Acesta foia ese
cate 3 cole pe luna
si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
| 1 galbenu cu porto 1,
«LV) poștei. y v

E'-SV-v------------





                TRANSILVANII.





            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana


            si cultur’a poporului romanu.



        Nr. 13.


Brasiovu 1. luliu 1874.


-----------

Abonamentulu se
i face numai pe cate i

1 anu întregii. I

Se abonedia la Comi-


tetulu asociatiunei in
Sibiiu. seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.


        Anulu VII.








Sumariu: Instrucțiunea publica si educatiunea in Ungari’a si in Transilvani’a. — Secuii in Transilvani’a. — Colectiune de
diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Traductiuni de regulamente ostasiesci. —. Consemnarea suțpeloru incurse la fondulu asoc.
trans. — Contribuiri la fondulu Acad. rom. de drepturi. — Bibliografi’a.


    Instrucțiunea publica si educatiunea. in Uugari'a si in
    Transilvani’a.

      Dn. profesoriu Stefanescu dela Bucuresci isi ri-
dică in anulu. trecuta vocea sa dorerdsa asupra de-
fecteloru instructiunei publice dein Romani’a. Multi
romani simțitori, carii au cititu carticic’a îfl-lui, au
suspinatu si au fostu coprinsi de fiori că ale despe-
ratiunei. Pessimismulu a inceputu se’i domine in gra-
dulu in care a fostu dominatu si auctoriulu. De alta
parte multi farisei dein tidr’a ndstra, audiendu că se
vorbesce despre defectele instructiunei romanesci, au
fostu in stare se dica cu celu dela Ierusalimu: Mul-
tiamimu tie Ddmne, că instrucțiunea ndstra nu este
că si a vlachiloru.

      Acea bucuria a loru a duratu fdrte scurtu. Că
de */₂ de anu incdce, s’a luatu si starea instructiu-
nei publice dein Ungari’a si Transilvani’a in cerce-
tare de aprdpe dein mai multe puncte de vedere,
si au esitu la lumina defecte fdrte numerdse, care se
potu coprende in scurt’a sententia: De siepte ani
iucdce, instrucțiunea publica in asia numitele tieri ale
cordnei unguresci, in locu de a face progresse, a de-
cadiutu infricosiatu.

      Asia dara legea dein 1868, institutiunea inspec-
toriloru, a senateloru scolastice, n’au folositu nimicu,
ci s’au perdutu inca si modestele progresse care se
făcuseră sub austriaci. Asia dara sutele de mii si
milidnele s’au dilapidatu si pe acestu terrenu, că si
pe altele.

      Dn. Trefort, ministru actuale alu cultei oru si
alu instructiunei publice, a caletoritu in anulu trecutu
prin mai multe districte ale tierei, pe unde a visitatu
sute de scdle mici si midiulocie. După reintdrcerea
sa la Buda-Pestea publică intre altele duoe decrete,
in care ’si descopere profund’a sa nemultiumire cu
mai multi professori, directori si senate scolastice,
constata lips’a de disciplina, excesse nu numai de
ale studentiloru, ci si de ale multoru docenți si profes-
sori; infrunta aspru in drdpt’a si in stang’a pentru
lips’a de classi si de requisite scolastice, descrie pu-
tdrea, necurati’a, peduchiari’a si rii’a ce s’a vediutu
pe școlari in mai multe locuri, seu adeca, adeverat’a
stare de barbaria prin scdlele mai alesu confessionali.

      Acestea rele si defecte le descoperi ministrulu.


Veniră inse deputatii si publiciștii, pentru că se ne
mai spună inca si altele multe.

      Intre docenții scdleloru mici confesionali se afla
unu numeru considerabile de omeni nu numai fdrte
ignoranti si leneși, ci si multi corrupti moralicesce,
bețivi, perduti, carii au ajunsu dăscăli numai prin
protectiune./ Sute de scdle exis tu singuru pe papiru,
dra in realitate nu e nimicu de ele. Chiaru deintre
protopopi se afla, carnRnu făcu nimicu pe lume pen-
tru scdle, dra rela^unile inaintate la consistoriu in
acesta materia sunt false, minciundse, seu preste totu,
sdu incai in parte. Unii au fruntea de a se excusa
pentru lips’a de scdle cu pretextulu, că ddca aru
constringe pe poporu cu totu adensulu că se’si faca
scdle, prin urmare se sacrifice dein punga, de mania
si desperatiune ar trece indata la vreuna alta con-
fessiune, la alta baserica. Acelu pretextu inse e de-
mascata in cele mai multe cașuri că minciuna. Po-
porulu nu amerintia cu trecerea la alte confessiuni
dein causa că li se făcu scdle, ci elu vene in despe-
ratiune in unele cașuri pentru rivalitati familiarie, in
altele mai multe dein caus’a spurcatei simonii, si
pentru că se impunu cu forti’a docenți (dăscăli) d-
meni de nimicu si misiei de aceia, de carii intre al-
tele, „Albin’a“ dela Pestea mai alesu că de trei ani
incdce produce uneori cu dutien’a, dra dr. P. Vasiciu
pre cătu tempu eră referente in afacerile scolastice,
ii descriea cu pdna atătu de fidele, in cătu ti se pa-
rea că ’i vedi de inaintea ochiloru tei*). Totu ase-
menea’ facea si dn. loanu Maioru in aceeași calitate.

      De atunci inse scdlele si preste totu instrucțiu-
nea rocadiu si mai reu, nu numai la romani, ci si
la magiari si șerbi; singuru la sasii dein Transilva-
ni’a făcură progresse invederate tocma prin aspr’a
disciplina, pedepsire si destituire a docentiloru si
professoriloru leneși, excesivi, betîvi. Cu tdte acestea,
nici unu sasu nu trece la alta confessiune. Sasii
pedepsescu nu numai pe părinții carii nu ’si dau
pruncii la scdla, dara si pe poporenii de ori ce etate
păna la 60 de ani, ddca nu mergu duminec’a laf
baserica, si totuși celoru pedepsiti nu le vene amente


      *) A se ved6 unu estrasu dein raportulu seu oficiale com-,
pusu la espress’a provocare a guverniului transilvanu, publicații
in Gazet’a Transil. dein 1863, asemenea articlulu seu. „Suum.
cuique,⁴ publicata in acelasiu diariu in an. 1867.


25

-i 150 —


că se amerintie cu trecerea, de ex. la catholiscismu.
Aru trece inse si deintre săsi individi de acei des-
perati, carii nu suntu primiti la dascalia, pentru că
sunt seu nișce ignoranti, său studenti. ștrengari; nu-
mai ei le respundu scurtu: „Cara-te, fa-te macara
mohamedanu; fii spre rușinea si bajocur’a ori-carei
alte confessiuni religidse, numai nu spre a ndstra.
Se pdte că ar mai trece si deintre sasi in cașuri
candu la teneri bene preparati si de buna sperantia
li s’ar dictă conditiunea, că său se ia de socia pe
mdc’a ori tdnt’a cutarui omu bogatu si apoi se mai
dea si decanului vreo suta duoe, si popii pe atăta,
seu se renuntie la postulu seu de docente, organistu,
popusioru ect., pentru că după aceea scdl’a șe remana
inchisa preste totu anulu, său data la vreunu jidovu,
că se faca dein ea cărciuma, ori chiaru dascalulu
se’si tiena vacile intrensa. Dara in asemenea casu
de scandalu ar fi destituitu atătu dascalulu, cătu si
pop’a, si chiaru decanulu; le-ara da loru sasii simo-
nia si trampa făcută cu fete betrane si urite; acdlea
sunt vreo siepte diarie sasesci si vreo siepte sute
nemtîesci, pentru că ori c<casu de acea natura
se fia adusu la cunoscinti’a natiunei intregi, precumu
s’a si inteinplatu.               *

     Ceea ce scrie dn. Stefanescu dela pag. 51 ina-
inte despre scdlele comunali dein districtulu Muscelu,
nu e nici decumu asia reu, precumu crede dsa, in
comparatiune cu ceea ce se numesce scăla numai că
in bajocura, in mai multe comitate si districte de ale
Transilvaniei si ale Ungariei. Chiaru intre secuii cei
multu laudâti, cari dela reformatiune incoce au po-
tutu se’si totu faca la scole cu sutele, că nu ia o-
pritu nimeni că pe romani, totuși 84°/₀ nu sciu carte!

     Dn. Stefanescu este fdrte neindestulatu inca si
cu instrucțiunea secundaria, gimnasiu, liceu, scdle
reali etc. Se afle dn. Stefanescu, că in tierile susu
numite mai functionădia inca si de acei professori
gimnasiali, carii necumu se fia pusu vreunu asia nu-
mitu examenu rigorosu dein unele specialități, la vreo
facultate drecare, dara nici n’au vediutu facultatea
cu ochii, său dăca o au si vediutu, dar pe pro-
fessorii dela acea facultate nu ’iau cunoscutu, pentru
că in căte 2—3 ani nu au frequentatu de* locu,
nici unu felin de collegiu, prelegeri, cursuri, ci
au predatu suddrea parentiloru de sute si mii, au
amblatu taliandu canilora frandie, in cătu nu potu
se producă nici macara testimohiu de frequentatiune.
Una parte dein professorii gimnasiali are baccalau-
reatulu (testimoniu de matoritate dein classea VIII.)
si atăta e totu. Fia si asia; dara apoi incai dăca
ara simți in peptulu loru adeverata vocatiune, si dăca
s’aru pune pe studiu, pe labdre, că se supplinăsca
rigordsele si doctoratele prin praxe de cătiva ani,
cumu se intempla, de ex. in Angli’a. Se mai scia
dn. Stefanescu, că de candu domina preste noi sys-
them’a introdusa dela 1867 inedee, anulu scolasticu
a scadiutu la 7 multu 8 luni; restulu de 4—5 luni
se preface in diverse ferii si vacantie. De aici apoi


I se pdte explică cunoscut’a apparitiune rusînatdria pen-i|i
tru gimnasiale si liceele ungureniloru si ale ardeleni-ji
loru, că mai multi teneri, carii trecu cu eminentie.v
la cursuri superiore, la facultati, sunt necessitati aV
repete căte unu anu, ăra unii chiaru si după aceafl
repetitiune cadu si iau lumea in capu. Anume sci-b
entile naturali si cele mathematice se invătia pe aici
mai reu decătu ori-unde in Europ’a. Dn. Stef. va fi
observatu, că dein acelea specialități cadu chiaru gr
in Bucuresci mai multi teneri, carii trecu de aici cu
eminentie.              -

      Ce sefr dicemu despre cursurile superiori, dela
cele duoe universități unguresci, dela academiele juri-,
dice si dela asia numitulu politechnicu ? Noi nu a-
vemu ce se spunemu mai multe, decătu ce aflamu
totu in ordonantiele ministrului. Mulțime de studenti
se inscriu, dara frequenta cursurile său fdrte neregu-
lata, său nici-decumu. La facultatea de drepturi a-
tătu in Pestea, cătu si pe airea, aprdpe diumetate
de stude^ti se inscriu cu conditiune de a nu cercetă
prelectiuni publice, ci de a se folosi de favdrea ce₍.
le lașa legea ungureniloru, a tandali si a perde tem-
pulu cu studiu privata, după care apoi se presentall
la examene, pro forma, pentru scdtere de ochii ce-
loru ce frequenta regulata, si asia trecu că si canele
prin apa, candu ajunge pe ceea tiermure si ’si scu-
tura lan’a canăsca, nu mai remane nimicu pe ea.
Sutele si miile parentiloru sunt risipite in ventu pen-
tru tandale de aceia. Cu tdte acestea, se afla multi
parenfî prosti, cari-si saracescu famili’a in favdrea
unoru teneri, carii nu merita nici pane uscata. De
aici apoi vene, că numerulu functionariloru nevoiași,
ignoranti, perde-văra, in locu de a se micsioră, cre-
sce neincetatu. Dein acestea cause ministrulu prin
decreta dein 8. Martin 1874 stringe in cdrde privi-
legiulu studiului privatu, recomanda si commissiuni- j
loru examinatdrie, că se fia mai rigordse decătu au :
fostu păna acilea.

      Nu scimu păna la ce gradu voru folosi acelea
dispositiuni ale ministeriului; una inse o scie tdta
lumea, că adica universitățile ungureniloru stau in •'
cdd’a celoru mai multe universități dein tdta Europ’a.
Dara ce se si faca professorii cu limb’a magiara,
isolata de tdte limbele europene; cumu se păta ei
tienă passu alaturea cu alte universități? Limb’a
nemtiăsca s’a cassatu si exilata dela universitatea
dein Pestea; limb’a magiara o intielegu aprdpe nu-
mai tnagiarii. Asta-primavăra ministrulu Trefort a
caletoritu in Germani’a, cu scopu precumu aflaramu
dein diarie, că se aduca de acolo cătiva professori
buni. Bene, dara ce se faca in Pestea professorii
nemți ori-cătu de buni, dăca. nu voru prelege nem-
tiesce? Universitatea dein Clusiu, s’a potutu deschide
număi cu ajutoriulu unui numeru respectabile de pro- .
fessori nemți, nascuti inse mai toti in acestea tieri si (
cunoscutori de limb’a magiara.*)                          j


        *) Dein cei vreo 42 de professori dela universitatea un-

— 151 —


      Fdrte bene face dn. Stefanescu, că scutura de
urechi fatalismulu orientale; ilu rogamu inse, câ se
ia in consideratiune si inpregiurarea, ca Romani’a
scapase de iataganu si de tdta tirani'a lui abia înainte
cu 45 de ani, că inse dein Ungari’a iataganulu e
scosu aprdpe de ani duoe sute; mai încolo, că anume
capital’a Ungariei si tdte tienutnrile si cetatile sale
situate dela aceea mai in susu, sunt multu mai apro-
piate de cultur’a occidentale; cu t<5te atestea pro-
gressulu Ungariei nici de-cumu nu a fostu si nu
este relative asia rapede câ alu României.

      De alta parte inse merita a se lua in conside-
ratiune de aprdpe inca si alta inpregiurare, fdrte
favorabile si fericitdria pentru Romani’a, inse grea
si fatale pentru locuitorii Ungariei si ai Transilva-
niei. In Romani’a nu vinu turcii câ se impună limb’a
loru natiunei romane, cătu cu forti’a, cătu prin mi-
diuldce clandestine; acolo nu’si mai perde nimeni
pretiosnlu tempu alu vietiei cu apararea drepturiloru
naționali înnăscute,si date fiacarui omu dela Dumne-
dieu, nici cu apararea limbei passu dein passu, in
vieti’a publica si privata, in sc<51a si baserica. Pe
la noi tdte acestea se intempla tocma dein contra;
noi ne aflamu pe acestu terrenu in lupta permanenta,
lupt’a pentru existentia, pe vidtia pe mdrte. Acea
lupta ne retiene si abate multu dela ingrigirea mai
cu multa vigdre pentru educatiunea si instrucțiunea
tenerimei ndstre.

      Păna aici studiulu nostru comparativii s’a in-
torsu mai multu numai pe langa invetiamentu,
pe langa castigarea de scientie si cunoscientie prin
scdla; era despre edncatinne, adeca despre culti-
varea si nobilitarea animei, de formarea caracterului
morale alu generatiuniloru june, abia amu atensu
ceva; nici vomu atenge la loculu acesta, ci vomu
lasâ acestu capitlu in grij’a folieloru eclesiastice si
pedagogice, care trebue se scia multu mai bene de-
cătu noi, in ce athmosphera morale se crescu in di-
lele ndstre generatiunile june.


    Secuii in Transilvani’a.

      Acestu ramu alu poporului magiaru venitu dein
Asi’a, vorbesce totu bmb’a magiara, cu prea pucine
abateri^ Nimeni nu scie candu si de unde au venitu
secuii in Transilvani’a; totu ce se spune despre ori-
ginea loru, este curatu conjectura. De 1 ’/₂ anu in-


gurâsca in Ciusiu, de naționalitate nemtiâsca sunt, la facultatea
juridica Ploss, Groiss, Haller, la cea de medicina Brandt, Gener-
gicii, Maizoer, Schulek, la cea filosofica Homann et Mcltzl, era
la facultatea de scientiele mathematice si naturali Abt, Eutz,
Fleischer, Kanitz, Koch et Martin. Cu totii 15 professori ordi-
nari germani. Adaogemu la aceștia si pe assistenti si anume la
clinica, Biichler, Goth, Feuer, Stand, Sigmund; la scientiele na-
turali Wagner, Knopfler, Hene, Knopp. Cu totii 9 assistenti
germani. De curendu s’a infientiatu langa universitate si unu
seminarîu pedagogica pentru prepararea de professori. Acestu in-
stitutu are 12 professori, dein carii 7 sunt ârasi germani. Asia
dara magiarii astadi, câ si înainte cu 250 de ani (Betblen, Ka-
koczi) nu potu fi fbra professori nemți.


c<5ce s’a facutu collecta in suiua de 7145 florini val.
a., dein care dilele trecute s’a decișii a se da unu
premiu considerabile pentru cea mai buna „Histo-
ria a secuiloru. Documente historice pentru a-
celu scopu se afla cu miile.’ Dn, Car. Szabo, mem-
bru alu academiei de scientie, a luatu asupra sa com-
punerea historiei secuiesci. Tragemu de acuma at-
tentiunea historiciloru nostrii la esirea acelui opu
cu atătu mai virtosu, că ar fi ceva, neauditu, câ auc-
toriulu ei se nu se ocupe si de romani; inse cumu?
acâsta este întrebarea.

      Camn de 12 ani incdce s’au pornitu, precumu
scimu cu totii, agitațiuni diverse, in totu coprinsulu
Ungariei, in favdrea poporului secuiescu; s’au facutu
proiecte de co.lonisatiune, li s’au midiulocitu emolu-
mente diverse; s’au incercatu a le aduna sume mari
pe calea colecteloru; s’au cerutu ajutdrie considera-
bili dela statulu ungurescu: s’au lucratu in contr’a
emigratei loru spre Romani’a; dra pentru cei carii
au emigratu si pentru secuii nuuiiti Csângd, locuitori
in Moldov’a, s’a infientiatu un’a reuniune in Ungari’a,
care aduna capitaluri dein ale caroru venituri le face
subventiuni. Dein caus’a secuiloru s’au vomita ca-
lumniele cele mai scărnave asupr’a romaniloru preste
totu si in specie asupr’a romaniloru dein Romani’a
libera si a guverniuliii loru. Tdte acestea sub
pretestu, că partea orientale a Transilvaniei locuita
in masse compacte de secui, ar fi prea inpoporata,
că nu le-ar mai ajunge loculu, si că mai virtosu dein
acdsta causa mulțime de secui aru fi ajunsa la sapa
de lemnu. Excellentele immunitati, privilegiuri si
favoruri diverse, cu care au fostu dotata parte mare
a secuiloru, câ si sasii, in cursu de cătiva secuii, a-
gitatorii le tăcu cu totulu, câ si cumu histori’a tie-
rei si legile sale nu aru sci nimicu de ele.

      Intr’aceea 6ta că in fine, pe urm’a sutelorn de
agitatori, a venitu unu singura barbatu de naționa-
litate magiara, care află cu cale de a spune lumei
adeverulu de si nu intregu, dara celu pucinp pe diu-
metate. Acelu barbatu este ’Carolu Galgoczi,
carele in una dein siedentiele academiei scientifice
magiare dela Pestea tienu in lun’a Aprilie unu dis-
cursu despre secuii dein Transilvani’a. Dn. Galgoczi
spune magiariloru intre altele, că cine voliesce se a-
jute pe secui, se o faca numai acolo, in mantii
loru, că-ci colonisarea ar fi perirea loru câ poporu
magiaru, ceea ce se pdte proba si cu coloni’a secu-
iesca dusa in Ungari’a superidra, in valea riului Vagu
in sec. alu 13-lea; acâsta, câ si alte căteva colonii
secuiesci,^au disparutu cu totulu; au remasu numai
locuitorii dela Vecea (comit. Solnocu), carii ’si pas-
trara tipulu loru secuiescu. Nu este adeveratu că
secuimea ar fi prea inpoporata. După datele stati-
stice comparative dela 1871 asia numit’a Secuime
se intende pe suprafacia de 206 miliarie austriaca cu
95,444 case si 427,647 locuitori. Asia dara pe 1 mi-
liarul □ se vinu căte 472 case si numai 2074 suflete.
Fundulu regescu sâu asia numit’a sasime dein Tran-

25*

— 152 —


  silvani’a, precumu si una parte mare a Ungariei, sunt
multu mai inpoporate. Pamentulu locuita de secui
nici-decumu nu este asia de sterpii (sterile), precumu
voliescu unii; si in acestu puncta dn. Galgoczi are
dreptate deplina. Nu se pdte dori pamentu mai bunu,
decătu este partea cea mai mare a secuimei, anume
in scaunele Murasiu, Ariesiu, Odorheiu, Treiscaune;
numai in Ciucu si Giurgiu e mai amestecatu. Gal-
goczi inse a datu preste unu altu reu mare, că a-
deca „secuii „sufere" pe valachii, că se locuiăsca
inca si in munții loru!" Este prea adeveratu, că
dein cei 427,647 locuitori ai secuimei, aprăpe 100
de mii sunt romani*), prin urmare secui si alte ames-
tecături sunt circa 330 de mii; este inse totu asia
adeveratu, că pe acelasiu territoriu secuiescu popo-
ratiuuea romanăsca odeniăra era multu mai numerdsa,
că inse romanii persecutati si tiraniti, parte din ei
au trecutu preste plaiu in Moldov’a, parte s’au ma-
giarisatu. Despre căteva comune, precumu oppidulu
Brescu (Bereczk) in Trei-scaune, Olăhfalu in sc. Odor-
heiu s. a. se scie luminatu dein documentele vechi,
că au fostu locuite numai de romani, carii apoi
successive fusera exterminati dein acelea. Păna in
diu’a de astadi inca totu se magiarisăza prea destui
romani dein secuime, atatu uniti catu si neuniti, si se
voru mai magiarisa mereu, prin trecere la calvinia si la
catholicismulu apusănu, cu atătu mai virtosu, că santii
parenti, venerabilile consistăria, sântele sindde nu
prea au tempu de a se ocupa multu de sdrtea ace-
lora oi perdute, său dăca mai vreți, sentinelle perdute
a le românismului; nici că ne-a venitu in mente la
nimeni, că se scdtemu dein acea secuime pe fia care
anu căte 9—10 baiati de naționalitate romanăsca, se’i
educamu cu spese dein fondurile eclesiastice si dein
ale asociatiunei, după aceea se’i facemu că se simtia,
ce insdmna a se trage la tulpina si a se tienă de
aceea. Apoi ce se ne mai miramu, dăca in unele co-
mune abia mai scie pop’a romanesce, ăra preotăs’a
nici decumu, si dăca in piati’a Brasiovului ii audî
pe unii dicimdu’ti cu doi’osia si naivitate: hiszem uram
dn is az olăh rdszen vagyok (si eu me tienu de ro-
mani), dra ddca’lu intrebi mai departe, hăt melyik
olăh rdszen, că si cumu aru fi doue ramuri de ro-
mani, atunci stau la indoidla, nesciendu se’ti spună
curendu, ddca se tienu de Blasiu sdu de Sibiiu. E,
dara ce ne pasa noue, că se voru mai perde inca
100 mii de romani, las’ se’i pase lui Galgoczi, Or-Z
băn, Simon Elek, comitelui Melch. Lonyay, reuniunei
dein Budapestea, care aduna fonduri pentru secuii
dein Moldov’a, si altora fanatici de nrf^ionali-
tatea loru; in loculu romaniloru perduti ne va
t transporta Roesler si alti scriptori nemți de calibrulu
\ lui alti atăti romani dein Bulgari’a, Macedoni’a Tes-

  sali’a, Epiru.

        Se vedemu inse, ce mai dice Galgoczi despre'


        *) Adeca precumu ii aflamu in statistica classificati după
  confessiuni: vreo 51 mii greco-catholici si vreo 43 mii gr. re-
  sariteni orthodoxi.


secuii sei. Natur’a cea iubitdria de aventuri
a secuiloru ii face că se nu stea pe locu, ci se trăca
dein unu tienutu in altulu, dein una tiăra in alfa.
Secuii mai suferu de unu altu reu mare: in man’a
■poporului este pamentu pucinu si bucatîtu, territo-’
riele mari se afla in mana mdrta, la familiele ari»;
stocratice- naționali. Preste aeăsta, intre secui lipse-»
sce industri'a sicomerciulu mai preste totu).
Chiaru si agricultura secniesca mai este inca de-
stulu de primitiva. In sinulu acelui pamentu se afla,
destule mineralie; dara secuii nu se pricepu Ia de
acestea.

     Dăca amu fi descrisu noi pe secui, fia si numai
in termini asia de crutiatori, precumu face Galgoczi,
ni s’ar fi inputatu greu ura naționale, simtiemente
hostili. Cu t<jte acestea, una observatiune nu o
vomu suprime nici noi. Popdra si parti de popdra,
intocma că si individii, isi au missiunile loru dictate:
dresi-cumu dela natura, corespundietdrie geniului, tem-!
peramentului loru. Greculu si armănulu sunt comer-
cianti nascuti, evreulu speculante inca decandu cu
baseric’a lui. Solomonu; dein secuiu nu vei face nicij,
industriariu nici comerciante, nici in sensu phenicianu»
nici in celu modernu europănu, mehtea lui nu ajun-W'
ge asia departe. Se incercara se le faca scăle reali;
s’au alesu mai nimicu dein ele. Chiaru pucinele scdlei
gimnasiali secuiesci sunt dein cele mai mediocrii. 1
Dein secui poți face fracționări, oficiau, popi, advo- :
cati, economi, inse totu mimai mediocrități. Acestui
poporu ii lipsesce genialitatea, ăra ce" ti s’ar parea
ici colea că este geniale intre densii, te-ai potea re- ■
masi pe 90 pentru 10 că este amestecătura de sânge
cu ramura de altu poporu; in asemenea cașuri totu
mai afli dmeni destepti.

     Galgoczi are dreptate candu afla că secuii sunt
amatori de aventuri; numai acea insusire a loru nu
cumu-va se fia intielăsa asia, că si cumu secuiloru
le-ara placea se emigre, cumu ar fi in Americ’a se-
ptentrionale, in Brasili’a, in Indi’a ori Australi’a, de
asia ceva ei nici nu visădia. Dreptu că deintre se-
cui emigra multi, inse pe aprăpe, adeca numai păna
in celelalte parti ale Transilvaniei, anume in comi-
tate, că sierbitori si sierbitărie, că cocieri, carausiL
trieratori, ăra cei carii invătia ceva carte, că dăscăli,
cantareti, popi, provisori său epistati pe la*«curtile
boieresci, ăra in armata că suboficiari; de acf incolo
in Brasiovu vei află preste trei mii secuience că sier-
bitărie si că lucratărie pe la comercianti si professio-
nisti, căteva sute de cocieri, fiacari, cismari si alti
professionisti de manufactura mai ordinarie, ăra dela
1856 incoce, de candu în Romani’a s’au emancipatu
tieganii si tieganele dein sclavia si li s’au datu tăte
drepturile romanesci, prin urmare migratiune li-
bera in lini’a prima, de atunci femeile si fetele de
secuiu trecu pe fia-care anu cu sutele in acea tiăra,
unde intra in servitiu pe la familiele patriciane si la
cele de comercianti; totu cu acelea emigra si barbati
teneri si betrani, unii cu paspdrte, mai multi inse

— 153 —


pe caii singuratece cunoscute numai de prevaricanti;
anume femeile tenere că si fetiorii carii fugu de
recrutatiune se furisiedia neincetatu pe cărări de
acelea. Că de siese ani incăce, ministeriala. un-
gurescu a incercatu tdte midiuldcele spre a impiedeca
emigratiunea poporului secuiescu in Ron^ni’a, ăra
mai alesu pentru femei s’au luatu mesuri, că celoru
care n’au trecutu de 40 de ani, ddca nu sunt mări-
tate, se nu li se dea pasportu; pe refractari, adeca
pe cei carii se subtragu dela sorti, ii reclama prin
consulate, pe călcătorii legei ii supune la pedepse.
De alta parte, secuii cari sein numai ceva carte,
sunt aplicati in diverse servitiuri subordinate, ii in-
rolădia la gendarmaria, la gard’a finantiloru, la mi-
liti’a territoriale, ici colea se applica si la calile fe-
rate. Cu tdte acestea , te prende adeverata narare
candu vedi mulțimea de secui si secuience nu numai
in capital’a României, ci si in celelalte urbi si oppide,
ba ddca treci in Bulgari’a, pe la cetatile de pre tier-
mulu dreptu alu Dunărei inca totu mai audi vor-
bindu-se ici colea limb’a magiara.

      Migratiunea cu sutele si miile a romaniloru
transilvani si banatieni se pdte esplica usioru dein
mai multe cause vediute si pipăite; dara pentru-ce
secuii emigra totu la romani si nu mai virtosu in
Ungari’a? Patriotii magiari se nu’si inchida ochii de
inaintea acestei intrebari, se nu o faca mdrta. Totu
asemenea se se intrebe densii, cumu se intempla, că
dein Moldov’a si Munteni’a nu se strămută mai ni-
meni cu locuinti’a in Transilvani’a si in Ungari’a, cu
singur’a exceptiune de cate unu comerciante ici co-
lea. Si cumu vene, câ nici chiaru ungurii ciangai
dein Moldov’a nu s’au inbulditu nici odata inedee, si
nu vinu nici âstâdi. că se locuiesca cu cei de aceeași
limba, de si ii despartu numai munții?

      Cercetati in trecutulu tierei ndstre, că se aflati,
in ce modu s’a formatu si consolidata aristocrati’a
feudale in sinulu secuimei, si cumu a ruinatu ea pe
poporu, apoi cu pucine exceptiuni, chiaru si pe pro-
priele familii aristocratice. Acestea sunt pe aprdpe
se ajunga pe urmele tatariloru dein Crime’a, despre
carii astadi nu mai vorbesce nimeni. —


Colectiwne de diplome
dein diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care
privescu mai alesu pe români (valachi).

                • (Urmare.)

Relatoriae

Super Lustratione et conscriptione Castri Csicso (in
comitatu Szolnok Int.) ejusque pertinentiarum (quo
et pars Domiuii nune Kb'văr pertinebat) ut et pro-
ventuum. annuorum anno 1553.

C. D. T. IV. p. 447—458.

     Fortareti’a si dominiulu C i c e u, situata in partea septem-
trionale-a Transilvaniei, nu mai era in possessiunea domniloru
Moldaviei, Imperatulu Ferdinandu exmissese comissari in ti ăra
in person’a lui Paula Bornemissa si a lui Georgie Verner spre
a conscrie si pretiui tdte averile si veniturile fiscali dein acdsta


tidra. Voivodi ai tierei era pe atunci Franciscu Candea si Ste-
fanu Dobau. Prin aceștia se comitte conventului dein monasteri’a
dela Clusiu, că se compună una coinissiune dein câțiva barbati
anumiti, se chiame inaintea sa pe toti primarii jurati, pe ceta-
tieui, voivodi si cnezi in comun’a Reteagu, unde se aiba
a spune si a mărturisi toti, adeca care ce scie despre possessiu-
nile, appertenentiele si ori-ce venituri dein tdte părțile dominiului
Ciceu, care eră fiirte intensu, mai alesu câ coprendea si una
parte dein dominiulu Cotatei-de pdtra. Preste 40 de comune în-
tregi. In alte 14 comune mai eră parti de possessiune, totu
fiscali. Trei comune întregi si mai bune le avea pe atunci a-
ceftu Candea-voda in possessiunea sa; una eră data ungi vednve,
alt’a la șerbi, data de generariulu lui Ferdinandu (Castaldo) si
de Andreiu Bathori, ăra episcopulu roma n eseu dela Kew
pe langa cele duoe comune Rew et Zlatina, pe care
Petru Raresiu Domnul u Moldovei le donase mai de
multu monastirei, mai tienea alte duoe comune, adeca Bogat’a
romaudsca si Bogat’a ungurăsca cu tote drepturile usitate; totu
episcopulu acesta mai avea si una mdra la Cascau*);

      țjiacratissimo Ppi. et Dno Dno Ferdinando Di-
vina favente Clementia Romanorum Hungariae etc.
Regi, Conventus naonasterii B. M. V. de Colosmo-
nostfa etc. Vestra noverit Serenitas, nos Literas etc.
recepisse in haec verbă:

      „Nos Franciscus Kendy Zentivăn, et Stephanus
Dobo de Ruszka Vajvodae Transilvanienses, et sicu-
lorum Comites amicis suis Reverendis Cohventui
Ecclesiae de Kolosmonostra salutem et amicitiam
paratam cum honore! Dicitur nobis in personis Egre-


       *) Acestu documentu inca dâ materia forte interessanta de
meditatu si de cercetata mai departe. Lasă câ chiaru datele sta-
tistice‘adunate acilea dein sec. alu 16-lea sunt de mare valdre;
dara’ apoi ce intielesu, ce sfera de activitate avea pe atunci
voivodii si cnezii romanesci in acelea parti ale Transilvaniei,
adeca in comitatele Do^ac’a, Solnocu si distr. Cetate de pătra,
si unde era resiedinti’a acelui episcopu romanescu, care
avea si monastirea si possedea patru comune iobagesci cu drep-
turi feudali? Scriitorii sasi si unguri au cautatu până acilea
acelu „Kew” in Sirmiu, adeca colo la Dunăre in Șlavoni’a. Se
păte se fia fosta si pe acolo vreunu Kew. Dara ce avea se caute
Petru Raresiu in Șlavoni’a, intre șerbi? Unde este cea mai
mica urma historîca, plausibile, dein care se păta deduce asia
ceva scriptorii transilvani? Si ce avea se caute unu episcopu
romanescu in Șlavoni’a? Câ pe atunci era si Șlavoni’a si.
chiaru una parte a Croației, plina de romani ? Dara ce ar’ fi
folositu unui episcopu dein Șlavoni’a unu dominiu in partea șep-
temtrionale a Transilvaniei? Nimica pe lume' in acelea tem puri
agitate neincetatu de bellurî. Apoi. Sirmiulu (cu capital’a Vu-
c o varu) peninsula intre Danubiu, Drav’a si Sav’a, se află in
potestatea turciloru, dela carii s’au reocupata abia in a. 1688.
I^ca asia patîmu cu. compatriotii nostrii, mai totu-deuna candu
se descopere¹ vreunu documentu authenticu, carele dâ probe de
compossessiune, de comproprietate a romaniloru in acdsta tiera ;
acei scriptori in asemenea cașuri afirma lucruri de cele mai ab-
surde, numai că romanii se nu aiba dreptu. Kew după orto-
•grafi’a noua magiara se scrie K6, tare insămna Pătra, si u-
neori cetate-de pdtra, Kovăr. I.ca resiedenti’a episcopului romanescu.
Era monasterie au fostu in acelea tienuturi totudeuna, ale caroru urme
s’au mai conservatu până in dio’a de astadi in schiturile Ni cui a cu
iconarii sei, in comitatulu Dobâcei; Strimb’a, in comitatulu
Solnocu int. s. a., pe unde archiereulu'diecesanu si consistoriala asie-
diâ câte unu preotu betranu, său câte unu calugaru pedepsitu.

      Cu acestea reflesiuni ale ndstre fugitive suntemu departe
de a voii se preocupamu cercetările critice ale altoru scrutători
mai competenti.                                               Red. •

— 154 —


giorum Dominorum Commissariorum Regiae Mattis¹)
in hoc Regnum Transilvaniae deputatorum, qualiter
voluntas et speciale mandatum praefatae Regiae Mattis
Domini noștri Clementissimi esset, ut perlustrationem,
et revisionem universor. bonorum, et jurium posses-
sionariorum pertinentium Castri Chycho'* ²) per ve-
strum testimonium fide dignum perlustrari, et con-
scribi facere vellent. Amicitias igitur vestras harum
serie requirimus diligenter, ut nibilominus eisdem
authmitate qua fungimur committimus, quatenas
vestrmn mittatis hominem pro testimoniu fide dignum
quo praesente Egregii Nicolaus Literatus de Nema,
Benedictus Nagy de Mikehăza, aut Joannes Kozăr-
vări, sive Gregorius Mykehăzy Judlium aliis absen-
tibus homo . noster, ad id specialiter transmissus,
praemissa universa bona, et jura possessionaria dicti
Castri Chycho perlustrare, et revidere, et omni^ da-
mna universis Colonis pertinen. ejusdem Castri, per
homines et officiales spect. ac Mgfici. Domini Andreae
de Bathor qualitercunque illata in regestrum conscri-
bi facere debeat, et teneatur. Super qua quidem per-
lustratione, et revisione perscriptorum Bonorum Li-
teras tandem vestras Regiae Matti Rescriptionales
dare debeatis et teneamini. Secus non facturi. Datum
ex Zenthivăn Feria II. p. fest. B. Andreae apost. anno
Domini 1553.“

     Quibus receptis nos amicabilibus petitionibus
praefatorum Dominorum Vajvodarum satisfacere cu-
pientes ut tenemur, una cum Egregio Benedicto Nagy
de Mykehăza, Joanne Kozărvări et Gregorio Myke-
hăzy Judlium, hominibus Vajvodalibus nostrum ho-
minem, videlicet religiosum viram magistrum Anto-
nium Praesbiterum capellanum nostrum conventualem
nostro pro testimonio fidedignum, ad permissas per-
lustrationes, et revisiones Bonorum et jurium pos-
sessionariorum Castri Chycho duximus transmitten-
dum, qui tandem exinde ad nos reversi, nobis con-
scientiose, et fide eorum mediante retulernnt eo modo
quomodo ipsi Dominica proxima adventus Domini
proxime praeterita ad Possessionem Rettegh vocatam
accessissent, ibique convocatis ex omnibus Possessio-
nibus pertinentiis Castri Chycho juratis Judicibus,
Civibus, Vajvodis, et Keneziis, qui ad fîdem coram
Deo debitam fidelitatem Matti vestrae, et S. Coronae
Regni observandam coram eisdem praestitam fassi
sunt, et attestati in hune modum: Primo, no mine
Possessionem Rettegh³) habet portas 83. pauperes
habet 43. desertas sessiones habet 4. — Feleur⁴) habet
portas 19. dessertas sessiones habet 2, — Kereszthur⁵)
habet portas 32. pauperes habet 27. deșertam ses-
sionem habet unam. — Kuldw⁶) habet portas 12. ’



      *) Pauli Bornemisza, et Georgii Verneri.

      a) Castrum hoc fuit in Comitatu Szolnok Int.

      ³) Retteg in C. Szolnok Int.

      *) Felos ibid.

      ⁵) C'sicsd Keresztur ibid.

      ⁶) Kud ibid.


pauperes habet 16. desertas habet 2. — Bacza¹) ha-
bet portas 19. pauperes 15. — Myhalfalva²) portas
habet 21. pauperes habet 8. desertas habet 2. —
Monostorzegh³) portas habet 14. pauperes habet 9.
desertas habet 2. — Zenthmargitha⁴) portas habeț
40. pauperes 43.- desertas 5. — Aleur⁵) portas ha-
bet 13. pauperes 7. deșertam habet portam unam,
loca deșerta habet 2. — Kaplyan portas habet 13.'
pauperes 14. desertas 8. — Mykehăza portas habet
4. pauperes 2. desertas 4. — Item Possessiones Vâ-
lachales⁶) Gewrghfalva portas habet 18. pauperes
37. deșertam unam. — Negyerfalva portas 16. pau-
peres 24. desertas 3. — Emberfew portas habet 2.
pauperes 4. — Ganch portas habet 6. pauperes 14.
— Hagymăs portas habet 5. pauperes 35. desertas
2. — Iloswa portas 20. pauperes 20. desertas 3. -—
Lăbfalwa portas habet 7. pauperes 7. — Vyfalw
portas habet 6. pauperes 16. — Felsewzewch portas
habet 8. pauperes 17. — Somkwth, Pesthes, Fel-
sewgekenes portas habet 21. pauperes 17. desertas
13. — Alsokosaly portas 15. pauperes 12. desertas
4. — Felsewkosaly portas habet 7. pauperes 13.
deșertam*unam. — Zelechke portas habet 15. paupe-
res 12. desertas 3. — Kaczko portas habet 18. pau-
peres 30. desertas 2. — Galgo portas 6. pauperes
habet 10. — Munchal portas habet 2. pauperes 2.
— Kapolna portas habet 2. pauperes 4.----Poyana

portas habet 3. pauperes 5. — Gossilla portae nullae.
— Baba portam hi unam, pauperes 6. deșertam
unam. — Ilonda portas habet 3. pauperes 10. de-
șertam unam. — Sosmezeo' portas habet 10. paupe-
res 30. — Rafia portas habet 2. pauperes 5. —
Borzo portas habet 3. pauperes 8. — Patakfalva
portam habet unam. — Doboka portas habet 4.
pauperes 6. — Vilma portas habet 8. — Item per-
tinentiae Lapos, Magyar Lapos portas habet 32.
pauperes 20. desertas 5. — Domokosfalva portas
habet 2. pauperes 8. desertas 2. — Libathon portas
habet 10. pauperes 8. desertas 9: — Zăzmezo por-
tam habet unam, pauperes duas, deșertam unam. —
Machkamezo portas habet 3. pauperes 5. — Dyzno-
pathaka portas habet 2. pauperes 4. desertas 3. —
Dănpathaka portas habet 5. pauperes 9. desertas 2.
— Borkwth portas habet 6. pauperes 16, desertas
6. — Dragusfalva portas habet 20. pauperes 16. de-
sertas 6. •— Rogoz portas habet 18. pauperes 16.
desertas 6. — Also Zewch portas habet 8. paupe-'
res 13. desertas 3. — Rohy portaS habet 4. pau-
peres 10. desertas 6. — Peterhăza portas habet 2.
pauperes 12. — Summa portarum 617. summa pau-


       *) Bacza ibid.


       ²) Csicso Mihâlyfalva ibid.


       ³) Ibid.


       *) Ibid.


       ⁵) Al or ibid.


       e) Possessiones Valachicales in Comitatu Szolnok Int. ad.
Castrum Csicso pertinentes.

— 155 —


perum 695. summa desertarum 107. — Item Magficus.
Dominus Franciscus Kendy Vajvoda Transilvaniae
possidet ex istis possessionibus, tenet alias possessio-
nes meliores Orman, Kerew, et Vajda Kamarăs in
Possessione vero Kerew habetur molendinum unum
bonum ad tres lapides. — Item uxor Mylaky (Ujlaki)
de permissione Ulmi. Dni. Generalis, *) tenet posses-
sionem unam Rechethzegh dictam. Item Rasciani de
permissione Ulmi. Dni. Generalis, et Dni. Andrae de
Bathor tenent possessionem Unam Orbo, item Epis-
copus Valachus de Kew* ²) ex concessione quondam
Petri Vajvodae Moldaviensis ultra duas illas Posses-
siones Rew, Zlatina, quas ad monasterium Vajvodae
ab antiquo concesserunt, tenet alias duas possessio-
nes Olâh Bogăth et Magyar Bogâtb cum suis irite-
gris possessionibus ac proventibus, ac utilitatibus, ac
servitiis. Item idem Episcopus unum molendinum
prope Kaczko in territorio R. Mttis de novo extra-
ctum. — Proventus legitimi Arcis Chycho: Census
S. Martini solet exigi secundum levationem sortium
quas Nylas vocant, non juxta numerum portarum, facit
aliquando plus, aliquando minus. — Item habentur
molendina 4. molendinum de Rettegh lapidum 4,
molendinum de Keresztur lapidum 2; molendinum
de Lapos lapidum 2; molendinum de Gerghfalvâ ^a-
pidis unius. — Item habentur Telonia 5. thelonium
de Rettegh, thelonium de alleur arendatur in fl. 9.
thelonium de Somkwth arendatur in fl. 10. Thelo-
nium de Lapos, thelonium de Zenthmargitha. —
Item in feriis Natalis Dni Possessiones hungaricales,
excepto Oppido Rettegh dabant fruges, avenam, et
pullos quod ako vocant. Item circa festum S. Ge-
orgii habetur inter Valachos ovium quinquagesima,³)
item redemtio porcorum et apum. Item Valachi ex-
ceptis Possessionibus Hoswa, Felsew, Zewk, Honda
G6kdnes Pdte'rhfiza dabant Dicam,⁴) secundum sor-
tem levatam, aliqui Denarios 50. aliqui Denarios 25.
Item in Possessionibus Lapos et pertinentiis ejusdem
eodem tempore dabant singuli secundum sortem
suam denarios 16 alii vero 8. meliori tempore pro-
ventus istorum faciebat flnos 100. ‘ Item Kenezy in
possessionibus aliquibus dabant per annos Lodices
Decern et septem, similiter aliqui Kenezy^lfte aliquibus
possessionibns excepta possessione Lapos et perti-
nentiis ejusdem dabant Damulam unam ad usum
officialium, similiter aliqui Kenezy exceptis pertinen-
tiis Lapos, dabant singuli nisum unum. Item sin-
gulae Possessiones exceptis pertinentiis Lapos, ad
usum officialium dabant vaccam unam mactabilem,
et Berbeck unum. Item circa festum nativitatis Ma-
riae in aliquibus possessionibus hungaricalibus et
Valachalibus dantur porci cespitales, et apes ita tamen,


      ') Castoldi.


      ²) Eppus Valachorum de Kew est in Sirmio. Vide Sie-
benb. quart. Schrift T. I. p. 193.


      s) Quinquagesima Valachorum.


      ⁴) Dica Valachorum.


qui habent porcos unius anni, si habuerint 10. ex
10. tenetur dare porcum unum, ex 50, vel 100, vel
30. v. infra similiter dabit porcum unum, infra de-
cern vero non tenetur dare porcum, sed pecunias re-
demtionales de singuhs porcis denarios 2. Ex por-
cis vero, qui unum annum non habent, etiam si
fuerint 100. nihil solvunt, Valachi similiter faciunt
de apibus. Item habet Mattas Regia sylvas glandi-
feras multas in ipsis pertinentiis, quae vix ad 6. ah-
num producunt glandes, si quando tamen fertile»
erunt, de porcis in illis sylvis saginatis habebit pro-
ventum pro nro. porcorum, et fertilitate glandium.
Coloni -tamen in pertinentiis Arcis Chycho non te-
nentur de suis porcis solvere. Birsagia secundum
Regni consvetudinem acceperunt. Decimae frugum,
vini, et aliorum leguminum cedunt Reverendissimo
Domino Eppo Transilvaniensi, solent tamen in aren-
dam et rationem patroni redimere juxta constitutîo-
nem Dominorum Regnicolarum. Terrae arabiles et
foenilia patent in Registris secundum numerum vil-
larum". Educillationes vinorum nunquam antea in
usu habuerunt, nisi ad gratiam officialis voluntari©
unum vel alterum vas in subsidium officialis educil-
larunt, quo tempore tamen Hungari bona ista tenu-
eruht, tribus terminis iri anno, videlicet tempore,
nativitatis Domini circa festum S. Georgii, in feriis
Pentecostes aliquando 20. vasa vini, aliquando 25.
educillare faciebant. Vina Decimalia autem ab an-
tiquo aut ad Radnam deducta sunt, de quorum pre-
tio solvebant pretium decimae. Coloni Hungari te-
nentur seminaturam facere, antiquo more duo aratra
seminabant jugerum terrae, unum fruges autem se-
minatas tenentur demetire, comportare, et importare.
Tempore falcationis, qui habent sortem integram
duos dies falcabunt, qui vero mediam unum diem.')
Item pro agendis , tuendis causis colonorum habtie-
runt Procuratorem, cui pro suis servitiis de proventu
dati sunt floreni 12. de molendino frugum cubuli 16.
pannum Lorgiis²) ad unam vestem, porcos sagina-
tos duos insuper habet officiolatum trium Posses-
sionum. Item in pertinentiis Lapos est una fodina
Argentea, quae nune colitur ab mgtro Adamo cive
Bistriciensi item in Possessionibus Mihâlffalva, Felewr,
Kereszthur, Monostorszegh, alewr, Kaplyan, Alsoko-
sal habet Mattas Regia terras arabiles, quae altemis
annis coluntur, circiter jugera 177. Item in iisdem
Possessionibus habet Regia Mattas foenilia, quae
alternis annis pro media -parte defalcantUr, jugera
circiter 100. Item sub castro Chycho habetur fo- .
dina lapidea molaris, Coloni pertinentiarum Chycho
de singulis lapidibus molaribus solvunt pro thelonio
denarios 4. externi vero 8. — Item est una piscina
deșerta prope Kereszthur sine aquis et piscibus. —
Item anno Domini 1552 15. Julii ad rationem Dni
Pauli Bank occupata sunt Bona ista, et possessa


      ’) En species Urbarii!

      l) Qualenam fuerit hoc panni genus?

— 156 —


 usque ad 22. diem septembris facit annum unum
menses 2. et 8. dies, quo tempore de proventibus
legitimis ad rationem ejusdem Dni Pauli Bank per
officialem suum Michaelem Temesvâry percepti sunt
de censu S. Martini anni 1552. percepti sunt floreni
925. de censu S. Georgii e medio Valachorum per-
cepti sunt fior. 143. de Dica Regia denarii 99. per-
cepti sunt fior. 648. — Item de singulis colonis
exacti sunt denarii 2. facit flnos 12. Item diversae
perceptiones Bladorum, de Decimis percepti sunt fru-
gum cubuli 750. avenarum cubuli 270. ordei cubuli
40. milii cubuli 80. Pisarum cubulus unus octalia 5.
Canapi cum semine et absque semine Patkoncza vo-
cati Galinae 160. Grana canapi cubuli 4. Grana lini
cubulum 1. Octalia 5. — Vina Decimalia 39 (sic.)
Proventus molendinorum quatuor, fruges percepti
sunt cubuli 402. octalia 5. milii cubuli 123. octale
unum. — Quinquagesima ovium caprarum agnello-
rum 800. pecuniae redemtionales ovium, precorum,
et apum constat apud Michaelem Literatura de Zent-
mârton alios facit flnos 48. Porci cespitales 31. al-
vearia apum 15. pecuniae redemtionales porcorum
cespitalium et apum facit flnos 38. De seminatura
frugum per colones facta facit cubulos 271. De the-
loniis quatuor provenerunt-flni 56. — Item ad an.
Domini 1553. poros cespitales exegerunt 38. alve-
aria apum 13. Educillatio vinorum, quae alias n.
erat in usu de vinis Decimalibus educillata vasa vini
26. ad flnos 250. Item ad Educillationem emta sunt
vina vasis 217. finis 1301. Denariis 36. educillata
sunt ad flnos 2432. denarios 22. Lucrum facit 1130
flnos, denarios 64. Item ad usum gentium Regiae
Mattis et Regnicolarum in castris ad Zăzsebes *) po-
sitis ordinată fuerant victualia a Dominis Regnicolis* ²)
secundum numerum portarum, de quibus Dominus
Paulus Bank de Wywas administrări fecit, ex perti-
nentiis Chycho manibus Francisci Chagor proviso-
ris farinae cubuli 260. avenae cubuli 531. — Item
foenilia ad rationem Regiae Mattis in pertinentiis
Chycho existentia accumulata sunt, et ad De4s
per colonos ejusdem possessionis importata. Item
post aratra colonorum seminatura frugum facit Gal-
îinas 800. importatae sunt ad D55s, et coactae per
‘ colonos. Item seminari fecit avenae cubulos 180.

 propriis pecuniis emptos, de quibus provenerunt Ga-
liriae avenarum 1135. importata sunt ad Dees. In-
quisitio possessionum hungaricalium super damnis
per Egregium Dominum Paulum Bank illatis etc.³)
Seriem itaque hujusmodi perlustrationis revisionis
bonorum, et jurium possessionariorum castri Chycho
super damnis per Paulum Bank, ac servitores ejus-
dem illatis, prout per praefatos Dominorum Vajva-


        ’) Accîdit hoc juxta praemissa anno 1553.


        ²) Proinde comitialiter.


³) Inquisitionem hanc, quae sequitur, et quae varias colo-
norum emunctiones p. Paulum Bank patratas atinet., omitten-
dam censui, quum nil memorabile conțineai. (J. Corn. Kemăny).


darum et nostrum hominem nobis relatum exstitit ad peti-
tionem praefatorum Dominorum Vajvodarum hoc modo
vestrae serenitati duximus rescribendum. Datum Sab-
batho in Vigilia Nativ. Domini anno ejusdem 1553.

      Originale habetur Budae in arch. Camerae Reg.
Hung. Aulicae copia vidimata in archivo fisei fasc.,
4. miscell. Lit. G.

Mandatum Ferdinandi Regis                 ,

ad administratorem proventuum Fiscalium ne pagft
sedis Szelistye ad saxones pertinentes, in medio co-
mitatuum connumerentur.

     1554. Suppl. C. D. T. VII. p. 103—105.

      Scaunulu său districtulu romanescu Selisce compusu
dein comunele Selisce, Galisiu, Valea, Cacova et Ti-
lișca, se tienusera in tempurile străvechi de acea parte a Tran-
silvaniei, ce se află inpartita in comitate feudalistice; se pare,
inse că in acelu districtu romanescu inca nu apucase a se in-
cuibă aristocrati’a si a delatură institutiunile democratice, pre
candu unulu deintre regi afla cu cale a decretă incorporarea ace-
lui seaunu cu cele cinci comune ale sale la scaunulu Sibiiului;
său adeca la territoriulu numitu regescu, inse numai asia, pre-
cumu se incorporase si districtulu romanescu alu Radnei la di ■
strictulu Bistritiei, că adeca contributiunile statului se le
numere la acelasiu locu seu perceptoratu cu sasii. - Sub Ferdi-
nandu I. Ladislau Vasiu, administratoriulu venituriloru regesci
dei»Transilvani’a smulsese scaunulu Seliscei de cătra Sibiiu, si’lu
incorporase la comitatulu Albei; regele inse a interdisu acea
scaimbare prin archiepiscopulu si cancellariulu seu, Nicolau Ro-
manulu. Eca cumu s’au desvoltatu relatiunile de asia numit’a
concivilitate a comuneloru si dictricteloru romanesci cu sasii.

      (5re-inse cumu se păte, că nici una dein familiele vechi
ale districteloru romanesci se nu fia conservatu dein generatiune
in generatiune nici macaru unu fragmenta, nici¹ unu petecu de
documente scrise despre relatiunile loru sociali si politice? Vedi
rtu mei, cumu se mai perdura mai tăte urmele vietiei năstre prin
lintunecimea egiptena adusa preste noi de călugării bizantini.

      Ferdinandus divina favente clementia Romano-
rum Imperator, Hungariae, Bohemiae etc. Rex sem-
per Augustus, Infans Hispaniae, Arcbi-Dux Austriae.
Fideli nostro Ladislao Vas de Gyalu administratori
proventuum nostrorum Transilvanicorum salutem et
gratiam! Conquesti sunt apud Majestatem nostram
Fideles nostri prudentes et circumspecti Universitas
saxonum nostrorum septem et duarum sedium saxo-
mcalium, e^e certas quasdam Possessiones ipsorum
Valachicales, ipsis saxonibus nostris incorporatas, vi-
delicet: Szelistye, Gâlyas, Valya, Kakova, Sibinyel,
et Tiliska vocatas, quae licet nominumque in Medi-
um Comitatus in quo adjacerent connumeratae exsti-
tissent, nullum tamen unquara censum’, vel contribu-
tionem eisdem saxonibus nostris superinde per divos
quondam Reges Hungariae concessorum, et per nos
quoque confirmatorum solvissent; et licet mandatum
quoque nostrum superioribus diebus, tum ad Vajvo-
das nostros, tum etiam comites comitatus Albensis
et Kiikolloiensis emanari fecerimus, ne videlicet bo-
na et possessiones ejusmodi fidelium saxonum no-
strorum in medium nobilium connumerare, et ad so-
lutionem censuum conpellere veles, in praejudicium
et derogamen Privilegiorum, et antiquae consvetudi-

— 157 —


nis ipsorum exponentium, supplicando nobis iidem
exponentes humilliter: quatenus ipsis hac in re gra-
tiose providere, neque antiquis eorum consvetudini-
bus, et privilegiis derogări permitere dignaremur.
Quorum supplicatione clementer exaudita, volentes
ipsos fideles saxones nostros in antiquis eorum li-
bertatibus, et consvetudinibus omnino illaesos et in-
demnes conservări. Fidelități tuae harum serie fir-
missime committimus et mandamus, quatenus acce-
ptis praesentibus et praemissis sic se habentibus,
praescriptas. possessiones ipsorum saxonum nostro-
rum, contra eorum antiquam consvetudinem, ad sol-
vendam in medium comitatus contributionem aliquam
cogere, et compellere, vel taxam seu dicam aliquam
eisdem imponere nequaquam praesummas, seu eos-
dem saxones nostros suae iibertatis praerogativa, sine
omni impedimento libere frai et gaudere permittere
modis omnibus teneas et debearis. Praesentibus per-
lectis exhibent. restituantur. Anno Domini millesimo
quinquagesimo quarto.

                     Nicolaus Olahus, Strigoniensis.

     Ex miscell. msptis Joannis Gibel 1774. et 1775-
conscriptis.

(Va urmă.)

     , / ---------------------------

    Traductiuni de regulamente ostasiesci.

     Tempulu nostru este alu reformeloru si alu pre-
faceriloru in tdte ramurile vietiei popdraloru euro-
pene. Păna aci se dicea si se credea, că statulu mi-
litariu este din cele mai conservatdrie. In dilele
năstre se pare că tocma classea acăsta de dmeni
este supusa la reformele cele mai dese si radicali;-
si intra adeverii, că la armatele europene s’au prefa-
cutu tdte lucrurile, atătu in respectulu instructiunei si
alu disciplinei, cătu si in partea materiale, incependu
dela tunaria păna la nasturii uniformei militarie.

     Regulamentele inca se scaimb’a desu. Cu alta
ocasiune observaseramu, că auctoritatile militarie
austriace au datu ordinu, că se se traduca si in ro-
manesce regulamentulu de instrucțiune (Abrichtungs-
Reglement), din 1868, ceea ce s’a si intemplatu in an.
1870.*) Aciimu se aude că acelu Regulamentu se
delatura, si că se va adopta pentru armat’a impe-.
riala c. r. regulamentulu Prnssiei.

     Eca inse, că Prussi'a inca a decisa a preface re-
gulamentulu seu de instrucțiune.

     Intr’aceea, acelasiu regulamentu prussianu apuca-
se a se traduce la Bucuresci in limb’a ndstra, in
care s’a si tiparitu, pentru că se ocupe loculu regu-
lamenteloru elaborate mai de inainte după cele fran-
cesci, publicate in anii 1870 et 1871, din care amu
reprodusu si noi căte ceva că specimine de stila
militariu si metodu alu traductiunei. Avemu dresi-
care cause de a presupune, că acelu regulamentu


      *) Vedi Transilvani’a Nr. 10.


alu Prussiei nu va fi introdusu la trupele pedestre
romanesci, ci se va aștepta, păna ce va esi celu nou;
totuși reproducemu si din acela cătiva §§-i, cu sin-
gurulu scopu că se damu ocasiune de a compara
traductiunea acesta din nemtiesce cu tdte traductiu-
nile de stilu militariu, căte amu citatu păna acilea in
cătiva Nri ai acestei foi. Si fiendu-că multe parti
dein Abrichtnngs-Reglement alu Austriei semena a fi
decopiate dein cuventu in cuventu după alu Prussiei,
asi|^traductorii celui austriaca voru avea ocasiunea
de a observa, că celu care cunăsce bene amendoue
limbile si care nu este obligatu si constrinsu a Incra
la terminu fixu, la voce de comanda imperativa, cu tdte
greutățile limbei nemtiesci, pdte se traduca prea
bene dein trens’a.

     Dorindu noi a popularisa pre cătu se pdte.
unitatea terminiloru de comanda in limb’a
ndstra, vomu incepe ărasi dela scdl’a, sdu adeca
prim’a instrucțiune a soldatului.

PARTEA I.

SCOL’A SOLDATULUI DE INFANTERIA.

Capitolulu I. Instrucțiunea tara arma.

     § 1.        Positi’a. Positi’a soldatului este bas’a
alinierii, a intorceriloru si a intregului esercitiu. Ea
trebue se fia naturala, libera si nesilita. Călcâiele pe
aceeași linia si apropiate pe cătu o va permite con-
formatiunea corpului; verfulu pitidreloru intdrsu de
o potriva in afara si deschise mai puținu decătu
unu unghiu dreptu; genuchii întinși fara a’i intiepeni;
corpulu bine asiediatu pe siolduri si plecatu inainte,
umerii înapoi si de o potriva lasati in josu, bratiale
cadiendu in voie, coatele apropiate de corpu, puținu
încovoiate si fara a fi strinse; palmele intdrse puținu
in afara; capulu dreptu si nesilitu; barb’a apro-
piata de gfitu, fara a’lu acoperi; ochii tientiti dreptu
inainte si nu in pamentu.

     Prin esplicarea in practica a positiei susu are-
tate, recrutulu o va gasf usiure si naturale, mai cu
săma daca ’i vomu arata din candu in candu, căte
unu soldatu ce are positie buna; procurandu astu-
faliu recrutului unu esemplu invederatu despre buna
positie. Fiindu-că ori ce positie a corpului , candu
tiene prea multu, devine obositărie, trebue a se per-
mite soldatului in tempulu esercitiului că se se re-
pauseze dein candu in candu.

     Acesta se face prin comand’a: J’e locu -— re-
paosu! La esecutarea acestei mișcări nu se va ob-
servă nici o cadentia. Fără a fi autorisatu prin a-
căsta comanda, soldatulu nu pdte in tempulu eserci-
tiului se se misce, se ridice ceva daca ’i-Hr fi cadiutu,
si cu atătu mai pucinu se vorbăsca.

     Daca s’au permisu soldatului a se repausă, elu
trebue, candu i se dă comand’a: Drepți, se’si reia
la momentu positi’a prescrisa. Că deprindere este
bine a repetă desu aceste mișcări, pentru-că pe de o
parte, instructorulu se se păta incredintiă, daca re-
cruții au intielesu bine cele ce se ceru pentru o buna


26

— 158 —


positie, avendu totu-deodata ocasia de a îndreptă
gresielele; ăra pe d‘e alta recrutulu castiga prin ace-
ste repetări, o deprindere care ’i va fi trebuintiăsa
pentru instructi’a ce are se urmeze.

     § 2.        Intărcerile pe locu. La tdte intăr-
cerile, calcaiulu stangu pe care stă tăta greutatea
corpului nu se va mișca dein locu, verfurile pitiăre-
loru suntu pucinu rădicate, ăra pitiorulu dreptu nea-
tingendu pamentulu, după terminarea intărcerei ilu
pune usioru langa celalaltu.

     Semi-intărceri. Pentru semi-intărceri st?dă
comanda: La drăp-t’a (stang’a).

     Intărceri întregi. Pentru intărcerile întregi
se dă comand’a: Plutonu: La stang’a impre -jur
(doue tempuri).

     Intaiulu tempu. După comand’a: stang’a
i m - p r e, soldatulu face o semi-intărcere la stang’a
pe calcaiulu dreptu, duce pitiorulu stangu, formandu
unu unghiu dreptu inapoiă călcâiului dreptu, scobi-
tur’a pitiorului in dreptu si la diece centimetre de
calcaiu.

     Alu douilea tempu. După comand’a jur,
soldatulu se intărce pe amendoue călcâiele, radicandu
pucinu verfurile pitiărelorn, genuchii intinsi; se pune
cu fati’a înapoi; aducendu după acăst’a calcaiulu stangu
langa celu dreptu si pe aceeași linia.

     Pentru intărcerea la frontu, se dă comand’a pre-
gatităria: Plutonu, după care urmăza comand’a
seversităria: Frontu! Intărcerea se face cumu s’au
prescrisu mai susu.

     Daca recrutulu esecutăza intărcerile cu înlesnire,
pastrandu totu-deodata si corect’a positie a corpului,
este cea mai buna dovada, că elu a inaintatu in prim’a
sa instrucție.                           •

     § 3.        Marsiulu in genere. Scopulu marsiu-
lui este de a câștigă terenu, menajandu inse pe catu
se păte fortiele soldatului; marsiulu se considera nu-
mai atunci perfecții, nandu ambele aceste conditiuni
sunt indeplinite. Iu marsiu corpulu trebue se fia li-
bera cu totulu, nesilitu si dreptu, după cum s’au
aratatu la positi’a soldatului.

     Că regula generala in privinti’a marsiului se voru
observă cele urmatărie: după comand’a Batalionu
(compania, plutonu etc.) înainte — marsiu! sol-
datulu duce pitiorulu stangu fără sguduire la 80 cen-
timetre inaintea celui dreptu; la punerea pitiorului
pe pamentu, genunchiulu va fi intinsu, verfulu pitio-
rului pucinu aplecatu către pamentu si intorsu in a-
fara; in același timpu corpulu va fi datu înainte, ăra
pitiorulu va fi pusu pe pamentu cu tăta talp’a si
fără sguduitura; tăta greutatea corpului o lașa in a-
cestu momentu pe pitiorulu stangu. Pe data ce pi-
tiorulu stangu a fostu pusu cu talp’a pe pamentu,
calcaiulu dreptu se rădică de la pamentu; pitiorulu
dreptu va fi adusu înainte cu verfulu aplecatu spre
pamentu, fara inse a’lu atinge, si va fi pusu la de-
părtarea si in chipulu cumu s’au prescrisu pentru
celu stangu. Astu-feliu soldatulu continua marsiulu,


fbra a incrucisiă pitiărele si fbra a intărce umerii
său capulu din directi’a cea drăpta.

      Pentru scurtarea pasului se dă comand’a: .Scur-
tati pasulu — marsîll, ăra pentru luarea pasului
plinur .înainte — marsiu.

      După comand’a Stai! care se va da candu se
va pune ori ce pitioru pe pamentu, soldatulu va mai
face unu pasu înainte si aducendu usioru, pitiorulu
care se afla in urma, langa celu de d’inainte, se o-
presce. Dăca in timpulu marsiului esact’a positie a
corpului nu aru fi fostu pe deplinu pastrata, ea va
fi reluata pe data ce se va comandă: stai!

      lutiăl’a reglementara a pasului iute este de 112
pași pe minutu.

      Candu va fi trebuintia, la ataculu cu baionet’a,
a iuti pasulu, atunci se voru face 120 pași pe minutu,
si tactulu loru se va da de tobosiari.

      In cașuri candu trebue se ocupamu repede unu
punctu ăre-care, său candu trebue a esecută repede
vre-o mișcare, se va intrebuintiă pasulu alergatoriu;
acestu pasu inse nu va fi intrebuintiatu pe întinderi
mari, pentru a nu’si perde ămenii resuflarea, Pasulu
alergatoriu nu trebue se degenere nici odata in fuga.
Elu va fi facutu .fără cadentia, si arm’a va fi luata
pe unu «meru ăre-care; comand’a pentru pasulu a-
lergatorifi este: Pas alergatoriu — marsiu!

      Daca' trupe de sustienere său colăne ar trebui se
păstreze cadeuti’a pasului alergatoriu, atunci comand’a
va fi: Pasu gimnasticu — marsiu! in care casu
se voru observă prescripțiile § 5, ale instructiunei
pentru gimnastica si scrima cu baionet’a.

      Daca la percurgerea unoru distantie mai mari,
voimu a inlesnf marsiulu, se va dă comand’a: Pasu
de voia — marsiu. dmenii voru merge cumu le
va venf mai lesne, pastrandu’si inse loculu loru de
sîru si randu. Pentru a luă ăra cadenti’a pasului si
ordinea regulata de marsiu, se dă comand’a: Pasu
iute — marsiu.

      Daca unei subimpartiri ce se afla in marsiu, i
s’ar comandă drepți, ea ’si va reluă ordinulu prescrisu
pentru defilare (§ 133).

      Daca voimu a plecă de pe locu cu pasu de
voia, comand’a seversităria marsîll va fi precedată de
cea pregatităria Pasu de voia. Era numirea de
batalionu, compania, plutonu etc. nu se va mai dă.

      § 4,        P r i i m i r i 1 e. . Pentru a ne mișcă pe di-
stantie scurte la drăpt'a său la stang’a, fără a schimbă
frontulu, ne servimu cu primirile.

      Comand’a: La drăpt’a (stang’a) Prii mi ti-—

    marsiu.

      Eșecutarea: Pitiorulu dreptu, avendu genu-
chiulu intinsu, va fi dusu o diumetate pasu la dră-
pt’a pe linia si pusu pe pamentu, fără a bate său a
calcă prea indesatu; totu astu-feliu va fi adusu pi-
tiorulu celu stangu langa celu dreptu.

      lutiăl’a acestui pasu va fi îndoita de aceea a pa-
sului iute.

      Corpulu si umerii remauu drepți; ăra manile

— 159 —


strinse langa corpu. Capetele si ochii se intorcu după
comand’a Marsiu, la drept’a.

     Daca priimirea se va face la stang’a, după co-
manda marsiu, dinenii voru intdrce capulu la stang’a
si ’lu voru tienea si in tempulu priimirei.

     După comand’a stai, se va face alinierea dein
partea spre care s’a facutu priimirea; si după aliniere
se va comandă: (Irepti.

     După acăsta comanda, dmenii intorcu capulu
dreptu inainte; ăra direcționalii se voru duce la lo-
curile loru.

(Va urmă).

        w -----------------------------

Nr. 104/1874.

    presid.

A N U N C IU.

     Conformu conclusiunei luate in siedinti’a comi-
tetului asociatiunei transilvane dein 12. Maiu cal. nou
a. c. § 48 adunarea generale a asociatiunei transil-
vane pentru anulu curente 1874 se va tienă la 10.
—11. Augustu cal. nou a. c. in opidrtlu Dev’a.

     Ceea ce prin acâst’a, in sensulu §§-loru 14, 21
si 25 dein statute, se aduce la cunoscienti’a publica.

     Dela presidiulu asociatiunei transilvane pentru
literatura si cultur’a poporului romanu.

     Sibiiu in 13. luniu 1874.                   ’

    lacobu Bologa mp.               I. V. Rusu mp.

        vieepresiedinte.                secret. II.



Ad. Nr. 102. 107.

    Consemnare.

Sumele incurse la fondulu asoc. trans. pre tempulu dela 12. Maiu
                 a. c. pana in 20. luniu a. c.

      I.       Prin dn. cassariu alu despartiementului alu II-lea (Fa-
garasîului), Nicolau Cipu, s’au tramisu pentru fondulu
asociatiunei:

      dela Georgiu Boeriu, locotenente supr. in Vadu ci tacsa
de m. ord. pre anii 187% si 187% 10 fl. v. a.;

      dela comun’a Buciumi, că tacsa de m. ord. pro 187*/₂
5 fl. v. a.;

      dela Georgie Fagarasianu jun., jude reg. in Siarcaia că
tacsa de m. ord. pro 187% 5 fl. v. a.;

      dela Georgie Morariu, proprietariu in Vadu pro 187%
5 fl. v. a.;

      dela comun’a Ohaba că tacsa de m. ord. pro 187 % 5 fl.
val. aust.;

      dela comun’a Sinc’a vechia că tacsa de m. ord. pro 187%
5 fl. v. a.;

      dela comun’a Vadu că tacsa de m. ord. pro 187% 5 fl.
v. a.

      dela Alesandru Micu, vicariu foraneu in Fagarasiu că tacsa
de membru ord. pro 187% 5 fl. v. a.

      dela loanu Codru Dragusianulu, vcapitanu in Fagarasiu,
eă tacsa de m. ord. pro 187% 5 fl. v. a.

      dela Georgie Popu Gridanuln, pretore in Veneti’a interiore
că tacsa de m. ord. pro 187% 5 fl. v. a.

      Paulu Banusiu, subjude reg. in Rupea că tacsa de m. ord.
pro 187%, 187%, 187%, in 187% 20 fl. v. a.

      dela Nicolau Mircea, administrator» protopopescu gr. or.


in Rupea, că tacsa de m. ord. nou pro 187% 5 fl. si 1 fl. pen-
tru diploma;

      dela Ioane Mircea, parochu gr. or. in Cati’a că tacsa de
m. ord. nou pro 187% 5 fl. si pentru diploma 1 fl. .v. a.;

      dela comun’a bisericesca gr. or. Cati’a că tacsa de m. ord.
nou pro 187% 5 fl. si tacsa pentru diploma 1 fl. v. a.;

      dela Georgie Spornicu, parochu gr. cath. in Rupea că
tacsa de m^ord. nou pro 187% 5 fl. ₛi pentru diploma 1 fl.

      dela cotnun’a biserifiesca gr. cath. Rupea că tacsa bene-
vola 1 fl. 83 cr. v. a.;

      dela Georgie Repede, docente in Rupea că tacsa bene-
vola 1 fl. v. a.

      dela comun’a bisericăsca g. or. Drausu că tacsa benevola
3 fl. v. a.;

      dela comun’a bisericăsca gr. cat. Homorodu că tacsa bene-
vola 4 fl. 30 cr. v. a.;

      dela comun’a bisericăsca gr. or. Rupea că tacsa benevola
2 fl. 47 cr. v. a.;

      dela Ioane Bercanu, docente in Rupea că tacsa benevola
1 fl. v. a.;

      dela Ioane Buzea, docente in Rupea că tacsa benevola
1 fl. v. a.;

      dela Bucuru Borcomanu, economn in Rupea că tacsa be-
nevola 1 fl. v. a.;

      dela Nicolae Buzea, economu in Rupea că tacsa benevola
50 cr. v. a.;

      dela Ioane Popoviciu, parochu in Rupea că tacsa bene-
vola 1 fl. v. a.;

      dela Andreiu Boeriu, parochu gr. cath. in Homorodu că
tacsa benevola 1 fl. v. a,;

      dela losifu Lupu, parochu gr. or. in Drausu că tacsa be-
nevola 5 fl. v. a ;

      dela comun’a bisericesca gr. or. Stena că tacsa benevola
3 fl. v. a.;

      dela Sofrone Lupu, parochu gr. or. in Stena că tacsa be-
nevola 1 fl. v. a.;

      dela Ioane Mandanu, parochu gr. or. in Zibertu că tacsa
benevola 1 fl. v. a.;

      dela comun’a bisericesca gr. or. Lobnicu că tacsa bene-
vola 2 fl. v. a.;

      dela Ioane Mircea, parochu gr. or. in Lobnicu că tacsa
benevola 1 fl. v. a.;

      dela comun’a bisericăsca gr. or. Felmeru că tacsa bene-
vola 2 fl. v. a.;

      dela Sofrone Roșea, parochu gr. or. in Ungr’a că tacsa
benevola 1 fl. v. a.;

      dela comun’a bisericesca gr. or. Ungra că tacsa benevola
2 fl. v. a.;

      dela Ioane Cornea, studentu din Catia că tacsa benevola
1 fl. 20 cr. v. a.;

      dela comun’a bisericesca gr. or. Mertiasia că tacsa bene-
vola 4 fl. v. a.;

      dela Georgie Popoviciu, economu in Rupea că tacsa bene-
vola 50 cr.

      dela agentur’a comunale dein Zernesci că tacsa ’ benevola
10 fl. v. a.;

      dela Nicolau Recsey, revisoru districtuale in Fagarasiu că
tacsa de m. ord. pro 187% 5 fl. v. a.

      Sum’a 155 fl. 80 cr. v. a.

      Dein acesti’a s’au tramesu la fondulu asoc. 104 fl. v. a., 6r
51 fl. 80 cr. v. a. s’au retienutu pentru bugetulu despart, cer-
cuale pro 1874.

      II. Dela Rev. dn. canonicu metrop. in Blasiu, Leontiu
Leonteanu tacs’a de m. ord. pro 187% 5 fl. v. a,

      Sibiiu in 20. luniu 1874.

Dela secret, asoc. trans.

— 160 —


Ad. Nr. 100.

    Contribuiri Ia fondulu academiei romane de drepturi.

      I        . Prin dn. v. protopopu in Palate’a, Andreiu Albonu, s’au
tramesu la fondulu academiei si anume:

      dela loanu Germanu, parochu in Sambotelecu 5 fi.

        „      Georgiu Florianu, parochu in Bald’a 1 fl.

        „      loanu Micu, parochu in Siarmasielu 1 iiț.

        „      Teodoru Giurgiu, parochu ih Aruncuta 1 fl.

        „ Vasiliu Caliani, parochu in Mihesiu 1 fl.

        „ Avramu Bigianu, parochu in Tothaza 1 fl.

        ᵣ Vasiliu Farago, parochu in Suatulu de susu 1 fl.

        „ Ipsifu Costinu, parochu in Iuriu 1 fl.

        „ Parteniu Rodneanu, docente in Mihesiu 50 cr.

        „ lacobu Beldeanu, parochu in Balda 1 fl.

        „ lacobu Mog’a teneru, economu in Erata 2 fl.

        „ Georgiu Germanu, economu in Aruncut’a 1 fl.

        „ Irimia Pap, economu in Frata 1 fl.

        „ Petru Cintisanu, economu in Mihesiu 50 cr.

        „ Alionu Cintisanu, economu in Mihesiu 50 cr.

        B Andreiu Albonu, v. protop. in Palate’a 2 fl. 50 cr.

      Sum’a 21 fl.

      II. Prin dn. cassariu alu despartiementului cerc, alu Fa-
garasiului (II.) Nicolae Cipu s’au tramesu:

      dela dn. vicariu foraneu in Fagarasiu, Alesandru Micu in
un’a loosa de loteria de alui Rothschild (Staats-Prămien-Loose)
7 fl. v. a.;

      dela dn. subiude reg. in Rupea, Paulu Banutiu in bani
gat’a 6 fl.

      Sum’a 13 fl.

      Sibiiu in 20. luniu 1874.


                           Dela secret, asoc. trans.



Bibliografia.

         VOCABULARIU ROMANO-FRANCESU
lucratu după Dictionariulu Academiei francase, după alu
lui Napoleone Land ai s si alte dicționare latine, italiane ect.
de loanu Costinescu primita de efori’a scdleloru in a. 1858
si terminata in 1870 doue volume formatu de lexiconu. Pretiu
1. n. 20.

     Cursulu complecta de comptabilitate in partida
dubla, pentru usulu scdleloru, comerciantiloru etc. deThedoru
Stefanescu, professoru de comptabilitate si de cursulu marfu-
riloru la scdl’a superidra de comerciu din Bucuresci capitala.
Librari-editori Ch. Stefanescu et Barasch Bucuresci, 1874 8°
mare pag. 400. Pretiulu 10 1. n.

     Collectîune de tratatele si conventiunile Ro-
mâniei cu puterile străine, dela a. 1368 pana in dilele ndstre.
De M. Mitileneu, secretarii! generale si directora alu minis-
teriului afaceriloru străine. Bucuresci, 1874 8° mare pag. 367.
Pretiu 10. 1. n.

     (Carte absoluta necessaria pentru toti câți se ocupa cu
histori’a si cu dreptulu publica alu României).

     Tratatu de Anatomia dîscriptiva, de M. Buturescu,
Cu 17 figuri intercalate in textulu loru I. Partea I din Nevrolo-
gia. Bucuresci, 1870 8° pag. 176. Pretiu 4 1. n.

     Principii elementare din dreptulu privata, pre-
date la scdl’a de administratiune din Bucuresci. De C. Na c u ,


doctoru in dreptu. Duoe volume, Bucuresci 1874. 8° mare. Pre-
tiulu 20 1. n.

      (Carte indispensabile anume pentru acea mulțime de per-
s.dne si familii, nu numai romanesci, ci si de alte natîonalitati,
care trecu neîncetata mai virtosu din Transilvani’a in Romani’a,
dra acolo in lips’a totale de cundscerea legilorn tierei, vinu in
neplăceri si chiaru conflicte cu locuitorii pamenteni. De altu-
mentrea scopulu mai de aprdpe alu acestora prelegeri este for-
marea teneriloru, mai alesu in ramur’a administrativa).

      Scrierile lui Constantina Negru zzi. Volumalu I,
Pecatele teneretieloru, voi. II. Poesii, voi. III. Theatru. Bucu-
resci, 1873. tdte trei volumele 15 lei noi.

      Titu Maior eseu. Critice. In contra direcției de astadi
in cultur’a romana. Despre scriere, Limb’a romana in jAialele
din Austri’a. Observări polemice. Directi’a rom. Bucuresci 1874,
8° pag. 466. Pretiu 5 1. n.

      V. Alexandri. Boieri si Ciocoi. Comedia in cinci
acte 1840—1846 dedicata Dlui M. Cogalniceanu. Bucuresci
1874 8® pag. 208. Pretiu 3. 1. n.

      Dictionariu ro manu -fra n ce su , de G. M. Anto-
nescu. Bucuresci (fora anu) 16° pag. 337. Pretiu 6 1. u. (nele-
gata).

      Educatiunea si instrucțiunea generale pentru
parenti, docenți si altii, caror’a le este incredintiata si jace la
anima cultur’a poporului, de Munteanu-Solomonu. Blasiu 1874.
Pag. 1'88. Pretiulu 1 fl. 50 cr.

      Regulamentu de transporta si tarife generale si
speciale pentru transporturile de persdne si de bagagiuri, precum
si pentru mărfuri de mare si mica vitessa. Proprietatea societatiei
actionariloru caliloru ferate romane. Bucuresci 1873. Pretiulu
4 lei nuoi.

      Transport-Bes ti m mun gen und allgemeine and Spe-
cial-Tarife fiir den Personen-, Gepacks-, Eilgut- und Frachten-
Verkehr. Selbstverlag der rumănischen Eisenbahn-Actiengesell-
schaft. Bucarest 1873. Preis 4 Francs.

      Femei celebre si femei mai multu sdu mai pucinu
demne d’a fi cunoscute. Portrete culese dein mai multe opere si
arangiate astu-feliu de luli’a Sacellariu născută larcu. Bucuresci,
1874. Pag. 62. Pretiulu 1 leu nou.

      Blondinulu dein Namuru si Pa si’a dela Bud’a.
Doue novele traduse dein limb’a germana de B. Verpjont. Bu-
curesci, 1873. Pag. 151. Pretiulu 1 leu 50 bani.

      Contes’a Falsa. Novela de Edmond Hahn. Tradusa din
limb’a germana de B. V. Vermont. Bucuresci, 1873. Pag. 251.
Pretiulu 2 lei n.



    Corespondcnti’a Redactiunei.

     Absenti’a rloua de alte patru septemani a impedecatu
pe redactoriu a respunde la scrisorile venite lui dela 5 luniu
incdce. Expeditiunile de cârti câte se ceru, se voru face
nesmintita dilele acestea.

     Tenerimei dela A. luli’a 8 luniu. Aveți statute con-
firmate? In acesta casu foi’a se cere dela on. Comitetu din
Sibiiu.


Editoriu sl provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografl’a Riimer & Kamner.