------'W ÂW ț/’ Acesta foia S rata 3 nnlo r», ț Acesta foia ese | cate 3 role pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenii cu porto t, Vfl poștei. TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta s£u prin domnii co- lectori. ----------- Nr. 20. Brasiovu 15. Octombre 1874. Anulu VII. Sumariu:⁻ Procesu verbale alu adunarei gen. (Fine.) — Despre căușele miseriei poporului romanescu, urmările ei et încer- carea de a le delatură. — Fragmente dein istoria regimentului alu II-lea romanescu granitiariu transilvanu. — Procesu verbale alu comitetului. — Contribuiri pentru fondulu Academiei- — Bibliografia, Ad. Nr. 196—1874. Procesu verbale susceputu in siedinti’a II. a adunarei generali anuali, tienute de asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului rom. in opidulu Dev’a la 10. Aug. 1874 in biserie’a romana gr. or. (Fine.) XXV. Referentele precede la representatiunea subcomitetului clusianu, urgita tăria, că pentru salutariele propuneri făcute de secretariulu minist. L. Vajd’a, si acceptate inca in adunarea gen. gherlana dein 1868, adunarea gen. se binevoiăsca a dispune, că acelea cătu mai curendu se se esecnte in deplinulu loru coprinsu. Comisiunea aprdba pașii facuti păna acumu dein partea comitetului spre realisarea loru, totuodata aderăza la dorinti’a subcomitetului clusianu; dreptu aceea continuarea esecutarei acelora propuneri o recomanda cu tdta caldur’a si cu acelu adausu, că in oftatele cârti poporali se se pertracte si propună cu descli- nita grigia economi’a, si preste totu asociatiunea se tinda la crearea unei literatura poporali, provocandu pre barbatii nostrii. cărturari, a scrie diferite studia economice, istorice, morali scl. pentru poporu, si por- tandu spesele tiparirei acelora cu tdte drepturile de proprietariu;,pre urma comissiunea mai propune, că asociatiunea se recomande spre sprijinire făi’a „Eco- nomulu" dein Blasiu, care imple la noi una lacuna semtita. Dupace prof. Grag. Silasi recomanda așișderea cu căldură propunerile atense, aratandu cătu de usioru suntu de esecutatu, citandu si ilustrandu cu esemple mai multe puncte dein ele, si indigitandu, ca proprie adaosulu comisiunei, de a se tracta in cărțile poporali ilustrate cu preferintia ramulu eco- nomicu, inca se coprinde in acele propuneri publi- cate pre largu in „Transilvania⁰ dein 1870; dupace mai incolo Dr. losifu Hodosiu se dechiara asemenea de acordu cu cele recomandate de comisiune, adu- narea generale primesce intru tdte propunerea comi- siunei preindigitate. XXVI. Ajunge la ordine propunerea lui Acs. Severa, că adunarea gen. se insarcine pre comitetu, că sumele mai curenti ale fonduriloru asociatiunei depuse spre fruptificare la cass’a de păstrare dein Sibiiu, ce dau numai 5—6 la suta, cum si sumele cari voru intra de aci inainte, se le eldce la institu- tulu „Albin’a“, care da procente mai mari si totu asemeni garanție. La recomandarea comisiunei pro- punerea se accepta cu unanimitate. XXVII. Reportatoriulu urmăza cu prim’a dein propunerile insinuate de prof. Dr. Silasi, ce suna: asociatiunea se recerce pre ven. ordinariate romane gr. cat. si gr. or., că punendu-se in cointielegere si cerendu permissiunea inaltului guvernu, in esamenele miroteiloru se suscăpa si urmatdrele punte: a) dăca scie mirele si mirăs’a scrie si ceti; b) dăca mirele pdte arata una anumita suma de altoi altoiti de den- sulu; ăr’ mirăs’a se pricepa la cultivare gradinutiei de legume. Comisiunea crede, că moțiunea acăsta e nerea- lisabile, deci pentru presente nu o pdte recomanda; contra ei suntu si Dr. I. Hodosiu, protopopulu S. Balintu, Acs. Severu si profes. I. Tacitu din motive ca trece preste competinti’a ndstra a aduce atari legiuiri, că prin ea s’ar pune pedeci insoratiunei, ceea ce chiaru dein contra, cu tdte midildcele e de a se promova, ca numai ar da tdrta la tacsari si abusuri dein partea antistieloru basericesci, ăra scopnln in- tentionatu totu nu s’ar’ ajunge, si altele. Pentru mo- țiune vorbesce propunetoriulu Dr. Silasi, adoperandu- se a restrânge obiectiunile antevorbitoriloru; mai de- parte Simionasiu si Greg. Mezei, care doresce emen- darea motiunei intracolo, că insuratieii nesciindn lu- crurile memorate in moțiune, se aiba a solvi anumita gldba in folosulu scdlei. Punendu-se la votu, adunarea in marea sa rnaio- ritate se alatura la pararea comissiunei si propunerea prof. Dr. Silasi o respinge. XXVIII. A dou’a propunere făcută de profe- sorulu Gr. Silasi, comisiunea recomandandu o, adu- narea gen. fbra desbateri o primesce cu unanimi- tate, că adeca: adunările generali ale asociatiunei se se tiena totu deauna asia, cătu macara un’a siedintia se cada in di de serbatdre bisericăsca, pentru că po- porala dein giuru la speratulu invetiu si indemnu alu inteligentiei, se pdta fi martora si partasiu lucra- rilorn ndstre pentru înaintarea culturei. XXIX. Propunerea a trei’a a profes. Silasi, că 38 — 234 — dein donatiunile' ce se voru face asociatiunei in nu- merariu de auru, si dintr’o suma propunenda de co- mitetu, la prosima adunare gen., se se incepa unu fondu de auru alu asociatiunei, dein care fondu dandu- se împrumute, capitalulu si interesele se se repla- tdsca totu in auru, pentru-că prin unu atare fondu asociatiunea ndstra se fia mai bine asecurata, contra veri caroru eventualitati, — comisiunea o recomanda spre primire cu acelu adausu, ca in locu de auru se se dica moneta sunatdria." Moțiunea casiuna desbateri înfocate. Contra ei se scdla vice-presiedintele I. Bolog’a, cassariulu C. Ste- zariu , profes. 1. Tacitu, că-ce proiectatulu fondu de auru numai ar’ îngreuna ratiociniele, dar resultate n’ar produce, ci una suma de bani ai asociatiunei intre impregiurari, s’ar tienea neproductiva. Pentru moțiune cu emendamentulu comisiuuei graiesce A. Severu, Simionasiu si Dr. losifu Hodosiu, care ar’ dori numai stilisare mai scurta, buna-mente, că do- natiunile incurse in „moneta sunatdria.“ In urma Dr. Silasi vediendu părerile de totu impartite, isi retrage propunerea, si adunarea gen. fiendu dejă 2 ’/₂ dre după amiddi, la propunerea presidiului, decide a urmă la 5 dre după prandiu ordinea dilei mai incolo. XXX. La 5 dre continuandu-se siedinti’a, se iau .înainte doue propuneri ale septemvirului, cav. I. Puscariu, anunciate inca inainte de prandiu, anume: a) diuariele fiendu unu documentu pentru isto- ri’a naționale si preste totu contemporana, asociatiu- nea se se ingrigdsca a câștigă pre seam’a bibliotecei sele dein tdte diuariele romane esite dein cdce de Carpati, căte unu esemplariu completu, provocandu la oferiri gratuite, dr in casu de lipsa propunendu si vreo 100 fl. pre anu pentru cumpărare; b) fiendu de doritu, ba necesariu, că asoc. se lucre si in poporu, acdst’a se faca pre venitoriu a se prelucră disertatîuni de tendentia si cuprensu mai practicu, intr’unu limbagiu mai poporale, in forma de predica seau altu-cumu, si asia tiparindu-se/ se . se impartia intre poporu. Propunetoriulu cerendu cuventu, isi motivdza propunerile spunendu intre altele, că unu zelosu ma- cedo-romanu locuitorii! in Pest’a adunase tdte diua- riele rom. ciscarpatine dela inceputu, si daruindu-le asociatiunei rom. aradene, acolo dein negrigia perira; astu-modu e periclu, că adi mane nece cu bani scumpi se nu mai potemu procură vreunu esempla- riu dein ele. Protop. Sim. Balintu primesce propu- nerea cu totu sufletulu, si intre vivatele adunarei oferesce asoc. tdte diuariele sale, de si unele necom- plete, promitiendu, că va portă si spesele poștali pentru tramiterea loru. Simionasiu doresce, că pro- punerea prima se se stiliseze mai scurtu, si se se pro- cure si fdiele periodice rom. transcarpatine. Dr. Hodosiu inca numai cu stilulu motiunei nu se in- voidsce, de unde formulandu propunerea almentrea, adunarea accepta ambe propunerile cavalerului I. Puscariu, si anume cea de antaiu după stilisarea vicecomitelui I. Hodosiu, că „asociatiunea prin comi- tetulu seu se procure dela toti redactorii romani, căte unu esemplariu dein diurnalele redactate de domni’a-loru, sau in catu dloru nu le ar’ avere, se se invite aceli domni, carii au esemplaria complete, se le dea asoc. pre langa un’a rerauneratiune dein ca- pitlulu speseloru neprevediute, seau incatu voru voi gratis; dr’ in venitoriu se provdce pre toti domnii redactori, că se benevoidsca a tramite bibliotecei asoc. căte unu esemplariu din diuariele sale. XXXI. Referentele Dr. Lapedatu, dă cetire pro- punere! ultime a profesorelui Dr. Silasi, că asoc. se pună deocamdată barem doue premia de căte 100 fl. pentru acelu preotu, docente, ori altu barbatu rom., carele pre calea respectivului despartiementu cercuale alu asoc. va documentă, cumu-că după svatulu, indem- nulu si impulsulu seu, 10 baiati rom. imbracisiara carier’a meserieloru, au 10 baiati rom. cercetdza scd- lele normali si superiori. Propunerea pre langa modificarea, că in locu de premia in bani, se se dea numai diplome de re- cunoscientia publica, s’a recomandata si de comissiune; o mai spriginesce adv. G. Mânu, adaugundu doren- ti’a, că subcomitetele se raportdze asoc. cătu mai desu despre baiatii rom. dela meserii, si se rapor- tamu cu totii Gazeteloru rom. despre tdte mișcările vietiei ndstre sociali; asia si Dr. I. Hodosiu si A. Severu invoindu-se cu diplome de recundscientia in locu de premia in bani; astu-modu dnpace propune- toriulu isi mai deslucesce intentiunea si se dechiara deplenu multiumitu cu modificarea comisiunei, pro- punerea cu preindigitat’a modificatiune se primesce in unanimitate. XXXII. Se lege prin raportatoriu moțiunea dlui Ciaclanu, că „la adunarea gen. cea mai de aprdpe comitetulu se dea unu conspectu speciale despre toti tenerii foști stipendisti ai asociatiunei, spre a se vedd, căti teneri se crescură in fiacare direcțiune si cu ce succesu, ba de s’ar’ potd, si de- spre starea loru presente, spre a se constată fold- sele, ce le aducu ei societatiei. Adv. G. Mânu in legătură cu acdst’a ar’ dorf, că foștii stipendisti ai asoc. se se provdce a replatf in tipu de recundscientia pre tempulu vietiei loru 6% anuali după stipendiulu folositu de densii; inse preș, br. L. V. Popu ilu face atentu, că nu se pdte legi- feră un’a asemene îngreunate a respectiviloru, mai alesu dupace un’a atare moțiune fă că respinsa si de adunarea gen. dein Sabesiu, carea enunciă numai, că stipendiatii asoc. dupace ajungu la stare, suntu moralmente oblegati a se face membrii ordinari. Ce- rendu-se votare, propunerea ciaclaniana se acceptă unanime si nescaimbata. XXXIII. Referentele Dr. Lapedatu aduce pre tapetu si motivdza propunerea sa făcută cu consen- sulu celorulalti membrii ai comisiunei, că „se se in drume comitetulu asoc. a creă unu stipendiu pentru — 235 — music’a natiunale; stipendiulu se va conferi unui teneru de talentu, spre a studiâ bene artea musicale, câ se pdta ajunge culegatoriu si compositoriu de melodie romanesci." Prof. Dr. Silasi spriginesce propunerea cu acelu adausu, câ pentru mai usior’a si mai sigur’a realisare a lucrului, comitetulu se se pună iu cointielegere cu episcopiele romane, dein care unele, mai vertosu pentru urgent’a’ necesitate a regularei cantului nostru basericescu, se si incercara a tramite si cresce elevi la con servatoriulu dein Vien’a si pre aiure. Paro- chulu Demet. Cuntianu crede, că si acum amu avă musici capabili, deca nu a prelucra, dara baremi a adunâ si mântui de perire melodiele si ariele rom. natiunali; deci se se propună premiu pentru cea mai buna collectiune de acestu soiu. La votare adunarea primesce simplamente pro- punerea prot. Dr. I. A. Lapedatu. XXXIV. Terminandu-se lucrările adunarei gen. păna la acestu punctu, presiedintele br. L. V. Popu se a- dreseza cu un’a o rațiune medidsa cătra adunare, si de- pune in numele seu si alu membriloru comitetului mandatulu ce ’lu avura in periodulu espiratu, arata, că dâca fii datorintia actulu la care ne adunaramu, apoi e si mai mare datorinti’a membriloru comitetului, de a nu lasâ nimicu neintreprensu pentru înflorirea asoc.; dela conlucrarea membriloru asoc. depende si prosperarea ei venitdria, câ in celi 13 ani trecuti; comitetului repasitoriu i succesera nisuintiele asia, cătu adi vedemu asoc. mai in fldre si mai poterica, de cumu erâ aceea, candu elu primise conducerea destinelora ei, comitetulu repasitoriu, de si pdte nu fii tuturora prea placutu, dar’ antipathia nedubitata inca n’a experiatu nece dintr’o parte; multiamindu pentru încrederea pusa in membrii comitetului, rdga pe adunare, câ la nouele alegeri se nu se conducă nece de ura, nece de simpathia, ci numai si numai de interesulu comune, de benele acestui asiediementu culturale, in presente unicu paladiu alu esistentiei ndstre naționale. Adunarea gen. intempinandu cu aclamatiuni entu- siastice cordialile cuvente presiedentiali, intrerumpe siedinti’a pre restempu de '/, dra, câ se se pdta cointielege asupr’a persdneloru noului comitetu. XXXV. După un'a diumetate de dra, vicepre- siedintele I. Bologa, invitatu de adunare, redeschide siedinti’a si citesce §-lu statutelorn relativii la ale- geri, câ se vddia membrii si se sciâ, ce au de facutu, provocandu’i a procede la alegeri. După provocarea presidiale numai de cătu iea cuventulu cav. I. Puscariu, si insirandu meritele si laudele vechiului comitetu, ce i se cuvenu pentru portarea conscientidsa si acurata a oficiului seu, pro- pune se-lu rogamu, câ se nu pregete a primi de nou sarcin’a purtata cu atat’a folosu alu asoc., si numai in privinti’a locuriloru devenite vacanti se se faca alegeri noue. Propunerea ast’a provdca dein partea adunarei unu sgomotosu resunetu de „se traidsca vechiulu co- mitetu*, si indata se si emise un’a deputatiune de 6 membrii in persdnele dloru Acs. Severa, cav. I. Pus- cariu , protop. S. Balintu, adv. Grabr. Mânu, dr. N. Olariu, si cari mergundu se iucunosciintieze pre ecse. sa Bar. L. V. Popu despre resultatulu alegerei, pof- tindu-lu la adunare si respectivii cerendu-i dechia- ratiunea, deca accepta realesatiunea sa de presie- dinte, au ba? XXXVI. Intr’aceea v. presiedintele I. Bolog’a opindza, că păna la reintdrcerea deputatiunei, spre a castigâ dein tempu, se discutamu despre loculu aduna- rei viitdrie; deci intrâba, se desbatemu in conferintia, ori in siedintia publica? E. Macelaiâu crede, că spre scopulu indegetatu se nu remanemu in siedintia publica decidietdria, ci se ne prefacemu in conferintia. Ilodosiu si I.Tacitu sunt pentru siedinti’a publica, că-ci v-presiedintele realesu e presiedintele nostra; Greg. Mezei e contr’a desbaterei păna la reintorcerea mem- briloru dein deputatiune, că-ci i-atnu scurtâ in derep- turile loru; Al. Romanu observa, că aici subversdza un’a formalitate essentiale, aceea, că membrii biroului nu s’au dechiaratu inca, dăca primeseu său ba ofieiulu. Estu-niodu siedinti’a se suspende. XXXVII. Resosindu deputatiunea, cav. I. Pus- cariu reportâza, că Esc. Sa cu provocare la dechia- ratiunile sale resp. făcute facia cu mai multi privati si cu provocarea la aceea, că se mai afla si alti băr- bați demni de a fi incredintiati cu conducerea asoc. ndstre, a refusatu de repetite-ori; totuși in fine la staruenti’a deputatiunei se plecă si dechiară, că pri- mesce ofieiulu presiedentiale inca pe unu trienniu. Adunarea gen, primesce acestu nunciu cu re- petite vivate însuflețite. XXXVIII. Așișderea se dechiara spre bucuri’a adunarei si dn. v-presiedinte I. Bolog’a, cum si ce- lia-lalti membrii ai comit., că primeseu oficiele ce li se concredu; singura dn. cassariu C. Stezariu pu- nendu conditiunea, câ se se implindsca si postulu de controlorii, câ asia macara in unele se aiba ajuto- rintia, si câ se fia scusatu si mantuitu de suplen- tur’a dein comitetu, ajungăndu-i agendele cassariatului. In legătură cu ast’a, presidiulu face propunerea, câ dn. consist. P. Mânu, care câ fdrte inaintatu in etate si continuu morbosu, nici că mai pdte participă la siedintiele comitetului, se se absdlva de sarcin’a unui membru actuale de comitetu, si in locu’i se se alega dn. Const. Stezariu, care câ membru furyla- torin si altu-mentrea multu meritata alu asoc. aparea si cam curiosu in cualitate de membru suplente. Atătu dechiaratiunea de primire a d-lui v-pre- siedinte, cătu si aceloru-alalti membrii, adunarea o primesce cu manifestări si aclamatiuni de bucuria; pre dn. C. Stezariu ilu prochiama de membru actuale alu comit, in loculu dlui P. Mânu, cărui ultimu la propunerea asesoriului consistoriale Z. Boiu, adunarea 37* — 236 — i rostesce protocolarmente multiamita pentru sarcin’a portata pana acum. XXXIX. Secret. II. I. V. Rusu doresce se se enuncie, că de cumva ar’ fi constrinsu a abdice intre tempuri, comit, se-i pdta primi dimisiunea: ceea ce intieleghndu-se de sine, Se acceptă. XL. La stațiunile vacanti de controloru si totu odata membru supl., si de unu membru suplente, presidiulu cu consensulu adunarei propune, Si adunarea gener. prochiama pre dr. Aureliu Brote de controloru totu-odata membru suplente, dr’ pre prof. I. Candrea de membru suplente. XLI. Presidiulu pune la ordine defigerea loculu¹ adunarei gen. viitorie. Luandu cuventulu dr. I. Maioru, in numele conlratiloru lugosieni, cu tdta caldur’a in- vita adunarea gen. proxima la Lugosiu; dr’ v-nota- riulu comitatense I. Simionasiu o poftesce la Bai’a de Crisiu, in numele zarandeniloru. — Precumpa- nindu tdte temeiurile, si rostindu in anim’a sa fia- care membru de facia, cordiale multiamita romaniloru dein Zarandu pentru fratidsc’a invitatiune, Se determina cu votu unanimu, că adunarea gen. in 1875 se se tiena in Lugosiu. XLII. In privinti’a dilei, candu se se tiena adu- narea gen. proxima, se născu discussiuni, la cari iau parte Simionasiu, dr. I. Maioru, A. Severii, dr. Hodosiu, si alții; in urma la propunerea lui Simio- nasiu se decide cu unanimitate, că adunarea gener. dein 1875 se se tiena in antai’a Dumineca după 1. Augustu cal. nou. Pentru verificarea procesului verbale alu siedin- tiei II. Se alegu protop. I. Papiu, fiscalu reg. Antoniu Schiau, procur, reg. Simeone Horvath, adv., dr. L. Petco si Sim. Piso. XLIV. După tdte aceste, v-presied. consil. aulicu Iac. Bolog’a facăndu un’a scurta reprivire asupr’a lucrariloru adunarei gen. terminate in pace, aduce multiamita ferbinte fratiloru Devani pentru primirea amicale, caldurdsa, fratidsca; o aduce in numele pre- sidiuhii si alu toturoru; i asigura, că sentimentele de iubire si recunoscientia nici candu nu se voru stinge dein ănim'a nostra, atătu de profunda le in- fipsera in aceea devanii, carii si cu acdsta cale se aratara romani zeloși, romani adeverati; multiamesce si membriloru adunarei, că-ci prin comparerea loru documentara, că se interesddia de progressulu nea- mului romanescu. Poftesce in urma, toturoru dein ănima, că preste unu auu se ne revedemu sanetosi in acdst’a-si opera mantuitdria. Canon. I. Antonelli in numele adunarei adresan- du-se cătra presidiu, dice, că unu tesauru se pune acolo, de unde omulu ascepta că va produce mai multu; tesaurulu nostru e asociatiunea; multu trebue se pretiuimu persdnele, caror’a concrediumu dra si dra tesaurulu nostru; in numele membriloru adunati rostesce multiamita presidiului si celoru-alalti medu- lari ai comitetului, orandu-le se traidsca in multi fe- riciti ani. In fine protopresbiterulu Ioane Papiu se fece interprete elocente alu sentimenteloru fratiloru dein Dev’a, si observă, cumu-că cu acdst’a ocasiune de- vaniloru neuitavera, doue momente sunt pentru densii mai insemnate, unulu de bucuria, altulu de întristare; de bucuria primirea membrildru, de întristare candu voru trebui se se despartia de multu iubitii si sti- matii loru dspeti; asigura pre membrii adunarei, că devanii după poteri se siliră a’i cuprinde cu tdta amdrea; i rdga se le păstreze un’a aducere amente amicale, precum nici devanii nu-i voru uită, si se duca si fratiloru dein depărtare salutările cele mai cordiali dein partea devaniloru. Cu aceste siedinti’a si adunarea generale se in- chiaid. Inchiaietu, perlesu si subscrisu. Presiedintele Notarii adunarei generale ; lacobu Bolog’a mp. Dr. Gregorie Silasi mp. prof. de universitate. Michaele Bontescu mp. Alessiu Olariu mp. S’a perlesu si verificatu. Dev’a 24. Aug. 1874. Dr. Lazaru Petcu mp. loanu Papiu mp. Simeone Horvath mp., procurorii regiu. Antoniu Schiau mp. Si- meonu Piso mp. Despre căușele miseriei poporului romanescu, urmările ei et incercarea de a le delaturâ. Onorati Domni et frați! E lucru constatatu de toti cei cu ochi, că po- porulu nostru e mai miseru astadi de cătu inainte cu 26 de ani, si eara toti o scknu că ante 26 ani 1—2—3 dile in septemana lucră la domni si nu- mai 1—2 lui, pentru că a treia ploă. Ei, bine, cum se pdte că poporulu nostru candu lucră numai 2—3 dile in septemana pentru sene si famili’a sa, se fia fostu mai avutu, cu stare mai de suferitu decătu astadi, căndu e liberu, căndu dio’a ndptea pdte lucră numai pentru sene? M’asiu abate pre multu dela scopulu ce mi’lu- am propusu, deca m’asiu apuca a areta, cumu si pre ce cale s’a potutu face acdsta. Se pdte că alta-data in acdsta știm, adunare sdu in altu locu se revinu la ea, pentru-că e de mare însemnătate, talia afundu la radecina vietiei ndstre, si după mene s’a facutu cu scopu, voiu a dice că nu e casualitate, ci lucru pla- nuitu de mana omendsca fdrte iscusita. Asia nevrendu a abusă de bunavointi’a stimatei adunari, voiu trece indata la obiectulu indicatu. O. A. PPrim’a si fundamentalea causa a miseriei poporului nostru este nescienti’a, in contr’a careia e — 237 — instituita asociatiunea transilvana si chiamata a portă resbelu. Omenii nostrii, poporulu nostru nu scie câ- știgă; ăra dăca se afla căte unii că cometii, cari câ- știga fbra scientia, fbra planu, aceștia apoi nu sciu păstră. Se ilustramu unu picutiu aceste assertiuni, pen- tru că se nu se afle unii altii ofensati. Cu ce se ocupa, cu ce se castiga poporulu ro- manescu ? Cea mai mare parte cu economia, unii cu eco- nomi’a de campu, altii cu economi’a de vite, eara altii si cu un’a si cu alt’a. O alta parte, precumu Secelenii, Resînarenii, Sa- listenii, Muntenii, se ocupa cu industri’a, cu fabricarea de tidle si panuri forte frumdse, bracini, sînore, ciu- băre, donitie etc. etc. Ei, bene, toti aceia carii am avutu a-mana grâu, malaiu, ordiu, ovesu si alte pro- ducte romanesci — cu esceptiunea fabricateloru mar- ginenesci — debe se marturisimu, că ele stau cu multu Înapoia celoru de alte limbi. Caus’a e nescienti’a, pentru-că romanulu nu cul- tiva asia de bene pamentulu că sasulu si că secuiulu. Caus’a e că s’a inradecinatu de sene, său prin vreo apucatura de cele de ale lui Machiavelu credenti’a, că pamentulu nu trebue se’lu ari afundu; ceea ce e dreptu si trebue se’si aiba locu la sementia, la se- menatu, pentru-că sementi’a ce pica adencu in pa- mentu, se innadusiesce si putrediesce. Nu e asia fratiloru, cei ce ve invătia, se nu arati afundu, ve invătia a saracf. Pamentulu după mene resufla că si omulu, elu insa resufla numai cătu petrunde plugulu nostru, incolo e mortu. Cu cătu voru ară mai adencu si mai desu unu pamentu inainte de semenatu, cu atăt’a va fi senianatur’a mai buna, si munc’a ndstra mai resplatita. Cei ce au amblatu prin Romani’a, voru fi vediutu cumu ro- manii de acolo punu căte 6 si 8 boi la unu plugu. si ara păna in genunchi. Cei ce mai suntu deintre noi, carii au vediutu cumu lucră domnii inainte de 26 ani, chiaru si astadi carii mai au mente si potere, nu făcu ogoru decătu cu 4, 6 boi. Ei, bene, de ce se nu faca si poporulu nostru asemină? de ce se nu se asociedie căte doi trei la unu plugu, se are mai puținu, dara se are bene, că noi cești mai betrani se mai vedemu stoguri de grane si porumbarie pline, celu puținu cumu vedeamu inainte de 26 ani. Vitele? Vai si ăra vai! Nece in una parte a tierdoru locuite de romani care tote sunt dotate dela natura cu bune pasiuni, cu munți, ape, riuri si fon- tani, nu se facil pana aci incercarea de ale nobilita, de a cresce vite mai mari, mai grele si mai frumdse.*) *) Se ne permitta dn. disserente câ se’i spunemu la lo- culu acesta, câ. de candu dsa nu a mai caletoritu in Romani’a, si anume câ de 15 ani incdce, unu mare numeru de proprietari romani au introdusa si introducu mereu reforme agronomice forte considerabili; dra pentru cultivarea viteloru cornute si mai vir tosu pentru nobilitarea cailoru se făcu saprificie mari, se aducu Ap’a Doinniloru, care nu curge, se inpute, si o națiune nepasatoria, neprogresista va deveni atătu de misera, incătu va ajunge de totu asierbita. Industriașii, fabricanții romani de totu ramulu voru prosperă numai dăca se voru asociă 2, 3, 5, 10, si mai multi la unu locu si voru ridică fabrice, voru aduce machine, care usiorădia lucrulu si supli- nescu poterile omenesci, altu-feliu numai voru vegeta, si in urma i’si voru dă sufletulu in manile industriei asociate. A dou’a causa a miseriei poporului romanu sunt referintiele lui intre sene. Prin acăst’a intielegu io- bagi’a de gradulu alu doilea, ce nu se sterse inca prin vre-o lege. Cumu voru fi fostu acestea făcute inainte de 1848 nu sciu, presupunu inse, că fiendu starea po- porului atunci mai buna, si ele debe se fia fostu mai bune; astadi inse, Domniloru, acestea referintie suntu de nesuferitu. )fVai de omulu care apuca pre man’a primariloru; acești amploiati neplatiti credu că aru avă dreptu- se despdia pre totu omulu de ce potu si de ce are la casa. Dăca primarii nostrii său ai ce- loru ce iau pusu, ar fi dmeni onești, dmeni iubitori de dreptate, romani buni, atunci poporulu nostru pre langa tdta greutatea contributiuniloru statului, aru potă resuflă, s’ar potă mișcă si lucră mai cu folosu. A trei’a causa a miseriei poporului nostru este nesmentitu aplecarea spre beuturi spiritudse si vest- mente frumdse, adeca lucsulu in beuturi si vestmente. Suntu serbatorile cele multe si bigoti’a nutrita de cleru, fdra că chiaru acest’a se pricăpa, că acestea ne ducu la miseria, ne ducu la perire naționale. Mai suntu si alte cause multe ale miseriei si decadentiei poporului nostru, intre cari eu mai in- semnu aici lasarea: „lașa că vomu face mane, lașa că vomu merge altadata; lașa asia, cum au traitu parentii nostrii, vomu trai noi si copii nostrii, si asia lașa, lașa, la totu lucru — lașa scdl’a, lașa biseric’a, lașa asociatiunea, lașa aratu, lașa seceratu, lașa ca- ratu. Unii dmeni Dloru vrău se dica, că lasarea e sora buna cu lenea, si că lasatoriu face cu alte cuvente lenevitoriu. Dăca e asia, apoi aeăsta e cea mai mare, cea mai grea causa a miseriei poporului nostru — si noi suntemu chiamati a ridica tdte ar- mele sciintiei si poteriloru ndstre in contra ei. Nu intru lenea si lasarea, ci intru suddrea si munc’a fetiei tale ’ti vei castiga panea ta. O. A.! Odata acestea cause ale miseriei popo- rului constatate, ertati-me se discutu, se ve vorbescu ceva despre urmarea, său cum am disu la inceputu, urmările miseriei poporului romanescu. Proverbiulu romanescu dice: „ Omulu miseru (se- tauri si armasari scumpi din strafnatate, chiaru si gubernulu a tramisu oficiari dela calarime la Egiptu, de unde au adusu ar- masari arabi, de carii nu s’au mai vediutu in acestea tieri. Ni- cairi nu vei vedea cai si armasari mai frumoși, decătu de ess, in Bucuresci. Red. Tr, — 238 — racu) e alu doilea dracu. Ati audiții Dvăstra acestu proverbiu? Si deca asia, ati cugetatu Dvostra ckte lucruri rele e capace se faca unu alu doilea dracu? Hei dloru, mare lucru si durerosu este a dis- cută si a vră se spunemu, ckte lucruri rele e in stare se faca unu alu doilea dracu. Eu nu le voiu insiră aici, că se nu o patu că acei spirituali, carii cu în- trebările cele multe si nerumegate ce le punu si făcu celoru ce se marturisescu, invătia pre aceștia a co- mite pecate de cari nu sciă mai inainte nece de nume. Unu lucru inse nu-lu potu lasă nepomenita, si acest’a e, ck omulu seracu se bucura si’i pare bine candu măre copilulu seu. Nemorirea lui veuitoriulu natiunei; omulu seracu alu doilea dracu. „Domne multiamescu’ti ck l’ai luatu; bene a facutu Ddieu ck l’a luatu; “ vorbe de acestea va fi auditu mai de multe ori fia care deintre noi, si asia fia-care va fi con- vinsa, ck urmările miseriei in ultim’a lima e perirea, stingerea natiunei romane de pre faci’a pamentului, ceea ce nece unulu deintre noi, atktu cei presenti, cktu si cei numai de unu cugetu cu noi, nu o vre, nu o păte vră si protesta in contra’i. A remasu o. adunare, se incercamu cum s’ar’ potă delatură căușele miseriei ce aducă mărte nati- unei. Si acestea după mene s’aru potea asia: a) se ne concentramu tăta atențiunea, se ne unimu tăte poterile spre ridicarea si înaintarea economiei, se ro- gamu cu totii pre acei pucini elevi esiti dein Prag’a, dein Cetatea betrana (Ovăr, Altenbg.), se nu faca că theologii dein seminarie, candu esu preste pragulu acelora seminarie, lașa tăta SS dogmatica, pastorala inapoi, si se apuca numai de plugu, more patrio, fbra că se mai discute in vre-o adunare o asemine thema, se mai ia si altii folosu, deca nu, nu; ci cele ce le vediura, si practisara densii in acele institute, se ni-le arate si noue, se le scrie, predice, tiparesca si restiparăsca in tăte coltiurile, in tăte folile, in tăte adunările, se’si ia dreptu devisa acea vorba latinăsca, „navita de ventis, de bobus narrat arator.“ Josu cu politic’a, nu o scimu, nu o pricepemu, nu o po- temu face, ck nu avemu sute de mii disponibili. Susu cu economi’a, in praxa cu tbeoriele ei; se traiăsca progresulu, acăst’a se fia parol’a eleviloru nostrii, eara noi se’i ascultamu si urmamu, cum urmă odi- niăra popărale pagane pre celi 2 apostoli ai lui Cristu. Unii din on. Domni cari voru fi avendu si cetindu „E con omul u“ redesu in Blasiu de profes. Stef. Popp, isi voru aduce aminte, ck profesoriulu no- stru intre alte multe recepte si invetiaturi ne-a re- comendatu unu soiu de cartofi său mere de pamentu garlirose. E, bene, on. A.; am facutu proba si ve asecuru pre onorea mea, ck la 10. luliu am avutu cartofi, dein care doue au trasu 1 puntu, cu gustu bunu si delicatu. Acum spuneti’mi Dvăstra, dăca toti romanii ckti au campu, grădini si vinei, aru fi avutu puși acești cartofi in pamenturile loru, ckte milione de fl. le-ar fi remasu in casa si nu aru fi intratu in cas’a marsiaviloru speculanti, cari iau cu unulu si vendu cu trei pretiuri. S’a incercatu vre o dămna său damicela dein cele presente, se’si crăsca legumi, fasole, salata, ma- zăre iărn’a pre ferestre, se ne spună resultatulu? ) Este intre noi vreunulu, care se fia cantaritu unu j porcu muntenescu viu, cu unulu serbescu, ungurescu, ) englesescu său mongolescu, totu viu, — se fia tienutu 1 computu de ceea ce a mancatu unulu său celu altu, — se’i fi taliatu si trasu dein nou, se ne spună re- sultatulu ? Au facutu cineva proba, care lana e mai buna, tiurcan’a, cigai’a. crăti’a, campăn’a — care soiu de oui romanesci (avemu 5—6 soiuri) au lana mai multa, mai fina, mai cu pretin, lapte mai untosu, carne mai cu gustu, piele mai tienetăre, se ne spună, se ne indreptamu, se progresamu, se scapamu de miseria, de mărte. Ati vediutu Dvăstra si eu credu ck ati vediutu mai toti poterea machineloru, ati cugetatu asupra acestei poteri, nu cumva ve veni gustu si voba se o vedeți aplicata, dirăsa si condusa si de mani romanesci. ■ Oh dămne, dar’ romanulu e nein- vetiatu, nepricepetoriu, cine se se încumete a între- prinde asia ceva cu elu! Nu e asia Dloru! După testimoniulu unanimii alu tuturora intreprindietorilora de caii ferate, de mine de auru, fieru si sare, fabrici mai mici, romanulu e inteligentu, abilu. indemana- tecu si aplicabilu la ori-ce machina; atktu numai, ck noi toti romanii, cu vreo doue trei esceptiuni, sun- temu in contra introducerii si aplicarei machineloru. Se fia caus’a la acăsta statulu primitivu in care ne aflamu? instinctulu conserbarei de se-ne? Lasarea, ne- păsarea, lenea năstra? Nu sein; atktu sciu, ck sun- temu in rătăcire si ne abatendu-ne dela urgi’a năstra contra machineloru si ne inbratiosandu-le si ne apli- candu-le, vomu remană înapoia tuturora, vomu patf cum ar. patf astadi acelu economu, care avendu bani, cara si granu de vendutu, in locu de a’lu da aici in Dev’a cu 7—8 fl., lu-ar duce la Aradu că se’lu dea acolo cu 7 '/₂—8 '/₂ florini. Care deintre noi a fostu atktu de multu contra machineloru, in cktu avendu dela Brasiovu, Clusiu, Tergidu-Murasiului etc. cale ferata, dusu de unu logomotivu colossalu, si se fia venitu cu patru său optu caii si 4 tobe de clopote, cari ne incantă său rumpea odeniăra urechile. Ii place ro- mancutiei pochilatulu*) si mai angustu si mai atktea stramaturi si flanele, care tăte sunt făcute cu ma- chin’a. Ei, apoi se’i placa si machinele cu care e făcută; pentru fraga si folia’ti e draga, si eu nu me in- doiescu, ck nu ve-ar placea; sciu inse ck nu aveți potere de ale procura. „Unde e unulu nu’i potere,“ striga poetulu romanu, „unde’su doi, poterea cresce *) Se pare că, dn. dissertatoriu aplică, aici acelu barbarismu ungurescu numai in gluma. Acea tiesetura fdrte fina se dice in limbele europene batista, ddca se tiese din tortu de inu; gaza sdu gasu, ddca se tiese dein metasa, ori din firu de auru sdu de argentu. Vedi si cuventele Crepu, Floru, Velu. Red. Tr. — 239 — si neamiculu nu sporesce.“ Eca secretulu inflorirei de economia si industria romanesca: asociatiunea. Ceea ce nu pdte face unulu, voru pote 2—3 etc. Atăta numai, că cei ce se asociaza, se se asocieze cu buna credentia, fără cugete reservate si scopu de a se insiela unulu pre altulu. A vrea O. A. ceea ce vreau si se incdrca unii, a opri beutur’a spiritudseloru, ar’ insemnă după mene, a vre se opresci Muresiulu la Dev’a, Dunarea la Severinu si Streiulu la Simer’a (Piski), câ se nu curgă nece una mai in josu. Asia eu nu cutezu a înpumnâ si opri spiritudsele de totu si preste totu, precum nu a cutezatu cineva a opri păna acum cursulu vre unei ape. Ceea ce dorescu si voiu eu, e mai naturalu, e possibilu, se abatu cursulu Stre>- iuliu dela Simera dreptu la Deva — se abatu cur- sulu Mnresiului dela Teiusiu preste munții apuseni dreptu la Aradu. Lucruri fdrte cu greu de executatu, dara po- sibili. Asia cu beutur’a spiritudseloru se causeza cea mai mare miseria poporului; numai nu o potemu opri de totu, pentru-că o prescriu medicii, o folosimu chiar’ si noi. Dar totu cu aceea greutate cu care s’ar’ abate Streiulu sdu Muresiulu, potemu abate pre cei cadiuti la beția, cu vorbe, cu sfaturi si in cele dein urma cu legi bune. Unu pacharu de beutura de vinarsu, fia elu chiaru si unu felu de veninu, in unu stomachu sa- netosu inainteza consumtiunea, si e pentru viati’a o- mului ceea ce e sarea pentru bucate, una lingura de sare in una <51a de bucate le dă gustu, si ce ar’ fi de acele bucate, dăca noi amu pune una cupa de sare? totu aceea ce e si de bietulu stomachu pre care pecatosulu i-lu infunda cu un’a cupa de vinarsu, pana’lu apreude. — Maniative, dar’ nu greșiți, ne invdtia pre noi preoții bisericei, si totu pre acești parenti ii rogu, se dica, si iar’ se dica turmeloru sufletesci: lucrati, castigati, mancati si beți, dar’ nu ve imbetati, pentru că beti’a micsio- răza si degrada pre omu mai pre josu de animale si’lu face fidra selbatica, pentru-ca urmările beției afara de miseria suntu multe, omoruri, batai, vulne- rari, focuri, tetiunarii, cari lașa mii de familii peri- t<5rie de fdme. (Va urma.) Fragmente dein istori'a regimentului alu ll-lea romanescu granitiariu transilvana.*) Introductiune. Sub cei din urma domnitori pamenteni ai Transilvaniei spiritulu ostasiescu alu diverseloru populatiuni de care este *) Pana la a. 1814 partea cea mai mare a fapteloru ace- stui regimentu s’a scosu după cele publicate de fericitulu Lad.' Vaida, odenidra professoriu de drepturi si secretariu guberniale: in Clusiu, in carticic’a titulata Poemation de secunda legi one valachi ca. Magno Varadini 1830. Camu a patra parte dein acestu operatu s’a cititu in sied. publica a societate! academice romane, tienuta in ⁸/₂₀. Sept. a. c. locuita acea tiera, dispăruse in parte mare. Nu este locuiti aici că se enumeramu căușele acelei decadentie; ele insei merita de a fi enumerate si classificate cătu mai exacta in histori’a numitei tieri. Sub principii Michailu Apafy, tata si filiulu seu, ostasimea transilvana era compusa dein nesce trupe forte modeste, cunoscute sub nume de Plaiasi si Hai- duci, era impregiurulu domnului tierei se află că garda, căte una seu duoe companii de nemți străini, pentrucâ in militi’a pamentena nu prea potea se aiba incredere unu domnu, care fusese impusu tierei prin iataganele turcesci. Mai departe se tienea, că in sensulu legiloru tierei fiacare nobilu său boieriu, fia fostu de ori-ce trăpta, este soldatu nascutu, obli- gata a se arma, a incaleca si a purcede la 6ste, ori candu tier’a l’ar chiama; in adeveru inse lucrurile ajunseseră acolo, in cătu pe acelea tempuri tocma classea privilegiata fugea mai desu si se subtragea dela servitiulu ostasiescu, in Tran- silvani’a că si in alte căteva ■staturi europene. De alta parte populatiunei neprivilegiate si anume poporului tieranu ii era interdisa totu prin legile tierei, nu numai portarea de ori-ce arme, ci inca si tienerea de cai; numai boierii si locuitorii mai de frunte ai cetatiloru privilegiate avea dreptulu de a portă arma si a ambla calare. Classile privilegiate avea cause grave de a se teme de poporulu armatu si mai alesu de poporulu romanescu, a cărui libertate eră calcata in pi- tiore, candu cu ajutoriu turcescu, candu ungurescu dein Un- gari’a, candu cu celu nemtiescu. Asia pe la 1699, in care anu s’a inchiaiatu pacea dela Carlovitiu si Transilvani’a scaimbă protectiunea turcăsca cu cea austriaca, acestei tieri ii lipsea armat’a regulata, era oștea ce se numea de insurre- ctiune, compusa dein boierime, degenerase cu totulu. Că ori-care altu gubernu prudente si prevedietoriu, asia si gubernulu imperatului Leopoldu I., dupa-ce apucă a infige pitiorulu pe pamentulu unei tieri câștigate prin tra- ctata si prin conventiuni inchiaiete cu representantii ei, a trebuitu firesce se caute in populatiunile aceleia elemente di- verse, dein care se se păta formă trupe regulate, care se scia de disciplina, ăra nu numai de privilegiuri. Prim’a în- cercare ce s’a facutu in sensulu acest’a fu in an. 1702, candu dein haiducii si plaiasii ardeleni se formă unu regimentu pe- destru de linia, carele mai existe si păna in dilele nostre. Planulu de a continua cu formațiunea inca si altoru regi- mente, fu precurmata prin revolutiunea cea mare si prin bel- Julu civile, carele a proruptu sub comand’a principelui Fran- cisca Răkotzi si a durata păna in 1711. Boierimea transil- vana, compusa dein magiari si dein mulțime de romani re- negati, nu potea se sufere nici după definitiv’a pacificare a tierei, că curtea imperiale dein Vien’a se ia cumu amu dice, materialu dein classile neprivilegiate, spre a formă regimente regulate; intr’aceea inse, armele privilegiate prendea pe anu ce mergea rugina totu mai grosa. In an. 1741 căteva po- teri, anume Prussi’a, Bavari’a, Franci’a, Ispani’a, se sculaseră cu arme in contra fiicei lui Carolu VI. spre a’i combate drepturile de hereditate si a sfarmă sancțiunea pragmatica. In acelea dile de proba grea pentru cas’a Habsburg si de crisa europăna, se mai formă dein Transilvani’a inca unu regimentu de pedestrime si altulu de calereti husari. Acestea j regimente se mai intregescu si astadi totu dein Transilvani’a- — 240 — In totu tempulu cătu au duratu bellurile de successiune in tierile slavo-germane ale imperiului, Transilvani’a câ si tierile romanesci dela Dunăre, era espusa, candu la invasiuni turcesci, candu la călcările dese ale numerăseloru cete de bandiți, candu ărasi la cele mai infricosiate decimări ale po- pulatiunei prin cium’a orientale. Aceloru rele, acelei stări de barbaria completa trebuiâ se se pună odata capetu. Dara probleme de acestea, a caroru deslegare chiaru si in secolulu nostru ar’ fi impreunata cu destule dificultăți, inainte de a- căsta cu unu seculu si mai multu, cerea consiliulu celoru mai eminenti barbati de stătu. Pana pe la an. 1760 apu- caseră a se organisâ si disciplină vre-o 14 regimente confi- niarie (de granitiari), de alungulu fruntarieloru Dalmației, Croației, Slavoniei si in Banatu, pana in miediuinele Tran- silvaniei. Acelu cordonu, acea pădure de baionete asiediate mai alesu prin comunele rurali, era unu obstaclu destulu de respectabile, nu numai asupr’a ciumei si a banditiloru, ci si asupr’a rapacitatiei pasiloru turcesci dein tierile limi- trofe. Imperatăs’a Mari’a Theresi’a se decise a continuă si a intende acelu cordonu, acea bariera de feru, inca si im- pregiurulu marelui Principatu alu Transilvaniei, incependu dela P6rt’a-de feru, spre Turnu-rosiu inainte prin districtulu Fagarasiului si alu Brasiovului, prin secuimea de catra Mol- dov’a, păna susu de cătra miedia-năpte spre Bucovin’a, Gal- liti’a si Maramurasiu. Planulu era, că militi’a confiniaria transilvana se se formedie parte dein romani, si parte dein secui. Secuii inse irritati mai alesu prin aristocrati’a loru, se oppunea dein respoteri dicundu, că ei nu voru se scia de comand’a si de disciplin’a austriaca. Romaniloru nu le- ani fi fostu nici-decum greu se alega intre sclavi’a vechia iobagesca, impreunata cu infam i’a de a nu’ti fi permissa por- tarea armeloru, si intre marea honăre de a ti se restitui ar- mele, si a te exercită in ele, de si sub una disciplina aspra, adessea brutale; de un’a parte inse resistenti’a cerbicăsa a boierimei de a nu se da arme la nici-unu romanu, de alt’a ărasi nefericit’a idea a imperatesei, de a impreună cu for- marea regimenteloru una specie de proselitismu religiosu, in anii de antai a produsu si la romani resistenti’a, care mai fusese nutrita inca si prin brutalitatile unoru oficiari im- peratesci, necunoscatori de limb’a si de geniulu poporului no- stru. Dein acestea cause, secuii s’au supusu la portarea ar- meloru numai dupace fruntașii loru au fostu trecuti prin as- cutitulu sabiiloru unui regimentu de dragoni, la comun’a Madea, era romanii carii fugiseră cu familii cu totu preste Carpati, s’au reintorsu numai dupace au fostu departati ofi- ciarii cei mai brutali si dupace proselitismulu s’a mai linis- citu. Asia intre anii 1765 se formara successive siese regi- mente confiniarie in Transilvani’a, si anume duoe romanesci de pedestrime si 1 totu romanescu de călăreți dragoni, ăra duoe pedestre si 1 de husari secui. In limb’a poporului acăsta ostasime se numea „Militari." Regimenteloru pe- destre li s’a datu si ceva artileria. Pedestrimea se compunea dein căte trei bataliăne mari, afora de reserva, ăra calarimea de căte optu escadrăne. In loculu familieloru care n’au vo- litu se ia arme, s’au adusu căteva mii de juni aleși, fetiori de preoți, de boieranasi si de tierani, cautati inadensu de valoroși, caroru li s’a comandatu câ se se insăre cautandu’si femei totu vigorăse si sanetăse, câ si ei; li s’au impartitu | mosiăre după numeru, si s’au facilitata edificarea de case si fundarea de cateva comune noue. Celu de antaiu regimentu confiniariu transilvanu com- pusu numai dein romani, s’a numita totuși, dein cause cu- noscute regimului imperatescu, regimentulu alu duoilea ro- manescu (Zweites Walacher-grănz-Infanterie-Regiment). In staturile mari si mai betrane, in care armatele regulate si cele confinarie era institutiuni vechi, cele mai multe regi- mente isi au histori’a loru, alu cărei materialu se afla adu- nata in archivele loru; se intempla inse cam raru, câ nesce acte de acea natura se ajunga la cunoscinti’a publicului. Re- gimentulu alu II-lea confiniariu romanescu dein Transilvani’a face si in acestu respecta una dein acelea exceptiuni rare, precum se distinge de multe altele chiaru in faptele sale. Una parte considerabile deintru acelea se publicase in limb’a latina de cătra unulu dein acei romani tari in credintia, carii înici-odata n’au uitata de aceea ce a fostu odeneăra națiunea Șnostra, si nu pierdu dein vedere venitoriulu. Urmandu acelui monographistu, imi voiu permitte Domniloru, a Ve intretienă cu enararea numai a cătoru-va fragmente dein histori’a regi- mentului, carele in cursu de 110 ani si-a conservata stindartulu seu pe atătu de gloriosu, pre cătu elu ajunse a fi numai bucăți si petece, străbătute de mii de glăntie, in nenumerate bătălii. In partea de cătra miădia-năpte si resaritu a Transil- vaniei, se vede unu micu districtu inclavatu intre Muramu- resiu, Bucovin’a si Moldov’a, constatoriu dein 44 comune ro- manesci, a caroru capitala este modestulu oppidu Nasaudulu. Acea regiune este in partea sa cea mai mare incongiurata si curmata de munți inalti, coperiti cu codrii seculari, locuiti ăre-candu mai multu numai de fere selbatece, intre care fu- sese si bourulu, era omenii se retrăgea in acelea tienuturi selbatece numai de inaintea tiraniei, de care suferea după tempuri un’a său alt’a deintre tierile limitrophe. 24 de co- mune se tienusera de stravechiulu districtu Rodna, udata de riulu Somesiu si renumita de minele sale de argentu, feru, plumbu, precum si de ape minerali fărte salubre. Lo- cuitorii aceloru comune s’au bucuratu mai totudeauna de unu gradu ăresi-care alu libertatiei, aparate candu cu armele, candu prin portari de processe indelungi, candu erasi folo- sindu-se de unele conjuncturi politice. Celelalte duoedieci de comune pre cătu s’au tienutu de asia numitulu dominiu alu Borgaului, au fostu supuse unoru familii dein aristocrati’a inalta, de origine romana, inse renegate, precumu Betlănu, Kemeny (Comanu) s. a. Locuitorii acestora suntu parte ar- deleni, cum amu dice autochtoni, parte moldoveni transmi- grati si retrași cu familiele si cu vitisiărele loru in acei munți, in care’si aflasera asilu de inaintea impilariloru de care suferea patri’a loru si cu densa populatiunea intrăga. La populatiunea aceea se mai adausera coloniști, totu romani, ămeni teneri, aduși acolo dein alte districte ale tierei. Lo- curi plane, siesuri cultivabili suntu puține in acelu districtu; de aceea si modulu vietiuirei locuitoriloru era greu, camu marginitu la tienerea de vite cornute si lanăse, la paduritu si ceva venatu, ăra impregiuruluRodnei la cultivarea mineloru. Intr’aceea regimulu imperatescu s’a decisu, că tocma in acea regiune, de si frumăsa, dara pe atunci inca selbateca, se faca — 241 — a se organisă unu regimentu romanescu compactu. Mai antaiu s’au militarisatu in an. 1764 numai 24 de comune; inse după 19 ani, adeca la an. 1783 vediendu mai multe co- mune învecinate, ca populatiunei militarisate pe langa tăta rigorea disciplinei militarie, ii merge relative multu mai bene, decătu loru, care mai gemea inca sub jugulu feudalis- mului, au cerutu chiaru ele arme, si s’au rogatu că se fia militarisate. Atunci regimulu dandu familieloru aristocratice alte dominiuri in scaimbu, anume in Banatu, precum si di- verse beneficiuri, au supusu inca 20 de comune romanesci legiloru ostasiesci, si le-au incorporata la colossalele cordonu, carele acumu se intendea pana la marea adriatica. Imperatăs’a Mari’a Teresi’a cunoscundu errorea com- missa prin tramiterea de officiari instructori pre cătu de ig- noranti, pre atătu si brutali, a tramisu altii, mai alesu nas- cuti dein Tirolu si dein Itali’a, carii cunoscea totu-unadata si limb’a latina. Deintre aceia colonelulu baronu Carolu de Enzenberg, ajutatu de căpitani că cornițele Silviu Tannoli, si-au castigatu merite neperitorie pentru regimentulu nostru. Acei oficiari, dedati si ei cu viăti’a cea aspra a locuitoriloru munteni, ajutati de limb’a loru materna italiana si de cea Jatina, deseoperindu spre marea loru mirare mulțimea ele- fmenteloru latine in limb’a nostra si comuniunea acesteia cu icea italiana, n’au hesitatu unu momentu de a tractă pe ro- manii militarisati că pe descendentii anticeloru legiuni si co- lonii ale Romei, au inceputu a’i studiă dein acestu punctu de-vedere, a face relatiunile oficiali cătra comand’a suprema totu in sensulu acesta; era după ce au adunatu pe moldo- venii si pe ardelenii respanditi cu locuinti’a p’intre valile ascunse ale muntiloru si ’iau pusu in linia, la patru comune au datu nume latinesci: Salva, Romuli, Parva, Nepos, care cdprense in una sententia, semnifica totu unadata, că prin darea de arme in manile romaniloru si prin disciplinarea loru, strănepoții coloniiloru romane nu mai potu peri, că ci suntu salvati. In același tempu capitanulu Tannoli in ele- gantele poemu latinescu compusu in honărea colonelului seu dice: Has igitur prisca genți de stirpe Quiritum Romulidae terras habitant .... Si mai la vale: Romani servile jugum subiere Coloni. Era după formarea regimentului: Obstupuere, novas mirantes undique formas, Romulidae, atque ingens animo fiducia crevit etc. Una dein problemele principali care așteptă deslegare .justa si promta era, că oficiarii instructori se invetie si se dedea pe coloni’a militarisata cu cautarea de mai multe mi- diuloce ale vietiuirei. Spre acestu scopu br. Enzenberg a luatu mesurile cele mai efficaci. • Preste Somesiulu celu fu- riosu se făcură poduri, si s’au curatitu albi’a lui de petrii, pentru că se pota amblă pe elu plute cu lemne si cu sare. De aci încolo se asternura drumuri vicinali, se adusera sementie diverse de cerealii si de legume; barbatii au fostu obligati a’si ară si semenă locurile dein vali; femeile era tienute a cultivă gradinele, ăra torsulu, tiesutulu, cosutulu si fiertulu de bucate bune pentru tota famili’a, se intielegea de se-ne. După 14 ani dela infientiarea regimentului vediendu-se că locuitorii s’au familiarisatu cu armele si cu servitiulu osta- siescu, si dupace in acelasiu tempu s’au edificatu mai multe case de locuitu pentru oficiari, magasine de arme si de mu- nitiune, comand’a suprema se apucă si de infientiarea scă- leloru. Mai antaiu de tote se deschise un’a scola la Nasa- udu in an. 1778 sub conducerea hyeromonachului Ieronimu dela Blasiu, carele pe langa limb’a sa materna cunoscea bene pe cea latina si pe cea germana. După alti siese ani se deschise in acelasiu oppidu unu institutu mai mare, cu des- tinatiune că se ăssa dein elu teneri preparati de ajunsu spre a potă fi inaintati păna la rangu de căpitani, cumu si la cursurile theologice sî pedagogice. In acelasiu tempu s’au deschisu mai multe sorgenti, dein care s’au adunatu fonduri considerabili in folosulu regimentului. Pre candu comunele regimentului mergea prosperandu, si era ocupate numai cu custodi’a fruntarieloru si cu econo- mi’a casei loru, impîfratăs’a strimtorata dein mai multe parti de inimicii sei, s’a vediutu constrinsa că se abstrasa si pe regimentele confiniarîe transilvane dela primitiv’a loru desti- natiune si se le scătia in alte tieri, pe campulu sângelui, ala- turea cu regimentele de linia. In anulu 1779 regimentulu II. romanescu a fostu co- mandatu in contra Prussiei, cu care ocasiune si luă celu de antaiu baptismu de sânge la cetatea Tropavia (Troppau), unde in una lupta parțiale batendu pe prussiani, ii luă la fuga si le ocupă castrele; avu inse si regimentulu nostru mai multi vulnerati si morti. După restabilirea pacei cu Prussi’a, regimentulu se re- ntorse in patria la foculariele sale, unde pe acelea tempuri avea forte multu de lucru de alungulu fruntarieloru. Caran- tinele in contra ciumei se infientiasera, veghiarea asupra ca- letoriloru era atătu de severa, in cătu celi carii aru fi cute- diatu a trece fora a stă in carantina 20 păna si 40 dile, venea in periculu invederatu de a fi spendiurati după una procedura summaria, conformu articliloru legei marțiale. Pre- ste acesta, hoțiile de codrii inca totu mai eră, cumu amu dice la ordinea dilei; furcile si tiăp’a se vedea inaltiate pe la cele mai multe comune. Dein acestea impregiurari pote ori-cine se judece greutatea servitiului de di si de năpte alu militariloru. ᵢ In an. 1788 prorupse de nou bellulu turcescu. Atunci comand’a suprema se vediu ărasi in starea neplăcută de a trage pe militarii de fruntarie dela vocatiunea loru si a’i scăte dein tiăra in contra turciloru cu atătu mai virtosu, că cele duoe diete, a Ungariei si a Transilvaniei, compuse a- prope numai dein aristocrația, nu voliă se votedie completarea regimenteloru, ăra pușinulu numeru de recruți pe care’lu votă dietele, nu’lu împlinea consiliurile municipali, care se compunea asemenea totu numai dein nobili privilegiati, cu singur’a exceptiune de cele sasesci si de unele oppide; in- surrectiunea armata a classiloru privilegiate inca venise cu totulu in desvetudine, că-ci privilegiatiloru le placea multu mai bene se siădia acasa la familiele loru, se’si vădia de economia si de petreceri, decătu se dea peptu cu turcii prin munții si pe campiele României; asia curtea imperiale se vedea necessitata a completă si regimentele de linia mai multu cu juni romani, carii că se scape de tirani’a de acasa, decidea a’si cercă fortun’a cu arm’a inpumnata. Anume dein regimentulu II. romanescu confiniariu s’au scosu indata 39 — 242 — la inceputu 3420 de fetiori, era pentru paz’a fruntarieloru au remasu numai reserv’a regimentului si asia numitii in- validi. Regimentulu pusu sub comand’a colonelului Ileydcn- dorf, in Februariu fu transmutatu in Bucovin’a, de unde in Martiu inaintă in Moldov’a păna la lassi, inse numai după câteva bătălii crunte, pe care le avii cu turcii, anume la Dorohoiu, la Folticeni, Botosiani, Bai’a, Larg’a. In tote acelea lupte turcii au fostu batuti si scosi dein po- sitiunile loru. In luliu regimentulu nostru se află stationatu la Hărlău, unde erasi s’a mesuratu cu turcii, ăra in Sep- tembre ia lovitu la Adj ud u si ’ia inpinsu spre Munteni’a. In anulu urmatoriu 1789 regimentulu nostru ajunsese in passulu Branului, pe unde turcii se încercaseră se'sparga in Transilvani’a; dara după batali’a dein Valea-mulierei si după cea dela Campulungu intemplata in Octobre, au fostu constrinsi a se retrage spre Drtnare. In Maiu 1790 aflamu ^regimentulu nostru pe la Tur nu, sub comand’a co- lonelului baronu Craiu, era in luniu la Giurgiu, unde s’a si petrecuta una dein faptele cele mai gloriose. Trei bataliăne austriace de linia apucasera a fi împresurate dein tdte părțile de turci, in periculu de nimicire totale. In acelea momente supreme regimentulu alu II. romanescu formandu-se in quadratu oblungu, sparge pr’intre desimea turciloru, seme- nandu morte si perire, pana ce ajunge la camaradii sei, cu carii unitu sfarma liniele inemicului si’lu ia la fuga. Cu acea ocasiune corporalulu loanu Botta, unu ostasiu că tor- natu dein bronzu, vediendu pe capitanulu Zwilach incon- giuratu de siese turci, se rapede asupra-le, ucide, ranesce, ia la fuga dein ei si scapa pe capitanu. Pentru acea fapta heroica dela Griurgiu regimentulu fu laudatu, era sergenții Despotu si Bobu fusera decorati cu medalia de auru, corporalulu I. Botta, vice-corporalulu Dimitrie Siuc’a, gregarii PantelieHoloceasi loanu Spiridonu cu me- dalia de argentu. Puține semne de recunoscintia pentru a- tâta devotamentu si adeveratu heroismu; dara nu care cumu- va se uitamu, câ regimentulu eră romanescu. Cu tăte acestea, eră si in acelea tempuri ici colea câte unu omu iubitoriu de dreptate si scutitu de ura naționale. S’a vediutu adeca in Diariulu de Vien’a inca la 13. Novembre 1789 ur- matoriulu passagiu: „Este de doritu, câ regimentulu alu duoilea pedestru romanescu de granitiari dein Transilvani’a se afle ocasiune de a da probe de ajunsu ale virtutiei sale bellice, pentru-câ in acestu casu lumea s’aru convinge, câ simbolulu „Virtus romana rediviva" care s’a datu acestui re- gimentu, este adeveratulu si nedubitatulu simbolu alu acestei națiuni/' La testimoniulu acesta se reflectamu, câ pre candu fu elu scrisu si publicatu, Imperatulu losifu II. se mai afla inca in vietia, si câ numai pe câtu a domnitu elu, a fostu permissu a se spune adeverulu intregu despre romani. Preste acestea se pote combina dein mai multe fapte a le lui, câ losifu carele caletorise de câteve ori prin Transilvani’a si Banatu, uneori incognito, incepuse a crede, câ romanii in majoritatea loru preponderante aru fi in adeveru descendenti de ai coloniiloru Ssi legiuniloru antice, inse degenerati multu prin gangrenos’a .inriurintia a imperiului bizantinu, effemeiatu si destramatu. După inchiaierea pacei dela Sîstovu dein Augustu 1791 regimentulu nostru inca s’a reintorsu in patria, inse numai pentru unu anu si câteva luni, si cu perdere de 1218 indi- vidi, câ-ci atâti dein ei au gustatu mortea in bellulu tur- cescu si au remasu pe campulu gloriei militarie. Revolutiunea francesca cutremurase lumea si începuse a datina tronurile; bellulu universale nu se mai potea evita. Comand’a suprema austriaca, dedata acumu si mai multu a se folosi de virtutea militaria a romaniloru, a decretatu câ intre alte trupe numerose romanesci, regimentele confiniarie inca • se fia scose in contra Franciei. Dein regimentulu alu duoilea confiniariu se scăse in 9. Martiu 1793 batalionulu antaiu sub comand’a locotenentelui colonelu Stoianiciu tocma in regiunile Renului, unde in acelu anu a luatu parte la siese bătălii mai mari si mai mici. In 27. Augustu batalionulu comandata in una positiune grea la pălele muntelui Zabern in faci’a unui mare numeru de inemici; pe aceștia ’ia res- pinsu; l’a costatu inse m6rtea căpitanului Calliani si 12 ostasi, carii au cadiutu in lupta gloriosa. In dilele dein 11. 13. et 14. Septembre batalionulu transmutatu in valea Bundenthal, după lupte crâncene nu numai atacâ si ocupâ fortificatiunile passagere a le ini- micului, ci smulse dein mânile lui si câteva tunuri a le unui batalionu secuiescu, dela care le luasera francii. In acelea dile s’au distinsu mai alesu locotenentii primari Berariu si Kaup, ăra sublocotenentele Vitezulu cu 18 soldati rema- sera morti, si capitanulu Richter cu alti 6 fetiori ajunseră in captivitate. In lovirea dela 13. Octobre, pre candu s’a ocupatu tai. mos’a lini’a strategica dela Weissenburg, locotenentele pri- mariu Gratze cu unu numeru de voluntari se aruncă asupra unui reduta, ăra locotenentele Berariu cu venatorii batalio- nului străbătu in cetatea Weissenburg. In 26. Octobre ace- lași locotenente Gratze scose pe inemicu dein padurea dela Strassburg, era stegariulu Gallanu cu venatorii pusu in avangarda, ii luă la fuga. In acea batalia care se încin- sese pe lini’a intrega, au fostu răniți 1 capitanu, patru ofi- ciari subalterni si 95 de soldati. In lupt’a dela padurea Krauder-Wald, totu aprdpe de Strassburg, in 18 Novembre locotenentele Jarda si 18 soldati au fostu răniți, era 11 au remasu morti. In batali’a dela padurea Hagenau dein 12. Decembre batalionulu intregu a luptatu cu atâta bravura, in câtu co- mandantele supremu W urm ser l’a laudatu prin ordinu de di, si intre altii a distinsu pe oficiarii subalterni Berariu Itulu si Deveanu. Pe tempulu expeditiunei bellice dein 1794 acestu bata- lionu fusese comandata câ se ia redutele dela cetatea Schif- ferstadt, aparate forte bene. Acolo in asaltulu dein 23. Maiu au fostu răniți capitanulu H e r s e n i, sublocotenentele Popu si 135 ostasi, era 11 au cadiutu. Intre 29. Maiu si 2. luliu batalionulu era comandata câ se scoția garnison’a inemicului dein Schwiegerheim si Frayspach; o-a si scosit, au avuta inse 7 morti si 52 răniți, era 2 ostasi au cadiutu in captivitate. In acelea lupte s’a distinsu locotenentele Jarda cu voluntarii, câ-ci au strabatutu prin plăia de glontie in cetate, ăra stegariulu Georgie Iliesiu cu venatorii s’a distinsu prin bravura per- sonale si a fostu decorata. Dela 16 păna in 24. Augustu batalionulu dislocata la — 243 — Mundenheim in faci’a fortificatiuniloru renane s’a portatu in acelea dile atătu de heroicesco, in cătu principele Al- fa r e c h t ’ia multiamitu erasi in ordinu de di, si ’ia promissu a’lu recomanda gratiei si favdrei imperatesci. Se pare că luptele batalionului au fostu destulu de fericite, pentru-că in t6te acelea încăierări si asalturi au cadiutu numai 4 ostasi, 6ra 14 au fostu răniți, 27 incongiurati si luati in captivi- tate; intraceea inemiculu fu respinsa păna deincolo de Mun- denheim. Dein toti capitanulu Pfeiffer cu compani’a sa si locotenentele Marinoviciu au fostu laudati mai cu distin- ctă une. In 1. Decembre batalionulu s’a batutu pe siesurile deintre cetatea Moguntia (Mainz) si Tahlbach, inse lup- tele mai crunte au decursu in 20., 22. si 29 Dec. totu la Mogunti’a, sub comand’a lui Stoianiciu, unde batalionulu perduse mai antaiu duoe tunuri, pe care erasi le reocupă inpreuna cu tote tunurile inemicului, pe care’lu scose dein positiunile sale si’lu luă Ia fuga. Aici au cadiutu sergentulu Andratu cu 5 soldati, era locotenentele Banowszky si 42 de soldati au fostu răniți. In an. 1795 batalionulu scadiutu la numeru prin atatea afaceri sangerâse si prin fatige care întrecu poterile omenesci, intru așteptarea intregirei sale, nu mai fu dusu in focu păna in 20.Septembre, in care di oficiarii Jarda, Carpu si Gram- ma cu compani’a loru separati cu totulu de grosulu trupei si incongiurati de inemici, prin unu stratagemu geniale au sciutu se scape si au ajunsu la batalionu cu perdere numai de trei fetiori, cadiuti in captivitate. Acesta s’a intemplatu in-faci’a fortificatiuniloru dela Welmich. In 12. Octobre batalionulu partecipă la batali’a dela Greissheim, era in 10. Novembre dislocatu in padurea Bin- genwald et Stremburg, a scosu pe inemicu dein Worms- roth prin bravur’a locotenentelui Jarda, au cadiutu inse 5 ostasi, au fostu răniți oficiarii Itulu et Mossery sî 33 ostasi, ăra locotenentele Banowsky si 25 de fetiori ajun- seră in captivitate. In 13, 26 si 30. Nov., apoi in 17. Decembre batalionulu mai avu loviri parțiali cu inemiculu, atătu in padurea Bin- gen, cătu si la podulu de preste riulu Nou, pe care loco- tenentele Jarda ilu tienu si apară cu mare perseverantia, păna candu au trecutu tăte trupele imperatesci. In acele dile au moritu 5 si s’au ranitu 37 ostasi de ai batalionu'ui. In an. 1796 batalionulu acesta lu condusu in focu mai antaiu in 1. luniu la padurea Sonnenwald; lovirea inse dein 20. luliu la Sorgheim tienu păna ser’a; cu tote acestea re- masera numai 3 morti, ăra 66 răniți; pentru că locotenentele Jarda cu compani’a sa si locotenentele Berariu cu mic’a sa batteria atacandu pe inemicu cu energia extraordinaria^ ilu aduse in disordine si’lu persecută păna tardiu. In 10 et 20. Augustu batalionulu asiediatu intre Sulz- bach et Wolfung, lovitu de inemicu cu tăta fervdrea, ii oppuse resistentia atătu de efficace, in cătu generariulu lo- cotenente maresialu de campu far. Kray laudă atătu pe ofi- ciari, cătu si pe soldati, si le multiami de nou, totu prin or- dinu de di. Acesta victoria costă 41 morti, 185 răniți, 28 cadiuti in captivitate. După doue conflicte mai usiăre avute in 1. Sept, la Schwarzfeld, in 3 la Sulzbach, apoi inaintandu la Aschaffenburg, acolo batalionulu ajutatu de artilleri’a sa co- mandata de locotenentele Berariu in lini’a prima, a luatu in captivitate una ceta de siese sute de inemici, avu inse si dein partea sa 35 vulnerati. In 12 et 16. Sept, una divisiune oppumnă si luă cu asaltu reduturile dela Lahn, inse cu pretiu scumpu de 33 morti, intre carii si capitanulu Keissinger, era v. colonelulu Stoianiciu, capitanulu Gr r e t h, locotenentele primariu Do- năth si locotenentele Itulu cu 67’bstasi au fostu răniți. In urmarea acestoru lupte, archiducele Carolu, comandan- tele supremu de atunci, a datu acestu ordinu de di: „După ce in apararea cetatiei ,L im burg intregu batalionulu roma- nescu s’a batutu in 16 ale acesteia cu mare bravura, cu care ocasiune sergenții Mayer si Cabalini s’au distinsu intre toti, am aflatu cu cale a dă aceloru sergenți medali’a de ar- gentu. Hundsaugen, 18 Septembre 1796. Archiducele Carolu.'*) **) In Octombre locotenentele primariu Lenk lovindu pe inemici cu despartiementulu seu la Altkirchen cu mare cu- ragiu, a fostu vulneratu elu si 11 soldati. (Va urmă.) Nr. 214—1874. Procesu verbale hiatu in siedinti’a estraordinaria a comit, asoc. trans., tienuta in 15. Sept. c. n. 1874, sub presidiulu d lui v.-presied. Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii: E. Macelariu, I. Hannia, I. Tulbasiu, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Zaeh. Boiu, dr. Aureliu Brote, I. Cretiu si I. Candrea. § 107. Secretariulu alu II. perlege unu estrasu despre conclusiunile adunarei gen. a asoc. tienute la Dev’a in 10—11 Augustu a. c. in generale, si totu odata se iau la discussiune in speciale, acele conclusiuni ale numitei adunari gen., cu a caroru pu- nere in lucrare este insarcinatu comitetulu (a se vedă prot. de sub Nr. prot. ag. 186, 1874). Deci secretariulu II. referdza asupr’a conclusiu- nei de sub Nr. prot. XVI., prin care adunarea gen. aflandu, ch computurile cassei asoc. si a le fondului academiei, cum si computulu despre spesele cance- lariei s’au purtatu cu deosebita accuratetia, a decisu a se esprime multiamita cassariului si preste totu co- mitetului, si a se dă respectiviloru ratiocinanti abso- lutoriu. Se iea spre scientia cu acea, ch dein partea presidiului se se dea absolutoriulu recerutu respecti- viloru ratiocinanti. § 109. Se referăza asupr’a conclusiuniloru adun, gen. de sub Nr. prot. XVII., XVIII., XIX., XX., *) „Postea quamin defendenda Civitate Limburg, ubi tota Valachica phalanx 16-ta hujus rem magna cum fortitudine gessit, Vigiliarum Magistri Mayer et Cabalini singulariter se distinxissent, hinc duobus his Vigiliarum Magistris numisma argenteum concedendum duxi. — Hundsaugen 18-va Septem- bris 1796. Archi-Dux Carolus. 39* — 244 — XXL si XXH. relative la preliminarea si statorirea bugetului asoc. pre an. 187%. Conformu amentiteloru conclusiuni, bugetulu pre an. 187% s’a statoritu in urmatdriele positiuni: 1. Remuneratiunea secretar. I. că redacto- riulu foiei ,,Transilvani’a“ cu . . . 400 fl. 2. Remuneratiunea secret. II. cu . . . . 300 „ 3. Remuneratiunea cassariului cu ... 200 „ 4. Remuneratiunea bibliotecariului cu . . 60 „ 5. Spesele cancelariei cu.................150 „ 6. Pentru unu scriitoriu..................150 „ 7. Chiri’a pentru localulu cancelariei cu . 100 „ 8. Pentru biblioteca..................... . 69 „ 9. Spese estraordinarie..............., . 100 „ 10. Doue stipendia pentru duoi ascultători de technica de căte 400 fl., la olalta . 800 „ 11. Stipendiu pentru unu juristu .... 150 „ 12. Doue stipendia pentru duoi realiști a 60 fl. cu ..................................120 „ 13. Stipendiu pentru Unu gimnasistu dein comitatulu Dobăcei (după una funda- tiune anonima de pre acolo) cu . . 60 „ 14. Stipendiu fundatu de Nic. Marinoviciu sen. dein Sasu-Reginu pentru unu stu- dente incependu dein I. clase gimn. cu 60 „ 15. Subventiune pentru fdi’a asoc. . . . 626 „ 16. Pentru servitoriulu cancelariei .... 120 „ 17. Ajutoriu pentru scdl'a normale dein La- pusiulu ung. pre an. curente .... 200 „ 18. Pentru sodalii si invetiaceii de meseria că ajutdria ............................... 222 „ Sum’a 3878 fl. Punendu-se in ordene la discussiune susu indi- gitatele positiuni, s’au luatu urmată riele decisiuni: a) ad p. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15, 16 si 17 s’a decisu, că respectivele sume preliminate se se asemneze la cass’a asoc. spre esolvire, după pracs’a jndatinata si păna aci cu acea observare, că dein spesele estraordinarie de sub pos. 9) se se tiparâsca statutele asoc. in 2000 esempl., ăr’ ajutoriulu de sub pos. 17) asemnatu pre seam’a scălei dein Lapusiulu ung. se se esolveze numai in 4 rate; b) ad pos. 10, 11 si 12 respectivele stipendia se conferescu si pre an. scol. 187% fostiloru stipen- pendiati, carii au satisfacutu conditiuniloru recerute, si anume: cele doue stipendia de căte 400 fl. de sub pos. 10) se conferescu teneriloru: Ioane Baiulescu si Basiliu Micliaele Lazaru, ambii ascultători de tech- nica in Vien’a, celui dein urma la propunerea dlui comembru I. Tulbasiu, cu conditiunea de a produce documentu de frecuentare pre sem. II. anulu scol. 187%; stipendiulu de sub pos. 11) de 150 fl. tene- rului Avramu Armeanu, iuristu la academi’a reg. dein Sibiiu, si in fine cele doue stipendia de căte 60 fl. de sub pos. 12) se conferescu teneriloru: Marcu Munteanu si Emilianu Popoviciu, ambii ascultători la scdl’a reale evangelica dein Sibiiu. Inse toti susu- amentitii stipendiati suntu indetorati, că păna Ia 25. , Octobre a. c. se producă dela direcțiunile respective documentu, cumu-că frecuentăza că studenti ordinari spre a se potă apoi face dispositiunile la cassa pentru esolvirea stipendialoru conferite; c) ad pos. 13) si 14) aceste stipendia fiendu libere, se voru conferi la tempulu seu pre cale con- cursuale, pentru care după raportulu secretariate s’a si publicatu degiă concursu sub dto. 10. Septembre . a. c. cu terminu păna in 15. Septembre c. n. a. c. § 109. Se pune la discussiune distribuirea su- musiărei de 222 fl. v. a. destinata că ajutoriu pen- tru sodalii si invetiaceii de meseria (vedi pos. 18 dein § 108). Dn. protopopii Ioane Hanni’a propune, că sti- musiăr’a de 222 fl. se se distribue că ajutdria numai pentru invetiaceii de meseria, cu eschiderea pentru asta-data a sodaliloru. Secret. II. referente propune, că dein acea su- musidra, se se creeze doue ajutoria de căte 36 fl; pentru doui sodali de meserii 72 fl. si 10 ajutdria de căte 15 fl. pentru 10 invetiacei de meseria 150 fl. Er’ dn. asesore consist. Z. Boiu propune, că dein sumusidr’a desu amentita se se creeze 2 ajutdria de căte 50 fl. pentru duoi sodali de meseria, si 5 aju- tdria de căte 25 fl. eventualmente 24 fl. pentru 5 invetiacei de meseria. După discussiune, submitendu-se Ia votn propu- nerea Dlui Hanni’a, aceea remane in minoritate, ob- tienendu numai 4 contr’a 5 voturi, prin urmare nu se primesce. Submitendu-se apoi la votu propunerile secret. II. că referente, si a dlui ases. consist. Z. Boiu: pro- punerea referentelui se adoptă cu maioritate de 6 contra 2 voturi, abstienendu-se dn. comembru Stezaru dela votisare. § 110. Facia cu bugetulu preliminariu de sub §§ 108 si 109 si pre bas’a conclusiunei adunarei gen. de sub Nr. prot XXII, referentele secret. II. propune a se resolve in sensu negativa, urmatdriele petitiuni: a) petitiunile teneriloru: Petru Dehelianu, ascul- tatoriu de filosofia in Gratiu, și Pintea Ternaveanu, ascultatoriu de silvicultura in Mariabrunn, carii ambii cerura a li-se conferi si pre an. scol. 187% avutele stipendia, spre a potd face rigordsele, respective esa- menele recerute, după ce adeca finiră cursuln de 3 ani. b) Cererea comissiunei centrale dein Turd’a, esmise cu însărcinarea de a colectă subsidiale neces- sarie pentru edificarea unei scole normale acolo, prin care cere a se assemnă dein fondulu asoc. unu aju- ' toriu spre acelu scopu. In urma. c) Cererea comitetului pentru infientiarea fon- dului scdlei de fetitie in Clusiu. d) Petitiunea dlui protopopu in Satmariu Petru Branu, prin carea cere succursu materialu si moralu | dela asoc. spre a pote suportă spesele tiparirei opului ) — 245 — seu intitulata: „Margaritarie". Totu odata refe- rentele cu privire la petitiunea de sub c) propune, că dupace facia cu impregiurarile actuali ale asoc., auctoriului respectivu acum nu i-se pdte dă sucursulu materialu cerutu, se i-se dea inse totu potentiosulu sucursu moralu, si spre acelu scopu opineza, că re- spectivulu opu se se predea spre esaminare si re- portare unui individu de specialitate dein senulu comitetului. Propunerile referentelui de sub a, b, c si d se primescu si cestiunatulu opu de sub d, se predă spre esaminare si raportare dlui comembru Zach. Boiu. § 111. Secret. II. raportăza, după Nr. protoc. XXIII, cu ocasiunea adunarei gen. tienute la Dev’a in 10—11 Augusta a. c. a incursu la fondulu asoc. că tacse de membrii ordinari vechi si noui, sum’a de 833 fl. cu acea observare, că dn. Nic. Petrovicin dein Hatiegu inca n’a depusu sum’a promisa de 100 fl. prin urmare că s’au incassătu numai 733 fl.; ăr’ pen- tru fondulu academiei s’au primitu cu acea ocasiune că contribuit! 36 fl. 68 cr. v. a. Se ia spre plăcută scientia, cu acea, că nouiloru membrii ord. se li-se espedeze dein partea secretari- atului respectivele diplome. § 112. Se raportăza asupr’a conclusiunei adu- narei gen. de sub Nr. prot. XXV., prein carea se recomenda comitetului esecutarea propuneriloru fă- cute de dn. secret, minist. Lad. Vajda la adunarea gen. dein Gherl’a (1868), cu acelu adausu, că in căr- țile populari ilustrate, ce ar’ fi de a se edă, se se tracteze cu deosebita grigia economi’a, si se se pro- văce barbatii cărturari a scrie diferite studia econo- mice, istorice, morali etc. pentru poporu, care se se tiparăsca pre spesele asoc. In fine recomenda spri- ginirea: „Economului, ce apare in Blasiu. Propunerile amentite se se resume in una dein siedintiele proxime si secret. II. se insarcinăza a pre- sentă cu acea ocasiune propunerile sale, relative la modalitatea esecutarei acelora, avendu in vedere con- clusiunile adunarei gen. dein anii precedenti, cum si anteactele acestui comitetu. Se se recomande spri- ginirea „Economului* pre calea directiuniloru despar- tieminteloru cercuali ale asoc. § 113 Se referăza despre conclusiunea adunarei gen. de sub Nr. prot. XXVI., prin carea se decide că comit, sumele disposibili, ce ar’ incurge la fondulu asoc. si alu academiei, se ce eloce spre fructificare la insti- tutulu „Albin’a. “ Se ia spre scientia cu acea observare, că comi- tetulu si pana acum a elocatu banii disponibili la instituia „Albin’a," conformu unui conclusu alu seu dein 10. Decembre 1872 Nr. 302. § 114. Se referăza asupr’a conclusiunei de sub Nr. prot. XXX., prin carea comitetulu se insarcinăza se procure dela toti redactorii romani ciscarpatani căte unu esemplariu dein diuariele redactate de dom- ni’a loru, si incatu acelia nu le-ar’ avă, se se in- vite aceli domni, carii au esemplaria complete, se le dea pre seam’a asoc. pre langa una remuneratiune dein capitalulu speseloru neprevediute, său gratis; ăr’ in venitoriu se se provăce toti redactorii, că se tri- mitia dein diuariele loru gratis căte unu esemplariu pre seam’a bibliotecei asoc. Se se cerce domnii redactori respectivi deadrep- tulu, că dein diuariele redactate de domni’a loru dela inceputulu apparerei diuariului resp., se benevoiăsca a oferi căte unu esemplariu pre seam’a asoc. său gratis, său pre lenga ăre-care remuneratiune. Asemene se se răge a tramite si pre venitoriu căte unu esem- plaiiu gratisu, pre seam’a bibliotecei asoc. In ca- sulu inse, candu dela domnii redactori nu s’ar’ potă obtienă diuariele complete, se se răge pre calea diu- arieloru romane, particularii, carii ar’ avă unulu său altuia dein diuariele respective, că acele se le ofereze pre seam’a asoc. § 115. Se referăza asupr’a altei conclusiuni, totu do sub Nr. prot. XXX., prin care dein moti- vulu, că asoc. se lucre si in poporu, se decide a se esoperă pre venitoriu, că dissertatiunile de tendentia si coprensa mai practicu, ce se voru tienă, se se prelucre dein partea respectiviloru auctori, intru unu limbagiu mai populariu, in forma de predice său altu cumu, si asia tiparindu-se, se se impartia intre poporu. Se decide, că acestu conclusu in totu copren- sulu, se se comunice cu direcțiunile despartiemente- loru cercuale ale asoc., cu provocarea, că acele se răge pe domnii disserenti dein obiecte practice, că in privinti’a prelucrarei dissertatiuniloru loru se se conforme după indigitarile coprense in susu-citatulu conclusu alu adunarei gen. .§ 116. Se raportăza despre conclusiunea de sub Nr. prot. XXXI., prin carea se insarcinăza co- mit. a dă diplome de recunoscientia publica pentru acelu preotu, docente ori alta barbatu romanu, carele pre calea respectivului despartiementu carcuale va documentă, că după svatulu, indemnulu si impulsulu seu, 10 băieți romani imbracisiara carier’a meserie- loru, său că 10 băieți cercetăza scolele normali si superiori. Se se aduca acăst’a conclusiune Iu cunoscienti’a publica pre calea diuarieloru natiunali. § 117. Se amintesce conclusiunea de sub Nr. prot. XXXII., prin carea -acestu comit, se insarcinăza a presentă proximei adunari gen. unu conspectu de- spre totr tenerii foști stipendiati ai asoc., spre a se vedă cati teneri se crescură in fia-care direcțiune, si cu ce succesu, ba de s’ar’ potă, se se indigiteze si starea loru presente, spre a se constată folăsele, ce le aducu ei societatiei. Se concrede secretariatului compunerea respec- tivului conspectu, cu insarcinarea de alu presentă la tempulu seu. § 118. Se presenteza conclusiunea de sub Nr. , prot. XXXIII., prin carea se indrumăza comitetulu a creă unu stipendiu pentru music’a naționale; sti- — 246 — pendiulu se se accordeze unui teneru de talentu spre a studiă bene artea musicale, că astu-feliu se p6ta ajunge culegatoriu si compositoriu de melodii roma- nesci. Dein lips’a preliminariului pre anulu curente se va luă in consideratiune effectuirea amentitei con- clusiuni cu ocasiunea proiectarei bugetului asoc. pre anulu următori u. § 119. Se presenteza conclusiunile de sub Nrii proț. XXXV., XXXVII., XXXVIII, si XL., prin care se constata realegerea fostului comitetu pre altu trienniu urmatoriu, suplenindu-se prin alegeri noue numai locurile devenite vacante, si anume: dn. ca- pitanu si cassariu Const. Stezariu, s’a alesu de mem- bru ordinariu in loculu dlui consiliariu de finantia in pensiune Petru Mânu, carele dein caus’a morbului de care sufere, nu pdte participă le siedintiele comi- tetului. Acestui’a i-se votă multiamita protocolaria pentru sarcina portata pana acumu. Er’ pentru alte doue locuri devenite vacante de controloru si mem- brii suplenti, se alesera dnii dr. Aureliu Brote că controloru si membru suplente, si I. Candrea că membru suplente. Atătu escelenti’a Sa dn. Bar. Popu, cătu si cei- lalți membrii ai comitetului, primiră posturile loru onorifice, pre alti 3 ani. Se decide: că se se faca pașii necesari la locu- rile mai inalte pentru a se exoperă aprobarea prea gratidsa a nou realesiloru: presiedinte si vice-pre- siedinte ai asoc.; dr’ membriloru comitetului se li-se dea respectivele decrete. § 120. Presidiulu află degiă la loculu seu, se si-repetiesca salutările exprese in siedinti’a precedente dein 8. Septembre a. c. facia cu membrii comitetului, salutandu in speciale si pre noulu membru degiă presente, I. Candrea. Comitetulu intempina intre aclamatiuni de: „se traidsca“ salutările cordiali ale presidiului. § 121. Se presentdza conclusiunile adunarei gen. de sub Nr. prot. XLI. si XLII., prin care de- fige tienerea adunarei gen. proxime in opidulu Lu- gosiu, si anume in cea de antaiu domineca după 1. Augustu cal. nou 1875. Se iea spre scientia si îndreptare. § 122. Secret. II. in nexu cu conclusiunea co- mitetului dein siedinti’a de dto 8. Septembre a. c. propune, că esolvirea pretiului obvenitdriu de 30 fl. pentru cărțile procurate de dn. bibliotecariu pre seam’a bibliotecei asoc. se se asemneze la cass’a asoc. dein cuantulu preliminatu pentru trebuintiele bibliotecei. (Nr. 207, 1874). Propunerea se primesce. §. 123 . Se presentdza unu contu, sunatoriu despre 3 fl. 50 cr. că pretiulu legarei aloru 7 to- muri dein Transilvani’a pre seam’ă bibliotecei asoc. Se asemn^za la cass’a asoc. esolvirea respecti- vului contu, dein cuantulu preliminatu pentru tre- buintiele bibliotecei. § 124. Secret. II. presentăza un’a petitiune a senatului protopopescu gr. cat. alu Sibiiului, prin carea acel’a se roga, că comitetulu se benevoitisca a dă căte unu esemplariu gratuitu dein ftji’a asoc. pre seam’a bibliotecei scdleloru dein Bui’a, Caltoasseru, Sibiiu, Ghisas’a de susu si Secadate. Se decide a se accordă cererei respective si a se pofti respectiv’a redactiune, că se dispună a se spedă căte unu esemplariu gratuitu dein fdi’a asoc. la adresele amentiteloru scdle. § 125. Secret. II. reportdza, că in 14. Sept a. c. primindu-se la adres’a presidiale un’a citatiune dela judecatori’a singulare reg. dein Gherl’a de dto. 10. Sept. a. c., că adeca asoc. se se representeze la pertractarea massei remase de repausatulu prepositu capitulariu Macedonu Popu, defipta pre 25. Sept. a. c., presidiulu s’a aflatu indemnatu a plenipotentiă pre dn. advocatu dein Gherl’a Augustu Munteanu, că se represente interesele asoc. la numit’a per- tractare, si totu odata se informeze pre acestu comitetu despre starea lucrului, asternendu incdce si o copia autenticata de pre testamentulu respectivu. Spre scientia cu aprobare. Verificarea acestui procesu verbale se concrede' domniloru membrii: Hanni’a. Macellariu si Tulbasiu. Sibiiu, datulu că mai susu. lacobu Bologa mp. Ioane V. Rusu mp., vpresiedinte. secret II. S’a perlesu si verificatu. Sibiiu in 17 Sept. 1874; I. Hanni’a mp. E. Macellariu mp. I. Tulbasiu mp. Ad. Nr. 196, 1874. Contribuiri pentru fondulu academiei. Cu ocasiunea adunarei gen. dela Dev’a dein 10 —11 Au- gustu a. c. s’a administrata prein dn. protop. gr. cat. alu Albei- lulie, Gregoriu Elechesiu, urmatdriele contribuiri; Dela parochi’a gr. cat. Lipoveni in Alb’a-Iuli’a 11 fl. 79 cr. partea protopopului dela miru oferita academiei 5 fl.; dela pa- rochi’a gr. cat. Ighiu 3 fl. 11 cr.; dela parochi’a gr. cat. Galthiu 2 fl. 40 cr.; dela parochi’a gr. cat. Benicu 6 fl. 81 cr.; dela parochi’a gr. cat. Santu-Imbru 2 fl. 57 cr.; dela parochi’a gr. cat. Gald’a de susu 5 fl. Sum’a 36 fl. 68 cr. Prin dn. advocatu in Abrudu, losifu Crisianu s’au tramesu câ ofertu pentru fondulu academiei dela dn. not. in ZIatn’a, Fi- litnonu Plastea 8 fl. v. a. Sibiiu in 15. Sept. Dela secret, asoc. trans. — 247 — Anuntiu literariu. La redactiunea Transilvaniei se afla depuse de cătra respectivii dni auctori, traductori, editori spre vendiare: Dictionariulu limbei romane, elaboratu după insarcinarea data de societatea academica ro- mana, de A. T. Laurianu si I. C. Maximu. Bucu- resci 1873 volumulu I. A—H. 8° mare pag. 1242, 9 fl. v. a. — Tragemu atențiunea toturoru căti voru se aiba acestu Dicționar iu, că volumele lui si alu Glossariului, in locu de 100 cdle tipărite ce s’au prevediutu (dein erdre) inainte cu patru ani, voru ceprende la 180 cdle; si totuși, pentru aceia carii se abonedia pre cătu tempu mai merge tipărirea lui, pretiulu remane la opulu intregu, totu numai celu vechiu, adeca de 2 Napoleondori (40 lei noi s£u franci); dara dein momentulu terminarei acestui opu, pretiulu se va urcă la 3 napoleoni, pentru-că altu- mentrea nu se pricepe cumu voru esi enormele spese ale tipariului. Asia dara toti căti voiescu se aiba dictionariulu si glossariulu numai cu 2 napoleoni, se nu’si pregete a se abonâ de acuma, păna mai este tempu. Aceia caroru nu le este indemana a se pune in correspondentia immediata cu de.legatinnea in Bucu- resci, potu prenumeră ori candu la redactiunea nd- stra; dra dnii abonati vechi suntu rogati a transmitte si a dou’a parte a pretiului, după care li se voru tramitte indata fasciclii ckti au mai esitu păna in- clusivu la lit. N. Analile societatiei academice romane. Necesarie la toti căti se ocupa cu histori’a literaturei, tomu I. 1 fl. 70 cr., — tomu II. 3 fl. 90 cr., — tomu III. 90 cr., — tomu IV. 1 fl. 10 cr., — tomu V. 1. fl. 45. Si pe 1873. Operele lui Cprneliu Tacitu traduse in limb’a- romana de rep. Gavr. Munteanu, fostu mem- bru alu societatiei acad, (una dein cele mai bune traductiuni romanesci dein limb’a latina) 2 fl. 80 cr. Equilibru intre Antithesi, sau spiritulu si materi’a, de loanu Eliadu Radulescu, Bucuresci, 1869. 1 volumu, formata de lexiconu, pag. 400.*) 4 fl. Georgiu Lazar u si scdl’a romana, me- morialu de Petru Poenariu, discursu de recep- tiune etc. Cu portretulu lui Georgie Lazaru si anexe. Bucuresci, 1871. 8° pag. 65, 40 cr. (Onorati me- moria fericitului Lazaru!) Bibliografia chr ono 1 ogi ca romana, sdu Cathalogu generalii de cărțile imprimate dela adoptarea imprimeriei, diumetate secolulu XVI. si păna astadi, 1550—1873. Editiunea a dou’a, precesa de doue serii, una de date historice, relative la bi- *) Opu indispensabile pentru toti acei romani, carii se ocupa cu histori’a ndstra naționale si voliescu a partecipa la afacerile politice ale tierai. bliografia in genere etc. si alt’a relative la imprime- ria etc. Adunate in tempu aprdpe de 30 de ani, de Dimitrie larcu, vechiu professoru si iuspe- ctoru de scdle. Bucuresci, 1873. Formatu de lex. pag. 163**) 1 fl. 70 cr. v. a. Operele Principelui Demetriu Cânte- m i r u. Tipărite de societatea academica romana Tomu I. Descriptio Moldaviae. Cu chart’a geographica a Moldaviei si unu Facu-simile. Bucu- resci, 1872. 8° mare, pagine 154. Pretiulu 4 lei noi. Nici-unu historiographu d.-romanu nu se pdte lipsi de acdsta carte. Chronicarii Tierei romanesci publicati de Tr. Laurianu, professoru de filosofia in colegiulu naționalii, si Nicolae Balcescu. Bucuresci. cu tipa- riulu colegiului naționala, 1846 si 1847. Tomu I. coprende Istori’a Domniloru Tierei romanesci, scrisa de Constantinu Capitanu. Tom. II.: I. Istori’a Tierei romanesci, de Radu Greceanu. II. Chronic’a Tierei romanesci, de Radu Popescu. III. Chronic’a Tierei Moldaviei, de suppositulu Mustea. Pretiulu ambeloru tomuri, 3 florini val. a. Dein Magazinulu historicu alu Daciei publicatu de A. Tr. Laurianu si Nic. Balcescu intre anii 1845 si 1847 in cinci tomuri, mai avemu la redactiune numai tom. IV. si V. in pucine exempla- rie, pretiulu căte 2 fl. de 1 tomu. Materiile co- prense in acestea tomuri sunt independente de cele- lalte tomuri, care se potu trage de a dreptulu dela dn. Laurianu in Bucuresci, sdu prin librari’a S. Filtsch in Sibiiu. Manualu de filosofia si de literatur’a filosofica de W. Traug Krug; tradusu după a trei’a editiune de A. Tr. Laurianu, professoru de filosofia. Tom. I. Bucuresci, 1847. Istori’a revolutiunei romane dela 1821, de C. D. A r i c e s c u directoru la Archivele statului. Craiova, in editur’a tipographiei romane G. Chitiu si I. Theodorianu 1874. 8° mare, pagine 382. Alu duoilea tomu coprende documentele seu actele justifi- cative, după care s’a scrisu acesta historia (Vedi recensiunea scurta in Nr. 14). Pretiulu excepționale aici la redactiune: 3 fl. 60 cr. comptantu; in Roma- ni’a 10 lei n. Cuventari besericesci, scrise de I. P. Papiu, preotu de dieces’a Gherlei, spiritualu la in- stitutulu correctoriu reg. transilvanii, assessoru con- sistoriale. Tom. II. Gherl’a. Cu literele tipografiei diecesane 1874. 8° mare, pag. 324 Pretiulu 2 fl. v. a, Acestu tomu coprende 38 de predice. Abonatii au fostu 595 (vedi indata după titlu si după dedica- tiune). Femei Celebre si femei mai pucinu demne *) In acesta carte s’au furisiatu mai multe errori, deintre care pe câteva le eorrege insusi autoriulu la pag. 157. Cu tdte acestea, meritulu d-ltri larcu la compunerea acestui cathalogu este si remane in ochii toturoru romaniloru competenti, do mare valora. — 248 — de a fi cunoscute. Portrete culese dein mai multe opere si arangiate de lulia Sacellariu, născută Iar cu. Bucuresci, Tipografi’a naționala 1874. 8° mieu, pag. 62. Pretiulu 45 cr. Femeile, de luliu Pederzani. Traducere de lunius. Barladu, 1873. 8° mieu, pag. 73. Pretiulu 40 cr. v. a. Acumu candu lumea civilisata se ocupa cu marea cestiune a drepturiloru si a positiunei cuvenite fe- meiloru in societatea omenăsca, cu educatiunea si instrucțiunea sexului femeiescu preste totu, acestea duoe cărticele se potu considera cu totu dreptulu câ fdrte bene venite pentru publiculu nostru romanescu. Dictionariulu ungurescu-romanescu, compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, torm. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosip, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fl. 70 cr. leg. tiăpenu cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. A. leg. usioru. Tdte acestea cârti se vendu comptantu. Celu mai usioru modu de ale abona, este prin posta. Nr. 214—1874. Pre bas’a bugetului preliminată pe 187% de adunarea gen. a asociatiunei tienuta la Dev’a in 10— 11 Augustu a. c. sub Nr. prot. XXII., se publica prin acăst’a concursu, la urmatdriele ajutdrie: 1) La duoe ajutdrie de căte 36 fl. v. a. pentru duoi sodali de meseria, calificati de a se face măiestri. 2) La 10 ajutdrie de căte 15 fl. v. a. pentru 10 invetiacei de meseria. Terminulu concursului se defige pe 25. Octobre cal. nou 1874. Concurentii la ajutdriele de sub 1 si 2 au se’si tramitia concursele loru inedee, păna la terminulu indigitatu, provediute incătu pentru sodali, cu ates- tata de botezu si de portare morale, cum si cu ade- verintia dela maiestrulu respectivu, că suntu cualificati de a se face măiestrii: dr’ incătu pentru invetiacei, concursele se fia provediute cu atestatu de botezu, de portare morale, cum si cu adeverintia dela ma- iestrulu respectivu, despre desteritatea si diliginti’a in meseria cu care se ocupa. Dein siedinti’a estraordinaria a comitetului aso- ciatiunei transilvane tienuta la Sibiiu in 15. Septem- bre 1874. Nr. 214—1874. Adunarea generale a Asociatiunei transilvane tienuta la Dev’a in 10 — 11. Augustu a. c. prin con- clusiunea de sub Nr. prot. XXXI, a insarcinatu pe Comitetulu Asociatiunei, că se dea diplome de recu- noscintia publica pentru acelu preotu, docente ori altu barbatu romanu, carele pe calea despartiemen- tului cercuale respectivu, va documentă, cumcă după svatnlu, indemnnlu si impulsulu seu, 10 băieți ro- mani imbracisiara carier’a meserieloru, sdu că 10 băieți cerceteza scdlele normali si superiore. Comitetulu deci, si-implinesce numai o sacra datorintia naționale, candu aduce susu amentit’a con- clusiune salutaria a adunarei generale prin acăst’a la cunoscintia publica, provocandu si din parte’si, pe fîacare barbatu romanu a emulă pe acestu terenu nobilu, ce are de scopu incuragiarea romaniloru pen- tru imbracisiarea industriei si a meserieloru, cum si latirea culturei si a scientieloru, pre cătu se pdte, intre tdte straturile societatiei romane. Dein siedinti’a estraordinaria a comitetului aso- ciatiunei transilvane tienuta la Sibiiu in 15. Septem- bre 1874. lacobu Bologa, Ioane V. Rusii, v.-presiedinte. Secret. II. Deschidere de prenumeratiune la; Istori'a regimentului alu II. romanescu granitiariii, cunoscuta astadi câ regimentulu de linia Nr. 50 sub numele marelui duce de Baden. Sângele romanescu a cursu in torrente cu ocasiunea totu- roru campanieloru bellice, la câte a participată imperialii, atătu sub nume de imperiu alu Romaniloru, cătu si sub nume de austriacu. Multe regimente imperatesci sunt compuse sdu preste totu, sdu in aloru maioritate, dein ostasi de naționalitate daco- romana, in altele drasi elementulu romanescu se afla in minori- tate, dara sângele se vdrsa si in minorități, că-ce glontiele si esplosiunile nu intrdba, ddca cineva s’a nascutu dein poporu mai mare sdu mai mieu. In acești 170 de ani s’a intemplatu fdrte raru, câ virtuțile bellice ale romaniloru se fia fostu recunoscute si publicate dein vreo parte drecare. Pre candu ale altora era trombitiate dela o margine pana Ia ceealalta a imperiului, virtuțile militarie ale romaniloru, sdu că se trecea cu facerea, sdu ceeaj ce era si mai asupritoriu, acelea se adscriâ ostasiloru de alte nationalitati, pentru că se se iupene cu ele, dra modesti’a prea moderata a romaniloru ii facea se taca si se sufere nedreptatea Uneori se intemplă si mai reu: căte unu venetica inpertinente care’si caută pănea si înaintarea in armat’a austriaca, avea fruntea că se declare dein capulu locului, că soldatii de naționalitate ro- mandsca aru fi „unu materiala reuț“ mtraceea elu chiaru cu ajutoriulu acelui „materiala* inaintâ păna la cele mai înalte ran- guri ostasiesci. Ne-amu propușii a da la lumina in limb’a ndstra, o parte mare dein faptele regimentului II. romanescu, incependu dela infientiarea lui dein 1764 păna Ia a. 1866. Nu că ddra acesta ar fi fostu singurulu regimentu romanescu care s’a distinsu in fapte mari si gloridse, că-ci mai sunt si altele care au rivalisatu cu elu pe carier’a pre cătu nobile, pre atătu si grea, ci pentru- că despre acestu regimentu amu avutu la măna mai multe do- cumente, ne indemnaramu a le reproduce pentru generatiunile presente. Noi amu pusu labdrea; rogamu pe publiculu lectoriu că se ne dea spesele tipariului pe vreo 4 cdle 8°, tipărite cu litere garmond, adeca căte 40 cr. v. a. (1 fraucu). Acdsta carte va esf de sub tipariu în treidieei de dile; intr’aceea sumu- sidrele de abonamentu se potu transmite sdu de-adreptulu la redactiunea Transilvaniei, sdu la editorii Romer & Kamner aici. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografia Romer & Kamner.