
a.g;^-------------

î-rX.ia

A-’⁵ Acesta fila ese

1 cate 3 c61c pe luna
  si costa 2 Fiorini v. a.

| pentru membrii aso-

I ciatitjnei, era pentru
     nemembrii 3 fr.

    Pentru străinătate

  1 galbenii cu porto |

«v. poștei.           r/ y

wk

        ------------"va/fia.





                TRANSILVANIA.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



12®    -----------/v>t» rg

5 Abonainentulu se
face nninai pe cate
1 anu intregu.

  Se abonedia la Conii-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu. seu prin posta
  sdu prin domnii co- ।
  lectori. ?

V?                    «C/

,'3<4ⁱ<-xz---------


Xr. 17 si 18,                               Brasiovu 15. Septembre 1874.                                      Alllllli VII.

Sjtmarin: Procesu verbale. — Kaportulu secret. II. despre activitatea comitetului asoc. trans. pre 187²/₃ si 187³/₄. — Ra-
portulu bibliotecariului asoc. trans. pro 187²/₃ si 187³/₄. — Relatiunile proprietatiei de pamentu in TrfWisilvani’a. — Lupt’a pentru
dreptu. (Continuare.) — Epilogu la documentele bistorice publicate păna acumu. — Lege pentru regularea proprietatiloru statului
dein Basarabi’a ocupate de locuitorii coloniști si domenieni. — Persecutiunea limbei romanesci de cătra clerulu grecescu. — Spe-
ciile de struguri ce se gasescu in viile dein Prahova. — Societatea academica romana. — Publicarea baniloru incursi. — Dare
de s6ma. — Bibliografia.


Nr. 196—1874.

    Procesu verbale

susceputu in siedinti’a I. a adunarei generali anuali, tienute de
asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului rom. in
opidulu Dev’a la 10. Aug. 1874 in biseric’a romana gr. or.

     I. Dean de diminetia celebranduse cultulu divinu
spre a se cere benecuventarea ceriului preste lucră-
rile asociatiunei, membrii, conformu programei ală-
turate, la 9 dre antemeridiane se adunara in loculu
memoratu si prin un’a deputatiune alesa invitară pre
Esc. Sa br. Lad. Vas. Popp, presiedintele asocia-
tiunei, la siedinti’a. Esc. Sa presentanduse si salutatu
fiindu dein partea celoru presenti cu viue aclama-
tiuni de „se traiesca," deschide adunarea cu una cu-
ventare bine simtita, aretandu maretiulu scopu cul-
turale, cătra care trebue se tindem u cu totii fbra
deosebire politica sdu confessionale: Cuventarea pri-
mita cu aplause se alatura la acestu procesu verbale.

     H. Dn. Ioane Papiu, protopopu in Dev’a, sa-
luta in numele seu, si alu romaniloru dein Dev’a si
tienutu pre dn. presiedinte si intreg’a adunare espri-
mendu si bucuri’a ânimei pentru tienerea adunarei
gen. a asociatiunei ndstre in acestu opidu, prin ce
romaniloru devani li se dede placut’a ocasiune de
a-si manifesta si cu acdsta cale, sincer’a loru ade-
rintia la toti pașii si la tdte nesuintiele cultu-
rali, ce le face asociatiunea ndstra si cu densa na-
țiunea romana.

     Salutatiunea fraterna si cordiale adunarea o in-
tempina cu orari de „se traidsca."

     III.       Presidiulu provdca adunarea se’-si alega
după usu 3 notari, si la propunerea presidiului se
alegu prin aclamatiune: profesoriulu de universitate
Dr. Gregoriu Silasi, advocatulu Michaile Bontescu,
si concipistulu advocatiale Alesiu Olariu, cari invi-
tati ocupa loculu la mdsa presidiale.

     IV.        Cerendu cuventu membrulu Gregoriu Mezei
interpeldza pe presidiu, ca dein ce causa nu se tienti
in anulu trecutu 1873 adunare gen., dein care ne-
tienere resulta si drecare dauna materiale, si, repe-
tienduse atari netieneri, ar’ potă resultă daune si mo-
rali pentru asociatiune, cum s’a templatu cu „aso-
ciatiunea aradana".                                     i


     Presiedintele observa, ca după trecutulu de păna
acuma alu „asociatiunei transilvane" interpelantele
nu pdte avă nece unu temeiu de a se teme, ca aso-
ciatiunea ndstra va suferi daune morali, că cele
aieptatededensulu; altmentre cu referire la netienerea
adunarei gen. in anulu trecutu se nu preocupamu
reportulu comitetului, in care se va da seama despre tdte.

     Adunarea consemtindu cu espunerile presieden-
tiali trece mai departe la ordinea di lei.

     V.        înainte de a se apuca de lucrările ulteriori
ale adunarei, dn. presiedinte isi plinesce una trista
detorintia, onorandu prin insufletite cuvente memori’a
aceloru foști membrii ai asociatiunei, pre cari dela
ultim’a adunare gen. incdce crud’a mdrte ii răpi dein
midiloculu nostru. Anume in 1873 isi terminară cur-
sulu vietiei pamentene: Metrop. br. Andreiu Siaguna,
episcopu losifu Popu-Selegeanu, prepositu Mace-
donu Popu, assesoru Georgiu Bardosi. directoru gimn.
Dr. Ioane M. Lazaru nemembru; vicepresiedintele
Albei regie, Demetriu Mog’a, meritatu pentru servi-
ciulu publicu si zelosu in favdrea natiunei, mai de-
parte membri senatorele Michailu Dobo, propriet.
Savu Labontiu; dr’ in 1874 proprietariulu Marino-
viciu, secretariulu guber. Nicolau Barbu, comisariii
financ. Damianu Datcu, bar. Eudoxiu Hurmuzachi,
si membrulu onorariu cons. ministeriale Gustavu
Groiss.

     Desclinitu consacra căte-va momente de pidsa
aducere aminte marelui barbatu romanu metropoli-
tului bar. Siaguna, că primului presiedinte alu
asociatiunei ndstre, si unui din cei mai activi stărui-
tori ai infientiarei asociatiunei, si ai santionarei sta-
tuteloru ei, arata marea perdere si durere pentru na-
țiunea romana, si deci provdca pe adunare, că acestei
perderi si doreri aduncu semtite, se damu espres-
siune prin una „eterna amentirea lui.“

     Membrii adunarei scolanduse si arata semtie-
mentulu loru de durere prin una intreita: eterna
memori’a lui!“

     Asemenea intonddia presiedintele si perderea,
ce sufere asociatiunea ndstra si națiunea romana prin
perderea' celoru alalti preamentiti barbati, obser-
vandu deosebitu despre bravulu N. Marinoviciu, că
33

— 198 —


de si tata de familia, totuși in ăr’a mortii si-aduse amente
si de interesulu generale alu natiunei, fundandu
2373 fl. v. a. pentru stipendia pre seam’a studenti-
loru romani mai lipsiti. Provăca dreptu aceea pe adu-
narea, că si acestora se le uredie dein ânima recu-
noscatăria una: „eterna amentirea loru.“

     Membrii adunarei generali consiemtiendu cu cele
espuse de dn. presiedinte, prin școlare si prin un’a
„etema| amentirea loru“ ’si manifesta dorerea si
recunoscenti’a animelqru sale.

     VI.       Presiedintele» propune alegerea comissiuni-
loru prevediute in programa, in urm’a cărei mem-
brulu Ausentiu Severu descopere, că membrii adu-
narei după un’a prealabile contielegere au si desem-
natu pre persănele alegunde in comisiuni. List’a
acestora punendu-o pre mas’a biroului, după acesta
lista, presidiulu propune, ăr’ adunarea prin aclama-
tiune alege:

     a)      in comissiunea pentru esamenarea ratiociniu-
lui despre anii trecuti pre protop. Simionu Balintu,
dr. Aureliu Brote, perceptore Ioane Filipescu, adv.
Gr. Secul’a si notariulu comunale II. Muciu;

     b)      in comissiunea pentru preliminarea bugetului
pre anulu venitoriu, pre canon. I. Antonelli, proto-
popu Ioane Ratiu, econ. Greg. Mezei, adv. dr. Petcu,
profes. dr. Ilariu Puscariu;

     c)      in comissiunea pentru înscrierea membriloru
noui si incassarea tacseloru, pre propriet. Ioane Popu
Maioru, pre Ioane Papiu si prof. I. Candrea.

     d)      in comissiunea de moțiuni si propuneri pre
Aus. Severu, advocatulu Ioane Maioru, protop. Mi-
haltianu, protop. Ben. Densusianu, adv. Nicolae Barbu,
profes. Teod. Rosiu si dr. I. A. Lapedatu.

     VII.      Presiedintele provoca pe oficialii comitetului,
se-si faca rapărtele de pre anii trecuti 187²/₃ si 187%.
Suinduse pre tribuna secretariulu II. I. V. Rusu, ce-
tesce alaturatulu raportu despre lucrările si fasele
mai notabili, prin cari trech asociatiunea in predisii
doi ani.

     După cetirea raportului ascultatu cu tdta inte-
ressarea, presiedintele face observatiunea, că Șde-si ra-
portulu secretariate păna acum se indatină a se luă
numai spre scientia; considerandu inse, că acel’a cu-
prinde in sine lucruri, la cari adunarea are de a’si
face reflessiunile sate, si considerandu, că coprende
si respunsu la interpelarea d-lui Greg. Mezei amen-
titu sub Nr. IV., asia e de părere, se se dea acelu
raportu comissiunei pentru moțiuni si propuneri, că
se-si faca reflessiunile, si astu-felu se păta veni la
desbatere in plenulu adunarei.

     Adunarea adera la opiniunea d-lui presiedinte si
decide, că raportulu se se predea memoratei comis-
siuni.

     VIII.      Cassariulu dn. Constantinu Stezariu in-
vitatu de presidiu, așișderea depre tribuna cetesce


ratiociniulu in detaliu, si anume atătu despre starea
fondului asociatiunei, care actualmente are capitalu
de.......cătu si a fondului academiei cu,

      Ambe se transpunu comissiunei pentru esamena-
rea ratiociniului, că in siedinti’a urmatăria se si faca
raportulu.

      IX.        Urmădia cetirea raportului despre starea,
acrescamentulu bibliotecei prin dn. bibliotecariu I.
Cretiu, insocitu de un’a interesanta prefatiune despre
bibliotece in genere. Dein acestu raportu aici aciuau
se vede, că bibliotec’a asociatiunei numera in presente,
aprăpe la 2000 volumene, si colectiune numismateca.

      Adunarea te iea tăte spre plăcută scientia.

      X.         Presiedintele face cunoscutu adunarei, că
la birou sosiră cinci telegrame salutatărie, anume:
dela romanii dein Clusiu, dela dr. I. Dragescu dein
Craiov’a, dela inteligenti’a si poporulu naseudeanu;
dela dnii Popeea, Petricu, Popescu, Rosc’a dein Vâl-
cele, in fine dela dnii dr. Popu, Petrescu, Bacea,
Brateanu, Popu, Porutiu, Cior’a, Clainu si Mihaltianu
dein Sibiiu. Se cetescu tăte in audiulu adunarei, cu-
prendiendu tăte sincere orari, că asociatiunea năstra
si cu ea națiunea romana se inflorăsca, si adunarei
generate prin oper’a sa, sei succăda a face inca unu
pasu înainte cătra tient’a culturale si mantuităria.

      Adunarea cu entusiastice vivate iea notiti’a des-
pre interesarea confratiloru din depărtare.

      XI.        Presidiulu incunoscientieza, că se insinuară
6 dissertatiuni, anume: dela Aus. Severu, doctorandulu
Vuia din Pest’a, profes. dr. Lapedatu, profes. dr.
Silasi, ases. consistoriale Zachari’a Boiu si protopopu
I. V. Rusu; biroulu admitendu-le a se perlege, pro-
văca in ordinea prememorata, pre Aus. Severu la
cetire, care de pre tribuna intre repetite manifestări
de conplacere ale adunarei, tiene interesantele său
discursu, „Căușele miseriei poporului ro-
manu, urmările ei, si încercări de a o de-
latură,“ care se aclude la acestu procesu verbale.

      Urmăza apoi doctorandulu Vui’a, cu totu asia
de interesanta sa dissertatiune despre „arderea c a-
davreloru,“ alaturatu aici, care dissertatiune fă
asemenea ascultata de adunare cu viu interesu.

      Cu acestea la propunerea presidiulyj adunarea
la 1V₂ ăra după amădia se intrerumpe, spre a se
continuă după amădia la cinci ăre.

      XII.       Pentru a se dă cetire dissertatiuniloru, ur-
mandu siedinti’a si după amedi la 5 ăre, disertara
prof. dr. I. Al. Lepadatu despre, „cultur’a popo-
rului in specie la romani, ăr’ după densulu
professorulu dr. Gregoriu Silasi despre „însemnă-
tatea literaturei romane traditiunali.

      Adunarea ascultă si aceste disertatiuni, că si
pre cete precedenti, cu interesare si plăcere si a-
cestea semtiemente ale sale si-le manifesta de repe-
tite ori prin aclamatuni.

— 199 —


      XIII.       Cu aceste presiedintele inchiendu la 8
<5re de sera siedinti’a I, a II. o defige pre 11. Au-
gustu la 9 6re antemeridiane.

      Se iea spre scientia comprobatdria.

      Inchieiatu, perlesu si subscrisu.

        Presiedintele           Notarii adnnarei generali

  Lad. B. br. de Popp. Dr. Gregoriu Silasi mp.
                                  prof. de universitate.

Michaele Bontescu mp.
Alecsiu Olariu mp.



    Raportul» secret. II. despre activitatea comitetului asoc-
               trans. pre 187% si 187%.

I.

      Conformu § 32 lit g) dein statute, mi permitu
a raportă despre activitatea comitetului asociatiunei
pre anii 187% si 187%, adeca pre tempulu dela
adunarea generale tienuta in Sabesiu in 5. Augustu
1872 pana la adunarea gen. presenta.

      Comitetulu asociatiunei transilvane in decursulu
anului 187% a tienutu cu totnlu 15 siedintie, dein
cari 10 ordinarie si 5 estraordinarie, 6r’ in anulu
187% ce espireza degă a tienutu 13 siedintie, dein
care 10 ordinarie si 5 estraordinarie.

      Comitetulu in siedintiele sale, după cum dove-
descu respectivele procese verbale publicate in totu
cuprensuiu loru in foia asociatiunei, — pre langa alte
afaceri curente, s’a ocupatu cu urmatdriele lucrări:

      Conformu conclusiunei luate in adunarea gen.
dela Sabesiu sub Nr. prot. XVII, s’a facutu dîsposi-
tiunile necesarie pentru impartirea stipendialoru si
ajutdrialoru asoc. preliminate pre an. 187%, 187%.
Aceste se conferiră pre cale concursuale, observan-
duse si cu asta ocasiune, că totu-dduna si pana aici
principiulu, că aceli tineri, cari in anulu precedinte
se bucurară de vreunu stipendiu dein partea asocia-
tiunei, se se lase si pre anii scol. 187% si 187%
in usuarea avuteloru stipendia, ddca acelia satisfacîlndu
conditiuniloru recerute, le au meritata prein progre-
sulu in studia si prein portarea morale. Astfeliu pre
anulu scol. 187%, stipendiale asociatiunei se confe-
riră urmatdrieloru tineri concurenti.

      1)      Unu stipendiu de 400 fr. se conferi tenerului
Petru Deheleanu ascultatoriu la facultatea filosofica
la universitatea dein Gratiu. Acestu teneru se bucu-
rase si in an. scol, precedinte de acestu stipendiu.

      2)      Doue stipendia de cate 400 fr. se conferiră:
lui Michailu Vasilie Lazaru, ascultatoriu de technica
la institutulu politechnicu dein Vien’a, si lui loanu
Baiulescu, ascultatoriu de technica in Gratiucelu
de antaiu usuase acelu stipendiu si in an. scol, pre-
cedinte.

      3)      Unu stipendiu de 400 fl. se conferi lui Pintea
Ternoveanu, ascultatoriu de silvicultura la Mariabrunn,
carele lu avuse si in an. scol. 187%.

      4)      Doue stipendia de cate 150 fl. se impartira


teneriloru: Elia Danila, ascultatoriu de drepturi la
universitatea dein Pest’a, si Michailu Rusu, asculta-
toriu de drepturi la academia dein Sibiiu. Ambii
aceștia fusera stipendiati si in an. scol, precedente.

     5)       Patru stipendia de cate 60 fl. se conferiră
teneriloru: Nicolau Neamtiu, ascultatoriu de a VIL
clasa la gimnasiulu de stătu dein Sibiiu, carele fuse
stipendiata si in an. scol. 187%, lui Georgie Ocaciu
studente in VIII, clasa la gimnasiulu romanu dein
Brasiovu; lui Adamu Sirlicanu studente in a VIL
clasa la gimnasiulu dein Naseudu si in fine lui Aureliu
lechimu studente de a VIL clasa la gimnasiulu rom.
cath. dein Alb’a-Iuli’a.

     6)       Trei stipendia drasi de cate 60 fl. se confe-
riră lui Ioane Pamfilie studente in a V. clasa la scdl’a
reale dein Sibiiu, lui Marcu Muntxanu studente in
I. clasa la scdl’a reale dein Sibiiu si lui Petru Neamtiu
studente in I. clasa la scdl’a reale romana dein Bra-
siovu. In fine

     7)       Unu stipendiu de 60 fl. se conferi lui loanu
Goga studente in I. clasa la scdl’a comerciale roma-
na dein Brasiovu (vedi siedint. comit, dein 3. si 24.
Septembre 1872, 12. Octobre 1872 si 10. Decembre
1872).

     Asemenea se impartira si ajutdriale preliminate
in interesulu incuragiarei romaniloru jpentru de a im-
bracisia diversele ramuri de meserii, că totu atati
factori importanti ai prosperarei naționali, si anume:
6 ajutdrie de cate 50 fl. destinate pentru sodalii de
meseria si 20 ajutărie de cate 25 fl. pentru invetiacei
de meseria. Astfeliu

     a)       cele 6 ajutdrie de cate 50 fl. destinate pentru
sodalii de meseria, se conferiră concurentiloru: luliu
Mărcianu sodalu de mesaria in Alb’a-Iuli’a, lui loa-
cnimu Veltiann sodalu de papucariu in Mediasiu, lui
Nicolae Marcu sodalu de tapetariu in Sibiiu, lui Du-
mitru Qapuceanu sodalu de pelariu in Sibiiu, lui
Georgie Manole sodalu de papucariu in Sibiiu si in
fine lui losifu Cotisielu sodalu de teslariu (bardasiu)
in Gileu. l^r’

     b)       cele 20 ajutdrie de cate 25 fl. destinate pentru
invetiacei de meseria se dedera urmatoriloru concu-
renti: lui Gavrila Gaborfi invetiacelu de apotecariu
in Lapusiulu ungurescu, lui loanu Michaiu invetia-
celu de papucaria in- Sibiiu, lui Pamfiliu Stanuletiu
invet. de cojocaria in Brasiovu, lui Nicolae Dîcu in-
vet. de cojocaria in Sabesiu; fratiloru Georgie si
Teodoru Moga, unulu invet. de rotariu, altuîu de fau-
ria in Sabesiu, carii au concursu collectivu pentru
unu ajutoriu, mai departe lui Georgie Chidu invet.
de papucaria in Sibiiu, lui Aaronu Trifu invet. de
tipografia in Sibiiu, lui loanu Draganu invet. de ti-
pografia in Sibiiu, lui Dumitru Salcea (Itila) invet.
de papucaria in Sibiiu, lui Avramu Popu invet de
rotaria in Sabesiu, lui Toma Fratila invet. de pa-
pucaria in Sibiiu, lui Stefanu Moga invet. de covri-
gariu in Sabesiu, lui loanu Rulea invet. de' mesariu
in Sasu-Regenu; fratiloru loachimu si Nicolae Popu,


33*

— 200 —


unulu invet. de fauria si altulu de rotaria in Clusiu,
carii ambii au concursu colectivu la unu ajutoriu,
lui Constantina Muntenescu invet. de papucaria in
Clusiu, lui luliu Ciurileanu invet. de pelariu in Abrudu,
lui Alesandru Predoviciu invet. de pelariu in Sibiiu,
lui Demetriu Ritivoiu (Poponea) invet. de lacatariu
in Sibiiu, (la olalta cu Iurc’a lui Georgie Bratu) lui
Nicolae Acilenescu invet. de curelariu in Mediasiu,
in urma invetiaceiloru: Dumitru si loanu Tarcasiu,
unulu invetiacelu de rotaria si altulu de pantofaria,
Nicolae Campeanu, George Bunea ambii invetiacei
de papucaria, cum si lui Nicolae Fleac’a invet. de
fauria, toti dein Mercurea, carii au concursu colectivu.
(vedi Sied. Comit, dein 24 Septemb. 1872).

     După ce dein caus’a morbului epidemicu ce a
dominatu in vdr’a trecuta precum si in alte locuri
asia si in opidulu Deva, cum si dein caus’a calami-
tatiloru urmate după acelu morbu, pre anulu 187%
nu s’a potutu tienea adunare generale in loculu des-
tinatu, anume in opidulu Deva, pre lenga aceste
cause destulu de triste, mai intrevenira si altele, cum
recolt’a cea debila mai in tdte părțile patriei, apro-
piarea tempului de ărna, candu e mai anevoia a potd
calatori; o parte considerabila dein membrii asoc. fii
ocupata si cu preparatiunile pentru alegerea archie-
piscopului si mitrop. gr. or. Comitetulu, după trie-
niulu espiratu, s’a aflatu indemnatu a luă asuprasi
insarcinarea de a conduce afacerile asoc. si pre 187%.
Acel’a adoptă si pre anulu 187%, in principiu bu-
getulu preliminatu de adunarea generale dela Sabesiu
pre an. 187%, dar’ cu ocasiunea realisarei bugetului
adoptatu, dein combinarea sumei disponibile, după
aratarea casei, numai de 4454 fl., cu preliminariulu
de pre an. 187, in suma de 5480 fi., aflandu,
cumu-că spre realisarea tuturoru positiuniloru dein pre-
liminariulu anului 187%, lipsesce o suma de 1026 fl.
s’a aflatu necesitată de impregiurari, a face unele
modificări, respective reduceri la unele positinni dein
preliminariulu anului 187%. Astu-feliu a resultatu
necesitatea de a se sistă vre-o doue stipendia de
cate 60 fl. si altu-cum devenite vacante, si anume
unulu pentru unu realistu si altulu pentru unu elevu
la scăl’a comerciale; asemenea ajutăriale de cate 50 fl.
pentru sodalii de meseria dela 6 s’au redusu la 2,
G’ cele 20 ajutăria pentru invetiaceii de meseria s’au
retienutu, ce e dreptu, in numerulu loru, s’au redusu
inse in suma, incâtu dela 25 fl. s’a redusu fia-care
la cate 16 fl.; in fine, s’au mai redusu spesele e-
straordinaria dela suma de 200 fl. la 34 fl.; s’au mai
esmisu pre anulu indigitatu positiunile de cate 100 fl.
pentru procurarea de documente istorice, pentru cu-
legerea de obiecte archeologice, si pentru stenogra-
fia, la cari positiuni dein urma, si altu-cum nice pre
anulu 187%, nu s’a insinuata, competitori.

     Facfinduse modificatiunile indigitate, comitetulu
abstragiftidu dela impregiurarile nefavoritdria ale anu-
lui ce degiă espirăza, s’a aflatu țotusi in positiune,


 de a potd inpartf si pentru anulu 187%, urmatdriele
stipendia si ajutăria, si anume:

      a) unu stipendiu de 400 fl. tenerului Petru
Deheleanu, ascultatoriu de filosofia in Gratiu in an.
alu III. carele lu usuase si in anii precedenti.

      b)‘ 2 stipendia de căte 400 fl. conferite teneriloru
Basiliu Mich. Lazaru si loanu Baiulescn, ambii ascul-
tători de techuica in Vien’a, cari inca le avusera si
iu anii precedenti.

      c)       Unu stipendiu de 400 fl. conferitu tenerului
Pintea Ternoveanu, ascultatoriu de silvicultura iu
Mariabrunn, care inca lu avuse in anulu precedinte.

      d)       Doue stipendia de căte 150 fl. teneriloru: Mi-
chailu Rusu si Avramu Armianu, juriști la academia
reg. dein Sibiiu.

      e)       Patru stipendia de căte 60 fl. teneriloru gim-
nasisti in a VIII, clasa: Nicolae Neamtiu la Sibiiu,
Adamu Sirlincanu si Ioane Butnariu la Blasiu, si
Aureliu lechimu la Alb’a-Iuli’a, dein cari 3 inși le
avusera si in anulu scolast. precedente.

      f)       3 stipendia de căte 60 fl. teneriloru: loanu
Pamfilie, Marcu Munteanu si Emilianu Popoviciu toti
studenti la scăl’a reale dein Sibiiu. Unulu inse
deintr’acestia, anume Pamfilie, reportandu pre sem. I.
an. scol. 187% clasea gen. de progresu nedestulito-
riu, restulu de stipendiu obvenitoriu pre sem. II. i
s’a subtrasu respec. s’a sistatu in favărea asoc.

      g)       Doue ajutăria de căte 50 fl. s’au conferitu
sodaliloru de meseria, si anume fratiloru: George si
loanu Bucsia sodali de palarieri in Sighisiăr’a
collectivu si lui George Nedelcu sodalu de mesariu
in Betlănu, in urma:

      h)        cele 20 ajutăria de căte 16 fl. s’au conferitu
urmatoriloru invetiacei de meseria: Demetriu Salcea
invet. de papucaria dein Bui’a, Sam. Mog’a invet. de
mesariu dein Apoldulu de susu, Georgiu Bucurenciu
invet. de fauria dein Stregia Cartisiăra, Alesandru
Predoviciu invet. de curelariu dein Amnasiu, loanu
Caicutiu invet. de papucaria dein Sibiiu, lacobu Stritia
invet. de papucaria dein Gur’ariului, Rud. Ritiu invet.
de cojocaria dein Blasiu, Nicolae Titelatiu invet. de
palarieriu dein Lipov’a, loanu lugastru invet. de pa-
pucaria dein Dobârc’a, loanu Blaga invet. de tipo-
grafia in Blasiu, fratiloru: Emilianu si loanu Costea,
celu deintaiu invet. de covrigariu in Blasiu. alu
douilea de curelariu in Oresthia, (collect.) Moise Nicora
invet. de papucaria dein Merghindealu; fratiloru:
Aureliu si Vas. Bochisiu, unulu invet. de fauria, altulu
de rotaria in Aghiresiu, (collectivu) loanu Garnitia
invet. de mesariu dein Zernesci, loanu Hohoianu
invet. de cismariu dein Brenndorfu, Georg. Dragonisiu
I invet. de fauria dein Budusiu, Nicolau Secalusiu invet.
de cismariu dein Calat’a mare, Zacb. Costea invet.
de cismariu dein Saschizu, Vas. Lupanu invet. de
mesariu in Brasiovu, Gavrilu Chioreanu invet. de
rotariu dein Hosszu-Macicasiu (sied. comit, dein 10.
Novembre 1873, § 131, 132).

      Asia dar’ asociatiunea năstra. a sacrificata pre

— 201 —


altariulu scientieloru si alu culturei cum si pentru in-
curagiarea romaniloru la imbracisiarea si promova-
rea meseriiloru, dein midilocele sale in anulu 187l/₃
sum’a de 3180 fl. v. a., dr’ in an. 187% 2740 fl.
dein cari 60 fl. suntu oferiti prin generositatea
dn. cassariu Const. Stezariu in favdrea unui girona-
sistu dein remuneratiunea sa, cărui i se esprima si
cu asta ocasiune ineritat’a recunoscintia.

     2. Comitetulu- si-a tienutu de datoria mai de-
parte in anulu 187% a se ocupă in prim’a linia
cu efectuirea concluseloru luate in adunarea gene-
rale dela Sabesiu sub Nr. prot. 20 si anume:

     a)      că secțiunile literarie si scientifice decise degiă
in adunarea gen. dela Brasiovu dein 1862, se se
păta infientiă si constitui, comitetulu n’a lipsitu a
provocă de nou, pre calea diuareloru naționale pre
barbatii nostrii competenti, că se binevoidsca a se
insinuă pentru respectivele secțiuni, dar’ in urm’a
acestei provocări, nu s’a insinuata decătu numai doui
membrii conlucratori si anume, unulu in persdn’a
d-lui Dr. Gregoriu Szilasi prof. de universitate in
Clusiu pentru secțiunea filologica, si altulu in per-
săn’a d-lui Dr. Aureliu Isaacu vice-notariu com. in
Clusiu pentru secțiunea istorico-juridica, prin urmare
secțiunile amentite dein lips’a de membrii, nici pana
in presente, nu si-a potutu incepe activitatea sa in
solidu (sied. comit, dein 3. Septembre 1872, dein 17.
Aprile si 28. luliu 1874.)

     b)      că manuscriptele lui Clainu si Sincai, aceli
tesauri naționali de mare pretiu, se pdta odata de-
veni proprietatea literaturei naționali, conformu con-
clusiunei luate in adunarea gen. dela Sabesiu, comi-
tetulu prein dn. advocata dein Oradia-mare, losifu
Romanu, s’a pusu in relatiune de nou cu posesdrele
respectiveloru manuscripte, adeca cu ven. ordinariâtu
episcopescu dein Oradia-mare, totu in astu obiectu,
comitetulu s’a pusu in corespondintia si cu ven. or-
dinariatu metropolitanii dein Blasiu. De si, după cum
suntemu informati dein partea dlui Romanu, s’a facutu
pași in obiectulu atensu, totuși pana acuma dein caus’a
unoru divergintie la opiniuni ivite in privinti’a respon-
sabilității pentru edarea cestionateleru opuri, nu s’a
potutu esoperă unu resultatu doritu. In fine comite-
tulu in interesulu obiectului dein cestiune, a insar-
cinatu pre plenipotentiatulu seu, a se informă dela
loculu competente asupr’a conditiuniloru pre lenga cari
s’ar’ potă dă Ia lumina adeseori amentitele manu-
scripte. Pana acuma inse despre acele conditiuni nu
s’a primitu nici o intormatiune dela respectivulu dn.
plenipotentiaru (sied. comit, din 3. Septembre 1872,
10. Decembre 1872 § 157, 7. Martin 1873 § 23).

     e)      Relativa la infientiarea unui monumentu pentru
eternisarea memoriei laureatului poetu naționale, An-
dreiu Muresianu, comitetulu, conformu, conclusiunei
luate in adunarea generale dela Sabesiu sub Nr. prot.
20. s’a pusu in relatiune cu resp. comitetu dein Bra-
siovu, de unde s’a si primitu imbucuratdria incuno-
scintiare, cumu-că atatu acelu comitetu, catu si frun-


tașii romani dein Brasiovu cugeta a eternisă merno-
ri’a amentitului poetu prein unu monumentu duplu,
adeca: prein ridicarea unei statue si a unui institutu
pentru copii seraci in Brasiovu.

      Comitetulu asociatiunei a salutata cu viua plă-
cere mareti’a si nobil’a idea a confratiloru Brasioveni,
dar’ totu odata si-a tienutu de datoria, in interesulu
causei, a cere, că respectivulu corqjfetu se-i servărsca
cu informatiuni detaiate despre starea actuale a fon-
dului destinatu spre scopulu intenționata, ceeace cu
atatu s’a aflatu a fi mai necesariu, cu cătu, că si la
asociatiune se pastrădia drecare sumusidra destinata
totu spre acelu scopu, dar’ cerutele informatiuni in
obiectulu cestionatu, pana in presente nu s’au primitu
(sied. comit, din 3. Sept. 1872, 8. Aprilie 1873
§ 44).

      d)       Conformu conclusiunei luate in adunarea gen.
dela Sabesiu sub Nr. prot. 20 lit. g) comitetulu s’a
pusu in corespondintia cu dn. loanu Cav. de Pus-
cariu in privinti’a tiparirei pre spesele asociatiunei
a Albului elaborata de dn. Sa dn. autoriu prin char-
ti’a sa dein 27. luniu 1873 se dechiară, cumu-că si-
sustiene ofertulu facutu asociatiunei in 1862, cere nu-
mai, că asociatiunea se se enuncie asupr’a accep-
tabilitatiei operatului cestionatu cu apromiterea spri-
ginului posibiiu. In urmarea acesteia, comitetulu a
aflatu de lipsa, a rogă pre dn. auctoriu, că se i tra-
mitia operatulu, că astu-feliu se aiba dorit’a ocasiune
spre alu potd recomandă adunarei generale spre ac-
ceptare si respective spre spriginire cu totu sucursulu
posibilu. Dar’ susu numitulu dn. auctoriu, in urm’a
amentitei provocări, a rescrisu, cumu-că nu e nece
posibilu, nece necesariu, că se tramitia albulu dein
cestiune, ci asociatiunea se esmita un’a comisiune
dein membrii sei, aflători in Buda-Pest’a, care casti-
gandu-si informatiunfle necesarie inmediatu dela auc-
toriulu se-si dea apoi opiniunea sa asupr’a elabo-
ratului.

      Comitetulu de ci aduce la cunoscienti’a prea ono-
ratei adunari gen. acest’a impregiurare, cu aceea ro-
gare, că aceeași se binevoidsca a luă ulteridrele dis-
positiuni ce se voru află de lipsa in obiectulu cestio-
natu (siedint. dein 10. luniu 1873, 8 luliu 1873 §
29 si 28 Augusta § 90 1873).

      e)       Asemenea s’au satisfăcuta si altu condusa
alu adunarei gen. de sub lit. c) Nr. 20, relativa la
aceea că discursurile de valdre literaria, tienende in
adunările gen. cercuali ale despartiementeloru, se se
publice in fdi’a asociatiunei; dein discursurile tienute
la atari adunari cercuali, in decursulu anului 187%
si 187%, unele mai importante s’au si publicata in
numit’a tăia (sied. comit, dein 3. Sept. 1872.)

      3.        S’a facutu de repetite ori pași in caus’a rea-
lisarei legatului facutu asociatiunei de repausatulu
Ioane Piposiu. Legatulu amentitu, dapa tendrea
testamentului dein 3. Sept. 1867, ar’ constă dein
700 fl. m. c. in obligațiuni de stata (Staatsschulden-
I verschreibung), dein bibliotec’a testatorelui, si dein

— 202 —


6 bi^cati auru (Waschgold) in pretiu de 15 fl. .Acelu
legatu se afla in pertractare de mai multi ani la
resp. tribunale. După cum suntemu informați dein
locii competentu, după ce pretensiunea asoc. basata
pr6 testamentu in 2 instanti s’ar fi reieptatu din urma,
caus’a acdst’a s’a decisu in favdrea asoc. Multiumita
naționale dn. advocatu plenipotentiatu alu asoc. Dr.
Lazaru Petco pq^tru fatigiale, servitiale si sacrifi-
ciale prestate asoc. facia cu caus’a atensa. (Sied. corn,
din 8. luliu 1868 § 75, din 14. lanuariu 1875 §11,
7 Martin 1873 § 22).

      4.       Totu odata comitetulu a facutu pașii nece-
sari si in caus’a legatului facutu in 1871, de repau-
satulu loanu lancu fostu parochu in Vidr’a de susu.
Acelu legatu prin un’a decisiune a tribunalului reg.
din Abrudu, s’a constatata a fi de 2535 fl. 62 '/₂ cr.
in realitate nemisicatdria, in pretensiuni active si
mobilia. Capitalulu amentitu cade in usufructulu
veduvei repausatului, pana candu va fi aceea in
vidtia, er’ după mdrtea aceleia, interesele obveni-
tdria după acelu legatu, in poterea testamentului, au
se se confereze că stipendiu unui teneru romanu
dein ndmulu testatorelui, studente la vreo univer-
sitate sdu academia, 6r’ in lips’a unui teneru dein
ndmulu testatorelui, interesele au se se confereze
totu că stipendiu altui teneru studente născuta in
Vidr’a de susu său de diosu. Prin staruinti’a si zelulu
dn. Advocatu alu asociatiunei, Mateiu Nicol’a, lega-
tulu cestionatu s’a asecuratu si trecuta pre numele
asociatiunei, numai in privinti’a escinderei unei sume
de 997 fl. 62*4 cr. dein mass’a testatorelui, ce consta
deih pretensiune active, si-a formata veduv’a respe-
ctiva pretensiuni, se sperăza inse, dopa informările
dn. advocatu, cumu-că si in ast’a privintia, se va
potd exopera un’a cuventidsa complanare cu veduv’a
testatorelui (sied. comit, din 14 lanuariu si 10. Maiu
1873).

(Va urmă.)



    Raportulu bibliotecariului asociatiunei transilvane

pro 187% si 187%.

Onorabila adunare generale!

     In connessiune cu raportulu dein anulu 187 '/₂
veniu cu totu respectulu a presentă onorab. adunantie
in pucine liniaminte unu conspectu generale despre
starea actuale a bibliotecei asociatiunei transilvane
pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro-
manu.

     Recapitulandu dein acelu raportu datele, carii
stau in strinsa legătură cu intrdg’a espunere, voliu
arată specialmente acrescamentulu bibliotecei ndstre
in acestu periodu de 2 ani, dela adunarea generale
dein S. Sebesiu in anulu 1872 păna la acdst’a pre-
senta.

     Cu asta ocasiune fia-mi permisu a face catev’a


observatiuni contemplative asupr’a biblioteceloru vechi
si noue in genere, si asupr’a bibliotecei ndstre in
specie.

      Cuventulu biblioteca (dein grecesculu finito» =
carte si = incapere), semnifica in sensulu gene-
ticu incapere său locu de pusu cârti, dar’ si cole-
ctiunea de cârti insasi inca se numesce biblioteca.

      Cuventulu biblioteca pdte inse se mai Însemne
si unu edificiu construitu anume pentru depunerea
si pastrarea de cârti. Unu atare edificiu se află d. e.
pentru bibliotec’a renumita dein Alesandri’a antica,
unde se pastrau la 700,000 volume de manuscrise,
dein toti autorii antici cunoscuti pe tempulu acel’a.

      Pe frontespicele acelui edificiu colossale sdu asia
numitului museu, stă semnificativ’a inscriptiune: „Me-
dicin’a sufletului." Acdsfa biblioteca a fostu cea
mai renumita in anticitate, care inse spre mare dauna
a omenimei a dearsu in trei renduri intrdga.

      Bibliotecele suntu său publice său private. Cele
deantaniu suntu destinate spre folosulu generale si
că atari stau la dispositiunea publicului intregu; cele
dein urma suntu restrinse la unu cercu cu multu
mai angustu, că-ce suntu menite numai spre folo-
sinti’a posesorelui seu si a familiei sale.

      Mai aflamu si alte subimpartiri in bibliotece a-
lese, istorice, filosofice, clasice etc., după categori’a
opereloru de sciintia ce representa unele ori si altele.

      Tiranulu dein Aten’a Pisistratu, de altmintrea
unu mare protectore alu arteloru si scientieloru, a
formata, cumu ni-se spune, prim’a biblioteca publica
in Aten’a. O alta biblioteca a mai infiintiatu Eumene
in Pergamu, care numeră la 200,000 volume de
manuscrise, dar’ amendoue aceste bibliotece n’au a-
junsu la insemnatatea, de care s’a bucuratu mentio-
nat’a biblioteca celebra die Alesandri’a.

      Romanii inca, incependu dela inițiatorii mai în-
semnați ai biblioteceloru, anume Emiliu Paulu, Luciu
Sulla si Marcu Luculu (an. 54 ant. Chr.) păna la
cei dein urma imperatori, au emulatu in formarea
de biblioteci private si publice, intrecăndu tdte în-
treprinderile egali ale celoru-alalte popdra antice.

      Intre bibliotecele publice mai însemnate de pe
tempulu, candu literatur’a romana se află in fldrea
ei in asia numit’a epocha de auru, intempinamu intre
altele un’a formata de imperatorele Augusta in ondrea
sororei sale Octavi’a si numita „Octaviana," alfa
asia numita: „Capitolina biblioteca" si alta biblioteca
publica, infiintiata de imperatorele Traianu sub nu-
mele „Ulpiana."

      Dintre bibliotecele private ce mai intempinamu
la romani, vomu mai aminti numai a lui T. Pompo-
niu Atticu si a lui Marcu Tuliu Cicero.

      Despre tdte aceste bibliotece ne vomu formă
o mai chiara idea, daca vomu consideră, că pe tem-
pulu despre care vorbimu, unu singuru poetu ro-
manu, anume Serenu Samonicu, a fostu in stare a
testă discipulului seu Grordianu jun. dein bibliotec’a

— 203 —


sa privata unu numeru de 62,000 volume de ma-
nuscrise.

     Cu enumerarea mai departe a multeloru si con-
siderabileloru bibliotece la diferitele popdre dein tem-
purile mediane si noue, nu voliu a fatigă atențiunea
onorab. adunantie, ci aducăndu dr’ numai cateva e-
semple, voliu aminti, că cu naintarea culturei in ge-
nere a progresatu si numerulu si starea bibliotece-
loru preste totu.

     In Ungari’a a fostu Mateiu Corvinu celu dein
taiu, care a formatu in Bud’a o biblioteca mai in-
semnata. Densulu tienea 30 de copiști italieni pentru
a decopiă cârti si manuscrise diverse pe seam’a bi-
bliotecei fundate de densulu. Paguba inse, ca acăsta
biblioteca, care ajunse a numeră 50,000 tomuri si
volume, fu devastata si instrainata de turci la anulu
1526 asia, in catu dein acăsta grandidsa colectiune
abia au mai remasu 400—500 bucăți.

     Adi numera bibliotec’a universitatiei dein Bud’a-
Pest’a preste 130,000 tomuri si preste 8000 de ma-
nuscrise.

     In Austri’a se afla in bibliotec’a imperiale dein
Vien’a preste 300,000 tomuri, 12,000 incunable (seu
opuri tipărite la inceputulu artei tipografice) si la
20,000 manuscrise. Bibliotec’a universitatiei dein
Vien’a posiede preste 142,000 tomuri.

     Bibliotec’a asia numita „ imperiale “ dein Parisu,
fundata la anulu 1475 de Ludovicu a Xl-lea, numera
adi preste 1.800,000 tomuri si la 100,000 manuscrise.

     Bibliotece de asemenea mărime si insemnatate
s’ar’ potea enumeră inca cu sutele, me restringu inse
la essemplele prememorate.

     Dein tdte cele premisse se pdte deci deduce, că
dein* cea mai inalta anticitate s’a simtitu si apretiatu
importanti’a biblioteceloru, s’a recunoscutu marea loru
importantia asupr’a scientieloru si arteloru, privin-
du-se totu-deanu’a de foculariulu producteloru spi-
rituali ale omenimei si de unu bogatu nutrementu
spirituale pentru adeptii si adoratorii scientieloru si
beleloru arte.

     Daca vomu mai consideră, că in anticitate si
in tempurile mediane formarea si amplificarea de
biblioteci eră impreunata cu cele mai mari fatige si
spese, de dre-ce operele numai prin transcriere se
poteau amplifică si acuiră, pre candu dela aflarea
artei tipografice, camu dela anulu 440 inedce, infiin-
tiarea de biblioteci fdrte s’a facilitatu si se facilita dein
di in di, daca dicu, vomu consideră tdte aceste mo-
mente, trebue se recundscemu adeverulu, că chiar’
anticitatea ne-a precessu si pe acestu terenu in
modulu celu mai demnu de imitatu.

     E deci adi unu faptu de toti recunoscutu si
necontestabile, că n’a esistatu si nu pdte esistă unu
poporu cu dre-care pretensiune de cultura inaintata,
care se nu numere in sinulu seu mai multe bi-
blioteci de categori’a celoru enumerate mai susu.

     Cele mai insemnate biblioteci, ce le posiedu ro-
manii păna acumu, suntu cele din Bucuresci si lassi,


formate si sustienute ambele cu spesele statului Ro-
mâniei.

     Afdra de aceste mai intern pinamu si pe alocurea
bibliotece atătu publice, cătu si private, de o insem-
natate inse mai secnndaria; dar’ celu pucinu atat’a
potemu constată, că spiritulu de asociatiune s’a ma-
nifestata dejă si la noi pe acestu terenu intr’unu
modu imbucuratoriu, de dre-ce mai in totu anulu si
mai in tdte părțile locuite de romani potemu inre-
gi'stră biblioteci noue, ce se infiintidza prin diferite
societari si corporatiuni.

     Se revenimu acumu la bibliotec’a asociatiunei
nbstre.

     Bibliotec’a ndstra inca se pdte numeră intre bi-
bliotecele publice, potendu-se folosf de dens’a nu numai
membrii asociatiunei, ci intre marginile regulamen-
tului sustatoriu pentru bibliotec’a ndstra si altii, carii
nu suntu membrii. Bibliotec’a ndstra nu se pdte
clasifică inse nece specialminte aldsa, nice curatu is-
torica ori clasica etc., nefiendu formata după unu
planu statoritu anume pentru o specialitate, ci e mai
multu unu conglomeratu de cârti din diferite ramuri
de scientia si cunoscintia, si de unu Jmteresu multu-
pucinu corespundietoriu scopului asociatiunei, asia
după cum bunulu simtiu alu daruitoriloru de cârti
spontanamente a contribuitu la realisarea si amelio-
rarea bibliotecei ndstre.

     „ Neque ullus liber fam malus est, ut non a-
liqua sua parte prodesset,“ după dis’a lui Pliniu Ma-
ioru mi-ar’ pară cea mai nimerita caracteristica pentru
bibliotec’a ndstra in stadiulu ei actuale si in privinti’a
unui considerabile numeru de scrieri.

     Dar’ in totalitatea sa bibliotec’a ndstra repre-
senta opere din tdte ramurile de cunoscintie vechi
si noue, teoretice si practice si posiede prin urmare
bas’a necessaria, care este si trebue se fia inceputulu
pentru ori-ce biblioteca, care are se represente sciin-
tiele classiee si moderne in desvoltarea loru crono-
logica.

     Operele procurate păna acum de insasi asocia-
tiunea ndstra simtu in asemenare cu cele primite
gratuita inca fdrte pucine, aceste inse de o valdre
cu multu mai mare pentru scopurile asociatiunei
ndstre, care suntu cele mai nobili si cuhninddia in
doue cuvinte in „literatura, cultura.u Mai elocinte inse
decatu tdte frasele voru vorbi cifrele urmatdrie.

     Bibliotec’a ndstra numeră Ia adunarea generale
din urma 1022 opere in 1752 tomuri si volume,
dein care 405 eră legate, 1347 nelegate. Adi po-
siede bipliotec’a ndstra preste totu 2494 tomuri, vo-
lume si manuscrise din 1331 opere diverse si trac-
tate, si preste 55 diverse diuare romanesci din Austro-
Ungarî’a si dein Romani’a, aceste inse suntu in cea
mai mare parte necomplete. Legate avemu adi 510
tomuri, cele-alalte suntu său usioru legate, său bro-
siurate. Afara de aceste se mai afla in biblioteca
7 mape si 6 tabele archeologice, telurice etc.

     Dein tdte aceste opere preste o tertialitate suntu

— 204 —


scrise in limb’a romandsca, cele-alalte in limb’a la-
tina, germana, magiara etc.

     In cei doi ani din urnia s’au procurata dein
sumele preliminate pentru inavutirea bibliotecei 177
opere in 365 tomuri si volume, ’si totu in acestu pe-
riodu s’au daruitu dein mai multe parti pe seam’a
bibliotecei ndstre 134 opere in 177 tomuri si volume.
Numerulu cartiloru a crescutu deci cu 742 volume
sdu cu 311 opere diverse.

     Dein summele destinate pe seam’a bibliotecei
s’au legata in acești 2 ani si 21 tomuri dein cărțile
bibliotecei.

     Numerulu moneteloru si alu mineraleloru a creș-
cutu in acestu periodu numai cu 7 bucăți. Colectiunea
nbstra numismatica-mineralogica si de anticitati nu-
mera adi preste totu 48 bucăți.

     O acuisitiune fdrte importanta si considerabile
pentru bibliotec’a ndstra suntu operele edate dein
partea academiei scientifice dein Vien’a, care constau
dein lucrările sdu raportele a doue secțiuni deosebite
din clas’a matematico-fisicala si dein rapdrtele clasei
filosofico-historice; mai incolo dein lucrările comissi-
unei instituite pentru histori’a patriei, ale cărei lu-
crări dra se es*tindu in doue direcțiuni, deintre care
un’a e: „Archivulu pentru histori’a austriaca" si cea-
alalta: „fontes rerum austriacarum, “ si in fine dein
memorialele lăudatei academie. Tdte aceste lucrări,
unele incependu dela anulu 1848, altele de mai in-
cdce, constau păna acumu dein 322 tomuri mari sdu
aprdpe la 2000 volume, si se afla in posesiunea bi-
bliotecei ndstre cu fdrte puține lacune.

     Atătu in privinti’a cuprinsului loru, cătu si in
privi nti’a numerica, aceste opere se p.otu privi pana
acumu de cea mai pretidsa si importante accuisitiune
a bibliotecei ndstre.

     Ni-a mai venitu de mai multi ani incdce si ne
vinu inca gratuitu si alte scrieri pe seam’a bibliotecei
ndstre, care inca merita tdta apretiarea ndstra si dein
care inca posiedemu dejă o frumdsa colectiune; asia
dein: Archivulu Reuniunei (germane) pentru cunos-
cinti’a patriei; dein impartasirile reuniunei transilvane
pentru scientiele naturali; ambe edate in Sibiiu, mai
incolo dein Revist’a scientifica si dein Revist’a contem-
porana, edate ambele in Bucuresci; dein dictionariulu
limbei romane, dein glossariulu si analele societății
academice dein Bucuresci; dein pertractările univer-
sitatiei natiunei sasesci dein Sibiiu etc.

     De si s’a esprimatu in organululu asociatiunei
ndstre „Transilvani’a" multiamit’a comitetului pentru
tdte cărțile si obiectele ce s’an daruitu in acești 2
ani pe seam’a bibliotecei, totuși mi-tienu de o plă-
cută datori ntia a reaminti si cu acdsta ocasiune nu-
mele aceloru onorati domni, cari au bine volitu a dă-
rui opere de ceva importantia pentru bibliotec’a nd-
stra, si anume au daruitu: dn. archimandritu Nicolau
Popea opulu seu intitulatu: Contra-critica la critic’a
dlui I. M. Moldovanu; dn. I. Moldovanu opulu seu:
Spicuire că respunsu la Contr’a-critica dlui Popea;


dn. Gravrila Popu opulu seu: Istori’a revelatiunei
divine; fericitulu dr. Ioane M. Lazaru opulu seu:
tabelele istorice sinchronistice ale colonielorn romane
din Daci’a traiana etc., dn. Ladislau Vaida opulu seu:
Epistola deschisa catra Telegrafulu romanu, dn. Mi-
chailu Cogalniceanu opulu seu: Chronicile României
sdu Letopisitiele Moldaviei si Valachiei; dn. dr. Ana-
stasie Fetu operele sale: Enumeratiunea specieloru
de plante si Manualul u de medicina practica popu-
laria; dn. I. M. Bojoreanu opulu seu: Colectiune de
tdte părțile Legiuiriloru (in Romani’a); dn. lunius
opulu tradusu de densulu si intitulatu: Femeile de
luliu Pederzani; dn. C. Adalbert Bielz opulu seu:
Tetradrachmele dacice in Transilvani’a; mai incolo a
mai daruitu pre lenga alti benefacatori dn. Fridericu
Eugber, anticanu in Sibiiu 28 de cârti pe seam’a
bibliotecei. Dn. luliu Bardosi a daruitu 3 si dn.
D. Aurelu Brote 2 monete vechi, — dintre care 4
de arginta — pentru collectiunea ndstra numismatica.

     Cifrele espuse despre modulu in care progrese-
dia bibliotec a ndstra, ne potu deci de o parte servi
de o secura proba, că publiculu nostru scie apretiă
o atare institutiune după meritu, si ne confirma de
alta parte destulu in convicțiunea ndstra despre celu
mai d’aprdpe si necontestabile viitoriu, ce’i si compete
bibliotecei ndstre facia cu alte institutiuni egale.

     înainte de a finf acestu raportu biennale trebue
se mai făcu o observare. Asemnandu-se asociatiunei
ndstre la espositiunea universale dein Vien’a in an.
trecuta unu locu speciale, s’a tramesu dein bibliotec’a
ndtra spre espunere urmatdriele cârti: Adunările ge-
nerali dela 1862—1866 legate in unu tomu; Tran-
sdvani’a, fdi’a asociatiunei pre 1868 legata separatu;
Trasilvani’a dela 1869—1872 legata in doue tomuri,
Statutele asociatiunei dein anulu 1862—1866 dein-
preuna cu regulamentulu dein 1871 legate la olalta,
si in fine conspectulu membriloru asociatiunei dein
1866—1872, dra legate la olalta.

     Preste totu s’a tramesu spre scopulu indigetatu
6 bucăți legate in modulu celu mai corespundietoriu.

     Pentru doritorii de a-si procură atătu actele a-
dunariloru generali ale asociatiunei ndstre dela acti-
varea ei păna la 1866, cătu si fdi’a asociatiunei
„Transilvani’a" dela aparitiunea ei păna in presente,
se mai notifica, că dein tdte aceste — cu pucine es-
ceptiuni — se mai afla la bibliotec’a ndstra unu nu-
meru considerabile si se potu procură dela secreta-
riatulu asociatiunei pre lenga unu pretiu destulu de
moderatu — sub anumite giurstari si gratuitu.

     Cu aceste mi-incheiu acestu raportu cu firm’a
si viu’a sperantia, că facia de starea descrisa a bi-
bliotecei asociatiunei atătu onorabilulu publicu, catu
si prea marit’a adunare generale va continuă a a-
duce si pe anulu viitoriu si mai departe posibilele
sale sacrificie in favdrea bibliotecei ndstre.

     Fiindu alu prea măritei adunantie devotatu
     I oane Cretiu,
     secret, magistr. si bibliot. alu asoc.

— 205 —


    Relatiunile proprietatiei de pamentu in Transilvani’a.

     Robi’a iobagăsca in marele principatu alu Tran-
silvaniei se mai alinase prin mesurele autocratice
luate de Imperatulu losifu II. in urmarea revolutiu-
nei sangerăse dein an. 1784. Cu tdte acestea, mai
remasesera alte juguri grele pe cerbicea poporului,
precumu 104 dile de munca pe anu, cu vite traga-
tdrie său cu bratiale; dieciuăl’a dein tdte productele
pamentului; torsulu si tiesutulu femeiloru pentru
„ddmne;u angari’a si munc’a robitdria de trei septe-
mani la districtu (comitatu, scaunu), adeca spre a
ingrasia pe miile de funcționari municipali, carii ode-
nidra eră mai totu atăti trântori, dmeni perde-văra.
Ce vi se pare inse, că acestea robii barbare inca totu
nu se parea asia dorerdse, precumu eră legile acelea
selbatece si paganesci, care omului tieranu nenobile,
ii denegă personalitatea in faci’a tribunaleloru,
in cătu se nu pdta portă processu in persdna, nici
că actoria, nici că accusatn, era altele ii denegă ori-
ce dreptu de a’si potă castiga proprietate de pamentu
in tienuturile cele intense, cunoscute sub numele
feudalisticu de comitat^dela Comes), si ărasi altele
’i interdicea tienerea de cai si amblarea calare, pur-
tarea de arme, invetiarea la scdla.

     In fine a venitu 15. Maiu 1848, in care popo-
rulu a sfarmatu landurile feudali, a proclamații dre-
ptulu de proprietate si desrobirea pamentului. Diet’a
aristocratiloru in 31. Maiu alu aceluiași anu, nu avii
incătrau, fii necessitata a nimici legea ce o făcuse
ea insasi numai cu unu anu inainte (184%), cu scopu de
a spolia pe poporu inca si de pucinulu pamentu ce’i
remasese in usufructu platitu cu sudori de sânge.
Asia dara acea dieta, constrinsa de impregiurari, inca
proclamă desfientiarea iobagiei, inse cu mulțime de
cugete reservate (reservationes mentales), care apoi isi
scdsera capulu in anii ce urmara. Ar ti fostu si mai
reu de poporu, dăca planurile reservate nu s’aru fi
deochiatu multu prin bellulu civile. Abia in luniu
1854 relatiunile de proprietate intre poporu si nobili
se regulara pe cale absolutistica, prin patenta impera-
tăsca. Enorme sunt folăsele asecurate la cele cinci
mii de familii aristocratice mari si mici, prin acea
lege imperatăsca, si dreptu avuse fostulu referente
Dr. Grrimm, candu in urm’a publicarei acelei patente
disese: „Aristocratii Transilvaniei mi-aru potea ridică
una statua cătu a lui Ioane Nepomucu dein piati’a
Sibiiului." Patrudieci si duoe de milidne florini, îm-
preuna cu tdte drepturile asia numite regalie (cărciu-
maritulu, moraritulu, venatulu, pescaritulu etc.) le
aruncara in sinulu cătoruva mii de familii, caroru
le-au remasu si intensele moșii numite allodiali.
Acestea desdaunari sunt atătu de exagerate si ex-
centrice, in cătu Transilvani’a nu le va potea coperi
nici-odata, fora unu ajutoriu său subventiune abun-
dante dein partea statului, pentrucă ele sunt, după,
mărturisirea toturoru barbatiloru competenti, de cinci
siese ori mai mari de cătu s’ar fi cuvenitu se fia.;


Acestu adeveru ilu recunoscu chiaru si ungurenii,
inse numai acuma, dupace se vedu necessitati a votă
pe fiacare anu căte 1 millionu 680 mii de florini
subventiune la fondulu urbariale transilvanu.

     Se face la diverse ocasiuni intrebarea fdrte
justa, că asia dara după atat’a sânge versatu si după
atatea lupte si cabale, cu căta proprietate de
pamentu a scapatu, anume la 1854, poporulu tie-
ranu preste totu si in specie poporulu romanescu.

     înainte cu cătiva ani s’a mai datu respunsu la
intrebarea acesta, intemeliatu pe informatiuni authen-
tice, câștigate in a. 1863 si publicate. Pe atunci
poporulu avea in proprietatea sa dein territoriulu
ti erei parte multu mai mare decătu aristocrati’a, ăra
romanii avea pamentu mai multu decătu toti cei-l
lalti locuitori ai Transilvaniei. Differenti’a eră ne-’’
spusu de mare intre ceea ce avusera romanii inainte
de 1848 si intre ce avea la 1863 că proprietate.de
pamentu. După acestea date statistice se confor-
mase apoi cancellari’a curtiei si la intocmirea pro-
iectului de lege electorale; punendu adeca si regi-
mulu temelia mare pe proprietatea de pamentu, a
pusu se se faca unu conspectu tabellariu după na-
tionalitati si după classi de poporu, că se se vădia
care cătu possede.

     Astadi, adeca in anii mai deincdce, nu mai avu-
ramu de unde se aflamu relatiunile de proprietate si
proportiunile ei după nationalitati si classi de poporu.
Una singura chiaia amu potea lua la mana, si aceea
este asia numit’a dare de pamentu, numita si contri-
butiune terratica, său si impositu fondiariu. Acea
contributiune terratica, aruncata pe jugere (pogăne)
este in Transilvani’a de 1 milionu 316,147 florini.
Se vedemu in ce proportiuni se platesce aceea, si
celu care cunăsce relatiunile ethnographice ale tierei
va sci se traga ăresicare conclusiuni si anume va
vedea, că poporulu mai are inca..jniUtu._teKtitoriu in;
proprietatea sa, si că asia numitele Latifundia
inca nu se imnultira asia, precumu se temu unii si;
altii. Dein acea suma a contributiunei țerratice au
platitu in anii mai dein urma:

     Locuitorii dein asia numitulu fundu regescu, adeca
sasime si romanime amestecata, si cei dein districtulu
Naseudului, toti romani, sum’a de v. a. fl. 262,087.

     Cele 18 cetati si oppide v. a. fl. 84,810.

     Nobilii, proprietari mari si mici v. a. fl. 310,134.

     Nenobilii, adeca poporulu tieranu v. a. fl. 689.116.

  . Acestu extractu tabellariu s’a facutu in Buda-
pestea inainte numai cu patru ani, si este cunoscuta
dein unu memorialu ungurescu, in carele contribu-
tiunea terratica se luă ărasi de basea unei noue legi
electorale. Acestea cifre sunt destidu de seci si
mute; ele inse esplica de minune acelea incordatiuri
si sbuciumari desperate, pe care le vediă lumea in
diet’a dela Budapestea, cu ocasiunea desbateriloru
parlamentarie, care au decursu asupra proiectului
novellei electorale, carele se nască unu fetu atătu
de monstru si atătu de umilitoriu pentru parentii lui,


34

— 206 —


câ si pentru tidra, in cătu de nu aru mai fi alte
dieci de temeliuri fdrte grave, de a perde si cea
dein urma schinteia de incredere cătra ei, acdsta
singura sterpitura si carricatura ar fi de ajunsu, câ
se tiena departe .de ori-ce comuniune cu densa pe
ori-care locuitoriu transilvanu neprivilegiatu, si mai
alesu pe ori-ce romanu, care mai simte in peptulu
seu demnitatea de omu, si incade omu libera si de ce-
tatidnu alu Europei celei civilisate.

     Eca ce lucru mare este a tiend câ feralu la
proprietate de pamentu, a invetia pe toti romanii,
di si ndpte, câ se lege totu denariulu cu siepte atie,
se adune si se’si cumpere mosiia, pamentu, pro-
prietate jacatdria, se o cultive cu tdte brahiale si
se o iubdsca câ pe tata-seu si pe mama-sa.


    Lupt’a pentru dreptu.

(Continuare.)

     De aci urmdza antipathi’a lui Savigny si a ade-
rentielora sei in contra interventiunii legislaturei, d’aci
urmdza total’a necundscere a insemnatatii adeverate
a consuetudinii (obicinuintiei) in teori’a lui Puchta
despre drepturile consuetudinii.

     Consuetudinea pentru Puchta nu e altu de cătu
unu simplu midilocu de cundscere a convicțiunii de
dreptu. Că acesta convicțiune trebue mai antaiu se se for-
meze prin punerea in practica, că prin acdst’a tre-
bue se’si probdze forti’a si chiamarea d’a guvernâ
vidti’a, mai pe scurtu, că si pentru dreptulu consue-
tudinei e valida axioma, că „dreptulu e o noțiune
de fortia“, — pentru acestu adeveru ochii acelui
mare spiritu au remasu inchisi.

     Printr’acdsta numai tempului isi platesce tribu-
tulu, pentru c’acelu tempu a fostu period’a roman-
tica a poesiei ndstre, si cine nu se teme s’aplice no-
țiunea romanticismului la jurispradintia si’si da oste-
ndla se compare direcțiunile corespundietdre pe am-
bele terenuri, pdte că va fi de acordu cu noi, candu
vomu afirmâ că scdl’a istorica se pdte numi cu ace-
lași dreptu si scdla romantica.

     Esiste o ideia in adeveru romantica, basata pe o
falsa idealisare a tempilora trecuti, care afirma, că
dreptulu se desvdlta totu atătu de linistitu, fără pe-
deca si lipsitu de fapte, câ si o fldre de campu.
Aspr’a realitate ne probeza contrariulu, si nu numai
acea mica parte pe care o avemu inaintea ochiloru
si care mai pretutindeni ne-ardta supremele incor-
dari ale popdraloru pentru fixarea relatiuniloru loru
de dreptu — cestiuni de interesa vitale ce se imbul-
zescu un’a pe alt’a, — dar si impressiunea renume
aceeași, ori-unde ne vomu aruncâ privirile in trecutu.

     Astu-feliu, pentru teori’a lui Savigny, nu remane
de cătu tempulu prehistoricu, despre care ne lipsescu
ori-ce cunoscintie.

     Dar deca va fi permisu a esprime dre-care con-
jectura asupra’i, apoi opunemu teoriei lui Savigny,
care si-a radicatu pe scena desvoltarii paciuite si


inocinte a dreptului din interiorele convicțiunii po-
pdralora, opunemu p’a ndstra, diametralmente oposa,
si ni se va recundsce că are in favdre’i celu puținu
analogi’a desvoltarii istorice visibile a dreptului si,
după cum credemu, si avantagiulu unei mai mari
probabilități psichologice.

     Tempulu prehistoricu! Erâ odinidra la moda
se fia inzestratu cu cele mai frumdse calitati: ade-
veru, sinceritate, fidelitate, inocentia, credintia pidsa,
si, p’unu astu-feliu de terenu, si-ara fi pututu des-
voltâ fbra indouidla si unu dreptu, fbra altu motore
de cătu forti’a convicțiunii de dreptu, si n’aru fi fostu
lipsa de pumnu si de spada.

     Dara actualminte, ori-cine scie că multu lauda-
tulu tempu prehistoricu a avutu tocmai caracteru cu
totulu contrariu, si supositiunea că ar fi ajunsu la
dreptu cu mai multa inlesnire de cătu periddele snc-
cessive, cu greu mai pdte găsi crediementu. Sun-
temu convinși că labdrea intrebuintiata a fostu cu
multu mai aspra si că chiaru cele mai simple asiome
de dreptu, — cum suntu cele amintite din dreptulu
romanu anticu, care dă libertate posesorelui se’si
reiâ obiectulu seu de la ori-oine unde l’aru găsi si
creditorelui d’a vinde in sclavia estema pe debito-
rele insolvente — au trebuitu se fi trecutu mai antaiu
printr’o lupta feroce, păna se fi intratu in vigdre si
păna se li se fi supusu toti.

     Se facemu abstracțiune de tempulu prehistoricu,
se nu ne ocupamu decătu numai de ceea ce scimu din
istoria. Informatiunile ce ne ofere istori’a documen-
tata despre desvoltarea dreptului, potu se ne satis-
facă. Aceste informatiuni sunt, că nascerea dreptului
a fostu câ si a omului, insocita regulatu de durerile
cele mai violente ale nascerii.

     Si dre se ne para reu că e asia? Tocmai Îm-
prejurarea că dreptulu nu se castiga fbra ostendla,
că popdrale au trebuitu se se lupte si se’si verse
sângele pentru castigarea lui, tocmai acdsta impre-
giurare produce intre densele si intre dreptulu loru
aceasi strinsa legătură, câ si periclulu vieții intre
mama si copilu in momentele nascerei.

     Unu dreptu castigatu fbra ostendla sdmena cu
acei copii, pe carii ’i aduce cocostbrculu. Ce a adusu
cocostbrculu, pdte rapt vulpea si uliulu, pe candu
mamei, care a nascutu pe copilu, nu i-’lu pdte rapf.

     Totu atătu de puținu se potu rapf unui poporu
drepturile si institutiunile pe cari si-le a castigatu
prin munce sangerdse.

     Se pdte dar afirmâ fbra frica, că energi'a iubirii,
cu care unu poporu se alipesce de dreptulu seu si
si’lu apara, se mesura după trud’a si ostendl’a ce si-a
datu pentru castigarea lui.

     Nu numai consuetudinea, ci sacrificiulu inndda
cea mai tare legătură intre poporu si dreptulu seu,
si acelui poporu, pe care Dumnedieu ilu iubesce, nu’i
daruiesce cea-a ce’i lipsesce, nici nu’i usiurdza labdrea
câștigării, ci din contra i o ingreuidza.

     In sensulu acesta, nu hesitamu a dice că lupt’a,

— 207 —


ce reclama dreptulu pentru a se nasce, nu e unu
blastemu, ci o binecuventare.

     Se ne intdrcemu privirile spre lupt’a pentru
dreptulu concretu, a dou’a parte a espunerii ndstre.

     Ea se provdca prin violarea seu refusarea ace-
stui dreptu.

     Fiindu-că nici dreptulu individuale, precumu
nici alu popdraloru, nu e scutitu d’acestu periculu,
urmdza c’acdsta lupta se pdte repeți in tdte sferele
de dreptu: in valile dreptului privatu, că si pe cul-
mea dreptului de stătu si a dreptului gintiloru.

     Resbelulu, rescdl’a, revolutiunea, asia numit’a
lege de Lynch, dreptulu pumnului si alu luptei din
evulu de midilocu si ultimulu seu restu in tempulu
actuale — duelulu, — in fine dreptulu de aparare
si bland’a lupta „procesulu": ce suntu tdte acestea
pe langa diversitatea obiectului si aspectului seu, a
formeloru si dimensiuniloru luptei, de cătu totu
atătea scene ale aceleași drame, ale luptei pentru
dreptu? . . .

     De odata cu violarea dreptului, se presenta ne-
dreptățitului intrebarea, deca are se’lu mantiena, se
opuie adversariului resistentia, adeca se lupte sdu se
se lapede de densulu cedendu adversariului.

     Nimeni nu ’lu constringe se iea o decisiune in
acdsta privintia.

     Ori-care va fi resultatulu, in ambele cașuri se
cere unu sacrificiu.

     In casulu d’anteiu, dreptulu se sacrifica păcii,
in celu d’alu douilea, pacea dreptului.

     E dar cestiunea: care sacrificiu convine mai
bine, cu privire la relatiunile individuali ale cașului
si persdnei? Bogatulu, pentru că se-lu lași in pace, va
sacrifică obiectulu ce, pentru densulu are o valdre
neinsemnata, dr saraculu din contra, va sacrifică pacea
pentru obiectulu ce, pentru densulu, relativu, are o
fdrte mare insemnatate. Astu-feliu cestiunea luptei
pentru dreptu s’aru schimbă intr’unu simplu calculu
matematicu, in care de ambele parti se cumpanescu
avantagele si desavantagele, după cari se formuldza
decisiunea.

     Că in realitate nu e asia, o scie ori-cine. Espe-
riinti’a de tdte dilele ne ardta esemple, in cari obie-
ctulu certei e cu totulu in disproportiune cu munc’a,
cu agitațiunea si cu spesele probabili.

     Nimeni, cadiendu’i unu galbenu in apa, nu va
da doui pentru că se’lu scdta. Pentru densulu ce-
stiunea „catu se sacrifice că se’lu regasdsca" e unu
simplu calculu matematicu.

     De ce ense dmenii nu făcu același calculu ma-
tematicu in casu de procesu?

     Se nu se dica că ei credu in castigarea lui si
că astdpta că spesele se cadia in spinarea adversa-
riului. Ori-cine scie că chiaru sigur’a perspectiva d’a
plati fdrte scumpu invingerea, pe multi nu’i retiene de-
îa procesu. De cate-ori advocatulu, care espune
pârtii dificultatea causei sdle si o desconsilidza d’a |


intentă procesu, aude respunsulu: că vrea se’lu pdrte,
coste ori catu va costă?

     Cumu ne vomu esplică o astu-feliu de purtare,
care, din punctulu de vedere alu unei raționale cal-
culări a intereseloru, nu se pdte numi de catu
nebunia?                                ‘

     Respunsulu ce se dă de comunu e cunoscuta;
mani’a d’a intentă procese, plăcerea de cdrta, impul-
sulu neresistibile de a causă durere adversariului,
chiaru cu convingerea că o va plati totu atătu de
scumpu, si pdte mai scumpu de cătu densulu.

     Se facemu abstracțiune de certa deintre doue
persdne private si se le inlocuimu cu doue popdra.

     Unulu a rapitu pe nedreptu celuilaltu unu milu
patratu de pamentu desiertu si fbra pretiu. Se declare
pentru acdst’a resbelu?

     Se privimu cestiunea dein același punctu de ve-
dere, din care judeca teori’a, mani’a*) tieranului de
a face procesu vecinului, numai pentru că acest’a i-a
rapitu căteva palmace de .pamentu, brazdandu-le cu
plugulu, sdu pentru că i-a aruncatu bolovani pe locu.

     Ce insemndza unu milu patratu de pamentu
desiertu, in proportiune cu unu resbelu, care costa
vieți’a a mii de muritori, duce miseri’a . si lacrîmele
in colibe si palate, inghite milidne si miliarde din
tesaurulu Statului, si pdte că ”amenintia chiaru si
esistinti’a Statului? Ce nebunia se se sacrifice atatu
de multu, pentru unu asemenea obiectul

     Asia aru trebui se vorbdsca si sentinti’a, ddca
tieranulu si poporulu s’aru pută mesură cu aceeași
mesura.

     Cu tdte astea, nimeni nu va vrea se dea ace-
lași consiliu poporului că tieranului. Fiacare simte
cu unu poporu, care aru remand mutu facia cu o
astufeliu de violare a dreptului, si-aru sigilă propri’a
sententia de mdrte.

     Unui poporu, caruia i se pdte rapf nepedepsitu
unu milu de pamentu, i se voru rapf si celelalte,
păna nu’i va remand nimica si va incetă d’a mai
esiste că Stătu, si nici că merita ceva mai bunul**)

     Dar ddca poporului ii e permisu se se apere
pentru acelu milu de locu, desconsiderandu’i valdrea,
pentru ce se nu’i fia permisu si tieranului pentru
palm’a sa de locu? Nu cumu-va se ne scapamu de
densulu cu sententi’a: „quod licet Jovi, non licet
bovi“?

     Că si poporulu ce nu se lupta numai pentru
acelu milu patratu de pamentu, ci pentru interesulu
seu propriu, pentru ondrea si independenti’a sa, ase-


      *) Candu pedepsesce insusi poporulu, mulțimea, fbra pro-
cedura judecatorbsca, la momentu, d6ca prende pe cineva in
delictu flagrante, de ex. pe tetiunari.


      **) Allusiune si avisu la „patriotii“ aceia, carii dormu
atunci, candu vecinii calea fruntariele tierei si impingu inainte
semnele, muta cursulu peraieloru, astupa fontani, talia arbori
etc., pentru că se nu se mai cundsca urmele fruntariei vechi.

Red. Tr.


34*

— 208


menea si in acele processe, in cari domnesce acea
disproportiune amintita intre valorea obiectului, a
speseloru si a sacrificieloru probabile, nu e vorba
numai de acelu obiectu neinsemnatu, ci de unu scopu
ideale: mantienerea a insesi persdnei si a simtiului ei
de dreptu, si Cu privire la acestu scopu, nedreptati-
tulu desconsidera tdte sacrificiele si incomoditatile ce’i
causădia procesulu: act scopulu santiesce midildcele,
Nu interesulu banescu indănma pe ofensata se
incăpa processulu, ci durerea morale ce simte pentru
nedreptatirea ce a suferitu. Elu sustiene procesulu
numai pentru recastigarea obiectului — pe care
adesea, pentru constatarea motiveloru processului, l’a
donatu a priori unui institutu filantropicu, — ci
pentru că se’si câștige recundscerea dreptului seu.
O voce interna ’i spune că nu’i e permisu se iaca,
că nu e vorba de obiectulu fbra valdre, ci de per-
sdn’a sa, de simtiulu seu pentru dreptu, de stim’a
către sine; intr’unu cuventu, pentru densulu proce-
sulu se schimba dintr’o simpla cestiune de interesu,
intr’o cestiune de caracteru.

     Pe de alta parte inse esperienti’a ne arăta, că
multi altii, in aceeași situatiune, iău tocmai decisiun'ea
contraria: pacea le e mai scumpa de cătu unu dreptu
mantienutu cu truda si ostenăla.

     Facia de aceștia, ce atitudine se luamu cu opi-
niunea năstra?

     Se spunemu numai, că acăst’a e o cestiune de
gustu, individuale si de temperamentu? Unuia’i place
se se certe, ăr celualaltu e iubitoru de pace si, din
punctulu de vedere alu dreptului trebuescu respec-
tati amendoui, de dre-ce dreptulu da nedreptățitului
deplina libertate, s’alăga intre apararea dreptului seu
si intre lapedarea de densulu?

     Noi condamnamu acăsta opiniune — pe care
o intalnimu adesea in viătia — in modulu celu 'filai
categoricu, fiindu cu totulu opusa naturei interne a
dreptului.

     Dăca acăsta opiniune ar reesi se se generali-
sedie, atunci insusi dreptulu aru fi perdutu, fiindu
că pe candu dreptulu reclama pentru esistenti’a sa
cea mai barbatăsca resistentia, acăsta opiniune pro-
paga fuga misieldsa dein naintea lui.

     Noi ii opunemu axiom’a, că resistenti’a in contr’a
nedreptului e o datoria: o datoria a nedreptățitului
către sine, pentru că e o cerint’a a esistentiei mo-
rale; datoria catra comunitate, pentru că trebue se
fia comuna spre a pută conduce la resultatu.

     Lupt’a pentru dreptu e o datoria catra sine a
nedreptățitului.

     Mantienerea propriei esestintie e legea suprema
a creatiunei; ea se manifesta prin instinctulu de con-
servare in fia-care fiintia. Pentru omu e vorb’a nu
numai de viătia’i fisica, ci si de esistentia’i morale, a
cărei conditiune e dreptulu.

     In dreptu, omulu posede si’si apara conditiunea
esistentiei morale. Fără dreptu, cade pe trăpt’a ani-
malelui. Proba vechii Romani cari, din punctulu


de vedere alu dreptului abstractu, considereau pe
sclavi pe aceeași trăpta cu animalele.

     Mantienerea dreptului este dara o datoria a con-
servării morale, ăra totala renunciare la dens’a —
posibile odinidra, imposibile astadi — identica cu
sinuciderea morale.

     Dreptulu inse e numai sum’a institutiuniloru
isolate. Fia-care din ele coprinde o conditiune par-
ticularia de esistentia: posessiunea, că si casatori’a;
contractulu, că si ondrea. O renunciare la un’a din-
tr’ensele e dara, din punctulu de vedere alu drep-
tului, totu asia de imposibile, că si renunciarea la
dreptulu intregu.

     Cu tdte astea, ceea ce e possibile, e pră usioru
o violare din partea altu-cuiva a uneia din aceste
conditiuni: datori’a subiectului e de a respinge acelu
atacu.

     Pentru că simpla garantare abstracta din partea
dreptului a acestoru conditiuni nu e suficiente, ele
trebuiescu mantienute in modu concretu din partea
subiectului. Motivulu pentru acăsta ’lu ofere arbi-
trariulu, dăca cutăza a le violă.

     Dar nu fia-care nedreptu e abitrariu, adeca o
rebeliune in contr’a ideiei de dreptu. Posesorele
obiectului meu, care se considera că proprietariulu
lui, năga in persdn’a mea nu idei’a posessiunei, ci
dein contr’a, se refere la densa in favdrea sa. Cărt’a
deintre noi doui se invertesce in jurulu cestiunii:
cine dein noi e proprietariulu?

     Hotiulu si talhariulu se ridica peste sfer’a drep-
tului de proprietate; ei năga, de o-data cu posessiunea
mea, si idei’a posessiunei, si prin urmare o condi-
tiune essentiale a existentiei mele că persdna.

     Se ne imaginamu fapt’a loru că generale, că
maxima de dreptu: atunci posessiunea e negata si in
principiu, si in practica. De aceea fapt’a loru coprin-
de nu numai unu atacu in contr’a obiectului meu,
ci in același momentu si in contr’a persdnei mele,
ăr’ dăca e o datoria se’mi aparu pe cea dein urma,
apoi aceeași datoria se aplica si la casulu acesta, si
numai atunci se păte modifică, candu se nasce unu
conflictu intre acăsta datoria si intre alt’a mai inalta,
a conservării vietiei mele, cum se intempla in casulu
candu banditulu imi pune alternativ’a intre punga
si viătia.

     Facăndu abstracțiune de casulu acesta, e de da-
tori’a mea se combătu cu tăte midiulocele de cari dis-
punu, acea desconsiderare a dreptului in persdn’a mea,
pentru că prin tolerarea ei imi statuediu unu momentu
in viătia, in care am fostu lipsitu de dreptu.

     Unu asemenea lucru nu e permisu se sufere nici
unu omu.

     Facia cu posessorele bonafide a obiectului
meu, me aflu cu totulu in alta positiune. Aci Ge-
stiunea ce am de facutu nu e o cestiune a simtiului
meu de dreptu, a caracterului, său a persdnei mele,
ci o pura cestiune de interesse, că-ci aci pentru mine
nu e nimicu altu in jocu, decătu valdrea obiectului.

— 209 —


Acf e justificabile se cantarescu castigulu, prestigiulu
si reesit’a processului, si se’mi alegu, câ sdu se in-
tenții processulu, sdu se me lasu de densulu si se
me impacu.

      Impacarea e punctulu de coincidentia a unui
astu-feliu de calculu reciprocu de probabilitate si a
premisseloru puse: solutiunea cea mai corecta a ne-
intielegerii.

      Deca totuși impacarea se face asia de anevoia,
ddca ambele parti declara adesea a priori, că nu
voru se scie de nici o negotiatiune de impacare, apoi
caus’a acestei aparitiuni nu e numai că calculele re-
ciproce de probabilitate differu prd multu intre den-
sele, ci că fia-care din părțile litigante presupune de-
spre ceealalta unu nedreptu patentii, sdu o intentiune
reu voitdria.

      Prin acdst’a, chiaru candu cestiunea se marginesce
la unu processu cu formele nedreptului obiectivu —
rei vindicatio — totuși pentru parte caracterulu
psichologicu alu cestiunei remane același, câ si in
casulu de mai susu: violare a dreptului. Dein pun-
ctulu de vedere alu subiectului, tenacitatea cu care
respinge ataculu adusu dreptului seu, e totu atatu de
motivata si indreptatita dein punctulu de vedere mo-
rale, câ si facia cu hotiulu.

      Voindu cineva in asemenea casu se irfiicosiedie
pe partea care s’a decisu a’si apara dreptulu violatu,
prin observări făcute asupr’a speseloru, consecintieloru
procesului si nesicurantii de reesita, e o crdre psicho-
logica, din causa că pentru acea parte cestiunea nu
e o cestiune de interese, ci o cestiune de simtiu pen-
tru dreptu.

      Singurulu punctu din care se pdte operâ cu
dre-care resultatu, e presupunerea intentiunii reu voi-
tdrie a adversariului, de care se lașa a fi condusa
partea. Ddca cuiva ii succede a o reinfrange,*) apoi
propriulu nervu alu resistintiei e taliatu, si partea
mai aplecata a privf cestiunea din punctulu de ve-
dere alu interesului, e prin urmare si mai aplecata
la impacare.

      Este indestulu de cunoscutu, ce opositiune c'er-
bicdsa făcu adesea dmenii preocupati de dreptulu
loru la ori-ce incercan de asemenea natura, si cre-
demu că nu vomu fi contradîsi, de vomu afirmâ, că
acdsta implacabilitate psichologica, acesta tenacitate
a neincrederii nu e numai unu ce curatu individuale,
conditionatu de caracterulu persdnei, ci că acest’a
este eflectulu, contrastele generali ale culturei si po-
sitiunei sociale, in care se afla părțile litigante.

     Acdsta neîncredere e mai tenace la tieranu.

      Asia numit’a mania a lui de a purtâ processe,
de care e âcusatu, nu e altu de cătu productulu a
doui factori, carii caracteriedia pe tieranu, adeca:
unu simtiu poternicu de proprietate, câ se nu dîcemu
de avaritia si de neîncredere. Nimeni altulu nu-si


pricepe asia bine interesele sale si nu pastrdza asia
de bine ceea ce are, câ tieranulu, si totuși e cunos-
cutu, că nimeni nu sacrifica asia de usioru totu ce
are, pentru unu procesu.

      Eca o flagranta contradicere in aparentia, care
in realitate e fdrte usioru de esplicatu. Fiindu-
că tocmai amdrea sa bine desvoltata pentru proprie-
tate face se simți a mai tare o violare a dreptului seu,
reactiunea la densulu e mai violinte. Mani’a*) tie-
ranului de a intentâ processe nu e altu de cătu o
aberatiune a simtiului de proprietate, produsa de
neîncredere, asemenea aparitiunei analdge in amoru:
gelosi’a intdrce ascutîsiulu asupra’si, nimicindu in
cele din urma tocmai ceea ce vrea se salvedie si se
conserve pentru senesi.

      O proba interesante despre cele dise ne ofere
anticulu dreptu romanu. Acolo neîncrederea tiera-
nului, care presupune ori-carei violări a dreptului
o intentiune reu voitdria din partea adversa, e for-
mulata, asia dicendu, in axiome de dreptu. In tdte
cașurile; inca si atunci, candu e vorba numai de
nedreptulu obiectivu, dreptulu romanu aplica conse-
centiele celui subiectivu, adeca o peddpsa pentru
partea care perde. Simtiulu de dreptu violatu nu
se multiamesce numai cu simpl’a restituire a drep-
tului, ci pretende o satisfactiune pe de asupra, pentru
că adversariulu ’i-a atacatu dreptulu, cu sdu fără vina.

      Ddca in dilele ndstre tieranii aru fi chiamati se
judece căușele, e probabile că ar fi întocmai câ alu
anticiloru tierani romani, Inse si in vechi’a Roma
neincrederea in dreptu s’a infrantil in principiu
prin cultura, facdndu-se distinctiune intre cele doue
specii ale nedreptului: a celui cu vina si a celui
fără vina, sdu a celui subiectivu, si a celui obiectivu,
in limb’a lui Hegel a celui naivu.

(Va urmă.)



    Epilogu Ia documentele historice publicate păna acumu.

     Cu acestea s’ar fi inchiaiatu publicarea acelei
collectiuni de documente historice transilvane, care se
decopiasera dein marea collectiune a repausatului
comite losifu Kemdny. Modulu cumu s’aii publicatu,
nu a fostu alesu de redactoriulu acestei folie, i s’a
inpusu lui prin poterea impregiurariloru, in care se
afla națiunea si mai de aprdpe Asociatiunea ndstra,
care este editdri’a foliei. Candu nu aru- fi lipsitu
midiuldcele pecuniarie, si ddca amu fi avutu mai
multi lectori de aceia, carii cunoscu limb’a latina,
atunci acdsta collectiune ar fi esîtu in unu singuru
volumu, pentru câ historiculu se pdta ave incai
acestea documente in una singura carte, dra nu se
le caute in 5—6 volume. Cu tdte acestea, noi mul-
tiaminu Ceriului, că le vedemu date si asia, in pos-


*) Terminulu lat.: refutare.


                                           *) Patim’a, passiunea, cerbici’a păna la nebunia si de-
                                     speratiune.

— 210 —


sessiunea romaniloru; că-ci ddca ele nu se afla adu-
nate in unu singuru volumu, dara nici nu mai sunt
respandite pentru noi in sute de bibliotheci si ar-
chive ascunse si depărtate. Multe dein documentele
publicate de noi au vediutu lumin’a mai antaiu in
iacdsta fdlia, si ele voru implea unele lacune parte
in histori’a generala a natiunei ndstre, a caroru in-
plinire historicii abia o mai credea possibile. Acesta
collectiune revdrsa cu totulu alta lumina preste re-
latiunile politice si sociali, care s’au desvoltatu in
cursulu seculiloru, intre romani, magiari si sasi; ceea
ce se intrevedea mai inainte numai prin una sita
fdrte ddsa, astadi ne stă in perspectiva multu mai
apropiata. Inca nu s’a luminatu de plenu, se mai
cere aprenderea multoru candele si făclii prin Întu-
necimea seculiloru. Se adunamu inse la unu locu
tdte documentele historice căte s’au publicatu la ro-
mani , fia si numai de 12 ani incdce, de una parte
in Bucuresci, de alt’a iu Blasiu (Archivu), apoi in
columnele acestei folie, unele si in diariele ndstre
politice, si vomu vedea, că progressulu pe acestu
terrenu alu activitatiei naționale este unulu dein cele
₍lmai inbucuratdrie, lipsesce numai, câ toti romanii
chti /s’au apucatu a se ametf si inbetâ de ideile cele
vage ale unui cpșmopolitismu fdrte reu intielesu, se
cultive barbatesce histori’a patriei si a natiunei, se’i
caute si se’i deschidă neincetatu fbntani none, se o
tractedie in modu .pragmaticu, se propage prin ea
amdrea de patria, unire strinsa si solidaritate națio-
nale , devotamentu si promptitudine de a sacrifică
vietia si avere in tempuri de pericule, credentia ne-
clatita in poterea ndstra de vietia naționale si in
immortalitatea elementului nostru, prudentia politica,
unita cu tari’a sufletului, mai in scurtu, tdte virtuțile
patriotice si urgi’a pecatului, tradarei si a poltro-
neriei.

      înainte de a inchiaiâ pentru asta-data, ne sim-
timu obligati a ne exprime de nou multiamit’a ndstra
la toti aceia, carii au fostu auctorii si midiulocitorii
acestei publicatiuni.

      Repausatulu corn. losifu Kemdny, proprietariulu
marei collectiuni dein care s’a scosu acdsta, generosu
precumu eră, si scutitu de multe prejudetie ale
classei aristocratice, inaltiatu mai presusu de mise-
riile ndstre naționali, care sunt atătu de caracteri-
stice pentru partea cea mai mare a locuitoriloru tran-
silvaniei, la rogarea dlui canonicu Cipariu, insocita
de a mea, candu cu adunarea literatiloru la Cinculu
mare in a. 1848, ne-a datu voia prin dn. prepositu
Stefanu Moldovanu, pe atunci parochu aprdpe de
Turd’a, câ se decopiamu, sdu se punemu a se de-
copia, ori căte documente credemu noi că potemu
folosi dein collectiunile sale. Indata dn. Cipariu si-a
pusu omu in adensu pe spesele sale că se decopiedie
barbatesce, dra dn. Stef. Moldovanu, amiculu nostru
dein anii teneretieloru, totu-deauna promptu a sacri-
fica poteri spirituali si materiali pentru sant’a ndstra
causa, a facutu totu câ se procure si Foiei pentru


mente, anima si literatura, unu altu exemplariu
dein aceeași collectiune. Intr’aceea veniră preste noi
evenimentele aniloru 1848 — 9, in care de asemenea
lucrări ale pacei nu potea fi vorb’a. In anii de antaiu
ai systhemei absolutistice, pre cătu mai fu in vidtia c.
Kemdny, dn. Moldovanu continuă cu copiarea, păna
ce aduse collectiunea in starea in care o vediuramu,
si asia intregita o puse la dispusetiunea asociatiunei
transilvane romane prin redactoriulu Transilvaniei,
care luă asupr’asi sarcin’a de a o publică, premi-
tendu la fia-care documentu unu extrasu romanescu
si insociendu mai pe tdte cu note explicative sdu
comentatdrie asia, in cătu se fia aduse in legătură
cu acelea momente historice, la care apartienu dein
natur’a loru.

     Conjuncturele politice dein dilele ndstre, agita-
țiunea febrile a spiriteloru, evenimente mari si extra-
ordinarie, încercările scdlei cosmopolitice de a para-
lisâ si a luă chiaru in risu acelu studiu, care este
celu mai aptu de a deștepta si nutri in pepturile
romaniloru virtuti patriotice si naționali, -au abatutu
attentiunea multora dela publicatiuni historice. Tdte ț
acestea si alte asemenea pedece pe noi nu ne-au¹
descuragiatu. Va veni un’a alta generatiune, care
va sci appretia fatigele si sacrificiale toturoru ace-
lora barbati contempurani, căti lucra di si ndpte
pentru întregirea historiei ndstre.



    Lege pentru regularea proprietatiloru statului dein Basa-
    rabi’a ocupate de locuitorii coloniști si domenieni.*)

Cap. I. Despre rescumpararea dariloru st sarctneloru
    si împroprietărirea colonistiloru si domenieloru.

      Art. I. Coloniștii si cei-lalti locuitori disi dome-
niani din Basarabi’a, devinu si remanu deplini pro-
prietari pe pamentulu supusu posessiunei loru in în-
tindere mărginită, cei d’antaiu păna la 50 dese tine,
dr cei de alu douilea păna in 30 desetine pentru
fia-care capu de familia in fiintia din diu’a promul-
gării presentei legi, si in limitele terenului ocupatu
de densii astadi in fia-care comuna.

      Candu întinderea terenului specificata mai susu
nu va fi de ajunsu pentru a se da la fia-care capii
de familia căte 50 sdu 60 desetine, atunci se va
impartf pamentulu in parti ecuale intre densii.

      In casu inse, candu pamentulu ocupata de acești
locuitori in fiacare comuna va fi de o întindere mai
mare preste nuinerulu de 50 sdu 30 desetine, desti-
nate fia-carui capu de familia, atunci prisosulu te-
renului remane proprietate libera a statului.

      Art. 2. In întinderea terenului datu locuitori-
loru foști coloniști sdu dotneniani, intra si vdtr’a sa-
tului, precumu si gradinele, viele, livedile, pădurile
si plantatiunile de ori-ce natura.


      Ne vomu justifică, in altu Nr., pentru ce amu reprodusu
aici acesta lege după Monitoriulu oficiale.

— 211 —


      Art. 3. Veduvele cu copii necasatoriti se pre-
numera intre capii de familia.

      Art. 4. Preoții bisericeloru au facultatea a cere
se fia prenumerati intre capii de familia in comunele
unde se afla asiediati.

      Acdsta cerere urmdza a fi făcută de preotu
înaintea comisiunii instituita prin art. 17 din present’a
lege, subtu peddpsa de-a nu potd, in nici unu casu,
in urma a esercită acesta facultate.

      Art. 5. In fiacare comuna se reserva, fără nici
o despăgubire, odata pentru totu-deuna, căte 60 de-
setine terenu pe sam’a basericei, ca dotea ei, pentru
intretienerea clerului si a celoru-lalti slujbași basericesci
in activitate.

      Art. 6. Nu se voru prenumeră intre capii de
familia locuitorii disi contribuabili, cari se gasescu
asiediati in comune, afara numai ddca nu voru fi căsă-
toriți cu coloniste.

      Locuitorii de acdsta categoria, Romani sdu im-
pamenteniti, au facultatea de a primi căte diece dese-
tine de fia-care capu de familia din pamentulu de
prisosu, aflate in diferite comune, sdu din terenele
libere ale statului.

      Art. 7. Locuitorii contribuabili, aretati in pre-
cedentulu articulu, cari voru voi a usă de acdsta fa-
cultate, suntu tienuti a face declaratiunea loru înaintea
comisiunii instituita prin art. 17, subtu peddpsa dea
nu li-se mai tiend in sama cererile ce voru face in
urm’a inchiaiarii lucrării comissiunii.

      Despăgubirea ce se cuvine statului dela acești
locuitori, pentru fiacare desetina de pamentu, va fi
totu acea determinata prin art. 13 pentru locuitorii
coloniști si domeniani.

      Acești contribuabili, stramutandu se de pe pa-
mentulu ce se cuvine numai fostiloru locuitori colo-
niști sdu domeniani, au dreptulu de a se desface de
casele pe cari le parasescu, avendu comun’a dreptulu
de preemtiune (rescum parare).

      Art. 8. In terminu de 15 ani dela promul-
garea presentei legi, nici foștii coloniști sdu dome-
niani, nici ceilalți locuitori simpli contribuabili, sdu
moștenitorii loru, nu voru pote instraină nici ipotecă
proprietatea loru, nici prin testamentu, nici prin acte
intre vini, de cătu către comuna sdu către vreunu
altu locuitoriu din acea comuna.

      Art. 9. Candu unu locuitoriu coloniștii sdu do-
menianu va muri fdra testamentu, sdu fdra a avd
moștenitori, partea lui de pamentu o va luă comun’a,
cu îndatorire de a plati datori’a lui pentru pamentu.

      Art. 10. Se desfiintidza odata pentru totu-deuna,
si in t<5ta întinderea colonieloru si a domenieloru,
drepturile, privilegiurile, monopoluriloru de carciume,
sarcinele si îndatoririle stabilite de legi, ucase, chri-
sdve sdu invoiele perpetue ori timporale, remanendu
că asemenea locuitori se se bucure de aceleași drep-
turi si obligațiuni, la cari suntu supusi de obsce
toti Romanii.

     Pentru înlesnirea locuitoriloru foști coloniști si


domeniani la plat’a despăgubirii către stătu, preve-
diuta la art. 13, voru fi scutiti de recrutatie pentru
armat’a permanenta in tempu de 10 ani dela apli-
carea acestei legi.

      Art. 11. Nu intra in numerulu desetineloru
acordate prin ârt. 1 din present’a lege drumurile
naționale, judetiene si comunale, ripele, prundurile,
matcile apeloru, stufurile si lacurile, cari tdte acestea
remanu pe sdm’a statului, precumu si loculu trebuin-
tiosu împrejurulu lacuriloru pentru pescuire.

      Art. 12. Liberi suntu locuitorii a isi adapă
vitele in tdte apele, a prinde raci in lacu si in riuri
si a pescui cu unditi’a, ori unde voru voi pentru tre-
buinti’a casei loru, fbra a bagă navodu sdu plasa.

Cap. II. Despre pretiulu rescumpararii dariloru, sarci-
               neloru st a pamenturiloru.

      Art. 13. Pretiulu pamentului, pe care locuitorii
devinu deplini proprietari după art. 1 alu presentei
legi, atătu pentru coloniști, cătu si pentru domeniani,
va fi căte 80 lei de fiacare desetina.*)

      Astufeliu capulu de familia, colonistu ori dome-
nianu, va platf fiacare după numerulu desetineloru
ce i se cuvine in comun’a unde se afla, potrivitu dis-
positiuniloru ari. 1, pentru pretiulu pamentului, in
terminu de 15 ani, căte lei 6, bani 70 de fia-care
desetina pe anu, adeca: procente 2⁴⁰/ₗ₀₀ si amortis-
mente lei 4 ³⁰/₁₀₀.

      Acdsta plata se va respunde odata si in același
terminu cu dările fiscali.

      Art. 14. Fiacare comuna remane respundietdre
către stătu, pe totu intervalulu de 15 ani, pentru
sumele cuvenite fiscului in virtutea acestei legi.

      Statulu, pentru asicurarea creantiei sale dein fia-
care comuna, are asupr’a pamentului posedatu de
locuitori in virtutea presentei legi si o ipoteca legale,
nesupusa nici unei inscriptiuni sdu altei formalități.

      Art. 15. Păna la facerea unei noue mesura-
tori a pamentului, se va lua de basa, pentru fixarea
despăgubirii ce se cuvine statului, in fiacare comuna,
numerulu desetineloru indicate in rolurile, după cari
se face astadi perceptiunea dariloru.

      Art. 16. Pentru determinarea numernlui capi-
loru de familia, se voru lua de basa totu rolurile cu-
rentului periodu catagraficescu, la cari se voru adaugă
si insuratieii, adeca acei deveniti capi de familia păna
in diu’a promulgării presentei legi, precumu si ve-
duvele cu copii necasatoriti si netrecute in roluri.

      Art. 17. Pentru a se constată numerulu capi-
loru de familia, vointi’a preotului de a se prenu-
meră sdu nu intre capii de familia, numerulu dese-
tineloru după art. 1, precumu si sum’a despăgubirii
cuvenita statului dela fiacare comuna, conformu art.


       *) Desetin’a se socotesce 1 heetaru si 925 metrii patrati,
61 ⁴¹/i₀₀ prăjini din falcea Moldovei, seu 2 pogone si 4 prăjini
de dinedee de Milcovu, sdu circa 2 jugere (holde) transilvane.

— 212 —


13, se instituie o comisiune pentru comunele colo-
niale si alt’a pentru comunele domeniale, compusa
fia-care de unu delegatu alu fiscului si unu delegatu
alesu de consiliele comunali.

     Acesta comisiune va constată _inca numerulu
locuitoriloru birnici specificati in art. 6, luandu actu
de declaratiunea loru că voiescu său nu, a fi im-
proprietaritij, si in casu afirmativu, pe care anume
terenu.

     Art. 18. In modulu de mai susu prescrisu,
constatandu-se numerulu capiloru de familia, vointi’a
preotului si numerulu desetineloru cuvenite fiacarui
colonistu său domenianu, quantum despăgubirii ce
statulu are dreptu a implinf dela fiacare comuna, co-
misiunile voru inchiaiă despre acăst’a unu procesu-
verbale in triplu esemplariu, subscrisa de ambii de-
legati; printr’unu osebitu procesa-verbale totu in
trei esemplare, se va constată numerulu si vointi’a
birniciloru.

     Procesele-verbali, după ce se voru verifică de
comitetulu permanente său de consiliulu judetiănu, se
voru depune unu esemplariu din fiacare la primari’a
comunei, altuia la comitetalu permanente si altulu la
ministeriulu finantieloru.

     Art. 19. Neintielegerile intre cei doui delegati
cari compana comisiunile, asupr’a lucrarilora ce sunta
chiamati a face după art. 17, se voru constată prin-
tr’o anume inchiaiare.

     Acestu procesu-verbale se va inaintă indata co-
mitetului permanente său consiliului judetiănu, care
in terminu de 8 dile libere dela inchiaiarea comi-
siunii, va fi datora a judecă intr’unu moda definitiva
si irevocabile contestatiunea ivita.

     In urm’a decisiunei comitetului permanente său
consiliului judetiănu, comisiunile voru efectua, in
terminulu celu mai scurtu, constatările aretate la art.
17 si 18, depunendu procesele-verbali la autoritatile
acolo aretate.

Cap. III. Dispositii transitorii.

     Art. 20. Acăsta lege se va pune in aplicația
dela 1. lanuariu 1875.

     Art. 21. Ministrulu finantieloru este autorisatu
a face chialtuielele necesarii pentru aplicarea pre-
zentei legi, păna in concurentia cu sum’a de lei
70,000.“

     In discussiunea generale neluandu nimeni cuven-
tulu, proiectulu se iea in considerare.

     La art. 1. se propune unu amendamentu că te-
renulu remasu se fia proprietate a comunei si, la
primulu recensementu, se se impartia egalu capiloru
de familie.

     D. N. Blaremberg desvoltă amendamentulu, are-
tandu că prin elu s’admite dre-cum prineipiulu insu-
suratieiloru, că terenurile remase se se impartia la


locuitori, de si poporatiunea din Basarabi’a e fdrte
numerdsa.

     D. Horozoff espuse in camera că cea mai mare parte
din locuitorii Basarabiei poseda terenuri inecuale. Din
cele mai multe au emigrații mai toti sătenii, remanendu
pustii. Prin aplicarea art. 1. din lege asemene multe
comune voru remană cu locuri de prisosu, după ce
se va face impartirea. Ei bine, prin amendamentu
se propune că acele locuri se remaie pe săm’a co-
munei , că locuitorii se nu remaie espusi la discre-
tiunea arendasiloru.

     Ministrulu finantieloru arăta, că suntu 2 cate-
gorii de pamenturi: unele ale comuneloru desfiintiate,
altele ale celoru esistente. E vorb’a dar de prisăsele
comuneloru regulate, pamenturi remase afara din
impresurarea comuneloru. Aceste prisăse suntu re-
mase chiaru după recensementulu facutu cu ocasiu-
nea aducerii de noui coloniști. Amendamentulu de
facia e de prisosu, că-ci locuitorii remasi fara pa-
mentu voru avă 10 desetine. Dăca guvernulu re-
serva <5re-cari pamenturi, e că se le dea altora lo-
cuitori, e se se tramita acolo alte poporatiuni. Cum
se se declare că proprietatea comunei, prejudecandu
o cestiune importante, pe care avemu s’o regulamu
printr’unu proiectu de lege ce ve vomu presentă la
tămna? Pote că unii din locuitori voru voi a mai
cumpără locuri si le vomu vinde, cum vomu vinde
si la alti insuratiei.

     D. G. Mânu combate pe d. Horozoff. După
statutele colonieloru, fiacare familia are 60 desetine:
100 familii au ocupatu 60,000 de desetine. Candu
au venitu noue colonii, aceste locuri s’au impartitu
in parti mai mici. La 1828 guvernulu rusu le-a
datu căte 50 desetine de familia. Dăca-adi locui-
torii s’au inmultitu, <5re potemu noi dă mai multu
de 60,000 desetine? Negresitu că nu. Unu altu casu
e acela alu d-lui Horozoff. Pnsosulu peste 50 de-
setine, remasu prin scăderea poporatiunei, ce va de-
veni? Ei bine, e naturale că acel’a se remaie pro-
prietate a statului, ăru nu se se faca daruri pe la
comune. Propunerea d-lui Horozoff e dar pericu-
lăsa si chiaru impractica, că-ci adi nu remane nici
unu prisosu, ci se stabilesce unu principiu in lege.
Dn. Horozoff mai deschide o cestiune grava: a insu-
ratieiloru. La coloniști nu se cundsce Gestiunea in-
suratieiloru: ei s’au considerata că moștenitori ai pa-
rintiloru. Adi se propune a li se dă si insuratiei-
loru pamenturi, ăr’ dn. Horozoff propune, că locu-
rile de prisosu se se impartia insuratieiloru. Dăca
mai tardiu nu se voru ajunge locurile, ce va face?
Eca unu puncta nedeterminatu, si care va dă locu
la noue desbateri si la diferite idei comuniste. Pentru
acestu motivu respingu amendamentulu."

     (Destulu că acăsta lege romanăsca fu sanctio-
nata si că se pune in applicare. Noi o recomen-
damu de aprăpe attentiunei lectoriloru nostrii).

— 213 —


    Persecutatiunea limbei romanesci de câtra clerulu
    grecescu.

     Trompet’a Carpatiloru a publicata si in alti ani,
publica si in dilele acestea unele documente fdrte in-
teressante despre infricosiat’a persecutiune la care
sunt supuse limb’a, scdlele si naționalitatea macedo-
romaniloru in tierile transdanubiane de cătra clerulu
inaltu grecescu cu preasanti’a sa patriarchulu ecu-
menicu in frunte, carele si in dilele ndstre aruncă
fulgerulu anathemei asupra celoru ce cutddia se des-
chidă scdle romanesci in comunele romanesci,
dein Macedoni’a. Mai sunt si alte diarie, că Roma-
nulu, Press’a etc., care au publicatu ori că au repro-
dusu asemenea documente. Mare servitiu făcu diariele
care dispunendu de spațiu, au inceputu a se ocupa
cu totu adensnlu de sdrtea macedo-romaniloru.*) In
tr’aceea s’a observatu la mai multi lectori daco-ro-
mani, mai alesu deincdce de Carpati, că ei citindu
lucruri de acestea, stau la mirare si se întreba unii
pe altii, că cumu se pdte acdsta, că archiereii gre-
cesci se se arunce cu asia furia asupra limbei si
nationalitatei romanesci, si se ia asemenea mesure
tiranice, candu ei inca gemu sub tirani’a turcăsca, si
asia multoru la vene lucru de necrediutu, că epis-
copii grecesci inca se pdta fi asia mari tirani.

     Aceia carii nu credu in adeverulu acteloru ce
se publica despre suferintiele macedo-romaniloru, nu
cunoscu de locu orientele, nici histori’a lui, nici pe
clerulu grecescu, si nici chiaru natur’a omenăsca, ei nu
vedu nici exemplele si evenimentele analdge care se
afla chiaru in trecutulu, in histori’a daco-romaniloru.
Serbii inca au gemutu sub juguri străine, au suferitu
de proselitismu, s’au turcitu nenumerati’deintre densii,
altii ărasi au trecutu la catholicismu de-a valm’a;
cu tdte acestea ei au sciutu maltrată pe clerulu ro-
manescu adesea păna la ultim’a desperatiune, ceea
ce numai dmeni servili, unii falsificatori de adeve-
rulu manifeste, cunoscutu la lumea tdta, voru se
nege. Identitatea credentiei religidse, de candu e lumea,
nu a potutu apară pe nici unu individa si pe nici
unu poporu de persecutiuni si de tirania; ba tocma
dein contra, sub firm’a si masc’a identitatiei de reli-
giune s’au commissu in tdte tempurile abusuri de
cele mai revoltatdrie si s’au exercitatu tirani’a cea
mai cruda; pe pretiulu unitatiei religidse s’au des-
fientiatu staturi, s’au exterminatu limbi si națiuni,
s’au suptu sângele si meduv’a loru. Nici odata doc-
trin’a cea pura evangelica nu ar’ fi datu ocasiune
la atătea eresuri si desbinari, mai alesu dela an. 400
incdce in Oriente, dela 1400 in Occidente, dăca nu
s’aru fi facutu totu-deaun’a încercări, că unu poporu
mai desteptu si mai pucinu mustrata de cugetu, se
încalece pe altele. Dara popdrale candu s’au vediutu
amerintiate si periclitate in existenti’a loru naționale
si politica, in a loru individualitate, au rupt’o cu


       *) Trompet’a Carpatiloru dela Nr. 1140—1—2 înainte.


religiunea, au cautatu uneori cu falinariulu, ceva dif-
ferentia dogmatica, ori si numai rituale, câ pretestu
alu desbinarei. Atăta numai, că adesea popdrale vai
de ele, au cadiutu dein putiu in lacu, au schimbatu
pe unu tiranu cu altulu, si tdta consolatiunea loru
a fostu, dăca noulu tiranu află cu cale de a fi mai
crutiatoriu, mai pucinu brutale.

     In cătu pentru clerulu superiore bizantinu, apoi’
ur’a lui asupr’a limbei romanesci este mai vechia
decătu tdte desbinarile religidse in lumea christiana;
acea ura este contempurana cu primele colonisatiuni
romane, făcute in diversele parti ale Greciei, in Illi-
ricu, in Panoni’a si in ambele Dacii. După ce Con-
stantinu a stramutatu resiedinti’a dein Rom’a vechia
la Bizantin, a fostu lucru celu mai firescu, că limb’a
latina se stea preste totu in capulu mesei că limba
a curtiei si a statului, prin urmare grecii inca tre-
buea se o invetie, nu de frica, nu dein porunca bru-
tale si barbara, că pe la noi, ci dăca voliă se iă
parte la afacerile publice. Romanii inca avea limb’a
elina in mare hondre, si — cautandu bene in historia,
poli se dici, că ea in imperiulu Romei stă fdrte a-
prdpe in rangu de cea latina, ăra anume in beserica
a fostu predomnitdria pentru Oriente. Legile codi-
ficate sub lustinianu le mai vedemu inca totu lati-
nesci, adeca romane, numele imperiului inca totu ro-
man u, care s’a si conservata păna la caderea lui.
Greciloru inse nici-decumu nu le-a fostu indemana
cu acea stare a lucruriloru; ei, si mai virtosu cle-
rulu, nu potea se sufere limb’a latina si dialectele
sale; cu tdte acestea le trebuira vre-o trei sute de
ani, păna ce exterminară limb’a latina dela curte si
dein tdte afacerile statului, substituindu in loculu ei
successive pe cea grecăsca preste totu, păna in cele
mai mici afaceri publice. Cu cătu certele de supre-
mația eclesiastica devenea mai inversiunate intre Rom’a
vechia si Rom’a noua, intre papa si patriarchu, intre
călugării cu bărbi si intre călugării rasi, cu atătu
mai multu grecii se puseră dein respoteri, că se
extermine totu ce fusese latinescu, italienescu, roma-
nescu in Oriente. In fine desbinarea deveni defi-
nitiva, si pre cătu ni se pare noue, pe calile cercate
păna acum, nici-odata reparabile. Dein acea di eră
lucru celu mai naturale, că clerulu grecescu se’si
ia de maxima: a impedecâ cu ori-ce pretiu desvol-
tarea limbei si a nationalitatiei coloniiloru italice dein
imperiulu bizantinu. Clerulu grecescu nu se pdte
mesură in energia cu celu apusănu, in acestu casu
inse elu facă exceptiune. Preste un’a miie patru
sute de ani elu a sciutu se tiena sub epitropi’â sa,
intru intunerecu completu, preste 1 '/₂ milionu de
coloniști romani, asiediati in Macedoni’a, ăra mai
alesu in Thesali’a, in Epiru si păna diosu in subur-
bile Athenei moderne. Astadi clerulu grecescu e in
periculu, nu de a i se sparge unitatea confessionale
cu romanii, ci numai de a’si perde enormele venituri,
pe care le trage de ani 1500 dela coloniile italice,
asiediate intre marea adriatica si Danubiu.


35

— 214 —


     Episcopatulu grecescu inca pdte se mai domine
multi ani preste macedo-romani, pentrucă poterea
lui este mare. Clerulu superiore grecescu mai este
inca ajutatu intre macedo-romani (cutiovlachi) cu
multa vigdre chiaru de cătra renegatii loru de na-
ționalitate, de carii ei pdte fi că au relative mai multi
decătu bulgarii. Pre candu multi dein greci, arnauti,
bosniaci se turcea; pre candu boierimea romanâsca
dein Transilvani’a si Ungari’a se unguriâ, cutiovlachii
se grecea; mai virtosu deintre negutiatori s’au gre-
citu tdrte multi, carii apoi nu vrdu se mai scia ni-
micu de romani, si tienu cu clerulu grecescu, i-lu
ajuta cu sume mari, tramitu si la Athen’a dieci si
sute de mii, câ de ex. br. Șina, Mavru, Arsache s. a.
Deintre toti daco-romanii nu a cunoscutu nici unulu
acea potere asia de bene, precum o cunoscuse repau-
satulu loanu Eliadu. Las’ că elu sciâ limb’a elina
câ ori care grecu eruditu; las’ că avuse ocasiune
de a cundsce multi archierei si archimandriti greci
chiaru acilea in Daci’a traiana, dar’ apoi cătiva ani,
pre cătu stetese internatu cu famili’a sa in Constan-
tinopole si mai multu in insul’a Chios, unde este
mitropolia, avuse ocasiune de a studiâ starea clerului
fdrte de aprdpe, câ si pe a poporului supusu lui.
In un’a di de Augustu 1868 conversandu cati-va
membrii ai societatei academice afbra dein siedintia,
si fiendu vorb’a despre gradulu de civilisatiune alu
bulgariloru, Eliadu dise intre altele: „Nu ve mirati
de tdte căte auditi si cititi despre cele ce se intem-
pla preste Dunăre si păna preste Balcanu. Mai toti
archiereii se au bene cu gubernatorii si cu prefecții
turcesci ai provinciiloru, ei mananca, beu, isi pe-
trecu inpreuna. Episcopii au potestate infricosiata
preste cleru si poporu, ei bătu, inchidu in falanga
si in lantiuri, ăra anathemele asupra fruntasiloru
sunt de tdte dilele. Câ se scapi de anathema, trebue
se platesci sume mari, că-ci altu-mentrea poți peri
in casa de fdme, de sete si golatate, pentrucă nimeni
nu cutădia se se apropie de te-ne, câ de unu ciu-
matu, nici chiaru membrii familiei tale. Am vediutu
in Chiosu pe comerciantele celu mai de frunte ex-
comunicata de cătra mitropolitulu, dela altariu, in
dio’a de pasci, de mania, că-ci filiu-seu se cununase
la Marsili’a cu fiic’a unui unchiu alu seu, totu grecu.
Nimeni nu se mai apropiâ de cas’a lui, afbra de
mene. — Administrarea sacramenteloru costa multu,
de ex. cununi’a 700 lei; deliberatulu de divortiu (des-
părțire) 1000 de lei; recasatori’a cu aceeași femeia
(că-ci se intempla si de acestea, câ si la turci) totu
1000 de lei. Cine nu platesce, anathema este.

     Călugării dela St. Agora, continuă Eliadu, sunt
speculantii cei mai mari. Nici unu preotu de miru
nu este suferitu se asculte mărturisirea pecateloru,
ci acestu dreptu este reservatu numai calugariloru,
intre carii se impartu districtele si plasele (cercurile).
Acei călugări apoi mergu in postu dein comuna in
comuna, ăra pe unde comunele suntu respandite, dein
casa in casa, pentru câ „se spovedăsca." Ostenăl’a


loru si canonulu dictatu pecatosiloru si pecatăseloru
trebue se se platăsca, in bani, pensa, panura, si in alte
obiecte ce se potu transportă mai usioru si fora
spese mari păna susu la monasteria. Acei călugări
au inventata mai multe pecate, care mai de multu
nu eră cunoscute câ atari. Asia de ex. apropierea
bărbatului de femei’a sa in di de d o m i n e c a, este ca-
nonita aspru. Dăca in vreo familia s’a nascutu nu-
mai unu pruncu de sexulu barbatescu, pe acelu
uuicu trebue „se’lu dea robu la maic’a precist’a"
(terminu calugarescu, usitatu mai alesu la bulgari),
adeca se’lu închine monasteriei, adesea cu parte con-
siderabile de avere. Pe acei baiati apoi ii lăga
anume la serbatori mari, cu una specie de lantiu,
câ simbolu alu „robiei," pentru care ărasi trebue se
platăsca. Călugării făcu si asia numite semi-hagfi,
adeca dau dreptulu de a porta titlulu de hagiu (pe-
regrinatoriu sacru), fdra câ se fia obligatu a cale-
torf la Jerusalimu; apoi in Oriente a porta titlulu
de hagiu semnifica ceva mai multu decătu sillab’a
de nobilitate „de, in nemt. „von" dein tierile apu-
sene; dara se platesce bene, câ si diplomele nobili-
tarie in staturi feudali. Fia-care mortu trebue se fia
desgropatu la căte siepte ani, inse ărasi pentru plata
grea, cumu se dă si pentru cărțile de ertatiune (in-
dulgentia), care se cumpără dela patriarchiaj si se
punu pe peptulu mortului.

     Alte cașuri numerăse de simonia, pe care ni
le comunicase Eliadu, ne-au esitu dein memoria;
ori cine inse are plăcerea de a le cunăsce mai de aprdpe,
n’are decătu se trăca Dunarea in Bulgari’a si mai
departe, câ se fia informatu si se’si faca collectiune
ampla. Mai in-scurtu, simoni’a se mai afla in Oriente
in acea intendere si înflorire, in care se află câ si
in apusu păna la reformatiune si chiaru păna inainte
cu circa duoe sute de ani. Dein acăsta rapacitate a ca-
lugariloru grecesci isi esplicâ Eliadu inpregiurarea
ce’lu surprinsese fdrte multu, că adeca mai alesu
intre grecii insulani se afla multe comune tre-
cute la catholicismu, cu conservarea ritului, precumu
au trecutu si dintre bulgari mai multi, pentru-câ se
scape de atătea spoliatiuni.

     Poporulu nu afla de locu protectiune la patri-
archia in contra abusuriloru calugaresci, dein causa,
că după usulu stravechiu introdusa dein secoli, că-
lugării sunt obligati se dea dein veniturile loru una
parte considerabile la patriarchia, cu alte cuvente,
se se impartia intre călugări si intre familiele.fana-
riote dein Constantinopole.

     Se pare că locuitorii cei mai de frunte dein
căteva comune macedo-romane au inceputu a pri-
cepe, că arm’a cea mai sigura cu care te poți apara
de rapacitate si de simoni’a calugerăsca, nu este
trecerea dela una biserica la ceealalta, ci este scăl’a
naționale, cultur’a scientifica, civilisa-
tiunea, formarea de cleru naționale luminatu si
— retribuita bene, câ se pdta subsiste cu ho-
ndre, elu si familiile preotiesci, totuodata departa-

— 215 —


rea calugariloru dela locuintiele dmeniloru, in care
după spus’a toturoru căti cunoscu orientele, au im-
pertinenti’a de a intră si in absenti’a barbatiloru,
sciendu bene, că femeile fiendu de regula mai reli-
gidse, chiaru mai bigotte decătu barbatii, făcu ori ce
le recomenda călugării, si le dau dein casa totu ce
place loru, sub diverse titluri, cumu, canonu pentru
pecate, liturgii pentru caletori, parastase, si sarin-
darie pentru morti, daruri pe la icdne facătdrie de
minuni etc. etc.

     Dein acestea se pdte cunăsce, că emanciparea
macedo-romaniloru dein sierbitatea calugariloru bi-
zantini este problema destulu de grea, ceea ce se
vede si dein actele si soirile căte se publicară păna
acilea, nu numai in diariele romanesci, ci si in unele
grecesci, si in cele bulgaresci. Mai departe celu
care vrea se cunăsca pe grecii moderni si relatiunile
loru cu celelalte popbra christiane dein Turci’a, se in-
cepa dela scrierile repausatulni professoriu Fallme-
reyer,* *) carele in anii de antaiu ai domniei regelui Otto
in Greci’a petrecuse mai multu tempu, atătu in
Athena, cătu si in alte fieri si tienuturi ale Tur-
ciei europene si chiaru in muntele Athos pe la mo-
nasterie**); de acf incolo se consulte chiaru si cătiva



                                      t


      *) Filipu Iac. Fallmerayer (n. 1791 ra. 1861), theologu,
juristu, philologu, intre 1813 et 1818 oficiariu intr’unu regi-
mentu, după aceea professoriu gimnasiale in Augusta (Augsburg),
membru alu academici scientifice, mai tardiu professoru la uni-
versitate, in a. 1831 a facutu prim’a caletoria orientale in socie-
tatea generariului rusescu comite Ostermann-Tolstoy. Dela 1840
inainte F . . . mai petrecă duoi ani in Asi’a mica si in Turci’a
europdna. Fructele acelora caletorii au fostu mai multi articlii
in Aug. Allg. Zeitung, „Fragmente aus dem Orient¹¹ (doue
tom. 1845), „Geschichte des Kaiserthums Trapezunt‘‘, ,,Ge-
schichte der Halbinsel Morea im Mittelalter“. (1836 2 tom.)
„Das albanesische Element in Griechenland¹¹, Miinchen 1857—
60. In acestea duoe opuri F. a trasu la indoidla mare originea
helena a greciloru moderni si a sustienutu, că ei aru fi unu
amestecu de greci, slavi, arnauti etc. Acea opiniune a lui Fall-
merayer a irritatu preste mesura pe literatii greciloru si lupt’a
de păna a decursă mai multi ani. Dara lucru curiosu, că atătu
in cursuln luptei, cătu si de atunci incdce, in treidieci de ani si
păna in dilele ndstre, totu acei cărturari grecesci si clerulu loru
se incdrda dein tdte poterile a face greci dein tdte popdrale Tur-
ciei europene, căte tienu la unitatea religiunei cu densii. Dein
tdte popdrale gr. resaritene, poporulu celu mai expusa la acelu
proselitismu naționale propagata cu ajutoriulu religiunei, este celu
roacedo-romanu. Grecii că si magiarii, au cea mai mare pas-
siune, că se’si inmultiăsca numerulu loru cu renegati romani.
Se spunemu dreptu, că in acestu punctu grecii că si magiarii,
n’au tocma gustu reu; dar de aci incolo se’si pună poft’a
in culu.


      **) Cunoscuta si sub numele grec. Athos et bagîon Oros,
Muntele santu in peninsul’a Chersonesu; muntele că de 5 miluri
lunga, de l¹/^ latu, cu vreo de 20 monasterie, deintre care cele
mai renumite sunt Ivoron, Hagia Laura, Vatopaedi. Numerulu
calugariloru trece preste patru mii, ăra după altii chiaru siese
mii. Parte dein ei merita compătimirea dmeniloru; dara țnaio-
ritatea loru ar merita numai că se fia formati in companii si re-
gimente cu arm’a la umeru.


dein acei scriptori grecesci moderni, carii au avuta
tarfa sufletesca de ajunsa, pentru câ se spună cura-
tulu adeveru, precumu ilu vedemu descoperita in nenu-
merate cârti si diarie, de ex. de cătra italiaui, rela-
tive la portarea clerului catholicu apusănu.



    Speciile de struguri ce se gasescu in viile dein
    Prahova.*)

     Dela greci si romani păna in dilele ndstre s’a
recunoscuta influinti’a cea mare, ce are nâmulu seu
varietățile de struguri asupr’a cualitatiei vinului. Ori-
cătu de mare este influinti’a terenului si a climei, nu
este mai pucinu adeveratu, că in cele mai favorabile
condiția ni de terenu si temperatura nu se potu fa-
bric’a vinuri superiăre din struguri comuni; si deiu
contra, chiaru in conditiuni de terenu si clima pucinu fa-
vorabile, unu soia de vitia buna va păstră in totu-
deauna o parte din cualitatile sdle si va fi superidra
varietatiloru comune deja aclimatate in acea loca-
litate.

     Cu tdte ca esperienti’a celoru mai renumiti cul-
tivatori de vii a intaritu acestu adeveru, totuși sunt
viticultori, cari atribuescu influinti’a esclusiva terenu-
lui, climei si espositiunei. Fara a contestă cătusi
de pucinu influinti’a notabila ce esercitddia aceste
împrejurări, totuși vomu susținea, ca soiulu vitiei este
de mare importantia; ca dela varietățile cultivate de-
pindă in mare parte cualitatile vinului.

     Cornițele Odart, unulu dein cei mai celebri am-
pelografi, voindu se esprime prin cifre influinti’a di-
verseloru circumstantie asupra cualitatii vinului, a
presupusu ca aceste influintie se potu imparti in
duoe-dieci de parti, in proportiunile urmatdrie:
Natur’a sdu soiulu struguriloru ......                   4

Natura terenului......................................  4



      *) De multu doriamu că se vedemu dmeni de specialitate
ocupandu-se si in limb’a ndstra cu cestiunea culturei viiloru.
Sciam de mai inainte, că viticultur’a si vinicultur’a in Daci’a
inferidre a facutu progresse frumdse in scurtulu periodu de ani
25, si celu carele a beutu vinuri curate romanesci si moldove-
nesc! inainte de 1850 si chiaru numai inainte de 1860, gustan-
du-le si astadi, va descoperi indata mare dfferentia in calitatea
loru, tocma si in casu candu nu ar reflectă la enormele diffe-
rentie ale pretiurlloru. înainte cu ’/₄ de seculu vinurile tnolda-
voromanesci se vendea cu pretiuri de nimicu; astadi ele suntu
obiectu de specula fdrte intensa.

      Ne luaramu voia că se reproduceam si noi acestu articlu,
atătu in interessulu proprietariloru de vii, romani de naționali-
tate, cătu si dein punctu-de-vedere filologica. Suntu chiaru si
viieri, carii abia sciu se dea nume la căte patru seu cinci va-
rietăți de struguri, dein căte unu dealu intregu de vinii, sdu
că le dau totu nume străine.

      Fia că se vedemu cătu mai curendu asemenea descriptiuni
inca si dein alte regiuni ale Daciei, pe unde viticultur’a se afla
in fldre, precumu de ex. pe la Pitesci, Odobesci, lassi, Bucu-
resci, in Transilvani’a pe Ternave.păna la Blasiu, pe Murasiu
dela Alb’a spre Deva, apoi dela Sibiiu păna la S. Sebesiu etc.

Red. Trans.


35*

— 216 —


Expositiunea pentru struguri...................... 1

Cultur’a...........................................3

Temperatur’a anului............................... 5

îngrijirea fabricatiunei vinului...................3

Total u 20


     Ceea ce se petrece in podgoriile* **⁾) Prahovei, con-
firmeza cele dise mai susu. In adeveru, pe candu
viticultorii luminați cauta a parași soiurile cele bune
de struguri si a sterpi pe cele rele, fbra ca se tiena
in sdma despre cantitatea de vinu ce producn, viti-
cultorii de rându, cari n’au in vedere de cătu can-
titatea vinului, dra nu cualitatea sa, se silescu a
imulti varietățile cari producu zdma multa. De aceea
se vedu vii in aceldsi conditiuni de vegetatiune, care
producu vinuri fdrte comune, paduretie, alaturi cu vii
care producu vinuri de prim’a cualitate.

     Alaturi cu celebr’a viia a d-lui A. Slatindnu din
valea Poenei, care produce vinuri dein cele mai alese,
amu Vediutu vii, alu caroru vinu intra in categori’a
comuna. Negresitu ca inferioritatea nu se pdte atribui
numai varietatiloru de struguri, dara nu este de contes-
tata,*) ca predomnirei soiuriloru comune trebue se
se atribuesca o parte insemnata dein căușele cari
făcu că aceste vinuri sa fia ordinarie.

     După aceste generalități se descrimu varietățile
de struguri cari se afla in podgoriile din Prahova.

     Pentru mai multa înlesnire vomu impartf in
doue categorii varietățile de struguri cultivate in viile
dein Prahova:

     1. Varietati cu struguri negrii sdu roșeați.

     2. Varietati cu struguri albi, verdiuf sdu gălbui

     I. Struguri negri, vineți si profiri.

     1.        Negru vîrtos₍ Celu mai insemnatu dintre
strugurii intrebuintiati pentru a face vinuri roșii.
Cdrd’a sa este grdsa, roșcata; frundiele pucinu des-
picate, grdse st camu perdse pe partea inferidra;
strugurele are forma cilindrica; bdbele sdle sunt sfe-
rice, peliti’a grdsa si fdrte colorata in negru; bdbele
dungate cu rosiu, interiorulu loru este carnosu.

     Acdsta varietate infloresce si se cdce, tardfu.
Merita tdta atențiunea viticultoriloru si ar trebui
imultita.

     2.        Negru mdle, numitu in franciozesce Pinot de
Bourgogne, — Maurillon noir, — le noirien, — si
ininsul’a Mader’a Ținta sdu Negra-mola. Acdsta va-
rietate face parte dein marea familia a struguriloru
negri, numita de către ampelografii francesi Pinot,
familia care se bucura de mare reputatiune in multe
podgorii in Burgundi’a.

     In tierile meridionale sunt prea pucinu cunos-
cnti si stimati, din causa ca vegetatiunea loru este


      *) Podgoria, slav., = dealuri de vii, dein districtulu Pra-
hovei. pe la Ploesci etc.                          Red. Trans.


      **) Adeca nu se pdte nega.


slaba si producu pucinu. La noi negru-tndle este
clasificatu intre strugurii comuni; nu se bucura de
mare reputatiune, si cu tdte acestea vitiele de negru-
mdle sunt in destulu de respandite in Prahova.

     In Burgundi’a si Champani’a sunt fdrte cautati,
că-ci clim’a le este fdrte priintidsa.

     In Ungari’a si in Banatu negru-mdle si alti
struguri dein acdsta familia sunt cautati.

     Negru-mdle are viti’a slaba; cdj’a sa este drn’a
cam sura închisa, sdu bruna, dra vdr’a roșcata. Foile
sunt in destulu de mari, prea pucinu despicate, aspre
la partea superidra si neperdse la partea inferidra.
Ciorchina este mica si de forme variate; bdbele
sunt rodunde, de marimea media, si camu rari,
amestecate cu bobitie; coldrea loru este violeta în-
chisa. Vinulu are o coldre viua, camu închisa, si
se conserva in destulu de bine, mai cu sdma candu
nu se lașa se fdrba cu ciorchinele la unu locu.

     8.        Sein’a, in franciozesce Meunier, pe marginea
Rinului Muller Reben, varietate tardia. Capusiele si
mai pe urm’a foile sunt pufdse, adica, acoperite cu
unu felu de putu âlbu, fdrte caracteristicu, si in
destulu de despicate. Bdbele sdle sunt vinete, de for-
ma rotunda si camu rari.

     Vinulu facutu numai de sein’a nu este gustosu
si nu tiene multu. Se pretinde că vinulu trasu albu
este mai bunu de cătu rosiu.

     Sein’a produce multu si sufere la geru. Că si
la tdte varietățile de Pinot, ’i cadu foile de tim-
puriu.

     4.        Timpuri’a, in franciozesce Maurilon hatif, in
Ungari’a Jacovics si in nemtiesce Friih-magyar
Traube, varietate care se deosibesce mai multu
prin precocitatea sa. Se bucura de ore-care repu-
tatiune.

     5.        Tiegancusi'a, varietate care se apropie de
negru vertosu. Bdbele sdle au coldre negra deschisa.
Maturitatea este media. Gustulu sdu este placutu;
dulce si aromatica. Are bdbe verdi aici si colea,
ori-cătu de cdpta se fia.

     6.        Vulpea sdu Geoglia in in frantiozesce Sd-
rine noire, are viti’a grdsa si nodurile bine desvol-
tate; foile sunt asemenea grdse, verdi inchise, întregi,
adeca nedespicate, festonate inegalu. Bdbele au forma
lungurdtia, de coldre profira sdu purpuria. Maturitatea
este media. Se bucura de prd pucina maturitate in
Podgoriile Prahovei.

     7.        Cdrn’a ndgra, frantiozesce Malvoisie noire
musqude, italienesce Malvasia nera di Candia, are
cdrda grdsa si lunga, coldre cam roșcata, foile ne-
perdse, fdrte despicate si linse, ciorchin’a de mărime
media si de forma regulata; bdbele de coldre ndgra
închisa si de forma pucinu lungurdtia, gustu dulce si
temîiosu. Vinulu ce produce are o aroma delicata
si plăcută candu strugurii se cocu mai de timpuriu.
In Prahova este tardia si produce vinu comunu; se
gasesce prea pucina prin vii, si nimeni nu tiene că
se o prasdsca.                                   •

— 217 —


     8.        Razachia năgra, frantiozesce Raisin perle,
are foile despicate; coditiele bdbeloru lungi, cior-
chin’a formata din mai multe ciorchinitie de susu
si pana josu, bdbele de coldre năgra si de forma
lungurătia. Că strugure de vinu nu este reputata.

     9.        Nămu reu său Ceolanu, varietate tardia, cu
bdbele vinete si de mărime media. Acestu nămu
de strugure este oropsita de către toti viticultorii si
se gasesce mai cu săma in viile neingrijite.

     10.       Braghina, varietate rara in podgoriile din
Prahova; bdbele sale au coldre purpuria, forma o-
livoida, gustu dulce si aromaticu; se cocu tardfu si
produce vinu dulce si de unu gustu delicatu.

     11.       Tiegancusi’a, său Cdrna roșia, frantiozesce
Malvoisie rouge, italienesce Malvasia rossa, nămu de
vitia robusta. Ciorchinele suntu aripate, frumdse si
de o coldre roșia deschisa. Fdrte frumdsa că stru-
gure de măsa; pentru vinu inse tiegancusi’a este prea
apdsa.

     12.       Vapsitoriu, frantiozesce Gros noir Teinturier,
varietate comuna, cautata mai multu pentru a coloră
vinurile decătu pentru cualitatile sale. Se deosebesce
prin foile sale, cari incepu se se rosiăsca inainte de
a se cdce strugurele, si care in tempulu culesului
sunt cu totulu roșii. Ciorchin’a pe data ce se for-
măza, dobandesce o coldre roșia. Bdbele sunt ro-
tunde, indesate, negre.

     Că strugure pentru vinu este consideratu de
cualitate buna. Maturitatea sa este media, mai multu
tardfa decătu tempuria.

II. Struguri albi.

     1.      Besîcat’a, numita in Crimea meridionala Kakur,
varietatea cea mai pretiosa că strugure albu pentru
vinu. Bdbele sale au o coldre galbuia ruginita, de
forma pucinu lunguretia, se cocu tardiu.

     In podgoriile din Prahova este considerata că
strugure de prim’a cualitate pentru fabricatiunea vi-
vuriloru albe si gălbuie.

     2.      Tivgds’a, in frantiozesce Zirijosedi gris, pe
marginea Rinului Griin Silvaner, varietate tardia, in
îndestula de respandita in podgorii. Bdbele sale au
o coldre verde galbuia ruginita; forma olivoida si se
cocu tardiu. Că cualitate pentru vinu, este după
besîcata.

     3.      Gargaunariti’a, varietate tempuria de totu,
atacata fdrte multu de gărgăuni, vespi, albine si alte
insecte; bdbele sale sunt gălbui. Pentru vinu, trece
intre vitiele comune.

     4.      Gordin’a gurguiata, face parte din famili’a
numerdsa aₓ gordiniloru, struguri fdrte respanditi mai
in tdte podgoriile din Romani’a. Bdbele sale au o
coldre verde galbuia si producu zăma multa. Matu-
ritate media.

     Pentru vinu este consideratu că cualitate de
midiulocu.

     5.      Gordinu simplu, varietate mai tempuria că
acea precedenta. Bdbele sale au o coldre galbuia


sticldsa. Pentru vinu este trecutu intre varietățile
comune.

      6.      Pistruia, in frantiozesce Zante blanc său
Blanc de Zante, varietate de prim'a ordine, are bdbele
rotunde, de coldre galbuia si punctate; se cocu mai
in același tempu că gordinulu gurguiata.

      7.      Temîidsa verde, frantiozesce Muscat de Jă-
sus? varietate tardia, de prima cualitate pentru vinu.
Bdbele sale sunt verdi indesate.

      Temîids’a sufere la pldia, albinele si vespii o
strica fdrte multu.

      8.      Temîids’a galbuia, se bucura de aceeași re-
putatiune că si varietatea precedenta. Acăsta temîidsa
este timpuria si are bdbe gălbuie.

      9.      Balan’a, frantiozesce Maurillon blanc, vari-
etate fdrte stimata; bdbele sale sunt balane si mai
inchise in partea mai espusa la sdre. Candu stru-
gurele este coptu, bdbele au pe densele nesce pestrui
caracteristice.

      10.      Ardelănc’a, frantiozesce Lauvignon, varietate
de cualitate media; are bdbele dese.si de colore ver-
dinia. Maturitatea strugurului este mai multu de
midilocu.

      11.      Verdunc’a, frantiozesce Verdet. Strugurii
pastrăza coldrea verde păna la maturitate. Acăsta
varietate produce vinu bunu si multu; fdrte stimata.
Este rara in vii.

      12,       Cdrna alba, frantiozesce Malvoisie blanche,
italienesce Malvazia bianca, varietate de prima cua-
litate, produce pucinu, inse dă q aroma plăcută vi-
nului. Bdbele sunt ovale, de mărime media, pucinu
indesate si de coldre alba deschisa, care bate in venetu.

      13.      Cdrn’a galbuia, are acelăsi insusiri că cea
alba, de care se deosebesce prin coldrea galbuia a
bdbeloru sale. Se cocu tardiu că si cdrn’a alba.

      14,      Razachia, frantiozesce Raisin perle, varie-
tate pucinu respandita si cautata mai multu pentru
măsa. Bdbele sale sunt lunguretie, de coldre galbina
verde, cam ruginita si cu picatiele. Maturitatea media.

      15.      Cruciuliti’a, frantiozesce Corinthe, varietate
cu bdbele gălbui, fdrte rara; cualitate buna, atatu
pentru vinu cătu si pentru măsa. Maturitate media.

      16.      Tieti’a vacii; se gasesce cam raru in pod-
goriile din Prahova; are bdbele gălbui; produce vinu
aposu. Maturitatea media.

      17.      Mischetu, are bdbele mici, rotunde, tari.
Candue ste coptu, acestu strugure este atatu da dulce,
că nu se pdte manca. Este celu mai tempuria, si
cu tdte astea stă multu pe vitia, fbra că se trăca.

      Dintre tdte .acestea varietati acelea care sunt
mai cautate de către viticultorii progresiști, sunt ur-
matdriele:

      Intre strugurii negri:

      Negru vertosu, tiegancusi’a, sein’a, vapsitoriulu
si la urma negru mdle.

      Era intre cei albi:

      Besîcat’a, pistrui’a, tivgds’a, ardelănc’a si verdunc’a

— 218 —


      Câ struguri cari dau aroma vinului, se cauta
temîiăsele, cărn’a alba si braghina.

      Acestea sunt nămurile de struguri cari se afla
in viile din Prahova. Păte că mai esista si altele;
păte că ne-amu insielatu, său amu fostu greșita in-
formati asupra caractereloru; pentru aceea rugamu
pe toti câți se intereseza de acăsta materia, că se
bine-voiăsca a ne comunică observatiunile ce voru
face, si pe care ne vomu grăbi a le inregistră.

                                (Economi’a naționala).



    Societatea academica romana.

      Membrii acelei societăți s’au adunatu estempu in
numeru de 14 si s’au ocupatu cu totu adensulu de
lucrări. La inceputu spiritele celoru adunati se parea
a fi nu numai ingrijate si întristate pentru perde-
rea unoru membrii, dara in parte si irritate prin
scirea positiva ce le veni, că unulu dein miniștrii se
ocupa cu planulu-desfientiarei acelei societăți. Se sciă,
că acelu domnu si mai înainte de a se face ministru
trecea de mare adversariu alu societatiei academice,
pe ai cărei membrii ii despretiuesce cu pucine esce-
ptiuni. Intre acestea esceptiuni este unu membru,
fbra a cărui consimțire ministrulu anevoia ar cutădia
se ăssa cu asemenea proiectu in fași’aDomnitoriului,
care in a. 1867 confirmase statutele societatiei, se
făcuse si membru onorariu alu ei. De căte-va dile
incăce se spune, că nu ar mai fi vorba de disolutiune,
ci numai de reformarea societatiei prin una lege,
alu cărei proiectu s’ar prepara, de pre acuma, că
se se pună pe măs’a camereloru legislative.

      Pretestulu principale sub care curgu agitațiunile
in contra societatei academice este, că aceea inca
totu nu ar fi corespunsu la scopulu pentru care a
fostu infientiata, adeca la compunerea dictionariului
etymologicu si a. gramaticei. Dara acestu pretestu
se spulbera si dispare de înainte toturoru dmeniloru
carii sciu ce este gramatic’a si dictionariulu
etymologicu; de aceea in dilele acestea s’a si
spusu adeverulu curata la toti adversarii societatiei
academice.

      Siepte ani întregi, adeca dela 1860 păna la
1867 gubernnlu a inbiiatu pe literati cu trei mii
de galbini dein fondulu Zappa, pentru dictiona-
riu si gramatica. Nu s’au aratatu nimeni, carele se
voliăsca a’si inmormenta sanetatea si venitoriulu
pentru trei mii de galbini. După infientiarea socie-
tatiei, acăsta invitase pe toti filologii că se conlucre
pentru honorarie de căte 1 galbinu pe căla scrisa,
impluta numai cu vocabule simple, de care lipsescu
in vocabulariele publicate păna acilea, si căte 15
galbini pe căla tipărită. Afăra dein societate ărasi
nu se află nici unului in alti siepte ani. Cău-
șele sunt învederate: greutatea estraordinaria a intre-
prenderei, midiulăcele si calile de a’si asigura cine-


va mai usioru existenti’a sa, Ia unii nepăsarea si la
altii dulcea lene.

      Dara nu place proiectulu de dictionariu care se
publica? Asia se suna dein parti diverse; inse nu
s’a vediutu una singura litera, seu fia si nnmai 5—6
pagine elaborate si publicate de altii că specimine,
că contraproiectu, care se viia in concurrentia cu
proiectulu ddloru Laurianu et Maxima. Pre cătu
tempu nu se intempla acăsta, criticii si criticaștrii
n’au dreptu. Acelu dreptu ei sunt obligati se’lu câ-
știge prin — labă re si prin operate mai bune.

      Ei bene, societatea academica se apucă ea in-
sa’si de revisiunea dictionariului, pe temeliulu regu-
lamenteloru sale.




Nr. 138, 142, 145, 146 si 148.

    Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. dein 20—25. luliu 1874.

      I.      Dela dn. vicariu foraneu in Hatiegu, Petru Popu, tacs’a
dc membru ord, pre 187% 5 fl.

      II.      Prin dn. capelanu si cassariu alu despart, cerc, alu
Clusiului (X), Gregoriu ChifFa s’au tramesu câ tacse de membrii
ord., si anume: dela dn. prof. de univ. in Clusiu, dr. Gregoriu
Szilasi tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. — Dela dn. protop.
in Clusiu, Gavriilu Popu tacs’a de m. ord. pre 187a/₃ 5 fl. —
Dela dn. capelanu in Clusiu, Gregoriu Chiff’a tacs’a de m. ord.
pre 187% 5 fl.

      III.      Prin direcțiunea despart, cerc, alu Sibiiului (III) s’au-
tramesu:

a) Câ tacse de membru fundator iu.

      Dela dn. proprietariu in Cacov’a, Ales. Lebu, in 3 obliga-
țiuni urb. trans. 200 fl.

b) Tacse de membrii ordinari.

      Dela dn. protop. in Sibiiu, Ioane Popescu, câ tacsa de m.
ord. pentru totudeun’a in un’a obligațiune urb. trans. 100 fl,
— Dela comun’a romana Saadu câ tacsa de m. ord. nou pentru
totudeun’a in un’a obligațiune de stătu unificata 100 fl. —
Dela dn. directore alu Albinei in Sibiiu, Visarionu Roman câ tacsa
de m. ord. pe 187% 5 fl. — Dela dn. concepistu de advocatu
in Sibiiu dn. Nic. Olariu tacsa de m. ord. nou pe 187% 5 fl. —
Dela dn. notariu comunale in Saadu, Const. Popoviciu câ tacsa de
m. ord. pe 187% si 187% 10 fl. —Dela dn. parochu in Saadu.
Const. Santionu tacsa de m. ord. pe 187% si 187% 10 fl. —
Dela dn. jud. comun, in Saadu Dumitru Popoviciu tacsa de m.
ord nou pe 187% 5 fl. — Dela dn. economu in Saadu, Bucura
Bolot’a, tacsa de m. ord. pe 187% 187% 10 fl. — Dela dn. eco-
nomu in Saadu loanu Pop’a Oprea tacsa de m. ord. nou pe
187% 5 fl. — Dela dn. economu in Saadu Const. Munteanu tacsa
de m. ord. nou pe 187% 5 fl. — Cu promissiune de a solvi
capitalulu de 100 fl.

    c)  Câ tacse de m. ajut, ai despartiementului.

      Dela Corneliu V. Rotnanu studente in Sibiiu 1 fl. — Dela
practicantu de advocatu I. Clainu (Micu) de Saadu 2 fl.
Dela scolariu in Saadu Const. C. Munteanu 1 fl. Dela sco-
lariu in Saadu loanu C. Munteanu 1 fl. — Dela dn. invetiatoriu
in Satulu-lungu, Stefanu Dragomiru 2 fl. Dn. comerciante
in Saadu, Stefanu Dragomiru 2 fl — Dn. invetiatoriu in Saadu,
Dimitrie Hensiu 2 fl. — Dn. parochu I. Clainu (Micu) parochu
in Saadu 2 fl.   Dn. economu in Saadu, Simeonu Romanu
2 fl. — Dn. invetiatoriu Dimitrie Clainu (Micu) 1 fl. — Dn. can-
toriu in Saadu Nicolae Popoviciu 1 fl. — Dn. economu in

— 219 —


Saadu, loanu Musiatu 1 fl. — Dela școlăriți in Saadu lulîanu
Simtionu 1 fl. — Dela dn. capelanu castrense in Sibiiu Gregoriu
Serbu 1 fl. — Dela dn. parochu in Talmacelu Dumitru Secarea
1 fl. — Dela dn. parochu in Talmacelu Nic. Secarea 1 fl. — Dela
dn. economu in TalmaceluSimeonu Danielescu 1 fl. — Dela dn. eco-
nomu in Talmacelu Irimia Romanu 1 fl. — Dela dn. invetiatoriu
in Sabesiulu de susu Dimitrie Secarea 1 fl. — Dela dn. economu in
Sabesiu de susu, Vasilie Pop’a 1 fl. — Dela dn. economu in Por-
cesci Rusalimu Costein 1 fl. — Dela dn. economu in Porcesci Ni-
colau Parvu 1 fl.

d) Că contribui ri resp. offerte.

     Dela dn.    notariu comun, in Racovitia loanu   Macelariu

5 fl.     — Dela  loanu Cimpoc’a economu in Saadu    50 cr. —

Dela Nicolae Cimpoc’a scolariu in Saadu 20 cr. — Dela loanu
Musiatu scolariu in Saadu 20 cr. — Dela Stan’a A. Dregiciu
20 cr. — Dela    scolariulu dein Saadu loanu Mohanu  20 cr. —

Dela  scolariulu  dein Talmacielu, Simeonn Secarea   20 cr. —

Dela economu in Sabesiu de susu, loanu lonascu 50 cr. —

      IV.        D. protopresbiteru loanu Hanni’a cu ocasiunea adu-
narei gen. cercuale dein 12. luliu a. c. tienute la Saadu, prin
un’a scrisoria, s’a dechiaratu cumu că. in memori’a repausatului
seu parente, dă la fondulu asociatiunei o suma de 100 ti. a. c.
pentru carea a depusu atunci, si pana la solvirea effectiva a
amentitei sume, interessele anuali de 5 fl. v. a.

      V.       Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I) s’au
tramesu:

      Dela dn. parochu in Brasiovu Bart. Baiulescu tacsa de m.
ord. pe 187% 5 fl. — Dela dn. protop. los. Baracu tacsa de
m. ord. pe 187% 5 fl. — Dela dn. Radovjciu tacsa de m. ord.
pe 187% 5 fl, — Dela dn. I. T. Popoviciu tacsa de m. ord.
pe 186% 5 fl. — Dela dn. Constantinu Steriu tacsa de m. ord.
pe 187% 5 fl. — Dela dn. Const. Popasu tacsa de m. ord. pe
186% 5 fl.” — Dela dn Stef. Poenariu tacsa de m. ord. pe
187% 5 fl. — Dela dn. Stef. Chichiumbanu tacsa de m. ord.
pe 187% 5 fl. — Dela dn. advocatu in Brasiovu Nic. Densu-
sîanu tasca de. m. ord. pe 187a/₃ 5 fl. — Dela dn. professore
în Brasiovu Dr. Vasilie Glodariu tacsa de m. ord. 186% 5 fl.
— Dela dn. comerciante Andronicu Androne tacsa de m. ord.
ajutatoriu 1 fl.

      VI.        Prin dn. protopopu in Bradn, Nicolae Mihaltianu,
s’au tramesu si anume:

      Dela dn. jude reg. in Bai’a de Crisiu Amosu Francu tacsa
de m. ord. restante pe (?) 5 fl. — Dela dn. protonotariu co-
mitatense in Bai’a de Crisiu, Sigismundu Borlea tacsa de m. ord.
nou pe 187% si pentru diploma 6 fl. — Dela dn. asesore la
tribunalulu reg. in Bai’a de Crisiu lanu Motiu tacsa de m. ord.
nou pe 187% si pentru diploma 6 fl. — Dela dn. Fiscalu co-
mitatense in Bai’a de Crisiu, George Secnl’a tacsa restante de
m. ord. pe (?) 5 fl. — Dela dn. advocatu in Bai’a de Crisiu
Teodoru Papu tacsa de m. ord. no» pe 187% 5 fl. — Dela
dn. asesore orfanale comitatense in Bai’a de Crisiu, Demetriu
Papu tacsa de m ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fl.
— Dela dn. comerciante iu Bai’a de Crisiu, lustinu Adamoviciu,
tacsa de m. ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fl.

      Sibiiu 25. luliu 1874.

                             Dela sec/et. asoc. trans.



Nr. 153, 159.

Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. pe tempulu dela 25. luliu pana 31. luliu a. c.

      Dela II. sa dn. jude la curi’a regia in Pest’a, Augustinu La-
dai in 2 obligațiuni urb. trans. un’a a cate de 100 fl. si anume
Nr. 42626 si 42655, cu totulu că tacsa de m. fundatoriu 200 fl.

      Dela magnif. dn. inspectoriu scol. II. alu fondului regin.
luliu Bardosi, in un’a acțiune a bancei gen. trans. Nr. 2073 că |


solviți 70 fl. sî in bani gata 30 fl , că tacsa de m. ord. pentru
totu deaun’a, la olalta 100 fl.

      Sibiiu 31. luliu 1874.

Dela secret asoc. trans.



172, 174, 182, 183.

Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. trans. pe tempulu din 31. luliu pana in 7.
Augustu a. c.

      Dela du. redactore in Pest’a, Alesandru Romanu tacs’a de
memdru ord. pe 187% si anticip. 187% 10 fl. — Dn. depu-
tatu dietale in Pest’a, Michailu Besanu tacs’a de m, ord. nou
pe 187% 5 fl. — Dn. administr. protopopescu in Deesiu Pop’a
Niculae F. Negrutiu, tacs’a de m. ord. nou pe 187% si pentru
diploma 6 fl. — Dn. dr. Ilariu Puscariu protosingelu si prof.
de teologia in Sibiiu pe 187% 187% 10 fl. — Dn. Moise
Tom’a archivariu archi-diecesanu in Sibiiu tacs’a de m. ord. nou
pe 187% 5 fl. — D. advocatu dr. Io. Borcea tacs’a pe 187%
187% 10 fl. — Dn. jude reg. ung. Petru Rosc'a tacs’a pe
187% 5 fl. — Dn. secretariu archi-diecesanu Nicolae Fratesiu
tacs’a de m. ord. pe 187% 187% si 187% 15 fl. — Dn. pa-
rochu si prof. de cautu in Sibiiu Demetriu Cortiann tacs’a pe
187% si 187% 10 fl. — Dn. consil. gub. pens. Elia Macelariu
in un’a acțiune dela banc’a gen. Transilvani’a solviți 70 fl. si
bani gat’a 30 fl. că tacsa de m. ord. pentru totu deun’a, la
olalta 100 fl — Dn. cr. capitanu pens. Io. Bradu tacs’a de m.
ord. pe 187% 187% si 187% 15 fl. — Prin direcțiunea des-
part. cerc, alu Albei Iulie s’au tramesu : — Dn. protop. in Alb’a
luli’a Gregoriu Elechesiu tacs’a de m. ord. pe 187% si 187%
10 fl. — Dn. proprietariu in Alb’a-Iuli’a Samuilu Tierlea tacs’a
de m. ord. pe 186% si 186% 10 fl — Dn advocatu in Alb’a-
Iuli’a loanu Cosieriu tacs’a pe 186% 5 fl. — Totu prin direc-
țiunea despart, cerc, alu Albei Iulie s’a tramesu că taese de m.
ajutători: — Dn. jude la Saline in Uior’a Petru Vladu 2 fl.
— Dn. inspectoriu de baia in Uiăra Nic. Muresianu 2 fl, — Dn.
mesuratoriu de sare in Uiăra Nic. Ilesianu 2 fl. — Dn. inspec-
toriu de saline in Uiora Io. Trifanu 1 fl. 50 cr. — Db- juratu
mare in Uiăra Io. Morariu 1 fl. — Dela dn. salicidu
in Uiăra: Cost. Ciunganu 1 fl.; dn. Greg. Danila 1 fl.; dn.
loanu Morariu senat. 1 fl. j dn.     Teodoru  Chioreanu 1 fl.  —

Dela dn. vighitoriu in Uiora:        Nicolai  Maieru 1   fl.   —

Dela dn. salicidu in Uiăra:         Gregoriu  Hoparteanu  1 fl.:

dn. lacobu Pop’a 1 fl.; dn. Manoila Pop’a 1 fl.; dn. Onntiu
Baciu 1 fl.; dn. Nicolae Pop’a a lui lacobu 1 fl.; dn. Nicolau
Rosc’a alu Chirianiei 1 fl.; dn. Io. Hoparteanu 1 fl.; dn. loanu
Banciu 1 fl. — Dela dn. salicidu (taiatoriu ’de sare) in
TJiora: dn. Nicolae Medvesiu 1 fl ; dn. losifu Doboceanu 1 fl.;
dn. Ioane Rosc’a 1 fl,; dn. Nicolae Veghianu alu lui Glig. 1 fl.;
dn. Ieronimu Pop’a 1 fl.; dn. losifu Maieru 1 fl.; dn. Ioane
Pop’a alu lui Michaiu 1 fl.; dn. Timoteiu Groze 1 fl.; dn. Gra-
tianu Morariu 50 cr.; dn. Ioane Ariesianu 1 fl.; dn. Ioane Radu
1 fl.; dn. Augustinu Baciu 1 fl.; dn. Vasilie Iliesiu 50 cr.; du.
Georgiu Chioreanu 1 fl. ț dn. Nicolau Baciu 1 fl.; dn. Nicolau
Lalutiu 1 fl.; dn. Vas. Davidu 1 fl.; dn. Siofroniu Rosc’a 1 fl.;
dn. Vasiliu Vervu 1 fl.; dn. Ioane Codrea 50 cr.; dn. Tanasie
Risica 1 fl.; dn. Ioane Morariu 50 cr. — Dn. invetiatoriu in
Uiăr’a Nic. Simescu 1 fl. — Dn. parochu gr. cat. in Gabudu,
Bas. Manaradianu 1 fl. — Dn. parochu gr. cat. in M. Gesi’a,
Nicolau Simonfiu 2 fl. — Dn. jude comun, in M. Gesi’a, Ioane
Bradu 1 fl. ___ Dn. proprietariu in Nosilacu, lacobu Popu 5 fl.

— Dn. parochu gr. cat in Ciung’a Ras. Ursu 1 fl. — Dn. pa-
rochu gr. cat. in Silvasiulu rom., Dionisiu Boeriu 2 fl. — Dn.
curatoriu bas. in Silvasiulu rom., Ioane GâiTa 1 fl. — Dn.
parochu gr. c. in Captalanu, Alesandru Lazaru 1 fl. — Dn. pa-
rochu gr. c. în Uior’a de susu, Absolonu Orianu 1 fl. — Dn.
parochu gr. cat. în Ciucu, Ioane Olariu 1 fl. — Dn. parochu
gr. c. in Copandu, Filipu Siandru 1 fl. — Dn. Oooperatore gr

— 220 —


cat. in Cecalaca, Filonu Aaronu 1 fl. — Dn. curatore bas. in
Uiir’a de susu, Ioane Radu 1 fl. — Dn. parochu gr. cat. in
Farau, Nic. Germana 2 fl. — Dn. par. gr. cat. in Farau, Io.
Moldovanu 2 fl. — Dn. proprietarii! in Tibru, Vasiliu Rusanu
1 fl. — Dn. docente gr. cat. in Faragau, Demetriu Popu 1 fl.

       Sum’a ajutorieloru v. a. fl. 67 cr. 60.


asociatiunei, s’a si trimîsu la adres’a Prea Onoratului comitetu
alu asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporu-
lui romanu la Sibiiu.

     Deva 19. Augustu 1874.

Comitetulu arangiatoriu.


      Prin dn. protopopu in Bradu, Nicolae I. Mihaltianu s’au tra-
mesu: — Dn. protop. Nicolae I. Mihaltianu, tacs’a de tn. ord.
nou pe 187³/₄ si pentru diploma 6 fl. — Dn. parochu in Risic’a,
Nicolae Hentiu, sen. tacs’a de m. ord. nou pe 187³/₄ si pentru
diploma 6 fl. — Dn. subjude reg. in Halmagiu, Daniilu Gaboru,
tacs’a de m. ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn.
esecutoriu reg. Petru Gligoru, tacsa de m. ord. nou pe 187%
si pentru diploma 6 fl. — Dn. asesore orfanalu loanu Simionasiu,
tacs’a de tn. ord. pe 187% sî pentru diploma 6 fl. — Dn. a-
sesore orf. in Bai’a de Crisiu, Georgie Munteanu, tacs’a de m.
ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. negotiatoriu
in Bai’a de Crisiu, Georgie Beoviciu, tacs’a de m. ord. nou pe
187% si pentru diploma 6 fl. — Dn. preotu gr. cat. in Bai’a
de Crisiu, Livîu lancu, tacs’a de m. ord. nou pe 187% si pentru
diploma 6 fl. — Dn. presied. la tribunalu reg. in Bai’a de Crisiu,
Gerardu Veghso tacs’a de m. ord. nou pe 187% 5 fl. — Dn.
jude reg. in Halmagiu, Alesandru St. Siulutiu tacs’a de m. ord.
pe 186% 5 fl. — Dn. negotiatoriu in Baitia, Georgiu Bardosi
tacs’a de m. ord. pe 187% 5 fl. — Dn. advocata in Bai’a de
Crisiu, Teodoru Popu pentru diploma 1 fl.

      Au incursu la secretariatulu asoc. si anume: — Dn. prac-
ticante judiciale in Sibiiu, Ioane Mihaltianu tacs’a de m. ord. nou
pe 187% 5 fl. — Dn. jude procesuale in Monoru, Elia Cinci’a
tacs’a de mem. ord. pe 187% 187 % 187% 187% 20 fl. —
Dn. secret, in Orastei’a, Alesandru CI. Vladu tacs’a de m. ord.
pe 187% 187 % 10 fl. v. a.

      Sibiiu 7. Augustu 1874.

Dela secret, asoc. trans.



    Dare de seina

despre venitele si spesele avute cu ocasiunea festivitatiloru la
adunarea generale a 'Asociatiunei transilvane pentru literatur’a
si cultur’a poporului romanu, tienuta in Dev’a Ia 10 si 11. Au-
gustu 1874.

-I. VENITE.

      Contribuiri dela Domnii: loanu Papiu 15 fl., Dr. Lazaru
Petcu 25 fl., Georgiu Csaklany 25 fl., Antoniu Schiau 20 fl.,
loanu Balomiri 15 fl., Michailu Bontescu 15 fl., Simeonu Horvâth
10 fl., Georgiu Nicdra 10 fl, Petru Dragîts 10 fl., loanu Can-
drea 10 fl., Simeonu Piso 12 fl., Nicolau Opra 10 fl., loanichiu
Olariu 5 fl., Teodoru Petrisioru 4 fl., Nicolau Popu 3 fl., loanu
Szabo 2 fl.. loachimu Fulea 3 fl., Avramu Suciu 5 fl., Georgiu
Serbau 2 fl., d6mn’a. Eva Moldovanu 5 fl. Din colecta făcută in
Dobra prin dn. Georgiu Nandra 27 fl. 70 cr. Diu colecta fă-
cută in Huniaddra prin dn. Georgiu Danila 17 fl. Dein colecta
făcută in Gioagiu prin dn. Petru Fodoreanu 10 fl. Dein colecta
făcută in Zamu prin dn. Petru Fagarasiu 5 fl. 25 cr Dela dn.
Petru Damianu 3 fl., dn. Antoniu Bersanu 1 fl., Eminenti’a Sa
Părintele episcopu alu Caransebesiului loanu Popasu 20 fl. Dein
concertulu datu in ondrea si beneficiului asociatiunei 321 fl. 30
cr. Dein balulu datu in onorea si beneficiulu asociatiunei 175 fl.

      Sum’a 786 fl. 26 cr.

II. SPESELE

statorite si aprobate iu totalu 510 fl. 15 cr. Comparandu ve-
nitele de 786 fl. 25 cr. cu spesele de 510 15 cr., resulta venitu
curatu de 276 fl. 10 cr. adeca doue sute sieptedieci si siese
floreni 10 cr. in v. a., care suma fiindu destinata pentru fondulu


    Bibliografia.

    APELE DE LA VACARESCI. Comedia-vode-
vila in 3 acte, compusa de Mateiu Millo, artistu
dramaticu. Reproducerea si representarea pe scena
in parte sau in totalu suntu oprite, fbra voia auc-
torului. Bucuresci. Pag. 134. Pretiulu 4 lei n.

    CHIRITI’A LA EXPOSITI’A DELA VIEN’A.
Povestire humoristica cu cântece, compusa de M a-
teiu Millo, artistu dramaticu. Reproducerea si
representarea pe scena in parte sau in totalu sunt
oprite, fbra voi’a auctorului. Bucuresci. Pag. 18.
Pretiulu 1 leu 20 bani.

    UNA MOSTRA DE ISTORIA CRITICA.

                 „Si seculu XIX. are facutori de minunî.“
                 „Si va fi ratecirea cea de apoi mai rea de
                 cătu cea de antaniu.

    Bucuresci 1874. Pag. 23. Pretiulu 50 bani.

    DICTIONARU POTRATIVU ROMANO-FRAN-
CESU si FRANCESU-ROMANU. 2 volume forte
in 16°. Editiunea eleganta, cu litere noue, in doue
coldne, ambele cu peste 900 pagine. Pretiulu pârtiei
I. Romanu-Francesu 6 franci, pârtiei II. Francesu-Ro-
manu 9 franci. Cartonagiuln elegantu in pensa a 1.
50 fr. de fia-care.

    Cu aceste Dictionarie, speramu a îndeplini go-
lulu simtitoriu ce avemu, spre facilitarea studiului
ambeloru limbi surori, care adi este fdrte necesariu in
viati’a ndstra practica si sociala.

    Partea antaiu a acestui Dictionariu este com-
plectată cu mai tdte cuventele limbei romane, pre-
cumu si partea a dou’a este culbsa si complectată
dein cele mai bune dictionarie francesci ce esista.

    Speramu ca aceste dictionarie voru fi bine primite
spre consultare cu interesu de ori-cine in specialitatea
sa, si totu-deodata spre a ne incuragi’a in sarcin’a
ce amu luatu si voftiu lua cu publicarea Romanu-
Germanu si Germanu-Romanu, care sunt in prepa-
rare si care sunt strictu necesarie fia-carui omu so-
ciabilu.

    De vendiare la tdte librăriile dein Capitala si
dein tdta Romani’a.               „Tromp. C.“

    Au aparutu acumu si se afla de vendiare la
tdte librăriile SCRIERILE LUI CONSTANTINE
NEGRUZZI. Editiunea Socecu. Bucuresci. Trei vo-
lume in 8°. Cuprindiendu novele, scrisori, scrieri
istorice, poesii si scrieri gramatice.

    Editiune frumdsa si singura complecta. Pretiulu
15 lei n.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorlu G. Barltiu, secretari ui u I. alu asociatiunei. — Tipografia RSmer & Kamner.