------------

X/⁰ Acesta fâia ese J
*■ cate 3 role pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenu cu porto |
v v, poștei. w

-------------





                TRlNSILViNIl.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
            si cultur’a poporului romanu.



>2®^-------------

<4 Abonamentuln se
i face numai pe cate i

      1 anu intregu.

  Sa abonedia Ia Corni-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu. seu prin posta
  seu prin domnii co-

<J lectori.





        Nr. 11.


Brasiovu 1. luniu 1874.


        Amilii VIL


S u mar i u : Comercialii si codicele comerciale. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Vechiulu Apulum si
ruinele lui. — Procesu verbale. — Bibliografi’a.


    L Comerciulu si codicele comerciale.

     „In tierile locuite de daco-romani comerciulu si
mai totu ce se dice specula, se afla in manile evrei-
loru, nemtiloru, armeniloru, greciloru, inca si ale
bulgariloru. Străinii ne-au coplesitu, ne-au inpresu-
ratu dein tdte părțile, ne saracescu, ne subjuga, ne
stingu, ne omdra pe terrenulu economiei naționale.
Străinii făcu la noi capitaluri, cu acelea succesive ne
cumpără casele si moșiile ndstre, ne cumpără tidr’a,
dra noi vomu deveni proletarii loru.“

     Curatu asia este si asia va fi precumu lamen-
tat! dvdstra, domni mari patrioti si mai mari națio-
naliști — dein gura. Dara consecentiele comerciului!
portatu de străini au fostu aceleași, mai sunt si
păna in dio’a de astadi la tdte popdrale surde si
drbe, facia cu evenimentele care se desfasiura impre-
giuru de ele. Cautati de exemplu la germani. Ei
dein natur’a loru, după geniu si temperamentu, după
traditiunile si educatiunea loru, inca n’au fostu apti
pentru comerciu si professiuni, adeca pentru totu ce
latinii numea in despretiu Ars sordida, profes-
siune, arte urita, gretidsa, necurata, si ei numea asia,
totu ce nu se reducea la agricultura, totu ce nu era
ostasiu, legistu, functionariu, advocatu. Care au fostu
urmările? S’au stracuratu jidovii, successorii femcia-
niloru si ai cartageneniloru in comerciu, cu suteleș
de mii in Germani’a, si in duoe trei sute de ani au¹
storsu tidr’a păna la meduva. Sub cuventu că jidovii
nu sunt creștini, că-ci n’au adoptatu testamentulu
nou, le puseră mii de pedeci; comerciulu inse totu
a remasu in manile loru, pentru că acumu necessi-
tatea lui ajunsese că se fia fdrte simtita la unele
classi ale poporului, dra mai virtosu in cercurile ari-
stocratice si la curțile domnitoriloru. Alti comer-
cianti mai nu era ; jidovii cunoscea orientele si occi-
dentele, jidovii aducea margaritariu, margeanu, dia-
mante, sialuri si metassarii, profumuri si rumenele
pentru femeile europene. Jidovii vendea acestea si
alte mii de articlii forte scumpu; aristocratii spoliă
pe celelalte classi ale poporului, pentrucă se pdta
platf jidoviloru, nu dein vreunu sentimentu de obli-
gațiune morale, de dreptate, si mai pucinu de ondre,
ci dein interessu, pentru că jidovii se aiba cu ce
plati alta marfa la alti comercianti si corabieri, in


alte fieri. In fine cup’a se reversă; poporulu irritatu
si fanatisatu mai alesu prin călugări, se scolă in mai
multe parti ale Germaniei in contra jidoviloru, pen-
trucă se’i extermine de pe faci’a pamentului. Chroni-
cele Germaniei sunt pline de crudimile cele mai sel-
batece commisse asupra jidoviloru. Cetati si oppide,
seu parti intregi, suburbie, strate locuite de jidovi
fusera date flacariloru; barbati, femei si prunci cu
sutele fusera aruncate in focu. Acdsta furia a po-
porului a proruptu mai de multe ori in Germani’a,
dra anume in sec. alu 15-lea si alu 16-lea au ajunsu
la culme. Sute de mii de jidovi au emigratu mai'
alesu in Poloni’a. (De aici vene, că jidovii dein Po-
loni’a si Russi’a vorbescu acelu jargonu nemtiescu
jidovitu.)

     Dara ce au folositu nemtiloru acelea selbatacii?
Le-au folositu atăta, cătu si spaniloru crudimile loru
commisse in contra jidoviloru si mohamedaniloru,
cătu si moldavo-romaniloru desele revolte dein Bu-
curesci si lassi, prin care au gonitu in trecutu de
mai multe ori pe negutiatorii greci dein tidra, apoi
au mai pusu si pe archierei că se citdsca anathem’a
cea mare asupra loru. Nimicu nu le-au folositu.
Grecii, că si jidovii, sunt negutiatori nascuti si cre-
scuți, nu de eri alaltaeri, ci de mii de ani, dein ge-
neratiuni in generatiuni, dein secuii in secuii, ince-
pendu multu inainte de Homeru si păna in dilele
ndstre. Situatiunea loru geograpliica, insulana, ma-
ritima, pamentulu celu parte mare muntosu si sterpu
alu Greciei proprie, in fine spiritulu loru celu de-
steptu, ajutatu de conscientia pucinU scrupuldsa, ii
face se fia aceea ce sunt.

     Armenii, cu natur’a loru cea applecata la certe,
la nenumerate belluri civili, prin care s’au sfasiiatu intre
sene si au datu veciniloru ocasiune bene venita de
a se amesteca in afacerile loru, isi perdura patri’a,
isi sfarmara statulu in bucăți, se si mai desbinara
in trei sdu patru confessiuni religidse; asia la fami-
liile cele mai de frunte si mai de a duo’a mana le
remase numai alegerea, că se ia lumea in capu, se
cutriere marile si tierile, se se asiedie care unde au
potutu. Omeni fdrte activi, si drasi că facuti pentru
comerciu, se sciu folosi de tdte conjuncturele. Pe-
catu numai, că cei amestecati p’intre unguri, maimu-
tiescu prea multu pe aristocrația loru cea fantasidsa,


21

— 126 —


de unde urmddia, că pre catu se inaltia de curendu
, si susu, asia si recadu iute si afundu. Destulu inse,
că armenii inca fhmt negutiatori, era romanii nu sunt.

      Asia dara daco-romanii inpresurati si luati de
ghtu prin nemți (sasi), evrei, armeni si greci, se
pieră? Ba, ddmne feresce, nici decumu, ci numai se
apuce cătu se pdte de iute pe calea ce au apucatu
nemții, dupace au vediutu, că nu le folosescu nimicu
revoltele, nici macelaturele cele de tigrii, commisse
asupra jidoviloru. Acea cale este fdrte cunoscuta.
Nemții, că si inainte de ei italianii, anglii, francii,
helvetianii, holandii si belgiani, au rupt’o cu super-
stitiunea sociale, s’au apucatu ei inșii de comerciu,
âu introdusu in elu honestatea, si dea, au scăpatu
mai de toti jidovii. Romanii se’si dea pe toti pruncii
la scdla, că se invetie carte mai multa decătu sciu
jidovii, era mai alesu se invetie forte bene geografia,
histori’a naturale, arithmetica, scurtu scientie positive.
Se nu’si tiena nasulu susu de cătra comerciu, si se
nu le mai fia rușine de „Arte sordida." Se pp in-
partimu tenerimea intre diverse vocatiuni ale vietiei
sociale. Lips’a de scdle reali si comerciali se nu ne
genedie intru nimicu. Baiati dein a trei’a seu a pa-
tr’a classe gimnasiale se potu alege comercianti fdrte
buni. Numai se le scdtemu dein capatiena fantasi’a,
că »a se face comerciantu, fabricantu, chiaru profes-
sionistu, ar fi ceva mai umilitoriu, decătu a se face
popa, professoriu, oficiariu in armata, funcționarii! de
stătu, advocatu, medicu, ingenieru etc. Umilitoriu
este numai, a fi comerciantu seu prostu, ignorantu,
lipsitu nu numai de scdla theoretica, ci si de cea
practica, a vietiei, seu insielatoriu miserabile, charla-
tanu de siepte tieri; dara prosti si charlataui aflamu
in tdte classile societatiei omenesci, inca si intre cei
carii au petrecutu căte 5—6 ani pe la universități.
Este ridiculu unu negutiatoriu sdu professionistu, care
abia scie se’si subscria numele la corespondentiele
compuse de altulu, dara fiendu-că are bani, te ame-
rintia că te omdra si te platesce cu auru; si este
demnu de compatimitu acelu negutiatoriu, care btma-
dra că si armenii unguresci, cu prea modestele loru
cunoscientie câștigate dein trei patru classi, unde nu
mi’ti iau unu aeru de ministru, de mare politica si
barbatu de stătu, de dmeni carii au se intdrca lumea
cu degetulu. Dein contra, afla-te in apropierea unui
comerciantu sdu fabricantu, care păna in etatea sa
de 18 ani a invetiatu la scdle cu celu mai bunu suc-
cessu, după aceea l’a datu tata-seu in vreo casa so-
lida, sub conducerea unui principalu severa si seriosu,
pe 4—5 ani, inse fără a'i da bani pe mana, fbra
a’lu pune pe dragutiulu tatei la parte, indata ce a
esitu dein gadce, — stăi dicu de vorba cu comerci-
antu că acela, si credu căti va insufla respectu. Dein
acesta classe de comercianti essu apoi dmeni in
adeveru independenti, si cu mentea, si cu pung’a;
pe asemenea barbati ii poți pune ori-unde, că’si voru
împlini loculu cu ondre. Unu comerciantu său fabri-
cantu trecutu prin scdle, amblatu in lume, bogatu


in experintia pe diverse terenuri, va vorbi seuincai vota '
cu totulu altumentrea in adunari legislative, munici-
pali etc., decătu altulu ori-care; se va mesura cu a-
ristocratulu celu mai inganfatu, pentru-că nu depende
intru nimicu dela grati’a lui, va cauta in faci’a mi-
nistrului celui mai nervosu, cu sânge rece si for-a al?
pasa intru nimicu de furiile excelentiei sale.

      Romanii dein Romani’a propriu disa, au ince-
putu se pricepa si, se propage cu totu adensulu ade-
verari de natur’a acestora; ei inse sunt mai destepti
decătu suntemu noi acești batuciti la creri prin ne-
voiesiele systheme sub care amu gemutu, si altumen- ■
trea, mai tardii la mente, aici intre acești munți, în-
chiși in societatea unoru popdra dotate cu creri si
mai groși decătu sunt ai nostrii. Dein tdte, duoe
cașuri sunt caracteristice pentru nuditatea ndstră pe
terrenulu economiei naționale, ăra acelea sunt’: sub-
minarea dein' respoteri pe caii clandestime, in cursu
de 16 ani, afabricei de papiru dela Zernesci, uniculu
stabilimentu industriale mai mare, fundatu de romani;
mai tardfti combaterea cea mai inversiunata a institu-
tului Alb in’a dein Sibiiu, nu atătu de către străini,
cătu mai virtosu de cătra unii romani. Portarea unoru !
dmeni in acestea duoe cașuri a fostu atăta de mise-
rabile, in cătu ea nu se pdte caracterisă mai bene,
decătu numai cu interessantele proverbiu dein Ro-
mani’a: „Se ardia mdr’a, numai se ardia si clotianii,
si siorecii la unu locu." Pare că romaniloru le-ar fi
rușine că se aiba fabrice si institute de bani. In-
tr’aceea fia destulu cu atăta la miseriile ndstre pre-
sente. Se vedemu ce ne astdpta mai departe pe ter-
renulu economiei naționale.

> In Romani’a s’a introdusu dein dilele lui Ale-
xandru loanu I. Codicele comerciale alu Fran-
ciei, care este unulu dein cele mai bune. In Cislai-
tani’a se adoptă dela 1863 incdce noulu codice co-
merciale alu Germaniei, carele erasi este prea bunu.
Uugari’a nu are nici codice comerciale, si de •
unde se aiba, candu ii lipsesce chiaru codicele j
civile si celu penale, adeverata stare asiatica, , !
precumu o au caracterisatu si mai de aprdpe cătiva
membrii ai dietei.

      Ei, bene, dea unu proiectu de codice comerciale
ungurescu de inaintea năstra, elaboratu de professo-
riulu dr. Stefanu Apăthi cu ajutoriulu celora mai
buni codici europeni, alu Franciei, Germaniei, Hol-
landei, Helvetiei. Acestu codice nou promitte a fi
prea bunu; a fostu datu in opiniunea camerelora co-
merciali , si de căteva luni ilu are in revisiunea
sa una commissiune compusa dein barbati competenti
in Pestea. Codicele va fi adoptatu si se va potea
dice, că celu pucinu atăta lucru bunu a esitu si dela
diet’a Ungariei, care păna acilea fu forte nenorocita
in parte mare a codificatiuniloru sale.

      Că de specimine vomu reproduce si noi aici
cătiva §§-i anume dein partea II. a numitului pro-
iectu, pentrucă acesta promitte a fi cea mai interes-
santa.

— 127 —


Codicele comerciale.

PARTEA II.

Tit. I.

Societățile comerciali in generala.

      § 91.       Societățile comerciali se compunu: 1) că
societăți cu nume collectivu (kozkereseti); 2) că so-
cietăți de comandita (be tăti); 3) că societari ano-
nime (răszvănytărsasăgok, Actiengesellschaften). în-
ainte de infientiarea codicei comerciale noue dein Ger-
mania, era alte trei numiri: Offene, — stille — Ac-
tiengesellschaften (nyilvănos, — nevezettes — răsz-
vănytărsasăgok). Francii dicea si atunci la'offene =
collectiv, — la stille = comandit. Mai sunt si so-
cietari speciali, formate pentru căte una său mai multe
operațiuni anumite. Acestea dependu mai multu dela
involirea contractantiloru, că dela lege.

      § 93.       Pentru că societățile comerciali se existe
de dreptu (jogi letezăs, rechtlich, de jure), nu se mai
cere auctorisatiunea dein partea statului.

      § 96.       Obligațiunea de Înregistrare si publicare
la tribunalu, cu: Numele toturoru membriloru; titlu
său firm’a; representaritii ei; capitalulu; epoc’a iri
care se incepe activitatea societatiei, resiedenti’a.

      § 97.       Ori ce scaimbari de natur’a celoru enu-
merate in § 96 trebue se se arate la tiibunalulu co-
merciale, sub pedăpsa.

      § ■         100. Contractulu societatiei.

      § 101.       Ori capitaluri, ori alte obiecte care se trans-
punu societatiei, trecu in proprietatea societatiei, fia
acelea de ori-ce natura aru fi, asia dara si pamentu,
si apa, care inse trebue se se respice curatu in con-
tractu.

      § 102.       Părțile de capitalu, pe care au se le
dea asociatii la fondu, se se defiga prin contracta.

      § 103.       Societatea e responsabile pentru spesele
făcute de unu asociatu in interessulu ei; era dăca ’i
va fi anticipatu si capitalu, e in dreptu a’si lua 6 °j₀.

      § 104.       Toți membrii sunt obligati a lucra in
interessulu societatiei. Ori-ce membru e responsabile
pentru daunele causate societatiei prin culp’a sa.

      § 105.       Ori-care membra n’a numeratu partea
sa de capitalu la cass’a societatiei in terminulu pusu,
ori că au atacatu banii societatiei, are se platăsca
6 °/₀ interesse si se traga celelalte consecentie preve-
diute in legi.

      § 106.       Nu e permissu nici unui membru a se
face membru altei societari de aceeași natura.

      § 107.       In cașuri de acelea, societatea e in dreptu
a cere desdaunare.

      § 108.       Nici unu membru alu societatiei nu are
dreptu a primi vreunu altu membra nou in societate,
fbra consimtiementulu ei. Deca vreunulu si-ar trece
dreptulu seu asupra altui membra strainu, acesta nu
castiga nici unu dreptu in societate, si intre altele,
nu pdte pretende că se cercetedie cărțile (catastifele) ei.

      § 109.       Ddca societatea ’si va fi alesu membrii
pe carii ii auctorisase cu portarea trebiloru ei, atunci


ceilalți sunt opriti dela conducere, si protestele loru
nu le-aru folosi nimicu.

      § 111.      Următorii se alegu pe durat’a societatiei.

      § 113.       Dela firmatori se ceru concluse unanime.
In lipsa de unanimitate, afacerea cade.

      § 114.      Procura — revocabile.

      § 115.       Drepturile membriloru, de a visita ori
si candu afacerile, protocolele, si a trage bilantiu.

      § 116.      Inventaria si bilantiu, pe fiacare anu.

      § 117.       Nici unu membru nu pdte se’si scdta
partea sa de capitalu, fbra consimtiementulu celoru-
lalti; isi pdte inse scdte castigulu.

      § 119.       Membrii societatiei sunt responsabili cu
tdta avereâ loru pentru oblegamentile ei, in modu
solidariu. Ori-ce involire oppusa acestei decisiuni a
legei este nulla.

      § 120.       Celu ce intra mai tardfu in societate,
este responsabile pentru tdte oblegamentile, la care
era supusa societatea nainte de intrarea lui in trens’a.

      § Fiac       are firmatoriu alesu se considera că au-
ctorisatu la ori-ce operațiuni si acțiuni juridice, si a-
nume la vendiarea său incarcarea cu datorii a averiloru
mobili. Operațiunile inchiaiete de firmatori, obliga
pe societate.

      § 124.       La tribunale, pdte representa ori-care
firmatoriu pe societate.

      § 126.       Creditorii privati ai membriloru societa-
tiei nu potu forma pretensiune la acea parte de a-
vere a loru, pe care au apucatu a o da la fondulu
societatiei, fia aceea de ori-ce natura; nici chiaru la
drepturile de membra n’au pretensiune. Numai di-
videndele annuali ale membriloru potu fi obiectu de
pretensiune pentru creditorii loru particulari,

      § 127.       Valdrea decisiunei §-lui 126 se intende
si asupra acelora creditori particulari ai membriloru,
carii ’si voru fi castigatu dreptu oppenmoratitiu său
hypotecariu pe averea vreunui membru, că-ci acestu
dreptu se intende numai la dividende. Este cu to-
tulu altu-ceva, deca unu creditoriu a castigatu dre-
ptulu seu inainte de a intra debitoriulu in cutare con-
sorțiu.

      § 128.       Pe tempulu duratei unei societari său
consorțiu, debitorii acestuia n’au dreptulu a esf in
faci’a consorțiului cu pretensiuni particularie, pe care
le-aru fi avendu cătra vreunu membru.

      Creditorii particulari ai membriloru nici in casu
de fallimentuznu potu pretende dein averea societatei
desdaunare. Era creditorii consorțiului in casu de fal-
limentu potu pretende dein averea particularia a
membriloru desdaunare numai pe atăta, pe cătu nu
se ajunge dein averea consorțiului.

      § 130.       Cașurile in care societatea său consortiulu
ori compani’a se disolve: 1 prin concursu; 2 prin
mărtea vreunui membru; 3) prin fallimentulu unuia
din membrii, său prin caderea lui sub curatella; 4)
prin invoire libera; 5) prin expirarea tempului de-
fiptu, dăca membrii nu continua pe tăcute; 6) dăca
s’a implinitu conditiunea, pe langa care se constituise


21*

— 128 —


societatea; 7) ddca vreuna membru esse din socie-
tatea ce se constituise pe tempu nedeterminatu.

     § 131.       Renunciarea trebue se se faca celu pu-
cinu cu '4 anu inainte.

     § 132.       Cașurile in care tribunalulu pdte desfi-
entia consortiulu. Acelea sunt cinci: neajungerea sco-
pului; insielaturi, si neinplinirea oblegamintiloru din
partea vreunui membru; abusuri, morbu indelungatu.

     § 133.        Creditoriulu privatu alu unui membru
alu consorțiului pdte cere dissolutiunea lui, ddca nu
se pdte desdauna altumentrea din averea debitoriului;
se o cera inse celu mai pucinu cu ’/₂ anu inainte
de implinirea anului.

     § 135.       Tribunalulu pdte se scdtia pe unu mem-
bru din consorțiu pentru cause grele.

     § 136.       Dissolverea sdu si esirea unuia sdu altuia
din consorțiu trebue se se arate la tribunalu.

     § 137.        Drepturile membriloru carii essu din
consorțiu.

     § 138.       Membru care esse, numai in bani ’si
pdte pretende partea sa.

     § 139.       Societatea pdte excontenta pe creditorii
particulari ai membriloru sei, fbra că se se disolve.

     § 140.       Disolvarea presupune bilantiu si inven-
tariu.

     § 141—      151. Despre modalitatea liquidatiuniloru.

     § 152.      Prescriptiunea sdu paragrafia — Verjahrung,
pretensiuniloni care se potu ridica in contra membri-
loru singuratici pentru datorii care nu se potu îm-
plini din averea societatiei, se intende pe cinci ani
computati din diu’a in care se va fi inregistratu la
tribunalu disolverea societatiei, sdu scdterea membru-
lui din societate.

     § 170.       Ori-ce membru este obligata la societate
cu sum’a că ta a promissu că va numera.

Societăți anonime, care se dicu si societăți de acționari.

     (La societe anonyme. Actiengesellschaft. Resz-
vdnytărsulat).

     § 180.       Societatea e constituita ddca: 1 ii este
asecuratu capitalulu; 2 statutele; 3 publicatiunea.

     § 181.       Provocarea la subscriptiuni: scopulu, ca-
pitalulu, numerulu actiuniloru; loculu, tempulu, mo-
dalitatea subscriptiuniloru; numele, lo'cuinti’a, starea
sociale a fundatoriloru.

     § 182.       Subscriptorii numera căte 10°/₀ inainte
de înregistrare. Dein acelu momentu, elu este actio-
nariu.

     § 184.       Subscriptoriulu sunt responsabili pentru
4O°/ₒ pe 2 ani inainte inca si in acelu casu, candu
in acestu restempu si-ar fi vendutu acțiunile.

     § 185.       Fundatorii sunt obligati cătra succesorii
acestora in dreptu, pentru cătu au platitu aceștia la
cass’a societatiei, cu tdta averea loru, păna in diu’a
in care societatea de acțiuni se aduna, se constitue
si se declara pe sene de proprietaria a' intreprenderei,
candu apoi fundatorii că atari, se declara totu prin


adunarea generale de absoluti de sub acea respon-
sabilitate.

      § 186.         Dupace s’au subscrisa tdte acțiunile, fun-
datorii sunt obligati a concliiama pe subscriptori la
adunarea generale. Problemele primei adunari gene-
rale sunt: 1. Pe temeiu că necessariulu capitalu este ase-
curatu, societatea se declara de constituita; 2. Se
stabilescu si addpta statutele; 3. Se alege consiliulu
administrativa si direcțiunea; 4. Se decide asupra re-
sponsabilitatei fundatoriloru, respective se desldga de
respundere.

(Va urma.)



    Colectiune de diplome

dain diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care
privesc u mai alesu pe ramăni (valachi).

(Urmare.)

         1531.   Suppl. C. D. T. VI. p. 183.

     Ștefana de Verboez, cunoscutulu legistu si fostu jude su-
prema in Ungari’a, confirma unu documenta de Urbariu pentru
locuitorii sasi ai oppidulu Tâc’a, carii cadiusera si ei in iobă-
gia, precumu au mai cadiutu si alte comune sasesci. Domnu
alu acelei comune fusese unu oligarchu, anume Michailu de
Zob, pe care’lu vedemu citatu si in decretulu lui Vladislau,
prin care se confirmase codicele lui Verbdczi; acumu inse T6c’a
cadiuse in proprietatea acestuia.

     Datum in Domo nostra Erked feria 6. p’rox. p.
iest, resur. Domini. Stephani de Verboez, qua pro-
prietarii Oppidi Theke confirmationales literarum,
quas Michael de Zob jobbagionibus oppidi tune sui
Theke super eorum praestationibus (Urbario) con-
cesserat.

     Innuit Eder in Felmer p. 245. ex autographo.

         1531.   Suppl. C. D. T. VI. p. 183.

     Dein acesta documenta se vede, că in fine sasii dein Bra-
siovu s’au desbinatu si asta-data de cătra ceilalți connationali
si anume de cătra sibiieni, prin urmare s’au ruptu si de cătra
Ferdinandu, si au proclamata de rege ]je loanu^Zapolya. Acesta
in recunoscintia rapesce comun’a Ti en ti ar ii dela Ștefana
Mailatu si dela unulu loanu Mauritiu, carii o possedea
păna atunci, si o dăcetatiei Brasiovu.

     Joannis I. collationales Brassoviensibus posses-
sionem Szunyogszeg, quam Stephanus Maylad de
eadem Szunyogszeg et Joannes Moricz, „qui factioni
germaniae adhaesissent" possidebat, donantis.

      Habentur per extensum in Joannis Albrich
„Palladio Coronensi" sub Nr. 1. p. 134.

         1532.   Suppl. C. D. T. VI. p. 187.

     Regele loanu Zapolya aflanduse la Deva, decide in fav6-
rea comunei libere Romosu dein scaunulu Orasteiei in contra
unoru aristocrati cu connumele Boitoru dela J al mar iu dein
comitatulu Hunedorci, carii încercaseră se încalece pe acea co-
muna si se o iobagâsca. Advocatii romosieniloru au fostu Da- ,
vida Koszeg si Mateiu Romanulu, carele pe atunci era jude
regescu (prefectu).

     Devae Joannis I. Regis Sententionales in causa

— 129 —


Romoszensium contra nobiles de Boythor Possesso-
nes Gyalmarienses emanatae, e quibus evenit, causam
Romoszensium tune procurpsse Davidem Kewszegy
Juratum Civem Oppidi Zăzvâros, et Mathaeum Olah
Judicem Regiuni Zăzvârosiensem; in eisdem Literis
continentur etiam literae Stephani de Bathor Judi-
cis Curiae Mathiae I. et Vajvodae Transilvani, e
quibus evenit 1497. Josam Som Comitem Temesien-
sem eadem in causa Thordae sententiam tulisse.*)

1532. Suppl. C. D. T. VI. p. 195.

     loanu Zapolya lipsindu oppidele Vintiulu-de diosu si Bor-
bereculu in comit. Albei de libertățile loru, le dona unui anume
Nicolae Cozaru dela Zudu, spre multiamita, câ acesta ’i jocase
pe mana cordn’a Ungariei.

     Sabbato prox. a. dom. Oculi. Joannis I. dona-
tionales, vi quarum Nicolao Kozar**) de Zud Castel-
lano superioris Castri Visegrad, ejusque haeredibus
totalia Oppida Regalia Alvincz et Borberek cum
castris et fortalitiis, et appertinentibus villis jure per-
petue confert.

     Exstant in Archivo Fisei Regii Transilvaniei
lase. 12. Comitatus albae Lit. A.

15^5, App. D. Tr. T. VI,

     Citarea pe scurtu a diplomei de donatiune, prin care im-
peratulu si regele Ferdinandu donase lui Petru Baresiu Domnu-
lui Moldovei, patru cetati dein Transilvani’a, si anume C i c e u 1 u,
dela care au siepte comune acelasiu nume in comitatulu Solnocu
interiore, Cetatea-de-balta in comitatulu omonimu camu in cen-
trulu Transilvaniei, apoi Ungurasiu seu Idoleni si Bistriti’a. De
altu-mentrea Petru Baresiu avuse acelea cetati mai de inainte.

     Novae Donationales Ferdinandi . I. pro Petro
Vajvoda Moldaviae super Csicso', Kukiillbvăr, B41-
vănyos et Bistricio.

     Vide Katona XX. p. 941. et 1289.

Statuțorio Relatoriae

quod Stephanus Maylad in Dominium Terrae Fo-
garas (a Thoma de Nadâsd eidem cessae) ac in jus
eatenus Regium introductus, et statutus fuerit ne-
mine contradicente de anno

1535. Suppl. C. D. Ț. VI. p. 243—245.

     Preste Districtulu Fagarasiului, numitu si Tidr’a Oltului,
era domnu boieriulu Toma dela Nadasdei’a, dein comita-
tulu Huneddrei, cumnatulu lui Mailatu. Acesta cede domni’a
preste acelu districtu lui Stefanu Mailatu, romano dela
Tientiari si Coman’a, precumu se scie si dein alte documente.
Pe atunoi Stefanu Mailatu era Voivodu, adeca Duce si capu
alu Transilvaniei, cumu si comite alu secuiloru. Zapolya ii dete
domni’a cu dreptu hereditariu preste fortardtia si preste totu di-
strictulu Fagarasiului, la care mai apartienea si alte comune
dein alte tienuturi. In acestu documenta Zapolya lauda multu


      *) Citantur in appendice ad Historiam oppidi, et Ecclesiae
Szaszvârosiensis, quam C. Jos. Kemdny habet inter msta. sua
historica in folio.


      **) In relatione commissariorum Ferdinandeorum anni 1552
haec leguntur: „Joannes Sex donavit oppida Alvincz et Bor-
berg Nicolao Lozârdy, qui ei coronam regiam tradidit,¹¹


fidelitatea lui Mailatu si servitrele cele mari, pe care i le-a
facutu acesta.*)

      Capitulam Ecclesiae Albensis Transilvaniae, o-
mnibus Christi fidelibus, praesentibus, et futuris, prae-
sens scriptum visuris, salutem in omnium salvatore.
Ut perennis Testimonii virtus fortuitis non corruat
casibus, sagax humanae conditionis industria adin-
veniendo statuit, ut ea quae aguntur in tempore, ne
simul dilabantur, cum eodem Ltrum. patrocinio soli-
dentur. Proinde ad universorum notitiam harum se-
rie volumus pervenirei quod nos Ltras. serenis. Ppis.
et Domini Domini Joannis Dei Gratia Regis Hungariae,
Dalmatiae, et Croatiae etc. Nobis praeceptoriae lo-
quentes et directas, summa cum reverentia recepimus
in haec verba:

      „Joannes Dei Gratia etc. Fidelibus nostris Ca-
pitulo Ecclesiae albensis Transilvaniae salutem et
Gratiam! quod cum nos illi super Castro Fogaras
nominato in Comitatu Albensi partium Regni noștri
Transilvanar. adjacen. nec non totalibus oppido si-
militer Fogaras appelato, caeterisque Oppidis, Pos-
sessionibus, villis, praediis, et portionibus, quibusli-
betque juribus possessionariis ad idem castrum de
jure, et ab antiquo spectan. et pertinere deben. quo-
cunque nomine vocitatis, tam in eodem alben. quam
etiam alias ubilibet, et in quibuscunque Comi-
tatibus praedictarum partium ipsius Regni noștri
Trann. existen. adjacentibusque, et habitis, simul cum
cunctis suis utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet
quovis nomine nuncupatis, fideli nostro Spectabili
et magnifico Stephano Maylad de Szunyogszeg Vaj-
vodae nostro Transilvaniae, et siculorum nostro Co-
miți, suisque haeredibus et posteritatibus universis
modo et ordine, ac ex causis et rationibus, et in
tenore earundem Ltrum. fassionalium expressis, me-
diantibus aliis Ltris. suis fassionalibus, sub sigillo
ipsius Thomae Nădasdi in papiro patenter confectis,
et infrascriptione manus ejusdem propriae siguatis fe-
cisse dignoscitur. Nostrom Regium consensuin prae-
buerimus benevolum pariter et assensum. Et nihi-
lominus debitum habentes respectum ad praeclara
fideliaque, ac gratissima servitiorum merita ipsius
Vajvodae, quae ipse sacrae primum hujus Regni
noștri Hungariae Coronae, et deinde nostrae pro
locorum et temporum diversitate fideliter, integerri-
maque constantia exhibuit et impendit, totum et omne



       *) De aci in încolo se scie dein histori’a tierei, câ Mai-
latu satulu de vanele sbuciumaturi si miserii ale lui Zapolya, drâ
mai alesu de supunerea lui la turci, a trecutu cu totulu in partea
lui Ferdinandu, si cu acesta fapta a sa dete indemnu la mai
multi romani, boieri de ai tierei, că se trăca in partea casei de
Habsburg, in care unele familii au si perseverata păna in dio’a
de astadi. Dein contra, alte familii romanesci, dupa-ce s’au cal-
vinitu, si dupace confessiunea calvinăsca ajunse a fi cufundata
cu naționalitatea magyara, de unde s’a si disu „kalvinista magyar
vallăs“, au perseveratu in opositiune cu cas’a Habsburg. Pe altii
6rasi ii vedi cumpanindu-se si intorebndu mantel’a dein câtrau
batea ventulu mai tare.                                        Red.

— 130 —


jus nostrom Regium, si quod in praescripto Castro
Fogaras, nec non totalibus Oppido Fogaras caete-
risque oppidis, possessionibus etc. ad idem Castram
de jure, ut praefertur, et ab antiquo spectantibus, et
pertinere debentibus, qualitercunque haberemus etc.
simul cum cunctis utilitatibus etc. memorato Domino
Vajvodae sUisque haeredibus et posteritatibus uni-
versis, vigore aliarum Literarum nostrarum Dona-
tionalium siiperinde confectarum, contulerimus, veli-
musque eundem in Dominium eorundem per nostrum
et vestrum homines legitime facere introduci. Fideli-
tăți igitur vestrae etc. (mandat ut dictus Vajvoda
medio unius hominis capitularis, ac Mathaei de
Dempsed, vel Michaelis Nemeș de Hidvdg, aut Be-
nedicti Sykesd de Teremi in Fogaras statuatur) Da-
tum Văradini in Festo B. Bartholomaei apost. anno
Domini 1535. Regnorum vero nostrorum 9-o“

     Nos igitur mandatis Domini noștri Regis Grat.
per omnia, ut tenemur, obedire cupientes etc. (refert
Capitulum stilo consveto, quod Stephanus Maylad
in Dominium Terrae Fogaras et appertinentiarum, nec
non juris Regii per Benedictum Sykesd de Teremi
hominem Regium, ac honorabilem magistrum Geor-
gium Rectorem capellae fidelium animarum, alias
S. Spiritus dictae in porticu Ecclesiae albensis fun-
datae, nemine contradicente introductus et statutus
fuerit, anno Domini supradicto 1535.) Venerabilibus
Dominis Antonio Wrancio Praeposito absente, loanne
Cantore, Gregorio Custode, et Joanne de Mindszent
Decano aliișque Ecclesiae nostrae canonicis existent,
in Dei Ecclesia jugiter et devote famulantibus.

     Hae statutorio Relatoriae continentur in Tran-
sumto Capitifli albensis anno 1540. ad requisitionem
Stephani de Ibrau causarum Regalium Directoris
expedito ex originali.

     Hoc Transumtum anni 1540. exstat in Archivo
Capit. alben. in Cista 5. Comitatus Albae fasc. 2
Nr. 21.

     Transumtum vero hujus Transumti exstat in
Archivo Fisei Regii Transilvaniei fasc. 49. Lit. X.
serie 29.

1536. Suppl. C. D. T. VI. p. 258.

     Regele loanu Zapolya confirma privilegiulu datu de regele
Uladislau, in poterea caruia possessiunile abbatiiloru (monasterie
r. catholice) dela Agrisiu si dela Cărți a, ale basericeloru
dela Șibiiu si Segisiăr’a, ale fortaretieloru Amnasin
(astadi in scaunulu Sibiiului) si Tal m a ci u, se fia si se retnana
scutite de platirea impositeloru la unu locu cu contribuentii dein
comitate, supusi aristocrației feudalistice.

     Feria 2. prox p. Dnicam. Invoc. Joannis f. con-
firmationales Privilegii per Uladislaum Regem super
exemtione possessionum ad abbatias Egres et Kercz,
praeterea ad Ecclesias Cibiniensem et Segesvărien-
sem, ac Civitatem Brassoviensem pertinentium, nec
non Possessionum Omlăs et Talmăcs cum pertinen-
tiis a dicatione, et connumeratione Cottensi exarati.

     Orig. in Tabul. Națio. Saxonicae.


1536. App. D. Tr. T. VI. ; .</

      Boieriulu romanu Ladislau Candeanu (Kendeffi) morindq;
lasase s i e s e fetiori si trei fete că heredi ai sei, carii ceey
că se fia introduși in possessiunea a trei comune dein districtujq
Hatiegu, ceea ce se si intempla dein mandatulu Zapolya.*)

      Joanues Doi Gratia Rex Hungariae, Croatiae,
Dalmatiae etc. fidelibus nostris Capitulo Ecclesiae ah/
bensis Transilvaniae, salutem et gratiam. Dicitur,
nobis in personis fidelium nostrorum Egregioruijț
Gasparis, Balthasaris, Nicolai, Francisci, Joannis, et
Michaelis Kendetfi filiorum, nec non Annae, Frasi-
nae, et Barbarae filiarum egregii quondam Ladislai
Kendeffi, qualiter ipsi in Dominium totalium portio-f
num possessionariarum in possessionibus Berekthe,
Macho, et Plop vocatarum in Comitatu Hutiyadiensi/
districtu videlicet de Hăczek existen. habitarum,
aequalium et directarum medietatum earundem pos-*
sessionum, per nostrum et vestrum homines legitime
vele introire. Super quo fidelități vestrae harnm
seriae firmiter committimus, et mandamus; quatenus
vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum,
quo praesente Joannes Borbatvizi de eadem Borbat-
viz, sive Franciscus Marsina de Reketye, vel Caspar
Marsina de eadem, aliis absentibus homo noster ad
facies praedictarum portionum possessionariarum etc.
(reliqua juxta stilum solitum mandati statutarii) Da-
tum Varadini in festo B. Elisabethae viduae anno
Domini 1536.

L. S.                    Lecta.

appressi.

      In dorso harum literarum de peracta statutione
haec consignata leguntur. Executio facta est feria 3.
ante festum Nicolai Eppi, Homo Regius Joannes de
Borbătviz, Capitularis, altaris sti. Martini Eppi. Vi-
cini et commetanei homines nobiles: Stephanus de
Als<5-Szilvas, Năân de eadem, item providi Juon
Rugyăn in Brettye, Simeon Pythyka in eadem
Brettye commorantes, ac alii et tribus diebus nullus
contradictor apparuit.

      Originale exstat in Arch. Capit. alb. Transil-
vanae.

      In Transumto Capitul, anni 1756. possidet Do-
min us Franciscus Kenderesy de Felsfi-Szăllăspataka.

Mandatam Statutorium Stephani Maylad Wajvodae
pro Fratre suo Demetrio Maylad super universis bo-
nis Antonii Pethki.

1537. App. D. Tr. T. VI.

      Stefanu Mailatu mai era inca totu voivodu alu Transil-
vaniei. Voivodii acestei tieri avea dreptu dein vechime de a
face că si regii, donatiuni, de si numai intre margini anumite.
Unu boieriu de frunte, anume Antonia Pethki, se făcuse
banditu (talchariu), ăra prin acea crima a sa inferase honorea nobili-
mei. Mailatu vodă confiscă averile lui Pethki si le donă fratelui
seu bunu (germano), anume Dumitru Mailatu, pentru meritele lui.


*) Combina cu documentulu publicata mai in susu la a.
1531, unde venu familiele Candea, Candresiu, Candeanulu.

— 131 —


      Stephanus Maylad Wajvoda Transilvanus, et
Siculorum Comes, nobilibus Ludovico et Paulo de
Moha, Ladislao Rethen, Laurentio de Sărpatak, et
Vitalio de Hejasfalva salutem* et favorem! Cum nos
debitum, ut decet respectam habentes ad praeclara
Egregii Fratris germani nostri Demetrii Maylad ser-
vitiorum merita, quae ipse sacrăe imprimis Regni
Hungariae Coronae, ac deinde Matti. Regiae, Do-
mino nostro Clementissimo, et post suam Mattem
nobis quoque et huic Regno, cum omni fidelitate, et
animi integerrima constantia, pro locorum, et tem-
porum varietate exhibuit, et impendit. — Universa
bona, et quaelibet jura possessionaria Antonii Pethk
in bis partibus Regni Transilvanis, ubivis, et in qui-
buscunque Coipitatibus exist, habit. quae ex eo, quod
ipse Antonius Pethki immemor honoris nobilitatis
suae, his praedictis dîebus factum furti palam comi-
sisse, et per boc praedicta universa bona, et jura
possessionaria, ad eandem sacram Regni Hungariae
Coronam, et consequenter Donationein jam lati Do-
mini nostri Regis, et ex gratiosa annuentia suae
Mattis in bis partibus Regni Transilvaniae nobis
usque certum numerum concessa, collationem nostram
Vajvodalem, scite et legitime esse devoluta perhi-
bentur, et repeta simul cum cunctis earum utilita-
tibus, et pertinentiis quibuslibet, sub suis veris metis,
et antiquis exist, praemissis sic ut praefertur stanti-
bus et se habentibus dederimus, donaveriinus, et
contulerimus etc. (mandat proinde juxta stilam con-
svetum, ut Demetrius Maylad in praemissis statua tur.)
Datum in Betblen tertio die festi circumcisionis Do-
mini anno ejusdem 1537.

                         L. S.
appensi.
Originale exstat in Arcb. Capit. alb. Transil-
vaniae.

      Transumtum habetur in Arch. f. Reg. Trăn.
fasc. 49 Lit. X. serie 53.

1541. Suppl. C. D. T. VI. p. 345.

      Imperatulu Ferdinandu I. că, rege alu Ungariei confirma
privilegiate celoru „trei națiuni", cu scopu de a le castiga in
partea sa.

      In die conversionis B. Pauli apost. Ferdinandi
I. assecuratoriae super defendendis partibus Transil-
vanicis contra bostes tam externos, quam domesti-
cos, de superque confirmandis libertatibus, et privi-
legiis trium nationum, nec non constituendis indige-
nis coronae Regni Hung. pro officialiljus.

     Orig. in Tabul. Nation. Saxonieae.

      Copiam vidimatam submisit G. M. Kovachicb
Palatino.

1541. Suppl’ C. D. T. VI. p. 345.

      Petru Petroviciu, comite si comandante alu Timisid-
rei, inddmna pe sasi, că se remana credentiosi Isabellei, vă-
duvei regine a lui Zapolya.

     Feria 4. -post Dom. Jud. Petri Petrovics Comi-


tis Temesiensis adhortatoriae, ut saxones in fideli-
tate Isabellae perseverent.

     Orig. in Tabul. Nat. saxonieae.

1541. Suppl. C. D. T. VI. p- 346.

      Documente despre romanii dein îlesinariu, că ei arufipla-
titu Sibiieniloru cincidiecimea.

      Literae perbibentes Valachos viei Cibinio adsiti
Resinar (olim Staedterdorf) Cibiniensibus quinqua-
gesimam solvisse.

      Exstant in Tabulario Nat. saxonieae teste Eder
de Initiis saxonum p. 164.

(Va urma.)



    Vechiulu Apulum si ruinele lui.

(Studiu archeologicu.)

      Intr’o„Foisior’aft a„Telegr. Rom.“ dein 1868 am
fostu comunicata prim’a data pucine notitie despre
urmele si remasîtiele vechiului Apulum (Alb’a luli’a
de asta-di); inse dein lips’a cercetăriloru corespun-
dietOrie si a consultărei scrieriloru, referitorie la
obiectulu meu, pre cumu si dein nesuficientea essau-
rire a isvăreloru essistente, acele notitie au trebuita
se remana mance in multe privintie. Dara totu-o-
data am promisa a completă la tempulu seu acele
însemnări, seau chiaru si a le indreptă, după ce voia
fi facutu studiulu si cercetările neincungiuratu ne-
cesarie.

      Asta-di după 5 anni, in care tempu avui oca?
siune a vidă cu ochii locurile si a rîmă cu manile
in acele locuri a le descrierei mele, precum si a
frundiarf si ceti in isvore, mie cunoscute, referitorie
la cercetările făcute de străini si ardeleni asupr’a
acelora locuri, me grabescu a continuă acele notitie,
completate prin cercetările făcute păna acum’a, si
a plini promisiunea făcută.

      De sine se intiellege, că neci prin minte nu
mi-trece a affirmă, că aceste cercetări aru fi d<5ra
essaurite, ci cutediu a crede, că prin ele numai voiu
fi contribuita cătu de pucinu, nu numai la escitarea
îndemnului Romaniloru d’a scrută, sțudiă si cundsce
câta se pdte maf bine vetrele, călile si locurile lir
erate, cultivate cu suddre si destula aperate cu sânge
de străbunii nostri, ci si la cundscerea mai aprdpe,
a aceloru Ioduri, cari pre noi mai multu trebue se
ne interessedie, de cătu pre altii.

      Acestu studiu ilu-cere si pietatea, ce detorimu
Romaniloru că parintiloru nostri glorioși, dara mai
cu seama imperiosu se pretinde acăst’a de la noi
si pentru a immultî arme otielite, documente necon-
testabili , cu cari se potemu demustră contrariloru
roman’a nostra descendentia si se combatemu, se
damu de minciuna malitiOsele afirmatiuni si tenden»
tidsele doctrine, ce inimicii parte dein rentate, parte
dein studiu prea insuficiente respandescu cu vorb’a

— 132 —


si in scrieri, unele arvunite, asupr’a Romaniloru si
a vechiei loru eredități.

     Deci serios’a studiare a anticitătiloru dein patri’a
năstra este prea folosităria, trebuintiăsa. Inceputulu
e cam greu, inse inceputulu trebue facutu., cu cătu
mai curendu, cu atătâ mai bine.

     Ungurii si sassii dein Ardealu de multu si cu
multe ne-au intrecutu si in aceast’a privintia, de si
d. e. publicatiunile unui Kovâry dein Clusiu si a le
neobositului archeologu si naturalista Ackner, fostu
preutu sasescu in Ardealu, nu cuprindu chiaru scru-
tări detaliate, speciali, ci mai numai enumerarea
obiecteloru desgropate, si însemnarea inscriptiuniloru
afflate pre unele table si are (altare) alle Penatiloru
(diei de casa.)

     Asemenea registru său catalogu asupr’a antici-
tătiloru, transportate d’in Daci’a si Panoni’a, si acu-
mulate in museulu de anticităti dein Vienn’a, a
compusu si caval. Bauer, fostu custode la acelu museu.

     Inse noi Romanii neci macara atatu-a nu pos-
sedemu inca. Demnu de tăta atențiunea păna acum’a
in acestu ramu allu scientieloru este la noi, cești dein-
căce de Carpati, tratatulu Dlui T.«0 i p a r i u asupr’a
tableloru cerate.

     In an. 1864, candu Associatiunea transilvana a
tienutu Adunarea sa generala in Alb’a lulia, D. Emiliu
R o z o r u a donatu Associatiunei unu tablou, pre care
ellu insusiu a desemnatu fromosu mai multe are cu
inscriptiunile loru, columne si pedestale, cari tocmai
atuncia jaceau desgropate si netransportate inca langa
drumulu de tiera intre Portulu Muresiului si Alb’a
luli’a. Acestu tablou, compusu cu scopu salutariu,
negresîtu va fi bine pastratu in bibliotec’a Associa-
tiunei, seau se va află in pulpitulu unuia deintre
diligentii membri ai secțiunii competente, ceea ce este
mai verosimilu. Si io am compusu unu astfelu de
tablou, dein care unele desemnuri nu se afla intr’alu
Dlui Rozoru, inse, parte fiindu că si la mine e bine
pastratu, parte fiindu că nu e consultu a incarcă pre
cine-va cu prea multu, fiă chiaru membru sectiunei
archeologice seau istorice, m’am resolvitu a reservă
acelu tablou pre tempuri mai favoritărie, candu nu
jza mai fi condamnatu a sufferi numai apesarea pul-
verei, ci va ff mai bine cautatu, vediutu si tratatu.

     Urmele vechiului Apulum, după cum le aflamu
astadi ni arreta, că acestu orasiu a fostu in vechime
ceea ce a fostu cetatea intarita, Alb’a luli’a, presenta
păna in dilele mai recente, adeca: chiai’a văllei Mu-
resiului de midiulocu. Neci o minune, deca artea bel-
lica a Romaniloru inca a conoscutu momentuosetatea
si importanti’a acestui punctu strategica eminente.
Inse totu dein aceasta pusetiune a vechiului Apulum
este de a se esplică si starea ruinata, in care se afla
urmele lui. Neci una invasiune, neci una immigra-
tiune, neci una mișcare nu se potă internplă in Ar-
dealu , fără că tdte acestea se nu se attinga, mai
multu seau mai pucinu, sh nu sguduie, să nu sub-


mine starea si pusetiunea acestui orasiu, odiniora
estinsu si poternicu.

     Una singura privire, aruncata asupr’a chartei
acestei vălli, ni va arătă, că celu ce are in poterea
sa punctulu, loculu fortificata prin poteri miscatăfift
si nemiscatărie (său mobile si imobile) a le Albei de
astadi, acellu-a este domnulu acestei vălli; bracial®
sale armate potu usioru isola acăsta văile, avenăOtf
in potestatea sa chiai’a pentru drumurile de la Sa*
besiu catra Teiusiu, Sant-Imbru si Ighiiu, cari tdte
odata sunt liniele comunicatărie dein acăsta vale ce
părțile nordice alle Ardealului.                    ; /

     După celer prea puci ne, ce sau desgropatu păna
acum’a deintr’o mica parte a ruineloru vechiului Apu-
lum, nu se păte decide: cari si cate popăra seau im
vasiuni barbare au acceleratu succumberea, ruinarea
acestui orasiu, pentru că amintitele desgropări n’au
adusu inca la lumin’a dîlei vre-o inscriptiune cătu
de neînsemnata macara, referităria la acăsta cestiune
neresolvita; neci vre-o arma, vr’unu instrumentai, săti
vre-o alta urma caracteristica, propria unei seau altei
ginți, deintre popărele cari au facutu iuvasiunile
vandalice, nu ne dau dorit’a deslucire.

     Atatu-a inse este iăra indoiela, că iuvasiunile
au fostu barbare, vandalice in celu mai chiaru intie^
lesu alu cuventului. Prea probabilu este, că invasi-
•unile au fostu numerăse, cari s’au isbitu si de murii
Apulului. Era că Apulum a existatu neruinatu, chiaru
si după strămutarea legiuniloru preste Danubiu prin
Aurelianu, este adeveru nedisputatu, ceea ce se vede
din duoe inscriptiuni alle anului, de pre duoe are
bine conservate.

     Asemenea neci estensiunea vechiului Apulum nu
se păte astadi inca determina positivu. Daca estre-
mele ei margini au fostu periferi’a pre care se afla
si acum’a urme numerose, atunci orasiulu a fostu
fără indoiala, de unu cuprinsu fărte mare, că-ci urme
am aflatu de la predealurile muntiloru appuseni păna
la tiermurii Muresiului de astadi: adeca dela una
margine a vălei Muresiului păna la cealalta, si de
la Chisiufalău (Satulu mieu) păna la podulu celu
mare de preste Muresiu intre Portulu Muresiului si
Ord’a-inferiora astufeliu, iu cătu pe territoriulu ve-
chiului Apulum se vede că asta-di sunt 5 comune,
anume: orasiulu si cetatea fortificata Alb’a luli’a ’
(Karlsburg numitu după imperatorele austriaco Ca-
rolu allu Vl-lea, care a dispusa radicalea renovare
a acestei cetati), satele Chisiufalău, Portulu-Muresiului >
si Ord’a-inferiora.

     Inse aceste urme, pre cum le descoperimu acum’a,
păte că aruncate, păte că chiaru dislocate prin di-
versele si necunoscutele evenimente ale seculiloru,
usioru aru potă duce in errăre presupusetiunile si
deductiunile scrutătoriloru in privinti’a detiermurirei
estensiunei orasiului. A negă aceasta estensiune asse-
mene este greu, daca scimu, că orasiele vechiloru
Romani n’au fostu numai unu complessu de edificie
grămădite pre unu locu anumitu; ci plantarea de

— 133 —


gradine framdse si estinse, construerea de diverse
scalde, provediute cu tdte apertinentiele necessarie,
redicarea de viile numerdse, fundarea locuriloru, cam-
puriloru, pietieloru publice, a diverseloru foruri pen-
tru adunările, consultatiunile. său jocurile publice,
era un’a d’intre datinele de multu trecute in vieti’a
loru sociala. Tdte aceste au avutu lipsa de multu
locu, de estinsu spațiu. Apoi nu credu, că cine-va
ar potd cu temeiu afirmă, că prin strămutarea stra-
buniloru noștri dein provinciele romane in Daci’a,
acdsta datina naționala inca s’ar fi stinsu in sângele
si anini’a loru.

(Va urma.)



Nr. 94—1874.

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a lunaria a comitetului asociat, trans. tienuta in
12. Maiu c. n. 1874 sub presidiulu dlui v. presied. Iac. Bologa,
fiendu de facia domnii membrii E. Macellariu, P. Dunc’a, I.
Hannia, V. Romanu, I. V. Rusu si I. Cretin.

      § 37.        Se presenteza conspectulu cassei, despre per-
ceptiunile si erogătiunile asoc. dela siedinti’a comitetului dein
3. Martin a. c. păna la siedinti’a presente. Dein acelu con-
spectu resulta, cumu-că in restempnlu numitu, s’au incassatu
487 fl. 50% cr. si s’au erogatu 442 fl. 48 cr. (Nr. prot. ag.
92, 1874.)

      Spre scientia.

      § 38.        Se presenteza conspectulu cassei, despre starea
fondului academiei pre tempulu acestei siedintie. Dein nu-
mitulu conspectu resulta, cumu-că fondulu academiei are de
presente in proprietatea sa 11.904 B. 76’/₂ cr. (Nr. prot.
93, 1874.)

      Spre scientia.

      § 39.        In nexu cu conspectulu cassei de sub § 37 se
raporteza in specialu despre banii incursi la fondulu asoc.,
si anume:

      a)       că procente obvenitorie cu 1. Aprile a. c. după cou-
ponii obligatiuniloru de stătu in argintu 29 fl. 40 cr. (Nr.
68, 1874);

      b)       că procente obvenitorie cu 1. Aprile a. c. după cou-
ponii dela prioritățile drumului de feru 137 fl. 80 cr. Nr.
70, 1874);

      c)       că procente obvenitorie cu 1. Maiu a. c. după cou-
ponii obligatiuniloru urb. unguresci 43 fl. 93% cr. (Nr. 85,
1874);

      d)       câ procente obvenitorie cu 1. Maiu a. c. după con-
ponii obligatiuniloru de stătu si de loteria 33 fl. 30 cp. (Nr.
86, 1874);

      e)       că procente obvenitorie cu 1. Maiu a. c. după cou-
ponii obligatiuniloru urb. de Bucovin’a 23 fl. 60 cr. (Nr.
91, 1674); •

      f)       dela dn. profes. gimn. in Blasiu, Alesandru Gram’a,
s’au incassatu rat’a II. si a III. dein sum’a de 200 fl., ce
are de a o recompensă asoc. cu 90 fl. (Nr, 50 si 88, 1874);

      g)       că tacsa de membru ord. au incursu 5 fl. (Nr. 79,
1874);


      h)        că prenumeratiune la Transilvani’a au incursu 2 gal-
beni si 13 fl. (Nr. 51, 56, 57, 62, 72 si 79, 1874.)

      Se iea spre scientia.

      § 40.         In nexu cu conspectulu cassei despre starea
fondului academiei de sub § 38 se> raporteza, cumu-că la
numitulu fondu au incursu că procente obvenitorie cu 1.
Aprile a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu in argintu
10 fl. 50 cr. (Nr. 68, 1874.)

      Spre scientia.

      § 41.         Se presenteza doue documente , prin care se
constatâza, cumu-că celi 2 galbeni de sub § 39 lit, h. s’au
schimbaru in bancnote de v. austr. cu 10 fl. 30 cr., er ar-
gentulu de sub §§ 39 si 40 s’au schimbatu cu bancnote in
suma de 41 fl. 34 cr. (Nr. 69 si 87, 1874.)

      Spre scientia.

      § 42.         Se presenteza testimoniale despre progressulu
facutu in studia pre sem. I. an. scol. 187% dela următorii
stipendiati:

      a)       dela Adamu Sîrlincanu, stud. in VIII, clasa gimna-
siale la Blasiu, cu calculu generale de „eminentia;“

      b)        dela loanu Butnariu, stud. de VIII, clasa gimnasiale
in Blasiu, cu calculu generale de „prim’a.“

      Se iea spre scientia.

      § 43.         Dn. proprietarii! si directoriu alu despartiemen-
tului cerc. (XVII.) din Reghinulu sasescu, Ioane P. Maioru
sub datulu 15. Aprile a. c. așterne protocolulu adunarei ge-
nerale cercuale constituante dein ³/,₄ Aprile a. c.

      Dein amentitulu protocolu se vede, cumu-că respectiv’a
adunare constituante, intre altele, s’au ocupatu cu urmatorieie
lucruri:

      a)        S’au alesu membrii subcomitetului in personele ur-
matoriloru domni: Ioane P. Maioru, directoriu, Mich. Orbo-
nasiu, Mich. Crisianu, los. Brâncovanu, los. Fincu, Marcu
Cetatianu, Georgie Sceopulu, Nic. Marinoviciu, loanu Mure-
sianu, Ioane Urzica, Ioane Urziceanu, Ioane Auraău si Ioane
Spiru.

      b)        S’au alesu căteva comisiuni cu misiunea de a lucră
pentru incuragiarea tenerimei romane la imbracisiarea co-
merciului si a’ industriei, cumu si de asiu procură informa-
tiuni si date autentice despre numerulu industriariloru si co- •
merciantiioru romani, despre pruncii, carii frecuentăza scolele
popularie regulatu, cumu si despre școlarii romani, dein re-
spectivulu despartiementu, carii studi^a pre la scolele nor-
mali, reali, gimnasiali si universități.

      c)       Dn. I. Muresianu a tienutu un’a dissertatiu nedespre
necesitatea si detorinti’a fia-carui romanu, de a’si aplecă copii
la comerciu si industria.

      d)        Se constateza, cumu-că cu ocasiunea acelei adunari,
s’au inscrisu 59 membrii ord. si 29 membrii ajut. In fine:

      e)       Se defige loculu adunarei cercuali viitărie la Borszek.
(Nr. prot. ag. 78, 1874.)

      Se decide a se rescrie respectivei direcțiuni, cumu-că
lucrările adunarei cerc, constituante, se ieau spre cea mai
plăcută scientia, si se esprimu cele mai caldurose recuno-
scientie, atătu domnului directoriu, carele a datu noue do-
vedi de inflacaratulu seu zelu facia cu promovarea afaceri-
loru acestei asoc. relative la cultur’a poporului, cumu si in
generalu domniloru inteligenti, si membrii acelei adunari


22

— 134 —


carii petrunsi de binele poporului, si-au indreptatu atențiunea
spre promovarea diverseloru ramuri de cultura poporale.

      Subcomitetulu alesu in personele indigitate se aproba
cu observarea, că celi 6 membrii dein urma se se considere
câ suplenti.

      Dn. disserente I. Muresianu se se poftesca asi tramite
disertatiunea sa spre publicare in organulu asoc.; in fine:

      Subcomitetulu resp. se se poftesca a tramite incoce ta-
csele de membrii incurse cu ocasiunea adunarei, câ astu-feliu
membriloru ordinari noui, se li-se pdta espedâ respectivele
diplome, er membriloru ajutători, se li-se estradea decrete
dein partea subcomitetului, conformu § 8 dein regulamentu.

      § 44.         Direcțiunea despart, cerc, alu Albei-Iulie (VUI)
așterne protocolulu adunarei cerc, dein 6. luliu 1873 (publ.
aici in 29. Aprile a. a.)

      Dein cestiunatulu protocolu, intre alte afaceri curente,
resulta urmatoriele:

      a)  S’au preliminatu bugetulu despartiement. cu 20 fl.

      b)        S’au emisu provocare cătra agenturile comunali, câ
acele, se raporteze despre activitatea loru, in fia-care patrariu
de anu.

      c)        D. actuariu al’ despart. Rubinu Patiti’a a tienutu
dissertatiune despre inbunatatirea starei materiale a poporului
romanu si despre midilocele conducatorie la acelu scopu.

      d)        Câ s’au incassatu tacse de membrii ord. si oferte sf
s’au tramesu incoce sub dto 4. Octobre 1873 59 fl. 10 cr.
v. a. (Nr. prot. 222, 1873.)

      e)        in fine s’a defiptu loculu adunarei cercuale viitorie
la Muresiu-Uior’a. (Nr. prot. ag. 81, 1874).

      Amentitele lucrări de sub b, c, si d, se iau spre plăcută
scientia; bugetulu de sub a) se aproba, si D. disserente de
sub d), se se poftesca a’si tramite disertatiunea sa, spre pu-
blicare in foi’a asoc.

      § 45.         Secret. II. perlege un’a scrisoria cu datulu 28. Aprilie
a. c. a dlui secret. I. G. Baritiu de urmatotiulu coprensu:
Dupace numitulu domnu areta necesitatea de a se culege do-
cumente istorice dein diferite peridde si mai alesu dela 1848-
1860, cere a se informâ, deca aru fi seau nu, possibile, câ se
se decopiedie documente dein archivulu națiune: sasesci si
alu comandei generale; opineza că asoc. se voteze premii
pentru traducerea pre limb’a romana a regulamentului mili-
tariu, cum si pentru cea mai buna gramatica germano-romana.
premiu pentru celi m^j buni ostasi studenti dein scolele re.
gimenteloru, ce se completeza dein Transivani’a, seau oresi-
care stipendiu pentru elevii de natiunalitatea romana dela-
vre-o scola militaria seau alte asemene. In fine, cere a i se*
asemnâ un’a anticipatiune de 200 fl. pentru supportarea
ulterioriloru spese ale edarei foiei asoc. (Nr. prot. ag. 82,
1874)..

      Comitetulu considerandu importanti’a cestiuniloru sule,
vate in amentit’a scrisoria a dlui secret. I., decide, câ aceeași
se le predea spre studiare unei comisiuni, cu insarcinarea
de a raportâ in un’a dein siedintiele proprie ale aceluia.

      De membrii ai acelei comisiuni se alegu domnii: E
Macellariu, Bar. Ursu, I. Hannia, Vis. Romanu si I. V. Rusu.

      Eru anticipatiunea de 200 fl. se se asemneze la cass’a'
asoc.

      § 46.         D. secret. Magistr. in Oresthia, Ales. Claudiu


Vladu, in urm’a insarcinarei acestui comitetu dein 30. De-
cembre 1873 Nr. 294, in caus’a datoriei de 100 fl., ce SiT'
meonu Popoviciu parochu in Beriu, o are la Ilisie Lazaroiu
dein Oresthior’a de susu, si pre care a cedat’o in favârea.
fondului asoc. raporteza, cumcă, dupaee numitului debitoriu>
pentru mai multe datorii i s’a vendutu pre calea esecutiunei,»
tota averea misicatoria si nemisicatoria, pretens’a datoria
acum nu se pote esecutâ. (Nr. 83, 1874).

      Se decide: că numitulu Simeonu Popoviciu se se incu-
noscientieze despre nepossibilitatea incassarei datoriei sale dela
debitoriulu Ilisie Lazaroiu, si totu-odata conformu dechiarati-
unei sale espresa in scrisdri’a de preș. 30. Decembre 1873,
se se poftesca câ se incerce dsa, esecutarea datoriei dein Ge-
stiune.

      § 47.         Tenerulu stipendiatu alu asoc. Pintea Ternaveanu
ascultatoriu de silvicultura la Mariabrunn, cere a i se conferi
unu ajutoriu de 60 fl. sub ori-ce conditiuni, pentru de a
pote participă la excursiunile scientifice, facunde in ver’a a-
nului curente, in diverse regiuni, in interesulu perfectiunarei
sale in studiulu silviculturei. (Nr. 84, 1874).

      Se decide: a i se acordâ ajutoriulu corentu de 60. fl.
inse pre langa aceea conditiune, câ prein actu formale, se se
deoblege cumca, in restempu de 3 ani, va refundâ la asoc.
numit’a stima.

      § 48.         D. Ântoniu Schiau presiedintele arangiatoriu pentru
primirea membriloru asoc. la adunarea gen. tienenda pentru
anulu curente in opidulu Dev’a, in urm’a provocarei comite-
tului dein 17. Aprilie a. c. Nr. 75, rescrie, cumca amesuratu
impregiurariloru locali, celu mai opportunu terminu pentru
tienerea adunarei gen. ar fi adou’a luni dein lun’a lui Au-
gustu a. c. adeca: 10. Augustu st. n. 1874.

      Conformu amentitei scrisori, se defige terminulu pentru
tienerea adunarei gen. a asoc. pre an. cur. 1874 pre 10.
Augustu st. fi ou in oppidulu Dev’a, si respectivulu eo-
mitetu arangiatoriu este de a se incunoscientiâ despre acâ-
st’a, fara de amanare.

      § 49.         Dn. bibliotecariu ’I. Cretiu presenteza unu conta
despre 13 fl. 85 cr. câ pretiulu legarei unoru cârti dein bi-
bliotec’a asoc.

      Se asemneza la cass’a asoc. esolvirea resp. contu, dein
sum’a preliminată pentru trebuintiele bibliotecei.

      § 50.         Comisiunea esmisa in caus’a esaminarei regula-
mentului pentru infrenarea dela beuturî spirituose, subster-
nutu dein partea subcomitetului despart, cerc, alu Brasiovu-
lui (I), prin referentele seu, dn. Vis. Romanu, raporteza in
obiectulu dein cestiune, si totu-odata propune: câ resp. sub-
comitetu se i se esprime recunoscientia si lauda pentru ze-
lulu si nisuinti’a dovedite in interesulu sterpirei vitiului de
beuturi spirituose, demoralisatorie de poporu, si totu-odata
respectivulu operatu se se remitta, pre langa aceea Îndru-
mare, câ aceluia se nu i se dea facia de reuniune de sene
statatoria, ci se se faca un’a secțiune a despartiementului
respectivu, prin urmare, dispositiunile coprense in regulamen-
tulu dein cestiune, suntu de a se modifică si conformă in
sensulu acela, câ se consune pre deplina cu determinatiunile
dein statutele si regulamentulu asoc.

      Propunerea se primesce si se redica la valorea de con-
clusu.

— 135 —


      § 51.          Se presenteza unu essemplariu dein Revist’a con-
temporana. Anulu II. Nr. 4. Ed. Bucuresci 1874, daruitu
de redactiunea resp. pre sem’a bibliotecei asoc.

      Se pritnesce pre langa expresiunea recunoscientiei pro-
tocolarie, si se transpune dlui bibliotecariu, spre a se petrece
in registrulu cartiloru asoc.

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni-
loru membrii: Dunc’a, Macellariu si Hannia.

      Sibiiu, datulu câ mai susu.

lacobu Bologa mp. I. V. Rusu mp.
vicepresiediute.                        secret. II.

      S’au cetitu si verificata, Sibiiu 13. Maia 1874.

    E. Macellariu mp. P. Dunc’a mp. I. Hannia mp.



Ad Nr. 94-1874.

    Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. pre tempulu dela 16. Aprile a. c. pana la
   siedinti’a lunaria a comitet, asoc. dein 12. Maiu a. c.

      1) Dela institutulu de creditu si economii „Albin’au câ
ofertu pentru fondulu asoc. s’au primita 100 fl.

      2) Dela dn. prefectu donainalu in Cricau, Greg. Mezei
tacs’a de membru ord, pre 187³/₄ 5 fr.

      Sibiiu 12. Maiu 1874.

                             Dela secret, asoc. trans.



CONVOCARE.

     Dein partea subscrisului comitetu cercuale se
convdca adunarea generale penthi despartiementulu
VIII, de Alb’a-Iuli’a alu asociatiunei transilvane pen-
tru literatur’a si cultur’a poporului romanu in opi-
dulu Uidr’a (Maros-Ujvăr) pre 7. luniu 1874 st. n„
la care toti membrii acestui despartiementu suntu in-
vitati a luă parte.

     Dein siedinti’a comitetului cerc, tienuta in Alb’a-
Iuli’a in 3. Maiu 1874.

  Alesandru Tordasianu,           Rubinu Patitia,

         directore.                  actuariu.



Bibliografia.

           «

    (Cârti militarie). Pentru acei lectori ai nostrii,
carii se ocupa cu artea si cu scienti’a militaria, său
incai se înteressădia si de acăsta ramura a literaturei
ndstre, anuntiamu existenti’a urmatdrieloru opuri, care
au esitu in limb’a ndstra, mai alesă in Munteni’a, că
de 40 de ani in.cdee.

    Regulamentulu ostasiescu, prelucratu după
celu rusescu sub guberniulu provisoriu alu comitelui Ki-
seleff, pre Candu s’a reinfientiatu unu simbure de ar-
mata romanăsca, pedestrime, calarime, altileria, sub
comand’a lui Alexandru Dim. Ghica, cu rangulu ve-
chiu de mare spatariu. Formatu 4°. Se mai afla
exemplarie numai la căte unu particulariu.

    Colonelu Voinescu. Istori’a artei militare,
după Rocquaucourt. Bucuresci.


     Majoru I. E. Fior eseu. — Teori’a darif la
semnu. Bucuresci Tipografi’a Carcaleki 1845.

     Libretul oficerilor de semi-plutdne din arm’a
infanteriei.

     Radu Mihai. Instrucție asupra tragerei in
tienta cu pusei ghintuite.

     Planurile ostasiescului regulament pentru frontul
cavaleriei. Invatiatur’a escadronului. Bucuresci. Tipo-
grafia Eliade si Bilitiu.

     Reglementa militaria pentru oștirea Moldovei,
slujba de garnisonu. Iași 1845.

     Polcovnicul Banov. — Reguli de numirea
pârtilor puscei. Tipografi’a Carcaleki 1846.

     Colonel I. Voinescu. — Povatiuirea co-
mandiriloru de rdta, tradusu din rusesce. Bucuresci
Tipografi’a Rosetti et Vinterhalder, 1851.

     Capitanu A. Macedonschi. — Reglement
ostasesc. Esercitiul de batalion. Bucuresci. Imprima-
ri’a Rosetti si Vinterhalder, 1851.

     Capitan A. Macedonschi. — Supliment la
scdl’a recruților de pedestrime. Bucuresci 1851. Ti-
pografi’a Rosetti ’si Vinterhalder.

     Polcovnicul Panosehi. — Notitii din eser-
citiul de linia. Bucuresci. Tpiografi’a Colegiului na-
țional, 1552.

     Macedonschi (capitan) A. D. Instrucția pentru
inpuscareala tienta, tradusa din rusesce si adaugita cu
note deslusitdre. Bucuresci, 1852.

     Povatiuirea siefilor de garda. Bucuresci. Tipo-
grafia Nifon Mitropolitul, 1856.

     CapitanuMacoveiu! Slujb’afrontului de arti-
leria, tradusu din rusesce. Bucuresci. Tipografi’a co-
legiului național, 1852.

     Dr. lacob Cihac. — Manual pentru invetia-
tur’a soldatilor din campani’a sanitara, a (5stei-Moldo-
Romane. lassi. Tipografia institului Albinei, 1859.

     Pencovici, oficerii de statu-majoru. Recru-
tarea. Esplicarea legei. Bucuresci. Imprimari’a mini-
steriului de resbelu 1862.

     Serviciul trupelor in campania. Bucuresci, 1862.

     Sublocotenentu Dimitrescu.— Cursu elemen-
tariu de fortificația passagiera. Bucuresci. Imprima-
ri’a Ulrich, 1863.

     P i n e 11 e. — Scdla tiraliorilor, sau maniarea ba-
ionetei. Bucuresci, 1860.

     Ordonantia asupra instrucției gimnastice prin
corpuri. Partea La. Bucuresci, 1863.

     Von M i 11 e r. (Traductiune. Balaban.) — Tactic a
celor 3 arme. Bucuresci. Imprimari’a Vatdescu, 1864.

     Reglementul batalidneloru de venatori:

     Partea l-a scdl’a de soldatu si plutonu, instru-
cțiunea tirailioriloru.

     Partea Il-a scdl’a de batalionu. Bucuresci. Im-
primeri’a ministrului de resbel, '1863.

     Instructii pentru serviciul si evoluțiile de in-
fanteria. Partea Il-a. Scdl’a de batalion. Bucuresci.
Imprimari’a ministrului de resbel, 1865.

— 136 —


       Tragerea in tienta pentru batalidnele de venatori.
 Bucuresci. Itnprimeri’a ministrulu de resbelu, 1863.

       Livretu de comandi pentru evoluțiile de linia ale
 trupelor de infanterie. Bucuresci. Imprnnari’a ministe-
 riului de resbel, 1863.

       Bacaloglu D. (capitan)u si Comaneanu Achille
 (locot.) Bibliotec’a oficerilor de tdte armele de linia,
 divisata in 4 parti. Bucuresci. 1868.

       Carally (capitanu). Manualul recundscerilor mi-
 litare in ceea ce privesce pe oficeri si suboficeri de
 infanteria si cavaleria. Bucuresci. 1868.

       Conferintia asupra manevrelor de infanteria.
 Bucuresci, 1868. Partea Il-a.

       Regulamentu asupra manevreloru si evolutiiloru
 mai multoru baterii inhamate, de tunuri de 4
 ghintuite, de campu. Titlulu ILlea. Evoluții de ba-
 terii. Bucuresci. Imprimari’a ministeriului de resbel
 1864.

       Scdla reglementara de geniu. Caietu de instru-
 cțiune practica. Scdl’a de saperi. Bucuresci, 1868.

       Idem scdla de poduri.

       Regulamentu asupra instructiunei trupeloru de
 geniu. Bucuresci, 1868.

       Scdla de fortificația passagiera, 1870.

       Codice penale ostasesca cu procedur’a ei. lassi,
 1871.

       Taber’a de la Furceni pe Seretu. Ministru de
 resbelu 1870.

       Brealmont. Fortificatia improvisata,tradusa din
 limb’a francesa de majoru Voinescu. Bucuresci, 1872.

       Capitanu A. B u dai s t e a n u. — Estractu din
 inalt’a ordonantia de la 21. Augustu 1862. asupra
 serviciului armatelor din campania pentru suboficeri
 si corporali.

       Moroy capitan. Istori’a infanteriei. Bucuresci,
 1871.

       Elemente teoretice asupra serviciului in cam-
 pania la instructi’a oficieriloru, suboficieriloru si cor-
 poralilor de cavaleria. Tradusu din nemtiesce de major
 Schina. Bucuresci, 1872.

       Capitanu A. Angelescu. —Cursu elementara
 de Balistica. Bucuresci. Imprimaria minist. de resbel.

       Dumitrescu. Instrucția asupra construcției
 si intretienerei armei Peabody.

       Idnu Vasiliu. Cursu de poduri militarie. Bu-
 curesci, 1873.

    Corespondenții Redactiunei.

       In cele patru septemani, pre cătu redactoriulu absentă
 dein patri’a sa, incursera la redactiune mai multe cotespon-
 dentie, deintre care la unele se păte dă respunsu indata aci-
 lea, altele inse pentru importanti’a coprensului loru, voru a fi
 respunse pe alta cale. Pentru ambele cașuri adeverimu re-
 ceperea urmatorieloru:

       Nasaudu, 20. Aprile. Chiaru si viăti’a privata si
ₜ sociale a fostu in tăte tempurile, este si astadi influentiata
fărte multu de conjuncturele politice, de administrutiunea po-


litica si juditiaria, de patriotismulu celu locale, egoisticu, pre-
cumu este avariti’a. — La restnlu șcrisărei prin posta.

      Buda-Pestea, 1. Maiu. Exemplariele Transilvaniei
se transmitu pe fia-care anu regulatu la bibliothec’a Asocia-
tiunei in Sibiiu, de unde apoi se vendu; la redactiune re-
manu numai căte 3—4 ex., care se dau de acilea. Dein an.
1.1868 s’au trecutu mai tăte exemplariele. Pentru celelalte Co-
mitetulu DV. se păte adressâ la O. Comitetu in Sibiiu. In
cătu pentru alte cârti, donatiunea depende firesce dela vo-,
lienti’a fiacarui auctoriu, traducatoriu, editoriu s. a. Reda-¹
ctoriulu Trans. a midiulocitu de 6 ani incăce dela tipografi’a
statului, si dela mai multi particulari căte 12 exemplaria
pentru 12 institute si bibliothece dein marele principatu alu
Transilvaniei, precumu ddnii redactori dela A 1b i n’ a si F e-
deratiunea midiulocira totu atătea pentru alte institute
dein Banatu si Ungari’a. Dara asia ceva nu se păte aștepta
dela toti auctorii si traductorii, deintre carii cei mai multi
simtu si ei lips’a de ajutoriu dein partea publicului, că-ci se
cufunda in spese, pe care nu le mai scotu nici-odata.

      La unele, institute cărțile se conserva tocma precumu
spuneți Dv., reu si forte reu.

      Cathalogulu dlui larcu vi s’atransmissu.

      Clusiu,- 6. Maiu. Primi tu. Va urma. In cercetările
ulteriăre dorimu resultatele cele inai eficaci in interessulu
adeverului.

      Doclinu, in Banatu, 11. Maiu. Dictionariulu ger-
mano-romanu ce cautati, lipsesce de multu; si fiendu că se
cere dein mai multe parti, speramu că va esi alta editiune,
prelucrata cu totulu.

      Blasiu, 4. Maiu. Multiamita de aducere-amente.

      Lip o va, 1. Maiu. Uu veți primi de a dreptulu dela co-
misiunea lexicografica.

      Vien’a, 15. Maiu. Romani’a juna. Numai dein unulu
mai avemu.

      Sibiiu, 13. et 16. Maiu. Va urma respunsu meritoriu.

      Oraviti’a, 17. Maiu Ce nu lipsesce, veți primi cătu
mai curendu.

      Campulungu (iii Romani’a), 10. Maiu. Gestiunea
s’au amanatu, nu s’a decisu. Ne vomu revedea.

      Turd’a-Petridu, 22. Maiu. 5 fl. 30 cr. primiti.
Voru fi trecuti la loculu loru.

      Prea adeveratu; inse si in Ungari’a merge totu asia.
Scăla aspra, brutale; a fostu inse necessaria, pentru că se
ne invetie mente.

      In cestiune de economi’a viteloru. Lauda desierta si
ridicula ungurăsca, a voii se’si formuledie drepturi historice
inca si dela numele care se dau boiloru, Csendes, Rendes,
Pajkos, Csinos etc. Mai antaiu, că romanii in cele mai
multe regiuni ale Daciei nu dau boiloru nici-unu nume,
nu le făcu acea honăre, ci le di cu: cea bou, ho bou, hai
bou, ăra vaciloru le dau femeile nume diverse, fărte vechi
si fărte usitate, precumu: Lunaia, Joiana, Mandraia, Simbole,
Padurăna, Florica, Balaia, Cornuta etc. Europenii dau cai-
loru si caniloru mulțime de nume latine; de acolo inse nu
se păte deduce, că tăta lumea ar fi invetiatu se amble cu
cai si cu câni totu numai dela romanii antici si dela italiani..
Tocma asia, romanii potu da boiloru, deca voru vrea, ori-ce
nume le va placea, si bene voru face, dăca voru extermina
numele străine, furisiate in economia loru.

      Despre numele locuriloru si ale comuneloru, se păte
vedă discursulu academicu, publicatu in „Transilvani’a“
dein a. 1872. Nr. 1-2.

      Pentru coprinsulu telegrameloru venite tăte in 5. Maiu
(23. Aprile) dela Buda-Pestea, Sibiiu, Lugosiu, Nasaudu sub-
scrisu de 36 domni si dămne, Nasaudu, O., Gherl’a, cumu
si alu bileteloru dein locu, redactoriulu multiamesce cu tăta
caldur’a ânimei sale pentru aducerea-amente.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariuiu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.