirea vietiei familiarie că cul- mea fericirei omului pe pamentu si că o resplatire si binecuventare a temerii de Dumnedieu; „fericitu esti“ — dice elu prin celu mai celebru representante alu spiritului seu naționale — „fericitu esci, si bine va fi tie, fruptele osteneleloru tale vei mancă! Mu- ierea ta că o viia rodită in laturile casei tale.. Fii tei că nisce tinere odrasle de maslinu impregiurulu mesei tale. I^ta asia se va bine-cuventă omulu, celti- ce se teme de Domnule.“ , Si precum la popdrale civilisate antice, asia si la popbrale moderne, cas’a, famili’a, ocupa unu locu principale si onorificu, si legislatiunea toturoru na- tiuniloru culte ia atitudinea cea mai consciintidsa la crearea si susținerea familiei. Cas’a romana, dloru, a fostu multu tempu, ba in unele parti locuite de romani secuii intregi mai uniculu refugiu alu spiritului nostru naționale; că-ci in aceste triste tempuri fiindu eschisu romanulu prin legi anumite dela vieti’a publica, numai in casa, in familia, si celu multu in arnic’a cea fidela a casei - sale, in biseric’a sa stramosidsca, a mai potutu păstră si cultiva limb’a sa, datinele sale, cântecele si tra- ditiunile sale, — acei scumpi tesauri, cari sustienu legaturi a intre străbuni si strănepoți. Cas’a, famili’a a fostu cu unu cuventu, secuii intregi isvorulu de vidtia alu poporului nostru; casei, dloru, si faniilei romane avemu se multiamimu după Domnedieu în- ainte de tdte, că viu amu astadi că rpmani. Si acestu rolu mare si onorificu compete casei , — 269 — romane si astadi, ba astadi in mai mare mesura decâtu in trecutu. Atunci a fostu spiritulu de caste, de privilegii, de stări, carele tindea după dominare; as- tadi este in parte mare spiritulu de naționalitate, care a luatu rolulu acest’a. Mai inainte ajunsese a- ristocratulu imbuibatu, prelatulu astutu, a-si aservi sudarea popdraloru; inse de datinele si de limb’a loru nu se atingea, nu dâra dein simtiu morale, catu mai vertosu dein nepricepere si nepăsare. Astadi inse s’au schimbata lucrurile, si astadi cas’a romana are se apere pe langa fruptele sudoriloru sale si spi- ritulu seu internu, viăti’a sa propria naționale. Spi- ritulu de naționalitate, precatu de respectabile intre limitele ratiunei si ale moralei, pe atatu de condam- nabile in sborulu seu neinfrenatu, vagante si terori- satoriu fada de alte nationalitati, ciocnesce dejâ ici colea la porțile casei romane, intrebandu, că cine locuiesce intr’ens’a? Civilisatiunea moderna intinde influintiele sale, bune si rele, totu mai departe si asupr’a ndstra, si vrendu nevrendu noi, stracura in casele ndstre limbi si datine si interese străine. Mo- ralitatea casei romane, străjuită pana acum prin in- sasi isolatiunea ei, prin insesi bunele năravuri in- stinctive si traditiunali ale poporului nostru, astadi prin inmultirea sioseleloru si a drumuriloru ferate, prin datorinti’a generale de a militâ, prin comunica- tiunea mai viua a dmeniloru si popdraloru, este pusa la probe neasamenatu mai grele, decum a fostu pana aci, — motive prea de ajunsu, a desceptâ in noi, consultatorii si amicii poporului nostru, celu mai cal- durosu interesu pentru cas’a romana. Spre a potd inplini cas’a romana problemele ce i competu ei câ primului elementu sociale alu poporului nostru, ceremu dela dens’a câ cea d’antaiu conditiune, sanatatea fi sica normale, desvol- tamentulu naturale alu sogiloru si fiitoriloru parenti. In privinti’a acdst’a avemu se inregistramu unu fenomenu fdrte tristu, o erdre fatala: adeca că in unele parti locuite de poporulu nostru tinerii a- deseori se casatorescu multu prea de tempu- riu, fetele nu arareori curendu după 14 ani, pana candu adeca n’au ajunsu nici la desvoltarea fisica, ne- cum cea spirituale, prescrisa spre acâst’a de legile naturei. Pecatulu acest’a apoi isi resbuna curendu asupr’a celoru ce l’au comissu; că-ci sermanii soți se vestejescu inainte de tempu, vidti’a loru este unu sîru de calamitati, si familiele, ce se crceza astu-feliu, nu au vidtia, nu au venitoriu. Dar’ firesce, totu atatu de responsabile este si casatori’a prea tardia, după ce a trecutu lun’a Ini Maiu, mai cu sdma la barbati. Natur’a ne arcta si aici calea cea drdpta; că in im- pregiurari normali, addca ddca omulu nu o corumpe prin măiestriturile seu vitiele sale, desvolta cu mare intieleptiune facultățile spirituali in frumdsa armonia cu cele fisice, si nu permite a se face cineva tata seu mama, pana candu nu i’a cualifîcatu corporal- mente si spiritualmente de a potd fi si educatoriu. Ce bine aru face cas’a romana, candu la casatori’a fiiloru sei si a fiiceloru sale nu aru consultâ interesele si passiunile, ci legile naturei! — Altu reu ce ataca vieti’a familiare in acesta, privintia, este pe multe locuri beți’a, mai cu sdma beti’a de vinarsuri fa- bricate si falsificate, — adeverate venine incetu o- moritdre, carea in tempurile dein urma ia dimensiuni insuflatdre de grija si amenintia sanatatea si vidti'a generatiunei presente si a celoru urmatdre. Dorere mse, că guvernele, in locu de a suprime aceste o- travi, ba a tractâ pre producătorii loru după asprimea legiloru, pentru unu castigu momentanu pare că pro- tegu si gugulescu inmultirea loru. Dar’ este si mai tristu, ca aceste fabrice, cu urknele mai inalte decâtu turnurile basericiloru ndstre, s’au impamentenitu mai cu sâma in tienuturile romanesci, si acolo prosperâza mai bine. Da, dloru, fabricele de vinarsu inflorescu, familiele romane se vestejescu! Au n’ati auditu ce ne spunu străinii: că poporulu nistru pe alocurea au ajunsu a-si vende moșiile, sacrele suveniri dela pa- renti, ba bucatele de pe campu, bucaturele dela gurile co- piiloru sei, pentru de a jertfi acestui molochu spur- cata? că tinerii poporului nostru la lucrurile cele grele, la pamentu, la ziditu, se ardta mai pucinu po- lemici, mai pucinu rabdurii decâtu fiii altora popdra? N’ati cetită, ce ne spunu datele statistice, că in anii dein urma la asentare pe ici colea abia intre dieci de tineri se gasea cate unulu armabile, — sdu după frumds’a disa a poporului: vrednica de arme ? Se nu fia acestea baremu in parte resultate ale beției de vinarsu? Eu sum convinsu, că da! Mai ia apoi langa acestea si traiulu celu miserabile alu poporului, mai cu soma in posturi — asiu vorbi ceva despre ele, inse taia pravil’a limb’a! — Adaugă după aceea, că multi parenti nepriceputi submindza sanatatea prunciloru loru, sâu prin lucrări peste mesura grele inca din fraged’a copilăria, seu prin tractamenta bru- tale. însemna inca si morburile acelea, pentru cari poporulu inca nu are nici nume, cari le infiltrâza acumu chiaru si in sirmanele familii tieranesci „ci- vilisatipnea,“ si cari suntu cu atat’a mai stricatidse, cu catu suntu mai ascunse, — si vei av6 totu drep- tulu a esclamâ: Părinți, educatori, invetiatori, preoți, funcționari publici, si toti amicii poporului nostru, ddca voiti se conlucrați la fericirea lui, priveghiati, câ generatiunea incredintiata conducerei ndstre, se fia sanatdsa si robusta! Icdn’a cea visibile a vietiei este lucrulu. Numai celu ce lucreza viâza! Inse spre a lucrâ omulu cu bucuria, cu agilitate si cu succesu, e de lipsa, câ se aiba terenulu seu propriu, unde se desvdlte poterile sale; si de aceea ceremu pentru cas’a romana câ o conditiune ulteriore a prosperarei ei, proprietate libera si posessiune bine regulata. Strabu- nulu Orația fericesce pre celu ce „procul a negotiis paterna rara bobus exercet suis*),“ adeca pre celu *) Epode, carm. II. — 270 — ce departe de afacerile publice isi lucra mosi’a paren- tăsca cu boii sei. Si in adeverii ca numai atunci este a se numi fericita tieranulu, — respective cu aplicare la substratulu nostru, numai atunci este a se numi fericita cas’a Romanului, candu nu că sclavu, nu câ clacasiu său dileriu vărsa sudorile sale pentru de a ingrasiâ pre altii, une-ori chiaru pre impilatorii sei, ci câ omu liberu pdrta plugulu si trage cds’a pe pamentulu seu liberu, candu muncesce pentru sine si pentru ai sei, candu dispune independente, nesu- primatu de fortia, nepagubitu de astuti’a străină, a- supr’a frupteloru osteneleloru sale. Limb’a ndstra, carea in multe cașuri este precum de o poesia in- cantatdre, asia si de o logica snrprindietdre, proprie- tatea de pamentu o numesce mo sila, va se dica pamentulu eredîtu dela moși, — paterna rura; ba insesi trecerea proprietatiei după legea naturei dela tata la fiiu o numesce moștenire, — insemnandu prin cuventu insasi datorinti’a cea santa a urmatori- loru, de a grigf, păstră si onoră ereditatea parintăsca. Si in adeveru este o dovăda de virtute, candu fe- mei’a romana pastrăza pe funduhi ladiei seu alu scri- nului tiesetur’a, fia catu de simpla si primitiva, ce i a remasu dela mama-sa, si barbatulu, ara cu fiiu-seu pamentulu acela, in care a lucratu si elu câ copilu langa tata seu. Este o dovăda de virtute, dîcu, că-ci pastrandu cas’a romana obiectele remase dela părinți, pastrăza si onorăza împreuna cu ele si prin ele si numele, si memori’a, si ondrea si tdte virtuțile parin- tiloru! Dă Dloru, este o ondre frumdsa si o dulcătia nedescriptibile, pentru o familia câ si pentru unu poporu intregu, a fi in legătură catu mai intima cu protoparintii. Si din contra, este unu testimoniu de decadentia morale, candu fiii trafica proprietatea re- masa dela părinți, cu nepăsare, cu recăla, câ si alte obiecțe de tărgu. De sine se intielege, ca ceea ce dicu aici despre tieranulu romanu, vine a se estinde in generale asupr’a toturoru stariloru. Eu inse re- manu cu predilectiune pe langa agricultore; un’a pentru ca elu face mulțimea si poterea poporului no- stru, alt’a pentruca agricultur’a este bas’a cea solida si lata, pe carea se rădică edificiulu multifariiloru stări si conditiuni, ce formăza astadi frumds’a totali tate a unui poporu. .Dă. este o datorintia sacra a ndstra a toturoru, a conlucrâ prin tdte midiuldcele legali si oneste, câ proprietatea Romanului, in catu este libera, se remana libera, dr’ in cătu nu este, se se libereze; si totu asemenea, câ posessiunea lui se se ordineze si reguleze după dreptu si dreptate! Dar dre nu punu eu pră mare pondu pe proprietate? Nu alunecu a recomandă materialismulu celu crassu alu dileloru ndstre, caruia averea i este culmea fericirei? Nu provocu spre inchinare la vitielulu de auru alu pamentului? Credu că nu. Onorabilii ascultători se voru convinge din cele urmatdre, ce locu dau eu averei materiale pe scar’a bunuriloru omenesci; inse aru fi erdre nejustificabile, candu unu fiiu sinceru alu poporului seu ar ignoră intre midiuldcele pentru inaltiarea si fericirea lui pre acestu factore de atat'a importantia. Proprietatea libera, posessiunea sigura bine regulata suntu conditiuni nedispensabili ale unei vieți tignite, stabili, libere, vesele, active si fruptifere, impregiurari, fbra cari viăti’a nu merita numele ace- st’a! si nici-candu n’a figuratu in lume cu demnitate si stabilitate unu poporu proletariu, ci dăca s’a si ridicata vreodată ceva preste alte popdra, aparitiunea lui a fostu numai aparitiunea unui torente, imflatn dintr’odata de o rumpere de nuoru, dar totu atatu de repede secatu si peritu. Si totu asemenea ve- demu si in presente, că numai acele popdra figurăza cu demnitate si snccesu pe teatrulu lumei, cari potu asiediâ esistinti’a loru pe bas’a unei proprietăți libere si independinte. Este dar o datorintia a inteligeutiei romane de tdta clas’a, nu numai catra cas’a romana, ci si in generale catra poporulu nostru, a ajută famili’a singuratica intru conservarea si eventuahnente reca- stigarea proprietatiei sale libere nedisputabili, si a i inspiră tdte acele insusiri, ce suntu de lipsa spre a o sustienă in libertatea ei: laboriositatea, parsimoni’a, simplitatea, simtiulu de ajutorintia reciproca, dara mai pre susu de tdte ajutoriu intru înmulțirea inte- ligentiei ei. Dati i inteligintia, invetiatura, luminare, si i ati datu mai multu decătu pane! Că-ci deca in cele materiali ceremu pentru prosperarea casei ro- mane proprietate libera si posesiune sigura si regu- lata, apoi si cu mai multu zelu trebuie se staruimu pentru bunurile ei spirituali, pentru inteligenti’a si moralitatea ei. „Nesciinti’a — dice Shakspeare*) — - este unu blastemu dela Domnedieu; ăru sciinti’a e arip’a, ce ne inaltia la ceru!“ Nici unu poporu europenii n’a esperiatu acestu adeveru in modu mai , amaru, decătu alu nostru. Că-ci deca vomu se fi mu j drepți si sinceri catra noi insine, si nu vomu vof se i leganamu pre poporulu nostru in ilusiuni desierte, venandu o popularitate condamnabile, apoi trebue se recundscemu si se marturisimu, că nici forti’a bruta pe fatia. nici astuti’a rafinata ascunsa n’aru ii fostu in stare a aduce pre poporulu nostru la conditiunea aceea deplorabile, sub carea a gemutu mulțime de secuii, dăca avea elu lummele inteligentiei in mai mare mesura. Iea — deca se pdte cugetă o astu- feliu de crima — iea unui individu lumin’a ochiloru, si i ai luatu pentru totu-deun’a posibilitatea de a mai fi omu intregu; iea unui poporu inteligenti’a, adeca posibilitatea de a si-o câștigă, si i-ai taiatu arteri’a vieții, si i-ai legatu manile si pitidrele, câ in veci se nu se pdta aventă la bunurile cele mai în- alte ale vieții, la demnitatea de omu. de poporu. „Cei ce voru se retacăsca cugetulu, începu antaiu a stinge facli’a“, dice pe catu de espresivu, pe atatu de adeveratu francesulu Aimă-Martin**). Natur’a a *) Sheakspeare, Enricu 14. **) L. Aime-Martin: Educatiunea mameloru de familia. Romanesce de I. D. Neguliciu. Bucuresci 1844. — 271 — înzestrata pre romanulu ca inteligentia tarte însem- nata, — ceea ce nu dicemu noi flatati de iubire de sine, ci o spune statistic’a scdleloru romane si străine, o spunu scriitorii esterni nepreocupati, o spune es- periinti’a ndstra de tdte dilele. Dorere inse, că in- teligenti’a acest’a naturale prea adeseori sdu remane nedesvoltata •—• tesauri neesploatati, — sdu condusa de mana necapace iea direcțiuni sinistre si nu ajunge la tient’a cea adeverata. Aci inse cas’a romana nu se pdte ajută singura, ci i trebuiesce ajutoriu străina, — si asia are se intre la midilocu scdl’a, că o fi- dela amica consultatdre a casei parintesci, că o ca- lausa luminata si ddmna de încredere in drumulu vietiei. Asi trece preste limitele programului meu, candu m’asiu pogori in specialitatea cea fecunda a acestui obiecta; deci me voia margini a dice, că pentru de a desvoltă inteligenti’a, scdl’a trebuie se fia o institntiune născută si crescută din vidti’a po- porului nostru. .,Ce-i străina, nu se lipesce de su- fletulu meu*)!“ Prea naturale. Strainulu — si prin acest’a nu intielegu numai pre cei de alta limba sdu credintia, ci si pre tdta cdt’a ,,naimitiloru₍‘‘ — strai- nulu, dicu, care va se dirdga scdl’a romana numai după teorii străine, câștigate la mds’a de scrisu, nu va cugetă, nu va vorbf, nu va lucră nici candu in conformitate cu spirituhi poporului nostru, si de a- ceea resultatele lui intru desvoltarea inteligentiei voru fi de totu neînsemnate. Me marginescu a dice, că aici invetiatoriulu se cuvine se fia cu anima de pă- rinte fatia cu poporala nostru, precum spunu evan- gelistii despre mantuitoriulu, că i eră mila de po- poru, că-ci ilu vedea amblandu că oile cele retacite. Me marginescu a dice, că scol’a se intretiena nein- trerupta relatiune de buna, sincera si intima amicia cu cas’a parintdsca a eleviloru sei, chiaru si atunci, candu ar fi silita a reprobă si a mustră. In fine me mar- ginescu a dice, că problem’a principale a scdlei se fia, de a invetiă pre elevii sei a cugetă. Acest’a este totu secretulu pedagogiei ndue inaugurate prin Pestalozzi si alu succeseloru ei celoru admirabili; in loculu mechanismului orbu, intra cugetarea propria! Dar negresitu acdsta cerintia nu o legamu numai de scdla, ci ea are se fia o regula generale pentru tdta educatiunea, ba pentru tdte afacerile casei romane. Totu ce faci, fă cugetandu! Cas’a si scdl’a se-si dea man’a, a face dein tinerimea romana dmeni cuge- tători, dmeni, cari pe unde ambla șe amble cu ochii deschiși, se tiena sdma de cele ce se intempla cu ei si in giurulu loru, se întrebe ceea ce nu intielegu, se combine caus’a lucruriloru cu efectele loru, si viceversa, se cumpandsca la inceputulu iutreprinde- rîloru sale si finitula acelora; se adopteze totu, ce vedu că este bunu si folositoriu, si se nu stea la indoidla a se desbracă de ce cunoscu că e reu si stricaciosu. Prin desvoltarea inteligentiei se voru des- *) G. Sionu. Limb’a romanesca. chide casei romane si prin ea intregu poporala no- stru o mulțime de caii pentru înmulțirea bunei sale stări materiali. Prin inteligentia romanulu va inve- tiă a locui mai bine, a se nutri mai bine, a lucră mai rationalmente pamentulu seu, a face drumuri bune prin satele, hotarele si pădurile sale. — Roma- nulu pare că inca nu scie secretulu acel’a carausiescu, că drumulu duce pover’a! — a imbratisiă cu totu- deadinsulu meseriile si comerciala, a cultivă mai bine grădinile si viile sale, a griji mai multa pădurile sale, a caroru devastare striga la ceriu! — a fi mai ca atențiune la vitele si animalele sale domestice, că se fia deplinu desvoltate, mari, tari, fruradse si sanatdse. Romanulu inca nu scie, că unu singura obiecta mica si nebăgata in sdma: unu meru, o cerasia, unu soiu mai bunu de strugure, unu verme mieu, ce se chra- nesce cu frundia de fragariu, suntu in stare a schimbă firea pamentului si a face pre dmeni avuti si feri- citi. Scriitoriulu francesu amintita dejâ ne spune despre unu satu muntenescu in Franci’a, unde in- ainte cu 50 ani locuitorii creștini gusiati, deformi si hebauci abia se poteaa chrani că vai de capulu loru prin ripele cele sterpe ale cătunului loru, si unde astadi este unu paradisu. Prin ce? Eta prin ce. Unu barbatu nobile, amica alu poporului seu si alu omenimei, petrunsu de inil’a acestora dmeni, se stră- mută in midiloculu loru, cumperă nisce ripe sterpe si le cultivă; ei începură a’lu imită, unulu căte unulu, pe urma toti; ripele cele urite se prefăcură in gră- dini, si astadi satulu celu seracu este orasielu, dmenii suntu intregi si sanatosi, culti si avuti, si productele loru implu piatiele Parisului si ale toturoru orasie- loru francese. Si ce a facutu acdsta schimbare mi- nunata? Persec’a! — Asemenea se scie de câm- piile FranOiei de mădiadi, că suntu presărate catu vedi cu ochii cu flori: rosmarinu, spicu, maioranu, trandafiru etc., si că frundiele si sucurile cele aroma- tice ale acestora flori, martore suntu vămile dein lume sub numele de parfamuri s. a. implîi pamen- tulu. Da? si mai in generale se scie, că Itali’a de susu castiga pe totu anula multe milidne prin cul- tivarea micului verme de metase. — Dloru, se dice adeseori, că noi suntemu poporu seracu, si na po- temu negă, că in presente este asia; dara seraci’a ndstra este fdrte relativa, că-ci se aiba altii mai in- teligenti cainpiele ndstre, dealurile si munții noștri, aru scdte dein ele indoitu si întreita de ceea ce sed- temu noi. Da, noi suntemu adeseori asemenea or- bului din traditiune, carele siedea pe o comdra, si cersiă dela trecători, — că-ci de comdra nu sciă. Nu, Dloru, nu vomu fi noi seraci, ci dein contra fdrte avuti, ddca vomu sef desvoltă enormele capitale de inteligentia, ce le-a pusu Domnedieu in mintea si anim’a romanului! Sciinti’a este poterea, la unu in- dividu că si la o familia, că si la unu poporu in- tregu! Prin inteligenti’a inmultita dara se deschidă caii ndue, cu totulu necunoscute pana acum, pentru crescerea bunei stări materiali. Dara si mai inalte — 272 — bunuri se agonisescu prin tr’ens’a. Ea va invetiă pre romanu la unu tractamentu mai delicata fatia cu femei’a, — cu catu este mai cultu unu poporu, cu atat’a mai respectata este femei’a in sinulu lui! — si acest’a este unu castigu nepretiuibile, dăca cum- pănim rolulu celu însemnata, ce are femei’a in societatea omenăsca. Inteligenti’a va invetiă pre ro- mani a’si câștigă si a’si pestră libertatea aceea no- bile, la carea este chiamatu omulu dela Dumnedieu, libertatea persănei sale, libertatea caracterului seu, libertatea, carea simtindu demnitatea de omu, nu per- mite degradarea omului la starea de animala, liber- tatea , carea preferesce mdrtea sclaviei! Libertatea acăst’a, dorere tocmai prin conlucrarea unora fii ai sei degenerati, poporulu nostru in parte o a perdutu; in- teligenti’a e chiamata a i-o recâștigă' si atunci va deveni realitate ceea ce dice scriitoriulu amintita mai susu, că „Nici unu omu" — „nu va fi proprietatea altui omu, si apoi că consecuintia naturale, „si nici unu poporu nu va fi proprietatea altui poporu!“ Inteligenti’a va insuflă romanului curagiulu acelu barbatescu, care provine dein cunoscinti’a sa, a drep- turiloru si datorintieloru sale, si care nu permite a se calcă in pitiăre drepturile, nici de proprietate si posesiune, si cu atat’a mai pucinu de persdna! — Deci dăca voimu cu seriositate inaintarea poporului nostru, se cautamu cu totn-dădinsulu a desvoltă in- teligenti’a lui, — ceea ce cu securitate vomu ajunge atunci, dăca vomu desvoltă si promovă inteligenti’a in casele si familiele romane. Dara inainte de a inchieiă acestu punctu alu me- ditatiunei mele, trebuie se atingu inca o impregiu- rare, carea la noi pana astadi inca este prea pucinu considerata. Aceea e, că noi cu pucine lăudabili es- ceptiuni — ne amu ocupatu mai cu sedfna cu des- voltarea inteligentiei secsuhji barbatescu, si nu ne- amu ingrijitu totu in asemenea mesura si de sec- au lu femeie seu. Se cugetamu inse, că femei’a face o diumetate dein poporulu nostru, că educatiu- nea prunciloru noștri in cei 6 —7 ani d’antaiu ai vietiei este mai multu, ba pe alocurea mai de totu in manile mamei, „natur’a cu man’a femeii scrie in anirn’a bărbatului," că „barbatii voru fi cum va pla- că femeiloru"*), adeca cum i voru sci educă mamele loru, că de regula femei’a imprime casei intregi spi- ritulu seu, — si voru intielege, pentru ce națiunile culte punu atat’a pondu pe educatiunea si instruc- țiunea feteloru. Este dara fdra indoiăla un’a deiu cele mai insemnate probleme ale asociatiunei ndstre, că in proportiune cu creșterea poteriloru se li se promoveze si inteligenti’a femeiăsca la poporulu no- stru, parte prin infiintiarea de institute mai inalte pentru educatiunea si instrucțiunea feteloru — o pedagogia pentru fete ne este un’a dein cele mai urginti trebuintie! — parte prin spriginirea scdleloru *) L. Aimd-Martin: Educatiunea mameloru. ndstre popularie, mai cu‘seama prin invetiatori buni, invetiatdre bune si cârti bune. (Va urmă.) Fragmente dein istori’a regimentului alu 11-lea romanescu granitiariu transilvanu. 1 T» (Urmare). In a. 1830, pre candu Poloni’a numita a congressului de Vien’a, adeca Poloni’a rusesca, se află in flacarele revo- lutiunei, era coler’a asiatica pana atunci necunoscuta in Eu- rop’a, propagata prin trupele rusesci, incepuse a decima po- pulatiunile tieriloru ndstre, căteva companii de ale regi- mentului II. romanescu fusera dislocate prin diverse garni- sone ale Transilvaniei, dein care trupele de linia fuseseră înaintate cătra Iruntariele Poloniei si in Galiti’a, pe lini’a deintre acesta tiera si Ungari’a, unde facțiunea inemica casei austriace se încercă se faca causa comuna cu polonii. Tru- pele austriace de observatiune au remasu in cantonamentele loru păna la oppressiunea totale a revolutiunei prin marsia- lulu Paskievitz si păna la încetarea colerei. In a. 1846, pre candu aristocrati’a Galitiei se scolase cu arme in contra domniei austriape, unu batalionu dein re- gimentulu II. romanescu fu translocatu in acea tiera, unde inse n’au apucatu a partecipa la vreo afacere sangerdsa, pentru-că locuitorii tierani, anume cei de naționalitate rutena, carii suferiseră mari si multe rele dela domnii feudali, poloni si renegati, au venitu regimului in ajutoriu promptu, mai virtosu dupa-ce intre altii, faimosulu Benedek, pe atunci co- lonelu, pusese premiu căte 10 fl. mon. conv. pentru unu capu de nobilu, viu seu mortu. Preste căteva luni batalio- nulu nostru se reintdrse in patri’a sa. Anii 1848 et 1849 au fostu pentru trupele confiniarie șerb o-croati ce si romanesci, că si pentru cele de linia, că si pentru intregulu imperiu austriacu si pentru tdte popdrale sale, anii criseloru si ai catastrofeloru, cu atătu mai pușinu prevediute de ochi nedeprinsi cu evenimente revolutionarie si bellice, cu cătu prin systhem’a cea absolutistica inaugurata de principele Metternich, popdrale in partea loru cea mai mare au fostu tienute intru întunecime si in nescientia completa de totu progresulu ideiloru care se desvoltă in căteva sta- turi mai mari si mai mici, occidentali si meridionali dein Europ’a. Aceeași întunecime si nescientia grdsa plană si asupra populatiuniloru in care se formaseră regimentele con- finiarie. In scdlele acelora se propunea dresi-care cunoscin- tie macre, care abia ajungea că se prepare scriitori de can- cellarii si oficiari subalterni, celu multu păna la rangu de capitanu, dra restulu avea se’lu inplinesca disciplin’a, care prea adesse degeneră in brutalitate si chiaru in barbaria. Unii oficiari teneri se mai cerea că se intre in căte unu re- gimentu de linia, pentru că se aiba ocasiune de a vedd si in tempuri de pace lume si tidra, si a invetia pe cale pra- ctica mai multu de cătu se potea numai intre marginile unui districtu seu si ale unei provincii. De alta parte inse ofi- ciariloru dein regimentele confiniarie li se facea nedreptate fdrte mare prin necurmat’a vîrire de oficiari străini dela — 273 — linia si chiaru dein tieri străine in midiuloculu loru, mai alesu că intre străini era destui si de aceia, carii venia in. căte unu regimentu de granitia numai pentru-că la linia nu po- tea înainta de locu. In acea stare a lucruriloru regimulu centrale dein Vien’a surprinsu de catastrofele, pe care ddca nu si-ar fi legatu ochii cu 22 de ani mai inainte, ar fi trebuitu se le prevedia, in Aprile 1848 committe errorea capitale, prin desfacerea in duoe parti a intregei armate im- periale, prin supunerea uneia la ministeriulu dein Vien’a si a celeilalte la celu creatu nou nouletiu in Pestea, in a cărui potestate a datu si pe regimentele confiniarie dein Croati’a, Slavoni’a, Banatu, Transilvani’a. Dora de cându este acestu imperiu, nu s’a mai vediutu aversiune si anti- pathia, ura si urgia atătu de apriga, precumu fu aceea ce se deșteptă in pepturile militariloru in tdte acelea provincii, dein dio’a in care densii aflara că „imperatulu“ (serbii dicu tiarulu) ’ia supusu la ministeriulu ungurescu si le-a impusu drapellulu tricoloru ungurescu. Dein acesta causa serbii si croatii s’au si scolatu indata dein Maiu asupra ungureniloru dicundu: Deca tiarulu nostru (imperatulu Ferdinandu) ne-a datu in prad’a ungureniloru, noi vomu sci se ne aparamu de ei. Ungurenii sbierâ dein respoteri pe tote tonurile, că acea ura si acea resistentia sangerdsa a serbiloru si croati- loru ar fi numai artificidsa, semenata si nutrita de cătra asia numit’a Camarilla, adeca de membrii dinastiei si de toti ad- herentii loru, despre carii se credea că lucra in dosulu mi- nisteriului. Se pdte si asia ceva, că-ci in lume sunt fdrte multe lucruri possibili; cu tdte acestea ungurenii se insielâ reu, deca ei credea, că contra-revolutiunea serbo-croatica si după căteva luni cea romanesca, ar fi fostu numai fapt’a ma- niloru Camarillei. Trecutulu acestoru popdra si unu prea sanetosu instinctu de conservare le spunea si le dicta, că nu care cumu-va se faca causa comuna cu revolutiunea Kossu- thiana, precumu ’n’au facutu străbunii loru cu revolutiunile lui Emericu Tokolyi si cu a le lui Franciscu Râkoczy, ci se alega in tdte cașurile jugulu celu mai usioru, era de cuven- tulu ungurescu szabadsâg, se’si astupe urechile, că-ci ace- lasiu, asia precumu ilu definescu si’lu practica ungurenii, nu ar fi nici mai multu nici mai puginu, decătu ceea aceste in natura Fata morgana, apparitiune vana in aeru, ce dispare câ si ori-ce nuoru. Camarill’a potea se stea totu anulu 1848 cu manile incrucite, se se uite cu sânge rece dela Vien’a la totu ce era se se intemple in Croati’a, in Banatu si in Tran- silvani’a, spre a se correge grds’a errdre dein Aprile. Mai in scurtu, serbiloru le place multu mai bene, se dependa dela unulu singuru, dela „Tiarulu", decătu se le frece hrenu sub nasu căte o hydra cu mii de capete. Acestea premisse constatamu, că de si regimentele ro- manesci confiniarie era surprinse in modulu celu mai nepla- cutu, de si era fdrte puginu informate despre cursulu eveni- menteloru, totuși nici acestea n’au volitu se jure pe consti- tutiunea ungurdsca, nici se primesca stindartulu tricolora, afdra numai de una parte a oficiariloru de alte nationalitati, de cari in acelea regimente era multi. Dein acesta causa mai virtosu regimentulu II. confiniarie romanescu avu se sufere mari persecutiuni si daune, atătu materiali cătu si in vieți omenesci, in totu tempulu revolutiunei si alu bellului civile, nu numai păna in dio’a in care se pusese v. colone * lulu polo nu Urban in fruntea lui, ci si după aceea, păna la pacificarea definitiva a tieriloru scăldate in sânge omenescu. De atunci si păna astadi s’au aflatu mai multi foști coman- danți de diverse graduri, carii au descrisu si publicata monografii de ale regimenteloru si batalidneloru de insur- genți, pe care le comandaseră si la care serviseră. Se pdte ore, câ numai memorialele regimenteloru romanesci confi- niarie dein 1848 si păna la transformarea loru in a. 1851 se nu le fia consemnata si se nu le aiba nici unu oficiariu dein cei betrani, carii au servi tu si suferita alaturea? Se pdte dre, câ monographi’a regimentului ILlea scrisa de profeso- rulu si secretariulu guberniale Ladislau Vaida se nu voliesca a o continua nici unulu dein filii acelui regimentu? Si regi- mentulu I-lea transilvanu, escadrdnele romanesci transilvane, regimentele romanesci dein Banatu, se nu aiba nimicu demnu de a se conserva in historia? Dein contra, ele au fdrte multe; dara unde sunt acelea? Culegemu fabule si cântece popu-₍ larie; bene facemu că le adunamu si pe acestea; dara fap- j tele historice, dara acțiunile bellice si heroice ale romaniloru j care au costatu atăta sânge si atătea vali de lacrime ale fa- milieloru romanesci dein mai multe districte, se nu aiba mai multa valdre in ochii nostrii? Se ne feresca Ceriulu de aberra- tiune câ acesta, că-ci atunci ar fi vai de sufletele ndstre si de ale toturoru descenflentiloru nostrii. Se adunamu si se conserv vainu totu ce se reduce la desvoltarea spiritului militariu, si; nici-una dein faptele de barbatia, bravura si heroismu se nul remana necunoscuta copiiloru nostrii. Poterea armata a ori-carui stătu representa in modu' eminente poterea de vietia a poporului dein care a esitu. Ostasimea de naționalitate romăna representa poterea de, vietia a poporului romanescu. Noi dein parte-ne, intre numerdse si grele ocupatiuni de care suntemu inpresurati, cu ajutoriulu si conlucrarea unuia dein prea demnii fiii ai regimentului II., carele astadi nu se mai afla in patri’a ndstra Transilvani’a, vomu depune aici pentru alti 18 ani materiala historicu despre regimentulu II.; era insasi monographi’a se o continue unulu deintre membrii aceluiași regimentu. Ce mai sci, pdte că Nasaudulu va pune si unu premiu pentru una monographia, a cărei compunere si publicdre au ajunsu a fi unu punctu de hondre pentru d e n s u 1 u. Ministeriulu ungurescu intemeliatu pe legile improvi- sate dein Aprile 1848, credea că are acumu in potestatea sa tdte regimentele staționate nu numai in Ungari’a propriu disa, ci si in Croati’a, Slavoni’a, in Banatu si in Transil- vani’a, inpreuna cu regimentele confiniarie, cu cetatile for- tificate, cu căteva sute de tunuri si cu totu materialulu bel- licu, bunu reu, cătu apucase in tierile situate deinedee de riulu Laita. Preste acesta, ungurenii agitau barbatesce, câ regimentele unguresci si transilvane, căte apucasera sub co- mand’a renumitului maresiulu Radetzky in Itali’a si pe airea, de ex. in Galiti’a, se fuga de acolo si se se reintdrea in patri’a loru. Intr’aceea nu numai serbii au scosu curendu pe ministeriu dein illusiunile sale, ci si romanii dein Tran- silvani’a prin adunarea cea mare naționale dela Blasiu (15 — 17 Maiu 1848) si prin conclusele aceleia. Chiaru una parte 43 — 274 — considerabile de militari secui se oppunea ordonantieloru mi- nisteriului ungurescu si nu voliâ șe esa dein secuime, nici se merga la bataia in contra serbiloru, era cei carii s’au in- duplecatu a esi, comissera mulțime de excesse brutali, atătu in drumu, cătu si in garnisone; asia in Brasiovu se făcu intr’o domineca ser’a batalia formale intre militarii secui si intre soldatii imperatesci dela regimentulu Bianchi, cu care ocasiune remasera vreo duoi morti si alti câțiva răniți. Pe airea tragea cu puscile asupra trecatoriloru, numai asia, dein chiaru-seninu, rapea totu ce le cadea in mana, era altii se reintorcea dein drumu pe la casele loru, precumu vediuramu câ s’au reintorsu si in luniu 1866 cei porniti dela Tergulu- Muresiului preste Clusiu înainte. La Turd’a si impregiuru prindea dein romani si românce, le taiâ perulu si spoliâ lo- cuintiele. Dupace bellulu civile in Ungari’a si Slavoni’a începuse a lua dimensiuni totu mai mari, si dupa-ce ministeriulu un- gurescu reusise câ se pună in mișcare câteva companii si escadrone secuiesci, in fine dete ordinu câ se scoția asupra serbiloru si unu batalionu de militari romani dein regi- mentulu II. Pe atunci colonelu alu acelui regimentu era Io vie h, unu serbu, omu bunu, inse ignorantu, lipsitu de talentulu de a vede lucrurile asia cumu era, lipsitu si de tari’a si presenti’a spiritului absolutu necessaria mai alesu in tempuri extraordinarie; era locotenente colonelu era polo- nulu Urban, barbatu mai intelligente si mai energiosu de- cătu colonelulu, ametîtu inse si elu câ si t6ta lumea, prin errorile continue care se committea in Vien’a. Unulu deintre maiori era romanulu Leonu Popu, soldatu dein scâl’a vechia si care câ toti romanii soldati, sciâ se inplinesca ori-ce or- dinu curatu in spiritu militariu, asia cumu cere natur’a vo- catiunei acesteia, deca ordinele venia dela auctoritate legale si cunoscuta. Celalaltu maioru, anume Hatfaludi, unu unguru erasi fbra agerime de spiritu, bunu de a servi in tempuri normali, intre acelea impregiurari inse, nici elu insusi nu sciâ unde ’i stâ capulu. Insemnamu aici acestea trasuri caracteristice in adensu, pentru-câ anume lui Leonu Popu i s’a facutu nedreptate in acelea dile volburose, candu se cerea dela elu lucruri imposibili, pentru unu maioru fa- cutu pentru servitiu la fruntarie, si nu spre a joca role politice. Se nu perdemu dein vedere nici inpregiurarea, că oficiarii confiniari era, tocma câ si hi cei de linia, unu amestecu dein tote nationalitatile, unguri, sasi, nemți, poloni, bohemi s. a.; era oficiarii de naționalitatea regimentului se vedea totudeauna si câ de regula, in minoritate, ce batea forte la ochi. Preste acesta, mulțime de oficiari era insu- rati si adesea benecuventati cu familii numerose, inse fora dreptu de pensiune pentru femeia si copii. Intre acestea conjuncturi veni ordinulu câ se essa si unu batalionu romanescu la Banatu. Acelu batalionu se compuse dein companiile culese dein regimentulu intregu si pre câtu numai s’a potutu, totu dein juni vigorosi, inca neinsurati, pentru-câ familiele se nu fia lipsite de capii loru. Companiile concentrate in Nasaudu la stațiunea de colo- nelu, formate in batalionulu I., plecara domineca in ²³/ₙ luliu 1848 cătra nou’a loru destinatiune fatale.*) In 26 bata- *) Vedi Annex’a Ni 1. lionulu ajunse in oppidulu Desiu, unde’lu asteptâ colone- lulu ■ Ja b 1 o n s ky si unu commissariu bellicu ungurescu, anume Schopf, care era sasu trecutu la insurgenți, cu scopu câ se’i ia juramentulu pe nou’a constitutiune a Ungariei, era gard’a naționale magyara formata acolo câ si in t6ta tier’a in lunile dein urma, intempină pe batalionu in piatia cu stindartulu tricoloru ungurescu si cu scopu de a ilu da pe acesta si a’i lua pe celu imperatescu negru galbinu, sub carele jurase de atâtea-ori. Spre a face romaniloru tricolorea ungu- resca mai plăcută, locuitorii dein Desiu scosera si câteva buti de vinu, cu care voiâ se ospețe pe fetiori. Romanii audisera inca pe drumu, că planulu era câ se le smulgă dein mana drapelulu imperatescu. Acesta impregiurare făcu pe fetiori, câ se aldga indata duoi sergenți, carii se mâr ga la raportu. Acestora li s’a si permissu a merge la Jab- lonsky, carele venise câ suplente alu unui generariu de bri- gada. Sergenții admiși la raportu se rogara in numele fetio- riloru batalionului, câ „deca este câ se li se ia juramentulu ostasiescu de nou, se nu se adaoga nimicu la celu vechiu, că-ci batalionulu este decisu a'si versa sângele si a’si da vieti’a numai pentru drepturile prea înaltei case impera- tesci. “ Colonelulu Jablonsky, carele si elu insusi se aflâ pentru positiunea si person’a sa in situatiune forte critica, cumu amu dice, siediendu in duoe luntri, avă atâta prudentia, câ se nu mai fortiedie lucrulu, si asia luă dela batalionu totu numai juramentulu vechiu, după care se audi unu intreitu „Se traiesca imperatulu!“ Dein acelu momentu gard’a na- ționale află cu cale a se retrage iute dein piatia, luandu cu sene si butile de vinu. Comissariulu Schopf făcu indata re- latiunea sa cătra ministeriulu ungurescu despre cele intem- plate la Desiu cu batalionulu romanescu, ceru totu-odata, câ pentru districtulu Nasaudului se denumesca unu commissariu guberniale (kormâny biztos), era in acesta calitate a fostu de- numita vicespanulu (viceprefectu) Michailu Gâbor, carele fu auctorisatu a publica si in acelu districtu legea stataria (Jus statarium, Standrecht), proclamata mai de înainte de br. Nicolae Vay pentru tier’a intrega, după care urmâ, câ pre- cumu se făcuse in celelalte tienuturi, asia se se ridice si in acelu districtu furcile la fiacare comuna, câ simbolu alu noueloru libertăți constituționali, ceea ce inse in cerculu re- gimentului nu s’a potutu executa.*) Dela Desiu batalionulu trecu pe la Clusiu înainte la Oradea-mare, unde ajunse in 5. Augustu, de unde in 7 ,et 8 a fostu inaintatu in mersuri accelerate pe cara, păna la Segedinu, cu scopu câ de acolo se fia tramisu iute in ca- strele dela Beci’a vechia (O-Becse), spre a se bate cu serbii; inse păna se ajunga ordinulu dela Pestea, batalionulu stete in Segedinu patru dile. In 12. Augustu batalionulu primi ordinu de marsiu la Becea; fetiorii inse f dra picu de conspiratiune, fora cea mai mai mica cointielegere cu ofi- ciarii, de care nici că potea se fia vorba, dechiarara in una- nimitate, rotundu si respicatu, câ dieu ei in contra serbi- loru nu se voru bate, prin urmare nici in castrele unguresci ------#----------- *) Vedi: Der Winterfeldzug des Revolutionskrieges in Siebenbiirgen, in den Jahren 1848 und 1849. Von einem bsterreichischen Veteranen. Leipzig 1861, la pagiuele 50 — 52. — 275 — nu voru merge; că-ci ei si serbii au totu acelu drapellu imperatescu, si ei nu potu pușca in propriulu loru drapellu; se’i duca in ori-care alte castre, asupra ori-carui altu ini- micu, si se voru bate cumu s’au batutu si parentii loru. Fetiorii atâta sciă si atâta respundea. Ei inse in demâneti’a dein 13. Augustu scurtară vorb’a si in locu de a pleca spre Becea, se reintorsera preste podulu Tisei cătra Banatu intre sunetulu musicei, si ser’a ajunseră la Beb’a. Deintr’unu do- cumentu alu cărui coprinsu se va vedea mai la vale, vomu cunâsce, că si in Clusiu se făcuse incercare de a îndupleca pe acestu batalionu câ se pună juramentu pe Uniunea Transil- vaniei cu Ungari’a si in genere pe nou’a constitutiune ungu- rena, câ inse fetiorii au denegatu acelu juramentu si s’au tienutu de celu vechiu, depusu mai de înainte. In 14. Aug. batalionulu pausâ in Beba. In 'aceeași di ajunseră in acea stațiune colonelulu Marziany si unu comis- sariu ministeriale, carii ajutati de maiorulu L. Popu, îndu- plecară pe batalionu că se se reintdrca la Segedinu, ple- candu chiaru in ser’a dein 14. Ceea ce influintiase mai multu asupra volientiei fetioriloru a fostu impregiurarea, că magiarii puseseră man’a pe conductoriulu O r d a c e, pe caii maiorului Popu si ai căpitanului Petrizzevich, cumu si pe câțiva fetiori, carii ajunseseră dela Oradea mai tardiu la Segedinu. Vediendu oficiarii că soldatii se reintorcu fora volia, că sunt f6rte cătrăniti si ca descarcă ici-c61ea cate o pușca, toti apucara inainte pe trasuri «eu calare, lasandu batalionulu de capulu seu. Vedi inse si Annexele 2, 3 et 4, adeca strictele ordine venite chiaru dela commandantii im pe- ratesci dein Becea si Temisior’a, anume dela generării Bechtold et Piret, apoi judeca confusiunea. Batalionulu ajunsu la Segedinu in 15, indata si fu in- barcatu pe corabiore spre a fi transportatu pe riulu Tis’a in susu la Solnocu, de unde in 17 a si fostu pusu pe calea ferata (deschisa cu puginu mai inainte) spre a fi transpor- tatu la Vatiu (Waitzen), de unde in 18 pusu fiendu pe va- p6ra, in 20 ajunse la Presburgu (Posionu). In Presburgu batalionulu fu trecutu prin revista de cătra generariulu de cavaleria cornițele Lamberg si de ge- nerariu-maiorulu Oră ser. In 21 pausandu batalionulu in casarma, cornițele Lamberg in locu de a’lu tracta după rigd- rea legiloru ostasiesci pentru denegarea subordinatiunei la Segedinu, ii dărui trei butoie de vinu si asistă in curtea casarmei ore întregi la petrecerile si dantiurile naționali a le fetioriloru. Acestu incidente se explica usioru dein impre- giurarea, că generariulu comite Lamberg inca fusese unulu dein acei magnați ai Ungariei, carii condamnaseră dein eufletu errorile comisse la Vien’a. Lamberg a si platit’o cu vidti’a. Intre 22. Augustu si 16. Octobre batalionulu se află impartitu si dislocatu la Presburg, Leopoldstadt si Siopronu (Oedenburg). Indata inse pe Ia inceputulu lui Septembre ministrulu Meszăros delegă una comissiune insarcinata a in- vestiga fapt’a de insubordinatiune a batalionului, intemplata la Segedinu. In acelasiu tempu se audia si se citea prin diariele magiare si magiarone amerintiarile si pretensiunile cele mai selbatece, câ batalionulu romanescu se fia decimatu prin tragere la sorti, in cătu totu alu diecelea fetioru se mdra de glontiu sdu in furci.*). Comissiunea care se asiediase in Presburgu, sub asemenea pressiune a fanatismului, isi termină investigatiunile sale in vreo doue septemani. Resul- tatele investigatiunei si opiniunile commissiunei se potu cu- nâsce pe largu dein relatiunea cea memorabile, compusa de capitanulu auditoru Leitzendorfer sub dat’a 20. Septem- bre 1848 si înaintata ministrului la Bud’a. Acea relatiune compusa in limb’a germana, se pdte considera că unu capu de opera; dara si tienut’a fetioriloru dein acelu batalionu romanescu este si remane unu modellu de virtuti naționali si civili; că-ci necumu se se afle unu singuru tradatoriu, dara nici macaru vreunulu care se se clatine, se stea in cumpene; toti pentru unulu si unulu pentru toti, si in fine toti deciși a suferi si a mori pentru convicțiunile aduse de a casa in pepturile loru. Relatiunea susu citata o scdtemu cătu in traductiune, cătu prescurtata, după una copia germana, pe care avu bu- nătate a ni-o communica domnulu capitanu Nichita Ig- natu, inpreuna cu alte documente si cu unu memorialu particulariu alu seu, de care ne folosiramu fdrte bene in acdsta parte a monografiei. (Va urmă ) Bibliografia. A esitu de sub tipariu; „AMICULU POPORU- LUI.* Calindariu pe 1875 si se afla de vendiare la editoriulu seu Visarionu Romanu in Sibiiu. Contiene: I. in partea calindariului cro- nologi’a. pascali’a, serbatorile schimbatdre, eclipsele, regentele anului, sistem’a planetariu a sdrelui, cele 12 luni cu tdte însemnările necesarie după calindariulu juliănu si gregoriauu, calindariulu istoricu, calinda- riulu agronomicu si semnele de tempu la fia-care luna, calindariulu evreicu, genealogii toturoru caseloru domnitdre, cursulu caliloru ferate, tergurile de tidra etc. II. In partea pentru invetiatura si petrecere: Continuarea istoriei Ardealului. — Istori’a inventiu- niloru. — Splicatiunea eclipseloru, sdu a intunecimi- loru lâ sdre si luna (cu illustratiuni). — Epidemi’a rachiului sdu vinarsului (alcoholismulu), de los. Popu. — Relatiunile proprietății de pamentu in Transilva- ni’a. — însemnătatea gunoiului in agricultura, de Axentie Severu. — Introducerea mesurei metrice (cu diverse tabelle),— Notitie folositdre, varietati si poesii. Conditiunile de vendiare: Pretiulu de boite alu unui esempl. 50 cr., cu tramitere francata prin posta 56 cr, — 10 es. 4 fl. 50 cr., 25 es. 10 fl., 50 es. 18 fl. 50 cr., 100 es. 35 fl. La comandări a se folosi avisurile poștali, ori si fdi’a a ddu’a dela anuntiu, cu fraucare de 2 cr. Corespondenți». Alb’a-Iuli’a, Nasaudu, Lugosiu. Cărțile se voru transmite deintru-odata cu Istori’a regimentului II., care inse ese mai mare de 4 c61e. *) Buna ăra că in dilele lui Wallenstein. 43* — 276 — Intrate 1 Nepotendu-se tienea in anulu trecutu 1873 adunarea generale (XIII) din caus’a epidemiei, s’au inchiaietu acestu ratiociniu cu finea lui Augustu 1873 si au remasu in rest. ........ In anulu curente 187³/₄ au intratu: fr. cr. 2 3 4 ‘5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu acesta . ,, restante din anii trecuti dela membrii ordinari „ anticipative dela membrii ordinari pro 187⁴/₅ . ,, dela membrii ajutători si despartieraenteloru cercuali Unu ajutoriu dela institutulu „Albina¹¹ din Sibiiu Pentru diplome ......... Colecte si oferte ........ Interese după obligațiunile de loteria de stătu unificate in BN. si in argintu urbariale transilvane ..... „ ungurâne si bucovinâne , actii de drumulu feratu transilvanii bancei gen. de asecuratiune reciproca „Transilvaui’a¹ ,, priorități si „ actii de ale argintulu si aurulu schimbata in BN. Pentru S’au scosu din cass’a de pestrare capitalu de împreuna cu interesele decadiute S’au elocatu de nou in cass’a de pestrare la institutulu „Albin’a:¹ Pentru actiile bancei gen. Transilvani’a s’au platitu a 6’a si a 7’a rata, care capitalu Dn. profesoru Ales. Grama recompesa din stipendiulu primitu .... Dela desfiintiat’a societate'academica: Romanismulu din Gratiu .... Prenumeratiune la foi’a asociatiuuei din 1. Sept pana uit. Decembre 1873 ,, ,, „ „ pana la acAsta adunare generale . . . Pentru esemplariele din anii trecuti ale acestei foi vendute ..... se primesce cu Sura a intrateloru E r o g a t e 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Secretariului I. o renutneratiune pentru redactiunea foiei asociatiunei ......... ,, II. din onorariulu anualu de ............. „ II. pentru acoperirea speseloru cancelariei, preliminate cu ........ Cassariului o remuneratiune de ............... Bibliotecariului o remuneratiune de .............. Unui actuariu din sum’a preliminată cu ............. Servitoriului cancellariei din simbri’a anuale de ............ Chiria pentru cancelaria ................. Stipendiu pentru ascultatoriulu de filosofia in Gratiu Petru Deheleanu ......... „ techniciloru: Vas Michailu Lazaru in Vien’a, si Ioane Baiulescu in Vien’a . . . . . . „ silvanistului Pintea Ternaveanu in Mariabrunn ...................... „ juristiloru: Mih. Rusu ei Avramu Armeana in Sibiiu ă ......... „ gimnasistiloru: Adamu Sirlincanu si Ioane Butnariu in Blasiu, Nic. Neamtiu in Sibiiu si Aurelu lechimu in Alb’a luli’a â. „ realistiloru: Marcu Munteanu, Ioane Pamfile si Emanuelu Popoviciu in Sibiiu ă . . ... Ajutoriu pentru 2 sodali carii s’au facutu maeștrii ............ „ „ 20 invetiacei de osebite meserii ............ Imprumutu silvanistului Pintea Ternaveanu de sub Nr. cur. 34 (cu conditiune de ai resolvi ,, ascultatoriulțji de filosofia Petru Deheleanu de sub Nr. cur. 32 I in 3 ani Pentru cârti cumpărate pe s6m’a bibliotecei si opuri legate din preliminariulu de ...... Din spesele estraordinarie pentru comitetulu centrale preliminate cu ........ Argintulu si aurulu schimbata de sub Nr. cur. 15 j •.....• Capitalulu scosu din cass’a de pestrare de sub Nr. cur. 16 1 alu intrateloru ....... Banii elocati de nou in cass’a de pestrare de sub Nr. cur. 171 • •••■•' Anticipatiuni despartiamenteloru cercuale pentru spese estraordinarie Bancei gen. Transilvani’a a 6’a si a 7’a rata pentru actiile aceleia ad Nr. cur. 18 a intrateloru Pentru edarea foiei asociatiunei pana la ultima Decembre 1873 „ „ „ „ „ la acfista adunare generale...................... Sum’a intrateloru Subtragendu erogatele cu Remane la adunarea generale a XIII, in restu 400 200 200 120 400 150 60 60 50 16 60 34 250 500 — 277 — 1 N T R A T E Banco-Note Arginta A a i u Cass’a de pa- Banc’a gen. Obligațiuni de Sum’a straie „Transilvani’a11 stătu fiorini cr. fiorini cr. bucăți fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. 887 78’/2 --- --- --- --- --- 3270 --- 1750 --- 50765 --- 56672 78% 460 --- . --- --- --- _ --- --- 200 3142 50 3802 50 445 --- --- --- ------ --- --- --- --- . --- --- --- --- 445 10 --- --- --- ------ --- --- •---- --- --- --- _ _ 10 --- 233 50 --- --- ---• --- --- --- ■ ---- --- ---. --- --- 233 50 100 --- --- --- ---. --- --- --- _ --- - 100 14 --- --- --- --- -r---’ --- --- --- _ _ 14 _ 54 90 --- --- ---. --- --- --- --- --- --- --- - 54 90 12 --- --- ---- _ ---. ------ --- _ __ •_________ 12 --- 59 40 211 50 --- --- --- --- --- _ 270 90 1755 23 --- --- --- --- --- --- --- ---. --- 1755 23 110 687a --- --- --- --- --- --- --- _ --- --- _ 110 68«/b --- 270 --- --- --- --- --- --- _ 270 133 20 --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- 133 20 526 02 --- ---- ------ ---. --- । H. « _ _ _ --- 526 02 2448 ’ 37 --- --- --- --- --- --- --- --- --- 2448 37 --- --- --- --- --- --- --- --- --- 710 --- --- --- 668 33 --- --- --- --- --- --- --- 668 33 --- --- --- --- 710 --- 140 --- ---- ---* ------ --- --------■ --- --- --- --- _ 140 --- 15 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 15 --- 10 --- --- _ ---- ---. --- _ ,_____ _ ------ --- 10 _ 310 50 --- --- 3 galbinu 15 --- --- --- --- --- --- --- 334 50 16 40 --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---■ "■ --- 16 50 7750 99 481 50 3 galbinu 15 --- 3938 33 --- --- --- --- •68753 33 E R O G A T E 400 --- --- --- 400 399 99 _ ■■ --- ■ __ _ - - 399 99 150 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 150 --- 200 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 200 ---. 60 --- --- --- ------ ---- ------ --- --- --- --- --- ------ 60 --- 183 26 --- --- --- --- •--- --- ■ w --- --- --- 183 26 110 ---. --- --- --- --- --- --- «■ --- --- --- ---- 110 --- 100 --- --- --- --- --- --- --- ---- V -- ---. --- --- 100 --- 400 ----■ --- --- --- .------------------------------------------- --- ------ --- --- --- --- 400 --- 800 --- --- --- --- --- ---- --- 800 --- 400 --- --- --- --- --- --- --- ---. --- --- 400 --- 300 --- --- --- ‘--- --- --- --- --- ---. --- --- --- 300 --- 240 --- _ _ _ _ _ _ 240 _ 150 --- --- --- --- --- --- _ --- _ ---. --- --- 150 ---. 100 --- ---• --- --- --- _ --- - - --- - ________ ■ - 100 --- 320 --- --- --- --- --- --- --- ---_ _ --- --- 320 --- 60 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 60 --- 100 --- --- --- _ - --- --- - - 100 --- 43 85 --- --- --- --- --- _ --- --- --- --- 43 85 10 --- --- --- --- _ --- ---_ - ■ --- --- ------ _ 10 --- --- --- 481 50 3 galbinu 15 --- --- --- ---- --- --- 496 50 ---> --- ------ --- --- --- --- 2160 --- --- 1--- ------ 2160 ---1 668 33 ---• ------ --- --- ---II--- --- --- --- --- --- 668 33 155 80 --- ---. ■■ ■** --- .--- --- --- --- --- --- 155 80 710 --- ---> ---• ------ --- ------ --- --- •--- --- --- --- 710 --- ,750 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 750 --- 7750 99 481 50 3 galbinu 15 15 3938 --- 2660 --- 53907 50 68753 32 _6811 23 481 50 '3 galbinu 15 15 2160 --- --- --- --- ------ 9467 ; 73 939 76 --- ---. --- --- --- 1778 --- 2660 --- 53907 50 59285 59 — 278 — curente E r o g a t e fr. iz; Specificatiunea acestui restu. a) Bani gata in BN. si meruntu b) In 2 libelle ale cassei de pestrare a institutului Albina din Sibiiu ........ 38 actii de ale bancei generale Transilvani’a d) „ 3 obligațiuni de Loteria ex 1860 ej » 10 „ de stătu unificate cu cuponii in BN. f După aici alaturatulu conspectu compusu f) » 26 ,, » v H » )) H argintul conformu decisiunei adunarei generale a XII. din g) >> 96 „ urbariale transilvane \ anulu 1872. p. XXVI. h) >> 9 „ „ ungurene / a protocolului respectivu, si scontratu i) >> 1 „ „ bucovindna 1 prin comitetu. 1) » 26 priorități drumulu feratu transilvana m) „ 1 actia ) Sum’a deasupra a restului Active. La despartiamentulu cercuale alu XXI. alu Sighisidrei 42 fl. 25 cr., la techniculu Bas. Mihailu Lazaru 200 fl. si la ascultatoriulu de filosofia Petru Deheleanu 100 fl. Sum’a 402 fl. 25 cr. B 1 LAX T I l. In anulu trecutu au remasu in restu ............... In anulu curente 187³/₄ au intratu venitu curatu după detragerea sumeloru manipulatorie ..... La olalta cu restulu din anulu trecutu Chieltuelele au fostu după detragerea sumeloru manipulatorie de sub Nr. cur. 44, 45, 46 si 48 Subtragendu acestea erogate, remane la adunarea generale a XIII, in restu Combinandu restulu din anulu trecutu cu celu din anulu curente, se arata unu crescementn de Asociatiunea acdsta numera pana la acdsta adunare generale membri fundatori .... Dintre aceștia s’au inscrisu in anulu curente 187³/₄ următorii domni: Alesandru Lebu proprietariu in Cacova cu oblig, urb. trans. ...... Augustinu Ladai septemviru in Pest’a cu oblig, urb. trans. ...... Membri ordinari, carii au depusu odata pentru totu de una unu capitalu de fr. suntu Dintre aceștia au solvitu in anulu curente 187³/₄ următorii domni: Radu Popea, parochu in Satulungu 1 oblig, de stătu unificata ...... Mih. Bohatielu, inspectoru, in bani gata 40 fr. si 1 actia de banc’a gen. Transilvani’a 60 fr. Ioane Popescu protopopu in Sibiiu 1 obligat, urb. trans. ....... Comuna: Sadu 1 obligațiune de stătu unificata ......... . 79. 78'. luliu Bardosi, inspectoru scol. II. r. u. in Sibiiu in bani gata 30 fr. si 1 actia dela Transilvani’a a Elia Macellariu, consil. gub. pens. in Sibiiu in bani gata 30 tr. si 1 actia dela Transilvani’a a 70 fl Dintre domnii membri ord. au solvitu pe anulu curente 187³/₄ tacsele cum urmedia: 6 6 domnii membrii ord. tacsa pe anulu curente 187³/₄ ........ 1 5 „ „ „ atatu tacs’a pe anulu curente 187³/₄, catu si restantie din anii trecuti . 5 5 ,, „ „ numai restantie din anii trecuti . . . . . . . 2 „ „ „ anticipative pe anulu venitoriu 187% ....... Prin direcțiunile despartiementeloru cercuali au incursu urmatdriele sume in bani si in obligațiuni de stătu dela despartiamentulu cercuale I. alu Brasiovului ......... „ „ „ II. alu Fagarasiulu ......... „ „ „ III. alu Sibiiului ......... „ „ „ VIII, alu Belgradului .......................... „ „ „ IX. alu Baiei de Crisiu ........ „ „ „ XI. alu Siemleului Silvaniei . . . . . . „ ,, ,, XX. alu Blasiului . . . . ... 70 fr 210 210 100 100 105 100 100 100 231 155 510 151 39 65 159 80 60 — 279 — E H o « A T E BancoNote Argintu A u r u Cass’a de pă- Banc’a de Obligațiuni de Sum’a strare „Transilvani’a1* stătu fiorini cr. fiorini cr. bucăți fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. 939 76 939 76 _ _ _ ---- __ 1778 33 - ___ --- 1778 33 - ■ ■ - _ _ __ --- _ 2660 _ --- 2660 _ _ __ ------ --- --- ------ ________ - _ 300 --- 300 __ ___ _ _ --- - ■■ - _ _ _ 1900 --- 1900 • 1 -- ___ __ ------ _ - - --- _ --- 1--- 5200 --- 5200 ---• _ __ _ _ --- ___ __ --- _ --- __ 38167 50 38167 50 - --- _ -- - -- -- _ _ __. _ _ 1890 ---. 1890 --- . _ --- __ --- _ ■■ - 1050 --- 1050 ------ --- _ _ --- ---z - - --- _ ___ --- 5200 5200 ------ ■ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 200 --- 200 939 76 --- --- ---• - --- --- 1778 33 2660 --- 53907 50 59285 59 56672 78% --- --- --- --- --- ------~ --- --- --- --- --- --- 8045 70% --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ------ 64718 49 --- --- . --- --- --- --- . --- --- --- --- . ' --- --- 5432 90 --- _ __ _ _ --- --- --- --- _ --- 59285 59 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 2612 80% Sibiiu, 5. Augustu 1874. Const. Stezariu mp., capit. iu pens. si casssariu alu asociat. Subscris’a comissiune esmisa dein siedinti’a comitetului dein 23. luniu a. c. conformu decisiunei adunarei gen. dein anulu 1872 p. XXVI, a protocolului respectivu au scontratu cass’a asociatiunei, si relativa la chartiile de pretiu susu însemnate, com- binandu acestu conspectu cu celu dein anulu trecutu cu privire la serii, numeri, cuponi si valdre, luandu in revisiune si cele de nou intrate in acestu anu, precum si restulu in bani gata .cu 939 fl. 76 cr., le au aflatu pe tote intru totu consunatorie, in ordine si presente. Sibiiu in 5. Augustu 1874. » Dr. loanu Nemesiu. Br. Ursu. V. Rusu. * Ioane Cretiu. Adunarea gen. a asociatiunei trans. tienuta la Dev’a in 10—11 Augustu 1874 sub Nr. prot. XVI. aprobandu acestu ra- tiociniu, se dă prein acest’a absolutoriu respectivului ratiocinante. Sibiiu, 15. Septembre 1874. V. V. Rusu, secret. II. lacobu Bologa. — 280 — H A T I O (IN I l despre starea fondului unei radicande academia romana de drepturi pro 187%. 1 Nr. curente || A n r u Cass’a de Banc’a gen.l Obligațiunii Sum’a Intrate Banco-Note Argintii | pestrare ,Transilv?| de stătu 1 r fr. cr fr. [cr. bucăți 1 fr- cr. fr. |cr fr. |cr. fr. cr. fr. crt Nepoteudu se tienea in anulu trecutu 1873 adunarea ge- nerale (XIII), din caus’a epidemiei, s’au inchieatu acestu rntiociniu cu finea lui Augustu 1873 si au re- masu in restu............. 24 63 --- --- --- --- 416 --- 700 --- 10442 --- 11582 63 Pe anula curente 187% au intratu: 1 Colecte si oferte . . . ;......... 48 50 •- --- 1 nap. 8 --- 1. --- _ --- 7 --- 63 50 2 Interesse după oblig, urb. trans......... 395 47 --- --- --- ---. ---. _ --- ---. ---■ --- --- 395 47 3 „ „ ,. de stătu unificate in BN. si in argintu 33 80 46 --- --- --- --- .--- --- --- --- 79 80 4 ,. ,, actiilebanceigen. de asec. reciproca ,Trans? 51 80 ---. --- --- ---. --- ,--- _ _ --- --- 51 80 5 Pentru argintuln si aurulu schimbata in BN..... 56 79 --- --- ■--- ---- ---- --- -- --- --- ---. --- 56 79 6 Din cass’a de pestrare s’au radicatu capitalu si interese conveninde.............. 682 36 --- --- • ---, ------ --- --- --- --- --- ----------. --- 682 36 7 S’au elocatu in cass’a de pestrare....... --- --- --- --- --- --- --- 421 35 --- - --- --- 421 35 8 S’au platitu la banc’a gen. Transilvania a 6. si a 7. rata --- __ -- --- --- --- --- ------ --- --- 280 --- --- --- 280 --- 9 S’au cumperatu oblig, urb. transilvane...... --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 840 - 840 --- E s i t e: 10 Argintulu si aurulu schirnbatu de sub Nr. cur. 5 ■ 46 --- 1 nap. 8 --- --- --- --- --- --- --- 54 11 Capitalulu scosu din cass’a de pestrare de sub Nr. cur. 6 --- --- --- --- --- --- --- 648 --- --- --- --- --- 648 --- 12 Banii elocati in cass’a de pestrare de sub Nr cur. 7 421 35 --- --- --- --- --- --- --- .--- --- ---. --- 421 35 13 Banii platiti bancei gen. Transilvania de sub Nr. cur. 8 280 --- - --- --- --- ---- --- --- --- ---. --- 280 ... 14 Pentru oblig, cumparata de sub Nr. cnr. 9 .... 592 --- --- --- --- --- --- --- ■ --- --- --- 592 --- Sum’a intrateloru si a esiteloru 1293 35 46 --- 1 nap. 8 --- 837 35 980 --- 11289 - 1’4453 70 Subtragendu erogatele...... 1293 35 46 - 1 nap. 8 •--- 648 --- --- --- --- •1995 35 Remane la adunarea gen. a XII. in restu --- --- --- --- --- --- 189 35 980 11289 --- 12458 35 Specificati unea acestui restu. a) In bani gata ............. --- --- --- --- ---- --- --- --- --- --- --- • । --- b) In cass’a pe pestrare la institutulu Albina .... --- --- - --- --- --- --- 189 35 --- --- --- ---- 189 35 c) Ih actii de ale bancei gen. Trans. 1 (lup. aici con- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 980 --- --- 980 d) In obligațiuni de stătu unificate ' ” xni --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- ------ 1900 --- 1900 --- e) In obligațiuni urbariale transilvane . tdoeorunf„î8r’e«pe«?v»1.î*.!X --- --- --- --- 1 --- --- --- --- --- 9345 -4_ 9345 --- f) In part, de los. de lot. si Rothschild 1 tra,u •--------------------- - --- --- --- --- --- --- --- --- 44 --- 44 --- Sum’a cea de asupra a restului --- --- --- --- --- --- 189 35 980 --- 11289 12458 35 BILANTIU. In anulu trecutu au fostu remasu in restu..... --- --- • --- --- --- - --- --- --- --- --- 11582 63 După detragerea acestuia din restulu presentu a* eres cutu in acestu anu fondulu cu........ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- - 875 72 Colectele si ofertele de sub Nr. cur. I. au intratu prin laudabil’a staruintia a urtnatoriloru domni: Alesandru Erdfisi, pro- topopu in RacJa 16 fr. 50 cr.; Ioane Santu, notariu la trib. reg. din Abrudu 1 Napoleondoru; Nicolau Cirlca, maestru din Abrudu 5 fr.; Andreiu Albonu. protopopu in Palatca 21 fr.; Paulu Banutiu, subjude reg. in Rupea 6 fr. si Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu unu parțialii de sortitura 7 fr. Sibiiu, 5. Augustu 1874. Const. Stczariu, capit. in pens. si cassariu alu asociat. Subscris’a comisiune esmisa dein siedinti’a comitetului dein 23. luniu a. c. conformu decisiunei adunarei gen. dein an. 1872 p. XXVI, alu protocolului respectiva, au scontratu cass’a fondului academiei si relativu la harthiile de pretiu susu însemnate, com- binandu acestu conspectu cu acelu dein anulu trecutu cu privire la serii, numeri, cuponi si valore, luandu in revisiune si cele de nou intrate in anulu acesta, le au aflatu pre tote intru totu consunatore, in ordine si presente. Sibiiu, 5 Augustu 1874. Ioane Cretin. Dr. I. Nemesin. Br. Ursii. I. V. Rusn. Adunarea gen. a asociatiunei trans. tienuta la Dev’a in 10—11 Augustu 1874 sub Nr. prot. XVI. aprobandu acestu ra- tiociniu, se dă prin acest’a absolutoriu respectivului ratiocinante. Sibiiu, 15. Septembre 1874. V. RnSU. secret. II. IflCObll Bologll. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! G. Baritiu, sccretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografia Romer & Kamner.