8^®^---------

ț-'³ Acesta f6ia

  cate 3 n


ese
cate 3 c61e pe luna
si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

   Pentru străinătate

1 galbenii cu porto
        poștei. c/v

      ----—-------





                TRANSILVANIA.




            Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



     ,          . <VV

    Abonamentulu se

I face numai pe cate

     1 anu intregu.

  Se abonedia la Comi-
  telulu asociatiunei in
  Sibiiu, seu prin posta
  seu prin domnii co-

<? lectori.


Nr. 23.


Brasiovu 1. Decembre 1873.


Anulu VI.





Sumariu: Societatea academica romana, amicii si contrarii sei. (Urmare.) — loanu Corvinu de Huneddr’a. (Urmare.) _______________________________

Coloctiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi.


        Societatea academica romana, amicii si contrarii sei.

(Urmare.)

     Ad 6. Cei mai multi membrii ai societatei aca-
demice nu lucra si nu producă mai nimicu pentru
scopurile ei scientifice si literarie.

     Acdsta inputatiune se aude si mai virtosu se
citesce dein tempu in tempu in unele diarie. dein
Bucuresci si lassi, la care apoi respunde uneori căte
unu echo dein Pestea, si inca in tonu de ■ dascalu
severu.

     Acdsta ar fi una inputatiilne grea si demna de
tdta attentiunea natiunei, ddca ar fi drăpta. Noi
inse rogamu inainte de tdte pe dăscălii membriloru
societatei academice, că se ne spună in cugetu cu-
ratu, ddca au aruncata ei in vidti’a loru ochii, fia si
numai preste acele pucine lucrări, câte se .vedu pu-.
blicate, si anume preste Annalile societatei academice,
pentru că se păta judeca in cunoscientia de causa.
N’au facut’o , nu le passa de asia ceva. Proba în-
vederată la acdsta assertiune, că Annalile si celelalte
lucrări a le membriloru societatei, precumu Grama-
tic’a, traductiunile dein classici, Cantemiru, tocma pen-
tru că sunt seridse, nu le prea cumpără nici chiaru
cărturării.

     Dara de unde sciu dăscălii si censorii membri-
loru academici, că aceștia nu lucra nimicu pentru
scopurile aceleia? Nu cumu-va ceia stau sub inspe-
etiunea loru politiendsca? Nu cumu-va domnii dăs-
căli au privilegiulu de a da membriloru societatei
academice lectiuni, „matime," se invetie de colea
păna colea, pe dein afbra, că dein Cathechismulu celu
bogatu si că dein Istori’a biblica? Cine sunt aceia,
carii isi arrdga dreptulu de a intra prin cabinetele
de studiatu ale altora si a’si baga nasulu prin tecele
si prin manuscriptele loru? Si de unde sciti.Dv.,
care de ce s’au apucatu, la ce stndiddia, ce inten-
dere va fi luatu studiulu seu, si candu crede eld că
s’a inplinitu asupra operei sale cunoscut’a sententia:
Nonum prematur in annum. Că ddra ne vomu si
mai satura candu-va de atătea publicatiuni usiorele,
improvisate, făcute de dilettanti, că se le mai trăca
de uritu, său dein specula de librari, că traductiu-
nile romaneloru si ale unoru comedii si farse, no-
velle si novellette miserabili, luate orbesce dein* tdte


anghiurile tieriloru europene si aruncate pe piatiele
romanesci, spre a deda pe publiculu romanescu cu
frivolități, cu secaturi, cu lectura de nimicu, si ades-
sea plena de veninu pentru cafacteriulu morale.

      Se punemu inse casulu, că celi mai multi, său
si toti membrii societatei academice aru si avea erata,
cine scie ce opuri minunate, spre a le scdte la lu-
mina. Atunci rogu-ve, aratati ne fondurile, dein care
se se tiparăsca acelea cârti, pentrucă, precumu ob-
seivaramu si mai susu, cu cătu vreo carte scien-
tifica va fi scrisa mai bene si cu grija mai multa,
cu atătu ea se va vende mai reu. Găti literati cu-
ndsceti dv.. la noi, carii se traiăsca numai după păn’a
loru de literatori, de dmeni ai scientieloru? Pu-
cini căti au fostu si căti sunt, au lucrata pentru cul-
tur’a naționale, unii tdta viăti’a loru, au traitu inse
-de airea, care de unde au potutu, unii că călugări,
altii că archierei, unii că professori, altii că funcțio-
nari , si ărasi altii că industriari si comercianti etc.
Si de unde credeți dv., că traiescu membrii actuali
ai societatei academice, pentru că se pdta lucra es-
clusivu numai spre înaintarea scopuriloru ei, fbra se
mai pdrte si alta grija? Le a facutu cineva vreunu
honorariu ori-cătu de modestu, le-au asecuratu veni-
toriulu mai alesu la casu de betranetie nepotentidse?
Nimicu dein tdte acestea. Dara se cere sacrificiu.
Amu voii se scimu, că ce sacrificiu mai pretendeti
dv. afbra do labdrea loru, dela dmeni parte mare
lipsiti de hereditati stramosiesci, de înalte
favoruri, de cornu-copiae alu capritidsei fortune.
Său că vreți si pretendeti, că cărturării dv. se imite
toti pe Georgie Sîncai, se amble dein tiera in tiera,
„portandu națiunea in desagi,“ cumu s’a espressu
dn. B. P. Hasdeu in Column’a lui Traianu dein Sept.
1869. Sîncai incai nu avea familia, ăra aceștia de
acumu literati ai dv. se’si lase nevestele si copiii pe
ușile dmeniloru, său in asile si spitale, pre cătu tempu
voru avea se lucre in tdta viăti’a loru pentru scopu-
rile societatei academice, adeca in interessu strinsu
naționale si^patrioticu. Pentru acestu casu" era nea-
semenatu mai bene, dăca guberniulu lui Alessandru
loanu comittea elaborarea dictionariulni si a gram-
matecei inpreuna cu fondurile respective, la vreo
duoedieci de călugări de aceia, caroru nu le lipsesce
nimicu pe lume, afbra de labdre. Dăca inse dăscălii


43

— 274 —


membriloru societatei academice credu, că ei sunt
in stare se faca si asemenea sacrificiu, noi amu cu-
tedia se*i asecuramu, că membrii de astadi ai socie-
tatei academice sunt buni-bucurosi, câ sub asemenea
conditiune se le cdda loculu.

      Si candu era se scdtia membrii societatei aca-
demice romane atătea minuni ale geniului omenescu?
In acești siese ani trecuti? Apoi că societatea aca-
demica se aduna numai pe căte siese septemani in
fiacare anu, si de 2 ani incdce — câ se faca eco-
nomia in fonduri, — numai căte 4 septemani. Cu
același dreptu amu potea se intrebamu si noi pe
dascalitorii societatei academice, că ce au facutu ei
pe campulu scientieloru (nu pre campulu certeloru
si injuratureloru dein diarie) in acelea vreo 32 de
septemani, sdu fia si in aceli siese ani. Chiaru si
societatea academica le-a datu ocasiune ampla de a
face si a derege pe acelu campu alu scientieloru.
Acolo sunt numerdsele provocări si publicatiuni de
concurse, si anume ale guberniului dela 1860 incdce
pentru dictionariu cu premiu de duoe mii de galbini,
si pentru traductiuni cu premiulu Alessandru loanu,
pentru Istori’a patriei cu premiulu lui Scarlatu Ro-
setti de 2000 fi. (400 galbini), dra societatea acade-
mica dela 1867 incdce a publicata concursuri in
fiacare anu insocite de premiuri respectabili. La tdte
acelea căti au respunsu; căti au presentatu dictiona-
riulu; căti gramatic’a analitica; căti pe cea sintactica;
căti traductiuni bune dein luliu Cesare, dein Liviu,
dein Cicerone, Sallustiu etc.; căti vocabularie spe-
ciali pentru căte una ramura de scientia sdu arte?
că-ci pentru tdte acestea s’au publicatu si promissu
in faci’a natiunei remuneratiuni, premia si tipărire
gratis deiri fondurile societatei academice, pe care ea
le administra si ingrijesce cu conscientia si rigdre.
Nu cumu-va le-a lipsitu tempulu; nu cumu-va ddloru
au fostu inpresurati de alte si alte ocupatiuni si au
avutu a lupta cu diverse calamitati ale. vietiei? Apoi
fia dara un’a pentru alt’a; a lipsitu tempulu si mem-
briloru societatei academice, si dascaliloru sei.

      Cu tdte acestea inse lucrulu stă altumentrea. Noi
credemu că suntemu informati pe de plenu, ddca in
acdsta cestiune delicata vomu sustienea, că membrii
societatei academice s’au involitu intre se-ne indata
dein anii 1867 si 68, câ de si ei sunt chiamati de
cătra gubernia, anume spre „a determina ortografi’a
limbei, a elabora grammatec’a, a incepe si a realisa
lucrarea dictionariului romanescu (vedi Regulamen-
tulu dein 186%),“ totuși se dea ocasiune ampla la
toti literatii si eruditii natiunei de a partecipa in
fapta la lucrările ei, firesce cu conditiune de a se
remunera si premia lucrările si a li se ti-
pări gratis. Intr’aceea statutele sale deschiseră la
membrii si la nemembrii câmpuri largi si vaste, pe
care se’si essercite ori-care poterile spiritului. Mem-
brii societatei academice au volitu adeca se fia scu-
titi inca si de umbr’a inculparei, câ si cumu ei aru
cugeta se faca monopolu dein scientie, si totu-odata


se se „ingrasie“ dein veniturile fonduriloru. Asia au
decursu in trei ani trei sessiuni de așteptare. Intr’a-
ceea societatea academica in scurtele sale sessiuni
nu stete cu manile in sinu, ci ea avă fdrte multu de
lucru, intre altele, cu compunerea de statute si regu-
lamente; cu limpedirea fonduriloru care se inmor-
mentasera intre ale statului; cu indelung’a si minu-
tids’a discussiune a orthographiei, adeveratu pomu
alu Eridei; cu discussiuni asupra planului, după care
ar fi a se elabora dictionariulu etimologica, cumu si
asupra auctoriloru classici, carii aru fi se se traduca
mai antaiu; cu prea delicat’a cestiune a inmultirei
membriloru pentru casulu candu aru cresce si fon-
durile , si subventiunea dela stătu; ih fine cu tdte
acelea cestiuni, căte se vedu trecute in Annali, pe care
criticaștrii le igndra cu totulu. Se nu trecemu cu
vederea, că chiaru in sessiunea anului 1869 societa-
tea apucase a trage informatinni authentice, după
care i se si prepară lovitur’a de mdrte, dicunduse,
„că are se se.duca pe urm’a Rosiloru.“ Asia dara
societatea academica si devenise jocari’a partiteloru
in midiuloculu valuriloru politice. întrebați numai,
de ess. pe ddnii Telu, Carpu, lepureanu, Costaforu,
Brateni, Golesci, Cogalniceanu, că ddra nu voru fi
uitatu asia curendu. Societatea academica ajunsese,
câ membrii ei se nu aiba nici scaune pe care se
siedia; o mută dein un’a classe in alt’a, câ pe nisce
școlari minoreni, si i facea diverse chicane mici, câ
ddra membrii se voru ambiționa si voru fugi toti.
Unii carii era informati essactu despre mdrtea ce i
se intentâ, lipsiră dein capulu locului dela tdte sie-
dentiele, tienendu că tdta acea institutiune era se fia
numai câ unu meteoru trecatoriu, focu de palie p’acf
incolo. întreba eu, in asemenea situatiune cine pdte
face studiu seriosu pentru scopurile unei societăți, ce
era condamnata la mdrte. Si cu tdte acestea, s’au
aflatu intre membrii ei cătiva, carii isi disera: „Vomu
esf de aici atunci, candu voru veni câ se ne dea pe
usia afbra.“ Lauda si ondre caracteriului aceloru
membrii.

     Ddca acea activitate si acelea suferintie morali
n’au meritatu nici macaru unu viaticu si diurn’a,
(care in consideratiunea scumpetei enorme dein Bu-
curesci numai grasa nu se pdte dice), atunci membrii
societatei academice aru face multu mai bene, ddca
de ess. aru intra in consiliale administrative (Verwal-
tungsrath) ale caliloru ferate si ale altoru intrepren-
deri industriali, unde domnii dein consiliu au căte
4 galbini (20 fi.) de fia-care siedentia, fbra câ se li
se cdra, ne-cumu diploma de doctoru, dara nici ma-
caru testimoniu dela vreo scdla primăria. Aru face
si mai bene (?) ddloru, candu s’aru apuca se ia in
arenda moșii de ale statului, pentru câ sub unu pre-
testu seu altulu, se nu o mai platdsca. Asia se pre-
tiuesce la noi scienti’a; iti scotu ochii pentru căte
duoi galbini, pe carii in Bucuresci ii castiga si cio-
botariulu nemtiescu, venitu acolo de eri alaltaeri, fbra
câ se fia invetiatu la scdla căte 15—16 ani, si fbra

— 275 —


se fia îngropata in bibliotec’a sa de ciobotariu dela
căte una păna la căte diece mii de galbini*). Difficile
est satiram non scribere.

     Si ce au mai lucratu membrii societatei acade-
mice dela 1869 inedee? Aedsta întrebare pdte fi pusa
numai la membrii vechi, denumiti, sdu aleși păna pe
la 1870, căti au remasu in societate si n’au dimis-
sionatu. Dein 21 sunt 17 vechi si 4 noi. Deintre
cei vechi siepte inși prepara mereu materialu la di-
ctionariu, pe care duoi inși ilu redactedia, unulu tra-
duce si comentedia dein operele lui Dim. Cantemiru;
unulu s’a ocupata cu publicarea chroniceloru tierei,
firesce, nu dein fondurile societatei academice, că nu
ajungu; altuia a datu la lumina gramatec’a romano-
elindsca, fdrte necessaria pentru scdle in tempurile
ndstre. Duoi membrii occupati tare cu redactiunea
diarieloru ce redigu, n’amu aflatu că sa fia produsu
ceva pentru societatea acad., inse totu asia nu sciu
ce au in tecele loru, ei voru sci. Unii sunt si pro-
fessori la universitate. Totu dein celi carii lucra la
dictionariu, unulu a tradusa Geschichte des osmani-
schen Reiches de Cantemiru in romanesce, altulu pu-
blica de vreo cinci ani mulțime de documente pentru
corregerea si completarea istoriei ndstre naționale.
Apoi ddra pe dn. Cipariu nu’lu va mai trage nimeni
la respundere pentru lucrările sale, precumu trasse
unulu in, Pestea in a. tr. pe societatea academica,
pentrucă alesese de membru pe dn. E. H., carele a
sacrificafu dieci de mii pentru collectiunea sa de do-
cumente istorice, care singura e in stare de a cor-
rege, de ess. istori’a epocei lui Michaiu vitezulu cu
documente ce are la mana. De altumentrea, ce mai
scii, modesti’a in tempulu nostru trece in ochii unoru
dmeni de vitiu, dra inpertinenti’a de virtute. Mai pe
urma ’ti voru cere sama si de căte dre dormi ndptea.

     Intr’aceea credemu, că este la loculu seu a cita
art. 6 dein statute, care suna: „Membrii actuali
nu potu fi, decătu romani cunoscuti prin
opurele loru literarie si scientifice, si carii
totu-odata se bucura de una vidtia respe-
ctabile."

     Nu cumu-va criticii aru avea plăcere de a trage
dunga preste totu trecutulu membriloru societatei aca-
demice? Dein tdte acestea fapte si inpregiurari cu-
noscute mai multora barbati de ondre si seriosi dein
capital’a României, esse mai chiaru decătu lumin’a
dilei, că maioritatea membriloru societatei academice
căta ’ia remasu credentidsa intre tdte impregiurarile,
-a fostu petrunsa de importanti’a vocatiunei sale, au
si lucratu fia-care membru cu destulu devotamentu
si pre atăta, pre cătu ’iau permissu midiuldcele ma-
teriali si positiunea cea critica a desu numitei socie-
tăți, cumu si positiunea fiacaruia dein ei in societate.


      *) Vedi de ess. bibliothec’a dlui Ales. Odobescu de vreo
optu mii de tomuri, inpreuna si cu alte callectiuni. Vedi Ci-
pariu, Dim. A. Sturdza, Laurianu, Cogaluiceanu, Maximo, Fetu,
Urechea etc.


Nu membrii an lipsita datorintiei loru cătra limb’a
si literatura ndstra, ci cu totulu alti dmeni, despre
carii observă dn. I. N. membru dein Moldov’a, mai
daunadi, că sunt multu mai prudenti decătu se se
ocupe cu literatur’a, sdu chiaru si cu professur’a,
candu astadi nu numai professori dela facultati, dara
si dela gimnasiu arunca compendiulu scolastica la o
parte, se apuca de advocatura, si castiga celu mai
pucinu căte duoe mii de galbini pe fia-care anu;
ceea ce cu ortografii, grammatici si traductiuni nu
aru castiga in tdta vidti’a. „Asia merge pe la noi,"
inchiaid dsa; dra eu mai adaogu, că fiendu vorb’a
despre traducerea classiciloru, unu professoriu dela
unu liceu imi reflectă, că „nu ar fi de demnitatea
unui professoriu a se ocupa cu traductiuni de clas-
sici." Dara dre in Itali’a, Angli’a, Franci’a, Germa-
ni’a etc., cine au tradusu pe classici? Că ddra nu
tertianii si qnartanii. Amu mai potea cită căteva es-
semple de natur’a acestora, le trecemu inse cu fa-
cerea, si nici comentariu nu le mai facemu; faca’lu
cui ii place. Destulu atăta, că societatea academica
trebue se mai sufere inca si dein caus’a diverseloru
prejudetie, superstitiuni si vanitati superficiali.

     Ad 7. Dictionâriulu. Se duce minune la
căte neplăceri si la căta urgia dete ocasiune esirea
la lumina a dictionariului romanescu, carele se. pu-
blica sub auspiciele societatei academice romane; inse
tocma pentru aceea se cere că se fimu fdrte bene
informati despre tdte inpregiurările, intre care s’a
nascutu acela, pentru că se judecamu in depleria cu-
noscientia de causa. Noi cundscemu si dmeni de
aceia, carii critica dictionâriulu si înjura pe dd. Lau-
rianu et Maximu, fdra că se fia vediutu acelu dictio-
nariu vreodată cu ochii loru, dra candu ii iai mai
de scurtu, iti marturisescu, că ei judeca numai după
cele ce au cititu in cutare diariu, care le spune, că
„voeabulariulu" si glossariulu sunt nesce lucrări
pedante, că contienu exageratiuni provenite dein lipsa
de consciinfia despre lucru, mai multu decătu dein
rea-credintia, cari nu potu da alte resultate, decătu
stricarea deseversita a unei limbi formate." Altii se
provdca la alte folie periodice, dra loru inșii le este
lene a citi in dictionariu si in glossariu, sdu că nici
nu se pricepu de locu la lucrări filologice, cu tdte
acestea le place se critice, se vorbesca. Cundscemu
drasi alta classe de dmeni, carii sciu carte multa, prin
urmare aru fi competenti de a judeca in cunoscientia
de causa. Aceștia afla intre altele: că a) dein Di-
ctionariulu limbei s’aru fi scosu mulțime de cuvente
curatu romanesci, si s’aru fi aruncata in Glossariu,
adeca intre cuventele străine; b) in dictionariu s’au
trecutu cuvente curatu latinesci prea peste mesura
multe, care in limb’a daco-romandsca n’au fostu in
usu si care nu voru fi nici-odata; c) orthographi’a
cu care se scriu acelea duoe cârti, le este cu totulu
nesuferita.

     Afbra de acestea obiectiuni principali se mai
audu si altele, precumu, că s’au trecutu si cuvente
43*

— 276 —


si frase obscene, că editiunea de patru mii exem-
plarie este prea mare, că-ci nu o va cumpără ni-
meni , că multi articuli sunt prea de totu lungi etc.,
aici inse nu avemu locu de ale mai analisa si pe
acestea*).

(Va urma.)



loanu Corvinu de Hunedor’a,
originea, genealogi’a, faptele sale im-
mortali.

(Urmare.)

     XII. Batali’a dein Campulu mierleloru.
Dein descrierea bătăliei dela Varn’a, cunoscuta lecto-
riloru nostrii, s’ar parea, că aceea fusese una dein
cele mai reu concepute si proiectate dein partea co-
mandantiloru christiani in contra turciloru. Batali’a
dein Campulu mierleloru au aratatu lumei, că se pdte
că omenii se comitta erori si mai mari decătu s’au
fostu commissu in urmarea calcarei juramenteloru
depuse la Segedinu. /Asia se intemplă totu-deauna,
candu ămenii nu’si cumpanescu poterile proprie si
pe a Ie inemiciloru, mai inainte de a se mesura cu ei/

     In 28. Sept. 1448 loanu Corvinu isi trecîi tăta
ăstea preste Dunăre in Serbi’a. Irritatu si plinu de
urgia in contra lui Georgie despotulu Serbiei, că-ci
n’a incuviintiatu nou’a expeditiune bellica, in locu de
a'si calea pe manta si a’si reserva vindict’a pentru
alta ocasiune, devastă provinciele serbesci in modu
barbarii. Mai tardioru vomu vedea, că Georgie ’ia
tienut’o mente. Intre predi si devastatiuni loanu a-
junge păna la cetatea Sofi’a, pe care o inpresora.
Pe atunci sultanulu Muradu se batea la cetatea Croia
cu Georgie Castriota. Aflandu că Corvinu a străbă-
tută in Bulgari’a, sultanulu ridica indata obsidiunea
Croiei si plăca cu tăta poterea sa in contra lui, si
iute ajunge păna la Novoberda. Se pare că Corvinu
n’a prevediutu acăsta manopera a lui Muradu. Ve-
diendu Corvinu că se afla in periculu de a fi incon-
giuratu de turci, face iute Drept’a-inpregiuru, se in-
tărce pe la miediulu lunei Octobre in Campulu mier-
leloru , unde se asiedia in castre fortificate. Acelu
campu, său mai bene campfa, se intende intre Co-
panicu si Scopi’a pe unu spațiu in lungime de 20
de mii si in lățime de 5 mii pași, este fertile si lo-
cuitu benisioru. Riulu Ibar adaosu cu Sidnitia si
Rașca, curge preste acea campia, păna se versa in
Morava.

     Pe tiermulu dreptu alu Sidnitiei se inaltia coline.


      *) Se reflectamu totuși ceva la obiectiunea de cuvente o b-
scene. Obiectiune său copilarosa, s6u hypoerita. Castis auri-
bus omnia casta, dicu mi se pare chiaru călugării. Dara unde
vei afla cuvente mai obscene (măscări) câ in Testamentulu ve-
chili? Si ce vreți, numai noi se ne falsificamu si castramu di-
ctionariulu deiu tdte poporale? Dara atunci cumu se vorbesca
de ess. medicii, chirurgii si chiaru judecătorii, de ess. in cașuri
de divortiu?


Castrele lui Corvinu era puse in faci’a acestora. Ace-
lea coline voliă se le ocupe ăstea turcăsca, adeca
locurile, unde Milosiu Cobiloviciu înfipsese odeniăra
ferulu seu in sultanulu Muradu I.; Corvinu inse pre-
venindu pe sultanulu, ocupă elu colinele si le inpenă
cu tunuri, ăra inpregiuru Ie fortifică cu cara. Aici
voliă se aștepte venirea lui G. Castriota intru aju-
toriu. Amara illusiune. Sultanulu inca a trecutu Si-
dniti'a cu ăstea, si s’a pusu facia in facia cu ăstea
confederata, ungurena, transilvana si romana, ăra da
aci incolo încercă diverse stratageme, spre a scăte pe
ăstea christiana dein acea positiune tare. Numerulu
ăstei turcesci nu se scie, pentrucă chronicarii differu
asia de multu in datele loru, in cătu in acestu punctu
nu poți se dai crediementu la nici-unulu. Căti-va
defigu numerulu turciloru la 80 de mii; altii cu Chal-
cocondilas ilu imultiescu Ia 150 de mii; in fine sunt
si unii atătu de exagerati si copilarosi, in cătu sus-
tienu, că ăstea lui Muradu pe Campulu-mierlelort; ar
fi stătu dein trei sute de mii călăreți si siesedieci de
mii pedestru. Lui losifu Teleki ii place cifr’a de
150 mii, ăra noi a aflamu si pe acăsta fărte exage- ?
rata si lipsita de ori-ce verisimilitudine, precumu se'
va vedea dein descrierea bătăliei. Scimu că turcii
au fostu totu-deauna prea buni soldati, fanatici si
vigorosi. Ce era se faca 150 mii cu 24 de mii!
Preste totu, descrierea bătăliei dein Campulu mierle-?
loru suna la cei mai multi chronicari atătu de fabu-
losu, atătu de poeticu, in cătu cineva simte cea mai
mare greutate intru alegerea simburelui historicu de
fabule si minciuni. De aceea noi ne vedemu neces-
sitati a ne restringe acf numai la essenti’a descrip-
tiunei. Se spune că Corvinu ar fi portatu pe unu
turcu captivu prin castrele sale, că odeniăra Scipione, j
apoi l’ar fi dimissu la sultanulu. Se mai adaoge, că /
sultanulu ar fi inbiiatu pe Corvinu cu pace acolo pe
campu in castre. Noi de unele că acestea ne in-
doimu fărte.

     In 17. Octobre cele duoe armate se apropiaseră
una de alt’a, in cătu antegardele se si ciocniră intre
se-ne. A duo’a di, adeca in 18. des-demanătia, tru-
pele se aflau in mișcare generale, ocupandu fia-care
punctele la care era comandate. Oștea lui Corvinu
era compusa dein treidieci si optu bataliăne. In cen-
tru comandă loanu Secula, alias Szăkely, nepotu de
sora alu lui Corvinu si banu alu Slavoniei, preste
ardeleni si preste calarimea corassata (agmen Cata-
phractorum). In drăpt’a stă Benedictu dela Losiontiu
cu ungurenii, ăra arip’a stanga era ocupata de cei
optu mii romani sub comand'a lui Danu-voda, langa
care se alatură si Stefanu Banfi cu alti ungureni.
Corvinu si Franciscu Pallotin bannlu Croației au stătu
la ăstea de reserva, pentru că si acumu se alerge
ori-unde va vedea periculu mai mare.

     Armat’a turcăsca era intensa pe campia inainte,
acumu inse mai multu in figura cuneiforma. In cen-
tru comandă insusi Muradu, pe ianiceari; acolo era
tunurile asiediate. Drăpt’a era ocupata de calarimea

— 277 —


cea lustruosa asiatica sub comand’a lui Scuras-pasia,
dra in stang’a se află dstea cea vigordsa a spahiiloru
dein Europ’a sub comand’a lui Caradgea. Ambii belli-
duci tiennra discursuri, de si scurte, inse care de care
mai intocate cătra dstea loru, după care se si incepîi
versarea de sânge. Batali’a tienfi tdta dio’a, crunta
si barbara, dra fortun’a ridea candu christianiloru,
candu turciloru, păna ndptea tardfu. Calulu lui Cor-
vinu lovitu cadih cu elu; atunci cndzulu Todoru des-
calecă iute si dede calulu seu belliducelui, câ se’lu
scape de mdrte. Ndptea. se reinnof batali’a, in care
confederatii fusera invinsi cu totulu. In urmatdri’a
d emandtia turcii lovindu drasi asupra confederatiloru,
ii incongiura si’i apuca intre duoe focuri. Acuma
totu eroismulu personale alu lui Corvinu nu mai
ajută nimicu. Sieptesprediece mii de confederati, intre
carii siese mii romani de ai lui Danu, coperira Cam-
pulu-mierleloru si colinele Sidnitiei; dra restulu scapă
care cumu a potutu, ddca cumu-va nu au cadiutu in
manile serbiloru colcăitori de vindicta pentru deva-
statiunile si crudimile de inainte. Insusi Corvinu a
scapatu de macellu drasi câ prin minune, mai totu
câ dela Varn’a, precumu se va vedea indata.

     Celelalte detaliuri ale bătăliei, consemnate de
chronicari, ni se păru si aici atătu mai suspitidse,
cu cătu e sciutu, că mai toti au scrisu numai dein
spuse si audite. Cu atătu mai pucina credentia po-
temu da fabulei celei absurde si reutatidse despre
tradarea ce se spune că ar fi comissu Danu-voda
cu romanii sei, acolo pe locu, in campulu bătăliei.
Adeca historicii ungureni si austriaci*) relevandu cu
multa plăcere una faima minciundsa, aflata la Chal-
cocondilas, voliescu a sci, că in momentele decidie-
tdrie, pe candu dstea confederatiloru dra incongiu-
rata dein tdte părțile de turci, pre candu lupt'a de-
curgea in celu dein urma stadiu, Danu-voda sacrifi-
candu caus’a comuna a popdraloru christiane, atunci
indata, acolo pe locu, in furi’a bătăliei, ar fi tramisu
la marele veziru Chalil-pasi’a parlamentari, prin carii
cerendu ertare si pace, a intratu in negotiuni, ar fi
si esitu dein lini’a de bataia, lasandu unu spațiu
golu, pe care Corvinu nu a mai avutu cu ce se’lu
inplindsca. La acdsta fabula se mai adaoge si unu
altu adeveru, că pre candu confederatii era incon-
giurati de turci, â picatu si unulu dein cei mai buni
comandanți, adeca susu numitulu loanu Secula, ne-
poții alu lui Corvinu. Atunci mai alesu ungurenii
perdiendu-si totu curagiulu, au luatu-o cei mai de
antai la fuga. Cu totulu altulu este adeverulu despre
portarea lui Dan-voda in acdsta batalia. Elu si ai sei
s’au tienutu heroicesce, păna candu au vediutu că
turciloru le au venitu in ajutoriu una oste noua si
odichnita, prein care romanii au si fostu incungiurati.
Atunci au luat’o si ei la fuga pre căti numai au potutu


scapâ, precumu spune Chronic’a familiei Cillei,*)
pe care o a citafu si cornițele losifu Teleki, inse
fără a’i crede, dara si fbra a se indoi de datele respe-
ctive, ci dea asia, câ in fuga. Siese mii de romani
au remasu pe campulu bătăliei, precumu spune totu
Chalcocondilas, inpregiurati si macellati de turci.
Danu nu a inchiaietu atunci nici unu feliu de pace
cu Muradu, ci elu si-a perdutu tronulu, intru cătu
adeca sultanulu a si scosu in contra lui pe Vladu
filiu alu lui Vladu II. Mai tardfu Danu totu s’a
inpacatu cu Muradu, nici-de cumu inse pe campulu
bătăliei.**) Asia dara historicii ungureni n’au nici-unu
temeliu de a escusa nebuniile commisse cu acea
expeditiune, scornindu sdu propaganda minciuni despre
romanii lui Danu, precumu scorniseră si despre ai
lui Vladu II. Ei nu aru trebui se uite, că Danu câ
si Corvinu, câ consângeni si bene intielesi unulu cu
altulu, de siguru nu aru fi lasatu turciloru glori’a
dilei, ddca le aru fi sierbitu fortun’a numai in cătu-
va. Dara mai tardfu la Mohaciu totu romanii au sa-
patu mormentulu Ungariei? Ungurenii l’au sapatu,
si ei si-au inmormentatu tier’a loru.

     Ungurenii mai adaoga, că turcii n’au cutediatu
se urmardsca pe <5stea loru care fugea. Vai de ca-
pulu loru! Turcii n’au mai avutu pe cine se urma-
resca, pentru că mai tdta dstea remasese mdrta, ₍
vulnerata si respandita fbra urma, prin codrii si pa- /
duri. Pe cine voliescu ei se mai insiele cu frase /
laudardse?

     loanu Corvinu a scapatu numai singuru, pără-
site de toti ai sei, de si unii chronicari scriendu '
totu dein audite, fabulddia asia, că elu insusi ar fi
comandatu chiaru si sierbiloru sei, câ se’lu lase sin-
guru singurellti, pentru câ se scape mai usioru. Acdsta
narratiune inca suna, nu numai fabuloșii, dara si
absurdu. Care este acelu generariu, ce aflandu-se pe
pamentu străina si inemicu, se dica adjutantiloru si
intregei sale comitive, dra mai alesu calaretiloru:
Lasati-me singuru. Au tugitu ei toti căti au mai
remasu in vidtia si l’au lasatu singuru. Se mai dice,
că adno’a di de fuga, fatigatu cumu era, ar fi datu
drumulu inca si calului seu, si ar ti plecatu pedestru.
Cei carii au scrisu si mai scriu nimicuri de acestea,***)
n’au caletoritu in vidti’a loru nici pedestru nici ca-
lare, pentru câ se scia destinge intre una si alț’a. S’ar
mai crede asia ceva, candu s’ar dice: Corvinu fati-
gatu de calaritu, sdu si spre a crutia calulu pe de-
aluri de vale, mai descalecâ si isi ducea calulu de
capestru. De acf incolo se adaoge, că la unu locu
ochiendu Corvinu un’a cdta de turci, s’ar fi ascunsu
deinaintea loru intr’unu lacu; că inse mai tardfu totu
a cadiutu in manile altoru turci mai numeroși, carii
nesciendu pe cine au prinsu, du lasatu langa elu


        *) După Engel, Hammer, toti ceilalți câ oile, unii după


altii.


*) Annales Stiriae III. pag. 68.

** ) Vedi la Gebhardi.

     După Chalcocondilas et Bonfiniu.

— 278 —


numai duoi turci de custodia, dra ceilalte au aler-
gatu câ se mai prindă si pe alti fugaii. In acestu
casu Corvinu nu ar fi fostu singuru, ci insocitu de
mai multi. Bonfiniu si Chalcocondilas dicu, că Cor-
vinu ar fi cadiutu numai intre duoi bandiți, elu inse
spune curatu in epistol’a scris’a decanului dela Cra-
ca vi’a , că l’au prinsu turcii. Acei duoi turci bb-
servandu că sub uniform’a lui Corvinu ar fi unu
lantiu de auru, se luara la cdrta pentru acela. Cor-
vinu folosinduse de acelea momente si smancindu sa-
bii’a dela unulu dein ei, ilu si străpunge, dra pe alu
duoilea ilu ia la fuga, si asia scapa dein manele
loru. Acumu inse pe Corvinu ilu rupsese fdmea.
Vediendu pe nisce șerbi afbra in campu, le cere
ceva de mancare. Serbii ilu ducu la cascidr’a loru,
unde Corvinu se satura bene cu pane si cu cdpa,
după care isi stemperă si setea cu apa buna, ceea
ce elu după scaparea sa au narratu mai de multeori
la altii in totu restulu vietiei sale. Intr’aceea Georgie
despotulu Serbiei Inase mesnrele cele mai severe, câ
toti fugarii ungureni se fia arestati, păna candu va
potea pune man’a pe Corvinu. Asia s’a si intem-
platu. Tieranii ospetasera pe gubernatoriulu Unga-
riei cu pane si cu cdpa, dara ii si spuseră, că este
arestata; elu inse le promisse bani multi câ se’lu
ascunda, si in locu de a’lu duce la Georgie in Se-
mendri’a, se’lu conducă pe căli laturali dreptu la Bel-
gradu, unde era ungureni in garnisdna. In acea
ndpte Corvinu petrech intr’unu grasdu*) de vite.
Intr’aceea se aflara si tierani carii denuntiara per-
son’a lui Corvinu la deregatorii lui Georgie, de unde
urmă, că aceia ’lu si tramiser’a la Semendri’a.

     Acumu Corvinu se aflâ in potestatea lui Georgie,
carele potea se ’si ia satisfactiunea cea mai crunta
pentru relele ce’i jfacuse adversariulu seu. Georgie
a si aruncatu pe Corvinu in prinsore. Se spune că
acesta mituindu vigiliele, s’ar fi incercatu se scape
dein captivitate, si apoi se rescdle pe poporu in
contra lui Georgie, că inse acea conspiratiune s’a
descoperitu, după care Georgie a ucisu pe acei ostasi
carii au suferita a fi mituiti, si că insusi Corvinu
era p’acf se ’si p^da vidti’a. Cu totulu altu ceva
esse deintr’unu doaumentu authenticu, publicata de
cornițele losifu Kemdny. După acela, insusi Cor-
vinu acusă mai tardfu la dieta prin unu advocatu
alu seu anume Sigismundu Abalam, pe unu unguru,
anume Ladislau Pataki, care ar fi irritatu si incura-
giatu pe Georgie, câ se arunce in prinsdre pe loanu
Corvinu. Petrecerea lui Corvinu fbra voli’a sa in
captivitatea la Georgie, inca se descrie in multe
moduri; dein tdte inse esse numai atătu, că elu
a stătu căteva dile chiaru arestata, după aceea petre-
ch precumu se dice .in dilele ndstre, internata, acolea
pe locu in Semendri’a, fbra câ se fia fostu maltratatu
de cătra Georgie. Dein contra, acelu domnu alu


      *) Iu Romani’a cosiariu, in Ardealu pirata, pe airea staulu
(Stabulum, i.)


serbiloru cautâ se ’si ajunga cu totulu alte scopuri
prin captivitatea lui Corvinu, si anume, se ’si recâș-
tige averile confiscate in Ungari’a si se ’si asigure
bunavolienti'a gubernatoriului Ungariei pe venitoriu,
prin incuscrire. De aceea Georgie propuse lui
loanu, câ se logoddsca pe filiu-seu Mateiu cu prunc’a,
Elisabet’a nepota a lui Georgie dein fiica sa Cata-
rin’a, maritata după faimosulu Ulricu Cillei. Corvinu
acceptă acestea conditiuni; dra fienducă Georgie ce-
rea, câ se le confirme si diet’a Ungariei, păna atunci
junele Ladislau Corvinu se merga câ ostatecu (Obses)
in locala tata-seu la Semendri’a. S’a intemplatu si
acdsta, si asia gubernatoriulu eliberatu ajunse in 24
Decembre la Segedinu, unde se adunase diet’a, unde
Corvinu află mii de mame si veduve cu ochii scâl-
dati in lacrime pentru perderea fililoru si sociloru; cu
tdte acestea tidr’a ’lu recepit drase cu mare bucuria;
ca-ci cu tdte errorile sale, care era effecte ale exces-
ivului seu de zelu crestinescu, ori candu era vorba \
'de mohamedani, omenii totu numai dela elu asteptâ
ceya,-bene.*)

     De aci incolo loanu Corvinu se apucă drasi de
regularea afaceriloru cu imperatulu Fridericu, care
in absenti’a sa nu mai inaintasera de locu. In ace-
lași tempu multele blastematii căte se intemplâ in
laintrulu tierei, ii dedera forte multu de lucru; noi
inse nu le vomu mai enumera si la loculu acesta,
pentru că ne sunt cunoscute de ajunsu dein căte
comunicaramu păna acilea. In anulu 1449. Pon-
gratiu si Giscra drasi se scola cu arme: pe cela ilu
bătu dmenii lui Fridericu; in contra lui Giscra esse
Corvinu, inse fbra vreunu resultatu mare, si se in-,
chiaie unu armistițiu. Intraceea nu se asiedia, ci se
incerca de nou se înduplece pe tidra si pe papa la
una alta expeditiune in contra turciloru; inse mai
nimeni nu’i urmedia, dra pap’a ii scrie, că se numai j,
arunce tidr’a in periculu, ci se caute a o pune numai 1
in stare de aparare in contra turciloru. Anulu 1450
s’a petrecuta mai totu asemenea, cu acelu adaosu
inse, că dissensiunile cu Georgie serbulu s’au rein-
prospetatu si inversinnatu păna la atăta, in cătu
Corvinu fu auciorisatu a străbate in Serbi’a si a o
devasta de nou. Georgie; adeca nu volise nicidecumu
se dimitta pe Ladislau Corvinu; acumu ilu dimisse,
după care se inchiaiă pace, inse de ambele parti cu
planuri reservate. In același anu a fostu si una
lovire mica cu turcii, dein caus’a fortaretiei Crussotiu
in Slavonia.

     Anulu 1451 a decursă mai totu in dissensiuni
si batai civili. Giscra bată pe Corvinu, carele intr’a-
ceea o patf si cu pap’a, carele nu se scie dein ce
causa, aruncă in captivitate pe ambassadorulu lui, a
nume Nicolae Vagio, italianu dela Florentia. In
Moldov’a inca era bellu civile, dein care causa Ca-
simiru regele Poloniei calcă tier’a cu dste numerdsa
in favorea copilandrului Alessandru; dara Bogdana
vodă bată pe poloni si i scdse dein tidra. Dein
acdsta causa Teleki numesce pe Bogdanu omu per-

— 279 —


fidu. Adeca in ochii Iui romanii totu deauna sunt
perfidi, de căteori isi apara patri’a, libertatea si inde4
pendenti’a; dein contra, ungurii si oricare alte na-
țiuni sunt heroice, sunt admirabili, de căte ori apars|
asemenea bunuri mari. Cu Georgie era p’acf se se
reîncepă certa sangerosa; s’a inchiaietu abia una pace
formale in cinci conditiuni.*) In 9. Febr. 1451 mori
renumitulu sultanu Murad II. in etate numai de 49
ani, dra acelui domnitoriu pre cătu de bravii, pe atătu
de dreptu si humanu, ii successe filiu-seu Mohamedu
II. in etate de 21 de ani; omu desteptu, in'se tir'anu
spurcatu; pe care inse turcii ilu numescu Baiulu,
adeca mare. Cu întronarea acestuia lucrurile luara
alta facia.

(Va urma.) ■



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kem^ny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Urmare.)

Mathiae Regis Literae ad Thomam
(Altemberger) magistrum civium Cibiniensem.

1475. Suppl. C. D. T. IV. p. 308.

      Regele Mateiu comniitte primăriului Toma Altemberger dela
Sibiiu, câ se dea lui Dra cu la unu ajutoriu de duoe sute de
fiorini dein veniturile montanistice**).

      „Prudens et circumspecte, fidelis nobis dilecte,
mandamus tibi, quatenus statim receptis praesentibus,
de pecuniis tricesimalibus, et de proventibus Camerae
offenbanya, fideli nostro Drakwlyae***) ducentos flo-
renos pro subsidio dare debeas, ad rationem nostram,
et aliud sub gravissima nostra indignatione facere
non praesumas. Praesentes autem, quas etiam pro
majori securitate tua, propriâe manus nostrae sub-
scriptione signavimus, facta restitutione eorundem
ducentorum florenorum pro tua expeditione apud te
conserves. Datum Budae in iesto B. Matthiae apo-
stoli et Evangelistae anno LXX. quinto, Regnorum
nostrorum Ungariae etc. anno XVIII. Bohemiae v.
Septimo.                      Matthias Rex m. p.

      Ex authographo transscripserat Jos. Car. Eder.
     Edidit Engel „Geschichte der Walachei" p. 180.

1476. Supl. C. D. T. IV. p. 313.

      Stefanu de Bator scrie dein castrele dela Bucuresci
cătra Sibiieni, că a batutu pe turci, si pe Basarabu ’ia scosu
dein Tier’a romanesca.****)

      Datum ex Castris gentium Regalium prope ipsam
Bocerestya in festo B. Martini Eppi. Stephani Batori


      *) Datum Zendreu, sabbato prox. ante festum 6. Laurentii
mart. 1451.


      **)' Care „Drakwlya" se fia fostu acesta? Dein Engel Ge-
scbichte der Walachei pag. 180 nu poți sc6te nimicu cu certi-
tudine.                                                    Red.


      ***) Fuerat is Vajvoda Valachiae.


      ****) Vedi si la Engel Gescbichte der Walachei p. 181.


literae ad Cibinienses, quod Turcis profligatis, Baza-
rabum e Valachia exegerit.

     Ex authographo extractum innuit Eder in Fel-
mer p. 157.

1476. Suppl. C. D. T. IV. p. 314.

     Se lățise in Secuime faima falsa despre mdrtea regelui.
Acesta demanda lui Michailu F a n c 8 ducelui secuiloru, că
dupace acea faima se lățise cu scopu de a produce revolutiune,
se adune indata una ceta de secui, cu care se intre in Moldov’a,
câ se fia de ajutoriu lui Stefanu vodă (in contra turciloru); era
de nu va fi ascultatoriu, se scia că’lu spendiura.*)

     Mathiae Regis Literae ad Michaelem Fancs si-
culorum Ducem (fors Comitem) hoc argumento: Com-
memorato mendaci rumOre de morte Regis apud
siculos, ad ciendos motus, ex industria sparso, Mi-
chael jubetur confestim Manipulum siculorum in Mol-
daviam inducere, Stephano Vajvodae auxilio futu-
rum, tum additur: „si aliter, certus esto, quod su-
spendium non evades.a

     Habentur in Epist. Corvinianis P. IV. Nr. 75.

     Innuit Eder in Felmero p. 157.

Petri Gerâb Vajvodae Transilvani
Mandatum ad universitatem Comitatus Doboka, ut
ad Comitia Megyesini Domin. Reminisc. celebranda
compareant.

1478. Supl. C. D. T. IV. p. 329.

     Petru vodă conchiama dein mandatulu. regelui dieta in
Transilvani’a la Medeasiu, motivandu conchiamarea cu pericule
mari, ih care se află tier’a, si amerintiandu cu pedepse pe toti
căti nu voru fi ascultători.**) Datu, Slimnicu (Stolzenburg, Sze-
lindek) in scaunulu Sibiiului.

     Petrus Ger6b de Vizakna Vaivoda Transylva-
nus, et Comes siculorum, Universis, et singulis no-
bilibus, ac alterius cuiusvis status et conditionis
possessionatis hpminibus Comitatus de Doboka sa-
lutem! Bene vobis, et unicuique vestrum de periculis
totius Regni imminentibus absque sermonis longa
declaratione constare, necesse exstat, de remedio ut
provideremus, et de salubriori stătu, et utilitate ip-
sius Regni in tempore, decrevimus itaque una vo-
biscum conveniri, ac super praemissis vestro con-
siliu habito deliberare, quocirca vobis, et unicuique
vestrum, Regia in persona mandamus, quatenus per
singula capita vestra, demptis nobilibus pauperibus
unius sessionis, ad Dominicam Reminiscere proxime
venturam in Oppidum Megyes convenire debeatis,
sub gravamine alias in talibus observări solito me-
diante, ubi et nos et medio vestri constituemur, de-
liberaturi vobiscum , ex mutuis Tractatibus super
quomodo (i. e. commodo) et stătu Regni, ne sic ne-
gligentes subiiciamur periculis, et jugo perpetue ser-


      *)       Vedi despre acestu rebelln mai multe la Szilâgyi Erdâly-
orszâg tbrten. T. I. pag. 156 etc.

      **       ) Era temere mare de invasiunea turciloru, care inse a
urmatu numai in Octobre alu anului 1479, candu s’a si intern-
platu batali’a dein Campulu-Panei, âra in 1478 turcii au calcatu
numai in Ti6r’a romanâsca (Muntenia).

— 280 —


vitntis, secus sub poena vobis nota non facturi.
Datum in Nagy-Szilindek in festo Purificationis B.
Mariae V. a. D. 1478.

     Copia in Collect. mst. Comite Szekelyiana Col-
legii Reform. Claudiop. T. III. p. 402.

1479. 21. Oct. App. D. Tr. T. VI.

     Regele Mateiu nu avuse prunci dela femei’a sa legitima,
avuse inse dela una concubina uuu filiu anume loanu, pe care
l’a facutu duce de Liptovi’a si comite de Hunedor’a, ăra acumu
ii face donătiune de câteva comune si parti de comune in Tran-
silvani’a, cu consimtiemontulu sociei sale reginei Beatrice.

     1479. Budae in festo Undecim millium virgi-
num. Mathias Rex Joanni duci Liptoviensi, et Co-
miți de Hunyad, unico nato suo, tamquam nato cha-
rissimo, qui ex sua propagatione vitae sumsit exor-
dium, de consensu, et beneplacita voluntate serenis-
simae Dnae Beatricis Reginae consortis suae charis-
simae, suisque heredibus et posteritatibus universis
donat portiones possesionarias Nicolai filii Michaelis
de Szentpăl, in Bessenyeo, Szentpăl, Ugra, Gyăres,
et Laezkod; item total, port, possessionariam Joan-
nis filii Michaelis de Suk in Omboz et omnes poss.
Vok Sandrini, quae per defectum seminis eorumdem
ad regiam devenerunt pottem.

     Authographum exstat in Arch. Conv. C. Monost.
XVI. 765.

1479. App. C. D. Tr. T. VI.

     Regele Mateiu demanda că loanu Unguru dela Na-
dasdi’a, soci’a sa Mărgărită, filiu-seu loanu si fiicele sale Elen’a
si Mărgărit’a, se fia introduși in mai multe comune si câteva
parti de comune cu dreptu ce se dice oppemnoratitiu, in suma
de 12 mii galbini de auru. Se enumera meritele mai alesu mi-
litarie ale lui loanu Ungur u*).

     Statutorio Relatoriae Cap. Ecc. alb. Transilva-
niae de feria quarta festi concept. B. M. V. pro
Joanne Ungor de Nădasd, et Domina ejus Marga-
retha filia quondam magnifici Pauli filii Bani de
Lindva et filio Joanne et Helena, ac Margaritha fili-
abus, ipsorumque haerldibus universis super posses-
sionibus Solymos, Berekzo, Wyffalu, Kechkedagh,
utraque Teplycza, Ftizeg, Nenolyas, Burian, item
port. poss. in Nădasd, Felsew Kalanthelke, et Oklos
in Comitatu Hunyad existentibus, quas Joannes de
Hunyad ab Alberto Rege, et Ladislaus frater Ma-
thiae Regis pacifice possederunt, quas nune Mathias
Rex, de dato in Oppido Wysko feria 4. p. p. fest.
Ascen. B. V. M. anni Domini 1479. pro 12,000
aureis titulo impignoratico inscribit perpetue, propter
merita ejus, quae ita enumerantur:

     „Cum nos consideratis fidelibus servitiis fidelis
noștri egregii Joan Wngor de Nădasd aulae nostrae
familiaris, quae idem primum sacrae Regni noștri
Hung. Coronae, et csequenter. Matti. nostrae ab anniș
suis teneris cum omni sincerae devotionis, et animi
fervore in diversis exercitibus, distinctisque tempori-
bus, pută primum sub Castro Jaycza et dumum sub


        *) Astadi famili’a Nadasdi.


Castro Zuvanyk contra immanissimos Thurcos fidei
christianae, et Regni noștri hostes, postea vero in
conflictu gentium nostrarum cum Bohemis inimicis
Regni noștri contra Oppidum Kostellau, alio nomine
Zenthwyd nominatum habito, item contra Specta-
bilem ac magnificum Stephanum Wajwodam Molda-
viensem in terra sua, tune, hostem nostrum acerri-
mum, ubi nos personaliter cum valida mânu fuimus;
praeterea contra Bohemos Hwzytas in expugnatione
Castrorum, quae in hoc Regno nostro violentei’ tene-
bantur, et expulsione eorundem de ipso Regno nostro,
qui videlicet tune idem Regnum, paulo minore ho-
stilitate, quam Thurci, igne, ferro, et rapinis, in su-
periore sui parte vastabant, et in expugnatione Castelli
Sabach quae multa hominnm strage, magna vi, et
certamine, magnisque fatigiis, et impensis a faucibus
Thurcorum eripuimus, novissime denique contra Po-
lonos, et Austriacos similiter nobis, et ipsi Regno
Hungariae tune supramodum hostes, et infensos;
universis etiam aliis exercitibus .... etc.“

     Homines Regii designantur: Valentinus Barbath-
wyzy, aut Wad Kopaz, vel Nicolaus Zeyk, Joannes
Barchay, v. Nic. Farkadyn, aut Lad. Hozdathy, . .
. . Pesthessy, aut Alb. Thompa, vel Joh. Zekely.

     Vicini et commetanei: Petrus Barogka, Stepha-
nus Moga, Thom. Etele, Georg Kemendy, Joan de
Haro, Blasius de Keresztur, Emeric. de Farkadyn,
et Kende de Zylwas.

     Has statutorias, ga. mandatum requisit. anni
1542. ex archivo Capit. Alb. transummi curavit Mi-
licza vidua Petri Olcsărovics, et transum: hoc Capitu-
lare anni 1542. superest in alio transum. ejusdem
Capit. de eo itidem anno 1542. in Archivo Camerae
Reg. Hung. aul. Budensis.

(Va urma.)



Nr. 262 - 1873.

        Procesu verbale

luatu in siedinti’a lunaria a comitetului asoc. trans., tienuta in
8. Novembre c. n. 1873 sub presidiulu dlui vice-presiedinte Iac.
Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunca, Bar. Ursu,
I. Hanni’a, I. Tulbasiu, I. V. Rusu, V. Romanu, Zach. Boiu,
Const. Stezariu, dr D. Racuciu si I. Cretiu.

      § 110.          Dn. cassariu presentăza conspectulu de-
spre perceptiunile si erogatiunile asociat, deia siedinti’a
comitetului dein 23. Sept. a. c. pana Ja siedinti’a pre-
sente. Dein acelu conspectu resulta, cumu-că in re-
stempulu numitu s’au incassatu 324 fl. 43 cr. si s’au ero-
gatu pre stipendia si pentru solutiunile oficialiloru asoc.
1676 fl. 64 cr. (Nr. prot. 260, 1873.)

      § 111.          Totu dn. cassariu presentăza conspectulu
despre starea fondului academiei pre tempulu acestei
siedintie. Dein acelu conspectu resulta, cumu-că fon-
dulu academiei are in proprietatea sa 11,593 11. 65 cr.
(Nr. prot. 261, 1873.)

      § 112.          In necsu cu conspectulu cassei de sub §
110 se raportăza in specialu despre banii incursi la

— 281


fondulu asoc. dela siedinti’a comitetului dein 23. Sept,
a. c. pana la siedinti’a preseute. si anume:

      a)       Prin direcțiunea despart, cerc, alu Albei Iulie
(VIU) s’au tramesu câ tacse de membrii ord. ajutători
si oferte 59 fl. 10 cr. (Nr. 222, 1873).

      b)       Prin dn. protopopu in Brasiovu, Ioane Petricu
că tacse de membrii ordinari si pentru diplome 13 fl.
(Nr. 217, 1873).

      c)       Dela dn. protopopu in Lipov’a, Ioane Tieranu
tacsa de membru ord. pre 187 % 5 fl. (Nr. 231, 1873).

      d)       Dela dn. secret, magistr. Ioane Cretin tacsa de
membru ord pe 187²/₃ 5 fl. (Nr. 252, 1873).

      e)       Că prenumeratiune la Transilvani’a pe 1873 au
incursu 4 fl. (Nr. 123 si 250, 1873).

      f)       Dela dn. secret. I., Georgie Baritiu că tacsa de
membru ord. pe 187% 5 fl. (Nr. 224, 1873).

      g)       Că procente obvenitdrie cu 1. Octobre a. c.
după 26 bucăți cuponi ai prioritatiloru drumului feratu,
scaimbati cu BN. v. austr., s’au incassatu 142 fl. 2 cr.
(Nr. 229, 1873).

      h)       Că procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. după
couponii obligatiuniloru de stătu unificate, s’au incassatu
in argentu 29 fl. 25 cr. si in arama 15 cr. (Nr. 227,
1873).

      Spre scientia.

      § 113.         Se raporteza despre banii incursi la fon-
dulu academiei dela siedinti’a trecuta, si anume:

      a) Despre couponii obligatiuniloru de stătu unificate
s’au incassatu că procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c.
in argentu 10 fl. 50 cr. (Nr. 227, 1873).

      Spre scientia,

      § 114.         Se presentdza unu documentu dein partea
cassei, prin carele se constatdza:

      a)       Cumu-că argentulu (vedi § 112 lit. h) s’au
scaimbatu in BN. v. austr. cu 30 fl. 71 cr.

      b)       Si drasi alti 10 fl. 50 cr. in argentu de sub
§ 113 lit. a) s’au scaimbatu cu 11 fl 2 cr. (Nr. 228,
1873).

      § 115.         Secret. II. presentdza documentele de în-
matriculare pre an. scol. 187% dela următorii stipen-
diati ai asoc., si anume:

      a)       Dela Aureliu lechimu, studente in VIII, clase
la gimnasiulu dein Alb’a-Iuli’a (Nr. 238, 1873);

      b)       dela Nicolae Neamtiu, studente in VIII, clase la
gimnasiulu de stătu in Sibiiu (Nr. 238, 1873);

      c)       dela Marcu Munteanu, studente in II. clase la
scdl’a reale dein Sibiiu (Nr. 238, 1873);

      d)       dela loanu Baiulescu, ascultatoriu de technica
in an. II. la Vien’a (Nr. 245, 1873);

      e)       dela Michailu Rusu, ascultatoriu de drepturi la
academi’a de aici in an. IV. (Nr. 251, 1873);

      f)       dela Pintea Ternoveanu, ascultatoriu de silvi-
cultura la Mariabrunn in an. III. (Nr. 254, 1873);

      g)       dela Adamu Sirlincanu, stud. in VIII, clase la
gimnasiulu dein Blasiu (Nr. 258, 1873); in fine

      h)       dela loanu Pamfilie, stud. in VI. clase la scol’a
reale dein Sibiiu (Nr. 258, 1873).

      Totu-odata dein partea secret. II. se raportdza,


cumu-câ dela stidendiatii Mich. Bas. Lazaru. ascultatoriu
de technica in Vien’a, si Petru Dehelianu, ascultatoriu
de filosofia in Gratiu, n’au incursu documente de înma-
triculare, de 6re-ce, după dechiaratiunea directiuniloru
resp. vidimarea cuilantieloru dein partea acelora, are a
se consideră dreptu dovada de înmatriculare.

      Se iea spre scientia cu aceea, că cătra administra-
tur’a cassei, se se emitta asemnatiunile necessarie pen-
tru esolvirea stipendialoru, conferite susu-amentitiloru
teneri si pre an. scol. 187%, prin conclusiunea comi-
tetului dein 23. Sept. a. c. § 109.

      § 116.          Secret. II. presenteza scrisori’a directiunei
gimn. rom. dein Brasiovu, prin carea se aduce la cu-
noscientia , cumu-că stipendiatii asoc. Petru Neamtiu si
loanu Goga, cari in an. scol, espiralu 187% au stu-
diata acolo, pre an. scol. cur. 187%, nu s’au înmatri-
culata că școlari la scolele de acolo, ci după informa-
tului private, aru fi trecutu in Tiăr’a romanesca. (Nr.
236, 1873).

      Se decide, câ aceste doue stipendia devenite dejă
vacante, se se lase de-ocamdata in suspenso, păna la
alta dispositiune.

      § 117.          Se presentdza o scrisăria a repausatului
Avramu lancu, de datulu Câmpeni Decembre 1850 c. v.,
in poterea careia acela testdza averea sa că ajutoria
la infientiarea unei academii de drepturi (Nr. 216, 1873).

      Se decide, că se se faca eruarile si constatările
recerute, atătu in privinti’a autenticitatei acestui actu,
cătu si in privinti’a impregiurariloru relative la starea
materiale a defunctului testatoriu.

      § 118.          Se presenteza scrisori’a vener. consistoriu
archi-diecesanu gr. or. de aici, de dato 6. Sept. a. c.
Nr. 825, prin care același cu privire la charthi’a Comi-
tetului, din 28. Aug. a. c. Nr. 203, in caus’a spriginirei
asoc. rescrie, cumu-câ pre langa cea mai deplina apretiuire
a nobileloru probleme ale asoc., totuși in impregiurarile de
facia, cele de totu nefavoritorie, candu sermanulu poporu,
dein caus’a nerodirei pamentului, intru unu sîru de 3—4
ani, are a se luptă cu esistenti’a sa materiale, nu afla mo-
mentulu opporlunu, a i se impune nici chiaru prin midiu-
I6ce morali noue sarcine, ci crede, câ pașii intenționali
aru fi de a se reservă pentru alte tempuri mai favori-
torie. (Nr. 217, 1873). — Se iea spre scientia.

      § 119.          Direcțiunea despartiementului cercuale alu
.Blasiului (XX) substerne protocolulu siedintiei subcomi-
tetului dein 6. Sept. a. c.; dein carele intre alte afaceri
curente se constateza, cumu-că dein partea amentitului
subcomitetu s’au emisu provocări caldurose cătra inte-
ligenti’a dein despartiementulu resp., spre a veni in aju-
toriulu asoc. prin procurarea de membrii, că astfeliu se
se pola infientiă si agenturele comunali (p. 3 a prot.)

      Totu-odata direcțiunea in comitiv’a sa cere deslu-
cire despre estenderea cestionatului despartiementu (Nr.
231, 1873).

      Se decide a se rescrie amentitei direcțiuni, cumu-
câ lucrările subcomitetului relative la propagarea sco-
puriloru asoc., s’au luatu spre plăcută scientia, ăr cu
privire la deslucirile cerute despre estensiunea despar-
44

— 282 —


tiementului, se se rescria, cumu-că subcomitetulu resp.
este celu mai competente si in positiunea cea mai na-
turale de a potă face eruarile necessarie in cestiunea
atensa, si acăsta chiaru după modalitatea adoptata sub
p. 3 alu protocolului substernutu; dr comunele mai de-
părtate de centrulu despartiementului, in urm’a dechia-
ratiuniloru facunde, conformu usului observata si păna
acumu in unele despartiemente, se potu anexă la des-
partiementulu, ce li-este in apropiere si mai de indemana.

      § 120.         Dn. secret. I., G. Baritiu tramete pentru
asoc, 8 fascicule dein Dictionâriulu societatei academice,
si alte 3 essemplaria dein Manualnlu de medicina pra-
ctica de dr. Fetu, ceste dein urma le tramete cu a-
ceea observare, că retienenduse dein trensele unu es-
semplariu pentru bibliotec’a asoc.; celealalte căte unu
essemplariu se se impartia pentru bibliotec’a seminariu-
lui archi-diecesanu gr. or. dein Sibiiu si pentru biblio-
tec’a scotei centrale dein Oriatu (Nr. 239, 1873).

      Cartile oferite pe sem’a asoc. se primescu pre langa
espressiunea recunoscientiei protocolarie, si se predau
dlui bibliotecariu spre a se petrece in registrulu biblio-
tecei asoc., dr cele dăruite pre sem’a bibliotecei insti-
tuteloru susu-amentite se se înainteze in primirea re-
spectiveloru direcțiuni.

      § 221.         Dn. secret. I., G. Baritiu cere a i se a-
semnă un’a anticipatiune de 250 fl. pentru supportarea
speseloru ulteriore ale edarei fdiei asoc. Transilvani’a
(Nr 211, 1873).

      Se asemndza la cass’a asociatiunei esolvirea ce-
rutei anticipatiuni de 250 fl. v. a.

      § 122.         Domnulu inspectoriu scol. reg. II. luliu
Bardosi daruesce pe sdm’a museului asoc. 3 bucăți numi
si anume: unu numu vechia romana, unulu polonesu si
altulu serbescu (Nr. 218, 1873).

      Se primescu pe langa recunoscienti’a' protocolaria,
si se predau dlui bibliotecariu, spre a le păstră in co-
lectiunea numismatica a asoc.

      § 123.         Comissiunea espositiunei universale dein
Vien’a provoca pre comitetu a face dispusetiune, că
operele tramese acolo, sdu se se straporte indereptu
pre spesele asoc., seu se se darudsca vreunui institutu.
(Nr. 256, 1873).

      Se decide, că operele tramese la espositiune, se
se darudsca pre sdm’a bibliotecei reuniunei dein Vien’a,
numitei „Romani’a juna.“ Reuniunea resp. este totu--
odata a se incunoscientiă despre aedsta.

      § 124.         Se mai presenteza unele opere dăruite
pre sdm’a asoc., si anume: a) Revist’a contemporana,
ed. Bucuresci 1873, dăruită dein partea redactiunei re-
spective. b) Raportulu gener. despre starea reuniunei
„Romani’a juna.ft

      Se primescu pre langa espresiunea recunoscientiei
protocolarie si se transpunti dlui bibliotecariu spre a se
inferi in registrulu bibliotecei asoc.

      § 125.         Dn. cassariu alu asoc. Const. Stezariu pre-
senteza computulu despre starea fondului asoc. pre anulu
degiă espiratu 187²/₃, si cere a se predă unei comis-
siuni spre esaminare.


      Computulu asternulu se predă spre esaminare si
raportare unei comisiuni, esmise in persdnele domniloru
membrii I. Hanni’a, I. Tulbasiu si V. Românu. Totu
aedsta comisiune va avd se esamine si computulu de-
spre spesele cancelariei.

      § 126.         Dn. membru V. Romana cerendu cuventu,
inainte de ce ar procede comitetulu la conferirea sti-
pendialoru si ajutorialoru, pentru care s’a escrisu con-
cursu, afla cu cale a face armatdri’a propunere :

      Dupace comitetulu in siedinti’a dein 23. Septembre
a. c. a hotaritu primirea bugetului anului trecutu si pre
acestu anu, si dupace sum’a disponibila in acestu anu
e mai mica, că cea dein anulu trecutu;

      Comisiunea bugetaria esmisa in siedinti’a comitetu-
lui dein 8. luliu a. c. § 82, se compună păna la pro-
csim’a siedintia unu proiectu de bugetu, cu considerarea
midiuldceloru, de care se pdte dispune in fapta.

      După mai multe discussiuni propunerea aedsta se
acceptă in totu coprensulu, si respectiv’a comisiune este
rogata a-si presentă operatulu seu inca in siedinti’a cea
mai de aprdpe.

      După aceste fiendu tempulu inaintatu, la propunerea
dlui Romana, siedinti’a se amena pre luni in 10. Nov.
c. n. după amiadi la 5 dre, si presidiulu poftesce pre
domnii membrii, că dein considerarea momentositatiei
obiecteloru, ce restau a se discută si decide, se bene-
voiesca a se presentă erasi pre tempulu determinata la
siedintia.

      Sibiiu datulu că mai susu.

lacobu Bologa,                             I. V. Rusu,

       vicepres.                                secret. II.

Ad Nr. 262—1873.

        Continuare.

      Astadi in 10. Nov. 1873 se continua siedinti’a comitetului
asociatiunei trans. amanata in 8. Nov., sub presidiulu dlui vice-
presiedinte Iac. Bologa, fiendu de facia domnii membrii P. Dunca,
E. Macellariu, Bar. Ursu. I. Hannia, I. Tulbasiu, I. V- Rusu,
Vis. Românu, Z. Boiu, Const. Stezariu, dr. D. Racuciu si I. Cretiu.

      § 127.         Comissiunea esmisa in 8. Nov. a. c. (§ 126), in
caus’a proiectarei modalitatei de a se realisâ preliminariulu de
pre an. 187% adoptatu in siedinti’a comitetului dein 23. Sept,
a. c. (§ 109), si pre an. cur. 187%, prin referentele seu Bar.
Ursu, arata, cumu-câ pre an. 187% s’au preliminată de adun,
gen. sum’a de 5480 fl., dr pre anulu cur. după aratarea cassei,
sum’a disponibila este numai 4454 fl. 50 cr. v. a. Deci com-
binandu nnmit’a comissiune preliminariulu dein anulu trecutu cu
sum’a disponibila pre anulu curente, au aflatu, câ spre realisarea
toturoru positiuniloru deiu preliminariulu anului trecutu, lipsesce
sum’a de 1026 fl.. prin urmare, dens’a necesitată de impregiu-
rari, se vede constrensa a propune uncie modificatiuni posibili
la unele positiuni dein preliminariulu adoptatu pre anulu eurentu.
Conformu aceloru modificatiuni, preliminariulu ar fi de a se sta-
tor! cu urmatdriele positiuni:

      1)       Remuneratiunea secretariului I. câ redactoriu fdiei Tran-
silvani’a cu 400 fl.

      2)       Remuneratiunea secretariului II. cu 400 fl.

      3)       Remuneratiunea cassariului cu 200 fl.

      4)       Remuneratiunea bibliotecariului cu 60 fl.

      5)       Spesele cancelariei 200 fl.

      6)       Pentru scriitoriu 200 fl.

      7)       Stipendiu pentru unu ascultatoriu de filosofia 400 fl.

— 283 —


       8)        Doue stipendia pentru doi technici a câte 400 fl., la
olalta 800 fl.

       9)        Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de silvicultura cu
400 fl.

       10)        Doue stipendia a căte 150 fl pentru doui juriști, la
olalta cu 300 fl.

       11)        Pentru gimnasisti in locu de 4 stipendia a câte 60 fl.,
a se reduce la 3 stipendia totu in acelu cuantu. adeca la 180 fl.,
prin care s’ar economisi 60 fl.

       12)        Pentru realiști a se reduce stipendiale a câte 60 fi.
dela 4 la 3 stipendia cu sum’a de 180 fl. reraanendu Arași dis-
ponibili 60 fl.

       13)        Unu stipendiu de 60 fl. vacante pentru unu elevu dela
scdl’a comerciale e de a se sistă cu 60 fl.

       14)        Cele 6 ajutoria de câte 50 fl. pentru sodalii de me-
seria, a se reduce la doue ajutoria de câte 50 fl., prin care s’ar
economisi 200 fl.

       15)        Cele 20 ajutoria pentru invetiaceii de meseria de câte
25 fl. unulu, a se reduce la 16 ajutoria a câte 20 fl., dein care
ar resulti unu escedente de 180 fl.

       16)      Pentru inaintarea bibliotecei 60 fl.

       17)        Spesele estraordinarie dela 200 fl. se se reducă la 34
fl., dein care ar resulta unu escedente de 166 fl.

       18)      Chiri’a pentru localitatea cancelariei cu 100 fl.

       19)        Positiunile pentru procurarea de documente istorice cu
100 fl., pentru culegerea obiecteloru archeologice cu 100 fl. si
pentru sprijinirea stenografiei cu 100 fl., se se esmitia pre anulu
curente, prin care șe economisAza 300 fl.

       20)        Pentru servitorinlu cancelariei a se sustienâ sum’a de
120 fl.

       Astfeliu adoptanduse indigitatele modificatiuni, s’ar realisă.
acoperirea scadiementului de 1026 fl., si preliminariulu s’ar re-
duce la sum’a disponibila de 4454 fl.

       Presidiulu pune deci la discusiune propunerile amentitei
comisiuni.

       Comitetulu, după disensiuni seriose, luandu in considera-
tiune necesitatea dictata de impregiurarile actuali ale asoc., se
afla indemnatu a acceptă in principiu propunerile comisiunei.

       După aceea purcedieuduse la desbaterea speciale a fiacarei
positiuni singuratece, se iau urmatoriele conclusiune:

       a)        Positiunile 1, 2, 3 si 4 relative la remuneratiunile ofi-
cialiloru; mai departe positiunea 5 si 6 pentru spesele cancela-
riei si plat’a scriitoriului; posit. 7 relative la stipendiulu pentru
unu ascultatoriu de filosofia; posit. 8 relativa la 2 stipendia pen-
tru doui technici, posit. 9 pentru unu elevu de silvicultura, si in
fine posit. 10 pentru stipendiale juristiloru, se acceptAza unanimu
fâra desbatere.

       b)        Venindu la discussiune posit. 11 dein propunerile comi-
siunei, prin carea se propune, câ stipendiale pentru gimnasisti
se se reducă dela 4 le 3 stipendia, totu cu sum’a de 60 fl.,
asupra acestei positiuni se născu disensiuni seriose.

       Dn. asesoriu Z. Boiu propune, că se se sustiena tdte sti-
pendiale, si deficitulu ce ar resultă de aice pentru asoc., se se
inscrie pre mai multi ani. Dn. dr. Racuciu inca sprijinesce partea
antaiu dein asta propunere, Ar partea a dou’a relativa la în-
scrierea deficitului pre mai multi ani, neprimind’o. isi reserva a
face in asta privintia propunere deosebita. Dn. Tulbasiu inca
este pentru sustienerea stipendialoru pentru gimnasisti, dar opi-
nAza a se reduce dein ajutoriale destinate pentru invetiaceii de
meseria.

       In urma presidiulu submitendu la votisare propunerea dlui
Boiu, aceea se respinge cu maioritate de 9 contra 2 voturi.

       Intr’ace.ea cerendu cuventu dn. cassariu Const. Stezariu,
dechiara, ca densulu in interesulu obiectului dein cestiune, resi-
gnAza la 60 fl. dein remuneratiunea’i de 200 fl preliminată pre
anulu curente.

       Comitetulu primindu pre langa espresiunea multiamitei a-
cestu sacrificiu generosu si intre urări de ,,se traiesca", decide
acumu, că aceli 60 fl. se se intrebuintieze că stipendiu pentru


unu gimnasistu, si astfeliu remanu si pre anulu curente 4 sti-
pendia destinate pentru gimnasisti, reducunduse in urmarea ace-
steia remuneratiunea cassariului pre an. cur. la sum’a de 140 fl.

       c)       Puneuduse la discusiune pos. 12 si 13 dein propunerile
comissiunei, prin carea se propune sistarea unui stipendiu degiă
vacante, dein cele patru stipendia de câte 60 fl. destinate pentr®
realiști, si Arași sistarea a altui stipendiu de 60 fl. vacante,
pentru unu elevu dela scdl’a comerciala: comitetulu cu maioritate
de 9 contra 2 voturi decide, a se adoptă propunerea comisiunei.

       d)        Veniendu la desbatere posit. 14 si 15 dein propunerea
comis, relativa la aceea, că ajutoriele pentru sodali se se reducă
dela 6 la 2 a câte 50 fl., Ar ajutoriale pentru invetiacei se se
reducă dela 20 la 16, in sum’a de 20 fl. in locu de 5 fl., se
decide cu maioritate de voturi (8 contra 3), in câtu pentru re-
ducerea ajutorialoru pentru sodali, a se adoptă propunerea comi-
siunei; Ar in catu pentru ajutoriale pentru invetiaceii de meseria
se decide, (Arași cu maioritate de 9 contra 2 voturi), că nume-
rulu ajutorialoru se fia de 20, Ar cuantulu se se reducă la 16
fl. pentru unulu.

       e)       Veniendu la discusiune posit. 16 relativa la cuantulu
destinatu pentru biblioteca, comitetulu Arași (cu maioritate de 8
contra 3 voturi) adoptâ propunerea comisiunei, după carea pentru
înavuțirea bibliotecei se destina 60 fl.

       f)       In fine posit. 17, 18, 19 si 20 dein propunerile comi-
siunei se primescu uuanimu fâra desbatere.

       Prin urmare, conformu conclusiuniloru amentite, prelimina-
riulu pre an. 187% presentă. urmatdriele positiuni:

       1) Remuneratiunea secret. I. 400 fl, 2) Remuneratiunea
secret. II. 400 fl. 3) Remun. cassariului 140 fl. 4) Remum
bibliotecariului 60 fl. 5) Spesele cancelariei 200 fl. 6) Pentru
scriitoriu 200 fl. 7) Stipendiu pentru unu ascultatoriu de filo-
sofia 400 fl. 8) 2 stipendia a 400 fl. pentru doui technici, la
olalta 800 fl. 9) Stipendia pentru unu elevu de silvicultura
400 fl.     10) Doue stipendia pentru juriști a câte  150 fl., la      o-

lalta 300 fl.  11)           4 stipendia pentru gimnasisti a câte 60 fl.,

la olalta   240 fl.        12) 3 stipendia pentru realiști a câte 60 fl.,

la olalta   180 fl. 13) 2 ajutoria pentru sodali a câte 50      fl.,   la

olalta 100 fl. 14) 20 ajutoria a câte 16 fl. pentru invetiaceii
de meseria 320 fl. 15) Pentru biblioteca 60 fl. 16) Spese estra-
ordinarie 34 fl. 17) Chiria pentru localitatea cancelariei 100 fl.
18) Pentru servitoriu 120 fl Sum’a 4454 fl.

       § 128. După acAsta, dn. dr. Racuciu presentAza in scrisu
urmatdri’a propunere: Avendu in vedere, câ erogatele, care se
făcu in favorea oficialiloru asociat, după § 13 dein statute, nu
suntu lefe sAu salarie ordinarie, ci numai nesce remunerați uni,
cari adunările generali dein anii dein urma le au aplacidatu dein
anu in anu, după impregiurari, si anume după poterile materiali
ale asociatiunei; avendu in vedere, că in anulu curente sum’a
disponibila după § 26 alu statuteloru a scadiutu cu 1026 fl.
facia de sum’a preliminată in adunarea generale dein 1872 pre
an. 187%, asia dara propunu: Deficitulu de 1026 fl. se se ega-
liseze prin aceea, ca pre 187% se se dea remuneratiuui:

       1) Secret. I. numai 200 fl. 2) Secret. II. numai 200 fl.
3) Cassariului numai 100 fl. 4) Bibliotecariului nnmai 40 fl.
5) Scriitoriului numai 120 fl Apoi se se sterga dein prelimi-
nariulu pre 187%: a) dein postulu pentru procurarea de docu-
mente 94 fl. si se remana 106 fl. b) Postulu pentru culegerea
de obiecte archeologice 100 fl. c) Postulu pentru sprijinirea ste-
nografiei 100 fl. d) Postulu pentru înavuțirea bibliotecei 60 fl.
Sum’a 1026 fl. Er stipendiale de totu soiulu se se prelimineze
si pro 187% in cousonantia cu preliminariulu anului 187%. —
Propunerea acesta erasi da ansa la disensiuni îndelungate si se-
riose. In urma dein partea presidiului submittenduse la votu
propunerea amentita: se respinge dein partea toturoru votantiloru.

       Secret. II. presentAza doue cereri, un’a a lui Ilia Danila
ascultatoriu de agronomia in Ung. Altenburg, prin carea. cete
unu ajutoriu eventualmente unu imprumutu de 250 fl., si alt’*
a lui Mich. Bas. Lazaru, ascultatoriu de technica in Vien’a, prin
carea cere unu imprumutu de 200 fl., oferindu-si că ipoteca o

784 —


casa in pretiu de 500 fl. (Nr. prot. 232 si 259, 1873.) — Se
decide a li se resolvf amentitiloru suplicanti, cumu câ acestu co-
mitetu, facia cu impregiurarile actuali ale asoc. pre langa cea
mai curata bunavointia. nu se afla in positiunea de a pot6 sa-
tisface cereriloru respective.

       § 130.          Totu secret. II. presenteza o alta cerere a servi-
toriului cancelariei Fiiipu Florea, prin carea acela, dein consi
deratiunea scumpetei dominante, cere a i-se accordă pre anulu
curente dresi-care ajutoriu. (Nr. 249, 1873.) — Se decide: a i-se
acordă unu ajutoriu de 40 fl. dein superplusulu economisatu pre
an. tr. 187% dein spesele cancelariei, cu acea observare, că
acelu ajutoriu se i-se esolveze in rate treilunarie.

       § 131.          Presidiulu pune acumu la ordinea dilei cestiunea
impartirei stipendialoru si ajutorialoru pre an. curente, pentru a
.caroru conferire s’a publicatu concursu cu terminulu păna in 20.
Oct. a. c.; totu-odata poftesce pre domnii referenti resp., a ra-
portă in obiectulu dein cestiune. — Secret. II. că referente in
caus’a stipendialoru arata, că la unu stipendiu de 150 fl. desti-
natu pentru unu juristu in patria, au concursu 8 inși, la unu
stipendiu de 60 fl. pentru unu gimnasistu, au concursu 9 inși, si
la altu stipendiu de 60 fl, pentru Unu realistu au concursu 8 inși,
— Referentele cu privire la stipendiulu destinatu pentru unu
juristu, considerandu progresulu, seraci’a si principiulu clasei mai
înaintate, propune, că acela se se confereze concurentelui Avram
Armeana, juristu in anulu III lea la academi’a regia de aici. —
Luandnse la discussiune acAsta propunere, dn. capitanu Stezariu
propune dein parte-si, că stipendiulu dein cestiune se se confe-
reze concurentelui Ioane Cipu, juristu in a. I. la academi’a reg.
de aici, atătu dein consideratiunea paupertatei, cătu si dein con-
sideratiunea, că se se impartasiesca si studentii dein distr. Fa-
garasiului dein beueficiale asoc., câ-ci de acolo au incursu tacse
si colecte in suma considerabila la fondulu asoc., mai alesu in
anii dein urma. —- Propunerea dlui Stezariu, totu dein acele
motive este spriginita si de dn. Bar. Ursu. — După desbateri
submitenduse la votu ambele propuneri, se primesce cu maiori-
tate de 9 contra 2 voturi propunerea referentelui, si astfeliu sti-
pendiulu de 150 fl. se conferesce lui Avramu Armeanu. — La
stipendiulu de 60 fl. destinatu pentru unu gimnasistu, referentele
totu dein motivele susu indigitate, propune pre loanu Butnariu,
studente in a VIII, clase la gimnasiulu dein Blasiu. — Propu-
nerea se primesce cu unanimitate. — In fine la altu stipendiu
de 60 fl. destinatu pentru unu realistu, referentele propune pre
Emilianu Popoviciu, studente in a IV. clase la scol’a reale de
aici. — Acâsta propunere inca se primesce cu unanimitate.

       § 132.          Dn. asesoriu consist. Z. Boiu referăza in privinti’a
concursaloru intrate la ajutoriale asoc. destinate pentru sodalii si
invetiaceii de meseria. Arata, câ la ajutoriale pentru sodali au
concursu 30 inși, 6r la cele pentinKÎnvetiacei 52 inși. — Pu-
nenduse mai antaiu la desbatere cestiunea conferirei ajutorialoru
de câte 50 fl. pentru sodalii de meseria, acele pre bas’a propu-
neriloru motivate ale dlui referente, s’au conferita cu unanimitate,
eoncurentiloru: 1) Fratiloru Georgie si Ioane Bucsia, sodali de
palarieri in Sighisior’a, carii ambii au concursu la unu ajutoriu
de 50 fl. 2) Lui Georgie Nedelcu , sodalu de mesariu in Bet-
leanu. — jăr cele 20 ajutoria pentru invetiaceii de meseria (a
câte 16 fl. unulu) s’au conferitu urmatoriloru concurenti: 1) De-
metriu Salcea, invetiacelu de papucariu dein Bui’a. 2) Samuilu
Mog’a, invetiacelu de mesaria (templaria) dein Apoldulu de susu
3; Georgie Bucurenciu, invet. de fauria dein Stragi’a-Cârtisidr’a.
4) Ales. Predoviciu, invet. de curelaria dein Amnasiu. 5) Ioane
Caicutiu, invet, de papucaria dein Sibiiu. 6) Iac. Stoiti’a, inv.
de papucariu dein Gura riului. 7) Rud. Ritiu, invet. de cojo-
caria in Blasiu. 8) Nic. Titelatiu, invet. de pelariaria dein Li-
pov’a. 9) Ioane lugastru, invet. de papucaria dein Dobarc’a.
10) Ioane Blag’a, invet. de tipografia in Blasiu. 11) Fratiloru
Emilianu si loanu Costea, celu de antaiu invet. de covrigaria in
Blasiu, alu doilea de curelaria in Orastia (colectiva). 12) Moise


Nicora, invet. de papucaria dein Merghindealu. 13) Fratiloru
Aureliu si Vasilie Bochisiu, unulu invet. de rotaria, altulu de
fauria, dein Aghiresiu (colectivu). 14) Ioane Gârnitia, invet. de
mesaria dein Zernesci. 15) Ioane Hohoianu, invet. de cismariu
dein Bundorfu. 16) Georgie Dragonisiu, invet. de fauria dein
Budusiu. 17) Nic. Secalusiu, invet. de cismaria dein Cetatea
mare. 18) Zacharia Costea. invet. de cismaria dein Sasuchiru.
19) Vas. Lupanu, invet. de mesaria in Brasiovu. 20) Gavriilu
Chioreanu. invet. de rotaria dein Huseulu Macicasiului.

      Verificarea procesului verbale a acestora siedintie dein 8.
si 10. Novembre a. c. se concrede domniloru membrii Bar. Ussu,
Dunca si Hannia.

      Sibiiu, datulu că mai susu.

      S’a cetitu si verificatu Sibiiu in 12. Nov. 1873.

Ursu. P. Dunc’a. I. Hannia.



Nr. 266 -1873.

        Procesu verbalii

luatu. in siedinti’a estraordinaria, tienuta in 15 Novembre
e. n. 1873. sub presidiulu dlui vice-pres. Iac. Bologa, fiendu
de facia domnii membrii Pav. Dunca, B. Ursu, V. Romanu,
Zach. Boiu, I. V. Rusu, Const. Stezariu, si I. Cretiu.

     § 133.         Presidiulu in nexu cu conclusiunea comitetului dein
29. Augustu a. c. § 101, pune la discussiune cestiunea esol-
virei rateloru obvenitorie cu 1. Novembre a. c. după acțiu-
nile bancei generale Transilvania, aflatorie in proprietatea
fonduriloru: Asociatiunei si alu Academiei; poftesce deci pre
domnii membrii presenti, a se dechiara in asta privintia.

      După desbateri mai îndelungate, comitetulu pre bas’a
informatiuniloru posibile procurate dein fontani competente,
despre starea bancei numite, la propunerea dlui Romanu, se
afla motivatu a decide: câ ratele recerute după acțiunile bancei
Transilvania, aflatorie in proprietatea susu-amgntiteloru fon-
duri, se se esolveze, si totu-odata in acestu sensu, se se dea
la cass’a asociatiunei, asemnatiunea necesaria.

      § 134.          Secret. II. presenteza computulu despre per-
ceptiunile si erogatiunile cancelariei asociatiunei pre anulu
degiâ espiratu 187% si propune, câ si acestu computu se se
transpună spre esaminare si raportare, comissiunei esmise in
sedinti’a comitetului dein 8. Novembre a. c. sub § 125, in
caus’a esaminarei ratiociniului despre starea cassei asocia-
tiunei. — Propunerea se primesce.

      Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni-
loru membri Pav. Dunca, Br. Ursu si Romanu.

      Sibiiu, datulu câ mai susu.

lacobu Bologa,                               I. V. Rusu,

       vicepres.                                  secret. II.

      S’a cetitu si verificatu. Sibiiu in 16. Novemcre 1873.



Nr. 262 — 1873.

        Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. trans. dela 10. Octobre a. c. până la siedinti’a
              comit, asoc. dein 8. Novembre 1873.

      Dela dn. protop. in Lipov’a, Ioane Tieranu tacs’a de m.
ord. pre 187% 5 fl.

      Prin dn. prot. si directorii! despart, cerc, alu Brasiovului,
Ioane Petricu s’au tramesu că tacse pentru diploma: a) dela du.
profes. gimnas. in Brasiovu, dr. Ioane Lapedatu 1 fl. b) dela
dn. prof. gimn. in Brasiovu, Ioane Popea 1 fl-

      Dela dn. secret, magistr. in Sibiiu, Ioane Cretiu tacs’a pe
187% 5 fl.

      Sibiiu 8. Novembre 1873.

Dela secret, asoc. trans.


Editorii! si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariuiu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rouier& Kamner.