-----------

Ș Abonamentul» se'S'(>
| face numai pe cate

      1 anu intregu.

Se abonedia la'Comi-
tciiilii asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-

<j lectori.

        ---------


a <5*^—-----------

     Acesta fâia ese ?
  cale 3 cdle pe luna
  si costa 2 fiorini v. a.
  pentru membrii aso-
  ciatiunei. era pentru
  nemembrii 3 fr.

    Pentru straiuatate
1 I galbenu cu porto
Vp poștei. gr w








                TRANSILVANIA.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.


3.            Brasiovu 1. Februariu 1874. Amilii VII.











S u m ar i u : Moldovenii. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Versatulu. — Exemple de limb’a
si terminologi’a militaria. — Contribuiri pentru fondulu academiei. — Bibliografia.


Moldovenii.

(Fine.)

     Tăte că tăte, dara atăta stă, că invetiatorii gre-
cesci de astadi sunt mai cu săma nesciutori de carte,
si că tăta viăti’a loru s’au ocupata numai cu merun-
tîsiuri gramaticali, fără scientia, fără stilu si fără
gustu; tăta scienti’a teologica a loru custă in opi-
niuni stupide si superstitiăse. Dela alti creștini dis-
puta. validitatea botesulni loru, si ’i oblăga că, dăca
vreu .se primăsca ritulu loru, se se supună dein nou
botesarei. Moderatii deintre aceștia se indestulescu
cu a da mimai ungerea santa, si li esplica, ca au
se’si schimbe numele loru.

     In scăle sunt invetiatori si pentru limb’a latina
si francesa, carea aici se vorbesce forte multu, chiaru
si dein partea dămneloru. Unii au redicatu capita-
luri, mai cu săma pentru morburi venerice; inse lo-
cuitorii , de si tare miseri, numai cu mare greutate
se invoiescu a merge la spitalu.

     La inceputnlu acestui secnlu unu archiepiscopu
grecescu a redicatu in Bucuresci una tipografia (im-
primaria) grecăsca si romanăsca. Acolo se tiparescu
cârti de liturgia, cari fia-care preotu este constrinsu
ale cumperă cu pretiuri camu urcate. Astfeliu si
tipariulu este unu instrumenta alu subjugarei.

     Fia-care alta religiune său secta se
tolerădia si păte tienă publice cultulu di-
vina. In Romani’a (Valachi’a) sunt unele claustre
ale franciscaniloru, cari depindu dela episcopala bul-
garicu dein Neapolea (Neapel)*), si in Bucuresci este
una baserica luterana si o sinagoga jidovăsca. Base-
ricele amintite le cercetădia germani, unguri, armeni.
In Moldov’a sunt duoisprediece missionari, tramisi
dein Rom a, pentru cele 12,000 unguri catolici, cari
in tempurile anteriăre au venita aici, si acuma sunt
lucratori morali si cei mai sirguiutiosi. Jidovii, pen-
trucă sunt fărte multi, ici colea sustienu sinagoge.

     Astadi, fără indoiăla, in Europ’a creștina una
buna parte a educatiunei publice jace in manile cle-


       *) Nicopole, nu Neapole, că Neapole este in Itali’a
inferiore, ăra nu in Bulgari’a. fka si de aici se vede, ce pu-
cina carte a sciutu acelu nămtiu, care s’au apucatu se descria
Moldov’a, pe Moldoveni si in genere pe Romani. Red.


rului, dăca dara acesta tiene cultur’a si conscienti’a
de datorinti’a sa, atunci moralitatea si moralurile
sunt bune. Inse dăca preotimea ambla numai după
interesele sale private, si pentru că se ajungă ace-
stea, neglige seu abusădia de acestu onorifica oficiu
ala seu, atunci resulta chiaru contrariulu.

     Astfeliu amu fi vediutu, cumu este in Daci’a preo-
timea; deci neci dela poporu nu potemu așteptă prin-
cipiele fundamentali adeverate si probe. Pre de alta
parte unu gubernu despotica, adeseori tiranu, face
poporatiunea prepuităria si miserabila, asia in cătu
in ochii unui imparțiala apare mai multu demna de
compătimită, că de vituperata.

     Subjugarea adeseori face poporatiunea prepui-
tăria, si voindu a se scuti de insielatiune, se făcu ei
inșii insielatori. Ei incungiura cătu potu lu-
crarea, pentru că sciu, că cu cătu poseda
mai multu, cu atătu mai multu trebue se
dea. Afara de aceea pamentulu asia este de fertile,
in cătu cu pncina ostenăla se păte câștigă subsi-
stenti’a. Astfeliu tăte artile mechanice sunt in ma-
nile tieganiloru său in ale strainilorn, veniti dein tie-
rile invecinate său dein apropiere, cari apoi esercita
aceste arte pre langa bunu castigu, pentru că totu-
deauna sunt mai bine protegiati, decătu
ceideintiăra.

     Prin aceste irnpregiurari ajunși lenosi, acăsta
lene o intindu si asupra nutrirei loru. Farin’a dein
papusioiu (cucurudiulu) este cea mai preferită, pentru
că costa mai pucina ostenăla a face in fia-care diua
una polenta mare (mămăligă, colesia etc.) carea apoi,
in locu de pane, sierbesce de nutrementu familiei in-
trege, decătu a frernentă si căce aluatulu dein farina
de a năstra. Polent’a de comunu o manca cu sare,
lapte si brandia (casiu) prăspetu, său cu pesci sarati,
in cari sunt tare amoresati, pentrucă le place vinulu,
său vinarsulu (rachiulu) de grău, care li priiesce fărte.

     Unu astfeliu de traiu nu păte decătu
numai ai debilită si enervă, adaugundu
inca, mai cu sănia, folosirea fără mesura
a sexului femei eseu, la care se dedau inca
dein copil arfa.*) Numerăsele serbatori inca con-


*) In acestu puncta ethnografulu nâmtiu este unu fărte
mare fariseu. Nu se păte negă, că iufluintia cea scărnava a


5

— 26 —


tribuescu la nutrirea dorului spre lenevire si vaga-
bondare; ăra apoi lenevirea duce la escese, la estra-
vagantie triviali, cari ăra numai escedentelui sunt
stricatiăse.

     Locuitorii siesuriloru sunt, preste totu, mici si
debili, si nu traiescu cătu locuitorii muntiloru. Caus’a
la acăsta este de a se caută in aerulu celu nesanetosu,
ap’a cea grdsa (?), colibele suterane, apesarea guber-
nului si a turciloru, care caletorescu prin tiăra, că-
rora sunt fărte espusi, mai cu săma inse, caus’a
este de a se caută in epidemi’a sensualitatii si vo-
luptății, care se întinde dein ce in ce totu mai infri-
cosiatu.

     In munți afli <5meni bine facuti, cu facia sane-
tdsa, mai cu săma intre boierii mai mici, cari, bagu
săm’a, se tragu dela slavi in ca, si posedu
curagiu si potere fisica. Ei iubescu venatori’a,
si se arunca fără tăma asupra celoru mai selbateci
ursi ai Carpatiloru. Preste totu ei ajungu o etate
fărte lunga. Locuitorii Banatului de Craiov’a se ju-
deca de fărte bravi si eroi, si in t<5te ultimele resbele,
portate intre Turci’a, cu Austri’a si Russi’a, au esce-
latu sub numele de voluntarii romani. Unu calugaru
(monacu) alu acestei națiuni, abatele renumitului clau-
stru de Argesiu, a fosta celu antaiu, care in ultimulu
resbelu a redicatu armele pentru Russi’a,*)

     Imbracamentea de t<5te dilele a acestui poporu,
este unu sumanu (tiundra) de panura alba, cu mâ-
nece lunge; asemene cioreci lungi, lucrulu muieriloru
loru. Capulu si ’iu acoperu cu una căciulă lunga
dein peli de <5ie, ce apera contra frigului, inse nu si
contra apei ; de aici apoi, candu ploa, i vedemu cu
capulu golu, si coperiti numai de perulu capului, ce
’lu tundă scurtu. Locuitorii muntiloru totu-deauna
porta intre umeri, inderetru, unu sacu (glug’a) de
asemene panura cu sumanulu, in care sacu apoi ’si
porta merindea (bucatele) său alte cele, său la tempu
ploiosu, ’si acoperu capulu cu acelu sacu. Eru’a,
locuitorii dein siesu, se imbraca cu piei de tiapi (?);
ăra muntenii căse cojăce de lana, cari sunt cele mai
bune scutitdrie contra frigului.

     Căldură focului li place fărte, chiaru si văr’a,
candu caletorescu. In midiuloculu câmpului său in
pădure aprindu săr’a focu si se punu impregiurulu
lui. Ce e drepții, sentit’a recăla a nopții, chiaru si


turciloru si a greciloru, apoi si a jidoviloru, carii se insdra in
etate de câte 16 —18 ani, a infectatu- mqltu pe moldavo-romani
si ’iau dedatu la desfrenari desnervatdrie; dara se nu taca scrii-
toriulu nici despre cumplitele desfrenari si corruptiuni ale popo-
raloru europene, despre milidnele de morburi venerice in tdta
Europ’a, era mai alesu in Franci’a si in Germani’a, despre ba-
lurile nemtiesci, de care, in unele capitale se facea uneori si in
pieile gdle; apoi chiaru astadi mulțime de fete de n6mtiu in
Germani’a nu se cununa, până ce u’au câte 2—3 spurii.

Red.


      *) Adecă numai slavii au curagiu si potere fisica? Apoi
prussianii sunt celu pucinu pe ’/„ slavi. Dein acâsta causa 6re
se aiba si ei curagiu si potere fisica? Dara romanii dein Bana-
tulu Craiovei de ce possedu curagiu fisicu?              Red.


in poterea verei, făcu necesariu foculu, care apoi pre ]
de asupra nu numai curatia aerulu, ci ’lu mantuesce J
si de insecte si alte molusce. Muierile lucra mai ș
multu decătu barbatii. Ele pregatescu panura de i
lana si pensa de inu spre folosinti’a familiei. îmbră-
cămintea loru este fărte ordinaria si simpla; ea custh
numai deintr’o camasia de pensa prăsta, de a supra
careia lega, inderetru unu siurtiu (zadia), fără a mai
acoperi si inainte cu ceva camasi’a. Muierile si ma- ’
mele ambla cu ochii plecati (faci’a) in diosu, pre care
se vede tristetia si superarea. Fetele sunt viăie si
iubescu joculu, si a se infrumsetiă cu flori. Mamele
sunt tare ingrigiate pentru castitatea fiiceloru loru,
că-ci este mare rusîne, dăca barbatulu nu o afla vir-
gine, si o mana ăra inderetru acasa. Astfeliu dara
fetele, adeca miresele sunt fărte ingrigite, că in prim’a
năpte după maritare se se păta dovedi virgine; inse
după acăsta ceremonia neci mamele, neci fiicele nu
’si prea spargu capulu cu fidelitatea cătra barbatii
loru. (Auctoriulu germanii mai insîra unele astfeliu
de lucruri minunate si apoi dice): M’am mirata forte,
cumu de neci preotimea, neci gubernulu nu se ni-
suescu a pune capetu acestui reu.*)

      Neci nobilimea (boierimea) n’are vreo crescere
escelenta. Sierbitorii si sierbitărele casei loru sunt
tiegani, cari făcu tăte lucrările casnice, ei sunt sier-
bitori său bucătari, croitori, pitari etc. Tieganii de
aici sunt nămulu celu mai blastematu si mai necu-
rata; nămu dein tdta Europ’a, furi, insielatori, de-
dati dein copilăria la tăte relele. Deci este clara, că
unu copila, ce se cresce intr’unu astfeliu de modu,
nu păte primf neci una feliu de principia nobile si
măreția. Pentrucă la curtea domnăsca se vorbesce
grecesce, fia-care părinte se nisuesce, că fiiulu seu se
invetie acăsta limba; deci se silesce a câștigă pentru
copiii sei căte unu monacu grecescu de instructoriu,
care, sătula de a mai traf in rnonastire, său fuge dein
ea, său se folosesce de ori-ce ocasiune, că se scape
dein ea. Ambele provincie sunt pline de astfeliu de
ămeni, cari prin portarea loru nu făcu multa onăre
statului loru. Intre altii am aflata inse călu-
gări dein cei betrani, cari, tienendu tare
de moral urile loru, una cu capulu nu vo-
iău se vorbăsca grecesce.

      Limb’a tierei este una mestecatura dein limb’a
latina si slavica; ei d. e. dicu: Buna Ureme Doinnula
(guten Tag, mein Herr). Schluga a Domniata (Ihr
Diener, mein Herr). Ureme si Schluga sunt cuvinte
slavice. Poporulu acesta iubesce joculu, ,petreceri
viuoie, scomotăse, mai cu săma romanii. Omeni de
vădia si asiediati in etate nu tienu sub demnitatea


       *) A se vedA not’a de susu a redactiuneî si a se mai
adaoge, câ numai germanii se taca in punctulu acesta si se’si
astupe gurile cu câlti. Cautati intre altele, la miile de scandale
familiarie, câte se pertracta chiaru acuma, in dilele nost.re, pe
la tribunalele criminali ale a Germaniei si ale Austriei. Vedeți
in diariele loru, de ex. rubric’a Gericbtshalle, publicatiunile poli-
țienesc! de ac&sta natura, si altele de ale diarieloru. Red,

— 27 —


loru a jocd, sdu la cununia si festivitățile curții a se
imbetâ.*) Teatrala si jocurile hasarde sunt petrece-
rile loru cele mai plăcute; prin acdsta mai sustienu
si vechi’a datina a invecinatiloru unguri si poloni.

     Dein cele ce Anton Maria Dalcliiaro a scrisu in
noulu seu opu, apparntu la inceputulu secolului tre-
cutu, despre revolutiunile României (Valachiei), se
vede că au mai avutu si alte datine, care semenă
cu ale natiuniloru amintite, inse pre aceste le-au mai
întrecuta in virtutea generositatii si in iubirea pompei.
Tdte acestea acuma s’au schimbatu prin comunica-
tiunea si domnirea greciloru, cari, pentrucă se p.dta
mai usioru domnf poporalii, nisuiescu a ucide in elu
simburele a ori-ce virtute.**) Cu tdte aceste, in ulti-
mulu resbelu, candu rusii tiendu ocupate aceste pro-
vincie, s’au aratatu limpede, că locuitorii posedu tdte
facultățile si inclinatiunea de a se face una națiune
eminenta.

     Inimicitiele intre boieri erumpu pre tempulu candu
oficiele publice se schimba; ei incdrca tdte pentru a
se discredită unulu pre altuia, si intrerumpu insoci-
rile avute, chiaru de aru fi si consângeni. După im-
partirea oficieloru dra sunt amici. G-alanteri’a intre
ddmne a facutu progresa giganticiu. Le place a pe-
trece tdta diu’a in lene si a primi visite prea nume-
rdse. De altumentrea nu este tidra, in care dmenii
se se manie si se suduie asia pucinu că aici. Indi-
gnatiunea trebue se fia fdrte mare, pentrucâ se a-
junga a fi obiectu de discussiune. Desfrenat’a judecare
a moraluriloru este fdrte mare intre poporu. Fia-care
taberna este totu-odata si casa de voluptate.***)

     Pomp’a îmbrăcămintei la ambele sexe este estra-
ordinaria si trage după sine caderea, ruin’a familiei.
La craciunu, pasci, si la sf. Mari’a cea mare fia-care
ddmna trebue se aiba haina noua. Sunt haine fă-
cute dein stofa de Indi’a sdu de sialu dein Cache-
miri’a, căptușite cu samuru sdu alte pei pretidse dein
Russi’a, infrumsetiate cu galdne seu dentele dein Vien’a.
Pretiulu unei astfeliu de haine totu-deauna se urca
la 3000 fi. Mds’a loru este incarcata, locupleta, inse
fără gusta finu. Ei iubescu a ave multi dspeti, si
care la amddi nimeresce la ei, totu-deauna este cu
plăcere primitu si afla locu pentru sine.****)

     In tempurile trecute barbatii amblau călări si


       *) La nemți si la unguri, la poloni si la slavi, trecea de
omu nepotentiosu acela, care nu bea pe întrecute, păna ce cadea
sub mesa. La unguri a durata acăsta păna an. 1848; pe alo-
curea mai e si astadi.                                        Red.


       **) Acilea ethnografulu nămtiu a spusa unu mare adeveru,
carele se poto comproba prin inductiune cu mii de exemple.
Corruptiunea greciloru bizantini a gangrenatu corpulu naționale
alu romaniloru, precumu gangrenase si pe alu greciloru. Nici-
unu inemicu nu a facutu romaniloru atăta reu, pre câtu le au
facutu grecii bisantini.                                      Red.


      ***) Căte contradiceri la omulu acesta ? De altu-mentrea,
ce sunt 6ra birturile, celariele subterane, chiaru multe ospelle
nemtiesci, păna astadi.                                       Red.


      ****) Ati uitatu luxulu nebunescu alu aristocrației euro-
pene si chiaru alu celei germane.                             Red.


damele intr’unu felia de carutia pendenta, pre cari
le numeau radvanu, si cari si astadi le folosescu in
caletorfa*) De altu-mentrea acuma s’au introdusa
caretele de Vien’a, si ei emulddia după poteri a po-
sede cele mai frumdse. Pentru pompa sunt artefici
necesari, si fiendu-că locuitorii n’au pricepere pentru
de aceste, calea este deschisa multora străini dein
Ardealu, cari vendu cu pretiuri fdrte mari lucrurile
loru.**)

     Romanii si moldovenii se casatorescu dein etate
frageda, si mirii se designddia prin mamele feteloru
respective, fiendu-că fetele sunt nevisibili barbatiloru,
Ceremoni’a minunării tiene optu dile, petrecute cu
jocu si beutura. Acdsta acuma nu se mai intempla
asia pomposu, precumu a descrisu-o Chiaro. La in-
mormentare cadavrulu este petrecuta de cei mai a-
prdpe consângeni; muierile nu lipsescu a-si smulge
perulu dein capa, a’si dilacerâ cu unghiele faci’a, si
a urlă langa cadavrulu soci ului loru. Adeseori do-
rerea este sincera, că-ci una veduva, mai alesu ddca
e betrana, cade intr’o stare inferidra, si nu se bucura
neci de prerogativele, neci de favorurile, de cari s’a
bucuratu cu sociuhi, mai alesu ddca acesta a fostu
vreunu funcționarii! publica. Unic’a favdre, ce-i re-
mane, sunt anumite privilegie si una pensiune dela
curte, ceea ce, de buna sdma, este fdrte* laudabilu.

     Interioruln caseloru loru este mai mnltu uritu
decătu pomposu, nu pentrucă ddra n’aru voi se fia
pomposu, ci pentrucă se temu, se nu fia obiectu in-
vidiei sdu rapacitatii turcesci, precumu nu me in-
doiescu că este si de presente. Acești barbari
(turcii) afla plăcere in a de vastă tdte, si a
preface in cenușia sate întrege. După ulti-
mulu resbelu nu s’au vediutu altu ce, decătu urme
de câmpuri desierte, cari după pucini ani dra se aflau
in stare infloritdria.***)

     Nefericiti locuitori ai unei astfeliu de frumdse
tieri, vof meritati compătimirea toturoru acelora, cari
sentiescu omenesce, mai cu sema a aceluia, care a-
tătia ani a traitu intre voi; si fiendu-că si-a tienutu
de placarea si datorinti’a sa a inaintă prosperitatea
vdstra, elu merita si multiamita vdstra.

     După cumu am potutu eu judecii, am aflatu, că
isvorulu toturoru eroriloru acestei națiuni este de a
se cauta in gubernulu mai multa decătu despotica,
si in educatiunea miserabila fără asemenare. Eu sunt


       *)        Radvanulu era trăsură europena, transplantata si in Ro
mani’a.    Red.

       **         ) Caus’a ca chiaru in Romani’a se mai afla păna acuma
relative prea pucini romani curati că professionisti (meseriași =
Gewerbsleute), nu este lips’a de talentu, ci cu totulu altu-ceva.
Despretiulu innasputu si traditional.e cătra professiuni prosaiee.
Romanii antici avea in limb’a latina terminulu Ars sordida, pen -
tru tote acelea professiuni, care si pe nemtiesce se dicu schmutziges
Gewerbe, care la antici era exercitate de sclavi, de manumissi,
de libertini Acăsta urma de trufia a mai remasu si păna astadi
in caracterulu nostru. Nu mai este bene asia, dara este. Red.

       **         *) Asia? după pucini ani se află ărasi in stare inflori-
toria? Dara mai susu afirmase că romanii sunt leneși. Red.



5*

— 28 —


convinsa, că in scurta teinpu acesta națiune se va
schimbă de totu si va potă emulă cu națiuni culti-
vate, dăca una sdrte favorităria o va aduce sub con-
ducerea unui domnitorii! dreptu, luminatu si humanu.
Pre langa tdte aceste impregiurari vitrege intre ro-
mani se afla si acuma barbati cu merite. Deintre
moldoveni familiele Cantamzero. Posetti, Balza*) si
altele au produsu barbati eminenti, cari si-aru potă
sustienă si afirmă strălucirea loru si intre popdre
culte; si aceștia cu atătu mai vertosu sunt demni de
glorificatiune si admiratiune, fiendu-că au sciutu afirmă
caracteriulu loru nobile si generosu chiaru si intre
curidsele si universalele confusiuni.



     Cu acestea păna acuma cetite tractatulu se in-
chiaie. Prin cele scurtate seu lasațe cu totulu afara
reproductiunea n’a suferitu neci una perdere, pentru-
că acele sunt mai cu sănia essemple, istorii, fabule
preste mesura gretidse si neestetice, deintre cari credu,
că destula am amintitu, dăca nu chiaru prea multu.

     A ghici său descifră acuma dein intregulu cu-
prinsu, că cine si ce a fostu auctoriulu, nu numai
nu este trăb’a mea, dara, neci nu este lucru essen-
tialu; destulu că eu am facutu unu pasu, altulu faca
alu doilea si asia mai departe.

     înaintea năstra jace judecat’a unui strainu asupra
romaniloru României unite, scrisa acuma 70 său 80
de ani. Competentii, dăca afla de lipsa său nece-
sarii!, critice si judece, pentrucă ăra altii se păta
trage folosu.

     Scimii, că de atunci incăce multe s’au schim-
bata fărte, ba eu afirmu, că sunt prospecte si pentru
împlinirea dorintiei sincere a auctoriului strainu; ăra
unele relatiuni, dorere, nu s’au schimbata neci acuma
după 70 de ani.

     In unele privintie auctoriulu ratecesce fărte; ba,
prin vacilarea si descrierea falsa a căte unui lucru,
său a unei impregiurari essentiale, auctoriulu arata
limpede, că basea tractatului seu este mai multu con-
templatiunea superficiala, informatiunea neexacta, ju-
decarea după vorbe găle, decătu studiulu profunda
si seriosu teoretica si practica, de si mai multi
ani a vietiuitu intre poporulu României, despre ce,
sciu, că fia-care cetitoriu cunoscutoriu de lucru, se
va fi convinsu la cetirea acestui tractata.

     Cu tote acestea, in fine, eu nu potu negă ni-
sninti’a auctoriului de a fi, după cunoscientiele si
scientiele sale respective, sincera la scrierea tracta-
tului seu, care credn că l’au cetitu la tempulu seu
mii si mii de străini, pre candu astadi, te miri, candu
mai ratecesce intre secele degete ale vreunui scrută-
torii! de bibliotece innecate de pulbere si obsediate de
molii; dăca nu curativa partea cea mai mare dein ele
va fi luata piperiulu său temei’a in spate si apoi
lumea in capu.


      *) Cantacuzenu, Rosetti, Balsiu.                  Red.



     Unu sincera scrietoriu strainu deci, are si mai
multu ponda morale, crediementu, si este demnu de
stima, cu atătu mai vertosu, că cei mai multi scrie-
tori străini, mai cu sănia magiari, germani si slavi,
păna ce ne impedecau său legau fedelesiu, ba chiaru
si astadi, au nespusulu eroismu a implea lumea in
ruptulu capului cu informati uni, tractate, opuri false,
minciunăse si infame, despre trecutulu si presentele
romanului si alu patriei sale stramosiesci.*)

                              lonu Valeriu Barcianu.



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu Comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Urmare.)                  •

1492. 14. Apr. Suppl. C. D. T. V. p. 113.

     Testimoniu despre etatea lui loanu Corvinu, filiu naturale
alu regelui Mateiu.

     Sabb. prox. ante doini. Ramispalmarnm. Testi-
moniales capituli Budensis, super revisione aetatis
loannis Corvini de Hunyad, quod tune annum,aeta-
tis 19. egerit.

1492.   Suppl. C. D. T. V. p. 112.

     Epistol’a lui Vladu-voda domnu alu Munteniei câtra Si-
biieni, despre mișcările bellice a le turciloru, si anume câ sulta-
nulu a datu vaivodatulu dela Semendri’a lui Ali-begu, ăra celu
dela Vidiuu lui Malcoviciu, si câ sunt semne, că si cumu ar voii
se lovăsca asupra Transilvaniei, se rdga câ informatiunea sa se
fia tienuta in secretu **)

     Datam in Bwkwresch Domin, prox. a. test. S.
Silvestri Papae. Wlad Valachiae Vajvodae literae
ad Cibinienses de bellicis Turcarum iriotibus, nomi-
natim Caesarem Turcarum Vajvodatum de Zendere
familiari suo Alibek; Vajvodatum autem de Bodon
cuidam Malkovich contulisse, viderique vim belii
Transilvanis incubiturum. Petit hoc indicium ab se
factum clam haberi, atque unice Stephano de Bathor
communicari, ne si Turcae comperissept, molestiae
sibi conflarentur.

     Originale in Arch. Cibiniensi.

     Copia inter Msta. Ederiana.

     Innuit Engel „Geschichte der Valachei" p. 183.


       *) Tdte acelea descriptiuni falșe, minciuni, calumnii neru-
șinate, repetite in mii de variatiuni până in momentele de facia,
isi au scopulu loru poli ti cu pronunciatu, care este: A seduce
opiniunea publica europena, a nullifica moralicesce pe poporulu
romanescu, naționalitatea si statulu romanescu iu ochii popora-
loru, in ai suveraniloru si barbatiloru de stătu, a’i face se creda,
câ națiunea nostra nu merita crutiare, nu existentia politica, câ
individualitate indepedenta, alaturea cu alte popdra independente.
De aceea făcu fdrte bene toti romanii, carii nu tăcu, ci se apara
de câte ori intempina calumnii. Atâta inse totu nu este de a-
junsu; ci trebue se ne reculegemu tote poterile ndstre morali,
spre a correge si extermina totu ce este ren si corruptu in noi;
totu-odata a ne exercita si inmultf atâtu poterile spirituali, câtu
si pe cele fisice.                                            Red.


       **) Asia dara Bucurescii era si pe atunci resiedentia?

Red.

— 29 —


1493.   Suppl. C. D. T. V. p. 134.

     Turcii făcuseră incursiuni in districtulu Bistritiei, devasta-
seră si spărseseră uuele comune sasesci, care înainte de aceea
platea contributiunile cu cetatea la unu locu. Acumu inse ace-
lea comune era locuite numai de romani. Fienducă acelea co-
mune si romanii era scutiti dein vechime de plat’a cincidiecimei,
asia regele Uladislau demanda, că se fia scutiti si in venitoriu.

     Budae in festo S. Caeciliae. Uladislai mandatum
ad Exactores quinquagesimarum in Transilvania, quod
cum nonnullae possessiones Civitatis Bistriciensis om-
nem solutionem ab antiquo in medium saxonum fa-
cientes, ob Turcarum incursiones desolatae, a saxo-
nibusque haud inhabitatae jain sint, verum per Va-
lachos ad inhabitandum condescensae sint, et cum
hujusmodi possessiones, et Valachi in iis residentes
a solutione quinquagesimae ab antiquo exemti sint,
hinc has possessiones, et Valachos a solutione quin-
quagesimae supportent, ad instar possessionum saxo-
nicalium.

     Orig. in Tabul. Nat. saxonicae.

     Fragm. edidit (fere totum) Schlbtzer p. 80.

     Eder „de Initiis saxonum" p. 162.

1493. Suppl. C. D. T. V. p. 136.

     Turcii străbătuseră in Munteni’a cu armatele si hdrdele
loru. „Boierii, nobilii si comerciantii au fngitu de înaintea turci-
loru pana la Sibiiu; dara sasii nu voliă se’i lase in cetate, pre-
cumu nu lasă nici pe aristocratii de aici* **⁾). Regele Uladislau
le demanda că se ’i lașa a intra, se aiba mente si se se folo-
săsca de ocasiune, că prin boierii si negutiatorii dein Munteni’a
se afle mai usioru noutati despre operațiunile turciloru si se se
scia întocmi si apară.*)

     Wladislai Regis mandatum ad Vajvodas Tran-
silvaniae, ut Boerones, nobiles, aut mercatores par-
tium Transalpinarum (i. e. Valachiae) Turcis Pro-
vinciam eornm invadentibus, Cibininm cum bonis suis
intrare non inpediant, quoniam hoc pacto Cibinien-
ses de diversis novitatibns avisati, facilius rebus suis
consiliere possint.

     Copia inter Msta. Ederiana.

     Inuuit Engel „Geschichte der Valacliei" p. 183.

1493. Suppl. C. D. T. V. p. 129.

     Voivodii Transilvaniei demanda secuiloru in numele rege-
lui, sub pedăps’a perderei capului si a notei de trădători, că se
se scăle indata si venindu di si năpte, se se adune la Sibiiu,
pentru că turcii sunt aprăpe si stau se intre in acesta tiăra
inpreuna cu romanii dein Munteni’a, comandati de „Calugaru
voda.“*)

     Ladislaus de Losoncz et Bartholomaeus Dragfi
de Belthewk Wajvodae Transylvani, et siculorum
Comites etc. Agilibus Capitaneis Belliductoribus cun-


       *) In evulu mediu locuitorii cetatiloru dein tota Europ’a
se ferea si apară de aristocrati si de oligarchi, că si de ori care
alti inemici străini, dein causa ci ceia le facea multe rele, ii
spollă, subjugă si maltrată, ori candu apucă cetatienii pe manile
loru. -                                                            Red.


       **) Vladu s’acalngaritu. după aceea inse elu nu mai era
domnu, ci era Radulu V. De altumentrea tote acestea patru
documente dein urma, merita attentiunea historiografiloru Mun-
teniei.                                                            Red.


ctis, etiam alterius cujusvis status et conditionis homi-
nibus siculis sedis Sepsy salutem et favorem. Cer-
tiores jam vos facimus, quod perfidissimi Turci, cum
maxima multitudine, ingentique apparatu, et mânu
forti. assumtis etiam secum Kalagyor Vajvoda ac
Universis Valachis Transalpinensibus Regnum hoc
omni procul dubio hostiliter subintrabunt, quoniam
in metis nostris inter alpes latitant. Pro eb commi-
timus et mandamus vobis, et unicuique vestrum regia
in persona firmissime, quatenus mox habita prae-
entiurn notitia, aliis literis nostris superinde minime
exspectatis, per singula capita vestra exercitualiter
tam equites, quam pedites coufestim consurgere, et
more alias consveto post nos versus Cibinium die,
nocteque festinanter venire debeatis, et teneamini.
Secus sub amissionis capitum et bonorum vestrorum,
ac perpetua mfidelitatis poena non facturi. Prae-
sentibus perlectis exhibenti restitutis. Datum in Z6p-
mezew feria quinta proxima ante festum B. Mathei
apostoli et Evang. anno Domini etc. LXXXX. tertio.

     Et autographo edidit Eder in Felmero p. 168.

    1494.   14. May. Suppl. C. D. T. V. p. 137.

     Diplom’a regelui Uladislau II., dein care se vede, că Egu-
menulu său priorulu monasteriei sântului archangelu Michailu
dein Maramurasiu, anume Hilariu, castigase dela patriarchulu
Antoniu alu Constantinopolei unu privilegiu de protectiune, pe
langa care se recunăsce calugariloru acelei monasterie si dreptulu
de a’si alege pe egumenulu loru. Regele confirma acelu privilegiu
pentru acelu cenobiu seu claustru, ăra cu acea ocasiune nnmesce
si comunele care appartienea la acela iu numeru de siepte.*)

     Cassoviae 14. May. Uladislai II. Literae, vi qua-
rum ad preces Hilarii prioris Claustri sive Monas-
terii Ecclesiae B. Michaelis Arch. in Marmarosio
graecae fidei confirmat, et transumit Privilegiales
Antonii Patriarchae quondam Constantinopolitani, te-



       *) Acestu documentu se publica aici numai in extractu;
la Battyăni se pote vedă întregii, de unde l’au reprodusu său
citatu unii altii, fiacare spre scopuri diverse. Dara căte sute de
documente cumu este acesta, n’au peritu pentru totu deauna!
Perit’au si la popărale apusene mii de documente fărte neces-
sarie spre a studiă dein ele trecntulu si anume starea de înainte
a culturei poporaloru, dara poporale care s’au tienutu si se tienu
de ritulu grecescu, isi făcură in acestu punctu chiaru de capu.
Pare că aru fi volitu in adensu că se li se stărga memori’a de
pre faci’a pamentului, asia n’au ingrijitu de documentele si de
monumentele loru naționali. Acăsta nepăsare criminale a mersit
asia departe, in cătu dăca nu s’aru fi conservatu in apusu do-
cumente historice despre resariteni, histori’a popăraloru resaritene
nu s’ar cunăsce nici macaru in fragmente. Astadi chiaru, po-
porulu grecescu dein Greci’a isi tramite pe historiografii sei la
Itali’a, pentru că se caute si se afle documentele necessarie
pentru compunerea historiei poporului grecescu si a imperiului
bizantinu pe acești dein urma 1 200 de ani, pentru că toti scriptorii
bizantini greci nu ajungu nici pe de parte că se dea materialii
necessariu; uneori pe căte unu seculu intregu nu afli mai ni-
micu. Grecii, romanii si serbii se escusa de comuna cu devas-
tările turcesci; dara muscalii si rutenii cu ce se escusa? Inse
nici escusarea cu turcii si cu tatarii nu se păte admitte de causa
unica a lipsei de documente historice, ci reulu celu mai mare
jace cu totulu airea; despre acela inse nu se păte vorbi numai
in fuga, nici in note cumu sunt acestea.                              Red.

— So-


nore quarum dictum Claustram, ejusque pertinentias
in Szilâgysdg, Megyesalja,') Ugocsa, Persova, Csicho,²)
Balvanus³) et Almazaz, suam in protectionem recipit,
indulgetque ut sibi priorem eligat sibi subjectum.

      Edidit Battthyâny Leg. Ecc. T. I. p. 216, et
217 in Nota.

1495.   Suppl. C. D. T. V. p. 149.

      Se pare că romanii dein Transilvani’a se revoltaseră erasi in
contra tiraniei, pentru că regele Uladislau scrie, ca in diet a ce
se tienuse in acestu anu in Transilvani’a, s’a consultata cu voi-
vodulu Transilvaniei despre midiulocele cu care s ar potea rein-
frena revolationarii si anume v a 1 a c h i i, carii se sculaseră in
contra nobililoru si a sasiloru.* **⁾)

      Wysegrad sabb. prox. p. iest. BB. Philippi et
Jacobi apost. — Uladislai Regis literae, e quibus
evenit: Regem cum Vajvoda Transilvaniae de Male-
fici» coercendis, noininanter de tuendis a licenția
Valachorum ceteris Regnicolis Transilvaniae anno
superiori (1494) in Transilvania dum esset, consilia
agitasse,**) mandataque edidisse.

      Ex autographo innuit Eder in Felmer p. 170
— 171.

Uladislai II. Literae.

     1495.   1. Nov. Suppl. C. D. T. V p. 152.

      Regele Uladislau provoca intre amerintiari fdrte seriose pe
Vladu vodă filiu alu lui Vladu II. Draculu, că se ăssa nesmentitudein
Transilvani’a, se se retraga la Temisidr’a, se nu mai cerce in-
vasiuni in Munteni’a, si se nu faca stricatiuni sasiloru. pe cari i
auctorisă. că se se apere de elu ori cumu voru sci ei.***)

      Magnifieo Vlad Wayvodae filio quondam Dra-
kwlya fideli nobis dilecto. Jam aliquoties ad te scrip-
sisse meminimus, ut de illis partibus Regni noștri
Transylvanis exire deberes, nune autem intelleximus
non sine displicentia Te adhuc in illis partibus esse,
et plurima damna, atque nocumenta praesertim saxo-
nibus nostris irrogasse; praeterea etiam partes Tran-
salpinas contra treugas pacis jarn aliquoties invasisse,
quod certe, et moleste ferimus, et tibi graviter etiam
imputamus. Unde volumus, et Fidelități tuae harum
serie districte committimus, et mandaraus, ut statim,
et in continenti acceptis praesentibus, sine omni ul-
teriori mora, et procrastinatione, de illis partibus
exire, et ad fidelem nostrum magnificum Josa de
Som Comitem Temesiensem venire modis omnibus


      ») Meszesalya, ²) Csicso et ³) Bălvănyos Ct. Szolnok Inter.


     •) Asia dara acăsta revolutiune parțiale transilvana a fostu
mai multu romanesca. După 10 ani, adeca in 1506, a urmatu
alt’a secuiăsca, totu dein caus’a tiraniei; in 1514 s’a intemplatu
cea mare si terribile sub comand’a lui Georgie Dozsa, după care
urmă sclavi’a cea mai ferdsa si selbateca a poporului intregu,
careia in fine ’i successe mortea regelui si a Ungariei in bălțile
dela Mohaciu, 1526. Ne pare fdrte reu, că nu ne aflamu in
positiune de a publica la loculu acesta epistol’a intrega a rege-
lui Ungariei, pentru că dein ea se se vddia pe cătu s’ar potea,
natur’a acestei revolutiuni romanesci.


     **) Ergo 1494. psente Rege comitia fuere celebrata in
Transilvania.


     ***) Acestea invasiuni le facea Vladu in contra lui Radu
vodă V.


debeas, nam certus esto, quod praefatis saxonibus
nostris omnimodam facultatem dedimus, ut se ad-
versus Te, et tuos, utcunque potncrint defendant.
Secus igitur non facturus. Datum Chanadini in festo
omnium sanctorum a. C. 1495.

      Ex Originali transseripserat Jos. Car. Eder.

      Innuit Engel „Geschichte der Valachei¹¹ p. 185
— 186.

Uladislai mandatam Statutorium
pro familia Rusori super Possessione Rusor, et Se-
rei nova Donatione mediante collata 1495*)

Suppl. C. D. T. V. p. 153. et 154.

      Mandatu statutoriu alu regelui datu iu favdrea vechiei fa-
milie romanesci dela Riusioru preste comunele Riusioru si
Serelu in districtulu Hatiegului. Acestu documentu pdrta
dat’a dein Sibiiu in Transilvani’a, unde venise regele in anulu
acesta.*)

      Uladislaus Dei Gratia Rex Hungariae etc. fide-
libus nostris Capitulo Ecclesiae Albensis Transilva-
niae salutem et Gratiam nram. Cum nos ad suppli-
cationem nonnullorum fidelium nostrorum Matti. nrae.
propterea factain, tum vero attentis, et consideratis
fidelitate, et servitiis fidelium nostrorum nobilium
Stephani de Rusor, ac Joannis, et Ladislai carnalium,
nec non Michaelis, et alterius Ladislai fratrum suorum
patruelium Matti. nrae. juxta ipsorum possibilitatis
exigentiam exhibitis et impensis possessiones Rusor
praedictum, ac Serei vocatas in Districtu de Ha-
czek**) habitas, in quarum pacifico Dominio iidem
progrenitores ipsorum ab antiquo perstitisse, seque
persistere asserunt etiam de praesenti. Item totum
et omne Jus nostrum regiuni ect. simul cum cun-
efis suis utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet, prae-
missis sicut praefertur stantibus, et se habentibus,
memorați» Stephano etc. ipsorumque haeredibus, et
posteritatibns universis, vigore aliarum literarum no-
strarurn novae nostrae Donationis titulo exinde con-
fectarum in perpetuum contulerimus, velimusque eos-
dem in Dominium earundem per nostrum et vestrum
homines legitime tăcere introduci, super quo fideli-
tăți vestrae firmiter praecipientes mandamus, quate-
nus etc. (reliqua juxta stilutn mandati statutorii) Da-
tum in Civitate nostra Cibiniensi,***) in festo B.
Aegidii abbatis anno D. 1495. Regnornm nostrorum
anno Hungariae 5. Bohemiae vero 34.

      Originale exstat in Archivo Capit. alb. Transil-
vaniae, cujus dorso series executionis his verbis est
superscripta:

      *)       Combina cu documentele precedenti, despre revolutiunea
romanesca, si despre Vladu vodă. Vedi si numele romanesci
său slavo romanesci ale vecinilor» familiei dela Riusioru, cumu
Danciu dela Barbatesci, Buda dela Galați, alti trei dela Baiesci,
Radulu, Nanulu, Lascu, Stoica.

      *)      Cfr. a. 1398. 1435. 1453. in hac collectione.

      **       ) Ergo anno 1485. JHaczeg jam fuit Districtus. Jam a.
1435. imo 1398. provincia, quod idem fuerat.

      **       *) Ergo Uladislaus Rex fuit anno 1495. in Transilvania,
signanter Cibinii.

— 31 —


     „Executio facta est feria 3. in profesto Joannis
ante portam Latinam. Hotno Regius Demetrius Vădi
Capitularis Joannes Capellanus Curiae Episcopalis,
commetanei sunt: Jacobus Dancso de Barbatzest,
Michael Buda de Galacz, Jonnes, Demetrius, Stepha-
nus de Bajesd, Stephanus, Michael, Radul, David,
Naan, Laczko, et Sztojka de Fejdrviz nullo contra-
dictore apparente.¹¹

Uladislai II. Regis mandatam statutorium
pro Michaele Kendefy, et Petro Kenderesi de Ma-
lomviz super possessionibus Malomviz, Malomtorok,
Sebestorok etc.

      1496.   Suppl. C. D. T. V. p. 161—163.

     Diploma de noua donatiuue regăsea pentru cele duoe fa-
milii romanesci Candea si Candrescu, cunoscute atătu de bene
dein alte documente publicate păna acilea, anume in cursulu
anului trecutu. Donatiunea li se face pe 9 comune intregi, pe
parti egali in alte 7 si pe bucăți de possesiuni in 3 comune.*)
Dragomiru etc., totu nobili, cumu si unu preotu, totu nobile,
dein comun’a Livadea.

     Uladislaus Dei Gratia Rex Hungariae et Bohe-
miae etc. fidelibus nostris capitulo Ecclesiae Albensis
Transilvaniae salutem et gratiam. Cum nos, cum
ad nonnullorum fidelium nostrorum egregiorum Mi-
chaelis Kendefy de Malomviz, ac Petri Kenderesi de
eadem fratris ejusdem nostrae propterea factam ma-
jestati, turn vero consideratis fidelitate, et servitiis
eorundem Michaelis et Petri per eos sacrae impriinis
dicti Regni noștri Hungariae Coronae, ac deinde ma-
jestati nostrae pro locorum et temporara varietate
cum omni fidelitatis constantin exhibitis et impensis,
totales possessiones Malomviz praedictam Malomviz-
torok, Sebestorok, Ostrovel, Noxora, Ohaba, Sibisel,
Valya, et Feder vocatas, item directas et aequales
possessionum medietates Ponor, Baar, Kernesd, Po-
klissa, Voncsokfalva, Szent-Peterfalva, et Râja voca-
tarum, nec non portiones possessionarias in posses-
sionibus Pojen, Galăcz, Fizesi vocatis oranino in Co-
mitatu Hunyadiensi, et Districtu Haczeg existentes
habitas, in quarum pacifico Dominio iidem progeni-
tores suos ab antiquo perstitisse seque persistere as-
serunt etiam de praesenti, simul cum omni Jure no-
stro Regio, si quod in eisdem totalibus possessioni-
bus, ac medietatibus possessionum, nec non portio-
nibus possessionariis qualitercunqne haberemus, aut
nostram ex quibuscunque causis, viis, modis, et ra-
tionibus concernerent majestatem, ac pariter cum cun-
ctis earundem utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet,
praemissis sicut praefertur stantibus, et se habentibus,


      *) Asia dara acestea duce familii de cnezi romanesci a-
junsesera păna pe la finea v6cului alu 15-lea intre cele mai
avute si mai de frunte ale tierei; cu alte cuvente: ele incale-
casera bene preste mai multe comune romanesci, după usulu ,a-
celui tempu. Famili’a Candea câștigă dela impcratii Austriei
titlulu si rangulu de comite (Graf) sub numele magiarisatu de
Kendefy. Vedi si in acestu documentu căteva nume romanesci
si slavo-romanesci, că: Oprisiu, Voina, Voicu, Romanu, Stroia.


memoratis Michaeli Kendefy, et Petro Kenderesi de
praedicta Malomviz ipsorumque haeredibus et poste-
ritatibus universis, vigore aliarum literarum nostra-
rum, novae nostrae Donationis, et Juris noștri Regii
praedicti titulo in perpetuam contulerimus, velimus-
que eosdem in dominium earundem per nostrum et
vestrum homines legitime facere introduci. Super quo
fidelități vestrae harum serie firmiter praecipientes
mandamus, quatenus vestrum mitt&tis hominem pro
testimonio fide dignum, quo praesente Johanne's de
Klopotiva, sive Nicolaus Myresdi,. vel Andreas Puj,
sive Johannes Pestheny, aut Martinus de Varhely,
seu Nicolaus de Szâllâspataka, neve Opris de Osz-
thryva, vel Ladislaus de eadem Klopotiva, sive Pe-
trus de eadem aliis absentibus homo noster ad facies
dictarum possessionum e. c. t. (reliqua juxta stilum
solitum mandati stătătorii). Datum Budae in vigilia
visitationis Beatissimae Virg. Mariae a. D. 1496. Re-
gnorum nostrorum Hungariae a. 6. Bohemiae vero 25.

L. S.
appensi.

      Dorso hujns mandati stătătorii sequentia sunt
scripta: „Executio facta est in festo B. Mărci Evang.
Homo Regius Oprys de Oszthrovu, Capitularis Al-
bertus Capellanus albensis archidiac. nullo condradictore
apparente. Item commetanei iuerunt: Nicolaus Po-
gâny, Janko de Klopotiva, Dominicus de Osztro,
Presbyter nobilis de Livad, Michael de Zechel. Item
feria 2. in festo Philippi et Jacobi apostolorum Ni-
colaus de Kernesd sua, ac Demetrii fratris sui car-
nalis personis comparens, praemissae introductioni
contradixerunt, qui propterea vocati sunt ad octavas
affuturas. Inhibitio autem facta est solum super por-
tionibus possessionariis in Kernesd, Poklisa, Galâcz,
Fizech, et Poen habitis. Item tandem feria 5. scili-
cet die 10. Executionis praedictae Johannes Visthes
de Galacz in sua, item Dionisii, Jacobi, Valentini
carnalium ac Buda de eadem Galacz, item Nicolai
filii ejusdem Buda personis comparent, quantum ra-
țiune portionum eorundem possessionariarum in ea-
dem Galacz, et Fizech vocatarum....................par-

tium earundem p................contradixit, quorum . .

.......in Octavis..............Item die 15. Sta-
tutionis praedictae, Sthroya de Ponor sua, item Petri,
Johannis, Vonae, Volkul, Daniel, Roman de eadem
Ponor in personis ratione medietatis ejusdem Ponor
contradixit. cui commissum est, ut compareat in Oc-
tavis. Item eodem die 15. Dragumer de Baar con-
tradixit, quibus commissum est, ut in Octavis com-
pareant, et hoc ego............Johannes Vythez.

      Originale exstat in Areh. Capit. alb. Tranniae.
In Transumto anni 1746. possidet D. Franc.
Kenderesi de Felsd-Szâllâspataka.

(Va urma.)

— 32 —


    Versatulu.

     Versatulu, s£u cumu se dice in mai multe parti,
bubatulu (Variolae) isi ia predile sale de mai multe
luni, dra anume in unele parti, precumu si acilea in
Brasiovu, omdra mai reu decătu a omoritu chiaru si
coler’a dein 1866. Pe locuitorii dein Schiai ’ia de-
cimata. Se vedemu ce dice unulu dein medicii no-
strii cei mai renumiti, adeca dr. At. Fetu, despre
Versatu, in Manualulu seu de medicina
practica. Cei carii pricepu terminologi’a medicinei,
voru explica si celoru carii nu o pricepu:

§ 1.  Variol’a (versatulu).

     Variol’a este o febra exantematica speciala, con-
tagidsa, caracterisata prin desvoltarea, la suprafași’a
pelei, a mucdsei gâtului, a unui numeru de bubutie,
care supurandu, lașa in locnlu loru, pete trecatdre, s6u
semne aduncate si statornice.

     Variol’a este regulata sdu neregulata, simpla
(blanda) sdu maligna (rea) si complicata. Evolutiunea
variolei simple si regulate se împarte in cinci stadii:
1) incubatiunea, 2) invasiunea, 3) eruptiunea, 4) su-
puratiunea si 5) desicatiunea.

     1)     Incubatiunea durâdia, in de comunu, dela 8
păna la 9 dile; ea se pdte prelungi si păna la 20
dile. Stadiulu acesta nu se caracterisa prin nici o
turburare apreciabila.

     2)     Invasiunea se anuncia prin curbatura, lassi-
tudene, fiori, durerea-de-capu, intiepenirea membri-
loru si a fecei, gratia, varsatur’a, durerea de siele, o
căldură însemnata a pelei, o misicare febrila fdrte
viua si o mare plecare la suddre. La copii, se ob-
serva, adese ori, pucina diarhoea, deliru sdu convul-
siuni. Durat’a acestui stadiu este de doue, trei sdu
patru dile.

     3)     Eruptiunea se arata la atrei’a seu la a patr’a
di dela inceputulu morbului; mai antaiu apare pe
pele unu certu numeru de pete, s^u de puncturi roșii,
cari se prefăcu in radicature mice, papuldse, ce se
implu cu unu liquidu serosu si transparenta, apoi,
opacu si purulenta. Eruptiunea începe la facia, se
întinde apoi, pe gâtu, trunchiu si estremitati; une-
ori, pustulele suntu fdrte numerdse, si apropiate
unele de altele (variol’a confluinta); alte-dati, pustu-
lele lașa intre ele intervale însemnate (versatulu dis-
creta). Pe candu eruptiunea se face la pele, unu
certu numeru de pustiile se ivesce pe conjunctiv’a
ochiloru, pe mucds’a gurei, a inghititdrei, a gâtului
si chiaru a tracheei. Aceste pustule suntu insocite
de suferinti’a ochiloru, de durerea gâtului si de difi-
cultatea de a inghiti, de tusa si de ragnsiala. După
efectuarea eruptiunei, ferbinti^l’a in de comunu, scade;
daru, in cașuri de variola confluinte si de alte com-
plicatiuni, febr’a persista. Pustulele, desvoltandu-se,
devinu buricdse prin deprimarea centrului loru. Cătra
a patra di a eruptiunei (a 7-a s£u a 8-a dela ince-
putulu morbului) pustulele se incungiuru cu o aridra,


sdu cercu rosiu, si tiesetur’a celulara subcutana se
infla pretutindene; inflatur’a acesta este mai mare la
facia, dein care causa patientulu nu’si pdte deschide
ochii; traseturele fecei sale suntu sterse si fisionomf’a
n'are nici o espresiune; estremitatile inflandu-se că-
pătă unu volumu îndoita de acelu naturale alu loru.

     4)       Febr’a, care scadiuse, după terminarea erup-
tiunei, se reivesce prin supuratiunea besîcutieloru va-
riolei; aceea ce constitue febr’a secundara seu supa-
ratdria; acesta febra apare la a opt’a s£u a nou’a di
după invasiunea versatului. Pustulele se presenta la
unii, că nisce besicutie large, regulare, rotungidre,
opace, albicdse, molatice la pipaire si pline de unu
liquidu purulenta. Inflatur’a pelei sporesce si este
insocita de o salivatiune abundanta. Cătra a diecea
s£u a unusprediecea di, inflatur’a fecei si salivatiunea
dispare si se inlocuesce prin o inflatura oedematdsa
de mani si de pitidre.

     5)       Desicatiunea începe, in decomunu, cătra a
diecea di după invasiune; uscarea pustuleloru se face
pe locn; inse, mai desu, pustulele rumpendu-se, de-
sierta dein ele liquidulu, ce contieneau; materi’a acdsta
uscanduse formdza nisce cojitie brune (negritidse), sdu
galbie de grosime diferita; cdjele, care la inceputu
erau adherinte, se deslipescu de pele si cadu dela a
cincisprediecea păna la a douedieci si cincea di; in
tempulu rumperei loru pustulele respandescu unu mi-
rosu particulariu si desplacutu. Desicatiunea (cojirea)
incepe la facia si apoi se întinde la trunchiu si in
urma la estremitati. Sub cdjele vărsatului se formdza
nisce ulceratiuni de o aduncime diferita, care tama
duindu-se, la unii lașa nisce puncturi roșii si treca-
torie; dra la altii remanu nisce semne statornicie si
aduncate. In tempulu desicatiunei pustuleloru dispare
inflatur’a fecei si a membriloru.

     Desicatiunea pustuleloru nu se observa in gura
si in ingbititore, dein causa că besicutiele acestoru
parti nu ajungu mai nici-odata la supuratiune.

     Formele variolei. Descrierea precedenta este
icdn’a unei variole regularie; inse morbulu acesta
presenta mai multe anomalie, irregularitati si simptome
mai multa s£u mai pucinu grave, si acesta constitue:
variol’a maligna, irregulara, complicata; asia 1) d6ca
agitațiunea, delirulu, convulsiunile, care insocescu une-
ori variol’a, la inceputu au o violentia si o durata
esagerata; atunci variol’a se chiama maligna (rea);
2) variol’a pdrta numirea de ataxica, candu delirulu
si agitațiunea predomnesce preste celealalte simptome;
3) variol’a se dice adynaniica, candu predomnesce la-
situdinea, prostratiunea si debilitatea; 4) eruptiunea
s’insocesce adese de o tendentia haemorhagica gene-
rale; pelea se acopere de ecchimdse impreginrulu bu-
butieloru, si in intervalii loru; sângele se respandesce
in tiesetura conjunctiveloru, sdu ese dein organismu
sub forma: de epistaxa, de haemorhagia intestinale,
de haematuria, s6u de haemoptisia, atunci variol’a
se dice haemorhagica. In midiuloculu acestoru acci-
denti, eruptiunea se face reu, pustulele se desvolteza

— 33 —


incompleta, ele se usucă, se vestcdiescu prea prema-
turii, pe langa serositate ele contienu si sânge. Acești
accidenti, cari complica, mai alesu, variol’a confluinte,
se potu ivi si in cursulu variolei discrete.

     Pe langa acesta mai potu complică versatulu si
alte afecțiuni, p. e. inflamatiunea plumoniloru, a ple-
urei, a cordului, a incheietureloru etc. Pustnicie
inghitîtdrei provoca une-ori, o angina grava; acele
ale gfitlejului, angustandu glott’a, ocasionesu, o sufo-
catiune inspaimantatdre.

     La copii se ivesce chte-odata o diarhoea inde-
repnica; asemene se observa: ophtalmii grave, dein
care pdte resulta opacitatea corneei si nevederea;
otita (inflamatiunea urechei), care provdca, une-ori
prin supuratiune, destructiunea ossisioriloru audiului
si perforatiunea timpanului (tobei), causandu o asur-
dire incurabila. Inse cele mai frecuente complica-
tiuni sunt abcesii subcutani, cari se observa pe mani
si pe pitidre, pe trunchin, pe gdtu si pe falei.

     Căușele. Singur’a causa a versatului este con-
tagiulu variolicu. Contagiunea pdte fi imediata prin
inoculatiune, seu mediata: prin contactulu cu persd-
nele, care jacu de versatil. Contagiunea incepe dein
momentulu supuratiune! si remane posibila până la
caderea cdjeloru. Variol’a se arata in modu spora-
dica seu epidemica; variol’a pdte domni in ori-care
ano-tempu, dra mai alesu primavăr’a si văr’a.

     Variol’a se arata la ambele sexe si la tdte etă-
țile; dra mai cu seina la copii.

     Toti individii espusi nu suntu loviti de versatil,
pentrucă acesta depinde dela o dispositiune speciala
de a primi influenti’a contagiului, seu de a resistă la
acțiunea lui.

     Diagnosulu. Intensitatea febrei, grătia si ver-
satura, dra mai alesu durerea de siele,-suntu semne
precursorii de invasiunea variolei; semnele acestea de-
vinu si mai sigure, dăca patientulu in cuestiune n’au
jacutu de versata, nici au fostu vaccinatu, si ddca elu
este in etatea juvenile: in fine, candu eruptiunea au
aparutu cu caracterii sei, atunci nu mai este nici o
indoidla despre presenti’a versatului.

     Pragnosulu. Variol’a este totu-deauna unu
morbu seriosu; ea este si mai periculdsa pentru copii
fragedi. Variol’a confluenta este mai grava , decktu
acea discreta; acea epidemica mai periculdsa, decktu
acea sporadica. Este mai totu-deauna funesta: va-
riola haemorhagica (versatulu negru); aceea la care
eruptiunea se face cu greutate, cumu si acea com-
plicata de deliriu, de agitațiune, de convulsiune si
de alti accidenti cerebrali, mai alesu, deca acești ac-
cidenti se ivescu chiaru dela inceputulu morbului.
Inflamatiunea laringei, a bronchiiloru, a plumaniloru,
a pleurei, a cordului, sporescu si mai multu gravi-
tatea morbului. Abcesii, cari se ivescu in diferite
parti ale corpului, adaogă la gravitatea morbului: prin
a loru supuratiune prelungita. Morbulu este in de-
stula de blandu la persdnele jacute de versatu, candu
ele suntu drasi lovite de variola. Candu imflatur’a


fecei si salivatiunea dispăru fără a fi înlocuite prin
o inflatura oedematdsa a pecidrilorn si a maniloru,
atunci acăsta impregiurare indica mai totu-deauna o
terminatiune letala a morbului.

     Tractamentulu este preservativu si curativa:

       a)       Preservativu. Se sciea in unele parti ale
Asiei, că inoculatiunea impucineza periculii variolei;
acesta operațiune introdusa mai antaiu in Engliter’a
la 1673 si apoi in tdta Europ’a, fu părăsită in an
1798, după descoperirea vaccinei de cătra dr. Jenner.
Acestu excelente preservativu, in contra versatului,
de-si nu este absoluta, totuși elu dh securitate per-
sanei vaccinate pentru unu certu numeru de ani, pre-
cumu acăsta voma arata tractandu despre vaccinare.

     b)        Tractamentulu curativa alu variolei, fiendu
analoga cu alu coriului si alu scarlatinei, se va in-
stitui după aceleași regiile. Candu variol’a este sim-
pla, bolnavulu se va culca intr’unu patu, unde va ti
usioru acoperita; temperatur’a camerei va fi potrivita
si dieta absoluta; de beutu i se voru dă beuturi cal-
dutie si acrisidre. Candu incepe a se arată exanthema,
se va administra o baia de pitidre cu mustării, spre
a favorisă eruptiunea si a combate durerea de capu.
Ochii se voru spală cu apa caldutia, candu se arata
pustiile pe pleope; durerile de gutu voru fi combă-
tute prin gargare cu ceia de fibre de socii seu de
teiu; se va dă unu glistiriu său unu purgativu usio.ru.
Candu bolnavii au agitațiune si suntu cuprinși de
insomniu, său candu eruptiunea este fărte incăta, se
va face o baia calda; in acestu dein urma casu se
potu intrebuintia fricțiuni peste totu corpulu cu otietu
aromaticu, cu-o flanela uscata, seu cu spirtu de cam-
phora.

     In cașurile de variol’a maligna, se va chiama
fără intardiare unu medica; era până Ia sosirea lui
se va dă urmatoriulu adjutoriu:

     1)      Deca variol’a este complicata de deliru si de
alti accidenti nervoși, atunci se va pune bolnavulu
intr’o baia caldutia si i se va turnă apa rece pe capu;
asemenea potu fi utile aici besicatdrele aplicate la
cefa, ori lipitdrele puse după urechi, dăca simptomii
menționați sunt sub dependentul inflamatiunei cree-
riloru.

     2)      Deca dein contra, se arata simptomii adyno-
miei, atunci se voru administră pe langa zama de
carne concentrata, unu vinu bunu, china si alte me-
dicamente tonice.

     3)      Totu midîuldcele prevediute Ia Nr. 2) se voru
intrebuintiă si la casu de versatu negru (versatulu
haemorhagicu) candu elu nu este complicații de sim-
ptomi cerebrali; pe langa aceste se voru aplică si
remedii indicati la haemoragii art. 10.

     4)      La casu de laringita, pleuro-pneumonia, se
voru administră remedii indicati, in specialu, la fia-
care deintre acești morbi.

(Va urma.)


6

— 34 —


      Exemple de limb’a si terminologi’a militaria.

     In Nr. 1 alu Transilvaniei amu promissu că
vomu reproduce după regulamente prelucrate roma-
nesce mai alesu dein limb’a francisca, căteva căpițe
si pericope, dein care tenerimea se cunăsca si pe
acestu terrenu alu activitatiei omenesci progressele
pe care le a facutu limb a ndstra, ăra cei carii voru
venf in positiune de a servf la <5ste, se se scia ajuta
in diversele situatiuni in care voru fi aruncati. Ince-
pemu si vomu continua cu:

     Regulam e n t u asupra exercițiului si
manevrelor u de infanteria. Titlulu I. Deose-
bitele formațiuni si basele instructiunei. Articolulu I.
Formațiunile in linia.

     1.       Se numesce linia ori-ce formațiune, in care
deosebitele elemente ale unei trupe sunt asiediate
unele langa altele, fia desfasiurate, fia in colăne de
compania, fia in colăne de bataliăne.

     2.       In formațiunile in linia, brigadele unei aceeași
divisii, regimentele unei aceeași brigade si batalidnele
unui același regimente voru fi hotarite, dela drăpt’a
la stang’a, după cumu urmăza: antai’a si a duo’a
brigada; antaiulu si alu duoilea regimente; antaiulu,
alu duoilea si alu treilea batalionu.

     3.       La tăte intrunirile trupeloru in linia, se voru
deosebi duoe ordini: ordinea desfasiurata si ordinea
de lupta.

     4.       Ordinea desfasiurata consista in dispositi’a
elementeloru fia-carui batalionu, desfasiurate intregi
pe aceeași linia; nu se intrebuintiăza decătu la eser-
citiuri si la reviste.

     5.       Ordinea de lupta consista in dispositi’a bata-
lionului in corpu de bataia si in companii de tira-
liori; se intrebuintiăza la manevre si in operațiile
tactice.

     6.       Ori-care ani fi ordinea in care se gasesce,
intervalele cari trebue se separe deosebitele elemente
ale trupei in linia desfasiurata, voru fi regulate pre-
cumu urmăza:

     Intre batalidne, treidieci pași;

     Intre regimente cincidieci pași;

     Intre brigade sieptedieci si cinci pași;

     Intre divisii un’a suta pași.

A. Ordinea desfasiurata. PI. I.

     7.       In acăsta ordine, companiile fia-carui bata-
lionu, voru fi desfasiurate unele langa altele, si nu-
mite dela drăpt’a la stang’a, după cnmu urmăza:
antai’a, a duo’a, a trei’a si a patr’a compania.

     8.       Compani’a se formăza pe duoe renduri, in
chipulu urmatoriu: caporalii sunt asiediati in antaiulu
rendu, acei ai caprariiloru soție la stanga. Omenii
sunt asiediati după inaltime in fia-care capraria, in
caprariile nesotia caporalulu celu mai inaltu formăza
cu omulu celu mai inaltu antaiulu sîru; cei duoi mai
inalti după acăsta, alu duoilea sîru, si urmăza astu-
feliu, pănă la celu dein urma siru, care este com-


pușii dein duoi dmeni cei mai mici; in caprariile soțiu
cei duoi mai inalti formăza antaiulu sîru, cei duoi
mai inalti după acăsta alu duoilea siru, si urmăza
astfeliu păna la celu dejn urma siru, care este com-
pușii dein caporalulu celu mai micu alu caprariei si
dein omuln celu mai micu. Candu o caprarfa se
compune de unu numeru nesoțiu de dmeni, o corn-
plectăza luandu unu soldatu dein caprari’a urmatdre,
si celu dein urma siru alu plotonului remane formatu
in acestu casu dein caporalulu caprariei a opt’a, său
a siesesprediecea.

      Cu tăte acestea, soldatii elasei antaiu voru fi
impartiti de o potriva, pe totu tronulu companiei.

      9.      Fia-care compania va fi impartita in duoe
plotdne; fia care plotonu in duoe semi-plotdne; fia-
care semi-plotonu in duoe secții; fia-care secțiuni in
duoe căprarii. Pentru a manevra, caprari’a va formă
o grupa, si la trebuintia, vu potea fi impartita in
duoe grupe.

      10.      Plotdnele, semi-plotdne, secțiile si caprariile,
voru fi numerotate dela drăpt’a la stang’a fia-carii
companii.

      11.      Compositi’a deosebiteloru fracții in compania
pentru servitiulu interioru va fi același că siib arme;
pentru că oficerii, sub-oflcerii si caporalii se fia totu-
deauna cu fracțiile trupei ce comanda obicinuitu.

      12.      Șirurile voru fi numerotate in fia-care plo-
tonu dela drăpt’a la stang’a.

      13.      Distanti’a intre renduri este de patrudieci
centimetre, mesurate dela peptulu omului dein ren-
dulu alu douilea păna la omulu ce urmăza in siru,
său păna la sacu, dăca soldatulu ’lu are.

      14.      Incheietorii se asiedia la duoi pași după alu
douilea rendu.

      15.      Antai’a si a duo’a compani’a dein fia-care
batalionu, formăza semi-batalionuln dein drăpt’a; a
trei’a si a patr’a compania formăza semi-batalionulu
dein stang’a.

Loculu oficeriloru, sub-oficeriloru si
caporalilor u.

      16.      Capitanulu, iuapoi’a centrului companiei la
trei pași dela încheiere.

      17.     Locotenentulu, la drăpt’a plotonului antaiu,
in antaiulu rendu; elu este siefulu acestui plotonu.

      18.     Sub-locotenentulu celu mai vechiu la drăpt’a
plotonului alu duoilea, in antaiulu rendu, elu este
siefulu acestui plotonu.

      19.      Sub-locotenentulu celu mai nou, la încheiere
înapoia centrului semi-plotonului alu douilea, elu este
siefulu acestui semi-plotonu.

      20.      Sergentulu-maioru, la încheiere, înapoia cen-
trului semi-plotonului alu 4-lea.

      21.      Sergentulu-furieru, la încheiere, înapoia cen-
trului semi-plotonului antaiu.

      22.      Candu compani’a va avea numai unu sub-
locotenentu, sergentulu-maioru va comandă semi plo-
tonulu alu duoilea si furierulu pe alu patrulea.

— 35 —


     23.      Sergentulu, siefu alu secției antaia, se asiădia
inapoia locotenentului in alu duoilea rendu; elu va
fi dreptulu direcționale alu companiei, său alu sub-
impartirei la care este atasiatu.

     24.      Sergentulu, siefu alu secției a duoa, se a-
siădia la inclieiere după stang’a semi-plotonului an-
taiu; elu va fi stangulu direcționale alu subimpartirii
la care este atasiatu.

     25.      Sergentulu, siefu alu secției a treia, se asiădia
la incheiere după drăpt’a semi-plotonului alu duoilea;
elu va fi dreptulu direcționale alu subimpartirii la
care este atasiatu.

     26.      Sergentulu, siefu alu secției a patr’a, se a-
siădia la incheiere după stang’a semi-plotonului alu
duoilea; elu va fi stangulu direcționale atu pietonu-
lui antaiu, său alu semi-plotonului alu douilea.

     27.      Sergentulu, siefu alu secției a cincea, se a-
siădia inapoia sub locotenentului in alu duoilea rendu;
elu va fi dreptulu direcționale alu plotonului alu
duoilea, său alu semi-plotonului alu treilea.

     28.      Sergentulu, siefu alu secției a siăsea, se a-
siădia la incheiere, după stang’a semi plotonului alu
treilea; elu va fi stangulu direcționale alu subimpar-
tirei la care este atasiatu.

     29.      Sergentulu, siefu alu secției a siăptea, se a-
siădia la incheiere după drăpt’a semi-plotonului alu
patrulea; elu va fi dreptulu direcționale alu sub-im-
partirei la care este atasiatu.

     30.      Sergentulu, siefu alu secției a opt’a, se asiădia
la stang’a plotonului alu duoilea; elu va fi stangulu
direcționale alu companiei, său alu sub-impartirei la
care este atasiatu.

     31.      La plotonuln dein urma alu fia-carui bata-
lionu, directionalulu stangu se asiădia la stang’a an-
talului rendu alu batalionului.

     32.      Caporalii se asiădia la drăpt’a si la stang’a
fia-cani secții, in antaiulu rendu, cu caprariile loru,
după cumu s’au prescrisu la Nr. 8, astfeliu: caporalii
caprariiloru nesociu, se fia la drăpt’a si ai caprariiloru
sociu, la stang’a caprariiloru loru.

     33.      înlocuirea oficeriloru si sub-oficeriloru se va
face cătu se va potea dein gradu in gradu, in fia-
care subimpartire a companiei. In lips’a căpitanului
si locotenentului dein aceeași compania, colonelulu
va hotari pentru a o comandă, dăca crede de tre
buintia; unu locotenentu deintr’o alta compania.

Loculu oficeriloru generali, oficeriloru
superiori, oficeriloru de statu-maioru si
adiutantiloru.

     34.      Comandantulu de divisie, la un’a suta pași
inapoia liniei, cătra centrulu divisiei sale; adiutantii
sei la stang’a si pu^inu înapoi; siefulu de statu-maioru
alu seu la siese pași inapoia lui, avendu, ceva mai
înapoi, la duoi pași pe unu rendu oficerii atasiati la
statu-maioru si oficerii de ordonantia; aceștia dein
urma la stang’a celoru d’antaiu.

     35.     Comandantulu brigadei, la siăsedieci pași


inapoia liniei, cătra centrulu brigadei sale; adiutan-
tulu si oficerulu seu de ordonantia la stang’a si pu-
șinu inapoia lui.

     36.       Colonelulu, la cincidieci pași inapoia in-
cheietoriloru, cătra centrulu regimentului seu. avendu
la drăpt’a pe locotenentulu-colonelu, si la stang’a pe
unu oficeru de ordonantia, adiutantu de regimentu
pentru manevre, si unulu si altulu pucinu inapoi.

     37.       Maiorulu, la treidieci pași dela incheiere,
inapoia drapelului seu fanionului batalionului seu.

     38.       Oficerulu insarcinatu cu funcția de adiu-
tantu-maioru, la diece pași dela incheiere, inapoia
centrului semi-batalionului dein drăpt’a.

     39.       Mediculu, cassierulu si oficerulu cu îmbră-
cămintea, la diece pași dela incheiere, inapoia cen-
trului plotonului celui dein urma alu semi-batalionu-
lui dein drăpt’a.

     40.       Adiutantulu la diece pași dela incheiere, în-
apoia centrului semi-batalionului dein stang’a.

Loculu săpătoriloru, tobosiariloru, cor-
nistiloru si musicantilbru.

     41.       Săpătorii pe duoe renduri, la drăpt’a regi-
mentului, avendu stang’a loru departe de 10 pași de
1 plotonu, caporalulu săpatoru la drăpt’a sapatoriloru,
in antaiulu rendu. Tobosiarii fia-carui batalionu, for-
mați pe duoe renduri, la duoedieci pași dela incheiere,
inapoia antaiului plotonu alu semi-batalionului dein
stang’a; tambur-maiorulu la duoi pași înaintea tobo-
siariloru bataliăneloru loru.

     42.       Corniștii fia-carui batalionu, formati pe duoe
renduri, la doui pași inapoia tobosiariloru, sergentulu-
cornistu, la drăpt’a cornistiloru antaiului batalionu;
caporalii-cornisti la drăpt’a cornistiloru bataliăneloru
loru.*)

     43.       Musicantii formati pe patru renduri, la duoi
pași si la stang’a tobosiariloru antaiului batalionu;
siefulu musicei la drăpt’a antaiului rendu.

D r a p e 1 u r i 1 e.

     44.       Drapelulu fia-carui regimentu se asiădia la
centrulu batalionului alu duoilea, dăca regimentulu
se compune dein trei bataliăne, ăra dăca regimentulu
este de duoe batalione, se asiedia la centrulu bata-
lionului antaiu; in amenduoe cașurile va avea in
urm’a lui unu sergenții alesu de colonelu.

     45.       In manevre portu-drapelulu va stă atasiatu
la același batalionu, inse nu va face parte dein nici
o sub impartire; se asiădia la stang’a semi-batalionu-
lui dein drăpt’a.

     46.       In celelalte bataliăne unu fanionu va înlocui
drapelulu; elu va fi purtata de unu sergentu, care
in liniă va avea inapoiă lui unu altu sergentu dein
batalionu. Purtătorii de fanfăne voru fi aleși de colonelu.

(Va urma.)


     *) Candu trup’a va stă, corniștii voru avea armele la pi-
tioru la stang’a. Candu trup’a merge, voru avea armele pe ume-
rulu stangu, seu atarnatu cu cureao’a de umerulu stangu.

— 36 —                                                   1


      Contribuiri la fondulu academiei de drepturi.

      1)        Prein dn. protop. in Eacsi’a, Alessandru Eidosiu, s’au
tramesu contribuiri 16 fr, 50 cr. v. a.

      Sibiiu, 30. Decembr. 1873.

Dela secret, asoc. trans.



    Progressulu in Bucovin’a. Bibliografia.

      Prin cerculariu subscrisa de dnii presied. Georgie
Hurmuzache si de secretariu Michaiu Calinescu, cu
dat’a Cernăuți, ¹⁶j₂₈ Decembre, s’a conchiamatu pe
¹⁵/₃ lanuariu a. c. Adunarea generale pentru
c u 11 u r’ a si 1 i t e r a t u r’ a r o m a n a in B u c o v i n’ a.

      Programulu adunarei a fostu precumu urmedia:
1) Raportulu comitetului despre lucrările sale in
an. 1872 si 1873.

      2)      Raportulu revisoriloru despre cercetarea so-
cot61eloru an. 1872 si 1873.

      3)      Raportulu comitetului privitoriu la modificarea
statuteloru, anume a §-lui 17.

      4)      Incuviintiarea budgetului societății pe anulu
1873 si 1874.

      5)      Discursuri si propuneri eventuale, privitdrie
la interesele societății.

      6)      Alegerea presiedentelui, a vicepresiedentelui
si a diece membri ai comitetului, conforma § 14, p.
1 si § 18.

      7)      Alegerea comissiunei de trei membri spre cer-
cetarea socotMeloru an. 1874 conformii § 14, p. 6.

      Dein acesta programa s’ar parea, că bucovinenii
inca an patîtu ceva de n’au potutu tiend adunare
generale in anii 1872 si 1873. Bene că s’au dela-
turatu pedecele incai in alu treilea anu, că-ci ori
cătu elementulu romanescu in Bucovin’a este strim-
toratn si fdrte influentiatu mai virtosu de cătra celu
nemtiescu, dara asupra lucrariloru asociatiunei totu
nu are acea influentia nefasta, care a mai sugrumata
pe asociatiunea dela Aradu, care a devenita batai’a
de jocu a studentiloru carii scriu prin folie humo-
ristice.

      De opta luni incdce, in Cernăuți esse si una
folia pedagogica „Bukovinaer pădagogișclie
Blătter“ sub redactiunea dlui Dem. Isopescnlu*),
redactata după unu methodu, care păna acumu abia
s’au mai vediutu in tierile ndstre poliglotte, care inse
semena că ar fi cerutu de cătra inpregiurarile acelei
tieri. In acea folisidra adeca essu articlîi in trei limbi,
nemtiesci, rutenesci si romanesci, nu inse traduși in
columne, ci fia-care articlu in limb’a respectiva, in-
dependente de ceilalți.

      Dein Nr. 1 a. c. alu Foliei pedagogice aflamu
căteva date interessante, anume despre afacerile sco-


     *) De duoe ori pe luna câto 1 ’/₂ c61e 8°. Pretiulu 2 fl.
pentru membrii Reuniunei docențiloru dein Bucovin’a,
3 fl. pentru nemembrii.


lastece ale Bucovinei. Cu dat’a dein 21. Nov. 1873 j
imperatulu a resolvitu dein veniturile statului 150 i
mii florini cu scopu de a se edifica in Cernăuți unu
institutu pedagogica pentru candidati de am- _
bele sexe. Loculu s’a si cumparatu cu 9 mii, si edi-
ficiulu trebue se fia gat’a păna in 1. Sept. 1875.
Casele vechi, in care se afla actualmente institutulu
pedagogica, le-a cumparatu comun’a dela stătu cu
12 mii, si are se le adapte pentru scdl’a superiore de j
fetitie (gimnasiu de fetitie).                        \

     Docenții dela sate au căte 350 fl. v. a. platisidre
anuali, pe langa alte emolumente. Docenții au si ,
tondu de pensiune. Fondulu scolastica alu ■
ti erei (Landesschulfond) arată in adunarea dein
urma a consiliului instructiunei publice unu prisosu
de 27 mii florini v. a. — Dein fondulu eclesiasticu
gr. or. s’au datu 6 burse (stipendia) pentru 6 teneri
la facultatea filosofica in Vien’a.

     Eca, ce însemna, se aiba ti6r’a autonomia.



     Operele principelui Demetriu Cailtemiril ti-
părite de societatea academica romana. Tom. I.

     Descripție Mol d a vi a e, cu chart’a geogra-
phica a Moldaviei si unu Fac-siinile. 8° mare, pag.
152. Bucuresci, 1872. Pretiulu 4 lei n.

     Acela care nu a citita acesta carte cu luare-
amente, se nu dica nimenui, că cundsce Moldov’a
vechia si că’lu ddre de Moldov’a.



     C o n s i d er a ti u n i asupra instructiunei
publice si private in Romani’a, urmate de
influenti’a localului si a mobiliariului scdlei asupra
vederei si sanatatiei copiiloru, de Grig. Stefanescu,
professoriu la facultatea de scientie dein Bucuresci.
8° pag. 124. Bucuresci, 1873. Pretiu 2 lei 50 b.

     Carte scrisa cu multa cunoscintia de lucru, in
stilu alesu, petrunsa preste totu de celu mai nobile
zelu naționale si patrioticii, totu-odata inse umbrita
de pessimismu. Noi inca subscriemu mai totu ce
scrie dn. Stefanescu despre defectele instructiunei ro-
manesci , suntemu inse ibrte departe de a despera.
Se ne arate dn. Stefanescu unu singuru poporu euro-
penu de positiunea si conditiunea poporului nostru,
care in 45 de ani se fia facutu acestea progresse
colossali, pe care le făcură romanii. Inse: Roma non
uno die facta. Se nu ne perdemu patienti’a.



      D i c ti o n a r i ul u u n g u r e s c u - r o m a n e s c u,
compușii de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form.
8° mare, 41 cdle, se afla depușii spre vendiare la
librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te-
misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu
3 fl. 70 cr. leg. tiepenu cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a.
leg. nsioru.


Editorii! si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secrotariuiu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kaiuner.