sg-.r^---------—

  fi Acesta f6ia ese
] cale 3 c61e pe luna [
I si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
t gaibenu cu porto
poștei.              & y

   ’wr'V-----------V jrc S





                TRANSILVANIA.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
            si cultur’a poporului romanii.



<?


Abonamentulu se Ș
face numai pe cate I


t anu intregu.
Se abonedia la Comi-


lelulu asociatiunei in


Sibiiu. seu prin posta
seu prin domnii co-
? lectori. ?

—■---------


Brasiovu 15. lanuariu 1874.


Amilii VII.


Sumaria: Moldovenii. — Limb’a romana la facultatea de medicina in universitatea dela Bnettresci. — Colectiune de diplome
istorice transilvane. (Urmare.) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia.


  .               Moldovenii.

     In an. 1803 a aparntu in Berlina „Nou’a ga-
leria de icdne pentru fiii si fiicele june," opu ger-
mana fdrte interesante, de mai multe volumine; cu-
prinsulu acestora volumine este fdrte varia; materia
despre tdte tierele, productiunile loru, despre mai
multe ginți, despre datinele si vieti’a loru.

     In volnminele alu 11 alu acestui opu, intre alte
multe, pre pagin’a 16 amu datu de tractatul u: „Die
Moldauaner," (Moldovenii). Acestui tratatu volumi-
nosu (de 20 pagine) este alaturatu si unu tablou cu
figure colorate primitive. Figurele representa una
parechia de tierani, si un'a de boieri. Tieranulu cu
căciulă si sumanu negru, cu cioreci albi, opinci, in
man’a stanga straiti’a in bâta, in man’a drdpta suliti’a.
Tieran’a cu furc’a de torsu in mana; vestmentele ei
frumosu si viu colorate, inse nu se prea potu dis-
tinge un’a de alta. Boieriulu se vede că e inbra-
catu cu caftanulu, si in gura tiene ciubucnlu. Boie-
rds’a asemene scumpu imbracata, cu flori in mana,
era acoperementulu capului este fdrte siodu, comicu
si intiortionatu.

     In multe privintie tractatulu este prea intere-
sante; unele dein elu nu ni voru placea, auctoriulu
inse pentru tdte momentele negre si uritidse dein
tractata produce si ilustredia si caus’a reului, ceea
ce ne face a crede, că a scrisa fără ura si fără pa-
tima, ci după cunoscienti’a si sinceritatea sa. Aucto-
riulu, fără indoidla, a fostu neamtiu, mai de aprdpe
nu este cunoscuta. La inchiaiarea tractatului ulti-
mele linii ni cam dau se intielegemu, că auctoriulu
a locuitu mai muîtu tempu in provinciele romane
dela Danubiu, si că acolo a ocupatu si dresi-care
funcțiune. Cu unu cuventu, acestu tractata srisu,
credu, fără cugete reservate, se distinge fdrte de
malitidsele, partialile si seducatoriele reporturi oficiali
si oficidse dein acele tempuri. La urma vomu avd
a mai face unele observări, inse acuma se cetimn
originalulu. — „Moldov’a, provincia fdrte fructifera,
jace la riulu Nistru intre Poloni’a rusdsca, Transilvani’a,
Munteni’a, Bulgaria si Basarabi’a, si consta dein vali
si coline plăcute, cari crescundu se inaltia păna la
verfulu Carpatiloru. Are una mulțime de fluvii si
riuri, cari curgu spre Danubiu, care la Galați for-


mddia unu portu fdrte bunu, unde naiele dein Con-
stantinopole se incarca cu productele tierei. Câmpu-
rile de pasciune si padurele (selbele) cele mari sunt
cea mai mare avuția a ei. Uneori ernele sunt fdrte
grele, dein caus’a muntiloru învecinați, si repedea
topire a neauei nu arare-ori casiuna nespuse daune.
Lunele de vdra adese-ori sunt fdrte ploidse, inse in
luliu si Augustu fierbintiel’a este prea mare, dra
nopțile sunt totu-deauna recordse, căte odata reci.
Preste totu aerulu este blandu, si moldovenii dormu
ver’a sub ccriulu liberu. Morburile nu sunt dese;
cu tdte acestea ajungerea etatiei de 60 ani este rara,
caus’a vomu afla-o la modulu de vietioire alu locui-
toriloru. Precelentele productiuni ale tierei sunt: vina,
care este fdrte bunu, si degiâ după unu anu este
limpede si de beutu, inse se strica fdrte usioru. Apoi
totu felulu de pdme si producte de ale pamentului,
canepa, inu si tutunu. Locuitorii se sustienu mai cu
sdma prin crescerea viteloru; tdte soiurile de vite se
afla, mai cu sdma oi si capre, alu caroru numeru se
urca la aprdpe 4 milidne. Grasele pasciuni dein
munți, ap’a prdspeta si differitele erburi sunt caus’a,
că oile au carne si lana preste mesura buna. Una
oie costa aprdpe unu fiorini (vechia); unu mielu
12—15 cruceri (vechi). Boi si vace asemene sunt
in abundantia, au pitiore scurte si sunt fdrte tiepene
la corpu. Unu soia (Gattung) de tiegani, asia numitii
Lingurari, crescu cei mai buni boi, si făcu cu ei
comerciu fdrte estin.su. Crescerea cailoru este prea
însemnata, si fdrte multa se lucra spre nobilitarea
ei. Caii traiescu neîncetata sub ceriulu liberu, sî ar-
măsarii sunt conducătorii si paditorii loru.

     Ern’a, candu neau’a e mare si caii sunt ame-
nintiati de lupi, armasarii prin nechiesarea (ranche-
sarea) loru convdca epele si mansii. Epele formddia
unu cercii, avendu capetele cătra centru, unde se afla
mansii. dra cu petiorele deiu deretru se apera contra
hipiloru. Caii sunt fdrte frumosu crescuți, au mnltn
focu si copite fdrte bune, deiu care causa prussienii
si austriacii i cumpera pentru cavaleri’a (calarimea)
usidra. Animale selbatece nu lipsescu in selbele
cele multe. Apicultura (cultivarea albineloru) inca
este însemnata. Munții producă mineraria diverse.
Provinci’a acdsta are comerciala cela mai mare cu
Constantinopole, cu Ungari’a si cu provinciele rusesci.


3

— 14 —


Tiăr’a si poporulu, negresitu aru potă fi mai ferice,
dăca regimulu de demultu aru fi fosta mai pucinu
despotica.

     Ambele cetati capitale, Bucuresci si Iași, mai
multa aru merită numele de sate mari, că-ci ele con-
stau dein case, colibe cu gradine-immense, si dein
curți de cuprinsa fărte mare. După ultimulu resbeln
rusescu s’au edificata multe palate si case de petre,
mari si comode, inse numai cu unu rondu de tere-
ștri, fără ordine si simetria. Mai inainte coperisiele
erau dein table de lemnu, acuma se făcu dein petre,
fdrte inalte, ascuțite intr’unu anghiu, pentru că se
fia scutite contra apesarii neauei. In tăte chiliele se
afla cuptărie, care ărn’a se potu incaldi.

     In centrulu cetatiei este piati’a, după datin’a ce-
tatilom turcesci, unde se vendu mancari si alte lu-
cruri de tăte dilele, boitele (pravaliele) sunt con-
struite dein lemnu si pamentu, spoite cu varu; ăra
drumurile sunt pardosite cu table de lemnu. In giu-
rulu tergului sunt monasterii, incungiurate cu muri
tari, cari au diverse boite si magazine spre pastrarea
marfeloru nobile. In tempu de resbelu aceste edificie
sunt prea folositărie, aperandu pe nefericitii locuitori
contra jafuiriloru si excesseloru turciloru. Pretutin-
denea sunt celarie (pivnitie, podromuri) subterane,
in cari unele muieri vendu vina si pre sine.

     Numerulu basericeloru si alu claustreloru in- si
afara de cetate este necrediutu. Toți principii si multe
persdne private, avute, aveau vanitatea a edifică căte
unele, pentru a sustienă memori’a loru; deci neci nu
uită că se afiga pre paretii basericei portretele loru
si ale familieloru loru. Internulu basericeloru este
fărte intunecosu coloratu, esternulu inse decorata, cu
flgurele santiloru si minimele ce au facutu, cari picture
inse nu făcu ondre neci penelului pietonului, neci
inventiunei sale. In fundulu basericei este numai unu
altariu, care nu-lu poți vedă, fiendu ascunsu după
perdău’a si bârnele aurite si amplute de figure, după
cumu este datin’a in basericele grecesci.

     De alungulu paretiloru sunt scaune, că intr’unu
choru alu monaciloru noștri. In basericele mai alese
este unu trona pentru principele, si langa acestua
altuia mai micu pentru principăs’a. La intrare ve-
denia gravate in marmure numenele fundatoriloru,
cari acolo sunt iumormentati; si numai descendenti
de ai loru au dreptulu de a fi iumormentati acolo;
plebea si toti ceilalți se indestnlescu cu cimiteriulu
dein apropiere.

     Satele dela tiăra sunt de comunu fdrte misera-
bile. Casele loru, cari mai cu săma aru trebui nu-
mite spelunce, sunt sub pamentu si se numescu bor-
dalu (bordeiu). Apesarea si tirani’a astfelu
a degradatu pe 6me ni.

     Satele dein munți sunt cu multu mai atragatorie,
casuliele loru se redica de asupra pamentului, si sunt
provediute cu staule si incaperi, pentru trebuintiele
economiei poporului.

     In cetati este si ceva asemene politiei; principii


sunt prea ingrigiti, că panea si carnea se nu lipsăsca;
căte odata percurgu necunoscuti cetatea. Preste năpte
sunt in mai multe cortele impartite vighilie, cari ve-
ghiădia pentru focu si lotri. Sunt anunciatori publici,
cari anuncia, că stradele sunt de a se matură, ur-
Idiele de a se curatf, precumu si alte ordinatiuni none.
Ndptea fia cine trebue se amble cu laterna, ăra ta-
bernele se inchidu. Inse am amintitu, că oficierii
abusădia de auctoritatea loru, si sub mantean’a sus-
tienerei bunei ordine, comitu căte tăte misielii si in-
pilari.

      Religiunea doinnităria este cea a besericei gre-
cesci resaritene, si preotimea recunăsce de capu su-
preme alu ei pre patriarchulu dein Constantinopole;
inse fiindu că nescienti’a este generala, poporulu inca
n’are alte principia fundamentale, de cătu cele ale
cultului divinu esteriăre si superstitiosu.

      Celu mai eminente pilastru, pre care jace reli-
giunea loru, suntu cele patru cnareme ale anului,
pre cari le observa cu mare strictetia, inse avendu
forte in vedere si cualitatea si cuantitatea mancari-
loru; afara de acest’a mai suntu duoe dile de. postu
in fiacare septemana. Mărturisitorii suntu preoți că-
sătoriți, său prelati, cari se alegu totudeun’a dein clau-
strele (monastirile) Basilianiloru. Monacii (călugării),
păna remanu simplu in conditiunea starei monacale,
n’au neci un’a. indreptatire Ia acăsta afacere preo-
tiăsca. Celu ce se marturisesce, trebue se dea ceva
marturisitoriului; acest’a apoi nu uita a-i mai reco-
mendă de a mai dispune cetirea a vreo 40 liturgii
spre mangaierea (consolarea) celoru repausati. Unulu
deintre aceștia recomandă odata unei pecatăse, se
fure bani dela domnulu ei, pentru că acest’a nu este
crestinu, adeca nu se tiene de beseric’a grecăsca;
astfeliu nece nu este pecatu a instreină una asia mica
suma de bani pentru unu,astfeliu de scopu santu. Cu
tăte că acesta unicu casa este adeveratu, totuși nu
vreu se credo, că astfeliu de principia morale fun-
damentali aru fi generale intre acești preoți. Inse
este adeveru, că poporulu pre toti ’i tiene de necre-
dintiosi, cari nu au datine de ale sale; si că acest’a
n’are nece un’a instrucțiune in morala crestinăsca.
De aici urmădia, că venerădia cu multu mai tare una
icăna, de cătu ori-si care taina (sacramentu). In Bu-
curesci se afla o icăna, ce representa sant’a vergura
si despre care se dice, că face minuni. Dăca prin-
cipele, său alta persăna de pusetiune inalta, cade in
băla, numai de cătu tramite după acea icăna; si a-
nume egumenulu monastirei Sevandari,*) unde se afla
acea icăna, o aduce in bracia intr’o calesa, incon-
giuratu de făclie ardiende. Dăca morbosulu este de
conditiune mai misera, atuncia unu simplu monacu
aduce in o calesa una copia multu mai mica a acelei


      *) Dein schimosituri de nume cumu este si acesta, se vede
curatu, că nâmtiulu prussacu care a scrisu acestu tractatu ethno
graficu, necumu se scia romanesce, dara nici nu audiă bene.
Sariudariu, nu Șevandari.                                     Red.

— 15 —


icone miracnlâse. La una muiere morbâsa misera
se duce era numai unu monacii, inse pre josu si cu
o icâna si mai mica. Acești monaci totudeun’a se
reintorcu cu cate unu donu in claustru. Pretotin-
denea pre unde se pdrta acea icâna, poporulu totu-
deun’a i da cea mai mare veneratiune, adeca după
cumu icdn’a este de mare.*)

     Inse eucharisti’a o pdrta unu preotu pedestru
intr’o laditia, âra înainte merge unu pruncu cu o la-
terna(??) in mana, fara a provoca atențiunea popo-
rului. Preotuln intra fora nece una sfiala intr’o co-
liba său siatra, pentru a tienâ predica (??), său a bea
vinarsu.

     In fiacare baserica se tiene preste dî numai una
liturgia; inse in capel’a principelui tdta antemâdi’a.
Numerulu serbatoriloru este necrediutu de mare, d’in-
tre cari un’a in Romani’a (Vlachi’a) este sacrata sa-
taniei (diavolului), si anume Mercurea a dou’a după
pasce.

     Nu numai poporulu este fdrte credulii, ci si
<5meni de ranga si cultura credu in profeții, minuni,
si in tdte, căte stupiditatea si astuti’a omeuâsca a
potutu născoci. Ei suntu convinși, că suntu <5meni
vragifori, cari, dâca vedu unu arbore crepatu, ilu
usca si potu face pre omu morbosu. Ei nu bucu-
rosu asculta laudandu pe copii, pe caii loru său ori
ce alte cele, ce iubescu; era ddca se intempla acâst’a,
apoi au datin’a se acatie căte un’a bucata de aiu de
obiectulu său individulu laudatu, ceea ce este scutu
tare contra deochiatului.**)

     Deca se intempla, de cineva lauda preste me-
sura ceva, atunci ilu rcjga pre laudatoriulu se scuipe
asupra lucrului laudatu. Acesta datina este tare la-
tita si in Orientu. Un’a deintre cele mai ridiculdse,
dara preotimei fdrte avantagidse, este tractarea cu
vampirii imaginari. Preoții au petrunsu. cu sistem’a
intre poporu, că sufletulu n’a părăsita corpulu, care
după mdrte nu se disolve numai decătu, si se pare
că mai are dresi-cari semne de viâtia, si că nece
nu’lu pdte parași, deca mortala publice său in se-
creta a cadiutu sub anatem’a basericdsca; ci preste
ndpte se urca dein grdpa si se nisuesce a face al-
tor’a ren cătu se pdte de multu. Dara se nu ne
miramu; isvorulu astorufeliu de superstitiuni este, că
cei mai multi morti nu se ingrdpa si nu se acoperii
cumu se cuvine si cumu trebue. Preotulu, muierea
sa, apoi intrdg’a vecinătate, pre cari mai antaiu ne-
norocirea i-aru potd ajunge, incepu a se neodichni
si a arată la politia. Astfelu consângenii mortului
se vedu necondiționata siliti a plati preotului, câ se
scdtia pre nefericitulu dein grdpa si se’lu scape de
blastemulu avuta. Multi s’au rogatu de patriarchii



       *)  Tocma câ si la r. catholici.                           Red.

       **         ) Superstitiunile mai snnt si până astadi unu lucru de
t<5te dilele. la tdte poporale pamentului, si chiaru aici in Europ’a.
Red.


grecesci, se faca ceva, câ bieții moldoveni si romani
se scape de acâsta plaga intioratdria.*)

      D’abid acuma trecură vreo cătiva ani, de căndu
patriarchulu dela lerusaliniii caletorl la Moldov’a si
Romani’a, pentru a inspectionâ nnmerdsele monastiri
si bunurile tienetdrie de ele si dedicate mesei pa-
triarchului. Intr’aceea patriarchulu impartl, spre mân-
gâierea credintiosiloru, un’a charthia tipărită pentru
iertarea pecateloru, care avea asemene efectu pentru
vii si morti. Fiacare tienea de nespusu norocu, dâca
potd ave ocasiune a cumperâ chiaru dela patriarchulu
sierbirea unei liturgii pentru sufletele parintiloru său
mosiloru sei. Inse acâsta gratia numai pucini potdau
gustă, pentru că un’a liturgia sierbita de patriarchu
costâ celu pucinu diece galbeni. ~ Cu tdte acestea, in
duoi ani intregi, in cari a binecuventatu prin pre-
senti’a sa aceste duoe provincie, patriarchulu a fosta
neincetatu ocupata de astfeliu de liturgii.

      Pentru câ miserii se nu remana spoliati de acestu
folosii, secretariulu patriarchului li împarte si loru
astfeliu de charthie pentru unu pretiu mai mica, celu
pucinu unu diumetate de fiorinu. Eu am cetitu scri-
sdrea, ce secretariulu a tramisu dein Iași cătra unu
episcopu dein Bucuresci, unde dice că santi’a sa,
charu Dlui! cu mare indestulire a luata la cuno-
scientia marele zelu alu credinciosiloru dein Moldov’a,
vediendu că numerdsele. charthie pentru ertarea pe-
cateloru se primiră si ctimperara cu zelu nespusu de
piosu; totu odata ’lu rogă se dispună tipărirea inca
a vreo căteva mii de astfeliu de charthie, dara cu
pretiu mai scadiutu.**)

      Prelatiloru nu numai le sărută man’a, ci li se
aduce asia mare veneratiune, in cătu se arunca si
pre pamentu înaintea loru; chiaru si ddmne frumâse'
am vediutu facundu acâsta.

      Afara de episcopii tierei mai sunt alti multi in
partibus, cari s’au incuibatu in ambele provincie, si
traiescu in desfetare dein darurile credintiosiloru. Nu-
merota claustreloru in aceste provincie, precumu am


       *) Aici ndmtinlu prussacu amesteca si incurca câte verdi
si uscate, inse asia, câ ’si dâ pe facia ignoranti’a. Ori-candu e
vqrba de superstitiuni, precumu este si acesta, pe care inse elu
o incurca cu altele, unu scriptoriu este obligatu a’i cauta scatu-
riginea si urmele in mithologi’a popdraloru antice, in doctrin’a
vechia despre Metempsichose, si se nu uite nici de purgatoriulu,
nici de limbulu latiniloru; atunci isi va explica si pomenele, si
sarindariele greciloru, carii se ferescu numai de nume, dara tienu
cu ambele mani de doctrin’a respectiva.                          Red.


       **) Acestea la r. catholici seu latini se dicu indulgen-
tia, era la orthodoxi seu greci se dicu carte de ertatiune.
In eclesi’a latina le dâ pap’a dela Rom’a, in cea anatolica le
dâ ori care patriarchu, si este unu ramu stravechiu de unu co-
merciu forte intinsu, aducatoriu de venituri mari. Dein auctori-
sarea patriarchiloru potu inpartf si alti archierei si câte unu
ieromonachu cârti de ertatiune, care la mortea omului ce o avea,>
i se pune pe peptu si se ingrdpa cu elu. Cumu de nu scift
prussianulu acestea dein historia si dein experienti’a ce poteal
face atâtu in Moldov’a, câtu si pe airea, in tierile pe unde se*
afla popdra de ritu latinu si catholicu ?                        Red.


3*

16 —


amintita, este immensu, si înghite aprăpe a trei’a parte
a teritoriului.

      O d e n i ă r a sierbitiulu divinu se ticnea
in limb’a slavica, ceea ce nu pricepeau
neci preotul u, neci poporul u. Principele
Con stan ti nu, editor iu lu, (?) unu capu neo-
dichnitu, introduse limb’a romana (vala-
chica); inse fiendu-că acesta este fărte se-
ra c a de cuvente, traducerea succede ridi-
culosu, si p ă n a astadi s’a bucuratu de p u-
cina părtinire.

      Tăta scienti’a unui preotu constă in aceea, că
scie pucintelu ceti si cântă in limba sa. In multe
baserice ale monaciloru grecesci liturgi’a inca mai
este grecăsca. La Bucuresci si in Iași este unu in-
ternatu de preoți si alte scole publice, unde invetia-
tori grecesci propunu gramatic’a si una logica de a
lui Aristotele. Unulu deintre ei si anume celu mai
renumita avii capacitatea a scrie unu tomu in cuartu
despre partea a patr’a a gramaticei grecesci alu lui
Gast. Elu isi luă ostenăl’a a intretiese si astrono-
mia, despre ce neci candu n’a invetiatu ceva; vorbi
multu despre descoperirea Americei; luă la trei pa-
rale auctoritatile publice; pre scriitorii (literatorii) pre-
sentelui i dechiară ignoranti, pentru că nu-i cetise
neci candu, si alte multe.

(Va urma.)



    Limb’a romana la facultatea de medicina in universitatea
    dela Bucuresci.

      In dissertatiunea nostra titulata „Societatea aca-
•demica romana, amicii si contrarii sei," publicata in
„Transilvania" dein a. tr., in Nr. 24 vorbindu si
despre dictionariulu societatei academice, amu obser-
vata crlticiloru aceluiași intre altele că „propensiunea
natiunei năstre de a snscepe si adopta in limb’a sa
cătu se păte mai multi termini curatu latinesci, este
fenomenale," ăra acăsta assertiune a năstra o amu
proptitu cu mai multe exemple dein tăte ramurele
vietiei năstre publice si chiaru a celei familiarie si
sociale. Amu fi potutu inraultl acelea exemple cu
numeru întreita si inpatratu; atunci inse ne reserva-
seramu că se ne reiutărcemu la materia că acesta,
de valăre vitale per eminentiam. Intre altele ne amu
propusa a reproduce successive in acestu organu alu
asociatiunei năstre mai multe pericope, său si articlii
întregi dein diverse ramuri ale scientieloru, artiloru
si depre alte terrennri ale activitatiei naționale; t<5te
acelea inse dein Romani’a propriu disa, si mai vir-
tosu dein celea ce se publica in ambele sale urbi
capitali, Bucuresci si lassi, pentru că in fine, ori cătu
ne vomu sbuciuma noi aceștia, nascuti, crescuți si
petrecatori in alte parti ale Daciei, limb’a năstra se
va vorbi si scrie asia, precurmi i se va da direcțiunea
dela centru. Noi cei dein provincia vomu face unu
mare bene natiunei, dăca vomu adună materiala si


dăca prin critica sanatăsa vomu infrena mersulu prea !
excessivn alu celoru dein centru.

     Noi citaseramu si Gazet’a medi co - chi r ur-
gicala dein Bucuresci, că pe una, careia inca nu’i
prea pasa multu de scriptorii nostrii conservativi său
asia numiti slavisti, ci isi ia toti terminii sei de acolo, j
de unde ’iau luata tăte facultățile de medicina si tot! ’
medicii, nu numai in staturile neo-latine, ci si in Bri- !
tani’a, inca si in Germania, Russi’a etc. Cu alte cu- ;
vente: Medicii moldavoromani tienu la una limba '
universale pentru scienti’a si artea loru. Că de mo- j
deliu, de specimine, vomu reproduce aici dein nu- j
mit’a fălia unu artic.lu dein cei carii s’au scrisu in ;
stilu mai populariu decătn altii. Aflamu adeca in
Nr. 6 dein 24 Martin 1873 dela pag. 85 înainte
acestea:

     „Laboriosulu nostru confrate, dn. doctore V. I.
Vladescu, care se ocupa cu tăta asiduitatea de stu-
diulu băleloru de ochi si urechi, ne trimite ua bro-
siura, care contiene resumatulu observatiuniloru sale
oculistice făcute in spitalulu Colti’a in tempu de 5 ani.
Ori cătu ne-amu sili se recomendamu confratiloru
noștri acăsta importanta statistica, vomu fi mai pe
josu de elocenti’a cifreloru coprinse in acăsta stati-
stica, care arata că specialistulu nostru confrate a
urmărită cu asiduitate tăte cașurile operate de densulu.

     Numerulu imposantu alu operatiiloru făcute in
acestu tempu doveâesce, că bălele ochitorii suntu fărte
frecuente si că confratele nostru si-a facutu ua re-
putatiune, in adeveru meritata, fructu alu labărei si
alu abnegatiunei sale. Dn. dr. Vladescu intr’unu tempu
fărte scurta, prin lucrările sale iu specialitatea de
oculistu, isi-a facutu ua reputație mai pre susu de
ori ce laude; prin urmare nu vomu fi noi aceia, carii
se ne credemu in stare a’lu mai recomanda. Stati-
stic’a ce publicamu este ua dovada pipăită a merite- ।
loru sale incontestabile. Dein lipsa Insa de spațiu
nn piitemu publică, pe langa cuventele care preceda
acea statistica, de cătu resumatulu tuturoru operatiu-
niloru executate de domnia sa."

  Prefația la clinic’a ophthalmologica.

     Dau la lumina ua tabla statistica de frecuenti’a
băleloru de ochi observate in spitalulu Colti’a, afara
de ophthalmi’a militară, dela 16. Aprile 1868 păna
la 1. lanuariu 1873. Deirftr’ua căutătură se păte ve-
dea, cari dein membranele ochiului suntu mai afec-
tate, la care etate se observa mai multu cutare său
cutare morbu. Asia maladiele conjunctivei suntu cele
mai numerăse si se observa la tăte etatile, inse va-
rietatea morbiloru este punctulu asupra caruia trebue
se se fixese atențiunea. Conjunctivitele catarhale suntu
frecuente la adulti, rare la copii; pe candu conjunc-
tivita pustulăsa este rara la adulti si fărte frecuenta
la copii. Acăsta distinctiune capitala nu este numai
unu studiu de curiositate teoretica; ea are cea juai i
mare importantia in practica, in ceea ce privesce tra-
tamentulu. Maladiele corneei suntu cama totu a tatu

— 17 —


de variate că si bălele conjunctivei. Ceea ce inse
face remarcabila asta importanta divisiune, este dia-
gnosticulu delicata alu diferiteloru afecțiuni ce potu
bantuf acestu organu. Unele sunt siinptomele che-
ratitei vasculare spre exemplu, si alte ale cheratitei
superficiale circumscripte, de si pentru cei mai multi
medici nu exista neci o deosebire. Asia pe candu
cheratit’a vasculara său panus este o consecintia a
frecării asperitatiloru conjunctivei pe cornee, si se
observa mai cu sema la adnlti; cheratit’a circum-
scripta superficiala, dein contra, constitue o maladia
esențiala si se observa de preferintia la copii. Tra-
ctamentulu la cea deintaiu se face numai pe pleope,
pe candu cea de a dou’a directu pe cornee. Absce-
sele corneei sunt asemenea frecuente, si diagnosticulu
loru chiaru dela inceputu este de cea mai mare im-
portantia. Erori de felulu acesta expunu ochii la
mari primejdii, dăca la tempu nu s’au aplecatu midiu-
lăcele necesarie. Se scie ck herniele irisului sunt
adesea ori tristele consecentie ale unei erori de dia-
gnostica. Art’a posede midiulăce atktu de puternice,
in cktu potu afirma, ca o asemenea consecentia nu
va avea loca neci odata, dăca s’a făcuta unu buna
diagnostica dela inceputu.

     Amu bagata de săma, ck cele de mai multe ori
ivitele n’au fosta diagnosticate de unii dein confrați,
decktu fărte tardfu, atunci numai candu o oclusiune
totale ocupă pupila. Ordonantiele medicale scrise de
diferiți confrați se mărgineau numai la colire de sul-
fata de zincu cu apa de trandafiru, si cei mai in
drasneti prin nesciintia. puneau si ckte o vesicatăre
la căfa. Voia da chiaru unu exemplu. Unu confrate,
care mai bine de 18 ani ii merge numele de ocu-
listu, fu apucatu de o irita si se petrecura mai bine
de 10 dile, fără că elu singura se scie ce are. S’a
aratatn la alti confrați, cari i au spusu ck nu vedu
nemicu grava, si împreuna au decisu se’si aplice co-
lire de sulfata de zincu. Asia a urmata, candu dein
intemplare aflanduse in baserica, a bagatu de săma
ck nu vede bine cu ochiulu stangu; atunci ingrigiatu
vine la mine si’i diagnosticescu o irita exudativa a-
sthenica. După unu tractamentu îndelungata, con-
fratele nostru s’a facutu bine si se facea bine cu
multu mai curendu, deca dela inceputu arn fi avutu
locu unu bunu diagnostica.

     De candu cu marea inventiune făcută de ilu-
strulu fisiologistu dein Heidelberg, studiulu maladie-
loru coroidei devine dein ce in ce mai facilu. Glau-
comele sub diferite forme au fostu morbii cei mai
frecuenti; inse ceea ce m’a întristata multu, este a-
căsta, că bolnavii veniau prea tardfu, atunci candu
neci cea mai poternica lumina intr’o camera obscura
nu producea decktu totu unu negru iutunerecu. La
întrebările ce le-amu facutu asupra intardiarii, unii
pretextau distantia si lipsa de midiulăce, ăr altii spu-
neau ca mediculu la care s’a aratatu ’i-a disu ca are
perdea si nu este inca căpta: după ce vei orbi de


totu, atunci se te duci la spitalulu Coltiea la Bucu-
resci!

     Cataractele constitue unuia dein grupurile cele
mai de căpetenia ale tablei statistice. Gratia oftal-
moscopului, diagnosticulu loru si alu diferiteloru va-
rietăți se face cu cea mai mare înlesnire. Resultatele
ce amu obtienutu in urin’a operațiunii, an facutu pe
bolnavi se vina dein distantiele cele mai depărtate
ale tierei si chiaru de peste frontiera. Asi fi avutu
unu numeru multu mai considerabila de operațiuni,
deca servitiulu oculisticu n’aru fi mărginită cele de
mai multe ori la 20 paturi; adesea suntu silitu a
refusă bolnavii, amanandu’i pkna la vacanti’a unui
patu. Se speramu ca onorabilii efori, cari neîncetata
suntu preocupati de îmbunătățirile spitaleloru, voru
implinf cu tempulu si acesta lacuna prejuditiabila
bolnaviloru de ochi.

     Afecțiunile retinei începu a deveni dein ce in
ce mai frecuente. Mai antaiu retinitele syphilitice nu
suntu asia de rare după cumu se credea, inse odata
constatate prin oftalmoscopu, vindecarea este-că si
sicura. Nu e totu asia pentru retinit’a pigmentară;
vindecarea acestei funeste maladie este fărte grea.
Amu întreprinsa noue experimente asupra teribilei
afecțiuni, pe cari le voiu publică cu tăta bagarea de
săma ce merita o asemenea băla.

     Cașuri de anomalia ale acomodatiunii si refra-
ctiunii au fostu rare la clinic’a oftalmologica dein
Coltiea. Motivulu este fărte lesne de intielesu, adeca
acela, ca publiculu, in ceea ce privesce intrebuintiarea
ochelariloru, nu se adresăza mai nici odata la me-
dica speciala, sub cuventa ca mai bine potu se’si
potrivăsca singuri ochelarii trebuintiosi. Acăsta cre-
dintia eronata o platescu bolnavii fărte scumpu, ck-ci
odata se pomenescu cu vederea amenintiata, si atunci
este prea tardfu a revent la starea normala. Dein
caus’a ochelariloru prea tari, amu observații la duoi
miopi spasmulu acomodatiunii si vedgrea cu totala
alterata.

     Printre morbii pleopeloru, blefarit’a ciliara este
băl’a cea mai frecuenta. Acăsta incomoda afecțiune
a fostu preocupatiunea mea de căpetenia in ce pri-
vesce tractamentulu. Adesea amu isbutitu vindecanda
maladi’a fkra se mai recidiveze. Pe tabl’a statistica,
„resumatulu operatiuniloru importante" vorbesce in
modula cela mai categorica, ca chirurgi’a oculara dein
Coltiea se afla totu asia de înaintata, că in ori-ce
clinica oftalmologica de antaiulu ranga dein Europ'a,
Totu după modelulu acestei table statistice voia
publică: 1. unu tablou sinopticii de operati’a cata-
racteloru; 2. o tabla statistica pe localitati; 3. o ta-
bla statistica pe nationalitati; 4. o tabla statistica de
morbii de urechi. Se nu se uite, ca pe langa clinic’a
oftalmologica dein spitalulu Colti’a exista si clinica
otologica,' si după mine intre bălele de ochi si urechi
este in adeveru unu raporta destulu de strinsa.

     Aceste tăte table, afara dc notele esplicative
dein column’a „observatiuni," voru fi insocite de unu

— is-


opii, unde se voru descri cașurile importante, obser-
vatiunile interesante, si unde se voru discută diferi-
tele procedimente de operațiuni asia, in cătu va formă
o carte trebuintidsa medicului practicantu, că unu
tractatu practicu elementariu alu bdleloru de ochi si
urechi.

Resumatulu operatiuniloru importante.

     Operațiuni practicate pe conjunctiva: 1 extra-
cția de corpu strainu dein caruncululu lacrimalii;
14 operațiuni in contra pterigiului; 3 operațiuni in
contra simblefarului.

     Operațiuni practicate pe cornee: 10 paracentese
ale corneei; 29 de extractiuni ale corpiloru străini dein
cornee; 14 peridectomii; 9 operațiuni in contra sta-
filomeloru; 1 extracția de corpu strainu dein camer’a
anteridra.

     Operațiuni practicate pe irisu: 67 operațiuni pen-
tru opacitati ale corneei cu aderintia si fără aderintia
a irisului si oclusiunii pupilare simple; 9 operațiuni
pentru cataracte congenitale. Iredoctomii antiflogi-
stice; 11 operațiuni pentru stafilome parțiale ale cor-
neei ; 7 operațiuni in contra iriteloru parenhimatdse;
14 operațiuni in contra irido-coroiditeloru simple si
simpatice; 16 operațiuni in contra diferiteloru varie-
tăți de glaucome.

     Operațiuni practicate in orbita: 2 operatii ale fleg-
monului orbitei.

     Protese oculare: 14 aplicatiuni de ochi artifi-
ciali.

     Operati’a cataracteloru (perdele): 291 operațiuni
ale cataracteloru, deintre cari 257 cu bunu succesu.

     Operati’a strabismului (uitare crucisie): 7 stra-
botomii in contra strabismului converginte. Succesu
complectu.

     Operațiuni practicate pe pleope sl caile lacrimale:
2 operatii in contra anchiloblefarului; 5 operatii in
contra ectropiului; 6 operatii in contre entropiului;
1 operația in contra ptosisului; 2 operatii pe saculu
lacrimalu (deschideri).

                                Dr. V. I. Vladcscu.



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe români (valachi).

(Urmare.)

     Metales Possessionis Resinar de anno 1488.

Suppl. C. D. T. V. p. 43—45.

     In nomine Patris, et filii, et spiritus sancti, et
cum voluntate Majestatis Domini Mathiae Regis facta
est territorii Resinariensis circumferentiae oculatio ad
sedis postulatum, in praesentia quadraginta senum,
et juratorum, ut custodiant, et sciant ubi ducitur limes
Territorii Resinariensis, in tota circumferentia, juxta
literas antiquas Regis Atillae v. k., in aevo Regis


Mathiae facta, et ut sequitur per signa metalia sta-
bilita, inchoaturque o căpițe inferiori sylvae querce^e
cum Csisznediensibus conterminae, ubi progrediuntur
Csisznedienses inferius, nos autem superius a parte
ortus hyemalis per meditulium, ubi decurrit Rivulus
Văii Albinilor procedendo per aquam versus orien-
tem, ubi existit signum metale elevatum. înde itur
ad sinistram per sylvam ex omnibus lignis mixtam,
et ascenditur iturque versus venam rivuli Văii albi-
niloru, et exitur ad locum facie arenosa obstantem,
et ibi aliquantulum procedendo descenditur per cus-
pidem supra rivuli Kostely cursum ad aliam.ab înde
cuspidinem ascendendo iterum paululum progreditur,
et ex văile Kalbau obversum ascendendo pervenitur
in latere montis ad Fontana năgra, descenditur inde
per vallem ad fluvium magnum, et obversum aquae
itur, et Resinarienses tenent partem orientalem, Csisz-
nadienses. vero partem occidentalem ubi aqna bipar-
titur, et itur per aquam quae venit ex monte Bucsecs
Principis Radul vodă Negru anno 6740 regnantis,
et inde per latus montis exitur, et sinistra pars manet
Csisznadiensibus, et ascenditur ad cacumen montis
Bucsecs, et ubique in cacumine montis Klebuk pro-
grediendo per montem Nyagoe Ivan usque ad Laczko
et separatur in Septemtrione a Valachia in cacumine
montis Nyagoe Ivan, et ex hoc cacumine descendit
ad Gura Isvorului, et par aquam magnam ascendi-
tur, et transitur ad Izvor per profunditatem, et as-
cenditui’ ad cacumen montis e regione stantis, et
itur obviam montis Knăzul indeque descenditur la-
teraliter ad locum ubi scaturigines aquarum existunt,
inde pe Dosul montium Regii, et in pede montis Re-
sinovului exitur ad piătra Kosztin, et ascenditur ad
cacumen montis Batrinu, et per cacumen proceditur
ad montem Gaure inde per sinistram descenditur ad
scaturiginem rivuli qni venit ex oriente byemali, et
inde itur usque ad scaturiginem Dinosz, et per syl-
vam progreditur, et exitur ad cacumen montis Gau-
czul Hîlm, ubi separatur et descenditur per rippam,
unde exitur penes fluvii venam ad vallem Popescu-
lui, transitque rupturam, inde descenditur per eandem
sylvam querceam ad Hîlm, et iterum ultra itur per
eandem sylvam ad montem Pamentu Rosiu, inde des-
cenditur per eandem sylvam querceam ad Hilm, et
ultra procedendo conterminatur cum vicinis Csiszne-
diensibus; et hoc Territorium occulatum est pro terra
Valachica Pagi Resinar, et hic nemo habet alter ad
mandandum, nec in aqua, nec in terra, nec in glan-
dine, nec in avellanis, et haec oculatio fuit facta tem-
pore Mathiae Regis dum erat annus 1488. die 22.
mensis May.*)

     Illy. M. L. Iveni Popa Jacob.

     Popa Vasilie Gomuza.

     Popa Petru.


      *J Instrumentam hoc videtur primam valachice scriptum
faisse, et esse extractum e priori ad hune a. in hac collectione
reperibili.

— 19 —


     Popa Josif Petru supra Ecclesiara.

     Popa Szand et Popa Manasz.

     Koman Desza, Petru Kodruss.

     Opre Kodre, Serban et 40. Jurați.

     Rad Nyisztor. Alemon Pal.

     Toma Mihnea, Petru Muza.

     Bancila Rad, Bancila Radutz Rad.

     Radu Sandu, Buza Szav

     Hodre Mon Morariu Besericii.

     Simplex copia exstat in ar. f. f. 2. F. Libr. 2.
fulminata sub Nr. thes. 3589. 1833.

1490. Suppl. C. D. T. V. p. 85.

     loanu Corvinu, filiu alu regelui Mateiu'. renuntia la co-
r<5n’a Ungariei, pentru care diet’a tierei ilu iucarca cu cele mai
mari demnități si ranguri.

     In congregatione nostra . generali Budensi in
Octava S. S. Corporis Christi. Statuam et ordinam
Hungariae conventio cum Joanne Corvino Mathiae
Regis filio, qua iile praetensioni ad coronara Hun-
gariae cedit, et ideo amplissimas dignitates, jura etc.
obtinet.

     Produxit ex Orig. Spiess in „ Aufklărnngen" p.
276. et exinde Kovachich Suppl. Vestig. Comit. T.
II. p. 270.

1490. Suppl. C. D. T. V. p. 85.

     Sumariu alu diplomei regelui Vladislau II., prin care se
inpaca dissensiunile pentru tronu.

     In castris prope Farkashida Sabb. prox. a. fest.
S. Petri. Uladislai II. Diploma, praeviam compositio-
nem confirmans et transumraens.

     Ibidem Spiess p 275.

        „ Kovachich p. 270.

     1490.  15. Aug. Suppl. C. D. T. V. p. 87.

     Confederatiunea lui loanu Corvinu cu cătiva magnați si cu
voivodulu Transilvaniei.

     Budae in festo assumt. B. M. V. Confoederatio
Joannis Corvini cum quibusdam proceribus Regni
Hungariae, inter quos et Vajvoda Transilvaniae.

     Produxit Spiess „Aufklarungen" p. 281.

1491.  13. Dec. App. D. Tr. T. VI.

     Famili’a Dragu isi perduse trei comune romanesci si duoe
unguresci in dilele lui loanu Corvinu. Regele Vladislau i le
restitue. Pe atunci Bartolomeiu Dragu, se numea Dragii, adeea
filiu alu lui Dragu.

     1491. Budae in festo B. Luciae Virg. Uladislai
Regis mandatum statutorium ad conventum de K.
Monostra, ut Bartholomaeus Dragfi de Billek Magi-
ster Cubiculariorum statuatur in dominium possessio-
num Valachalium Sandorfalva, Balkfalva, Suryanfalva-
et Oroszfalva, et medietatis possessionum hungarica-
lium Magyar Kdkes, et Dambrovitza „quas idem intra
veras, justasque, et antiquas metas Castri sui Kovăr
vocati, in Comitatu Szolnok med. habiti fore, et quas
per Uium quondam Dominum Joannem de Hunyad
alias ejusdem Regni Hungariae Gubernatorem, prae-


ter oranem viarn juris a manibus magnifici quondam
Nicolai Drăgfi Genitoris sui ad Castram in Rivulo
Dominarăm habitura violenter occnpatas fuisse, quas-
que idem Dominus Gubernator vigore certarăm lite-
rarum suarum patentium eidem quondam Nicolae
Dragfi reddere, et remittere promisisse asserit, quas-
que nune idem Rex, una cum jure Regio, eidem
Bartholomaeo Dragfi, ejusque haeredibus universis
contulit.

     Mandatum hoc insertum est relatoriis super per-
acta anno 1492. pura statutione exaratis.

     Originale in Arch. K. Monostor. IX. 29. et 42.

1492.  pp. D. Tr. T. VI.

     Regele Mateiu făcuse lui Stefanu domnului Moldovei
donatiuno duoe cetati in Transilvani’a , adeca C i c e u 1 u in co-
mitatulu Solnocu interiore si Cetatea-de-balta, in comita-
tnlu Cetatei de-balta (pe unguresee KiikulK), aprdpe de Blasiu).
Regele Vladislau innoesce acea donatiune si dispune, ci Ste-
fanu domnulu Moldovei si filiu-seu Alexandru se fia intro-
duși cumu se dicea „titulo novae donationîs“ in cetatiuele Ciceu
si Cetatea-de-balta. Se intielege prea bene, că de acelea
cetatiui se ticnea câteva comune rurali, supuse loru in spiritulu
feudalismului de atunci *) Se scdla unele familii si duoe scaune
sasesci cu pretensiuni la unele parti dein possessiunile numite-
loru cetati.

     1492. Budae feria 4. p. a. Resurectionem Domini
Uladislai Regis mandatum ad conventum de K. Mo-
nostra, ut „cum nos debitum, ut decet habentes re-
spectam ad praeclaram illam fidem, et fidelium ob-
sequiorum merita fidelis noștri spectabilis ac magni-
fici Stephani Vajvodae Moldaviensis, quae ipse pri-
mam serenissimo Principi qaondam Domino Mathiae.
Regi Praedecessori nostro felicis reminiscentiae, sa-
crae hajus Regni noștri Hungariae Coronae, denique
etiam nobis in hoc primordio Regiminis noștri, cum
summa fide, ac fidelitatis perseverantia, vestigiis prae-
decessorum suorum Vayvodarum inhaerendo exhi-
buit, et impendit, hinc idem Stephanus Vayvoda Mol-
daviensis, ac per eum Magnificus Alexander filius
ejus, ipsorumque haeredes universi statuantur titulo
novae donationis in dominium Castrorum Chicho, et
Kukilllovar „quae ipse (Stephanus) a manibus ejus-
dem quondam Domini Mathiae Regis habuitₙ et hac-
tenus tenuit, eorumdemque pacificam et quietăm pos-
sessionem habet, atque tenet etiam de praesenti.¹'
Homines Regii ad hanc statutionem designantur: Al-
bertus Sylei de Bonye, Andreas Porkolab de Peter-
falva, Gregorius de Szentgybrgy, Franciscus de Kis-
Devecser.

     Mandatam hoc insertum est relatoriis an. 1492.
ad Comitem Stephanum de Bathor Judicem Curiae,
Vayvodam Transilvaniae, et sicnlorum Comitem di-
recția perhibentibus, quod dum statutio haec peragi
debuisset; „tune Bartholomaeus de Bethlen tertiae
partis Castri Chicho, in personis Egregii Michaelis


      *) In. comitatulu Solnocu interiore mai sunt păna astadi
siese comune care au eăte doue nume, deintre care unulu este
Ciceu.                                                     Red.

— 20 —


Desoffi de Losoncz, ac Joannis, et Emerici filiorum
ejusdem. Item etiam Bartholomaeus pro quarta parte
puellaris, et dotis paraphernalis in persona Dominae
Annae relictae quondam Egregii Mărci de Bethlen.
Item Albertus Sylei de Bbnye annotati Castri Kii-
kbllovâr, et pertinentiarum suarum in persona Ge-
nerosae Dominae Elisabeth vocatae, relictae quon-
dam Joannis Pongracz de Dengeleg alias Vayvodae
Transilvani, nec non Matthiae filii, et Dominae Ca-
tharinae filiae praefati quondam Joannis Pongratz
consertis vero magnifici Laurentii Ducis de Ujlak.
Tandem vero Matthias de Musna cuidam promon-
torio vinearum in monte Velch vocato existen. ha-
bito, in personis duarum sedium saxonicalium vide-
licet Meggyes et Selk vocatarum, Dominorum scilicet
suorum hujusmodi statutioni contradictionis velamine
obviassent."

      Exstant in Arcli. K. Monostoriensi XVI. 552.
et 560.

Uladislaus Rex confiimat anno 1492. Privilegiales
Mathiae I. Regis, vi quarum terra, et oppidum Radiia
a jurisdictione Comitatus Doboka eximitur, et Civi-
tati Bistricien. adjicitur 1475.

Suppl. C. D. T. IV. p. 289—292.

      Regele Uladislau confirma privîlegiulu datu de regele Ma-
teiu in an. 1475 oppidului Radna si comuneloru dein Valea
Radnei, câte se tienu de elu. In poterea acelui privilegiu, acelu
oppidu si tdte comunele dein Valeâ Radnei se separa de nou
de câtra comitatulu Dobacei, sub a cărui administratiune feuda-
listica suferea fdrte greu, si se incorporddia la districtulu Bistri-
tiei cu conditiune, că locuitorii acelora se se bucure pentru totu-
deauna de tdte drepturile., libertățile, usantiele, gratiile si privi-
legiurile, de care s’au bucuratu si s’au folositu dein vechime
cetatea Bisțriti’a, locuitorii si comun’a ei, dra supunerea Radnei
si a comuneloru ei la Bistritia se se intieldga numai in sensu
administrativii, dra nici decumu iobagescu, ele adeca se fia in-
corporate la district. Bistritiei, locuitorii se se numere la unu locu,
se si platdsca totu feliulu de contributiuni regesci in una cassa
comuna.*)

      Wladislaus Dei Gratia Rex Hungariae etc. Om-
nibus Cbristi fidelibus praesentibus...............volu-

maș pervenire: quod fidelis noster Martinus Krechner
dictus Juratus Civis Civitatis nostrae Bisztriciensis
nostrae Majestatis veniens in conspectum exhibuit
nobis, et praesentavit quasdam literas serenissimi
Principia condam Domini Mathiae**) Dei Gratia
Hungariae et Bohemiae Regia immediati praedeces-
soris noștri felicis memoriae in pergameno privile-


       *) Unu documenta precurmi este si acesta, pote se aiba
nu numai valdre historica, ci chiaru practica, pentru dilele nd-
stre, pentru acuma, candu acelea comune se afla in periculu în-
vederată de a fi spoliate de averile loru, pentru care locuitorii
loru au versata multu sânge, multe lacrime si sudori, atâtu îna-
inte, câtu si după militarisare si până in dio’a de astadi. Apoi
dea, câ Sasimei drasi i se dete ocasiune de a’si apara existenti’a
naționale totu numai cu documente historice, cu histori’a in mana,
pe alu caroru temeliu apoi sunt ajutati fdrte bene dela Vien’a
in ori ce momente decidetdrie.                          Not’a Red.


       **) De anno 1475.


gialiter confectas, quibus mediantibus idem condam
D. Mathias Rex, Oppidum nostrum Radna vocatum,
cum suis pertinentiis Radna-Vblgye vocatis in Co-
mitatu de Doboka existentibus habitis, de eodem
Comitatu, sicut etiam prius ad dictam Civitatem
nostram Bistriciensem pertinebant eximendo, cum
omnibus juribus atque taxis tam ordinariis, quam
extraordinariis, ex causis et rationibus, ac modo et
ordine inferius in tenore earundem literarum clarins
contentis. eidem Civitati nostrae annexisse, et incor-
porasse dignoscebatur tenoris infrascipti, Supplicans
nobis humiliter, ut easdem litteras, et omnia in eis-
dem contenta, ratas, gratas, et acceptas habendo, lit-
terisque nostris privilegialibus de verbo ad verbum
inseri faciendo, pro eadem Civitate nostra Bisztri-
ciensi, consequenterque Civibus et inhabitatoribus
ejusdem praesentibus, et futuris innovando, perpetuo
valituras, confirmare dignaremur, quarum quidem li-
terarum tenor sequitur in haec verba:

      „Nos Mathias Dei Gratia Rex Hungariae etc.
memoriae commendamus per praesentes, quod nos
volentes Oppidum nostrum Radna vocatum, cum suis
pertinentiis Radna-Vblgye vocatis, in Comitatu de
Doboka habitum et existentem, de inopia et pauper-
tate, in quam superioribus disturbiorum temporibus,
propter celerrimas hostium invasiones, devenisse per-
hibentur, ex nostra solită Regia liberalitate, attento
maxime, quod fodina nostra argenti in dicto Oppido
Radua habita per eorum diligentem provisionem,
quae ut intelleximus, a multis temporibus ruinam
passa est, facilius restaurări possit, relevare, hospi-
tesque et inhabitatores eorundem favore nostro Regio
prosequi gratiose, ip um Oppidum et pertinentias
ejusdem de Comitatu praefato de Doboca eximendo,
sicut a certis temporibus ad Civitatem nostram Bisz-
triciensem ex nostra speciali Gratia erga ipsam Ci-
vitatem, et commodiorem statum, et conservationem
Oppidi, pertinentiarum suarum adnectere decrevera-
mus, a modo im posterum eidem Civitati nostrae
annectimus, et incorporamus, ac ut praefatum Oppi-
dum, cum suis pertinentiis, hospitesque, et incolae
earundem, Universis juribus, libertatibus, consvetudi-
nibus, gratiis, et privilegiis, quibus ipsa Civitas no-
stra Bisztriciensis, Cives, et Communitas ejusdem ab
antiquo usa exstitit, uti perpetuo, et gaudere valeat,
atque possit; ita tamen, quod Oppidum ipsum, et
pertfnentiae ejusdem, dictae Civitati nostrae subjecta
semper esse censeantur, et cum Civibus Civitatis
nostrae praefatae Bisztriciensis, et suis pertinentiis
connumeretur, ac omnibus contributionibus tam or-
dinariis, quam extraordinariis nostrae Majestati pro-
venire debentibus, taxentur, volumus omnino, et de-
crevimus praesentium per vigorem; quocirca fidelibus
nostris Waiwodis et Vice Waiwodis partium Regni
noștri Transilvanarum, aliis etiam universis, et sin-
gulis quorum interest, et intererit praesentibus et
futuris praesentium notitiam habituris, ha rum serie
firmissime mandamus, quatenus a modo deinceps

— 21 —


praefatum Oppidum, hospitesque et incolas ejusdem,
et pertinentiarum praesentes et futuros, per nos prae-
misso modo liberatos, in praescriptis universis juri-
bus, libertatibus, consvetudinibus, gratiis, et privile-
giis defensare, tueri, et conservare, futuris successi-
vis temporibus debeant, et teneantur, ac ipsos contra
formam praemissae nostrae Gratiae in aliquo impe-
dire, molestare,, sive ad alia jura compellere nus-
quam, et nequaqnam praesummant Gratiae nostrae
sub obtentu. Ut autem praesentes nostrae literae
perpetue in suo vigore permaneant, easdem noștri
sigilii secreti munimine roboratas, dictis hospitibns
duximus concedendas. Datum Budae Sabbatho pro-
ximo post Octavas festi sacratissimi Corporis Christi
anno Domini 1475.

     Nos igitnr supplicationibus praefati Martini Krech-
mer, per enm, nostrae Majestati, modo, quo supra,
porrectis regia benignitate exauditis, et clementer
admissis, praescriptas litteras, praefati condam Do-
mini Mathiae regis nonᵣ abrasas, rion cancellatas,
neque in aliqua sui parte suspectas, sed oinni pror-
sus vitio, et suspicione carentes, praesentibusque li-
teris nostris privilegialibns de verbo ad verbum sine
diminutione, et augmento aliquali insertas quoad
omnes earum continentias, clausulas, et articulos eate-
nus, quatenus eaedem rite, et legitime existunt ema-
natae, viribusque earundem veritas suflragatur, refi-
ciamus, aprobamus, et acceptamus, easdemque, et
omnia in eisdem contenta, pro praefata Civitate
nostra Bisztriciensi, et per consequens Civibus, et
inhabitatoribus ejusdem praesentibus, et futuris inno-
vando, perpetuo valituras confirmamus harum no-
strarum vigore, et testimonio literarum mediante.
Datum Budae anno 1492.

     Die Original-Urkuude wurde 1763. bei der Mili-
tarisirung von Radna, an die Siebeuburg. Kriegs-
Kanzelei Hermanstadt abgegeben. Das Bistrizer Ar-
chiv erhielt dagegen eine authentisirte Abschrift.

     Aus dem Bistrizer Magistrats-Archiv.

     NB. Literae hae anni 1475. praeexistunt in
in Archivo Naszodiensi Inclyti Regiminis Valachico-
Limitanei.

     Eas edidit Marienburg Geographie T. II. p. 387.

(Va urma.)



Nr. 294 - 1873.

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a lunaria a comitetului asoc. trans., tienuta in
30. Dec. c. n. 1873 sub presidiulu dn. vicepresied. Iac. Bologa,
fiendu de facia domnii membrii Bar. Ursu, I. Hannia, I. Tul-
basiu. I. V. Rusu, Vis. Romanu si I. Cretin.

      § 134. Secret. II. presentăza documentele cas-
sei despre solvirea ratei VL, obvenitdria cu 1. Nov.
a. c. după acțiunea bancei gen. Transilvani a, aflatăria
in proprietatea fonduriloru, asociatiunei si alu aca-
miei.


     Spre scientia.

     § 135; Dn. inspectoriu scol. reg. II. Michailu
Bohatielu oferăza asociatiunei, un’a acțiune a bancei
gen. Transilvani’a despre 60 fi. solviți si 40 fl. v. a.
In bani gata, si cere a se dechiară de membru ord.
pre viătia. (Nr. prot. ag. 285, 1873.)

     Conclusu. Dupace acțiunea oferita fiendu degiă
solvită, nu involve obligamentu de solvire pre vii-
torii; (a se vede conclusulu comitetului dein 30. luliu
a. c.), domnulu oferente, conformii §-lui 6 p. 2 dein
statute, se dechiară de membru ord. alu asociatiunei
pentru totudeauna.

     § 136. Secret. II. raportăza despre banii in-
cursi la fondulu asociatiunei, dela siedinti’a comitetu-
lui dein 8. Nov. a. c. păna la siedinti’a presente, si
anume:

     a) P        rin direcțiunea despartiementului cerc, alu
Brasiovului (I) s’au tramesu că tacse de membrii ord.
10 fl. (Nr. 273, 1873.)

     b) A        u mai incursu de adreptulu la cass’a asoc.
că tacse de membrii ord. 10 fl. (Nr. 282, 1873) si
că prenumeratiuni la Transilvani’a 6 fl. in bancnote
si 1 galbenu. (Nr. 265, 279 si 292, 1873.)

     Spre scientia.

     § 137.         Se raportăza despre banii incursi la fon-
dulu academiei dela siedinti’a comit, dein 8. Nov. a.
c. păna la siedinti’a presente, si anume: prin dn. re-
dactoriu in Pest’a, Alecsandru Romanu, s’au tramesu
pentru dn. protopopii in Racsi’a, Alesandru Erdosiu
16 fl. 50 cr. (Nr. 286, 1873.)

     Spre scientia.

     § 138.         Secret. II. perlege protocolulu dein ⁵/₁₇
Novem. a. c. luatu in cancelari’a asoc., prin carele
frații Nicolae si Demetriu Marinoviciu in numele ta-
tălui loru Nicolae Marinoviciu, comerciante in Reghi-
nulu sasescu, depunu la asociatiunea transilvana in
una obligațiune de stătu si 5 bucăți obligațiuni ur-
bariale, unu capitalu de 2350 fl., că fundatiune
pentru unu stipendiu, carele se nu fia mai micii de
60 fl., destinatu pentru tenerii romani dein Transil-
vani’a, carii studieza la scăle, incependu dela I. Clase
Gimnasiale.

     Totu odata numitii frați ceru, că asociatiunea,
respective Comitetulu aceleia, se primesca sub in-
grigirea si administrarea sa fundatinnea amentita,
carea va portă numirea: fundatiunea Comer-
ciantei ui Nicolae Marinoviciu se ni or u dein
Reghinulu sasescu, si se o administreze conformu
determinațiuniloru coprinse in actulu fundationale
respectivii. (Nr. prt. ag. 268, 1873.)

     Conclusu. Comitetulu primesce asupra’si cu cea
mai viia plăcere, administrarea fundatiunei amentite,
si totu odata esprime amentitului fundatore cea mai
caldurăsa multiamita, pentru zelnlu si interesarea sa,
dovedita facia cu promovarea culturei romane prin
spriginirea terrerimei studiăse.

     § 139.         Comitetulu fundului pentru infiintiarea
unei scăle romane de fetitie in Clusiu, prin charti’a


4 •

22


sa dein 9 Nov. a. c. se răga, respective face între-
bare, că ore comitetulu asoc. facia cu impregiurările
locali si sociali de acolo, n’ar’ fi aplecata, in casu
de infiintiarea amentitei scăle si pensiunatn, a’i intende
ăre-care subventiune anuale, macaru pre doi trei ani
inceputori? cr’ in casu afirmativii, cătu de mare ar
pote fi acea summa? (Nr. prot. 267 1783.)

     După disensiuni seridse, Comitetulu asoc. luandu
in consideratiune importanti’a obiectului dein cestiune,
la propunerea Domnului Romanu, decide a se re-
scrie amentitului Comitetu urmatăriele: că acestu co-
mitetu isi-va tiene de detoria a propune la cea mai
de aprope adunare gen. a asociatiunei primirea in
bugetu a unei sume, că contribuite la fondulu desti-
natu pentru infiintiarea unei scdle de fetitiei in Clusiu.
Spre acestu scopu inse, comitetulu fundului amentitu
se se recerce, a tramete incfice statutele respective,
pre langa una informatiune detaliata, asupra acelei
întreprinderi, mai vertosu asupr’a modului de admi-
nistrare a fondului dein cestiune.

     § 140.         Direcțiunea despartiementului cerc, alu
Brasiovului (I), așterne protocolulu siedintiei subco-
mitetului de ⁶/ₜ ₈ Nov. a. c., de inpreuna cu una obli-
gațiune de stătu de 100 fi. oferita de d. Radu Popea
parochu in Satulungu, in favdrea fondului asociati-
unei. Dein amentitulu protocolu, intre alte afaceri
curente, resulta urmatăriele lucrări:

     a)      Se recărca Comitetulu centrale, că se retra-
metia statutele Reuniunei pentru abstinerea dela beu-
tura de vinarsu, substernute spre aprobare (p. 12.)

     b)      S’a decisu a se portă unu diurnalu pentru
tinerea in evidenția a tacseloru de membrii, solvite,
si nesolvite, cumu si unu diurnalu de cassa (p. 14.)

     c)      S’au luatu dispositiuni pentru incassarea tacse-
loru restante (p. 15.) si in urma,

     d)      se recărca Comitetulu centrale pentru asem-
narea sumei de 100 fi. dein bugetulu preliminariu
alu despartiamentului resp., aprobata in siedinti’a ace-
luia dein 28 Aug. a. c. (Nr. 273, 1873.)

     Lucrările subcomitetului se iau spre plăcută
scientia, si dn. parochu Radu Popea i-se esprime
recunoscientia, pentru generosulu ofertu, facutu in
favărea fondului asociatiunei; er’ cu privire la cele
coprinse sub a) si d) se se rescria Directiunei, cum-
ca statutele reuniunei cestiunate, se voru retramete,
catu se va potea mai cnrendu, si că esolvirea sumei
preliminate de 100 fi. v. a. s’a asemnatu la cass’a
asoc.

     § 141.         Direcțiunea tipografiei archi-diecesane
de aici așterne unu contu de 10 fi. v. a. că tacsa
de insertiune pentru concursulu la stipendiale asoc.
publicatu in Nr. 76, 77 si 78. ai Telegrafului romanu.

     Se asemneza la cass’a asoc. esolvirea respecti-
vului contu, dein sum’a preliminată pentru spesele
estraordinarie ale Comitetului.

     § 142.         Se prezenteza concursulu lui Neagoe
Nicolae, Radu Coiciagu studente in a II. clase de
scăl’a comerciale romana dein Brasiovu , reiativu la


unu stipendiu destinata pentru elevii scdleloru comer-
ciale. (Nr. 264, 1873).

     Se decide a i-se resolvf: cumu-că neesistandu 1
de presente atari stipendie., cererei respective nu se 1
păte satisface.                                           |

     § 43.          Se presentăza o scrisăria a profesorelui 1
gimnasiale in Blasiu, Alecsandru Gram’a, prin carea ;
se deoblega, că in cursulu anului 1874, in rate trei-
lunaria, va refundă la asoc. sum’a de 200 fi. ce o j
primise că fostu stipendiata in calitatea de asculta- j
toriu la facultatea filosofica in Vien’a. (Nr. 269, 1873.) ;

     Se ia spre scientia.

     § 144.         Consistoriala metropolitana dein Blasiu, '
tramete una consemnare despre tenerii stipendiati ।
dein fondurile aflatdrie sub administrarea aceluia, si ]
cere a i se submite si dein partea asoc. un’a consem- ■
nare despre tenerii, cari au obtienutu stipendia dein '
fondulu asoc. (Nr. 272, 1873.)

     In nexu cu acăst’a, dein partea secret., se ra-
porteza, cumca ceruta consemnare s’a tramesu in
22. Nov. a. c.; totu atunci s’a tramesu una atare
consemnare si venerabilelui consistoriu archi-diecesanu
gr. or. de aici.

     Spre scientia.

     § 145.         Direcțiunea cercuale a desp. cercuale alu
Clusiului (X.). așterne protocolulu adunarei gen. cer-
cuali extraordinarie, tienuta in 2 Dec. a. c. Dein
protocolulu acestei adunați, carea s’a ocupații cu
alegerea subcomitetului pre trienniulu următorii!, se
vede, cumca de membrii ai noului subcomitetu s’au
alesu următorii Domnii: Dr. Greg. Silasi Directore,
Gavrila Popn, Greg. Chiffa, Ladislau Vajda, Vasiliu
Rosiescu, Alesandru Lazaru si Dr. Aureliu Isaacn
membrii ordinari, er’ Domnii: Leontinu Popn, Ge-
orgiu Popu si Victorii Piposiu, membrii suplenti (Nr.
278, 1873.)

     Se ia spre scientia cu aprobare.

     § 146.         D. bibliotecariu presenteza un’a con-
semnare de cârti interesante, ce le recomenda a se
procură pre seam’a bibliotecei asoc. (Nr. 280, 1873.)

     Dupace secretariulu II. dă deslucirile necesarie
despre importanti’a aceloru opuri, comitetulu decide
a se asemnă la cass’a asoc. pretiulu obvenitoriu de
30 fi. dein sum’a preliminată pentru trebuintiele biblio-
tecei , si totu odata secret. II., se insarcinăza a le
primi pre langa consemnarea resp. si a le transpu-
ne dn. bibliotecariu spre a se petrece in registrulu
bibliotecei.

     § 147.         Dn. advocata Mateiu Nicol’a cu respectu
la chartei’a comitetului dein 9. Nov. a. c. in caus’a
legatului facutu de repausatulu Avramu lancu, rescrie,
se i se tramitia actulu resp. in orginalu, că se se păta
constată autenticitatea acelui’a. (Nr. 283, 1873.)

     In nexu cu acăst’a secret. II. raporteza, cumca
sub datulu 20. Dec. a. c. s’a tramesu pre cale presi-
diale numitului dn. actulu resp. in originala, luanduse
de pre acel’a un’a copia legalisata pentru archivulu
asoc., si că după incunoscientiarea dto. 24. Dec. a. c.

aflandnse actula dein cestiune de autenticii, s’a sub-
sternutu respectivului Tribunaln regescu spre per-
tractare. Totu odata s’a tramesu susu-munitului dn.
advocata, si plenipotenti’a necesaria pentru reali-
sarea legatului cestiunatu Nr. 287, 1873.)

      Se ia spre scientia cu aprobare.

      § 148.         Stipendiatulu asoc. Petru Delielianu ascul-
tatoriu de filosofia la universitatea din Gratiu, .prin
snplic’a sa dein 27. Dec. a. c. cere a i se accordă
dein fondulu asoc. unu ajutoriu de 100 fl., eventual-
mente unu imprumutu iu sum’a amentita (Nr. 288,
1873.)

      Se decide a i se resolvf amentitului suplicante,
carnea comitetulu facia cu impregiurarile actuali ale
asoc., pre langa cea mai curata bunavointia, nu se
afla in positiune de a pot6 satisface cererei respective.

      § 149.         Tenerii academici romani dein Schem-
nitiu, ceru a li se dă gratis câte unu esemplariu dein
tdi’a asoc., fienduca voru asi-infientiă un’a societate
de lectura. (Nr. 284, 1873.)

      Se decide ase recercă redactiunea respectiva, că
pentru tenerimea academica stndidsa in Schemnitz,
se dispună a se tramete cate unu esemplariu dein
Transilvani’a pre anulu 1874.

      § 150.         Dn. secretarii! I. Georgie Baritiu pre
langa charti’a de sub Nr. 686, așterne compntulu
despre perceptiunile si erogatiunile foiei asoc. Tran-
silvani’a pre anulu 1873. si cere totu odata a i se
asemnă un’a anticipatiune de 200 fl. pentru supor-
tarea speseloru edarei numitei foi pre trimestrulu
anului 1874. (Nr. 289, 1873.)

      Se decide, că esaminarea Gestionatului computu,
se se predea unei comisiuni alese in personele dom
niloru: V. Romanii, C. Stezariu si I. Cretiu, cu în-
sărcinare de a reporta in siedinti’a proxima; ăr’ anti-
cipatinnea ceruta se se asenmeze la cass’a asoc.

      § 151.         Dn. parochu in Beriu, Samuilu Popo-
viciu, arata, că detori’a de 100 fl. dela Ilisie Laza-
rdiu dein Orasthior’a de susu, ce densulu a cedat’o
in favorea asoc., dein caus’a mortiei plenipotentiatului
resp. Micbailu Dobo a remasu si pan’ acum neese-
cutata; deci cere, că seau se se iae dispusetiunile
necesarie pentru esecutarea acelei’a, seau se i se
estradea actulu cessinnale, că se încerce esecutarea
amentitei detorii, pre seam’a sea. (Nr. 290, 1873.)

     Se decide că dn. secretariu magistratuale in |
Orasthia, Alesandru Claudiu Vladu, se se pottesca a
luă asupra’si însărcinarea de a face pașii de lipsa
pentru incassarea cestiunatei detorii, dandui-se spre
acestu scopu informatiunile necesarie pre bas'a ante-
acteloru.

     § 152.         Secret. II. presenteza urmatdriele opuri
dăruite pre seam’a bibliotecei asoc.

     1. U         nu esemplariu dein Archiv des Vereines
fur siebenburgische Landeskunde pro 1873.

     2. U        nu esemplariu dein Revista contemporana
pre lunile Novembre si Decembre a. c.

     Opurile oferite se primescu pre langa espres-


siunea recunoscientiei protocolarie, si se predau dn
bibliotecarii! spre a se petrece in registrulu biblio-
tecei asoc.

      § 153.         Dn. comerciante in Vien’a B. G. Po-
poviciu tramete pre seam’a asoc. actele si publica-
tiunile academiei imperatesci de scientia dein Vien’a
dela 1868—1873. (Nr. 291, 1873.)

      Se decide a i se esprime dn. amentitu, multiamita
in scrisa pentru ostenelele puse si cu asta ocasiune
in interesulu afaceriloru asoc.

      § 154.         Dn. bibliotecariu I. Cretiu refereza, cumca
dn. Friedricli Engber antiquarin aici, a oferita unele
cârti pre seam’a asoc. in Nr. 18 bucăți, pre langa
consemnatiunea resp. (Nr. 293, 1873.)

      Cărțile oferite se primescu cu multiamita si se
predau dn. bibliotecariu spre a se inferi in registrulu
bibliotecei asoc.

      § 155.         Dn. protop. I. Hanni’a, in numele co-
misinnei esmise in siedinti’a comitetului dein 8. Nov.
a. c. raporteza, cumu-că esaminandu cu acuratetia
compntulu cassei asoc. pre a. 187%, s’au aflatu de-
plenn exacta in tdte positiunile sale. Asemene s’au
aflatu exacta si compntulu despre perceptiunile si
erogatiunile cancelariei asoc. pre an. 187%.

      Se iea spre scientia. .

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede
domniloru membrii Bar. Ursii, Hanni’a si Tulbasiu.

      Sibiiu datulu că mai susu.

lacobu Bologa mp.                  I. V. Rusu mp.

viccpres.                         secret. II.

      Sau cetită si verificata, Sibiiu 31. Dec. 1873.
      Ursu mp. Tulbasiu mp. I. Hanni’a mp.


    Publicarea baniloru incursi

la fondulu assoc. dela siedinti’a comit, dein 9. Noembre a. c.
pana la siedinti’a aceluia dein 30. Decembre 1873.

       1.        Prein direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovuluî (I) s’au
tramesu:

       a)        dela dn. parochu in Satulungu, Radu Popea un’a obli-
gațiunea de stătu (Staatsschuldverschreibung) Nr. 230,755 cu
couponii dela 1. Aprilie 1874 100 fr.

      b)        dela dn. advocatu in Brasiovu, Nicolae Strevoiu tacs’a
de membru ord. pre 187% 5 fr.

      c)        dela dn. commerciante in Brasiovu, I. A. Navrea tacs’a
de membru ord. pe 186% 5 fr.

      2.       Totu prein Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului

(I) respective prein domnulu protopopu Ioane Petricu s’au tramesu:

      a)        dela comun’a basericesca, Feldior’a că tacsa de m. ord.
pre 187% si pentru diploma 6 fr.

      b)        dela comun’a basericesca Hermanu tacsa de membru
ord. pre 187% 5 fr.

      3)        dela domnulu archivariu scaunale in Cinculu mare., Moise
Branisce, tacsa de membru ord. pre 187% 5 fr.

      4)        dela dn. proprietarii! in Betleanu. Petru Muresianu Si-
reganulu, tacs’a de membru ord. pre 187% 5 fr.

      5)        dela dn. inspectorii! scolastecu reg. II. in Deesin, Mi-
chaele Bohatielu, s’a tramesu in un’a acțiune dela Bane’a gen.
Transilvani’a că solviți 60 fr. si gata 40 fr. la olalta 100 fr.

      Sibiiu in 30. Decembre 1873.

Dela secret, asoc. t r a n s.

— 24 —


Blastemulu poetului

       tradusu dein limb’a germana după Uhland.

Fost’au in vechime unu castelu faimosu,

     Susu pre-o culme 'nalta, splendidu, grandeosu,
Dominandu campi’a pan’ la lucea mare,

     Adornatu cu fini flori, svavu mirositore,

In grădini întinse cu fontani artistici,

     Ale caroru ape faceau jocuri mistici,
Producundu Iridea in arcuri sarindu

     Si delectau ochii șuperbu straluciudu.

Aci siedea-unu rege, potente, bogatu,

     Pre tronulu seu trufasiu, negru ’ntunecatu;
Mundru de victorii cu ânima mica,

     Si câ toti tiranii, sfiosu cuprinsu de frica,
Cugetu’i e spaima, aspectulu turbata,

     Vorba’i e tortura sceptrulu sangeratu.

Odata s’arâta la palatiu se cânte

     Doi trubaduri nobili si pasiescu ’nante,
Unulu eră june cu peru auriu,

     Altulu in etate la capu argintiu;

Betranulu cu-o arpa pre calu ageru stâ,
     Junele pedestru pasîndu l’escortâ.

Fii atentu, consdcie! Se ’ntonamu potente

     Imuulu celu mai fragetu in modu escelente,
Dise celui june mosiulu arpenistu,
Câ ânim’a cruda-a ăstui rege tristu
Desceptandu plăcere si dorere ’nparte

     S’o uimimu d’ odata prein a năstra arte.

Degiâ intra ’n sala ambii cantatori,

     Superbi siedu pe tronuri cei doi domnitori;

Regele in pompa ultrafiorosa,

     Câ si auror’a, candu e sangerăsa,
Er’ regin’a blanda, frageda si lina,

     Câ cumu aru fi lun’a pre ceru candu e plina.

Betranulu si ’ncepe arp’a-si acordandu,

     De-atinge cu ’ncetulu pulsulu rându pre rondu.
Potentiâdia tonulu, pana se abunde,

     Producundu prein sonuri estase profunde,
lîra vocea juna a sociului seu

     Câ dein cerescu funte esvorâ mereu,
Pana ce ajunse armonii divini,

     Par’ că le aru produce choru de cherubiui.

Antaiu canta amdrea, evulu vechiu de auru,
     Apoi primavăr’a, eternulu tesauru.

Canta sentiulu liberu si fidelitatea,

     Totu ce’i virtosu, sacru, virilu, demnetafea,
Canta totu ce’i dulce, ce petrunde ’n peptu,
Ce redica sentiulu umanu si dereptu.

Giur’ impregiuru turm’a de perfidi curteni,
     întocmai că cet’a de brutali osteni,

Petrunsi pan’ la sufletu, entusiasmati,

     Revoltati in intru pana la ficați,
Uita a loru sfida si lui Dieu se ’nchina,
Pan’ ce ’n uimitiune si bland’a regina
Atinsa’n internu’i de angelici nuri,
lea dein senu o roșa, si-o dă la trubaduri.

Destulu fu atat’a; regele dein tronu

     Sare giosu si aspru sbiera intr’unu tonu
De fulgeru repente: „Voi amăgitori!

     Mi-ati sedusu supusii câ farmecatori;


              Păua si socia-mi vreți a-mi desfrena"
             Si d’odata înfige ’n peptu sabi.’a sa
             Virtosului june, ce cade’ ’ncruntatu,
             Catu dein sinu’i verginu voce n’a mai datu.

              Par’ că-acumu furtun’a-ar fi respanditu norii,
             Care ’ncotrau vede, fugu auditorii,
             Trubadurulu june sufletulu si-lu dă,
             Er’ mosiulu măiestru in brașia ’lu luă,
             L’invelesce ’n manta, l’asiâdia pre calu,
             Si incalecandu’lu, dede ’n giosu de malu,
             Că fbr’ amenare d’aci se pornesca,
             Si' in lumea larga ăr’ se retacesca.

              Dar’ esindu pre părt’a tristei resiedintia
             A sa arpa, mosiulu petrunsu de caintia,
             Ne-luandu aminte, ce multu pretiuesce

                  De unu stelpu de marmora lovindu o sdrobesce;

              Si d’odata striga ’n tonu spaimentatoriu,
                  Cătu castelu, gradine, tremura, se ’nfioru:

              Muri trufași, vai voue! de-astadi înainte
             In internulu vostru, se se tiena-amiute,
             Dulce sunetu, cantecu, nu va mai ajunge,
             Decătu numai vaietu si suspinu va muge,
             Pași numai de sclavi sfiiosi veți audî,
             Păna ce curendu ve veți si mucedî;

              Spiretulu vendictei se ve cotrupâsca,
                  Si câ opu netrebnica se ve nimicesca.¹¹

              „Vai voue gradine, cu pompa maretîa,
             V’aratu astu cadavru, câ palida’i fa ți a
             Spre voi se resfranga aspr’a uscatiune,
             Si preste voi ape se dă secatiune;

              In pucine dile se ve vedu sterpite
                  Aride, pusteie, de totu impetrite.“

              „Vai tie- ucigasîe! barbaru urgisitu,
             Ce persecuți bardii, cari ti-au curtenitu,
             Si’i ucidi, tirane; in darnu vrei in lume
             Se ti mai câștigi lauri si se-ti faci renume.

              Numele teu fi-va uita tu, aduncitu,
             In năptea eterna de totu nimicitu,
             Că ultemulu suflu, ce-abă s’aude

                  In noianulu mare, candu pere, s’ascunde.¹¹

              Astu blastemu potente abe se pronunția,
                  Ceriulu si l’aude, efeptulu s’anuntia.

              Castelulu trasnesce, crăpa de repente,
                  Salele’i superbe cadu dein fundamente.

              Mai remase numai o columna 'nalta,
                  Ce singura atesta splenddrea d’odata;

             ■ Dâra si acest’a ’i vetamata fărte;

                  Si adeca se cada astadi ori la năpte.

              Acumu aste locuri, unde grădini falnici
                  Decorau terenulu, suntu desierte jalnici;

              Nu suntu pomi, nici umbra, nici fontani, nici unde,
             Alu regelui nume in annali se-ascunde,
             Nime ’lu memorădia, de toti e uitatu^
             Pentru că poetulu cruntu l’a blastamatu.

             Fagarasiu, 6. lanuariu 1874.

Dragusianulu,
traducatoriu.

              Errata. In Nr. 1 alu a. e. pe Columna 11 in Contu-currentn,
         in locu de 600 mărci, se citesci bOOO (siese mii).


Editorii! si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii) G. Barltiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a R3mer& Kamner.