i ese *
cale 3 c61e pe luna
si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru strainatale


1 1 galbenu cu porto L
Jv poștei. rj y
ro'« kv~——------->.<-<





                TRANSILVANI’A.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



Z

■ Abonamentulu se'
face numai pe cate
1 anu inlregu.

Se abonedia la Comi-
teiulu asociatiunei in


Sibiiu, sdu prin posta
seu prin domnii co-
<? lectori. ?
Vh                    n/ y

fâ «Sro’—---------


        Nr. 19.


Brasiovu 1. Octombre 1874.


        Anulu VII.





Bu m ar i u: Cuventulu Escel. sale dlui preș. asoe. L. B. Popu la deschiderea adun. geu. — Procesu verbale. — Raportulu
secret. II. despre activitatea comitetului asoc. trans. pre 187% si 187³/₄. (Fine.) — Lupt’a pentru dreptu. (Continuare.) — Procesu
,                                                verbale. — Publicarea baniloru incursi.


    Cuventulu Ecsel. sale d-lui presied. asoc. Lad. Bas. Popu
    la deschiderea adunarei generale in Dev’a la 10—11

    Augustu 1874.

Strălucită adunare generale!
Prdonorati Domni!

     Secululu nostru se dice că e secululu asociatiu-
niloru, si intr’adeveru că atatea asociari căte se făcu
acumu nu s’au mai infiintiatu neci candu. Se asociază
dmenii atătu barbati cătu si femei spre atătea sco-
puri diverse, cătu aru fi prd multu a le insiră aci
tdte; ajunge a insemnâ că cele mai multe asociari se
esecutdza totu numai cu scopu de a ajunge foldse
materiali. Dara decătu tdte asociarile, cele mai su-
blime sunt asociarile spre promovarea culturei inte-
lectuali, pentru că cultur’a, sciinti’a e poterea, fiindu
că fora cultura intelectuale tdte cele-alalte asociâri
nu potu se prospereze, ba nici se se infiintieze! Cum
s’a infiintiatu asociatiunea ndstra? Suntu momente
in vidti’a natiuniloru, in cari fora cause premergatdrie,
fbra cașuri pregatitdrie, se născu in sinulu loru idei
măreție si salutarie, cari inbraciosiate de mulțime, se
respandescu si prin concurgerea si conlucrarea mai
multor’a se realisdza!

     Asia idea a fostu ide’a de a intemeiă un’a aso-
ciatiune pentru literatur’a romana si cultur’a popo-
rului romanu!

     Ddca ide’a acdst’a s’aru fi nascutu in nesce mo-
mente periculdse esistintiei ndstre natiunali, prin ur-
mare dein necesitate si cu scopu de a abate dela
națiune unu pericolu eminente, inca si atunci ar tre-
bui se numimu noi acea idea mardtia! aceea inse,
adeca ide’a infiintiarei asociatiunei ndstre, s’a nascutu
intr’unu tempu, candu cu privire la cele ce se pro-
miteau atunci tuturoru popdraloru, cea mai puțina
causa aveau romanii de a se teme de periclitarea
esistintiei loru natiunale; s’a nascutu adeca in anulu
1860, candu după crud’a sangerare dela Solferino se
parea că voiesce a se inaugură un’a era nuoa, favo-
ritdria si promovetdria asemenea a intereseloru tutu-
roru popdraloru; prin urmare intr’unu tempu, candu
mai pucinu simtiamu necesitatea de a ne provedd
cu midildce estraordinarie pentru promoverea culturei
poporului nostru si prin ea pentru asigurarea esi-
stintiei ndstre natiunali; — deci chiaru dein acdsta


consideratiune ide’a infiintiarei asociatiunei transilvane
romane nu numai că e mardtia, dar pre aceea tre-
bue se o consideramu că un’a inspiratiune divina,
purcdsa din ingrigire parintdsca de a nu dă perirei
unu poporu alesu!

     Cele ce au urmatu cătiva ani după intemeiarea
asociatiunei si se continudza mereu, ne potu con-
vinge pe de plinu, că intemeiarea acelei asociatiuni
a fostu de neaparata trebuintia — pentru de a nutri
si sustiene vidti’a natiunale intre noi!

     Ori-ce alta asociare a poteriloru ndstre mate-
riali si intelectuali nu ar fi fostu in stare a contribui
la promovarea si consolidarea esistentiei ndstre na-
tiunali atat’a, cătu contribue asociatiunna pentru lite-
ratur’a romana si cultur’a poporului romanu, asia
după cum aceea s’a infiintiatu.

     Un’a dintre cele maî salutari dispusetiuni a sta-
tuteloru asociatiunei ndstre este, că adunările gene-
rali in totu anulu se se tiena perondanduse, adeca
schimbandu-se loculu adunarei din anu in anu.

     Adunanduse acuma membrii asociatiunei, — si
cu ei una mulțime de interesati pentru promovarea
scopului asociatiunei, din anu in anu pe rondu in
tdte părțile locuite mai numerosu de romani, se de-
scdpta prin acdsta, se nutresce si se conserva sim-
tiulu naționale intre locuitorii aceloru tienuturi; pre
aceștia ei atrage asociatiunea la sine si ei inddmna
si inimddia pentru de a conlucră inprenna la ajun-
gerea scopuriloru, cari si le-a propusu asociatiunea,
precumu cu multa plăcere si bucuria ne-amu potutu
convinge la tdte adunările gen., si precumu ne po-
temu convinge si acum din numerulu celu frumosu
alu barbatiloru cari că membri asociatiunei au con-
cursă aici spre a’si inplinf datoriile statutarie facia
cu asociatiunea, precumu si a altor’a cari s’au adu-
natu aici că se fie martori la cele ce se petrecu aici
si se iea parte la serbatorea cea mare naționale!

     Prin asociarea celoru căteva sute de membrii —
s’au asociatu in astu modu toti membri, toti fii si
fiiele natiunei! apoi D-loru, daca pdte cântă poetulu
romanu: că: unde-i unulu nu-i potere, la nevoi si la
dorere; dar’ unde-su duoi poterea cresce si-inimiculu
nu sporesce! apoi ce va se fia unde nu duoi, nu
trei, — ci cu totii împreuna suntemu!? unde cu totii
numai unu interesu, numai unu scopu avemu; unde
36

— 222 —


neci diversitatea opiniuniloru politice, neci a confes-
siuniloru religidse nu ne pdte desbină, nu ne pdte
abate dela promovarea scopului ce ni l’amu propusu.
In acdst’a credintia speru că precum la tdte adună-
rile gen. de pana acum’a, asia si la acdst’a voru de-
curge desbaterile in cea mai buna armonia si ordine,
si conclusele ce le va aduce adunarea gen. voru fi
cele mai salutarie pentru binele publicu, precum si
cele mai multiamitdrie pentru toti romanii cari intr’a-
deveru dorescu inaintarea ndstra in cultura.

     In acdst’a firma sperantia salutandu-ve Domni-
loru cu unu sinceru si cordialu „bine ati venitu“
dechiaru siedinti’a prima a adunarei gen. a XHI. de
deschisa!

Cuventu înainte de a trece la actulu ale-
       gerei comitetului asociatiunei.

     Unu actu de mare importantia are de a împlini
adunarea gen. presente, actulu adeca alu alegerei ofi-
cialiloru asociatiunei!

     Ddca precum amu disu in cuventarea mea de
deschidere, a fostu o inspiratiune divina a infiin-
tiă institutiunea in alu cărei nume suntemu aici adu-
nati, apoi e o datorintia mai pre susu de catu tdte
datorintiele, că nimic’a se ■ nu întreprindă represen-
tantii acelei institutiuni, adeca ai asociatiunei rom.
trans., ce ar’ potea- impedecă prosperarea ori ddra
aru potea periclită chiaru si esistinti’a asociatiunei!

     Dela dvdstra dloru cari sunteti adunati aici că
membri ai asociatiunei, depinde că se prospereze aso-
ciatiunea ndstra si de aici înainte, precum a prospe-
rate in cei 13 ani trecuti; dela alegerile ce le veți
îndeplini va depinde că se mai domndsca in sinulu
asociatiunei si in specie in sinulu comitetului asoci-
atiunei aceea armonia, acelu zelu si acea aderire catra
asociatiune, care a domnite in decursulu aloru 13
ani!

     None dloru cari amu foste fericiti de a fi ono-
rati cu încrederea adunariloru gen. trecute si a fi
chiamati spre a portă sarcin’a oficialiloru asociatiu-
nei si a ideplini agendele ei, ni-a succesu a ne îm-
plini missiunea in astu modu, catu astadi candu ve-
nimu se ve predamu dvdstra, — institutiunea noue
concrediuta, se o videmu mai frumdsa si mai poter-
nica de cum a fostu candu s’a incredintiatu noue, —
pentru că dloru, de si pdte nu amu fostu noi toti
după gustulu, placulu si poft’a toturoru, — ceea ce
nici nu se pdte la un’a asociare asia numerdsa, —
dara celu pucinu nu amu intempinatu la nici o parte
a asociatiunei antipathia nedubitata!

     Dela dvdstra va depinde dloru, că se se conti-
nue oper’a începută pre calea de pana acuma, ori
apoi se se incuibe in sinulu asociatiunei disarmoni'a,
ur’a si individi’a, din cari apoi se urmeze decăderea
institutiunei unice pentru aperarea esistintiei ndstre
naționali!

     Binecuventarile celoru buni ve voru urmă, ddca
prin alegerile dvdstre veți conferi la consolidarea esi-


stintiei si prosperarei asociatiunei ndstre, dra la din-
contra, ddca prin alegerile ce veți întreprinde, veți
instreină pre barbatii noștri dela acestu paladiu alu
esistintiei ndstre naționali si-lu veți periclită, — atunci
blastemulu posteritatei va cadea asupr’a capeteloru
acelor’a, cari nu si-au sciutu infrenă nici patimele
urei si individiei, precum nici simpathiile personali ale
innadusi, ci s’au lasatu a se conduce prin acele spre
daun’a asociatiunei!

      Cu tdta sinceritatea animei mele ve rogu dloru!
că înainte de tdte se aveți înaintea ochiloru interesele
asociatiunei, — si numai după aceea se dati intrare
la anim’a dvdstra inspiratiuniloru amicali! — eara
intereseloru si aspiratiuniloru, sdu ambitiunei perso-
nali se nu ve faceți sclavi sdu servitori nici odata,
pentru că nici unu vitiu nu deonestdza demnitatea
omendsca mai multu de cătu tocmai acest’a!

      Aceste premitiendu-le, ve rogu se treceti le actulu
alegerei.



Ad. Nr. 196—1874.

    Procesu verbale

susceputu in siedinti’a II. a adunarei generali anuali, tienute de
asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului rom. in
opidulu Dev’a la 10. Aug. 1874 in biseric’a romana gr. or.

      XIV.         Dn. presiedinte după 9 ore înainte de
prandiu, deschidiendu siedinti’a, prin notariulu Dr.
Silasi dă cetire procesului verbale alu siedintiei
prime, pre care după căteva modificări stilistice ne-
însemnate adunarea gen. ilu verifica.

      XV.          Presidiulu conformu programei, pune la
ordine continuarea dissertatiuniloru, si mai antaiu
asesorele consistoriale Zach. Boiu, prelege de pre
tribuna, prea interesantele si de repetite aplause in-
treruptulu seu tractatu intitulatu „Ca s’a romana“
ce se achide K) aici; er’ după aceea, urmă protopo-
pulu si secret. II. I. V. Rusu cu alaturat’a L) sa
disertatiune biografica, deliniandu Viati’a si Ope-
rele lui Samoilu Clainu-Micu de Saadu, care
disertatiune că si cea prima, te de adunare ascul-
tata cu atențiune si aplaudata.

      XVI.         Presiedintele face cunoscute ca in urma
a mai capetatu una disertatiune M) despre igien’a
frumosului dela Dr. I. Dragescu dein Craiov’a,
carea fiendu volumindsa, dr’ adunarea avendu inca
multe afaceri de pertractatu, înainte de a se pune
la desbatere admiterea ei la cetire, crede ca se se
ia înainte afacerile celelalte si anume reportele comis-
siuniloru in ordine.

      Estu-modu cu consemtiulu adunarei, presiedintele
comisiunei pentru esamenarea ratiociniului de pre anii
tr. 187% si 187³/₄, protop. S. Balintu, prin referin-
țele Dr. Brote raporteza N) despre retiociniulu asupra
perceptiuniloru si erogatiuniloru fondului asociatiunei,
despre ratiociniulu fondului academiei si despre ra-
tiociniulu cancelariei asociatiunei, cari compute co-
misiunea le afla tdte portate cu una acuratetia de-

— 223 —


osebita; dreptu ce propune: câ adunarea gen. pre
langa esprimarea multiamiriei sale, se dea respectivi-
loru ratiocinante absolutoriulu recerutu, dr’ in privin-
ti’a ratiociniului despre spesele cancelariei se edice
câ pre viitoriu acelu ratiociniu in respectulu sumei
neînsemnate, se se esamine numai de catra comite-
tulu asociatiunei.

      Conclusu: adunarea gen. esprima multiemit’a sa
atătu cassariului, cătu si preste totu comitetului aso-
ciatiunei pentru acurat’a portare a socoteleloru, dan-
dule in privinti’a ratiuniloru presentate absolutoriulu
cerutu, si enunciandu totu odata câ pre venitoriu ra-
tiociniulu despre spesele cancelariei se le esamine
singuru comitetulu.

      XVII.        Referentele comisiunei pentru prelimina-
rea bugetului pre anulu venitoriu 187%, Dr. Ilariu
Puscariu, lege de pre tribuna alaturatulu O) raportu,
prin care preste totu se recomanda spre primire
positiunile preliminariului, sustienute de comitetu
pre langa modificarea numai a positiuniloru de sub
Nr. 2 si 6. . In speciale la votarea bugetului dein
punctu in punctu adunarea votâza si primesce câ
preliminați pre anulu 187%:

      1)      cu titlu de remuneratiune secretariului I. ca
redactoru alu „Transilvaniei" 400 fl.

      XVIII. Remnneratiunea secretariului II. comite-
tulu propune 400, comisiunea 300 fl. Se încinge o
lupta parlamentaria mai îndelunga. Pentru propu-
nerea comitetului pledâza I. V. Rusu si Dr. I. Ma-
ioru, că-ci agendele secretariului II. ne cum se se
impucine, dar din di in di se totu inmultiffscu. Pre-
siedintele provdca, se nu lucramu numai totu pentru
remuneratiuni, ci dein zelu curatu; oserba că ofi-
ciale asociatiunei in sensulu statnteloru suntu pro-
priamente de a se portâ gratuita, deci se nu facemu
dein remuneratiuni, plati sistematece; intrâba pre
vice-presiedintele, câ pre unulu ce cundsce mai bine
impregiurarile, se ne spună ddca ocupatiunile secre
tariali nu-su de ajunsu remunerate cu 300 fl.? Vice-
presiedintele consil. aul. Iac, Bologa, citandu §-lu
statuteloru, despre portarea fora plata a oficialoru,
asia cugeta, ca suma de 300 fl. intre giurstarile
ndstre actuali e remuneratiune destula pentru secre-
tariulu II., dorire-ar se se potâ dâ si 2400 fl., inse
trebue se tienemu corntu si de neajunsele ndstre
presenti. Grig. Mezei, câ celu ce in comisiune pro-
puse reducerea Gestionata, ’.ica rdga pre secretariulu
fietoriu, ori-cine ar fi se fia, se nu pregete in ve-
derea necesității actuali a duce sarcin’a secretariate
si cu un’a remuneratiune scadiuta. Dein contra, Si-
mionasiu crede, că asociatiunea candu votase secre-
tariului II. 400 fl., sciâ bene agendele-i si giur-
starile alalte; de se pdte dara demunstrâ, ca agen-
dele secretariali se impucindza. reinuneratiunea inca
se se reducă, la dein contra ba; ci deca e lipsa, se
se detraga dela alti oficiali remunerati, ale caroru
afaceri nu se înmulțiră.


      In fine, cerendu se votare, adunarea cu majo-
ritate de voturi primesce:

      2)       câ remuneratiune pentru secretariulu II. 300 fi.

      XIX.        Positiunile bugetari 3—5 la propunerea
unisona a (jpmitetului si comisiunei, adunarea le ac-
cepta fora desbatere, anume:

      3) remnneratiunea cassariului cu 200 fl.

      4) remnneratiunea bibliotecarului 60 fl.

      5) spesele cancelariei cu 150 fl.

      XX.         La positiunea 6 pentrn unu scriitoriu co-
mitetulu propune 200 fl., comisiunea 150 fl.. A. Se-
verii 100—120 fl. Si ar’ dori, câ junimea ndstra stu-
didsa dein Sibiiu se prestedie si gratis atari sucurse
scripturali asociatiunei, care aduce atatea sacrificia chi-
aru pentru tinerimea studidsa.

      Votisandu se accâpta:

      6. pentru unu scriitoriu . . . 150 fl.

      XXI.        Cele altalte pusetiuni dela 7—16, acelesi
in preliminaiiulu comitetului, câ in propunerile co-
misiunei, se primescu de adunare fora desbatere, adeca:

     7)  chiri’a pentru localuln cancelariei 100 fl.

     8)  pentru biblioteca 60 fl.

     9)  spese straordinari 100 fl.

      10)       doue stipendia pentru doui ascultători de
technica, cate 400 fl., 800 fl.

      11) stipendia pentru unu juristu in patria 150 fl.

      18)      doue stipendia pentru doui realiști, a 60 fl.
120 fl.

      13)       stipendiu pentru unu gimnasistu dein comi-
tatulu Dubacei (după un’a fundatiune anonima de pe
acolo) 60 fl.

      14)       stipendiu fundatu de Nic. Marinoviciu pentru
unu studentu incependu dein clas’a I. gim. 60 fl.

      15)      subventiune pentru fdi’a asociatiunei 626 fl.

      16)      pentru servitoriulu cancelariei 120 fl.

   , sum’a 3456 fl.

      XXII. Reportatoriulu urmâza cu alalte positiuni
asisiderea preliminate de comitetu câ urgenti si ne-
amanavere; anume: a) spese de rigurdse pentru unu
ascultatoriu de filosofia si altulu de selvicultura, 800 fl.

      b) pentru sodali si invetiacei de meseria, 420 fl.

      c)      pentru elaborarea celei mai bune gramatice
germano-romane, pre seam’a oficeriloru, si pentru
cea mai buna traducere a noului regulamentu mili-
tariu 300 fl.

      d)      ajutoriu pentru doue scdle elem. din secuime,
un’a gr. cath., alt’a gr. or. 600 fl.

      e)      pentru elaborarea celei mai bune istorie de-
spre evenemintele din 1784.

      f)      unu cnantu pentru tipărirea opului esaminatu
de comitetu si intitulatu, „Viti’a cultivata de I. Chitiu.

      g)      unu ajutoriu pentru fondulu infiintiandei scdle
rom. de fetitie in Clusiu. Ne mai stan du inse la
dispositiunea asociatiunei, decătu 150 fl. economisati
dela positiunile 2 si 6 si 272 incursi dela inchierea
proiectului de bugetu, comisiunea opineza, câ ambe
aceste sume la olalta 422 fl., neajungăndu pentru alte
lipse, se se destine pentru sodali si invetiacei de me-


36*

— 224 —


 serie; si totu dein caus’a acestei stări nefavoritdrie,
a cassei, se se resolve negativu si rogamentulu re-
presentantiei scolei primărie dein Lapusiulu ungurescu
pentru unu ajutoriu anuale de 1000 fl.

      Adv. Gabr. Mânu luandu cuventulu, intr’un’a
vorbire mai lunga, face istoriculu scolei dein Lapusiu,
arata vanele despuneri guvernamentali si ale consis-
tdrieloru episcopesci romane gr. catli. si gr. or.; in-
degeta periclulu si daun’a naționale, deca dein lips’a
midildceloru va cadd aceea scdla rom., unica mai
de căpetenia in acelu tienutu; deci asociatiunea va
intrebuintiâ mai bine amentit’a suma disponibila, dan-
du-o tdta, sâu barem diumetate scdlei dein Lapusiu.
Dr. Lapedatu observa, că antevorbitoriulu atense idee
si lucruri; in respectulu caror’a trebue odata se ne
descurcamuț se adusera si se aducu dein partea con-
sistdreloru decisiuni pentru paritate in comunele si
scdlele rom. mestecate, ci decisiunile remanu numai
pe papiru; se staruimu, câ se se si esecute pre bas’a
majoritatiei unei sdu altei parti, dr’ unde părțile ’su
egali, se se recomande tragerea la sorti; e pentru
ajutorarea scdlei lapusiene. că-ci lips’a e mare la mo-
mentu. Vicecomitetului dr. I. Hodosiu nu-i place
că in adunările ndstre se discute confesionalismu,
care trebue se-lu essilamu dein midiloculu nostru; e
asemenea pentru subventiunea scdlei lapusiene.

      Pre urma adv. Gr. Mânu provocatu de adunare,
• câ in vederea giurstariloru se modifice rugamentulu
lapusieniloru si se propună unu cuantu nou alu sub-
ventiunei dorite, se dechiara multiamitu si cu 200 fl.,
si estu modu adunarea gen. primesce că dein me-
morat’a suma disponibile 200 fl. se se dâ scdlei rom.
principali dein Lapusiulu ung. câ suventiune pre an.
acest’a, dr’ restulu de 222 fl. se se asemneze câ pre-
mia pentru sodali si invetiecei de meserie.

      XXHI. Presiedintele comisiunei pentru înscri-
erea membriloru noui si incassarea tacseloru, propriet.
Ioane Popu Maioru, substerne si respective face a se
ceti prin referentele prof. I. Candrea alaturatulu P)
raporta despre resultatulu esmisiunei sale. Dein acelu
raportu se vede, că pentru fondulu academiei rom.
de drepturi incursera dein protopopiatulu gr. c. alu
Albei-Iulie 36 fl. 38 cr., dr’ pentru fondulu asociati-
unei, 833 fl. v. a., sum’a ultima parte dela membrii
cu tacsele in restantia si dela că ti-va membrii ajut,
parte dela patru membrii (dd. cancelistu de judecă-
toria, loanu luaniciu Olariu, adv. dr. Lazaru Petcu,
protopresbiteru Ioane Papiu si comerciantele in Ha-
tiegu Nicolae Petroviciu), cari depusera in obligațiuni
de cate 100 fl. capitalulu tacsei de membru ord., parte
in fine dela 42 dni de nou inscrisî, câ membri ord.,
pre cari ultimi, comisiunea in sensulu statuteloru, i-
propune spre denumire de atari.

      Adunarea gen. saluta cu insufletite manifestări
de bucuria pre prea laudatii membrii, cari in zelulu
loru romanescu se făcură membri pre vietia ai aso-
ciatiunei ; intempina cu repetite vivate si pre ceialalti
membri contribuenti, si cu unanimitate prochiama


de membri ord. noi ai asociatiunei pre dd. Ioane
lons’a, protopopu gr. c, in Ulpi’a-traiana, Ioane Sabo,
cancelistu comitatense in, Dev’a; Romulu Crainicu,
parochu gr. or. in Dobr’a; Ioane Morariu, notariu in
Roscani; Colomanu Bardi, not. in Tataresci; Dem.
Lacatusiu, not. in Gur’a Dobreiț Petru Popoviciu,
par. gr. or. in Sacamasiu; losifu Siuiaga, par. gr. or.
in Lapusnicu; Aronu Ilie, par. gr. or. in Teiu; Paulu
Popu, candidatu adv. in Aradu; Nicolau Oncu, când,
adv. in Aradu; Ioane Candrea profes. de theol. in
Sibiiu; Constantinu Costinu prof. gimn. in Bradu;
Ambrosiu Barsgnu^ primariu in Hatiegu^ Greg. M.
Marienescu, theoTabs. iii'Lipov’aț'^George Herbein,
comerciante in Dobra; Georgiu Pareu, prof. gimn. in
Bradu; Petru Fagarasiu notariu in Zamu; Stefanu Chi-
rila, provisoriu dominale in Blasiu; Artem. Fene-
sianu prof. gimn. in Bradu; Ioane Berceanu protop.
gr. cath. dein Aradu; Alessiu Popescu, par. si asesor,
consistoriale in Bocsia rom; Basiliu Florianu^docente
dirigente in Hatiegu; Ioane Filipescu, r. perceptoru
in Turd’a; ATestu^Ollariu, candidatu adv. in Deva;
Simionu Popoviciu, not. in Uniadora; Petru Zar’a,
comerc. in Dev’a; Ioane Ghil’a, proprietariu in Deva;
Moise Lazaru, ases. consistoriale in Sibiiu; Elia Bos-
gamu adiunctu pretor, in Buteni; Simeone Horvath,
procurorii de stătu in Deva; Petru Neagosiu, med.
distric. in Monoru; Avramu Pacurariu, par. gr. or. in
Uniador’a; los. Bitto, adv. in Lipov’a; Franc. Hosu
Longinu, când, de adv. in Aradu; Augustinu Nîcor’a
studente in Dev’a; Georgiu Baciu comerc. in Orestia;
Sim. Curiacu, parochu in Banpatacu; Georgiu Da-
nila, primariu in Uniadora; Teodora Petrisioru, prof.
de preparandia in Dev’a; Michaelu Bontescu, adv. in
Dev’a; Ioane Sierbanu, primariu comunale in S.
Ohalm’a: Ioane lacobu, par. gr. or. in Bradetielu si
Beniaminu Densusianu, prot. gr. cath. in Secarambu.

     XXIV. Veniendu la ordine raportulu comisiu-
nei pentru moțiuni si propuneri aici sub Q) achisu, re-
ferentele Dr. I. A. Lapedatu înainte de tdte cu pri-
vire la reportulu secretariului U. dr specialmente cu
privire la netienerea adunarei gen. in anulu tre-
cutu (v. Nr. IV. si VII. ai acestui procesu verb.)
propune in numele comisiunei, câ considerandu prea
întemeiatele cause si rațiuni produse de comitetu
pentru justificarea• atinsei comisiuni (precum: epide-
mia colerica, recolt’a rea, ocupatiunea multora mem-
brii cu alegerea metropolitului gr. or., anu-tempulu
inaintatu in iarna s. a), adunarea se voteze multiamita
comitetului, că-ci acesta luă in anulu dein cestinne
tote mesurile posibili, pentru câ interesele asocia-
tiunei după putintia se nu sufere scădere. Contra-
dice Greg. Mezei, ci adunarea gen. mai cu unani-
mitate primesce propunerea comisiunei, si votdza
multiamita protocolaria comitetului.

(Va urma)

— 225 —


    Raportulu secret. II. despre activitatea comitetului asoc.
    trans. pre 187% si 187%.

I.

(Fine.)

      5)      Comitetulu in interesulu stirpirei vitiului beu-
turei de vinarsu, a acestui vitiu atatu de demorali-
satoriu si ruinatoriu pentru poporu, basatu pre §-lu
5 lit. g) dein regulamentulu asociatiunei, si-a tienutu
de o sacra datorintia natiunale, a emitte provocări
catra tdte despartiemintele cercuali ale asoc. dejă
infiintiate, că atatu cu ocasiunea adunariloru gener.
cercuali, cătu si prin agenturile comunali, se se lucre
dein tdte poterile si cu tdte midildcele legali posibili,
că poporulu romanu se se persvadeze a se abtiend
dela beuturi spiritudse, si spre realisarea acestui scopu
salutariu s’a recomandata infientiarea de reuniuni de
temperantia.

      Dein partea adunarei cercuali a despartiemen-
tului Brasiovului I. si respective a subcomitetului
aceluia, care cu tdta ocasiunea desvdlta cea mai-mare
activitate in interesulu promovarei afaceriloru asocia-
tiunei in tdte direcțiunile, s’a si elaborata unu regu-
lamentu pentru infientiarea unei secțiuni la numitulu
despartiementu cu nobila si salutaria missiune de a
lucră pentru popularisarea ideei de abtienere dela
beuturile spirituose in despartiementulu respect. Acestu
regulamentu, esaminatu si aprobatu dejă de acestu
comitetu, punendu-se odata in activitate, in tdte păr-
țile lui, ne dă prospecte de unu resultatu salutariu
in privinti’a stirpirei unui vitiu ruinatoriu de poporu,
atătu materialmente cătu si moralmente. Ar’ fi inse
fdrte de uoritu, că acestu esemplu atătu de benefa-
catoriu, se fia imitata nu numai si dein partea ce-
loru alalte despartiemente ale asociatiunei, ci chiaru
si dein partea fia-carui romanu interesata si iubitoriu
de binele poporului si respective de binele natiunei
sale. (Siedinti’a com. dein 3. Sept. 1872 §119.)

      6)      Cu via satisfactiune vine acestu comitetu a
constată activitatea nnoru subcomitete ale despartie-
menteloru cercuali ale asociatiunei, desvcjtata in de-
cursulu aniloru 187²/₃ si 187'%, atătu pre terenulu
materiale, catu si morale.

      Intre aceste subcomitete celu dein Brasiovu si
Fagarasiu, vinu a se aminti in lini’a prima. Se spe-
rdza că ddra intre impregiurari mai favoritdrie, pre
viitoriu voru emulă si cele-alalte subcomitete in acti-
vitatea loru, pre acestu terenu atătu de salutariu
pentru cultur’a poporului.

      In decursulu aniloru 187% 187³/a in catu scimu
dein relatiunile oficidse, s’au mai infientiatu si con-
stituita inca trei despartiemente cercuali ale asocia-
tiunei, anume unulu in Dev’a, altulu in Sasu-reginu
si alu treilea in Bai’a-de-Crisiu. După un’a relatiune
primita in un’a dein dilele dein urma, in Hatiegu
inca s’ar’ fi infientiatu subcomit. resp. despartiemen-
tulu asoc. Astu-feliu de presenta, asociatiunea ndstra
are in teritoriulu seu 16 despartiemente cercuali in-


fientiate si constituite, dein numerulu totale de 22,
prin urmare lipsescu a se mai infiintiă 6 despartie-
mente cercuali.

     Comitetulu n’a lipsitu de repetite-ori in ambii
ani memorati, a emite provocări cătra dnii colectori
si alti inteligenti dein respectivele parti, si astu-feliu
a stărui pentru infiintiarea si aceloru-alalte despar-
tiemente prevediute in regulamentulu asociatiunei
dein 1869.

     In catu scimu nu s’au infiintiatu, sdu celu pu-
tienu nu s’au primita pana acum relatiuni oficidse
despre infientiarea si constituirea despartiementeloru
in Naseudu, de si acolo este inteligentia romana nu-
merdsa, in Siomcut’a .mare, Muresiu Osiorheiu ărasi
cu inteligentia frumdsa, Bistriti’a si Mediasiu, ceste
dein urma dein lips’a de membrii ai asoc. După
relatiunea primita in dilele acestea, se afla că
in Siomcut’a mare se va potea infiintiă despartie-
mentulu cercuale pe anula viitoriu.

     Doue dein despartiementele mai de curendu in-
fientiate si-au inaugurata activitatea sa in modu
demnu de frumds’a-le missiune si anume despartiemen-
tulu dein Dev’a, respective subcomitetulu aceluia, si-
a inaugurata activitatea sa prin punerea temeiului la
infientiarea upui fondu pentru ajutorarea eleviloru
de meseria, er’ celu dein Sasu-reginu sub conducerea
pră demnului si zelosului seu directoru, Ioane P.
Maioru, inca indata in adunarea sa constituante si-a
indreptatu atențiunea asupra diversiloru râmi de cul-
tura poporale, intre cari loculu prima ilu ocupa ni-
suinti’a pentru incuragiarea romaniloru la imbraci-
siarea industriei si a comerciului (vedi siedinti’a co-
mitetului dein 3. Martin 1874, 17. Aprilie 12. Maiu
si 23. luniu 1874, 28. luliu 1874.).

     Direcțiunea, respective subcomitetulu Clusiului
de si impregiararile poporului in acelea parti suntu
nefavoritbrie, totuși inca a data dovedi de activitate
pre terenulu afaceriloru asociatiunei, relative Ia îna-
intarea culturei poporului, intre altele, ajutandu cu
cârti scolastice scdlele confesionali cele mai lipsite
de medildceț (sied. dein 28. luliu 1874.

     Mai putiene dovedi de activitate au prestata in
decursulu acestoru doui ani despartiementulu cercuale
dein Abrudu si dein Sighisidra si GrheiTa, care nu
si-a substernutu la comitetu, nece pfotocdlele aduna-
riloru gen. cercuali, nece despre siedintiele subcomit.
respectiva, er’ cateva si-au justificata mai pucin’a acti-
vitate atatu cu recoltele slabe dein anii trecuti, catu
si cu alte calamitati ale poporului, cum si cu preo-
cuparea cu alte afaceri locali, ce suntu ărasi de in-
teresu publicu, cum d. e. despartiementulu Deejului,
carele in acești ani si-indreptă activitatea sa relativa
la asigurarea viitorialui scdleloru dein Lapusiulu
unguresco, si alu Turdei cu infiintiarea unui fonda
pentru edificarea si prevederea unei scdle centrali
acolo.

     7)      Nu pdte fi indoiăla», că asociatiunea ndstra,
că se pota corespunde in deplenulu intielesu alu

— 226 —


cuventului, sublimului seu scopu, are neaparat’a ne-
cesitate de un’a spriginire zelăsa, atatu pre terenulu
materiale catu si pre celu morale.

      Fia care romanu, fia-care fiiu alu natiunei, trebue
se se semtia moralmente oblegatu a satisface da-
torintiei sale, facia cu asociatiunea, precum in alte
privintie, asia si in privinti’a solvirei regulate a tac-
seloru anuali, prevediute in statute, că ci, cu părere
de reu cauta se amintimu. că numerulu membriloru
aflători in restantia, unii pre mai multi ani, cu mi-
nimalii anuale, este fdrte considerabilii, si comitetulu
dein parte-si intre limitele prescrise de statute, a in-
cercatu totu ce i-a stătu in potintia in interesulu
incassarei tacseloru restante. Totu spre acestu scopu
s’a tiparitu inca in anulu 1872 unu conspectu despre
toti membrii ordinari ai asociatiunei. Acelu conspectu
pre calea despartiementeloru cercuale, s’a impartitu
membriloru respectivi, pre langa provocarea de a
solvi tacsele restante. Altu-cum starea si progresulu
sdu regresulu materiale alu asociatiunei pre anii dein
cestiuue, se va constată dein computulu dlui cassariu
alu asociatiunei.

      8)      Un’a deintre problemele mai importante, ce
are de a resolvi asociatiunea năstra, este inmultirea
si prosperarea fondului destinata pentru infientiarea
unei academie romane de drepturi. Scopulu inten-
tionatu prein intemeierea cestionatului fondu, este de
un’a importantia vitale pentru garantarea esestintiei
si prosperarei năstre naționale, că ci de si acăst’a causa
pana acum, intre impregiurarile actuali nefavoritărie,
are de a se luptă cu durerile nascerei sale, totuși
fiindu odata inceputulu degiă facutu, se sperăza,
cumcă nesuintiele, sacrificiale si ostenelele barbatiloru
si fiiloru natiunei, devotati acestei cause sacre, cu
tempu totu voru produce resultate imbucuratărie.

      In decursulu anului ț87²/₃ avuramu fericirea a
vedă pre unii barbati zeloși asi sacrifica denariulu
seu pre altariulu acestui paladiu sacru de cultura.
Asemenea cu mare bucuria ne vediuramu si pre ti-
nerimea romana studiăsa pre la diverse institute cu
diverse ocasiuni, emulandu intru a adună contribuiri
si oferte pentru fondulu academiei; dar’ in anulu
187 ³/₄, au incursu mai pucine oferte si contribuiri
la fondulu academiei, decâtu in anulu precedinte
păte si dein caus’a recoltei slabe dein anulu trecutu.

      9)      Făi’a asociatiunei, ce se afla acum in alu
7-lea anu alu vietiei sale, nu s’ă bucuratu, nici pre
cești doui ani, de dorit’a spriginire materiale si mo-
rale. Cu tăte acestea, asociatiunea năstra, că unu
institutu, ce are de devisa: „cultur’a poporului ro-
manu , in interesulu cohservarei prestigiului seu, facia
cu reuniunile de asemenea natura, a altoru națiuni,
anevoia s’ar’ potă lipsi de o făia propria, de si aceea
costa ăre-care sacrificie materiali. Va veni tempulu,
candu posteritatea va sci pretiuf mai bine atari te-
sauri naționali. Documentele istorice, degiă publicate,
si cari continua a se publică in numit’a făia, suntu


necesarii tesauri dati Ia lumina, de un’a importantia
imensa pentru istori’a naționale.

      Numerulu abonatiloru Ia amentit’a făia pre an.
1873 au fostu 238, ăr’ pre anulu 1874 cu membrii
abonati la Redact. in Brasiovu cu totulu pana in
presente, se suie abia la cifr’a de 200, unu numeru
acest’a destula de neinsemnatu facia cu o națiune
atatu de numerăsa, si facia chiar’ cu inteliginti’a
aceleia; imi permitu inse a observă, că unu numeru
considerabile de esemplarie se tramitu gratis pre la
diverse institute de cultura, pre la mai multe socie-
tăți de lectura, si in favărea unoru scăle romane
provediute cu biblioteci,

      10)       Comitetulu ’si tiene de datoria cu asta oca-
siune, a aduce la cunoscienti’a prea onoratei adunari
generali, cumcă inaltulu ministeriu regiu de interne
prin emisulu seu dein 10. luliu 1873 Nr. 9429, a
denegatu aprobarea modificatiuniloru făcute dein par-
tea adunarei gen. dela Fagarasiu dein 1871, cu pri-
vire la §§ 7 si 22 dein statutele asociatiunei, modi-
ficatiuni făcute in acelu sensu, că si persănele si cor-
poratiunile morale se păta avea votu in adunările
generali prin plenipotențiarii sei.

      In amentitulu emisu ministeriale se aducu ina-
inte că motive, că prin modificatiunile intenționate
nu se păte ajunge inaintarea scopului asociatiunei,
dein causa că dăca respectivii representanti n’aru
obtienă instrucțiuni dela tramitietorii loru, atuncea
si-aru validită opiniunea loru proprie, ăr’ nu a aso-
ciatiunei; ăr’ candu aru obtienă instrucțiuni, aru face mai
neposibile, său la tăta templarea, aru ingreuiă re-
sultatulu favoritoriu alu consultatiuniloru; afbra de
aceea atare modificatiune (dice minist.) nu sta in
consonantia cu scopurile si natur’a unei aseciatiuni,
ce conditionăza o lucrare individuale scientifica (sied.
comit, dein 8. Aprilie 1873.)

      11)       Dn. comerciante in Sasu-reginu degiă re-
pausatu, Nicolae Marinoviciu senior si-a eternisatu
memori’a in analele benefacatoriloru natiunei prin
aceea, că a depusu sub administrarea si manipularea
asociatiunei unu capitala de 2350 fl. că fundatiune
pentru unu stipendiu de 60 fl. destinatu pentru ti-
nerii romani dein Transilvani’a, cari studiăza la scăle,
incependu dela 1-ea clase gimnasiale. Acăst’a fun-
datiune va portă numirea fundatorelui seu.

      Comitetulu dein partesi si-a tienutu de cea mai
plăcută datorintia a espune nobilelui fundatoriu inca
pana candu eră in viatia, cea mei caldurăsa multia-
mita pentru zelulu si interesarea sa dovedite facia
cu promovarea culturei romane prin spriginirea ti-
nerimei studiose (sied. corn, dein 30. Dec. 1873.).

      12)      Cu părere de reu se simte datoria comi-
tetulu a aduce la cunoscienti’a pre on. adunari ge-
nerali, cumcă intentionat’a adunare gen. cerc, a des-
partiementului Reghinului sasescii, ce s’a fostu con-
chiamatu Ia Borszăk pre 28. Iiiliu a. c., s’a oprita
prin un’a dispositiune a v. comitetului respectivu, carele
amentit’a dispositiune si-a motivat’o cu aceea, că re-

— 227 —


gnlamentuln asociatiunei n’aru fi provediutu cu clau-
sul’a de aprobare dein partea muncipiului respectivu,
sdu a ministeriului de interne. Comitetulu, basandu-se
pre statutele asociatiunei, aprobate prin inalt’a deci-
siune dein 6. Septembre 1861, cu provocare la §§
4 si 21 dein acele statute, ce se referescu la înain-
tarea scopuriloru asociatiunei₄ prin procurarea midi-
lăceloru necesarie, n’a lipsitu a face numai decâtu
pașii de lipsa la locurile competente, pre cale tele-
grafica, pentru revocarea dispositiunei opritărie, inse
fora de resultatulu doritu (sied. estraord. dein 14.
luliu 1874 § 63.)

II.

     După cele premise, comitetulu vine a presentă
pră on. adunari generale, spre considerare si respec-
tive deliberare, uvmatăriele propuneri:

     1)         Proiectulu de bugetu preliminariu pre an.
asoc. 187% deinprenna cu raportulu coraissiunei res-
pective. Comitetulu pre langa positiunile indigitate
in bugetu, la cari a fostu necesitato a se restringe,
că se nu treca preste limitele § 26 dein statutele
asociatiunei, isi ia voia a propune si respective
a recomandă celei mai deosebite consideratiuni si
apretiari a pră on. adunari gen. inca urmatăriele
positiuni. •

     a)       Votarea aloru doue stipendia, de câte 400 fl.
si anume unulu pentru unu ascultatoriu de filosofia
i». Grratiu, că acela se păta depune rigurăsele de dr.
in filosofia si censurele de. professore, altulu pentru
unu elevu de selvicultur’a in Maria-brunn, că acela
se păta depune esamenulu de stătu . de forestieriu
(hbhere Forststaastpriifung) prescrisu prin un’a or-
dinatiune ministeriale dein 1850.

     b)       Ajutăriele pentru sodalii si invetiaceii de
meseria, ce s’au datu si in anulu degiă espiratu in
suma de 420 fl.

     e)       Unu premiu de 300 fl. pentru elaborarea
celei mai bune gramatice germano-romane, destinate
pentru oficiri, cum si pentru cea mai buna traducere
a noului regulamentu militariu (Abrichtungsreglement.)

     d)       Unu ajutoriu de 600 fl. pentru doue scăle
(un’a gr. cath., alta gr. or.) dein secuime, pentru fia-
care cate 300 fl.

     e)       Orecare premiu corespundietoriu pentru ela-
borarea celei mai bune istorii despre evenimentele
dein 1784.

     f)       O suma ăre-care pentru tipărirea opului
„Viti’a cultivata" de Io. Chitu degiă esaminatu ma-
teralu si formalminte. In fine.

     g)       Unu ajutoriu la fondulu destinatu pentru
infientiarea unei scăle de tetitie in Clusiu (X).

     2)       Mai departe, se substerne adres’a subcomite-
tului despartiementului cercuale alu Clusiului, în-
dreptată catra adunarea gen. prin care cere catu mai
grabnic’a effectuire a propuneriloru făcute de dn. La-
dislau Vajd’a in adunarea generale dela Gherla dein


1868, careia se alatura si raportulu comitetului de-
spre istoriculu acelora propuneri sub B).

      3.       Raportulu despre starea fondului asociatiunei
si academiei, cum si computurile despre perceptiu-
nile si erogatiunile acelora pe 187²/₃ si 187%, ce
se voru presentă si perlege dein partea dn. cassariu
sub C).

      4)       Computulu despre perceptiunile si erogatiu-
nile pentru trebuintiele cancelariei asociatiunei pre
anii 187% si 187% sub D).

      In fine, mi-inchiaiu acestu raportu, cu acea cal-
durăsa dorintia, că asociatiunea nostra, carea degiă
implinesce alu 13. anu alu esistentiei sale, se pros-
pereze in favărea desvoltarei si latirei culturei popo-
rului nostru.

      Sibiiu in 5. Augustu 1874.

loanu V, Rusu,

-            secret. II.

      (S’a pertratu in siedinti’a comit, dein 5. Augustu
1874 § 88).



    Lupt'a pentru dreptu.

(Continuare.)

      Acestu contrastu, pentru cestiunea ce ne preo-
cupa — despre atitudinea celui ofensatu in dreptulu
facia cu nedreptulu — e deo importantia secundaria.
Elu esprime modulu cum dreptulu privesce acăsta
cestiune si arata consecintiele nedreptului. Inse pentru
conceptiunea subiectului, pentru gradulu de iritatiune
a simtiului de dreptu ce nu pulsădia după noțiunile
sistemei, in casu de violare, acest’a nu e nici decum
datatoru de mesura. Impregiurarile cașului speciale
potii fi d’o astu-feliu de natura, in catu nedreptati-
tulu se aiba motive legitime pentru unu conflictu de
dreptu, care, conformn legii, se tacsădia — din pun-
ctulu de vedere alu violării obiective de dreptu —
a presupune intentiune reu voităria din partea ad-
versariului si acesta opiniune a sa i va fi cu totu
dreptulu decisiva. Că dreptulu i-mi dă in contra
eredelui creditorelui meu, care nu scie nimicu despre
datoria si o platesce dependințe de a- ei aprobare,
aceeași condictio ex mutuo, că si in contra
insusi debitorelui care-si năga cu sfruntare datori’a,
său i refusa achitarea, fbra a avă vre-unu motivu le-
gale, acăst’a nu me va oprf se judecu purtarea a-
mendoror’a dein diferite puncte de vedere si se-mi
formulezu pe a mea.

     Debitorele pentru mine stă pe aceeași linia cu
hotiulu: se incărca a me insielă. E arbitriulu ce se.
revolta in contra dreptului, cu singur’a deosebire
că in casulu acest’a se gasesce in positiune d'a se
invelf intr’unu vestmentu legale. Eredele debitorelui
se afla in aceeași categoria cu posesorele de buna
credintia — bona fi de — a obiectului meu: nu
năga că datorniculu trebue se platăsca, ci numai afir-

— 228 —


marea că e datornica, si ceea ce amu disu despre
celu d’antaiu i se păte aplică si lui.

     Cu densulu me potu impacă, potu renuntiă la
procesu, daru facia cu debitorele e de datori’a mea
si trebue se-mi urmarescu dreptulu cu ori-ce pretiu,
pentru că, dăca nu o făcu, me lapedu nu numai de
acestu dreptu in speciale, ci renuntiu la dreptu.

     In espunerea de pana acumu ne asceptamu la
intempinarea: ce scie poporulu despre dreptulu pro-
prietății, despre obligațiuni că conditiuni morali de
esistintia a personei? Poporulu nu le scie, inse,
dăca nu le simte întocmai, e alta cestiune, si speramu
se potemu probă, că elu le simte in adeveru.

     Ce scie poporulu despre renichi, pulmoni, ficatu,
că conditiuni ale esistintiei fisice? Inse junghiulu in
pulmoni, durerea renichiloru său a ficatului o simte
fia-care si intelege că trebue se-si caute de sanetate.

     Durerea fisica e semnalulu unei turburari a or-
ganismului, a presintiei unei inriuriri ce-i este ina-
mica; ea ne face atenti asupr’a unui pericolu ce ne
amenintia si ne constringe, prin durerea ce ne cau-
săza, a o inlatură la tempu. Același lucru se păte
dice si despre durerea morale, pe care o causădia
nedreptulu intentionatu si arbitrariulu.

     Că si durerea fisica, se manifesta si cea morale,
cu intensitate diferităria, conformu gradului de simtibi-
litate subiectiva, formei si obiectului violarei de dreptu
in fia-care individu, care nu e inca cu totulu tem-
pitu, adeca inca nedeprinsu cu o stare lipsita de
dreptu: si prin acăst’a se provăca combaterea causei
care produce durerea, nu atatu pentru a scapă de
ea, ci pentru conservarea sanetatiei amenintiate prin
suferirea passiva a nedreptului. E același apelu la
conservarea morale, că si durerea fisica la conser-
varea de sine.

     Se luamu de essemplu casulu celu mai indoiosu
alu violării onării si gradului in care simtiulu de
onăre e mai viu desvoltatu, gradulu de oficieru.

     Unu oficieru care a suferitu o violare a onărei
fora se-si căra satisfactiune, a devenitu imposibile
că oficieru. Pentru ce? Apararea onărei e datori’a
fia-caruia. De ce inse gradulu de oficiariu accentu-
iăza intr’unu modu categoricu împlinirea acestei da-
torii? Pentru-că simtiulu corectu: mantienerea cu-
ragiăsa a personei pentru densulu e o conditiune
sine qua non a intregei sale positiuni. Că unu rangu
care, conformu naturei sale, trebuie se fia incarna-
tiunea curagiului personale, nu păte suferi lașitatea
celoru ce ilu părta, fora că se nu renuncie la densulu.

     Că contrasta, se se puie tieranulu, care ’si apara
proprietatea cu atăta tenacitate. De ce n’o face totu
asturfeliu si in privinti’a onărei? Pentru că densulu
posede unu simtiu corecta alu conditiuniloru sale
particularie de esistentia. Chiamarea lui nu-lu in-
dămna la curagiu, ci la labăre, ăr’ proprietatea nu-i e
alta de câta produsulu visibile alu trecutului seu de
labăre. Unu tieranu lenesiu, care nu-si vede de pa-
mentu său isi risipesce averea, e totu asia de dis-


pretiuita de semenii sei, că si unu oficiariu, care
nu-si apara onărea, de camaradii sei. Nici unu tie-
ranu nu va impută altuia că nu s’a luata la lupta
pentr’unu atacu de onăre, său că n’a intentata pro-
cesu, precum nici unu oficiariu nu va impută altuia
că nu e bunu economu. Bas’a esistintiei tieranului
este pamentulu pe care ’lu cultiva si vitele ce cresce:
in contra vecinului, care i-a luatu o palma de locu,
său a cumparatoriului, care nu vrea se’i platăsca pre-
tiulu învoita pentru bou, incepe, firesce in feliulu
seu, adeca prin intentarea unui procesu passionatu,
aceeași lupta pentru dreptu, pe care oficiariulu o
părta cu spad’a in mana. Amendoui se sacrifica fora
nici o sfiăla in acăsta lupta: consecentiele pentru
densii n’au nici o însemnătate. Si trebue s’o faca,
pentru-că amendoui asculta numai printr’acăsta de
legea particularia a conservarei morale.

      Se se chiame aceiași ămeni pe banc’a jura-
tiloru, si se se puie oficiarii se judece pentru o crima
de violare a proprietății, si tieranii pentru atacuri de
onăre; apoi se se schimbe rolurile. Cătu de diferite
voru fi sentintiele in ambele cașuri! E cunoscuta
că in crim’a de proprietate nu esista judecători mai
severi de catu tieranii. De si n’avemu esperintia in
acăsta privintia, totuși amu face prinsăre, că unu
judecatoriu, in rarulu casu candu i-se presenta unu
tierânu cu o acusare de injuria, va reesi in propu-
nerile sale de impacare cu multu mai usioru, de catu
la o acusare de proprietate a aceluiași tieranu. An-
ticulu tieranu romanu se multiamiă, pentru o palmă,
cu 25 asi si, deca ’i scotea cineva unu ochiu, se îm-
pacă cu densulu, in locu de a’i scăte si elu altulu,
cum ’i eră permissu. Pe de alta parte inse cerea
legii autorisarea, că pe hotiulu prinsu in flagrante
se’lu păta tienă că sclavu si, in casu de resistentia,
se’lu păta omori, ăr’ legea ’i acordă acăst’a.

(Va urma).



Nr. 210—1874. ,

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a lunaria a comit, asoc. trans,, tiennta in 8. Sept,
c. n. 1874, sub presidiulu d lui v.-presiedinte Iac. Bolog’a, fiendu
de facia domnii membrii: I. Ilannia, I. Tulbasiu, Petru Rosc’a,
Const. Stezariu, I. V. Rusu, Vis. Romanu, dr. Dem. Racuciu, I.
Cretiu, si dr. Aureliu Brote.

      §. 90. D. v.-presiedinte aduce la cunoscientia
cu plăcere, cumu-că adunarea generale a asociatiunei
tienuta la Dev’a in 10—11. Augustu a. c. fiendu
inultiemita cu lucrările comitetului, s’a aflatu îndem-
nata a realege si pre trieniulu urmatoriu pre fostulu
comitetu, suplininduse numai lacunele intr’aceea in-
trevenite, prin alegerea a loru 3 membrii nouî, deci
salutandu atătu pre membrii vechi degia realesi, cătu
si pre cei de nou aleși, i roga asi concentră si pre
viitoriu poterile sale, pentru promovarea afaceriloru
asociatiunei.

      Spre scientia.

— 229 -î


     § 91.         D. casariu presentăza conspectulu despre
starea fondului asociatiunei pre tempulu acestei sie-
dintie. Din numitulu conspectu resulta, cumu-că dela
siedinti’a comitetului dein 28. luliu a. c. păna in pre-
sente, s’a incassatn la fondulu asociatiunei 1282 fl.
45 cr. si s’a erogatu 26 fl. 66 cr. (Nr. prot. ag.
208/1874).

     Se iea spre scientia.

     § 92.         Totu domnulu cassariu, presentăza con-
spectulu despre starea fondului academiei, pre tem-
pulu acestei siedintie. Dein amentitulu conspectu
resulta, cumu-că fondulu academiei are degia in pro-
prietatea sa 12,495 fl. 3 cr. (Nr. prot. 209/1874).

  ' Spre scientia.

     § 93.         In necsu cu conspectulu cassei de sub
§ 91, se reportăza in specialu despre banii incursi
la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti’a
comitetului dein 28. luliu a. c. păna la siedinti’a pre-
senta, si anume:

     a)       prin d. protopopu in Bradu, Nicolau I. Mi-
haltianu s’a tramesu că tacsa de membrii ord. si pentru
diplome 64 fl. (Nr. 182/1874);

     b)       prin direcțiunea despartiementului cerc, alu
Brasiovului (I), s’au tramesu că tacse de membrii ord.,
ajutători si oferte incurse cu ocasiunea adunarei ge-
nerali cerc, dela Vâlcele 97 fl. 50 cr. (Nr. 190/1874);

     c)       cu ocasiunea adunarei generale a asociatiunei
tienute in Dev’a in 10 —11. Augustu 1874 a incursu
că tacse de membrii ord., ajutători si pentru diplome
cu totulu 733 fl. (Nr. prot. 196/1874);

     d)       câ venitu curatu dela concertulu si balulu
tienutu cu ocasiunea adunarei gen. dela Dev’a au in-
cursu 276 fl. 10 cr. (Nr. 194/1874);

     e)       au mai incursu că tacse dela mai multi mem-
brii ord. 130 fl. (Nr. prot. ag. 183, 185, 191, 200
si 201/1874);

     f)       pentru fdi’a asociatiunei au incursu 46 fl. 25
cr. (Nr. 191, 192 si 193/1874.

     Se iea spre scientia cu aceea observare, că pentru
membrii ord. noui, se se espedeze respectivele di-
plome.

     §        94. Se raportăza despre banii incursi la fon-
dulu academiei si anume:


a) prin d. protopopu dela Alb’a-Iuli’a Gregoriu
Elechesiu s’a administrata cu ocasiunea adunarei gen.


dela Dev’a că colecta incursa dein protopopiatulu
Albei-Iulie sum’a de 36 fl. 68 cr. (Nr. prot. ag. 196
1874.)

     Spre scientia.


     § 95. Se presentăza unu documentu dela cassa,
prin carele se constatăza. cumu-că 10 fl. in arginta
s’a schimbata in BN. v. a. cu 10 fl. 20 cr. si ărasi


2 galb. s’a schimbatu in BN. v. a. cu 10 fl. 40 cr.
(Nr. 195/1874).

     Spre scientia.

     § 96.         Se presentâza documentele de progresu
dela următorii stipendiati ai Asociatiunei si anume:

     1) dela Adamu Sirlineanu gimnasistu absoluta,


carele a raportatu calcaiulu generalu de progresu:
„eminentia.“ (Nr. 166/1874).

     2)       dela Basiliu Michailu Lazaru ascultatoriu de
technica in Vien’a, carele in decursulu semestrului
de ărna a raportatu calcululu de progresu „bunu.“
(Nr. 178/1874).

     3)       dela Pintea Ternoveanu ascultatoriu de silvi-
cultura in Mariabrunn, carele au documentatu calcula
de progresu eminente, buna si destulitoriu. (Nr. 189,
1874).

     In fine:

     4)       dela Nicolae Neamtiu maturisatu, carele au
produsa testimoniu de maturitate doveditoriu de pro-
gresu eminente. (Nr. 203/1874).

     Se iau spre scientia.

     § 97.         Direcțiunea despartiementului cercuale ala
Blasiului (XX), așterne protocululu siedintielora sub-
comitetului dein 17. Octobre si 14. Decembre 1873,
4. lunru si 10. luliu 1874, Dein amentitele proto-
cole intre alte afaceri curente, resulta⁻urmatorele:

     a)       că s’a emisu repetite provocări pentru pro-
curarea de membrii ord. si ajutători, cari inse dein
caus’a recoltei slabe dein anulu precedente, nu au
avutu resultatulu dorita. Asemenea s’a emisu dispo-
sitiuni si pentru formarea agentureloru comunali si
in Blasiu s’a si infientiatu un’a agentura.

     b)       că adunarea gen. cercuale pre anulu curente
totu dein caus’a recoltei slabe nu s’a tienutu, se va
tiene inse pre tdmn’a viitoria. (Nr. prot. ag. 167/1874).

     Se iau spre scientia.

     § 98.       Direcțiunea despartiementului cercuale alu
Devei (VI) așterne protocolulu siedintiei subcomite-
tului dein 24. luliu 1874.

     Dein amentitulu procesu verbale, resulta urma-
tdriele:

     a)       cumu că adunarea gen. cercuale conchiemata
pre 2. Martin 1874, in opidulu Uniaddr’a, nu s’a po-
tutu tienâ dein caus’a morbului epidemicu de bubatu, ce
a grassatu acolo pre acelu tempu, er’ după aceea,
după descoperirea respectivului domnu jude -primărie,
inca nu s’a potutu tienâ, dein caus’a impregiurariloru
romaniloru uniadoreni. Subcomitetulu respectiva inse
va intrebuintia tdte midildcele posibile in favdrea
promovarei intereseloru asociatiunei (p. I);

     b)       că s’a facutu dispositiuni pentru incassarea
tacseloru restante si s’a decisu că tacsele incurse, se
se păstreze in cass’a subcomitetului, pana In aduna-
rea gen. si atunci se se predea comitetului centralii
(p. II. si III.)

     c)       s’a emisu provocări catra inteligenti’a dein
comunele rurali, in cestiunea formarei agentureloru
comunali p, IV. (Nr. 168/1874).

     Lucrările amentite sub a, b, si c se iau spre
scientia, cu aceea, că resp. subcomitetu se se pof-
tesca, in casulu candu intentionat’a adunare cercuale
pentru anulu curente, nu s’ar potă tienâ in Uniaddra,
se iea dispusetiuni, că aceea se se tiena in altu locu
corespundietoriu.


37

230 —


     § 99.       D. dr. Ioane Ratiu, directorele despartie-
mentului cercuale alu Turdei, arata, cumu-că densnlu
dein caus’a multeloru ocupatiuni, inca in primăvară
anului espiratu, a rogatu pre dlu protopopu locale,
lacobu Lugosianu, că se primăsca sarcin’a de direc-
tore alu despartiementului resp. Totu odata că re-
spunsu la scrisări’a comitetului centralu dein 23. Iunie
a. c. Nr. 110 alatura una relatiune a protopopului
respectiva, despre căușele, pentru care nu s’au po-
tutu satisface pre deplinii §§ loru 10, 12, 15 si 16
dein regulamentu. (Nr. 169/1874).

     Se decide: a se rescrie amentitului dn. dr. I.
Ratiu, că se benevoiesca, a supportă si mai departe
sarcin’a onorifica de directore alu despartiementului,
si a nisui după potintia si impregiurari, că se se sa-
tisfacă determinatiuniloru coprense in §§ indigitati
in regulamentu, observanduse totu odata, că schim-
barea in personalulu subcomitetului si resp. schimba-
rea directorelui, se potu face numai după modalita-
tea indigitata in § 12 dein regulamentu.

     § 100.         D. dr. I. Colceriu fisicu districtuale in
Siomcut’a mare, cu privire la provocarea acestui co-
mitetu dein 23. luniu a. c. Nr. 100 rescrie, cumu-
că acolo dein mai multe cause fundate, după tdte
staraintiele sale desvoltate in cointielegere cu alti in-
teligenti zeloși, păna acuma nu s’a potutu infientiă
despartiementulu cercuale alu asociatiunei; spera inse
că ddra pre anulu viitoriu, intre impregiurari mai
favoritdrie, se va potă infientiă. Cere a i se transcrie
numele membriloru dein acele parti, cumu si a i se
face cunoscute sumele restante. (Nr. 175/1874).

     Scrisdri’a amentita se ia spre scientia, cu aceea
că respectivulu domnu, se se răge a intrebuintiă tdte
midildcele posibile, spre a se potd realisă cătu mai
curendu infientiarea despartiementului cerc, prevediutu
in § 13 dein regulamentu.

     Totu odata se i se trametia unu esemplariu dein
conpectulu tiparitu despre membrii asociatiunei dein
carele se potu eruă cu înlesnire, atatu membrii, catu
si sumele restante.

     § 101.         Asemene si d. protopopu alu Mediasiu-
lui loanu Popescu, cu privire la provocarea acestui
comitetu dein 23. luniu a. c. respunde, cumu-că acolo
nu s’a potutu infientiă păna acuma despartiamentulu
cercuale, dein lips’a de membrii. (Nr. 184/1874).

     Se decide: a i se rescrie, că in cointielegere cu
alti inteligenti de acolo, se nisuidsCa a se procură
membrii, macaru de cei ajutători, că astfeliu cdtu mai
curendu se se pdta infientiă cestionatulu despartie-
mentu.

     § 102.         D. Vasilie Popoviciu dein Orsiov’a re-
scrie in caus’a collectiunei de numi vechi, oferite spre
a se cumperă dein partea asociatiunei. (Nr. 186/1874).

     Se i se scria cumu-că asociatiunea pentru acumu,
facia cu impregiurarile sale materiale, nu se afla in
positiune de a potd accordă pretiulu recerutu, deci
colectiunea amentita, se se remitia.                   ,

     § 103.      Administratiunea reuniunei economice |


sasesci transilvane dein Sibiu, incunoscientiăza pre
comitetu, cumu-că adunarea gen. a aceleia, se va
tienă in 20—23. Augustu a. c. la Brasiovu. (Nr. 187,
1874).

     Spre scientia.

      § 104.        Direcțiunea despartiementului cerc, alu
Brasiovului (I.) substerne protocolulu adunarei gen.
cercuale tienuta la Vâlcele (Elo'patak) in 21. luliu
st. v. a. c. si protocolulu siedintiei subcomitetului
dein '/ₗ₃ Augustu a. c.

      I. Dein protocolulu adunarei gen. cercuali re-
sulta urmatăriale lucrări:

      1)      că s’a raportata despre activitatea subcomi-
tetului iu decursulu anului 187³/₄ (p. II.);

      2)      că dn. jude regiu losifu Popn, raportandu
despre cestiunea infientiarei sectiunei pentru infre-
narea poporului dela beuturile spiritudse, a premisa
una disertatinue fdrte instructiva despre epidemia
rachiului (p. III.);

      3)      că comisiunea esmisa sub p. IV. a raportata
despre banii incursi cu aceea ocasiune că tacse de
membrii ord. si ajutători (vedi § 93 lit. b) pag. VI.);

      4)      că s’a inscrisu membrii receruti pentru se-
cțiunea infrenarei poporului dela beuturile spiritudse,
si apoi s’au alesu membrii comitetului sectiunei respe-
ctive (p. VII. si VIA.);

      5)      s’a primitu raportulu comisiunei esmise sub
p. IV. pentru cercetarea raportului despre activitatea
subcomitetului, si pre bas’a aceluia dein partea adu-
narei cercuale, s’au luatu urmatdriale conclusiuni;

      a)      s’a espresu multiamita protocolaria subcomi-
tetului pentru zelulu desvoltatu facia cu afacerile
asociatiunei;

      b)      s’a decis u a remane pre langa conclusulu
comitetului centralu, reiativu la procederea facia cu
membrii aflători in restantia cu tacsele prescrise.

      c)      s’a decisu, că aceloru organe respective agen-
turi dein comunele rurali, cari se voru destinge prin
activitatea loru intru ajungerea scopuriloru asocia-
tiunei, se li se esopereze dela comitetulu centrale,
espedarea gratuita a fdiei asociatiunei;

      d)      s’a decisu, că respectivulu subcomitetu se
intrevina la comitetulu centrale pentru-că acela se
chipsuidsca asupr’a midildceloru si modalitatiei pentru
infientiarea unei secțiuni agronomice cu luarea in
consideratiune si a economiei de vite (p. IX.);

      e)      se statoresce bugetulu despartiementului, pentru
recuisite de scdla, premia la invetiacei de meseria
cu suma de 80 fl., cu acelu adausu, că intrandu
dein contribuiri mai multu de catu 80 fl. subcomi-
tetulu se păta spesă pana la 120 fl. (p. X.), in fine

      f)      se defige loculu adunarei cercuali viitori a in
Covasn’a.

      II. Dein protocolulu siedintiei amentite a sub-
comitetului, resulta, cumu-că acel’a s’au occupatu in
despunerea luata pentru administrarea baniloru in-
cursi cu ocasiunea adunarei cercuali dela Vâlcele, la
comitetulu centralu, cerenduse totu odata diplomele

— 231 —


respective pentru 2 membri ordinari noui. (Nr. prot.
ag. 190, 1874) a se conferi.

      Lucrările adunarei cercuali de sub I. punctele
1, 3, 4 si 5 lit. a, b, d si f, cum si de sub II, se
iau spre cea mai plăcută scientia, er’ cu privire la
pos. 2 se decide, că respectivulu dn. diserente, se
poftăsca a-si tramite important’a disertatiune spre pu-
blicare la redactiunea făiei asociatiunei, cu privire
Ia p. 5 lit. c) se decide, că respectivulu subcomi-
tetu, se erueze si recomande acestui comitetu pre
acele organe, respective agenturi, cari se voru di-
stinge prin activitatea loru in interesulu promova-
tei afaceriloru, că astu-feliu se se păta face de aici
dispositiunea necesaria pentru tramiterea gratuita a
±<5iei asociatiunei, pre cătu voru ajunge esemplarele
disponibile. Cu privire la bugetulu preliminariu totu
de sub p. 5 lit. e) se decide că biroulu asociatiunei,
avendu in vedere § 27 dein regulamentu, se se pună
mai antaiu in corespondentia cu direcțiunea respec-
tiva spre a-si potă procură informatiunile necesarie
despre sum’a tacseloru incurse dela membrii ajută-
tori ai despartiementului, după care se va luă dis-
positiune pentru aprobarea respective asemnarea pre-
liminariului. In fine pentru unu membru ord. nou
de sub p. 2 lit. f) fiiendu-că nu e subditu austriaca
se se esopereze consensulu inaltului regimu.

     § 105. Dn. bibliotecariu I. Cretiu presentăza
unu conspectu despre cărțile, ce ar fi de a se pro-
cură pre săm’a bibliotecei asociatiunei. (Nr. 207,
1874).

     Se esmite una comisiune alăsa in persanele dloru
membrii: I. V. Rusu. Vis. Romanu si Dr. Racuciu,
cu insarcinarea de a face propunerile necesarie in
obiectulu dein cestiune.

     § 106. Se presentăza cărțile dăruite pre săma
bibliotecei asociatiunei si anume:

     1)        opulu intitulata „Mărgăritare său sentin-
tie practice" dăruita de auctoriulu Petru Branu.
Edit. 1874.

     2)        Pomologi’a de loanu Hentiescu, ed. Bucu-
resci 1871 dăruită de auctoriulu.

     3)        Revist’a contemporana pre luna lui Augustu,
dăruită de redactiunea respectiva. Ed. Bucuresci 1874-
Cărțile dăruite se primescu pre langa espresiu-
nea recunoscientiei protocolaria, si se transpunu dlui
bibliotecariu spre a se petrece in registrulu biblio-
tecei asociatiunei.

     Verificarea acestui procesa verbalu se concrede
dloru membrii Hannia, Tulbasiu, Rose’a.

     Sibiiu datulu că mai susu.

   lacobu Bologa mp., I. V. Rusu mp.,

       vice-presiedinte.                  secret. II.

     S’a cetitu si verificata. Sibiiu 10. Septerobre 1874.

      Tulbasiu mp. Rosc’a mp. Hannia mp.


Ad. Nr. 196. 1874.

        Cu ocasîunea adunarei gen. a asociatiunei trans., tienute
la Dev’a in 10 —11 Augustu 1874, au incursu la foudulu asoc.
câ tacse de m. ord., ajutători si pentru diploma, si anume dela;

        Dn. consiliariu aulicii pens. Georgiu Angyal tacs’a de m.
ord. pre 187% si 187% 10 fl. — Dn. cancelistu j udicialu in
Dev’a, loanu loanicbiu Olariu câ tacsa de m. ord. pentru totudeun’a
in un’a acțiune a bancei gen. Transilvani’a solviți 70 fl. si bani
gafa 30 fl., la olalta 100 fl. — Dn. protopopn gr. or, in Se-
besiu, loanu Tipeiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dn.
protopopii gr. cat. in Secarambu, Benîaminu Densusianu câ tacsa
de tn. ord. pre 187% 5 fl. si 1 fl. pentru diploma, 6 fl. —
Dn. vice-comite in Bai’a de Crisiu, dr. losifu Hodosiu câ tacsa
de m. ord. pre anii 187%, 187% si 187% 15 fl, — Dn. ad-
vocatu iu Dev’a. dr. Lazaru Petco câ tacsa de m. ord. pentru
totudâun’a in un’a obligațiune urbariale transilvana 100 fl. —
Dn. protopresbiteru gr. or, in Dev’a, loanu Papiu câ tacsa de
m. ord. pentru totudâun’a in un’a acțiune dela institutulu de cre-
dita „Albin’a** 100 fl. — Dn. protopopu gr. cat. in Ulpi’a Tra-
iana (Grădiște), loanu lanz’a tacs’a de m. ord. nou pe 187%
5 fl. si 1 fl. pentru diploma, 6 fl. — Dn. cancelistu comitatensu
in Dev’a, loanu Sabo tacs’a de m. ord. nou pe 87% si pentru
diploma 6 fl. — Dn. jude procesualu in Dobr’a Georgiu Nan-
drea tacs’a de m. ord. pre anii 186% si 18⁶%₀ 10 fl. — Dn.
capitann pens. in Dobr’a, Alesandru Crainica tacs’a de m ord.
pre anulu 186% 5 fl. — Dn. parochu gr. or. in Dobr’a, Ro-
mnlu Crainicu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma
6 fl. — Dn. notariu cerc in Rosicani, loanu Morariu tacs’a de
m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. notariu
cerc, in Tataresci, Colomanu Bardi tacs’a de m. ord. nou pre
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. notariu cerc, in Gur’a-
Dobrei, Demetriu Lacatusiu tacs’a de m. ord. noii pre 187% si
pentru diploma 6 fl. — Dn. parochu gr. or. in Sacamasiu,
Petru Popoviciu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru di-
ploma 6 fl. — Dn. parochu gr or. in Lapusnicu losifu Siuiag'a
tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn.
parochu gr. or. in Teiu, Aronu Ilie, tacs’a de m. ord. nou pre
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. candidatu de advocatu
in Aradu, Pavelu Popu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si
pentru diploma 6 fl. — Dn. candidata de advocatu in Aradu,
Nicolau Oncu, tacs’a do m. ord. nou pre 187% si pentru di-
ploma 6 fl. — Dn. ’esecutoriu reg. in Dev’a, Nicolau Oprea,
tacs’a de m. ord. nou pre 187% si 187% si pentru diploma
11 fl. — Dn. directorii dela scâlele capitale dein Dobr’a, losifu
Herbai, câ tacsa de m. ajut, 2 fl. — Dn. cantoru in Dobr’a,
losifu Petrimanu, câ tacsa de m. ajut. 2 fl. — Dn. profesoru
de teologia in Sibiîn, loanu Candrea tacs’a de m. ord. nou pre
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. profesoriu gimn in Bradu,
Constantinu Costinu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru
diploma 6 fl. — Dn. primariu in Hatiegu, Ambrosiu Bersanu
tacs’a do m. ord. nou pre 187% 5 fl. — Dn. teologu absoluta
in Lipov’a, Gregoriu M. Marienescu, tacs’a de m. ord. nou pre
187% 5 fl. — Dn. comerciante in Dobr’a, Georgiu Herbai,
tacs’a de tn. ord. pre 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn
prof. gimn. in Bradu, Georgiu Parau tacs’a de m. ord. nou pre
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. notariu cerc, in Zamu,
Petru Fagarasiu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru di-
ploma 6 fl. — Dn. proprietariu in Sarasau in Marmati’a, Ba-
siliu Iurc’a, tacs’a de m. ord. pre anii 187% si 187% 10 fl.
— Dn. advocatu in Sighet. dr. loanu Mihali tacs’a de tn. ord.
pre anii 187% si 187% 10 fl. — Dn. provisoriu dominate in
Blasiu, Stefanu Chirila tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fl.
— Dn. prof. gimn. in Bradu, Artemiu Fenesianu tacs’a de m.
ord. nou pre 187% 5 fl. — Dn. advocatu in Bai’a de Crisiu,
Georgiu Secul’a, tacs’a de m. ord. pre anii 186%, 186%, 186%,
186%, 186%, 18«%₀, 187%, 187%, si 187% 45 fl. — Dn-
protopopu alu Temisiârei si parochu alu Aradului, loanu Ber-
ceanu tacs’a de tn. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 A.
— Dn. parochu si ases. consist, in Bocsia romana (per Detta)

— 232 —


Alesiu Popescu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru di-
ploma 6 fl. — Dn. invetiatoriu diriginte in Hatiegu, Basiliu
Florianu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma
6 fl. — Dn. perceptorii reg. in Tnrd’a, loanu Filipescu tasc’a
de m, ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. - Dn. Iduu
cav. Puscariu. septemviru in Pest’a că tacsa de m. ord. pre an.
187% 5 fl. — Dn. Alesiu Olariu, candidatu de advocatu in
Dev’a, tacs’a că m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl.
— Dn. notariu reg. in Lugosiu, Nicolau Prosteanu tacs’a de
m. ord. pre an. 187% 5 fl. — Dn. notariu cerc, in Huniaddr’a,
Simeonu Popoviciu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru
diploma 6 fl. — Dn. comerciante in Dev’a, Petru Zar’a, tacs’a
de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. pro-
prietariu in Dev’a, loanu Ghil’a, tacs’a de m. ord. nou pre 187³/₄
si pentru diploma 6 fl. — Dn. advocatu si deputatu dietalu in
Pest’a, Michailu Besanu, pentru diploma 1 fl. — Dn. ases. con-
sist. in Sibiiu, Moise Lazaru, tacs’a de m. ord. nou pre 187%
5 fl. — Dn. adjunctu pretorialu in Buteni, llio Bosganu tacs’a
de m. ord. nou pre 187³/₄ 5 fl. — Dn. procurorii de stătu in
Dev’a, Simeonu Horvath tacs’a de m. ord. nou pre 187% si
pentru diploma 6 fl. — Dn. medicii districtuala in Monoru,
Petru Neagosiu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru di-
ploma 6 fl. — Dn. parochu gr. or. in Huniador’a Avramu Pe-
curariu, tacs’a de m. ord. nou pre 187³/₄ si pentru diploma 6 fl.
— Dn. jude regiu in Dev’a, Franciscu Gyărfăs,, ci tacsa de
m. ord. pre anii 186%, 186%. 186%, 186%, 20 fl. — Dn.
advocatu in Lipov’a, losifu Botto, că tacsa de m. ord. nou pre
187³/₄ si pentru diploma 6 fl. — Dn. Franciscu Hosu Longinu,
candidatu de advocatu in Aradu, că tacsa de m. ord. nou pre
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. comerciante in Hatiegu,
Nicolau Petroviciu, că tacsa de m. ord. pentru totudăun’a in un’a
obligațiune urbariale transilvana (NB. nesolvita inca), 100 fl. —
Dn. Augustiuu Nicor’a, studinte in Dev’a, că tacsa de m. ord.
nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. comerciante in
Orastia, Georgiu Baciu, că tacsa de m. ord. nou pre 187³/₄ si
pentru diploma 6 fl. — Dn. parochu in Banpatacu, Simeonu
Guriacu că tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma
6 fl. — Dn. primăria in Huniadâr’a, Georgiu Danila, că tacsa
de m. ord.    nou                                                                   pre                                     187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. ad-
vocatu in                                                                                                                                                  Lugosiu, dr. loanu Maioru, că tacsa de m. ord. pre

anii 186%, 18⁶%₀, 187%, 187%, 20 fl. — Dn. profesorii!
la preparandi’a de stătu dein Dev’a, Teodora Petrisioru,                                 că tacsa

de m. ord.    nou                                    pre 187% 5 fl. — Dn. adv. in Dev’a Michailu,

Bontescu că tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma
6 fl. — Dn. jude comunalu in Santu-Ohalm’a, loanu Sierbanu
că tacsa de m. ord. nou pre 187³/₄ si pentru diploma 6 fl. —
Dn. parochu gr. or. in Bradatielu, loanu lacobu tacs’a de m.
ord. nou pre 187³/₄ si pentru diploma 6 fl. — Sum’a 833 fl.

       Dein sum’a amentita s’a incassatu la adunarea gen. 733 fl.,
remanu a se solvi 100 fl. dela Domnulu de sub Nr. cur. 55.

       Sibiiu 15. Sept. 1874.

Dela secret, asoc. trans.


Ad. Nr. 185, 190, 191, 194, 200, 201. 1874.

    Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. trans. pre tempulu dela 7. Augustu 1874 pana
in 15. Septembre a. c.

       Că venitu curatu dela concertulu si balulu tienutu cu oca-
siunea adunarei gen. dela Dev’a dein 10—11 Augustu 1874
s’a incasatu 276 fl. 10 cr.

       Dn. parochu in Grindu, Nicolae Tamasiu tacs’a de m. ord.
pre 187% 5 fl.

       A incnrsu deadreptulu la cas’a asociatiunei: dela dn. pa-
rochu si ases. consist, in Vizocn’a, loanu Hentesiu tacs’a de m.
ord. non pre 187% 5 fl.; dn. prof. in Craiov’a, Ioane Fauru
tacs’a pre 187’/₂ si 187% 2 galbeni 10 fl.; dn. protop. in Ha-
tiegu Ioane Ratiu tacs’a de m. ord. pre 187%, 187% 10 fl.;
dn. subjude in Miercurea, Ioane Măcelăriți tacs’a pre 18®%₀ si
187% 10 fl.; dn. protop. in Rosi’a-de munte, Simeonu Balintu

            Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu,


tacs’a pre 187% si 187% 10 fl. in argintu; dn, asesore con-
sist. iu Sibiiu Zach. Boiu tacs’a pre 187%, 187% si 187% 15 fl.

        Prin direcțiunea despart, cerc. I. alu Brasiovului, s’a tra-
mesu că bani incursi cu ocasiunea adunarei gen. cercuale dela
Vâlcele dein 21. luliu st. v. a. c. si anume:

        Dela dn. adv. in Brasiovu, Ioane Lengeru tacs’a de m.
ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl.: dn. jude reg. ia
Brasiovu, losifu Popu tacs’a pre 187% 5 fl.; dn. capitanu pens.
Ludovicu Romanu tacs’a pre 187% 5 fl.; dn. directore gimn. dr.
Ioane Mesiota tacs’a pre 186⁷/₈ 5 fl.; dn. Badea Georgescu dein
Calafatu tacs’a de in. ord. nou pre 18/% 5 fl.; domn a Caro-
lin’a Lengeru tacs’a de m. ajutatoriu 1 fl.; domn a Hareti
Stravoiu tacs’a de m. ajutatoriu 1 fl.; dn. Visarionu Romanu
directore Albinei in Sibiiu 2 fl.; dn. Gavrilu Mânu advocatu
in Deesiu 2 fl.; dn. losifu Gasparu in Brasiovu 1 fl.; dn’a Ca-
roliu’a Lupescu dein Bucuresci 5 fl.; dn. Daniilu Gremvindiu
Fogarasiu 1 fl.; dn loanu Mog’a parochu in Vâlcele 1 fl.: dn.
Dimitrie Penes, Tarlangu 1 fl.; dn. Irimie Fantea, Tarlangu
1 fl.; domn’a Mari’a Pruticulu, Tarlangu 1 fl.; dbmn’a Elen’a
G. loanu dein Brasiovu 1 fl.; dn. Dimitrie Pencioviciu dein
Brasiovu 5 fl.; dn. Dimitrie Moroianu dein Brasiovu 2 fl.; du.
George Nicolau dein Brasiovu 1 fl.; dn. George Ivascu dein
Brasiovu 2 fl.; dn. Luc’a Pruuculu dein Brasiovu 2 fl.; dn.
Constantinu Nicolau dein Brasiovu 2 fl.; dn. Augnstinu Cosm’a
dein Ujfalu 1 fl.; dela baseric’a gr. cr. dein Rotbavu 3 fl.;
dela baseric’a gr. or. dein Feldiora 5 fl.; dn. loanu Marinu
parochu in Crisbavu 50 cr.; dela comun’a dein Nou 1 fl.; dn.
Achimu Lasiasiu 1 fl.; dn. Vasilie Stifonu 2 fl.; dn. George
Bodeanu 2 fl.; dn. George Mateiu 1 fl.; dn. George Bămbanu
dein Bucuresci 5 fl.; dn. Petru Rosc’a jude reg in Sibiiu 1 fl.;
dn. Tom’a Raduleanu 2 fl.; dn. I. H. Pitisiu dein Brasiovu
5 fl.; dn. Dimitrie Cepescu dein Brasiovu 2 fl.; dn. Dimitrie
Cepescu dein Brasiovu 1 fl.; dn. loanu D. Radoviciu dein Bra-
siovu 2 fl.; dn. C. I. lug’a că tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl.

        Dela dn. perceptore reg. ung. Samuilu Popu tacs’a de m.
ord. pre 187%, 187%, 187%, 187% 20 fl. — Dn. propriet.
in Fagarasiu, V. Popu tacs’a de m. ord. pre 187%, 187% 10 fi.

        Sibiiu 15. Sept. 1874.

Dela secret, asoc. trans.


    Nr'²¹¹ ¹⁸⁷⁴' CONCURS U.

      Conformu preliminariului statoritu prin conclu-
sulu adunarei gen. a asociatiunei transilvane tienute
la Dev’a in 10 — 11 Augustu a. c. de sub Nr, pro-
tocolului XXL, se publica prin ac&st’a concursu la
urmatdriele stipendia:

      a)       La unu stipendiu de 60 fl. destinatu pentru
unu gimnasistu dein comitatulu Dobacei (dein un’a
fundatiune anonima.)

      b)       La altu stipendiu de 60 fl. dein fundatiunea
fericitului Nicolae Marinoviciu sen. dein Sasu-reginu,
destinatu pentru unu gimnasistu incependu dein I-ea
clase gimnasiale.

      Coucurentii la amentitele stipendia au se-si sub-
stdrna păna la 15. Octobre a. c. Concursele loru
provediute a) cu carte de botezu b) testimoniu de
paupertate si c) testimoniu scolastecu de pre semes.
alu II-lea alu anului scol, trecutu.

      Se observtSza, că concurentii la stipendiulu de
sub b) cei consageni in lini’a barbatdsca directa cu
fundatorele, ceteris paribus, voru avd preferintia.

      Dela comitetulu asociatiunei transilvane .pentru
literatur’a si cultur’a poporului romanu.

      Sibiiu in 10. Septembre 1874.

secretarlulu 1. alu asociatiunei. — Tipografia RSmer & Kanerm.