I ------------n-Mhjt Acesta f6ia ese '■ cate 3 r61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru neinembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenii cu porto r, poștei. y w /'W ----------- TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ---:----- * Abonamentulu se^J face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetul» asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? ------— Nr. 16. Brasiovu 15. Augusta 1874. AlllllU VII. Su marin: Instrucțiunea publica in Romani’a in trecutu si acumu. — Lupta pentru dreptu. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Fine.) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. —Ț Instrucțiunea publica in Romani’a in trecutu si acumu. In Nr. 13 alu Transilvaniei ne ocuparamu de si fdrte pe scurtu, cu instrucțiunea si educatiunea sco- lastica dein Ungari’a si Transilvania. Ocasiunea ni s’a datu prin pessimismulu ce manifestase dn. Ste- fanescu in critica sa scrisa asupra defecteloru in- structiunei publice dein Romani’a. Amu avuta cause grave că se intempinamu acelu pessimismu. Astadi avemu satisfactiunea că se probamu cu cifre authen- tice, că in 45 de ani, de candu Romani’a scapase cu totulu de iatagamilu turcescu, pe territoriulu seu s’a facutu in favărea instructiunei publice atăta, cătu nu s’a facutu de ex. in Ufigari’a si in Transilvania in unu periodu de 170 de ani, de candu adeca acestea tieri nu mai vediura iataganulu, nici pași cu duoe si cu trei cdde de calu. Inca numai in ace- stea proportiuni unu progressu regulatu pe */₄ de secuiu inainte, si Romani’a ne va intrece departe. l£ca ce insemna scăle in limb’a naționale, uniformi tate in instrucțiune, professori bene retribuiti si ase- curati cu pensiune, gonirea lenei calugaresci, ener- gids’a supraveghiare prin unu gubernu naționale romanescu, solidaritatea interesseloru naționali. Dein 29. luniu păna in */ₗ₃ luliu inclusive in capitala României s’au -distribuita cu solemnitate mare că totudeauna, cununele si premiele la stu- dentii cei mai diligenti si de portari mai bune. Cu acea ocasiune onor, consiliu alu iustructiu- nei publice, representatu prin unulu dein membrii sei, care a fosta dn. Alexandru Odobescu, membru totu-odata alu societatiei academice romane, a comunicata si unu conspecta oficiale despre starea instructiunei dein Romani’a. Pentru că lectorii nostrii inca se aiba ocasiune de a face unu studiu comparativu, reproducemu aici după diariele dein capitala Bucuresci informatiunea urmatăria, carea se intefide preste tiăr’a intrega, inse fbra că se fia completa, pentru că despre institutele seu scdlele militarie nu se atenge nimicu. Totu asia nu aflamu urma despre scălele comunitatiloru catliolice, evan- gelice, mosaice dein cele duoe capitale, si dein alte căteva comune urbane si rurali. In Romani’a intrăga se afla păna in anulu acestu functionandu: In comunele rurali (sate) mai mari si mai inpo- porate, 2120 scăle asia numite elementarie său co- munali, cu 2095 docenți si docente, său cumu le dicu in Romani’a institutori si insiitutărie, in locu de dăscăli si dascalitie, precumu se dicea mai de multu destulu de bene. Scdle elementarie numai de baiati sunt 1017, numai de fetitie 107, ăra re- stulu păna la 2120 sunt amestecate, unde adeca baiatii si baiatele ambla la aceeași scăla. In acestea cifre nu sunt computate scălele acelea, care figu- rădia numai cu numele, ăra in realitate nu e nimicu de ele, cumu se intempla si pe la noi. In acelea 2120 scăle au invetiatu 56,853, deintre carii 52,850 baiati si 3903 fetitie. Romani’a unificata (Muntenia si Moldov’a) âre preste siese mii comune; asia dara camji a trei’a parte dein ele nu au scole. Noi nu ne miramu de aeăsta, ci ne miramu si ne bucuramu dein sufletu, că in 45 de ani-s’au potutu infientia atătea scăle elemen- tarie căte sunt. Cautati in Ungari’a, in Graliti’a, in Turcia europăna, in Russi’a, trageți păralelle, com- parati-le., că se cunăsceti, ce au facutu numitele po- păra si gubernele loru pentru instrucțiunea popo- rului si ce au facutu d.-romanii, de candu isi reca- stigara i^dependenti’a. In urbi si oppide (cetati, orasie, si oresiele) suntu 245 scăle urbane său asia numite primărie, care (îemcăce de Carpati se numescu n.orinali, cu căte trei si patru classi. Dein acestea 135 sunt scăle de baiati cu 18,353 școlari si 7511 fetitie, cu totulu 25,864 elevi si eleve. Acf observamu, că la scălele satesci si la cele urbane ambla fetitie neasemenatu mai pucine decătu baiati. Aeăsta va mai fi inca multu tempu totu asia, ăra lucrulu acesta isi are căușele de mare gravitate. Nici o mama adeveratu romana, său adeveratu grăca nu păte se sufere, că fiic’a sa, fia si numai de siese siepte ani, se trăca preste strate, se amble incoce si incolo, si cu atătu mai pneinu se mărga la scăle de acelea, unde mergu si baiatii. Aeăsta este regula, ale cărei urme le vei afla cu mii de ani mai vechi decătu sunt theoriile ndstre moderne despre educatiunea femeiei. Nu se păte dicta după theorii acolo, unde dictădia influentie climatice, temperamente, traditiuni, experientie secu- larie. întrebați pe betranele de 70—80 de ani, că 31 — 186 — se ve spună, căte fete si neveste tenere au fostu răpite si duse pentru totu deauna, si. căte au fostu mai antaiu pângărite, apoi junghiate sdu sugrumate Femei’a romana nu se increde nici astadi si are dreptate. Femei’a moldavo-romana de ex: se tiene de- honestata ddca a vei duce la theatru in parteru; cu atătu mai pucinu va suferi ea, câ fiica sa se aiba ocasiuni de conveniri familiarie, amicabili cu baiatii. Cu tdte acestea, sunt fdrte multe baiate, care invetia carte acasa, sub ochii mameloru sale, seu in pen- sionate de renume bunu. Tnstny.tiimea^eecundaria, la care noi aici ii di- cemu gimnasiale, este “propagata si nutrita in 6 licee (gimnasia mari) cu căte siepte classi, cumu si in 17 gimnasia cu căte. 4 classi. Numerulu studentiloru dein cele 6 licee este numai 1817, dra alu scolari- loru din gimnasia 26,764. La instrucțiunea secundaria se numera si cele 8 seminaria cercetate de 2273 teneri destinati a ocupa funcțiuni eclesiatic.e. Acelea seminaria au multa asemenare cu gimnasiale si cu liceele, numai cătu dein cutare classe inainte prccumpanescu scientiele theologice, invetiarea ritului scl. Scdl’â centrale de baiati numera 147 școlari. De invetiamentulu secundariu se tienu si căteva in- stitute sdu scdle de specialitate, precumu: 2 scdle comerciali, cercetate de 223 școlari. care deincdce se numescu pe- dagogiceȚirt iia,flFse prepara docenți pentru scdlele rurali, cu 352 elevi. 1 scdla de veterinaria (medicina de vite) cu 18. elevi. 5 scdle .de arte si de professiuni, cu 236 școlari. Scdl’a de musica si declamatiune, cu 148 baiati si 48 fetitie. 2 scdle de belle arte (pictura, sculptura etc.) numai cu 31 elevi. La instrucțiunea secundaria se potu mîmera cu totu dreptulu scdl’a militaria dela lassi câ gimnasiu si cea dela Bucuresci câ liceu, dein care essu oficiari pentru armata. Numerulu eleviloru dein acestea scâle, precumu si alu celoru dein scblele regimenteloru si ale batalidneloru nu ne este cunoscutu. Aici este loculu a memora si asia numitele in- ternațp (convicte, seu cumu la mai dicu, pensionate), in care tenerii au nu numai locuinti’a si nutrementu, ci si una parte considerabile de invetiamentu, altii drasi frequenta, anume in capitale, liceele si gimna- siale. Anume in Bucuresci sunt internatele de baiati:, Riureanu, Buchholtzer, Libertatea, Sieicariu, Ale-' xandrescu-Urechia s. a.; era pentru fetitie internatulu Blaremberg de reputatiune buna; dra Asilulu He- 1 e n a D <5 m n’ a stă mai pre susu de orice lauda. Sunt mai multe institute de fetitie, atătu in ambele capitale, cătu si in alte urbi, care ar fi lungu ale numera pe tdte. Scol’a normala (pedagogica) de fetitie, dein care essu institutdrie (professdre), pdte rivalisa cu ori-ce gimnasiu bunu. In institutele private dein ti dra sunt preste 12,000 de elevi si eleve. In fine scol’a de agricultura de la Fe- răstrău (afdra dein Bucuresci) condusa de dn. P. Aurelianu, merita o vorbire speciale. Invetiamentulu superiore este representatu prin duoe universitalF,''cââ'*âeirr*Bucuresci, (unde mai sunt 2 licee si 3 gimnasia), si cea dela lassi. In acestea, la facultățile de dreptu sunt 274 studenti, la facultatea de medicina 139, era la facultatea de litere (filosofia, literatura etc.) numai 33 si la facul- tățile de scientie (mathematica, fisica etc.) 34. Acesta disproportiune a frequentarei ar merita câ se fia luata mai de aprdpe in consideratiune, si speramu că se va intempla. Adunandu sumele parțiali consemnate păna acilea in una suma totale, vomu afla, că in an. 187% au frequentatu scdlele dein patria păna susu la facultati 10:2,500 teneri, la carii se mai potu adauge si elevii dein scdlele militarie. Intr’aceea, nu tdta tenerimea romandsca frequenta in acelasiu tempu totu numai scdlel.e dein patria; de aceea trebue se mai memoramu la loculu acesta, că de si gimnasiale, liceele si alte institute de inve- tiamentu s’au inmultitu in Romani’a; de si universi- tățile pe langa altii nepăsători, au cătiva professori prea buni, — totuși mulțime de parenti cu stare si avere ’si tramitu pre filii loru mai alesu la licee si la universități străine. Cunoscemu inse si familii, care s’au mutatu cu totulu dein tidra, partea cea mai mare in Parisu, altele la Dresd’a sdu airea, unde le mai con vene, câ se petreca acolo căte 7—8 ani, păna candu filii si fiicele loru isi complinescu edu- cati unea sub ochii parentiloru. Sute de teneri daco- români invdtia in străinătate, mai virtosu in Franci’a, in Belgiu, de cătiva ani incdce unii si in Itali’a, altii in Germani’a, sdu si la Vien’a. Multi au condamnatu acea passiune a daco- romaniloru de a’si tramite pruncii in străinătate. Noi suntemu departe de a o condamna neconditio- natu, ci tocma dein contra, in mai multe impregiu- rari aflamu, că esirea junimei daco-romane in străi- nătate este fdrte necessaria, in unele cașuri chiaru absolutu necessaria. Păna’i lumea si pamentulu Daco- românii nu aru fi facutu progressele de care se bu- cura generatiunile presente, ddca parentii si bunii loru nu aru fi esitu dein putorile asiatice in tidrile apusene ale Europei. Cititi Caletori’a repausatulu intru fericire Constantinu Grolescu, tatalu fratiloru Grolesci si ve convingeți.*) îmi veți respunde", că s’au intorsu si multi ștrengari dein străinătate. Nu negamu acdsta; sustienemu inse, că dein aceia, ddca remanea in tidra, totu ștrengari era se se aldga. Cu- *) însemnare a călătoriei mele Constantinu R a d o- viciu din Golesci, făcută in anulu 1824, 1825, 1826, Buda. In craieasc’a tipografie a Universitate! ungar. 1826. 8. pag. 237. — 187 — noscnta este betrauiloru nostrii classificatiunea de: berbani, crai-de curtea vechia, craidoni si simplii crai (gradulu de mcepeton in strengaria, beția, desfre- nari); acea classificatiune este multu mai vechia de- cătu esirea dacoromaniloru in apusu; ea isi are Idga- nulu seu in Fanaxulu. Constantin o polei. Intrebati pe greci, se ve dea ei informatiuni ulteridre. Dein contra, unde era se aiba Romani’a atăti professori. atăti barbati de stătu eminenti, pe cari’i are astadi, ddca toti aceia nu aru fi esitu in străinătate? Erro- rile principali ale celoru carii tramitu pe teneri in afdra sunt că: 1) intre multi eminenti mergu si multe mediocrități si teneri leneși, carii n’au facutu acasa nimicu si nu voru face nici in străinătate, ga- gauti de aceia, despre carii disese bietulu arntinu dela Gherla: bovu l’am dusu la Vien’a si bovu Fam adusu. 2) Că’i tramitu prea preste mesura de fra- gedi, in locu se’i tramitia numai dein facultati, seu celu multu dupace au esitu dein liceu cu testimoniu bunu. 3) Că le dau orbesce sume de bani in mana, cu care apoi se Înjunghie moralicesce si fisicesce in străinătate. Acdsta ambre stupida o au mai vir- tosu comerciantii si pervenitii (Emporkommlinge), dmenii noi, cătra filii loru, de aceea si devinu rui- nati in averile loru prin copii, pe carii chiaru ei ii făcură ștrengari, ca-ci le dedera la mana midiuldce de prisosu, pentru că se aiba de unde se tiena con- cubine si se bata tdte birturile si bordellele. 4) Că după ce’i tramitu, nu intrdba cu anulu intregu de portarea loru, nu’i supunu la nici unu feliu de pii- veghiare, ci le arunca frenele pe spate, hai: aldrga, lumea ’i larga.* **⁾) Intr’aceea noi credemu că societatea ndstra isi va correge cătu mai curendu errorile acestea. Se trecemu la una alta întrebare capitale. Mul- tele cifre citate mai susu in cestiuneă scdleloru daco- romanesci, representa ele vreunu progresau, sdu tocma contrariulu? Cei carii compara starea scdleloru daco-roma- nesci cu ale aceloru popdra europene care stau in fruntea civilisatiunei, nu vedu la daco-romani mai nici-unu progressu. Noi carii comparamu inainte de tdte presentele nostru cu trecutulu, carele este totu alu nostru, vedemu mai in tdte direcțiunile progresse, care ne inaltia peptulu si ne confirma in sperantiele ndstre pentru venitoriu. Noi inca amu fostu, sun temu si astadi fdrte departe de a volf se coperimu si se netedimu defectele; totu asia inse ar fi unu pessimismu cerbicosu si periculosu, a inchide ochii că se nu vedemu si progressele. De candu s’a renascutu scol’a romandsca in Romania? Dela an. 1816, adeca numai de 58 de *) Chiaru si in Transilvani’a s’au aflatu parenti atâta de prosti, in câta au datu fililoru ori-câti bani au cerutu pe la Vien’a si pe airea, ortiesce, nebunesce, până ce s’au ruinatu cu totulu, âra unii dein ei au luatu lumea in capa; altii au peritu jn tieri străine. ani, dra nu de 580 de ani, buna-dra că in Itali’a. Cati școlari avuse Georgie Lazaru la scol’a sa tole- rata in S. Sava langa cea gr.ecdsca, fundata de Alexandru Ipsilanti in an. 1778? Lazaru avuse căte 20—30, dein carii la mathematica au fostu 6 (siese) inși. Sub Grigorie Ghica vodă (1823—1828) ajutatu de marele banu Const. Balaceanulu, s’au in- fientiatu intre mari greutati căteva cathedre gimna- siali, dein care se propunea scientiele in limb’a naționale. Se venimu mai aprdpe de noi la an. 1842, adeca inainte cu 32 de ani, si după 21 de ani dela închiderea scdlei lui Lazaru (1821). Anuariulu Principatului Tierei roma- nesci, tiparitu in București 1842*) coprende intre alte date statistice si historice prea interessante, inca si acestea: Numerulu scdleloru normale (primărie, urbane) este in tidr’a Romandsca (Munteni’a) 28 (doue dieci si optu), dra alu scolariloru e 1732, „Pentru invetiaturile umanidre' sunt întemeiate duoe gimnasii, unulu in orasiului Craiovei, sub nu- mire de Scdla centrala, dra altulu face parte din colegiulu din București. In scdl’a Craiovei sunt optu professori si 317 școlari." „Clasele gimnasiale din București, unite cu cur- sulu invetiaturilorU mai înalte sdu de a trei’a trdpta, asiediate in clasele complementare, alcatuescu Cole- giulu S. Sava din Bucuresci. Profesorii ace- stui colegiu sunt 28 la numeru, dra școlari 657.“ In pensionatulu dela S. Sava se tienea 48 elevi, deintre carii numai 12 era stipendisti ai statului. Mai era inca alte duoe pensionate in Bucuresci, unulu de copii, alu lui Lud. Janelloni, si altulu de fețitie, alu madamei Vaillant. In Craiova inca era duoe pen- sionate, unulu de baiati, alupro fes. Sergiadu si altulu de fetitie in casele donate de boieriulu Lazaru si ajutatu dela baseric’a dein Craiova cu patron’a (hramu) sântei Fetidre. Budgetulu totale alu instructiunei publice era numai de 350 mii lei vechi, adeca circa 10,800'galb. imperatesci. Cumu stă in an. 1842 cu instrucțiunea candida- tiloru de preoția? La mitropolia in Bucuresci se intemeliase unu seminariu cu 40 de stipendisti; la episcopi’a noului *) Pre câtu ne aducemu amante, compuitoriulu acelui alma- nachu a fostu colonelulu Blaremberg, trecuta dein Russi’a in oștea romanâsca, casatoritu cu șor’a fratiloru Ghica; dara flendu- câ consulatulu ruseseu nu suferea nici macaru publicatiuni cumu era si acelu almanachu, auctorulu a remasu cunoscuta numai . patriotiloru celoru mai buni. **) Pe atunci Romani’a deincdee de Milcovu (Valachia maro si mica) coprendea: 16 urbi, 17 oppide (orasiele), 3533 sate, 124 monastiri romanesci, 56 monastiri închinate, adeca date in pred’a calugariloru grecesci (astadi secularisate). 31* — 188 — Severinu (cu resiedenti’a in Romnicu) cu 30; la epi- scopi’a Buzeului cu 20 si la Argesiu totu cu 20 sti- pendisti; nUrnerulu totale alu seminaristiloru 110. Nu- mai se nu alunece a crede cineva, că acestea era seminarie de tlieologi după modelulu celoru europene; acesta ar fi fostu săritură prea mare. Dela siese luni de invetiatura a cathechismului si a ritului păna la theologi’a invetiata câ in Europ’a, trebuea.se se afle vreo stațiune de midiulocu. Intr’aceea este sciutu, că daco-romanii nu voru se audia nici astadi de tlieologi de cei inalti, isi bătu jocu de ei, ii tienu de forte periculoși; ori-ce alta scientia, numai theo- logia nu; ’iau saturatu călugării de theologia. In acelasiu Almanacliu numerulu scdleloru sa- tesci se pune in Tier’a romanâsca la 2107 cu 41,639 scblari pentru 3533 sate sdu comune rurali. Dara acf se ne insemnamu fdrte bine, că cele mai multe dein acestea scole au fostu numai proiectate, era infientiate abia fuseseră a diecea parte, pentru că Alexandru D. Ghica-voda, carele indemnatu de barbati câ P. Poienariu, loanu Eliadu, loanu Campi- neanu, Filipescii, Balacenii, Balenii etc. fusese forte aplecatu a inainta cultur’a naționale, a fostu destro- natu chiaru in acelu anu. Asia dara este vorba de- sierta a totu memora miile de scdle comunali dein dilele lui Alexandru Ghica, ci se se spună numai adeverulu, că-ci atăta inca este de ajunsu spre a perpetuâ memori’a lui Alexandru Vodă, carele in opta ani a facutu pentru cultura in Munteni’a, cătu nu a facutu Michaiu Sturdia in 14 ani ai domniei sale pentru Moldov’a. Dein statistic’a lui Nicolae Sutiu,*) câ si dein alte documente, pdte se cundsca ori-cine pucinulu progressu relativu, pe care’lu făcuse Moldov’a pe ter- renulu instructiunei. Pe la an. 1842 se aflâ: In lassi 1 collegiu (asia numit’a academia) si 4 scble primărie suburbane, 1 scdla dp fete, 1 seminariu in apropiere la Socola si 1 scdla de professionisti, âra in tiâra, in districte era numai 14 (patrusprediece) scdle primărie. In tdte acelea invetiasera, de ex. in an. 1838 școlari 1188, in an. 1844 ceva mai multi, adeca 1920, in 1847 era 2621, si asia in an. 1852 numerulu loru crescuse la 2966 școlari si stu- denti. Despre scdle rurali pentru poporu nu era vorba. Insusi Sutiu află, că acestea cifre era forte intristatdrie. . I^ca un’a dein căușele principali si essentiali ale invasiunei elementeloru străine in Mol- dov’a. Afurisita maxima de stătu, care’ti dice, că decătu se aprendi luminele scientiei la poporulu tierei, mai bene se chiami in ori-ce casu de necessitate, juriști, medici, technici, chiaru professori si comer- cianti străini pe cerbicea patriei romanesci. In ade- veru, după antecedentie cumu au fostu acestea, ar fi se ne prenda mirare, că vedemu acea suma de in- *) Notitii statistice asupra Moldaviei, de printiulu Niculae Sutiu, mare logofetu etc. lassi 1852. telligentia că ta se afla in Moldov’a, ddca nu amu sci, că in lipsa de scdle, mai tdte fiimiliele cu stare seu isi tienea professori in casa, seu tramitea pe filii loru la scdla in străinătate, dra tenerimea dein classea midiulocfa invetiâ de colea păna colea citirea, scrie- rea si cele patru operațiuni arithmetice dela betrani, sdu dela dăscăli greci, armeni, ori dela căte unu popa cevasi mai desteptu. Pre candu scriâ Sutiu statistic’a sa, Moldov’a de atunci avea 44 urbi si oppide si 1933 sate sdu comune rurali, in care tdte numerulu locuitoriloru se apropiâ la 1 ’/₂ milionu. Dein acești locuitori 1 milionu 356,908 era de religiunea gr. res. orthodoxa, adeca partea cea mai mare romani, apoi căteva mii greci, bulgari, tiegani: mai incolo 44,367 r. catholici adeca mai totu magiari, ciangai, ceva nemți si poloni; 5600 armeni gregoriani, si pe atunci — numai 52,280 evrei. După tdte acestea lasamu cu totulu in voli’a fiacarui lectoriu, câ dein cifrele authențice comuni- cate mai in susu dein anii 187% si 184 ’/₂ se’si compună insusi tabell’a comparativa si se judece asupra progressului Daco-romaniloru, apoi se pună man’a pe cugetu si se se intrebe, deca in 32 de ani se potea face mai multu, sub pressiunea inpregiura- riloru si mai virtosu sub privighiarea cea apriga a consuliloru rusesci Rilckmann, Titoff, Daschkoff, carii au succesu unii după altii, toti cu instrucțiune dela St. Petropole in mana, câ pre cătu numai se va potea, se impedece desvoltarea culturei natiotiale, păna candu apoi in an. 1843 mai fu tramisu si fai- mosulu consiliariu rusescu de stătu Alexandru Sturdia câ comissariu plenipotente imperatescu, cu instru- cțiune câ se supprime seminariulu dela Socola, de- spre care se lățise faim’a, că ar cresce pe semina- riști in spiritu si cu idei naționali romanesci. In acelasiu tempu s’a datu porunca lui Bibescu vodă, câ se impedece prin taxe grele trecerea baiatiloru dein poporu la gimnasiu. Sciu că generatiuniloru june li se păru acestea adeveruri historice câ totu atătea fabule, dara ele sunt adeveruri. Si apoi sub invasiuni (1848—1851 si 1853—56) cine avea tempu si libertate de a se ocupa cu cestiunea instructiunei publice? Asia dara adeverulu cere câ se constatamu, că dela 1816 său mai bene, dela 1829 păna in an. 1858 barbatii patrioti au fostu necessitati a lupta numai pentru spargerea de drumuri, de cărări, dra progressulu in proportiuni mari isi are dat’a sa numai dela 1859 si mai de aprdpe dela epoc’a se-? cularisarei monasterieloru. Sutiu ne arata dein acte' (pag. 147), că după licitatiunea facutu in an. 1852 venitulu annuale alu monasterieloru moldovenesci, celoru inchinate la celea grecesci de Ierusalimu, de muntele Athos, dela Sinai, Constantin o- pole, Alexandri’a, Antiochi’a si Drianu in Epiru, era de 173,336 galbini imperatesci, care suma esia dein tidra pe fiacare anu. După bellulu orien- tale, acelu venitu crescuse si mai multu. In acelasiu — 189 — tempu venitulu mitropoliei si alu episcopiiloru mol- dovene era numai de 49 mii galbini si alu toturoru monasterieloru pamentene de 30 mii galbini. Cu alte cuvente, grăsimea tierei, dein care trebuea se se fundedie scdle si alte institute naționali romanesci, o scotea călugării greci pentru sene si pentru fami- liile loru,*) dra diplomati’a rusdsca sustienea si apară scandalulu acesta si tdta rapacitatea calugariloru dein tdte poterile sale, ii sustiene si păna astadi. Cumu sunt retribuiti, sdu cumu dicemu noi pe aici, că ce salarie tragu docenții si professorii in Romani’a? Pe acestea ni le arata si dn. Stefanescu la pag. 35. Docenții dein comunele rur. . lei n. (franci) 480 „ cei de scdlele primărie (norme) .........................„ „ „ 3600 Professorii gimnasiali ....„„ „ 6000 „ dela universitate (in terminu mediu)...................„ „ „ 8880 Se se compare si acestea salarie cu cele dein Ungari’a, Transilvani’a, Croati’a, Serbi’a, Galiti’a, Greci’a, se vedemu, care dein acelea tieri sciu remu- nera scienti’a mai bene decătu daco-romanii. Cu acestea tdte credemu că amu justificatu bu- cuii’a ndstra ce avemu pentru progressulu României, la care mai adaogemu, că exercitiulu militariu s’al introdusu in tote scdlele secundarie. Lupt’a pentru dreptu. Renumitulu anglu Darwin, unulu dein cei mai eruditi barbati ai tempului nostru, a trasu attentiunea individiloru că si a natiuniloru, la lupt’a pentru existentia, nu numai in lumea fisica, ci si in cea morala, de si elu cu partea morale a omului nu s’a ocupatu in adensu. Totu in dilele ndstre se află unu barbatu ger- manu, carela facă, că celu pucinu partea mai lumi- nata a publicului se cugete si la lupt’a pentru dreptu. Numele acelui eruditu este R u d o 1 fu Ihering, doctoru in drepturi si professoriu. Ace- lora teneri romani carii au studeatu in anii mai dein urma la universitatea dein Vien’a, li s’a datu oca- siune, că se asculte prelegerile dlui Ihering, pre cătu tempu elu fusese professoriu in Vien’a, adeca păna in a. 1872. Densulu tienuse si unele asia nu- mite prelegeri popularie, dein care unele s’au si pu- blicatu. De aici ar potea se inchiaie cineva, că ceea ce a trecutu de populariu pentru publiculu midiulo- cfu germanu, ar potea trece totu de populariu si pentru acea parte a publicului nostru, carea are celu pucinu cunoscintie, cumu amu dice enciclope- dice, adeca carii voru fi trecutu incai prin classile *) Acea suma mergea la monasterie, dara egumeniloru le mai’ remanea venituri considerabili, dein care’si ajută pe consângeni. Vedi C. Aricescu: Sora Agapi’a s. a. gimnasiali păna la baccalaureatu, ce se dice pe la noi maturitate. Acdsta presuppositiune a indemnatu si pe „Romanulu“ dein Bucuresci, că incependu dela Nr. seu dein 22 luniu a. c. se reproducă in extrasu / si traductiune una parte buna a prelegeriloru lui • Ihering despre Lupt’a pentru dreptu. Materi’a in se-nesi nu e nici-de-cumu noua, ci este totu asia vechia, că si formarea societatiloru omenesci si a sta- turilora, dra că cestiune strinsu juridica o află in dreptulu anticu alu Romaniloru nu numai pusa, ci si definita si resolvita in mii de cașuri concrete, in totu decursulu vietiei private si publice a Romei si a romaniloru. Cea ce ni se pare nou in deductiunile lui Ihering este, candu elu afla, că anume poporulu germanu si alte căteva popdra europene aru fi de- generatu fdrte intru apararea dreptului, că-ci nu le- ar placea, ori că s’aru teme se lupte pentru dreptu si dreptate. Candu observaramu că Gestiunea nu ar fi noua, nu amu volitu se șustienemu că nu ar fi -forte interessanta; ci tocma din contra, ii damu importantia atătu de mare, atătu de afundu taliatdria in vidti’a ndstra privata si publica, in cătu simtimu necessitatea de a reproduce si noi celu pucinu căteva fragmente dein memoratele prelegeri. Acestu organu alu asociatiunei nostre nu s’a prea ocupatu păna acilea cu nici una dein Gestiunile juridice. Pdte fi că acdsta părăsire, că se dicemu asia, 'a terrenului juridicu, vene sdu dela prea multele ocupati uni a le acelora romani, carii au professiunea de jurisprndenti, sdu că ddra dumnealoru afla că partea publicului care nu s’a ocupatu nici odata cu jurisprudentia, totu nu ara intielege multu dein tractarea cestiuni- niloru juridice. Pentru acestu casu dein urma, noi ne permittemu a fi de opiniune cu totulu oppusa, că-ci ddca ar fi după noi, ar trebui se aiba totu roma- nulu celu mai pucinu dresicare noțiuni de dreptu. In lumea acdsta trebue se lupți pentru dreptu, si că se poți lupta, trebue se’lu cunosch Dreptului este in periculu de a fi violatu, ealcatu, sugrumata pe fiacare minutu, in totu cursulu vietiei, in tdte im- pregiurarile. Acestu adeveru ilu demustra si illus- tra dn. Ihering cu multa cunoscintia de lucru. Ce mai pecatu inse, că deductiunile sale făcute in limb’a sa naționale se potu traduce asia .de greu in roma- nesce, că-ci ori-cătu de populariu s’ar parea stilulu seu, pentru unu romanu cauta se fia intunecatu; asiă e natur’a limbei germane. De s’ar fi scrisa acelea idei in limb’a francdsca, șdu in ori-care alt’a dein limbile neolatine, ce usioru s’aru potea intielege! Speramu inse că lectorii noștrii totu voru intielege pe Ihering, indata ce voru afla dein capulu locului scopulu seu, carele este: a demustra că omulu nu numai trebue se aiba libertatea deplina de a’si apara dreptulu seu, ci că este chiaru obligatu a o face acdsta, adeca a lupta pentru dreptu, nu numai in interessulu seu particulariu, ci totu-odata in interes- sulu societatiei in care se afla, in interessulu natiunei : alu cărei filiu este, in alu patriei in care traiesce , — 190 — că cetatiănu. Se intielege de se-ne, că acea lupta se pretende si se aștepta dela ori-ce omu si dela ori-care societate, națiune, poporu, stătu, numai atunci, candu e convinsu că are dreptu, seu incai candu crede cu mare probabilitate că i se cuvene cutare dreptu. Dela lustinianu incăce, despotismulu a de- bilitata, alteratu, falsificata in mii de moduri simtiulu de dreptu primitivu, care se cultivase atătu de bene, mai alesu in periodulu celu illustru alu Romei repu- blicane, că-ci nici-odata omenii n’au sciutu se lupte pentru drepturile loru cu atăta vigăre, tarfa si suc- eesu că in Rom’a vechia republicana, din care au mai remasu urme inca si sub imperatori. In statu- rile moderne, francii si mai virtosu anglii sunt aceia, carii sciu se lupte pentru ale loru drepturi cu tata energi’a si cu prudentia, care pe la noi nu are de unde se fia cunoscuta. Unu lordu său unu comer- ciante anglu sacrifica de buna volia mii si dieci de mii; se te pună inse pecatele că se vrei a’lu insiela numai cu 2—3 fiorini, atunci e in stare se te traga-m judecata, se spendedie 100 pentru trei, seu se se apere de tene cu pumnulu ori eu revolverulu. Acdsta semnifica simtiu de dreptu desvoltatu si inspiratiune de libertate. Ei, dieu, dar’ apoi si legile loru, si procedur’a, si judecătorii loru sunt totu atatea ema- natiuni ale valdrei si energiei loru naționale. Se lasamu inse că de aci înainte se vorbăsca professoriulu Ihering. • (Va urma). Colectiiine de diplome dein diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Fine.) Mandatum Stephani Bathory ut Gregorius Apafi bona rebellium, qui Casparo Bă. kes adhaeserunt occupet 1575. App. D. Tr. T. VI Stefanu Bathori vodă confisca averile lui Gasparu Bechesiu si ale partisaniloru lui, pentru că acest’a se sculase cu arme a- supra’i, dara a fostu invinsu in batali’a dela St. Pauru. Exe- cutiunea confiscarei fu commissa lui Gregorie Apatii. Stephanus Bathory de Somlyo Vajvoda Transil" vaniae, et Siculorum Comes. Universis et singulis fidelibus Nris Mgficis, Egregiis, Nobilibus. agilibus, prudentibus, circumspectis, ac alterius cujuscunque Status et conditionis Ditionis Nostrae hominibus prae- sentes .... Salutem et favorem! Omnibus vobis notissimum est, quantas turbas quidam Rebelles șe- ditiosi et netarii homines factionis Casparis Băkes hostis et summi Proditoris noștri, et Regni, conju- ratione facta inter se, atque armato milite conducta in hoc Regno his diebus excitarunt, ut nostro imperio constituto, nostram dignitatem convellerent, statum- que publicam praecipitarent, quorum sane periculoso con a tui mature nostris copiis occurrere. atque -bello eos prosequi coacti sumus. Cujus quidem Belii e- ventus superatis, et profligatis Dei benignitate Rebel- libus et hostibus publicis, ad villam szent Pal satis felix secutus est. Cum autem non modo in talium perduellium personas fidei et pietatis erga Patriam immemores, tam jure divino, quam humano ubique Gentium gravissime animadvertatur, sed etiam bona quoque tam mobilia quam immobilia Fisco vendicen- tur. Ideo nos quoque publicae tranquillitatis causa in Perduellionis reos graviter animadvertere consti- tuissemus; ac proinde . Magnificum Dominum Grego- rlum Apatii de Ebesfalva consiliariutn nostrum ad confiscanda talium rebellium bona tam mobilia, quam innobilia ubicunque in Ditione nostra per eos pos- sessa cum plena auctoritate et potestate amandavi- mus vobis harum serie firmiter committentes, et mandantes, ut quandocunque praedictus Gregorius Apaffi vos requisiverit in exequendis nostris mandatis, eidem omni auxilio praesto esse debeatis, et teneamini, nec secus facturi. Praesen. plect. exhib. rest. Datum ex Castris nostris ad Kapus*) positis 11. die July a. D. 1575. Stephanus Bathori de Somlyo mp. Martinus Berzeviczi, secretarius et consiliarius. Orig. produxit Fiscus R. in causa Apafiano — Bethleniana Transmis, p. 1748. Statutorio Relatoriae etc. mandatum statutorium pro saxonibus Cibiniensibus et septem sedium super portionibus in Syna, Hor- tobagyfalva, Feketeviz et Văralya in Comitatu Albae, quas per notam Balthasar Bornemisza, ac Paulus et Franciscus Csăki de Keresztszeg amiserunt. — 1575. Suppl. C. D. T. VII. v. 377—380. In bellulu civile dein acăsta epoca, națiunea sasesca luptase in batali’a dela St. Pauru pe langa Stefanu Bathori si preste totu tienuse la partit’a lui. Bathori voliendu a fi sasiloru recunoscu- toriu, confisca dela trei boieri ai tierei, anume Balthasaru Bor- □emissa, Paulu et Franciscu Ciacu, patru comune rurali, adeca Jin’a, CornetTellu, Secellu si Stremtiu, si le dă in possessiunea sasiloru. Proscriptiunea si confiscarea se decretase mai antaiu prin diet’a tierei adunata la Clusiu. La executiune s’au con- chiamatu si dein comunele vecine mai multi locuitori, deintre carii multi romani, intre aceia unii cnezi. Unele nume roma- nesci semena a fi corupte, sâu incai descifrate reu dein origi- nalu, noi inse le lasamu asia, precumn le aflamu la Kemâny. Illustrissime Princeps Dne Dne nobis gratiosis- sime; Fidelium servitiorum nostrorum commendatio- nem. Vestra noverit Celsitudo, nos ejusdem prae- ceptorias, super infrascripta statutione pro parte pru- dentum ac circumspectorum saxonum Civitatis Cibi- niensis, et septem sedium saxonicalium ea qua decuit, observantia, recepisse in haec verba: „Stephanus Bathori de Somlyo Regni Transil- vaniae Vajvoda et Siculorum Comes etc. Fidelibus *) Comitatus Kolos. — 191 — nostris Egregiis et nobilibus Wolfgango Pribek, Joanni Balăsfi, et Petro Dobrai scribis cancellariae nostrae ad infrascriptam executianem transmitten. de curia nostra, item Martino Găltdi, Joanni Kemeny de Pokafalva, Laurentio Sz^ki de Veresegyhăz, Jo- anni Balog de Veszod, Sigismundo Nagy, Casparo Desfalvi, et Wolfgango Csăni de Ravăs salutem et favorem. Quum nos attentis et considerația fidelitate et fidelibus servitiis fidelium nostrorum Sa^mum Civitatis Cibiniensis, ac septem sedium nostrarum saxonicalium, quae ipsi imprimis hnic Regno, ac deinde nobis, pro locorum et temporara varietate, praesertim autem in proxima expeditione nostra bel- lica, dum videlicet Casparum Băkes notorium et pro- scriptum hujus dicti Regni noștri hostem in hoc Regnum Transilvaniae, externis auxiliis Germanicis finitimisque hungaricis militibus, nostrorum item, et hujus Regni noștri Rebellium, conjuratorumque fa- ctionibus adjutum, dam, subdole, et fraudulenter irrumpentem, contra dignitatem nostram, ac publi- cam Regni salutem, hostili animo', graves factiones, variosque tumultus concitantem ad Castellum sancti Pauli prope fluvium Marusium, singulari Dei benefi- cie, feliei marte profligavimus, magna animorum suorum promptitudine, et diligentia, summaqua con- stantia, penes reliqnos collegas suos, universitatis vi- delicet saxonicae Praefectos exhibuerunt et impende- runt. Volentes igitur eosdem saxones Civitatis Ci- biniensis, et septem sedium, tamquam de nobis, Reg- noque nostro benemeritos singulari nostra gratia et mu- nificentia speciali faventer proseqni, totales et integrase portiones possessionarias in portionibns Syna, Horto- bagvfalva, Feketeviz, et Vărolya vocatis, omnino in hoc Comitatu Albensi Transilvaniae existentes habitas, quae alias Balthasaris Bornemisza de Kapolna, et consequen- ter Francisci Csăki.filii sui ex generosa quondam Anna filia Ergregii olim Francisci Patochi*) de Kecskemăt consorte sua progeniti praefuissent, sed ex eo, quod immemores fidei et fidelitatis ipsorum, nobis et huic Regno nostro datae, dicto Gasparo Băkes notorio et perfido hosti, clandestina ut praemissum est, irrup- tione nos, et universos fideles nostros inalitiose op- primere volentes, adhaesissent partesque et factiones ejus totis viribus et tacultatibus studiose fovissent, cum eodem arma contra nos, statumque hujus prae- dicti Regni publicum sumere veriti non fuissent, ob idque judiciariam deliberationem fidelium Domino- rura nostrornm Regnicolarum, in Comitiis Generali- bus ad festum B. Jacobi Apost, proxime praeteritum in Civitate nostra Colosvăr ex edicto nostro cele- bratis factam, nota perpetua infidelitatis, amissione- que omnium bonorum, una cum aliis infiddibus no- stris condemnati essent, ad nos, consequenterque collationem nostram rite et legitime devolutae dig- *) Franciscus Patochi de Kecskem6t 1575. Anna Patochi, cujus maritus Paulus Csăki de Keresztszeg 1575. Franciscus Csăki. noscuntur, et redactae, simul cum cunctis earum uti- litatibus, et pertinentiis quibuslibet, terris videlicet arabilibus etc. eisdem memoratis saxonibus Civitatis Cibiniensis, et septem sedium nostrarum saxonica- lium ipsorumque successoribus, de mera, et plena auctoritate nostra, vigore aliarum literatura nostrarum Donationalium superinde confectarum in perpetuum salvo jure alieno, clementer dederimus, donaverimus, et contulerimus, velimusque eosdem in dominium earun- dem medio vestri, per vos legitime facere introduci. Super quo, harum serie comittimus, et mandamus vobis firmiter, ut acceptis praesentibus statim simul vel duo vestrum, sub oneribuș alias in talibus ob- servări solitis, ad. facies praescriptarum totalium et integrarum portionum etc. (reliqua juxta stilum soli- tum mandati stătătorii). Datum in Civitate nostra Alba Julia die 24. Septembris anno Domini 1575. Nos itaque praemissis mandatis Celsitudinis per omni’a ut decet, ad faciem praemissae possessionia Syna in hoc Comitatu Albensi existentis, consequenter- que totalium possessionariarum portionum dictorum Pauli Csăki in eodem habitarum acceden. vicinis et com- metaneis eorundem universis inibi legitime convocatis et praesentibus, exhoc orbe, videlicet in sede saxonicaliSze- redahely existen. Providus Valentinus Stolz, Urbanus Esztergaras, Georgius Szdki, et Franciscus Lajos de Do- borka, ac Christianus Varga villicus, Georgius Szalai, Paulus Keszti de Felsd Apold; Lucas Schun villicus, Paulus Kennyer, Stephanus Szots. ex oppido Szere- dahely, Paulus Femger Judex, Demetrius Tuilmann, Christianus Gaszner omnino in eadern sede Szere- dahely existen. possessionibus commorantes. Item Man Fridul, Zicola Luru, Sztăn Ban, relictae Nicolai Orbai; Cosman Zorbul, Lupa Petrik, Proide Palimas Egregii Joannis Keseiu jobbagiones in Syna prae- dicta, Joannes Babul Kenezi, Thomas Opris, Man Bogdan in Poyana; Patru Kenez, Opra Kenez, Dan Tataie, Toma Krestul, praedictorum saxonum septem sedium in Selistye commorantes jobbagiones. Hino ad facies dictarum portionum possessionariarum' Pauli, et Francisci Csăki, ac Balthasaris Bornemisza in Possessione Feketeviz existen. transeundo, similiter vicinis et commetaneis convocatis et praesentibus Joanne Fonagy nempe, Davide Bolkătsi, Georgio Fonagy de Omlăs in sede Cibiniensi sila. Dobrota Ambrus Kenez, Nistor Dobrai, Egregii Georgii Bănffi Jobbagiones in Mag. Opra Funda, -Opris Sporika, Bogyny Marzis in Feketeviz magnifici Dni Christophori Bathory Szik6rce Szukur Farkatn, Opra Kumre in eadern Feketeviz dicti Joannis Keser'u colonis et Jobbagionibus; hisque causam praesentiae nostrae decla. legitimam videlicet statutionem in dictas portiones peragendam venimus in Vărallyam ubi praesentibus vicinis et commetaneis Negrota Ja- nos, Toma Makra de Szibinell et septem sedium saxonicalium Aegidio Szabo, Valentino Theil, Jacobo Kadar, in Keresztănysziget in sede Cibiniensi sita commorantibus colonis praesentibus: pari ratione — 192 — peracta legitima statutione in duas portiones posses- sionarias Pauli et Francisci Csâki, ac Balthasaris Bor- nemisza quae fuerant dictos Donatarios intrqduximus. — înde in Possessionern Hortobagyfalva, ac conse- quenter ad faciem portionis possessariae Pauli et Francisci Csăki inibi habitae, ubi praesentibus Toma Barabas, Joanne Mihâly, Sztan Magra, et Opre Duma de Szakadat in sede Cibiniensi; Georgio Ifiu villico, Clemente Clos, et Valentino Varga de Kas- stelfalva;*) Quirino Venrich villico Joanne Bekes, Joanne Venrich, et Georgio Dily de Sajta; Jacobo Felmer villico, Joanne Hosszu, et Petru Zeller de Veresmart; Petro Presling villico, Francisco Spek, Luka Kerekes, Andrea Tzintz in Ujfalu, omnino in sede Cibiniensi sita rum; Moyn Bika, Juon Roman Agnetae filiae Matbiae Rapolti; Petru Flusa, Stan tsul Dumitru, Michaelis Morgondai; Dankul Petru Mânu Dumitru Gabrielis Haller Jobbagionibus in eadem Hortobagyfalva commoran; Juon Vlad Ke- nezio Martini Omldsi, Michaele Roman Christophori Omlăsi Relictae; Opra Scob Joannis Farkas, Sta- nislau Martin Valentini Morgondai; Cracsun Riale Joannis Horvath, Juon Cluze, et Opre Pristavul Casparis Szdsz Egregiorum et nobilium Jobbagipni- bus in Szent Jânoshegye**) atque omnino in dicto Comitatu Albensi commoran. praesentibus Jobba- gionibus secundum contihentiam literarum celsitudinis Vestrae introductoriarum et statutoriarum, dictos saxones Donatarios videlicet Civitatis Cibiniensis, ac septem sedium saxonicalium in Dominium, et pro- prietatem dictarum portionum possessionariarum etc. (reliqua juxta stilum statutorio Relatoriarum super pura statutione emanatarum). Hnjus statutionis nostrae seriem Celsitudini vestrae, prout a nobis peracta est, fide nostra mediante transscribimus. Deus eamdem incolumem tueatur. Datum in Pakafalva 20. De- cembris aono 1575. Celsitudinis vestrae fideles servitores Joannes Kemâny de Gyerd Monostra, et Martinus Găltoi de Pokafalva Judlium. Comitatus Albensis. Intitulatio exterior. „Uimo Principi et Dno Dno Stephano Bathoreo de Somlyo Vajvodae Transil- vano et siculorum Comiți Dno gratiosissimo.“ Exstant in Transumtionalibus et confirmationa- bus Stephani Bathori de anno 1579. quae legi pos- sunt apud Corn. Jos. Kem4ny Suppl. C. D. T. VIL p. 695. Testimoniales Officialium Comitatus Hunyad super eo, quod: Michael Pap Magdalenam Ser^ly Michaele Tomaianam ex quartalitio, et parapherno exsolverit. 1576 Suppl. C. D. T. VIL 367. Testimoniu datu de cătra auctoritatile municipali ale co- mitatului Hunedorei, in care se spune, că Magdalen’a, femeia *) Castenholtz alias Hermăny sedis Cibiniensis. **) Sz. Jănoshegye in Comitatu Albae superioris. nobile, fili’a lui Georgie nepdta a popii Lascu dela Siereliu, soci’a lui Michailu Toma de la Poieniti’a-Tomii, si-a luatu a patr’a parte si paraphernaliele dela popa Micbaila, filiu alu lui Janculu, filiu totu alu numitului popa Lascu. Acestea familii romanesci avea possessiuni nobilitarie in comunele Siereliu^si Riusioru. Nos Georgius Batizy Provisor, Urbanus . . . . et Georgius Gyeroffi Comitatus,*) et Castellani arcis Hunyadiensis, nec non Jacobus de Ryusor, et Jo- annes Romoz Judlium Comitatus ejusdem, memoriae etc. quod nobilis Domina Magdalena Ser£ly filia Georgii filii Lâczko Popa de Serely consors nobilis Michaelis Toma de Tomapoienicza coram nobis per- sonaliter constituta, onera, et quaelibet gravamina filiorum, filiarum natorum et nascendorum fratrum, proximorum, et consanquineorum suorum in se le- vando, sponte et libere fassa est, et retulit in hune moduin: quomodo nobilis Michael Pap filius Jankul filii praefati Latzko Popa de Serei eandem de uni- versis, et quibuslibet rebus paraphernalibus, vesti- tura puellari, quartalitiis,. et quibuslibet honoribus eidem de Bonis, et Juribus, portionibusque Posses- sionariis paternis, aviticis, et emptitiis in eadem jure successorio denominandis in Possessionibus Serei et Ryusor Comitatu Hunyadiensi habitis legitime pre- venire debentibus, plenariam atque omnimodam fe- cisset satisfactionem. Quibus ipsa ad plenum con- tenta, praefatum Michaelem Pap haeredesque et po- steritates suos universos, super praemissis universis Juribus quietos reddidit et absolutos, per omniaque satisfactos, harum nostrarum vigore, et testimonio Litterarum mediante. Datae in Bătsy feria 3. prox. ante festum Epiphaniar. anno Dni 1576. Ex Transmissionalibus causae Catharinae Ru- sori Michaele Kenderesianae de anno 1785. 1576. Ap. D. Tr. T. VI. Decreta fdrte curiosu alu principelui Cbristoforu Bathori. In scanulu secuiescu, numita alu Ariesiului, domnea anarchia si confusiune maro, dein causa mai alesu, că asia numitii pixi- dari, adeca obligati la servitiu militaria pedestru, cerea mai multu pamentu de cultivata, Bathori dispune, câ se se inpartia territoriulu acelui tienutu in parti egali după numerulu fami- lieloru, si se se distribue la poporu prin tragere de sorti. Nos Christophorus Bathori de Somlyo................ memoriae commendamus..................quod universi in- colae siculicales, videlicet plebs terrae, et sedis sicu- licalis aranyos nostram veniens in praesentiam sig- nificarunt nobis per modum gravissimae querelae . . quod inter plebem quoque ipsam, postquam certa pars in Pixidariorum numerum ad servitia Regni delecta, et assumpta fuisset, nullus certus politicos ordo observaretur, sed confusione quădam omnia ad- ministrarentur, .... de terris sortitiis in ipsos In- colas, et pedites Pixidarios distribuendis deliberavi- mus, ut crescente, et abundante numero incolarum seu colonorum ipsorum, numero vero peditum pi- xidariorum imminuto, terrae sortitiae, quas pe- dites ipsi Pixidarii tenent, et tenebunt, aequaliter inter ipsos Incolas, et pedites dividantur, similiter — 193 — fiat, si quando peditum numerug adauctus Incola- larum vero seu colonorum imminutus fuerit, ut sci- licet aequalis partitio terrarum fiat et admittatur . . . . . . Datum in Colosvăr 24. Aprilis anno Domini 1576. Exstant in Archivo Kolosmonostoriensi. Copia habetur in Chartophilaceo Bibliothecae Telekianae M.-Văsărhelyiensis. Fragment, edidit Ladislaus Găl in „Nemzeti Tărsalkodd 1830“ p. 165, et 1831. II. p. 13 et 14. Procesu verbale luatu in siedinti’a ordinaria a comitetului asociatiunei transilvane tienuta in 28. luliu cal. nou 1874 sub presidiulu dlui vice-pre- siedinte lacobu Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii: E. Macellariu, I. Hannia. I. Tulbasiu, I. V. Rusu, Const. Stezariu, Dr. Dem. Racuciu si I. Cretiu. § 65/ D. cassariu presentdza conspectulu de- spre perceptiunile si erogatiunile cassei asoc. pe tem- pulu dela siedinti’a comitetului dein 12 Maiu a. c. pkna la siedinti’a presenta. Dein acelu conspectu re- sulta cumck in restempulu numitu s’au incassătu’2277 fl. 21 */₂ cr. si s’au erogatu 1280 fl. 49 cr. (Nr. prot. ag. 154 (1874). Spre scientia. § 66. Totu dn. cassariu presenteza conspectulu despre starea fondului academiei pre tempulu acestei siedintie. Dein numitulu conspectu se vede, cumu- ck fondulu academiei are in proprietatea sa 12,412 fl. 85 cr. (Nr. prot. 155', 1874). Spre scientia. § 67. In nexu cu conspectulu cassei de sub §-lu 65 se raporteza in speciala despre banii incursi la fondulu asoc. pre tempulu dela 12. Maiu a. c. pana la siedinti’a presente si anume: 1) că procente obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligatiuniloru urb. trans. 875 fl. 17'/₂ cr. (Nr. 115, 1874). 2) că procente obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu unificate, in argentu 77 fl. 50 cr. si arama 20 cr. (Nr. 117, 1874); 3) prein dn. casariu alu despartiementului cerc, alu Fagarasiului Nicolau Cipu s’au tramesu ca tacse de membrii ord. si oferte 104 fl. (Nr. prot. ag. 107, 1874); 4) prein direcțiunea desp. cerc, alu Silvaniei (XI.) s’au tramesu ca tacse de membrii ord. 65 fl. (Nr. 130, 1874):. 5) prein direcțiunea desp. cerc, alu Blasiului (XX.) s’au tramesu ca tacse de membrii ord. 155 fl. (Nr. 334, 1874); 6) prein dn. capelanii in Clusiu, Gregoriu Chiff’a s’au tramesu ca tacse de membrii ord. 15 fl. (Nr. 142, 1874);. 7) prin direcțiunea desp. cerc, alu Sibiiului (III.) s’au tramesu de m. ord. ajutători si oferte 495 fl. (Nr. 145, 1874); 8) prin dn. protopopu in Bradu, Nicolau Mihal- tianu s’au tramesu ca tacse de m. ord. si pentru diplome 39 fl. (Nr. 148, 1874); 9) prin direcțiunea desp. cerc, alu Brasiovului (I) s’au tramesu ca tacse de membrii ord. si ajută- tori 51 fl. (Nr. 146, 1874); 10) Au mai incursu dela mai multi membrii ca tacse si pentru o diploma cu totulu 86 fl. (Nr. prot. ag. 102, 113, 122, 124,135, 136 si 138, 1874); in fine 11) pentru foi’a asociatiunei Transilvani’a, au in- cursu 27 fl. 90 cr. (Nr. 96, 122, 123, 131, 136 si 142, 1874). Se ieau spre scientia cu acea observare, că nouiloru membrii ordinari se li se tramita respecti- vele diplome. § 68. In nexu cu conspectulu de sub § 66 se raportdza in speciale, despre banii incursi la fondulu academiei, pre tempulu dela 12. Maiu a. c. pana la siedinti’a presente si anume: 1 ) că interesse obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligatiuniloru urb. trans. 197 fl. 73 */₂ cr. (Nr. 116, 1874); 2 ) că interese obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu unificate, in argentu 12 fl. 50 cr. si arama 10 cr. (Nr. 117, 1874); 3 ) prin dn. cas. alu desp. cerc, alu Fagarasiului (II.) Nicolae Cipu s’au tramesu pentru fondulu* aca- demiei 13 fi. (Nr. 107, 1874). Spre scientia. § 69. Se presenteza unu documentu dein partea cassei, prin carele se constatăza, cumu-ck argentulu in suma 95 ‘fl. s’au scaimbatu in bnote v. a. cu suma de 98 fl. 80 cr. (Nr. 118, 1874). Spre scientia., § 70. Dn. Gregoriu Vui’a medicinistu la uni- versitatea dein Pest/a incunoscientieza, cumu-ck la adunarea gen. viitdria doresce a tienă un’a disser- tatiune despre arderea cadavreloru. (Nr. 128, 1874). In nexu cu acăst’a secret. raport6za, cumu-ck conforma programei dein 23. luniu a. c. s’au recer- catu susu numitulu dn., a’si tramite de tempuriu disertatiunea sa la presidiulu comitetului asoc. Se iea spre scientia. § 71. Secret. II. presenteza documentele de progresu pre anulu scol. 182% de următorii stipen- diati ai asociatiunei, si anume: a) dela Marca Munteanu ascultatoriu de a II. clase la scol’a reala dein Sibiiu, carele au raportata calcula gen. de prima cu eminentia. (Nr. 129, 1874); b) dela Aureliu lechimu, carele a depusu matu₇ ritatea cu calculu generale de eminentia (Nr. 129, 1874); c) dela Petru Dehelianu ascultatoriu la facul- tatea filosofica in Gratiu, carele a dovedita progresu eminenta, atatu dein exercitiale filologice, catu si cu ocasiunea coloquiului, ce l’a depusu (Nr. 139, 1874); d) dela loanu Baiulescu ascultatoriu de technica 32 194 — in Vien’a, carele in decursulu anului scol. 187³/₄ a depusa 4 coloquie, tdte ca resultata bunu. (Nr. 152, 1874). Se ieau spre plăcută scientia. § 72. Totu odata secret. II. presentdza cererile stipendiatiloru asociatiunei: a) Ioane Baiulescu, carele dein caus’a scumpetei dominante, cere înmulțirea stipendiului de 400 fl.; b) a lui Petru Dehelianu si alai Pintea Terno- veanu, carii ambii ceru a se lasă si pre anulu scol, viitoriu 187% in usuarea stipendialoru, si anume celu de antaiu dein motivulu câ se pdta depune ri- gurdsele de Dr. de filosofia si censurele de profe- sore, care in cursu de 3 ani nu se potu nece decata efectui tote, er’ celalaltu dein motivulu, câ se pota face p/axea receruta dein silvicultura, fiendca amesu- ratu unei ordinatiuni ministeriale dein 1850, fdra de pracsa nu se pdte admite la esamenulu de forestieriu (hohere Forststaats-Priifung). (Nr. 130, 139 si 152, 1874). Cererea stipendiatului asociatiunei loanu Baiu- lescu in catu pentru înmulțirea stipendiului, se relega la comisiunea bugetaria, dra cererile recurentiloru Petru Dehelianu si Pintea Ternoveanu, se voru asjerne proximei adunari ganerale pre langa reco- mandare dein partea comitetului. § 73. Dn. profesorii gimn. in Blasiu Ales. Gram’a cere'a i se amana până in 1. Septembre a. c. ter- minulu solvirei ratei a IV. de 60 fl., ce are de a mai recompensa la cass’a asoc. dein sum’a de 200 fl. (Nr. 112, 1874). Se decide a se accorda cererei respective. § 74. Se presentdza raportulu comisiunei es- mise dein partea presidiului asoc. pentru scontrarea cassei asociatiunei conforma §-lui 14 lit. h) dein statute. (Nr. 119, 1874). § 75. Secret. II. in nexu cu conclusulu comi- tetului dein 23. luniu a. c. aduce la cunoscientia, cumu-că collectiunea de numi vechi a dn. Lazaridis s’a esaminatu prin unu barbatu de specialitate, ca- rele a defiptu valdrea acelora. (Nr. 125 si 126, 1874). Deorece pretiulu defiptu in urm’a esamenarei, nu convine cu pretiulu ce’lu cere respectivulu dn. oferitoriu, câ comitetulu se fia in stare a face pro- punere motivata la proxim’a adunare generale pentru procurarea acelora nummi, decide câ impartasinduise respectivului oferitoriu opiniunea bărbatului compe- tente , totu odata se se provdce a se dechiara, care ar’ fi pretiulu celu mai scadiutu alu cestiona- tiloru nummi? § 73. Direcțiunea despartiementului cercuale alu Clusiului (X.) notifica, cumu-că dn. vicenotariu comi- tatense Dr. Aureliu Isaacu s’a insinuatu pentru sec- țiunea asoc. istorica-juridica. (Nr. 140, 1874). Se se infereze in consemnarea ce se pdrta la comitetu despre aceli dni., cari voiescu a se insinua la orecare dein cele trei secțiuni scientifice, prevediute in statutele asociatiunei. § 77. Escelenti’a S’a dn. presiedinte alu aso- ciatiunei Ladislau Bas. Baron Popp notifica, cumu-că a exoperatu dela direcțiunile drumuriloru ferate celu I. transilvana si celu unguresca orientale acelu fa- voru, câ membrii asociatiunei, doritori a partecipâ la adunarea gen. dela Dev’a, se pota calatori pana acolo, si indereptu, si anume pre liniele drumului feratu ung. orientala cu unu scadiementu de 33%, dr’ pre liniele drumului feratu transilvana cu unu scadiementu de 50%. Doritorii inse de a calatori la adunarea gen. trebue se fia provediuti cu certi- ficate subscrise de dn. presiedinte, cumu-că suntu m. asoc., si atari certificate se potu primi atatu dela co- mitetu, catu si dela dn. presiedinte in Buda-Pesth’a. Despre acâsta s’au incunoscientiatu respectivii membrii pre calea diuarieloru naționale. (Nr. 143 si 149, 1874.) Se iea spre plăcută scientia si se esprima recu- noscientia Escel. sale dn. presiedinte, pentru bineve- nitulu servitiu făcuta in interesulu membriloru asoc. § 78. Direcțiunea despart, cerc, alu Clusiului (X) așterne protocolulu siedintieloru subcomitetului dein '%. lanuariu, 29. Martiu, 7. luniu si 17. luliu a. c. deinpreuna cu un’a relatiune despre activitatea despar- tiementului respectiva. Dein amentitele acte, intre alte afaceri curente, resulta urmatdriele lucrări: a) s’au datu ajutoria de câte 20 fl. spre a se procurâ cârti scol, pre sdm’a unoruscdle confesionali mai lipsite. (Nr. prot. VI.); b) s’au eruitu membrii' fundatori ordinari si aju- tători , si cei aflători in restantia s’au provocata a plati tacs’a respectiva. (Nr. prot. VII. si XVII.); c) se făcură pași, câ in fia-care protopopiate, se se infientieze căte 3—4 agenturi (Nr. prot. VIII); d) se luara mesuri necesarie, câ fondulu scol, alu tractului Faragaului, se viena in administrarea ase- curata a despartiementului Clusiului. (Nr. XVI); e) s’a defiptu că după ce adunarea cerc, a des- part. dein respecte la starea economica a poporului, nu s’a potutu tienâ in primavâra, se se tiena la tdmna in 25 Octobre la Catin’a (Nr. prot. XIV. si XXII.) (Nr. prot. ag. 144, 1874); Se ieau spre plăcută scientia. § 79. Direcțiunea despartiementului cerc, alu Sibiiului (III.) așterne protocolulu adunarei generali cercuali tienute la Saadu in 12. luliu a. c. Dein amentitulu protocolu intre altele resulta ur- matdriele: a) dn. protopopu loanu Hannia s’a dechiaratu in memori’a repausatului seu parente a dâ la fondulu despartiementului 100 fl., pentru care pana la solvirea efectiva a acelui ofertu, a depusu interese anuali de 5 fl.; b) că dn. proprietariti in Cacov’a Alesandru Lebb a depusu in obligațiuni urb. trans. tacs’a de m. fnndatoru alu asociatiunei eu 200 fl.; c) că s’au facutu mai multi membrii ordinari si ajutători, intre cari dn. protopopu Ioane Popescu cu — 195 — 100 fl. in un’a obligațiune urb. trans., si comun’a Saadu erasi cu 100 fl. in un’a obligațiune de stătu unificata, si că astu-felu cu totulu a incursu la aso- ciatiune sum’a de 495 fl.; a se vedă si § 67. post. 7; in fine d) s'a alesu de nou subcomitetulu despartiemen- tului respectivu in persdnele urmatoriloru domni: dn. protopopu Ioane Hanni’a, directore; I. Popescu I. V. Rusu. I. Preda, luliu Bardosi, Vis. Romanu si dr. Nicolau Olariu membrii ordinari; 6r’ dn. Dem. Munteanu, Bas. Ardeleana, I. Mihaltianu, N. P. Pe- trescu, Petru Bradu si Const. Popoviciu de membrii suplenti (Nr. 145, 1874.); Lucrările amentitei adunari gen. cercuale se ieau spre cea mai plăcută scientia, si respectiviloru domni insemnati sub pos. a, b si c), cari benevoira a veni in ajutoriulu materiale alu asociatiunei prein sume con- siderabili, li se esprima cea mai caldurdsa recunos- cientia. Alegerea subcomitetului in personele indigitate se aproba, si domnulu directore este de a se incu- noscientia despre ac6st’a. In fine, secret, se insarcîn^za a espeda pre seam a nouiloru membrii ordinari respectivele diplome. § 80. Direcțiunea despartiementului cercuale alu Brasiovului (I.) substerne protocolulu siedintieloru subcomitetului dein s/₂₇, ¹⁷/₂₀ luniu si ⁶/₁₈ luliu dein preuna cu sum’a de 51 fl. (a se conferi si § 67 pos. 9). (Nr. 146, 1874). Dein amentitele protocdle, intre alte afaceri cu- rente, se vede, că subcomitetulu respectivu a luatu dispositiuni energice pentru proxim’a adunare gene- rale cerc, tienenda la Elopatacu in 21 luliu st. v. a. c., că aceea se fia catu mai numerdsa; spre acestu scopu se emisera si apeluri caldurdse cătra toti membrii si benevoitorii asoc. dein despartiementulu respectivu. Se iea spre plăcută scientia. § 81. Dn. inspectorii scol. II. alu fondului re- gescu luliu Bardosi oferăza la fondulu asociatiunei 100 fl., dein care 70 fl. solviți in un’a acțiune a a bancei gen. Transilvani’a, 6r’ 30 fl. bani gata. (Nr. 153, 1874). Se primesce, pre langa espresiunea recunoscien- tiei protocolarie, si conformii § 6 p. 2 dein statute se decbiara de membru ordinarii! pentru totudeun’a. § 82. Dn. secret I. Georgie Baritiu cere a se tramite vreo 2—3 esemplaria dein statute, si a i se asemnă pentru spesele edarei foiei 100 fl., subster- nendu conto curente despre perceptiunile si erogatiu- nile aceleia pana in 15. Augustu a. c.; in fine face întrebare, deca primesce asociatiunea in administra- rea s’a, fundatiuni, s6u numai pentru stipendia, s6u si pentru literatura, premia, subventiuni etc. (Nr. 147, 1874). Secretariulu se insarcin^za a’i tramite 2-—3 esem- plaria dein actele adunarei gen. L, iu cari se afla la pagin’a 25 et seq. si statutele, de drece esemplarie separate tipărite dein statute de presentu disponibili nu suntu. Anticipatiunea de 100 fl. pentru spesele edarei foiei asoc. se se asemneza la cass’a asoc. Er’ cu privire la întrebarea dn. secret. I. G. Baritiu relative la fundatiuni, se i se rescrie, cumu-că comitetulu a primitu si pana acum, si primesce bu- curosu in administrarea s’a, fundatiuni promovatdrie de scopurile asociatiunei. • § 83. Dn. advocatu si directorii! alu Deesiului (XII.), Gav. Mânu reporteza, cumu-că de unu tempu incdce, dein mai multe cause fundate, intre cari si calamitatea poporului provenita in urm’a recolteloru slabe dein 3 ani trecuti, nu s’au potutu tiend adună- rile cercuali ale despartiementului, ba nece siedin- tiele subcomitetului. (Nr. 150, 1874). § 84. Direcțiunea despartiementului cerc, alu Clusiului (X.) așterne o adresa a subcomitetului re- spectivu, indreptata catra adunarea generale tienenda la Dev’a, prein care cere catu mai grabnica effectuire a propuneriloru făcute de dn. Ladislau Vajd’a in adunarea gen. dela Gherl’a dein 1868. (Nr. 141, iȘ74). Se decide: a se așterne adunarei gen. proxime pre langa unu raportu dein partea comitetului basatu pre anteactele respective. § 95. Se presentăza urmatdriale cârti oferite pre seam’a bibliotecei asociatiunei si anume: a) Revist’a contemporana pre lunile: luniu si luliu 1874 oferite de Redactiunea respectiva; b) Bolletino dela Societ’a geografica, italiana. Se primesce pre langa espressiunea recunos- cientiei protocolarie si se predau dn. bibliotecariu spre a se petrece in registrulu cartiloru asociatiunei. Verificarea acestui procesu verbale se condflede domniloru membrii: Hannia, Macellariu si Dr. Racuciu. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bologa mp. I. V. Rusu mp. vicepresiedinte. secret II. S’au perleSu si verificați!. Sibiiu 29. luliu 1874. I. Hannia mp. E. Macellariu mp. Dr. Racuciu mp. Nr. 181/1874. Procesu verbale luatu in siedinti’a estraordinaria a comitetului 'asociatiunei tran- silvane, tienuta in 5. Augustu c. n. 1874, sub presidiulu dn. Bar. Ursu, fiendu de facia dn. membrii: E. Macellariu, Const. Stezariu, I. V. Rusu, Zach. Boiu, Dr. I. Nemeșiu, Dr. Dem. Racuciu si I. Cretiu. § 86. Comisiunea esmisa in siedinti’a comite- tului dein 23. luniu a. c. § 60, pentru proiectarea bugetului preliminariu pentru anulu asoc. 187⁴/₅ prin referentele seu D. loanu Cretiu, present&za raportulu, respective propunerile sale. Numit’a comissiune arata, că dens’a avendu in ve- dere § 26 dein statute, a cautatu se se restringa in — 196 — propunerile sale numai la sum’a disponibila, carea, după conspectul» cassei dein 4. Augustu a. c. face 3606 fi. 76 cr. Prin urmare, pre basele indigitate, proiectdza spre acceptare positiunile cele mai nece- snrie si neincungiurabili, si anume urmatâriele: 1. Remuneratiunea secret I. câ redactore alu foiei asoc. cu...................... 400 fi. 2. Remuneratiunea secret. II. cu . . . . 400 „ 3. Remuneratiunea cassariului cu . . . . 100 „ 4. Remuneratiunea bibliotecariului cu . . 60 „ 5. Spesele cancelariei cu.................150 „ 6. Pentru unu scriitoriu cu.............. 200 „ 7. Chiri’a pentru localitatea cancelariei cu . 100 „ 8. Pentru biblioteca..................... 60 9. Spese estraordinarie cu................100 „ 10. Doue stipendia pentru duoi ascultători de technica a căte 400 fl..... 800 „ 11. Stipendiu pentru unujuristu in patria cu 150 „ 12. Doue stipendia pentru 2 realiști a cate 60 fl. . . .......................... . 120 „ 13. Unu stipendiu pentru unu gimnasistu dein comitatulu Dobacei (câ fundatiune separata) cu ......... 60 *„ 14. Unu stipendiu fundatu de Nic. Marino- viciu, pentru unu studente incependu dein 1. clase gimnasiale cu ... . 60 „ 15. Subventiune pentru fâi’a asoc. . . . 626 „ 16. Pentru servitoriulu cancelariei . . . . 120 „ Sum’a 3606 fl. Dupaee cu positiunile indigitate mai susu, s’a absorbitu sum’a disponibila, comisiunea amentesce positiunile remase afdra dein bugetulu anului 187%, cum si unele positiuni noue, care merita a se luâ in corisideratiune. Presidiulu submîtendu la desbatere propunerile comisiunei, la propunerea dn. consiliariu Macellariu, decide: că propunerile comisiunei pos. 1—16 se adopta in totu coprensulu, si pre langa acele se se recomende adunarei generale spre cea mai distincta considerare, chiaru si a conto venituriloru dela adu- narea gen. proxima, in forma de propuneri, urma- tdriele positiuni: a) pentru unu ascultatoriu de filosofia si de silvicultura, — câ acesti’a se pdta depune esamenele si rigordsele prescrise — cate 400 fl. — 800 fl. b) ajutoria pentru sodalii si invetiaceii de me- seria, cu 420 fl.; c) pentru elaborarea celei mai bune gramatece germano-romane pentru oficiri, cum si pentru cea mai buna traducere a noului regulamentu militariu câ premiu 300 fl.; d) câ ajutoriu pentru doue scdle elementarie dein secuime (un’a gr. cat., alt’a gr. or.), cate 300 fl. la un’a, la olalta 600 fl.; e) unu premiu pentru elaborarea celei mai bune istorii despre evenimentele dein 1784: f) unu cuantu corespondietoriu pentru tipărirea opului: „Viti'a cultivata," de lonu Chitu, esaminatu dein partea comitetului; in fine g) unu ajutoriu pentru fondulu infientiandei scdle de fetitie in Clusiu. Raportulu comisiunei se alatura sub A). § 87. Totu comisiunea bugetaria, in sensulu insarcinarei primite in siedinti’a comitetului dein 23. luniu a. c. raportâza, că scontrandu cass’a si compo- turile asoc., Iea aflatu tdte in ordenea receruta; dra esaminarea computului cancelariei se indrumâza la adunarea gener. (a se vedd raportulu comisiunei sub A). Se iea spre scientia. § 88. Secret. II. presentdza raportulu despre activitatea comitetului asoc. in decursulu aniloru 187% si 187%. Acelu raportu cu unele întregiri, respective adause, priminduse, se va perlege in proxim’a adu- nare gen. § 89. Secret. II. propune, câ pentru oficialii asoc. carii voru calatori la proxim’a adunare gen., se benevoidsca comitetulu a asemnâ dresi-care anticipa- tiune câ spese de carausia. Se asemndza 50 fl. anticipatiune, pre langa sub- sternerea computului la tempulu seu. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii: E. Macellariu, Dr. I. Nemesiu si loanu Cretin. Sibiiu, datulu câ mai susu. In absenti’a dn. vicepresiedinta I. V. Rusu mp. Bar. Ursu mp. secret. II. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu in 6. Aug. 1874. E. Macellariu mp. Dr. I. Nemesiu mp. I. Cretin mp. Listele membriloru noui si ale toturoru taxeloru si col- lecteloru, câte au mai intratu la cass’a associatiunei păna la siedinti’a comitetului tienuta in 5 Aug., fiendu lungi, remanu a se publică in Nr. v. 17. Exemplaria dein TRANSILVANIA pe cei 6 ani trecuti se afla de vendiare la on. Comitetu in Sibiiu, la li- brăriile de acolo, seu si la redactiune in Brasiovu. Acesta folia periodica romandsca este cea mai eftina din tdte foliele romanesci nepolitice, că-cl ea costa abia a trei’a parte dein cătu costa ori-care alt’a de coprensulu ei. JKjr’ Redactiunea anuntia pe on. abonați, câ Nr. 17 li se va transmitte deintr’odata cu Nr. 18. Unu casu dein cele mai funeste produce acea exceptiune dela regula; dd. abonati inse nu voru perde ni mi cu. Red. Editorii» si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografl’a ROmer & Kamuer.