aSȘ'’------------ Acesta f6ia ese J “j cate 3 cole pe luna j i si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto 5, w-l, poștei. rJ y wk p-kw Vv--------------fi-ot TRANSILVANI’A. Ftfi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. )o®₃«o-----------d A Abonamentulu se ? I face numai pe cate l 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta sen prin domnii co- i? lectori. ? ---------- Ar. 5. Brasiovu 1. Martin 1874. Anii lu VIL Sumariu: Ur’a naționale. (Fine.) — Exemple de limb’a si terminologi’a militaria. (Urmare.) — Colectiune de diplome istoric transilvane. (Urmare.) — Publicarea baniloru incursi. — Contribuiri incurse pentru fondulu academiei. — Bibliografia. — Reia tiunea cassariului făcută in adun, gener. Bilantiu, — Ratiociniu. Ur’a naționale. (Fine.) Asia dara magiaro - secuii n’au avutu nici - unu indemnu dela nici una parte că se addpte ritulu orien- tale grecescu, si nici se pdte proba cu vreunu do- cumenta historicu, că ei aru fi fostu vreodată for- tiati la acesta prin arme, pentrucă bizantinii fuseseră multu mai debili, mai leneși, mai poltroni, decătu că se incerce a’si propaga ritulu loru cu armele, pre- cumu au facutu apusenii. Despre Valachi inca nu vei citi nicairi pe lume, că ei aru fi inpumnatu ar- mele cu scopulu pronuntiatu, că se inpuna la alte popdra ritulu grecescu prin fortia brutale si barbara. Valachii spre asia ceva n’au simtitu vocatiunea. Va- lachii, adeca Daco-romanii, s’au sculatu cu armele si au versatu fdrte multu sânge in acelea cașuri, candu alte popdra, său tiranii esiti dein sinulu acelora, au facutu invasiune pe territoriele loru, candu au cute- diatu a’i fortiă că se lase ritulu acela, cătra care densii simtiă atragere mai multa, cu care fuseseră dedati dein generatiuni in generatiuni, mai alesu că acestu ritu coprende unele parti decopiate si trans- ferite in christianismu inca dein seculii trecuti inainte de er’a christiana; in fine romanii au apucatu ar- mele si atunci, candu vreunu altu poporu a volitu se’i încalece cu ajutoriulu limbei sale, precumu s’au incercatu, buna-dra grecii, si dela 1840 incdce ma- giarii. Sunt cu adeveratu, dresi-care urme historice, că cei deintai capi ai hdrdeloru unguresci s’aru fi bapti- zatu in Constantinopole, si că ritulu grecescu ar fi fostu celu de antaiu pe care l’aru fi adoptatu ma- giarii; acelu periodu inse a fostu fdrte scurtu, in care ritulu orientale a dominata de colea păna colea la magiari. Este sciutu, că desbinarea cea mai in- versiunata deintre greci si latini cade tocma in epoc’a, pre candu se baptiză una parte dein magiari (1054 —1300). In acelea tempuri, că si ori-candu inainte si după aceea, Rom’a vechia neasemnatu mai ener- gidsa decăta Rom’a noua si mai apta de a domina, sciii se ia mesurele cele mai efficaci, pentrucă se res- pingă pe greci dein mai multe positiuni, luă vin- dicta infricosiata asupra popdraloru, care mai rema- sesera in comuniune cu grecii si cu ritulu loru. Pe acestu terrenu Rom’a nu crutiă nici chiaru pe coloniile ita- liane, pe descendentii Romei antice dein Daci’a traiană si dein cea aureliana, precumu si dein căteva insule si de pre tiermii adriaticei. Rom’a vechia supuse pe popdrale de ritulu grecescu la alte popdra, de si barbare, numai ddca acestea au adoptatu ritulu ei si iau recunoscutu superioritatea. Intre popdrale bar- bare favorate de Rom’a fusera si magiarii. Nu prin poterile sale, ci cu ajutoriulu Romei latine au fostu pusu acestu poporu in stare de a incaleca mai alesu preste poporale de ritulu grecescu. Magiariloru nici odata nu le-au pasatu multu de rituri si de cerimonii ecle- siastice; ei le-au adoptatu de acolo, de unde au spe- ram ajutoriu mai eficace. In acelea tempuri Rom’a popdsca, că se dicemu asia, era relative celu pucinu asia de potente, precumu fusese drecandu Rom’a lui Trâianu. Preste acdsta, ea tienea că si astadi si că totudeauna la maxim’a: Qui non est mecum, contra me est. Daco-romanii aru fi volitu se remana neu- trali in midiuloculu aceloru hostilitati popesci. Nu s’a potutu, si asia ei au cadiutu sub jugulu ungu- rescu, preparata in Rom’a latina, cu fune si cu re- steu luatu dela vecinii nemți si apoi datu oligarchiei unguresci, că se’lu inpuna dens’a. Dein acelea dile ungurii au datu cu pitiorulu la totu ce a fostu gre- cescu in religiune; au stersu tdte urmele comuniunei cu resaritulu, inca si cele remase dein expeditiunile cruciate, era mulțimea calngariloru latini, de naționa- litate italiana si nemtidsca, a facutu restulu. In fine daco-romanii, după lupte nenumerate intense pe trei sute de ani, au cadiutu orbecandu prin întunecimea, in care au fostu aruncati cu ajutoriulu limbei slavdne. Intr’aceea cadiura si grecii, mai ren si decătu romanii. Ddca rolele s’aru fi schimbata, adeca ddca romanii arU fi tienutu la Rom’a latina si ungurii la cea gre- cdsca, in acestu cașu dicemu si noi, că astadi nu ar măT fi nici urma de magiaru pe pamentulu Daciei,; sT’dieu nu scimu, ddca s’aru fi potutu sustiend celu pucinu in Panoni’a. Intr’aceea, cine se petrundia mai departe in misteriele Providentiei ? Destulu atăta, ca magiaro-secuii n’au avutu nici una causa, care se’i îndemne a se renega si a se preface in romani, au avutu inse mulțime de ocasiuni de a se inmulti cu renegati, pe cari’i desbinara dein corpulu națio- nale alu romaniloru păna in anula epocale 1848. 9* — 54 Dăca resultatele n’au fostu mai mari in favdrea ele- mentului magiaru; deca acesta intempină pedece mari in propagand’a sa naționale, acea resistentia nici- decumu nu se pdte esplică numai dein diversitatea ritului religiosu, ci elu se esplica multu mai bene si mai siguru dein caracterulu celu tenace, dein acea trufia innascuta, tradiționale, a poporului romanescu, de a se tiend pe se ne mai buna si mai nobile de- cătu altii, chiaru in starea decadentiei sale. Di de exemplu, omului romanii dein poporu, se se insdre si se ia de socia pe cutare femeia, si frumdsa, si avuta, de alta limba, asculta’i respunsulu scurtu si indesatu, si apoi pasa de te încărca se faci dein a- cestu poporu, ungurii, ndmtiu, sdu ori-ce alta ame- stecătura. Reșistenti’a sa passiva este mai tare de- Cătu granitulu si marmorele • mai lipsesce numai con- firmarea conscientiei de se-ne cu ajutoriulu culturei si alu historiei. După acestea deductiuni scdse dein totu trecu- tulu nostru pdte se vddia ori-cine, că unguru-secuii n’au nici o causa drdpta de a uri pe daco-romani, precurmi ii urescu dein afundulu sufletului, si nici de a’i denuntiă la Europ’a si a’i persecuta, precumu făcu scriptorii si publiciștii loru, ne fiendu-le rușine a propaga minciuni diverse despre caracterulu si de totu trecutulu nostru. iSra ddca ei ne urescu numai pentrucă nu volimu a ne renega si a ne degrada in cathegori’a bastardiloru, atunci, sub acdsta conditinne, fia, se jie urasca in veci. Daco-romanii isi au pe consângenii loru in Europ’a meridionale si apusdna, popdra luminate si gloridse, care stau in fruntea omenimei intregi cu eminentissimele loru calitati, cu luminele si cu virtuțile loru, cu nobilitatea sângelui si cu histori’a loru, care pentru căteva epoce este histori’a omenimei. Asia daco-romanii nu voru mai fi nici nebunii greciloru, nici voru ambiționa consan- genetate cu nici unu poporu de origine asiatica. De aceea bene aru face scriptori, publiciști, legislatori, barbati de stătu, ddca si-arn modera urele loru si aru inceta cu defăimările loru, pentrucă se incetamu si noi a ne apara, si se na mai perdemu pretiosulu tempu alu vietiei cu asemenea lupte nedemne de po- pdra, care sciu se dea definitiunea drdpta cuventului libertate. Volimu se fimu aceea ce suntemu, adeca ro- mani, sdu mai bene se nu fimu. _ Exemple de limb’a si terminologi’a militaria. (Urmare.) ARTICOLULU II. Basele instrucției. 124, Colonelulu este respundietoriu de instru- cti’a oficeriloru, suboficeriloru si caporaliloru. 125. Maiorii sunt respundietori cătra colonelu, de instructi’a batalidneloru loru. 126. Căpitănii sunt respundietori cătra maioru de instructi’a companiiloru loru. 5 Instructi’a oficeriloru. 127. Instructi’a oficeriloru nu pdte fi solidu sta- ' bilita, decătu numai candu teoria si practica voru fi unite. Se va face in fia-care regimentu o instrucția ; de teoria afara de esercitiurile pe terrenu. 128. Prin urmare colonelulu va aduna pe ofi- • ceri, sdu ’i va face se se adune prin maiori, atătu ; de desu, cătu va crede trebuintiosu, pentru a’i intre- -i tiend asupra deosebiteloru parti ale artei resbelului, ’ si a se asigură, ddca cunoscu intr’unu modu corn- plectu principiele relative la esercitiurile mapevreloru ; si la tactic’a luptetoru. 129. Nici unu oficeru nu pdte dice ca este in- | struitu, decătu candu afara de celelalte cunoscintie | militarie ce trebue se posedia, va fi in stare de a 1 comandă si a esplică totu ce este coprinsu in dife- | ritele titluri ale acestui regulamentu. 3 Instructi’a suboficeriloru. 1 130. Instructi’a suboficeriloru coprinde scdl’a 1 soldatului si scdl’a de compania. Ei trebue se fia in stare de a instrui pe soldati si a îndeplini, in eser- j citi uri si manevre, funcțiile atribuite gradeloru loru. j 131. Oficerii însărcinați cu funcțiile de adiutanti- j maiori ai batalidneloru, sunt insarcinati in parte cu J instructi’a suboficeriloru, sub privegherea siefiloru de ] batalidne. Ei începu prin a’i exercita la scdl’a sol- i datului, si astfelu a’i aduce in stare de a potd in- strui recruți. 132. Acdsta instrucția fiindu asigurata, voru în- truni pe suboficerii fia-cărui batalionu, pentru a’i de- j prinde la cele d’antaiu siese parti dein scdl’a de com- pania; toti suboficerii voru îndeplini pe rendu fun- cțiile siefiloru de plotonu, de semiplotonu si de di- ‘ rectionali. 183. La teorii, oficerii insarcinati cu funcțiile de adiutanti-maiori, staruescu că suboficerii se cu- ndsca literalmente scdl’a soldatului, afara de. obser- " vatiile aretate prin note, si se scia a esplica princi- piele relative la scdl’a de compania. Instructi’acaporaliloru. J 134. Instructi’a caporaliloru coprinde scdl’a sol- ’ datului. Trebue se fia in stare a instrui recruții si 1 de a îndeplini in esercitiuri, funcțiile directionaliloru ] si siefiloru de grupa. Prin urmare ei voru fi intruniti > cu suboficerii pentru scdl’a de compania. j 135. Adiutantii sunt insarcinati cu instructi’a ¹ teoretica si practica a caporaliloru, sub privegherea oficeriloru insarcinati cu funcțiile adiutantiloru-maiori. ; 136. La teorii voru stărui, că caporalii se cu- i ndsca tdta scdl’a soldatului. ș Instructi’a trupei. | 137. Instructi’a recrutiloru influintiandu intr’unu — 55 — chipu simtitoriu asupra instrucției companiiloru, de unde depinde a batalidneloru si regimentului, va fi obiectulu unei staruintie continua a colonelului. Ea va fi condusa in fia-care compania de elitra căpitănii, sub privegherea maioriloru. 138. Căpitănii voru intrebuintiă pentru acesta, pe oficerii si suboficerii ce voru avea in companii. 139. In cea d’antaiu instrucția a recrutiloru, cu soldatii cei vechi se făcu esercitiile de detaliu. 140. Esercitiile de imladiere voru urma totu- deauna antai’a instrucția militară a recrutiloru. Com- plecta rea instrucției gimnastice se face după acesta gradata si pe rendu cu deosebitele lecții dein scdl’a soldatului; se voru adaoga si teorii asupra curatie- niei, datoriiloru militarie, disciplinei si servitiului guar- deloru, precumu si esercitiile elementarie ale scrimei cu baioneta, a tragerei in tienta si a tiralioriloru. 141. Cunoscintiele aratate in paragrafulu pre- cedente coprindu instructi’a individuala a recrutului. Acdsta instrucția tiene trei luni; colonelulu se asi- gura după acestu terminu^ ddca dmenii sunt in stare a trece la scdl’a de compania. 142. Candu recruții trecu la scdl’a de compania, ei intra in rendu cu soldatii cei vechi si incepu a’i pune in garda, mai antaiu in quartiere, si apoi in gard’a piatiei. 143. La scdl’a de compania recruții sunt eser- citati a manevra in renduri, după acesta se initiddia in servitiulu avanposturiloru si se esercitddia si la esercitiurile de lupte. 144. După acesta a dou’a peridda a instrucției, care că si antaia, va tienea trei luni, colonelulu se asigura, ddca au aptitudinea ceruta pentru a trece la scdl'a de batalionu. 145. Recruții stau doue luni la scdl’a de bata- lionu. Acdsta scdla, dirigiata de maiori, coprinde afara de deosebitele formatii si marsiuri, tdte prin- cipiurile relative la lupte si la servitiulu de resbelu. Manevrele tactice se voru face totu-deauna combi- nandu acțiunea tiralioriloru cu aceea a trupeloru in ordinea strinsa. 146. In a dou’a si a trei’a peridda ale instrucției, dmenii voru trage la tienta la deosebitele distantie. 147. După acdsta, batalidnele se unescu pentru a executa, sub directi’a colonelului, manevrele de re- gimentu si micele operatii de resbelu. 148. In tempulu periddei a patr’a, care este că cea precedenta, si care va tienea duoe luni, colone- lulu nu va negligia nimicu, pentru a da instrucției recrutiloru tdta desvoltarea putintidsa, facdndu ast- felu soldatii liniștiți , bine esercitati si tiraliori înde- mn atici. MÂNUIREA SĂBIEI OFICERILORU. Tienerea săbiei la pitioru 149. La positi’a cu sabi’a in tdca, man’a stanga intre amenduoe belciugele, astfeliu, că cele d’antaiu duoe degete se fia înainte, dra degetulu celu mare si celelalte duoe înapoi, bratiulu stangu se tiene usiu- rellu intiusu; candu sta pe locu, estremitatea de diosu departe de patru degete dela pamentu. Tdc’a sta dreptu cu latulu spre corpu, pe langa armulu pitio- rului, si data astfeliu înapoi, că vediutu dein laturi, manerulu ei se nu trdca de sioldu înainte; bratiulu dreptu după cumu se va arata la positi’a soldatului fără arma. Tragerea săbiei dein tdca si luarea la umeru, se esecuta in chipulu următorii!: La umeru. Unu te'mpu si duoe mișcări. Antai’a mișcare, Apldca maneriulu săbiei înainte cu man’a stanga, fără a mișcă bratiulu, păna candu estremitatea de diosu se departdza la ,o pal na de pamentu; in ace- lași tempu apuca cu tdta man’a drdpta manerulu si trage repede dein tdca lam’a, înainte cu potere; o duce pe latu si verticali! înaintea midiulocului cor- pului, astfeliu că manerulu se fia in dreptulu centu- rei, antebratiulu in dreptulu sioldului, pumnulu usioru intorsu in afara, si manerulu săbiei departatu de corpu de patru degete; indata ce lam’a a esitu dein tdca, acdsta se readuce in positi’a sa verticala ante- ridra. A duo’a mișcare. Duce rapede lam’a pe drumulu celu mai scurtu cătra umerulu dreptu, cotulu si pumnulu nesilitu in partea drdpta, scotiendu cele dein urma duoe degete ale manei drepte dein maneriu afara, si asiediendu- le dein napoia lui. Tienerea săbiei la umeru. Bratiulu dreptu usiurelu indoitu, fără a intdrce cotulu in afara, cele d’antaiu duoe degete intre guarda si maneru, degetulu celu mare si celelalte duoe in- napoi; guard’a maneriului in dreptulu pârtii dein- nainte a armului pitiorului, muchi’a lamei rediemata bine la umeru pe langa cusatur’a manecei, taisiulu bine si dreptu intorsu in afara, maneriulu lipitu de armulu pitiorului. Punerea săbiei in tdca se executa in modulu ur- mătorii! : L|a pitioru. Unu tempu si duoe mișcări. Antai’a mișcare. Aduce repede lam’a in dreptulu midiulocului cor- pului , după cumu s’a prescrisu la antai’a mișcare dela tragerea săbiei deiu tdca; cele dein urma duoe degete intra dra in maneriu. A duo’a mișcare. Ridica man’a drdpta in susu, duce repede lam’a peste umerulu stangu, muchi’a săbiei alunecandu pe langa antebratiulu stangu păna in dreptulu cotului si remane rediemata de peptu, după acdsta trage 9* — 56 — lam’a in susu pana ce verfulu ei vine in linie cu gur’a tecei, Ridica tâca dela pamentu de o palma, că la an- tai’a misicara dela scoteroa săbiei; omulu printr’o cău- tătură repede fără a intdrce multu capulu cauta gur’a tecei, introduce lam’a pana la o distantia de doue de- gete de guarda, si o impinge apoi scurtu spre a cadea iute in teca, ducendu repede bratiulu dreptu la loculu Ini pe langa corpu. Salutulu cu sabi’a 150. Salutulu cu sabi’a se executa in chipulu ur- matoriu: Sabi’a fiendu la umeru se comanda: Presentati armu. Unu tempu si duoe misicari. Antai’a misicare. Se executa după cumu s’a prescrisu la antai’a misi- care dela umeru său la pitioru. A duo’a misicare. Aplăca verfulu săbiei pe latu la distantia de o palma de pamentu, bratiulu dreptu intinsu, aternandu pe langa pulpa, taisiulu intorsu înăuntru. La umeru. Unu tempu si duoe misicari. Antai’a misicare. Ridica sabi’a că la antai’a misicare dela Presentati artn’a. A duo’a misicare. Duce arm’a Ia umerulu dreptu, după cumu s’a pre- scrisu Ia a duo’a misicare dela pitioru la umeru. Oficerii călări tienu sabi’a la umeru, după cumu s’a aratatu, inse man’a drepta este rediemata pe urmu. La a duo’a misicare dela presentati arm’a, apleca lam’a astfeliu, că bratiulu.se fia intinsu, taisiulu intorsu spre calu si deinapoia călcâiului pitiorului dreptu, ăra mane- rulu înapoia armului. Misicarile săbiei se executa de-odata cu mânuirea armei trupei. Salutulu drapelulni. 151. Candu soldatii voru avea armele la umeru, portu-drapelulu tiene drapelulu verticalu in man’a dre- pta, pumnu in dreptulu umerului, calcaiulu drapelului la sioldulu dreptu, in toculu cordonului. Candu drapelulu trehue se dea onorurile, portu- drapelulu saluta in chipulu urmatoriu: la siese pași de persdn’a ce trebue salutata, ridica man’a drâpta in iun- gulu lemnulni pana in dreptulu ochiului; apleca usioru drapeluln inainte, intindiendu bratiulu dreptu in tota lun- gimea sa ajutandu-se cu man’a stanga; ridica incetu drapelulu candu persdn’a care a salutat’o s’a departatu siese pași. Salutulu cu drapelulu se face numai inaltimei sale domnitorului si membriloru dein fainili’a princiara. (Va urma.) Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe români (valachi). (Urmare.) ; 1499. post. 30. May. App. D. Tr. T. VI. ( Petru vodă alu Transilvaniei scrie calugariloru dein mo- ’ nasteri’a dela Clusiu despre unu omoru dein cele mai barbare, ; commissu de unu boieriu unguru anume Martinu Forro dela Ho- part’a, asupra unui romanu, anume Petru Dobre, frate cu loanu ; Dragusiu dela Lapadea romanăsca dein comit. Albei. Acelu ț Forro adeca a prensu pe Petru Dobra dein campu, sub prete- ‘ stulu celu mai de nimicu, l’a dusu la Santu Bencdicu, unde l’a • macellatu, si nu a suferitu că se’lu ingrope, ci l’au aruncatu la câni si la fere selbatece, că se’lu manance acelea. Amicis suis Reverendis conventui Ecclesiae de Ko- los-Monoslra, Petrus comes de Sancto Gcorgio, et de i Bozyn Wajwoda Transilvanus, et Comes siculorum ami- j citiam paratam cum honore. Dicitur nobis in persona Reverendi Domini Ladislai Gereb Episcopi Alben. Tran- sylvaniae, quod cum circa festura beati Georgii martyris 1 in anno proxime transacto*) preleritum, quidam Petrus 1 Dobra jobagio prefati Domini Episcopi exponentis in | posesione ejusdem Olahlapăthy vocatae in comitatu Alben. j Transilvaniae existen. habita residen. fraier ut pută cu- j jusdam Johannis Dragus dicti, in eadem posesione Olăh— lapăthy comoran. oves quorundam jobagionum nobilis ’ Martini Forro de Haporthan in possessione Zenthbenedek in campo communi, et usuali custodire, et depasci ha- buisset, et dum prefatus Martinus Forro quandam equos equatiales in ipso campo huc et hac depelli, et fugare habuisset, et ipsos equos ex veloci cursu, et fuga ce- leri quemdam poledrum inter ipsos equos proxime exi- sten. in terram calcassent, et calatrassent, tune prefatus Martinus dictum Petrum debite requisitum habuisset, ut poledrum calatratum de terra ipsa levare post preat- tactos equos haberet ne moreretur, et cum idem Petrus ea facere recusasset, tune idem Martinus ira et furore repletus, armatis et potentiariis manibus in ipsum Petrum de Olăhlapătby irruen. ibi eundem captivasset, et ab- inde captum in prefața possessione Zenthbenedek duci, ibidemque culpa sua sine omni, absque administratione juris eundem nece miserabili inlerimi fecisset, et quod pejus est, cadaver ejusdem interfecti sepelire non per- misisset, sed ibidem in superficie terre cum canibus, et bestiis consumrni fecisset, e. c. t. (demandatur inquisitio). Datum in civitate Colosvarien. feria quinta proxima post festum sacratissimi corporis Xti anno ejusdem Millesimo i quadringentesimo nonagesimo nono. Ex authographo conventus Kolos-Monostoriensis. i 1499. Suppl. C. D. T. V. p. 203. j Altu mandatu alu regelui Uladislau câtra voivodulu Tran- silvaniei, că acesta se ia mesuri spre a se restitui sasiloru iobagii i răpiți cu forti’a de cătra aristocrati de pre territoriulu locuitu de ( sasi (Fundus regius). j Feria 6. prox. post, divis, apost. Uladislai manda- '« *) i. e. 1498. — 57 — (um. ut Vajvoda Transilvanus Jobbagiones colonos e medio saxonum abductos, reddi faciat. Orig. in Tabul. Nat. saxonicae. Suppl. C. D. T. V. p. 124. Estrasu dcintru unu privilegiu alu regelu Uladislau II., in care se dice, câ asia numitii dileri (Inquilini), inse vechi locuitori (Indigenae), carii siedea pe locurile Primoriloru, adeca ale patricianiloru sâu aristocratiloru, se fia scutiti de sierbitiulu militariu in celelalte cașuri, afara numai de casulu, candu ine- micii aru străbate in Transilvani’a.*) Uladislai II. Privilegiales, in quibus sequentia occur- runl: „In Expeditionibus Primorum territorio, Inquilini seu Indigenae in ipsorum Primorum territorio degentes, ab alia quavis exercituatione possunt esse exemti, et supportati, sed quando hostes partes Transilvanas in- gressi fuerint, in hoc casu etiam illi juxta limitationem Comitis ipsorum siculorum exercituare teneantur.* Fragmentum hoc edidit Ladislaus Găl in „Nemzeli Tărsalkodd* II. p. 13. Ex Uladislai adjudicatoriis ut Ladislaus Gereb Eppus. Transilvaniae, ejusque Capi- tulam Decimas e possessionibus Joannis Leonardi, el Michaelis Barlabăsy plena authoritate et eliain p. cen- suras Eccas. desummere valeant. de anno 1500. C. D. T. IV. p. 67—75. Decretu ala regelui Uladislau, dein care cunoscemu, câ pe la finea veciilui alu 15-lea si inceputulu celui de alu 16-Jea nu numai romanii, câ unii ce se tienea de ritulu resaritânu, ci si alti locuitori ai Transilvaniei se încercă se se subtraga dela platirea decimeloru la clerulu catliolicu. Intre aceia se numescu aici membrii, unei familii nobile dein comun’a Cisteiu in comi- tatulu Albei; apoi se adaoge, câ exemplulu acestora ar fi fostu imitatu de mai multi altii. Regele recunâsce episcopului catho- licu Ladislau Gerâb dreptulu de a stdrce diecemele chiaru si cu ajutoriulu excomunicatiunei, anathemei, era pe famili’a Barlabasiu o citâdia înaintea sa la Buda.***) Uladislaus D. G. Rex....................... . damus pro memoria .... quod Gregorius de Makra pro Rev. in Xristo Patre Domino Ladislao de Gerdb' Eppo. et honor. capit Ecclae. Alben. Tran. cum pro- curatoriis Literis eorundem, juxta continent. Literar, nostrar. praeceploriar.................in figura noștri Ju- dicii comparen. contra Egregios Joannem Leonardum Barlabăsy de Cheztve,***) et Michaelem filium ejusdem Joannem . . . easdem Liter. nras. praeceptor................ ........praesentavit, quae...........Budae fer. IV. prox. a. fest. B. Antonii Cfes. nune praelerit. emanalae decla- *) De aici inca invetiamu, câ ori-câtu se apara scriptorii secuiesci de ide’a iobăgie! in secuime, pe pamentulu loru inca se încuibase iobagi’a forte de tempuriu. Lucru forte firoscu acesta. Secuii au ajutata totndeauna pe boieri câ se subjuge pe locuitorii dein comitate; urmarea fu, câ curendu după aceea ii subjugară si pe densii in multe moduri, si inca chiaru cei do unu sânge cu ei. Red. **) Cseeztve Comitatus albae infer. 'î¹'**) Asia se preparâ revolutiunile, despre care va fi vovb’a mai la vale. Red. rabant. quod...............exposuisset nobis pfatus Domi- nus Ladislaus Gereb Eppus., in sua ac dicti capit. pfatae. Ecc. suae personis, quod quamvis nos his superioribus temporibus commisissemus fidelibus nris. univer. et sin- gulis Regnicolis partium illar. Regni noștri Transilva- nar. ut ipsi praefato Domino Eppo. et Ecclesiae ac ca- pitulo suo Integras Decimas juxta formam decreti, prout videlicet terra pferret, darent et psolverent, quorum major pars tamen nro. mandato parueri, et Instituto Regnicola- rum nostror. quod. super modo solulionis Decimar. factum esset, se-se conformassent, integrasque Decimas ipsi Domino Eppo., et capit. Ecclae. suae psolvissent, prfati. tmn. Joannes Leonardus Barlabasy, et Michael filius ejusdem Joannis, nescitur qua temeritate, et psumtione ducti, nec nostris mandatis obedire curassent, nec inte- gras decimas prout debuissent, instar alior. Regnicolar. illius Regni nri., ipsis Domino Eppo. et Ecclae., ac capitulo ejusdem de bonis ipsorum exolvere vellent, sed ex Decimis ipsi Domino Eppo., et Capitulo debentibus Ple- banis ipsorum quartam dare decrevissent, sicque ipsum actorem, et Eccam., ac Capitul, justis suis proventibus, qui ad conservandum statum dignitatis Eppalis, et pro de- fensione Regni ordinați sunt: destituisse.nl, et plures etiam alios ex Regnicolis nris illarum partium ad ipsum induxissent..............qua propter supplicasset Mti nrae idem Dominus Eppus. sua . . . . et Capituli sui psonis, ut eis superinde de remedio opportuno provi- dere dignaremur. Quia vero indignum et idecens foret, ut ipse Dominus Eppus. et Capit. suurn pvenlibus suis de- cimalibus destituerentur; qui patrimonio Cruciș Xristi dedicati essent, cum quibus etiam ipsi ad nostra, et Regni nri servitia gentes paratas*) habere tenerentur. Ideo fidelități eorum serie Litt. fîrmiter mandassemus, ut ................Litt. nrum pceptor. ostensoribus juxta formam Decreti instar alior. Regnicolar nostror . . . . . extrădare, et psolvi facere de bonis ipsor deberent . . . . . quod si non facerent, ipsis ex tune firmiter man- dassemus, ut ad XV. diem................coram Mtte. nra. personaliter, et non p. Procuratores comparere, et ra- tionem reddere deberent, propterquam . ... . . . so- lutionem Decijnar..............parvi pendere psumsissent (hic recitantur relatoriae Convent. Colos-Monostoriensis, qui missus ad supra nominatos fide dignus reversus conscientiose retulit („quod pro decimis nullus omnino ad eosdem accessisset, et quod si etiam minimus dicti Domini Eppi. famulus postulasset, semper parati fuissent, quodque parati erunt..............ad extradan, et psolvend. et sic ipsos pro eisdem decimis coram sua Mtte, eparere. rectum esset minime*) quae excusati ad sui defensio- nem per relatorias Cventus. factas fecisset, si juxta mandatum suae Mttis. in persona eparuissent. — ideo propter renitentiam, et n. curationem mandati suae Mattis. *) Banderiiim, Vide art. 15. et 20. Decreti eomitialis anni 1498. Item art. 22. Comitiorum anni 1500; et Vide apud Ko- vachich Cod. Jar. Ecel. T. II. omne ilhid, quod de Decimis Eccis. adfert. — Vide porro Literas anni 1425 in Suppl. C. D. Kemânyiani T. III. p, 92. — 58 — de consilio Dominorum Praelatonim, Baronum, Magistro- rumque, Prothonotariorum, et ceterorum assessorum da- tur et concedit. Domino Eppo. el Capitulo authoritas ut: „Proventus Decimales, atque etiam injurias ipsis illatas et damna super eosdem Joannem et Leonardum Barla- băsy ac Michael. filium ejusdem Joannem per censuras Eccas. libere require. possint et valeant.ft Datum Budae sexto die termini praenotati. anno Domini 1500. Lecta per Magislrum Ladislaum de Doroghăza Protonot. Originale in papyro cfectum, ac in medio sigillo cerae rubrae ductili impresso ab intra communitum exstat in Areh. Capit. albens. Transilvaniae. Transumt. hbt. in Arch. Fisc. R. Tran. fasc. 20. Lib. II. fundi Regii Lit. J. per extensum. Lege C. D. T. IV. a. p. 67 usque 75. apud Corn. Jos. Kemeny. 1500. Suppl. CL D. T. V. p. 263. Estractu dein privilegiulu celu forte inreressante pentru districtulu Brasiovului si anume pentru mai multe comune ale lui. Prin acela regele Uladislau smulge dein comitate, de sub jurisdictiunea nobililoru, urmatăriele comune rurali: Purcareti, Zaizonu (alias Zezinu) , Tarlungeni, Satulu - lungu , Cernatu, Turchesiu, Baci’a, Crisb’a, Apati’a, care se tienusera de fortară- ti’a Br an ului, (pe care avea se o faca si se’i faca sierbitiu cătu militariu, cătu economicii in tempu de pace,) apoi Siarcai’a (alias Sierpeni), Micani, Satu nou (alias Nou.) care stă in rela- tiuni feudalistice cu Brasiovulu, in fine Zernescii si Tohanulu (vechiu, că celu nou nu există), care apartienea la baseric’a cea mare, pe atunci catholica dela Brasiovu, cu patron’a (hramulu) Sant’a fetiăra. Acestea comune se incorporară la Brasiovu, in cătu adeca contributinnile avea se le platăsca la unu locu cu sasii. Locuitorii numiteloru comune se numescu intru acestu privilegiu iobagi.* **⁾) Datum Budae, Uladislai Regis Privilegiales, vi qua- rum Jobbagiones Civitatis Brassoviensis in villis Purke- recz, Zaizon, Tetrang, Hoszszufalva, Sz.-Mihălyfalva, Tiirkbs, Băcsfalu, Krizba, Apdcza, ad Caslrum Terch spectantes, Sărkăny, Mikefalva, Ujfalu, ad Civitatem Brassoviensem spectantes; Zernest et Tohan ad Eccle- siam parochialem B. M. V. Brassoviensem pertinentes, de medio regnicolarum partium Transilvanarum (e fundo nobilitari) eximit, et quoad solutionem Taxae Regiae, et exercituationem in medium saxonum connumerari jubet. Originale in Tabulario Coronensi. Innuit Eder in Felmer p. 231, 232. Habentur per extensum in „Joannis Albrich Palia— tio Coronensi" sub Nr. 8. p. 116. *) Inse de ce natura a fostu acea iobagia, ce poți intielege aci prin cuventulu iobagia? Relatiunile sociali, civili, politice si chiaru cele religiăse ale susu numiteloru comune au datu multu de lucru la cătiva scriptori, se mai cere inse multu păna voru fi clarificate de ajunau. Dara dăca merita vreo regiune a Tran- silvaniei monographia bene studeata, apoi o merita acestea co- mune si districtulu intregu, seu asia numit’a Terra Barciae. Celu mai conpetente pentru asemenea labăre ar fi unu individu născute dein acestu districtu, sub conditiune inse, că se aiba tăte calitatile cerute dela unu historiographu, ăra mai pre susu de tăte cunoscientia vasta a fontaneloru historice, ochiu ageru, petrundietoriu prin amurgulu seculiloru, si se fia imparțiale, ne dominata de symphathii si antipathii. Red. Fragm. edilum in „Siebenbiirg. Quartalschrift“ VIL Ș p. 251. 1501. Suppl. C. D. T. V. p. 272. Bartolomeiu alu lui Dragu (Dragosiu dela Cetate-de petra, ! a datu in scaimbu una mosiia a sa Surducu, preotului loanu , si la alti trei membrii dein famili’a Popesciloru.*) Datum in Castro Kovăr die festi decolationis B. ; Bapt. — Bartholomaei Dragii literae, vi quarum pro) tribus possessionibus in Comitatu Marmaros habitis pe-1 rennaliter eidem concessis, et datis, in Cambium pos-J sessionem suam Szurdok-Kapolnok in Comitatu Szol- nok mediocri Joanni Presbitero, Eliae Pap, et Petro Pap, filiis scilicet Georgii Pap dat. Originale apud familiam Pap de Szurdok-Kapolnok, 1504. C. D. T. IV. p. 98. Urm’a unei constitutiuni municipale a secuiloru, care se ■> afla intrăga in collectiunea manuscripteloru lui Kemeny, inse anonima*) Municipalis constitutio Siculorum anni 1504. habe- ) tur in Msto., cui titulus: „Anonymi collectio constitu- ? tionum et Legum siculos concernentium" et hoc Mstum ■ possidet Corn. Jos. Kemeny in collectione sua Mstor. | Juridicor. in 4. Tomo VIL | 1504. Suppl. C. D. T. V. p. 299. | Sașii dela Slimnicu (Stolzeuburg, Șzeliudek) dein scau- ) nulu Sibiiului cumpără cu bani comun’a Lamncsiu (Ladendorf, 1 Ladămos) dela nobili, dein causa că romanii dein Lamnesiu facea | rele multe sasiloru. ) Budae in festo B. Jacobi Ap. Uladislai annexio j Praedii Ladamos ad Possessionem Nagy-Szelindek, ideo, J quod cum saxones de Szelindek multa incommoda a J Valachis Ladamosiensibus paterentur, Saxones volente j Rege villam Ladarnos a nobilibus parata pecunia eme- > rint; simul et revisio metarum ejusdem Praedii de anno | 1500. Copia In Tabul. Nat. Saxonicae. Innuit Eder in Felmer. p. 229. 230. 1504. Suppl. C. D. T. V. p. 299. Regele Uladislau inca demandă, că una comuna romanăsca ! anume Satu-nou, dein scaunulu Miercurei, se fia sparta și 1 *) Acesta vechia familia nobile romanăsca este păna in dio’a de astadi fărte ramurita in tienuturile septemtrionali ale j Transilvaniei, de unde se trage si presiedentele actuale alu aso- .1 ciatiunei năstre. Red. **) Este unu lucru fărte misteriosu inca si cu secuii dein Transilvania. Limb’a loru ii arata prea de ajunsu, că ei sunt ; frați cu magiarii, pentrucă dialectulu loru abia differe de diale- ctulu magiariloru pe atăta, pe căte differe limb’a dacoromâna in gur’a moldoveniloru de aceeași limba vorbita in Munteui’a. Inse ) nimeni nu scie, candu si de unde au venitu secuii in Transilva- j ni’a, nici gradulu de mai înainte alu culturei, său mai bene, 1 alu neculturei loru, nici aeiediementele loru sociali nu sunt cu- I noscute de locu. Totu ce s’a scrisu despre originea loru dela I Atilla si despre unele urme de literatura stravechia secuiăsca, I este fabula. Red. 1 — 59 — risipita, pentru că aceea fusese restaurata in daun’a sasi- loru.* **⁾) In festo B. Jacobi ap. Uladislai mandatam super destruclione villae Valachalis Neudorf in Sede Szereda- hely existentis, in damnum Saxonum restauratae. Orig. in Tabulario Națio. Saxonicae. Innuit Eder in Felmer: p. 267. 268. Recognitionales Joannis Corvini Ducis quod Joannes Bykiy Castellanus Castri Hunyad, Gă- sirii m Hunyad, et Castella Monostor, Marcsina et Ha- czeg familiaribus Joannis Ducis resignaverit 1504. C. D. T. IV. p. 95—96. loanu Corvinu, duce de Liptovi’a si banu, dă castellauulni seu loanu Bykiy de Bilocu adeverintia, că ’ia transpusu cetatea Huneddr’a si fortaretiele său castellele (cetatiaile) numite Mo- nasteri’a, Marginea, Hatie.gu cu tota tunari’a, cu machine, pusce, cu tota munitiunea si cu victualiele, prin manile a duoi corn missari.**) Nos Joannes Corvinus Liplhoviae Dux, nec non Regnorum Dalmatiae, Croatiae, et Sclavoniae Banus, Memoriae commendamus: quod quia fidelis noster Egre- gius Joannes Bykiy de Bylok Castellanus Castri no- ștri Hwnyad, ipsum Castrum nostrum Hwnyad simul cum Caslellis Monoslhor, Mwrsina, et Hatzag appella- tis, earumdemque pertinentiis ad eosdem Castrum, et Castellos spectantibus, et pertinentiis, quod et quae idem Joannes Bykiy hactenus pro officiolatu a nobis tenuit, ac pariter cum cunctis tormentis, macbinis, in- geniis, puxidibus, bombartis, et aliorum ingeniorum ge- neribus, eorumque attinentiis, scilicet dictorum Castri et Castellorum nostrorum conpeten. victualibus de vo- luntate, et commissione nostris manibus Egregiorum Emerici Thewrek de Ennyingh, et Stephani Istvânffy de Kisaszzonfalva familiariorum nostrorum restituit et re- signavit. Ideo nos eundem Jobannem Bykiy de et super hujusmodi dictorum Castri Castellorumque nostrorum, ac pertinentiarum eorundem, nec non ingeniorum et victu- aliurn restitutione, et plenaria, omnimodaque resignatione quietum, et expeditum reddimus, et commisimus. Imo reddimus, et committimus modis omnibus absolutum harUm nostrarum mânu propria, sigilloque nostris consignatarum vigore, et testimonio Literarum mediante. Datum in Kappyna in vigilia festi asumtionis Beatissimae Mariae Virginis anno Domini 1504. Joannes Corvinus Dux mânu propria. (L. S.) *) Aci inca se pote applică prea'bene sententi’a cunoscuta: Nici cu capulu de petra, nici cu pătr’a de capu. In mulțime de alte cașuri, sasii stă pe vietia pe morte, câ se se incorporedie cătu se pote mai multe comune romanesci la tienuturi sasesci, si c;i se fuga cătu mai multi iobagi dela nobili, dein comitate, in fundulu regescu; alte-ori ărasi cerea, că unele comune roma- nesci se fia exterminate! Căușele acestei procedure au se fia examinate una căte una; si fienducă omenii in Transilvani’a ărasi începură a se provoca cu totff-adenstilu la drepturi histo- rice, firesce, cu scopuri naționali si politice, ti se pare că va veni tempulu, in care se cautamu originea fiacarei comune un’a căte una. Red. **) Vedi mai susu la a. 1496, unde femei’a Barbar’a se încercase a ocupa cetatea Hunedor’a. Red. Originale in duplici Papyro patenter emanatum, sigilluque annulari ejusdem Ducis super cera rubra, pa- pyro obducta itnpressive communitum exstat in Arch. Fisei Regii Transilvaniei fasc. 28. Lib. I. Tom. I. Lit. B. (Va urma.) Publicarea baniloru incursi la fondulu assoc. dela siedinti’a comit, dein 30. Decembre 1873 păna la siedinti’a aceluia dein 3. Fauru 1874. Dela dn. advocatu in Tasnâd, Georgie Eilepu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Dela dn. vicenotariu la trib. reg. dein Sibiiu, Demetriu Munteanu tacs’a de m. ord. pre 187³/₄ 5 fl. Dela dn. proprietariu in Mediasiu, Teodoru Moldovanu Bucsi’a tacs’a de m. ord. pre 187 */₂, 187% si 187% 15 fl. Dela dn. parochu in Hv’a mare, losifu Baiu tacs’a de m. orb. pre 187% 5 fl. Dela dn. protopopu in Racsi’a, Alecsandru Erdosiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Dela dn. advocatu in Abrudu, losifu Crisianu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fl. Dela dn. capitanu in regim, mare duce Baden Nr. 50, Stefanu Borgovanu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fl. Sibiiu in 3. Fauru 1874. Dela secret, asoc. trans. Contribuiri încinse pentru fondulu academici. Prin dn. advocatu in Abrudu, losifu Crisianu s’au tramesu si anume: a) dela dn. notariu la tribunalulu reg. in Abrudu, Ioane Santu unu galbinu de 20 franci; b) dela dn. măiestru in Abrudu, Nicolae Cirlea dein ofertulu de 10 fl. rat’a II. cu 5 fl. Sibiiu, 3. Fauru 1874. Dela secret, asoc. trans. Bibliografia. Elemente de i s t o r i’ a Transilvaniei, de I. V. Rusu. Sibiiu, 1865, 8° micu. Dein acăsta carte se mai afla exemplarie la insusi dn. auctoriu in Sibiiu, si costa legate numai 30 cr. v. a. Dati pentru Ddieu, in manile tenerimei ndstre histori’a patriei, mare, mica, dara scrisa de romani adeverati, si nefalsificata. — Despre Cuventarile besericesci ale dini loanu P. Papiu, preotu la institutulu correctio- nale in Gherla suntemu informati, că dein tom. I. mai are numai căteva exemplarie, ăra tom. II. este sub tipariu si va esi in Aprile a. c. Pretiulu numai 1 fl. 50 cr. Dein tom. I. se va da după aceea edi- tiunea II. Acesta ar fi unu semnu fdrte bunu. Cei ce dorescu a-si procură Instrucțiunea pentru invetiatori la tracta rea cartiloru scolastice, de Basiliu Petri, binevoiesca a se a- dresă, incungiurandu librariele speculante, de a dre- ptulu la auctoriu in Sibiiu, (Hermannstadt, Nagy- Szeben), traniitiendu cu asemnate poștale căte de unu exemplarii! 50 cr. v. a., după primirea caroru cartea se va expedă franco. P. — 60 — Nr. curente 1 1 n t r a ' t e fr. cr,j 1 La adunarea generale a XII. tienuta in S.Sebesiu in 5. si 6- Augustu 1872 au remasu in restu 6 1 1 2 In anulu curinte 187% au intratu: 556 3 a) La susu nnmit’a adunare generale. 24 4 Tacse de membrii fundatori si ordinari si restantie din anii trecuti . . . , . . . . 5 ,, „ ,, ordinari anticipative pro 187% ............ 6 b) De alunei pana Ia acesla adunare generala. 7 Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu curinte . . . . . . 8 „ restante din anii trecuti dela membrii ordinari. ........... 9 „ anticipative dela membrii ordinari pro 187% si 187% ......... 10 ,, dela membrii ajutători ai despartiamenteloru cercuali .......... 11 Unu legatu dela reposatulu Domnu c. r. locotenente primariu Petru Pui . . . . . 12 Dela dn. secretariu II. suma crutiata din spesele cancellariei pro 187% . 13 Pentru diplome .................. 14 Colecte si oferte 15 Interese după obligațiunile de loteria .............. 16 „ „ ' de stătu unificate in BN. si in argintu . . . . . 17 „ „ ,, „ urbariale transilvane . . . . . 18 „ „ ,, „ „ banatiane si bucovin^ne ......... 19 „ „ priorități si actii de drumulu feratu transilvanu . . . . . . . . . 20 „ „ actii de ale bancei gen. de assecuratiune reciproca „Transilvania** ...... 21 Pentru argintulu si aurulu schimbatu in BN. . . . . . . . . , 22 S’au scosu din cass’a de pestrare capitalu de împreuna cu interesele decadiute ....... 23 S’au elocatu de nou in cass’a de pestrare la institutulu „Albina** ......... 24 Pentru actiile bancei gen. Transilvania s’au plătite a 5’a rata . . ■. Pentru manufacturile remase dela espusetiunea dein Brasiovu si vendete au mai intratu ..... Prenumeratiune la foi’a associatiunei pana ultiina Decembre 1872 si pana Din esemplariele acestei foii din anii trecuti s’au vendutu 8 a 3 fr. . Summa intrateloru E r o g a te. 1 Secretariulu I. remuneratiune pentru redactiunea foiei associatiunei . . . . . . . . 2 „ II. din onorariulu anuale de . • • o 3 „ „ pentru acoperirea speseloru cancellariei o 4 Cassariului o remuneratiune de . . . . . , 5 Bibliotecariului o remuneratiune de . , . 6 Unui actuariu din summ’a preliminată de . 200 - . 7 Servitoriului cancellariei dein simbri’a anuale de ... • 120 - 8 „ „ unu ajutoriu ..... • ...... 9 Chiria pentru cancellaria . . . . . 10 Stipendii juristiloru Elia Danila si Mihailu Ruse dein Sibiiu â ......... . 150 --- 11 „ totu acestora unu restu din stipendiulu din anulu trecutu pentru servitiule de actuariu . 1 12 „ ascultatoriului de filosofia in Gratia Petru Deheleann .......... 13 „ techniciloru: Bas. Mihailu Lazaru in Vien’a si Ioane Baiulescu in Gratiu â . . 400--- > 14 „ Silvanistului Pintea Ternaveanu in Mariabrunn . . . . • • 15 gimnasistiloru: Nicolau Neamtiu in Sibiiu, Adamu Sirlincanu dein Naseudu, Aurelu lechimu dein Alba lulia si George Ocaciu dein Brasiovu â . . . . . • 60 - 16 „ realistjlorn: Macu Munteanu si loanu Pamfilie dein Sibiiu si Petru Neamtiu dein Brasiovu A 60- 17 „ cumerciantelui Ioane Goga din Brasiovu ■i 18 Imprumutu technicului dein Vien’a Bas. Mihailu Lazaru 19 „ silvanistului Pintea Ternaveanu dein Mariabrun 20 Ajutoriu pentru 6. sodali, carii s’au facutu măiestrii â . ....... 50 --- 21 „ „ 20. invetiacei de osebite meserii â . •..... 1 22 Spese de caletoria pentru oficialii associatiunei pe anulu trecutu . OI 23 Dein spesele extraordinarie pentru comitetulu centrale dein _____________Lăture 200 --- •1 — 61 — INTRATE ----- » --- Argintu A u r u Cass’a de pă- Banc’a gen. Obligațiuni de S u m' a Banco-Noto strare „Transilvani’a* stătu fiorini cr fiorini cr- bucăți fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. - 1279 ~ 71‘A --- --- --- --- 4138 --- 1200 --- 50460 57077 71% 595 5 5 1 galbinu 5 200 105 910 10 --- --- ------ --- --- --- --- 10 365 __ _ --- --- --- ---■ --- --- --- --- --- 200 --- 565 --- 631 --- ■ --- ---- --- ---• --- --- ---■ --- --- --- --- 631 --- 20 --- _ --- «--- --- --- --- --- --- - - --- 20 ----• 278 --- ---- --- ---. --- ■ --- --- ---- --- --- --- 278 --- 98 __ ___ ___ _ --- --- --- --- --- --- --- 98 --- 59 25 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 59 25 18 _ ____ _ _ --- --- --- --- --- --- --- 18 --- 83 34 _ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 83 34 12 --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- 12 --- 34 10 209 50 --- --- ---. --- --- --- --- ---. 243 60 1733 27 _ --- --- --- ---- --- --- --- --- 1733 27 86 25 --- --- .--- --- --- --- --- --- --- ■ 86 25 --- --- 270 “ ■■ --- --- --- --- --- --- --- --- 270 --- 84 --- --- --- --- ---. --- --- --- --- --- --- --- 84 --- 538 75 _ --- ___ --- --- --- --- --- --- ---, 538 75 4095 18 --- ---. ___ --- --- --- --- --- --- 4095 18 _ _ _ ------ --- ■ _ --- 2970 --- --- ------ ------ --- 2970 --- --- _ --- --- --- --- --- --- 350 --- --- --- 350 --- 16 35 --- ---, --- --- ----* --- --- --- --- --- --- 16 35 --- --- ---. --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- . ---• --- ■ ■ - _ ---- --- --- --- --- --- --- ■» --- --- --- --- -- 569 31 --- --- '/„ nap. si 3 galb. 17 --- --- --- --- --- --- --- 586 31 10606 51% 484 50 '/2 nap. si 3 galb. 22 7108 --- 1750 --- 50765 --- 70736 1% E R O G A T E 400 _ - ---- --- --- --- --- --- --- --- 400 --- 399 99 _ --- --- ' --- --- --- --- ■ I --- --- --- 399 99 200 __ --- --- --- --- ---- ■■■ ■ --- --- -- --- 200 --- 200 _ --- _ _ --- --- --- --- --- --- --- 200 --- 60 _ _ _ ---- _ --- --- --- ------ ------ 60 .--- 194 36 _ --- --- --- ---- --- --- --- --- 194 36 130 --- --- --- --- --- --- --- --- ---- --- --- 130 --- 40 _ _ _____. - - _ --- --- _ --- ---- --- --- 40 --- 100 _ _ _ _ _ _ _ _ -----. --- 100 --- 300 __ --- --- --- --- ..--- --- --- --- --- --- --- 300 --- 75 _ _ ___________________ . _ - ■ --- _ --- ■ 75 --- 400 _ __ _ _ - ■■ _ ---... _ --- _ --- --- 400 --- 800 --- _ ---- -■ -- ____ _ --- --- _ --- --- 800 --- 400 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 400 --- 240 __-- __. _____ _ _ ---___ _ _ --- 240 180 _ --- --- ___ --- --- --- --- --- --- . ------------------------------------ --- 180 --- 60 _ _ - --- - _ --- --- --- 60 --- 200 _ __ --- --- --- .--- --- --- --- --- ---; --- 200 50 _ __ -- _ _ .... .. --- _____ --- --- --- --- 50 --- 300 ■ --- ---. ------ --- --- --- --- --- 300 --- 500 --- _ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 500 --- 14 _ --- - __ _ --- _ --- --- 14 --- 195 88 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 195 88 5439 “ 23 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 5439 23 io — 62 — curenta a 24 25 26 27 28 29 30 r o a e fr. cr. Translatare i Pentru cârti cumperate pe sem’a bibliotecei din ..... Argintulu si aurulu schimbata sub Nr. cur. 18 j Capitalulu scosu din cass’a de pestrare de sub Nr. cur. 19 a intratelorulu Banii elocati de nou in cass’a de pestrare sub Nr. cur. 201 Anticipatiuni despartiamenteloru cercuali pentru spese estraordiuarie Bancei gen. Transilvania s’au platitu a 5. rata pentru actiile aceleia ad Ni Pentru edarea foiei associatiuuei pana la ultim’a Decembre 1872 si pana __________________ cur. 21. alu intrateloru 206 - 620 31 a) b) In Summa intrateloru Subtragendu erogatele cu Remane la adunarea generale a XIII, in restu Speciftcatiuuea acestui restu. d) e) 0 g) h) k) 1) bani gata in BN. si meruntu ..... 2 cărticele ale cassei de pestrare a institutului „Albina“ 35 actii de ale bancei generale „Transilvani’a“ â 50 fr. 3 obligațiuni 9 24 86, 8 1 26 Priorități 1 Actia de de Loteria ex 1860 stătu n unificate cu cuponii in BN. „ _ ₙ n n arginta transilvane banatiane bucovinena de drumulu feratu transilvauu urbariale După aiei alaturatulu conspecta compusa conformu decisiunei adunarei gen. a XII. din anulu 1872. p. XXVI. a protocolului respectivu, si scontratu prin comitetu. Summa cea deasupra a restului In In anula trecutu anulu curente BILANT1U. 187% au remasu in restu ....... au intrata venitu curatu după retragerea sumeloru manipulatdrie Chieltuele au La olalta cu restulu din anulu trecutu fostu după retragerea sumeloru manipulatdrie de 7664 fr. 50 cr. ad Nr. cur. 25, 26, 27 si 29. Subtragendu acestea erogate; remane la adunarea gen. a XIII. Combinandu restulu din anulu trecutu cu celu din anulu curente, se arata unu scadiementu de Associatiunea acâsta numera pana la acâsta adunare generale membri fundatori ..... Dintre aceștia s’au inscrisu in anulu curente 187% următorii domni: Georgiu Ciaclanu presiedinte la trib. orf. in Dev’a cu 5 actii de ale bancei gen. Transilvani’a â 40 fr. Comun’a: Pianulu superioru in bani gata ........... Membrii ordinari, carii au depusu odata pentru totudeuna cate 100 fr. suntu ...... Dintre aceștia au solvitu pe anulu curente 187% următorii domni: Nicolau Rusanu, proprietariu in Sancelu 1 obligațiune urb. transilvania ...... Comuna: Lancramu, in Scaunulu S.-Sebesiu in bani gata ......... Andreiu Popoviciu, comerciante in Brasiovu Nic. G. Orgidanu, professoru in Brasiovu Deintre domnii 62 14 143 3 Ajuldriele 76 200 200 cate 1 obligațiune de stătu unificate a . ord. au solvitu tacsele precum urmddia: tacsa pe anulu curente 187%; tacsa atatu pe anulu curente, catu si restantie; numai restantie din anii trecuti; anticipative pro 187% sf 187%. cur. 7., apoi colectele si ofertele de sub Nr. eurentu 11. s’au administrata La adunarea gen. din anulu trecutu tienuta in S.-Sebesiu ...... prin direcțiunea despartiementului cercuale » n n n de n membrii n 105 100 100 100 sub n li Nr. n r> n r> n I. alu Brasiovului II. alu Fagarasiului . VIII, alu Belgradului XL alu Siemleului XII. alu Desiului Summa ajutdreloru, colecteloru si oferteloru 21 88 120 117 13 1 361 81 53 34 — 63 — E H O G A T E. Banco-Note Arginta A u r u Cass’a de pă- Banc’a gen. Obligațiuni do Sum’a strare „Transilvani’a" stătu fiorini cr. fiorini cr. bucăți fiorini-' cr fiorini i cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. 5439 23 --- --- --- --- --- --- --- --- __ --- _ 5439 23 45 66 ------ 50 ____ ------ .__. _ ---- --- --- 45 66 ---- 484 50 */„ nap. si 3 galb. 22 --- ____ -%r ---■ ' ■■ --- --- --- 506 50 --- . -------------- --- ■--- _ --- 3838 __ --- ---. --- --- 3838 --- 2970 --- ------ --- --- ._____ _ _--- _ --- --- 2970 ---. 84 53 --- --- --- _ _ ---- --- --- --- 84 53 350 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- - --- 350 --- 829 31 --- --- --- --- --- ------ --- --- --- 829 31 10,606 51'/, 484 150 '/2 nap. si 3 galb. 22 --- 7108 __. 1750 --- 50765 --- 70736 1% 9718 73 484 50 '/2 nap. si 3 galb. 22 --- 3838 --- --- --- --- --- 14063 23 887 78% --- --- --- --- --- 3270 --- 1750 --- 50765 --- 56672 78% 887 78% 887 78% --- --- --- --- --- --- --- 3270 - - --- --- --- --- 3270 --- --- ■ 11** --- ---. _ __ __- ___ 1750 --- --- --- 1750 --- --- --- --- _ __ __ --- 300 --- 300 ■■ ■■ --- _ ______ _ _ --- 900 ■ ' --- 900 --- --- _ --- --- _ ____ _ _ --- 5000 ---■ 5000 --- --- _ --- _ _ _ --- 37275 --- 37275 --- ---. _ --- _ _ _ --- 850 --- 840 ------ ---. --- --- _ _ __ _ --- 1050 ---. 1050 ---■ _ --- --- __ _ ---. 5200 --- 5200 --- --- --- --- --- --- --- ■" .--- --- --- --- 200 --- 200 --- 887 78% - --- ---. --- --- --- 3270 1750 --- 50765 --- 56672 78 7a 57077 71% --- --- --- --- ---- --- --- ---- --- --- --- --- 5993 80 - _ --- --- _ _ ______. --- --- --- --- 63071 517e --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 6398 73 --- _ __ __ _ _ _ _ --- । - ------ --- 56672 78% .--- --- ---. --- --- --- --- --- --- ------ • --- 404 93 Sibiiu, 31. Augustu 1873. Consl. Stezaria mp., c. r. capitanu in pens. si cassariu alu asoc. Basiliu Ardeleana mp., controlorii! alu asoc. Subscris’a comissiune esmisa dein siedinti’a comitetului dein 8. luliu a. c. §. 82., au scontratu acesta cassa, si o au aflatu intru t6te corespundietdre restului de susu. Sibiiu, 21. Septembre 1873. Petra Roșea. I. Tulbasiu. Dr> Racucia. i — 64 — R A T I O C I M U despre perceptele si erogatele fondnlului infiintiandei academia rom. d 3 drepturi pro anno 187%. ___ c •t. jurnalului!! --------------------------f ■ 1 1 A u r u i Cass’a de Banc’a gen. Obligațiuni S u m * i Intrate Banco-Note Argintu 1 păstrare .Transilv.* de stătu £ <4 fr. |cr fr. |cr bucăți fr. Ier % |cr fr. |cr fr. Ier. fr. 1 La adunarea gen. a XII. tienuta in S.-Sebesiu in 5. si --- --- --- --- 34 23 280 --- 7255 - 7583 21 îi 6. Augustu 1872 au remasu iu restu..... 13 98 h In anulu acesta 187% au intrata: 148 1 1 1 1 । 1 1 1 > 1 1 l| ! 1 1 S 1 1 i 1 1 I | i i 1 1 1 1 III 1 „ r La adunarea generale susu numita....... 165 67 .4 2 De atunci inedee 295 268 54 3 Dela comit, arang. alu unei represent. teatrale in Bucuresci 1008 . 165 65 4 Unu legatu dela reposatulu dn. c. r. locotenente prim. P. Pui 353 67 295 97 “ 5 Colecte si oferte............. 33 54 2115 80 J 6 Interese după oblig, urbariale transilvane...... 34 75 120 353 80 1 7 „ „ „ de stătu unific, cu cuponî inBN.siinArg. 468 97 37’/2n. 21 384 160 79 95 8 „ „ actii de ale bancei gen. Transilvania . 34 80 g. 1 leu 140 34 ■:4 9 Pentru argintululu si aurulu schimbatu in BN. . . . 80 468 79 . 10 S’au scosu dein cass’a de pestrare dein Sibiiu capitalulu 95 34 11 cu interesele decadiute ......... 79 416 12 S’au eloc. de nou in cassa de pestrare la instit. „Albina" 2625 13 S’au cumperatu obligațiuni urb. transilvane .... 140 Bancei gen. Transilvania s’au platitu cate 10°/o (a 5. rata) pentru actiile aceleia.......... II III 1 1 S i i i 1 i 1 1 ' U ■ 1 1 1 1 1 1 1 । 1 II 1 1 1 1 § 1 1 1 416 II iii l 1 i li 1 ’ Summa intrateloru....... 2558 25 46 --- 384 90 450 23 700 --- 10442 --- 14581 38 ‘ Subtragendu erogatele cu..... 2533 62 46 --- 384 90 34 23 --- --- ---- 2998 75 ; Rernanu la adunarea generale a XIII. 24 63 --- --- --- --- - 416 --- 700 --- 10442 --- 11582 63 ; Specificatiunea acestui restu. 1 1 silii II 1 1 1 1 1. 1 --- 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 . 1 1 1 1. 1 1 1 416 --- 700 --- i CC F- --- 24 |l । 1 l | 8 a) Bani gata in BN. si meruntu......., i i 1 1 ! 1 Ol O ! I I 416 b) In cass’a de pestrare la institut. „Albina" după cartecica 1 w o o 1 1 1 700 c) In 14 actii de ale bancei gen. Transilv. ă 50 fr. 1*) | ‘1 v- c 1900 d) In 19 oblig, de stătu unificate cu °/0 in BN. si argintu ! 8505 e) In 38 obligat, urbariale transilvane ( ____37 f) In 4 sortituri parțiali de loteria fara interese ’ Summa cea deasupra a restului 24 63 --- --- ---- --- - 416 --- 700 --- 10142 - 11582 63 i BILANTIU. In anulu trecutu 187y2 au fostu remasu in restu . . --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 7583 21 Combinandu acesta cu restulu anului curente 187%, se arata, ca acestu fondu au crescutu cu .... --- --- --- .--- »--- --- --- --- - --- --- --- 3999 42 J j ' ’ *) După aici alaluratulu conspecta compusa conforma decis iunei adu nar ei g en. a XII. in am llu 1872. p- XXVI. a p rotocolul: i respectivii, J si scontratu prin comitctu. ' Observare. Sum’a de sub Nr. cur. 3 s’au administrata prin dn. dr. los. Hodosiu. Legatulu de sub Nr. cur. 4. l-au exoperatu du. advocatu I 1 Petranu din Clusiu fara alte spcse, de calu a timbrului si a tacsei de depositu. Colectele si ofertele mai insenv.ate de sub Nr. cur. 5. s’au adunalu si ad- ministrata Ia fondu prin laudabil’a staruintia a unnatoriloru domni, si anume: M. Crisianu, protopopii in Reginti 5 fr , G. Maioru, inveliat. in Reginu 13fr.i j 50 cr., A. P. Alexi, candidata de profesura in Gratiu 6 fr., A. Barboloviciu, prot. in Bocsia 62 fr., T. Popii, parochu in Feleacu 5 fr., G. Popu, archidiaconn} J in Basesci 36 fr., I. M. Moldovanu, professore in Blasiu 24 fr. 10 cr., V. Nicolescu, technicu in Vien’a 25 fr., N. Popu v. prolopopu in Fenesiulu sasescu! j 9 fr. N. Lazaru, parochu in S.-Scbesiu 5. fr., Tinerimea studiosa din Clusiu 16 fr., I. Popu, teologu absoluta in Siardu 26 fr., D. Tiarina, parochu in;,< Rechitova 8 fr., G. Tomescu, cancellistu in Uedinu 25 fr., I. Copacianu, protopopii in Siomfaleu 18 fr„ A. Albonu. protopopu in Palatca 28 fr. 30 cr.', i ) St. Antonescu, jude cercuale in Bogsia munteana (Banatu) 75 fr. 25 cr-, P. Suciu, professore in lassi 11 ’/₂ nap., P. Pecurariu, din Bistritia 12 fr., Ales.ij Darabantu jude cercuale in Blo' iti (acum Bistra) 5 galb. ung. si 82 fr., I. Crisianu, advocatu in Abrudu */₂ Nap. 16. galb, apoi in sortiliiri parțiali 37 fr-lj si 310 fr. I. V. Busu, protopopu in Sibiiu 5 fr., T. Hontiia, jude cercuale in Macodu 63 fr., G. Hiesiu, proprietarii! in Clusiu in oblig, urb. trans. 525 fl.!; Apoi direcțiunile despariiementeloru cercuali: Nr. 1 5 fr., Nr. II. 73 fr. 50 cr. si 2 actii de ale bancei gen. Transilv. pr. 80 fr., Nr. X. 9 fr. si Nr. XII.I' 53 fr. 40 cr., si 2 Actii de ale bancei gen. Transilvania â 40 fr. — 80 fr. 1, Sibiiu, 31. Augustu 1873. I* Basilin Ardeleanu m. p. Const. Stezariu m. p. | controloriu alu asoc. r. c. capitanu in pens. si cassariulu asoc. ' î¹’ Subscris’a comisiune esmisa din siedinti’a comitetului dein 8. luliu a. c. §. 82. au scontratu acâsta cassa, si o au aflatuț intru tdte corespundietore restului de susu. ;• Sibiiu, 21. Septembre 1873. î Petru Roșea. I. Tnlbasiu. Dr. Racucin. i Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secrctariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamncr.