B&f*'------------ Acesta f6ia ese J | cate 3 c<51e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru Xnembrii aso- ciatiunei, era pentru neniembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto £ w v, poștei. ------------ TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ^'' Abonamentulu se Ș | face numai pe cate 1 anu intregu; Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- e lectori. ? «„v W’A P?» -----------vagg-Ș. V. 22. Brasiovu 15. Novembre 1873. Anulu VI. Sumariu: Societatea academica romana, amicii si contrarii sei. (Urmare.) — loanu Corvinu de Huneddr’a. (Urmare.) —- Coleetiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Societatea academica romana. — Bibliografia. Societatea academica romana, amicii si contrarii sei. (Urmare.) Ăd 2. Am aratatu mai in susu, că ide’a infien- tiarei de una societate scientifica este destulu de ve- chia la moldavo-romani, prin urmare că necessitatea ei s’a simtitu mai de multu. Dara cine se ia initia- tiv’a in cestiune de importanti’a acesteia? „Cine altii, ddca nu chiaru eruditii romaniloru,“ ne respundu inemicii passionatî ai ori-carei octroari. Apoi că eru- ditii au cercatu de mai multe ori si n’au fostu in stare de a’i pune temelii solide si neperitdrie. Si dre pentru ce nu? Căușele sunt invederate. In trecutulu nostru ce’lu dorerosu ori-ce inițiativa s’ar fi luatu, fia si in cestiunile cele mai innocente, mai alesu de câtra dmeni literati, fbra concessiune mai inalta, totu- deauna cadea sub celu mai greu prepusu de conspi- ratiune, de rebelliune, revolutiune, si — sdu urmă interdictiune pe facia, sdu că realisarea se impedecă si paralisă prin intrige machiavellistice, in cătu se alegea nimicu dein tdta intreprenderea. Avemu es- semple nenumerate de acestea. Dara pentru că eru- ditii se pdta funda ei de se-ne, academia scientifica după modellulu celoru europene, dotate cu sute de mii si millidne, trebue se presupunemu că* seu eru- ditii nostrii sunt dmeni totu avuti unulu că unulu, sdu că avutii nostrii sunt parte mare si eruditi, apoi că unii că si altii au plăcerea se sacrifice millionulu pentru asemenea scopu. Noi inse nu pricepemu lo- gic’a aceloru dmeni cu prea multu sânge negru, carii se incdrda se ridice bariere atătu de tari intre gu- bernulu naționale romanescu si intre institutiunile naționali, dmeni cu imaginatiune aprinsa, dmeni fanatici, carii pe ori-care gubernu in lume, pe ori- care, dicemu, ilu tienu indata dela nascerea lui de inemicu alu tierei, alu natiunei si mai virtosu alu scientieloru. Suspiciuni si temeri de natur’a acesteia au unu intielesu numai in acelea tieri, unde aucto- ritatile publice sunt de una si poporulu de alta na- ționalitate, unde tidr’a este gubernata că si cumu o aru fi fostu subjugatu cu sabi’a; sdu si acolo, unde pe tronu si pe scaunele ministeriali siede unu des- potismu stupidu si obscurante. De ce natura a fostu guberniulu care a datu mai antaiu vidtia societatei academice actuale, vomu vedea indata mai la vale. Aici mai premittemu inca numai atăta, că dupace ministeriulu a publicatu in vreo trei ani cu totulu indesiertu concursu cu preminlu Zappa pentru Di- ctionariu si Gramateca, unuia deintre foștii miniștrii ai cultelorn si alu instructiunei publice ii veni cu totulu indemana ide’a despre intemelierea in Bucuresci a unii societăți literarie romane; după aceea inse, acea societatea conchiainata pe ’/ₗ₃ Augustu 1867 si inaugurata la Bucuresci, isi elaboră statutele sale in tdta libertatea si indepen- dent i’a, fără umbra de amesteca dein partea regi- mului domnescu si a ministeriului seu. Dara fiendu- că nou’a societate, care acumu isi dede titlu de academica, avea lipsa de subventiunea statului, a urmata prea firesce, că ea se aduca acelea statute la cunoscienti’a si approbarea gubernului, carele avea si dreptulu, era si obligatu a sci, ce scopu si-a pro- pusu societatea academica, ce probleme voliesce ea se deslege, pentrucă se afle si elu si tidr’a, pentru ce are se cera dela potestatea legislativa subventiunea. Se’mi numiti unu singuru stătu, nu despoticii, ci mo- narchicu constituționale si chiaru republicana, in care guberniului tierei se nu i se recundsca, intre inpre- giurari analdge, nici macaru atăta ingerentia. Tu ceri bani, ceri subventiune dela cine-va, si elu se nu aiba dreptulu de a te întreba: „Ce vrei se faci cu subventiunea?¹' Cercați la ori-ce particulariu si cu- rendu veți afla respunsulu. Dein tdte acestea urmddia chiaru si luminata, că objectiunea formulata sub p. 2, si care se mai aude păna astadi mai alesu in capitala, este unu pre- testu de nimicu, spre a scdte societatea academica pe usia afbra. Ad 3. „Principiulu după care fuseseră denumiti primii membrii ai societatei academice, a fostu ab- surda , pentrucă au fostu denumiti după provincii, dra nu după meritele loru.“ Acdsta objectiune ar mai avea dresi-care sensu, ddca: a) tdte părțile natiunei romanesci s’aru afla in- corporate intr’unu singuru stătu; b) ddca celu pu- cinu materialulu crudu, intregu, adeca tdte cuventele limbei, s’aru fi aflatu adunate păna in an. 186%- in asia numite vocabularie, sdu incai ddca ai fi potutu presupune că se afla destui barbati si de altu-mentrea eruditi, si cunoscători de toti provincialismii limbei, 41 — 258 — de toti idiotismii, de tdte trasele si proverbiele, dein totu coprensulu tieriloru locuite de romani; c) ddca limb’a daco-romana nu ar avea si ea duoe dialecte, adeca pre celu dein Daci’a traiana si pe celu dein Daci’a aureliana (macedo-romana). Pre cătu tempu lipsea acestea conditiuni, ministerialii respectivii a lucrata fdrte intieleptiesce, candu an alesu pe mem- brii societatei academice după provincii. Dara n’au nemerit’o cu alegerea unora? Se mai pdte si acdsta, că-ci dmeni' suntemu cu totii, supusi erroriloru; aici inse observamu, că acei vreo trei patru, cu carii gu- berniulu nu o nemerise, au fostu asia de modești si generoși, de si-au datu dimissiunea indata in cei de antaiu duoi ani. Se mai dice că gubernulu roma- nescu prin denumirea unoru membrii dein statele vecine a venitu in dresicare dissensiuni diplomatice? Le vomu appretia si pe acelea indata. Ad 4. Că societatea academica romana ar fi unu fetu-logofetu alu asia numitiloru Roșii, dein care causa si este persecutata si subminata, nu atătu pe facia, cătu mai virtosu pe ascuns». Este prea adeveratu, că sub acestu pretestu, dein caus’a acestei ficțiuni diplomatice, societatea acade- mica este reu vedinta, si că ea sufere multe persecu- tiuni clandestine, sub pretestu că ar fi creatur’a Rosiloru, adeca a republicaniloru, a rebelliloru, si câ de eri incdce a petrolistiloru etc. Nimicu nu e mai falsu, decătu că societatea academica o aru fi urditu si fundatu Roșii, ci — o au fundatu Albii, adeca asia numitii boieri, patriciani, conservativi, sdu di-le cumu iti place; si fia disu spre cea mai mare lauda a loru, o au infientiatu cu scopu in adeveru roma- nescu si patriotica, sub domni’a lui Alessandru loanu L, pre candu era ministru alu culteloru dn. dr. Nicolae Cretiulescu si directoru alu departamentului dn. Vas. Alessandrescu-Urechie, dupace mai inainte de aceea se ocupase cu acdsta cestiune dn. Alessandru Odo- bescn, pre cătu tempu fusese si d-sa ministru. Acolo sunt actele, se potu vede. In an. 1865 era prepa- rata atătu decretulu domnescu, cătu si chiaru catha- lognlu membrilor» „societatei literarie romane,“ pe care l’amu vediutu si noi la dn. Urechie cu că- teva luni inainte de caderea lui Alessandru loanu. Numai afacerile multe si grele, cumu si evenimentele de alta natura, care in decursulu anulai 1865 se prepară si se simtiâ dresi-cumu in atmosfer’a cea in- necatidsa politica de atunci, a inpedecatu pe Ales- sandru loanu L, câ se nu păta sancționa si chiama la vidti’a deplena societatea academica romana. Asia actele respective au remasu in portofoliul» ministe- riale, păna in primavdr’a anului 1866, candu mini- sterialii compusu amestecatu dein albi si roșii (loanu Gica, C. Rosetti etc.) le-au scosu si le-au supusa la aprobarea domnesca. Asia dara ,,Albii“ n’au fostu neci odata in contra infientiarei unei societăți literarie romanesci, nici in principiu si nici in modula cumu s’a compusu aceea, anume după diversele provincii locuite de romani. Dica cine căteva voii, noi inse carii in vidti’a ndstra amu facutu la tempulu seu de- stule inputatinni ,,Albiloru,“ cumu amu facutu nu odata si „Rosiloru,“ recundscemu astadi, precumu amu recunoscutu totu-deauna, că intre patricianii Ro- mâniei se afla unu numeru considerabile de individi si de familii, pe care nu’lu întrece nimeni in patriotism» si in romanismu. Ceea ce a lipsitu păna acilea la multi patriciani, a fostu numai credenti’a in vitalita- tea natiunei romanesci, de care inse nu avemu se ne miramu, candu vedemu si intre plebei destui in- dividi cu credentia prea pucina in venitoriulu nostru. Este unu reU acesta, care inse, multiamita ceriului, dispare pe anu ce merge. Asia dara nu roșii, ci albii au datu vidtia societatei academice romane. Alt’a inse este fatalitatea, pentru care sufere so- cietatea academica. Inaugurarea ei, care dein caus’a colerei si a tempuriloru bellice nu s’a potutu intem- pla in 1866, a cadiutu in a. 1867, pre candu era la potere ministeriului Brateanu, si s’a essecutatu in modu demonstrativa, carele — ărasi dein intemplare — a venitu deintru odata cu demonstratiunile Ce- chiloru pe la St. Petropole si Moscva. Eca crim’a — deca este possibile a se numi crima — pentru care sufere societatea academica. Păna si estempu, in siedenti’a dein ⁱs/a7 Augustu ni s’a spusa curata de cătra membrii bucuresceni, că inca totu mai do- mina opiniunea, câ si cumu unii deintre membrii „aru merge la Bucuresci pe spesele statului, numai câ se amble dein casa in casa facundu la politica, era nu câ se lacre in sinulu societatei academice?⁴ In acestu puncta sunt indesiertu tdte protestele, după ce insusi dn. Cogalniceana spusese pe candu era mi- nistru, că cutare consulatu vede cu ochii rei venirea „unoru suditi imperatesci“ la acea societate. Se spune ici colea, că chiaru si guberniulu actuale ar fi espusu la diverse mustrări diplomatice dein caus’a „sudi- tiloru.“ Asia dara se cere purificarea societatei academica de „suditi;“ atunci apoi va fi pace, sub- ventiunea ei nu se va mai castra, si societatea va prospera. Tdte acestea s’au vorbita de repetite-ori in sinulu societatei academice, si inca in discussiuni animate. Ceea ce n u s’a vorbitu in societatea aca- demica, sunt unele câ acestea: Intre sutele de mii de jidovi migrati in Roma- ni’a sunt mii de mii de membrii ai aliantiei israelite, cari lucra neîncetata spre ruinarea tierei, Împilatori si trădători ai ei, cu scopuri politice Învederate si pipăite, fbra că sei traga cineva la cea mai mica dare de sama, si fbra câ consulatele se se supere. Clerulu rom. catholicu dein Romani’a primesce totu feliula de porunci dela Pap’a, adeca dela una potere străină, cumu si subventiuni in bani dein tieri diverse, fbra câ tdte acelea se fia supuse la asia nu- mitulu Placetum regiuni, adeca la incuvientiarea regimului tierei. Deintre r. catholici sunt mai multi membrii de ai societatiloru, nu numai literarie, ci si politice, dein tieri si staturi străine, fbra câ gu- berniulu romanescu se’i impedece. — 259 — Totu acesta se intemplă si cu locuitorii de con- iessiune protestanta si de naționalitate germana. Ba- seric’a luterana dein Bucuresci primesce mai bene câ de optudieci de ani subventiuni in bani dela regele Svediei, dela alu Prussiei si dela societatea germana Gustav-Adolf, de adreptulu, era nu prin canalulu mi- nisteriului romanescu de esterne, si cine vreodată a reflectatu la asia ceva? „Ja das ist ganz was anders, Bauer,“ ar respunde cineva la Berolinu. Grecii si Bulgarii au societăți naționali, literarie si chiaru politice in sinulu României. Magiarii agi- tedia neincetatu in sensu naționale si politica intre ungurii ciangai dein Moldov’a. Ad 5. Asia este, ministerialii lui Alessandru loanu a trecutu in list’a membriloru si vreo 4—5 gr. catolici, fbra câ se le câra carte de botezu, decâtu singuru si numai informatiune despre naționalitatea loru si despre activitatea loru de câte 20—30 de ani intru cultivarea si inavutirea limbei, in sfer’a instructiunei publice, in deșteptarea simtiului naționale, in emanciparea popo- rului dein nescientia si orbia, in publicatiuni diverse, făcute cu mari sacrificiuri. Acdsta crima cumplita s’a si inputatu greu dela Pestea, si mai de airea, anume fratiloru Brateanu, candn ea trebuea se se inpute mai virtosu Domnului tierei Alessandru loanu, ministri- triloru Cretinlescu, Odobescu si preste totu Albiloru, carii era la potere in 1864 —1866. Ce mai simtiu finu avuse dn. C., candu iini dise in 14/26. Septembre 1867: „Eu nu credu se mai veniu la Bucuresci." Si totuși dsa fusese primitu acolo nu numai cu adeve- rata charitate fratiesca, ci si cu tdta reverenti’a cuve- nita positiunei sale sociale, precumu raru se mai in- templa altui romanu transcarpatinu. Dara nu care cumu-va se se creda, că la pun- ctulu acesta a reflectatu vreunu romanu dein Roma- ni’a; nici prin mente nu le-a venitu. Tocma dein contra, de ecs. dn. loanu Brateanu si alti barbati luminati nu se potea mira de ajunsu de acelu abderitismu „alu ungureniloru"; Numai in a. 1869 bietulu Eliadu, pre candu aberratiunile spiritului seu mergea crescendu, irritatu de unu omu fanatica dein Pannoni’a, incepuse uneori se aiuredie despre „iesuiti" si de alte fantasme. Sarmanulu, cătra finea vietiei cadiuse si elu intr’unu pietismu fatale. Cautati in academi’a scientifica ungurâsca dela Pestea, dein căte confessiuni religidse si-a luatu ea pe membrii sei; dra Carajan, repaus, in a. c., membru presiedente alu academiei imperatesci de scientie in Vien’a, era de naționalitate grecu, de religiunea grecoresaritdna orthodoxa. Si de ce religiune potu <5re se fia acei membrii, carii au a face cu Geologi’a, cu Electricitatea, cuMag- netismulu, cu Darwinismulu? Dara ore candu te-ai pomeni in una buna-demă- netia, că membrii vreunei societăți scientifice dein secțiunea filosofico-historica sunt toti simplii Deisti, cei dein secțiunea filologica carii au a face multu cu sanscrit’a si cu alte limbi orientali, aru fi ajunsu in Budhaismn? Baseric’a, seu basericele christiane aru perde 20—30 de suflete, pentru care in adeveru ar avea se le para fdrte reu; ddca inse națiunea in cursa de vreo treidieci de ani ar castiga dela aceli fiii re- taciti ai basericeloru unu dictionariu etimologicu com- pleta, traductiunea mai multora auctori classici eleni si latini, cumu si a cartiloru eclesiastice, dein care căteva sunt traduse fdrte reu, histori’a universale cu intretieserea preste totu a evenimenteloru mari dein histori’a ndstra, chiaru histori’a ecclesiastica scrisa cumu se cade si curatita bene de atătea minciuni, resultatele toturoru ramuriloru de scientiele naționali applicate la pamentulu patriei ndstre; mai multe cârti scolastice elaborate in cunoscientia de materia, dra nu plagiate simple; in fine căteva scripte originali, care se faca ondre natiunei, — atunci credu că chiaru sant’a baserica „naționale" ar afla dresi-care consola- tiune, mai alesu candu ar reflecta la miile de mii ai flliloru sei, carii peru prin temnitie, in saline, la galere, in furci si de glontiu, nu dein lipsa de cre- dentia, ci dein lips’a totale de moralitate si huma- nitate. Ce bajocura, a intreba pe omulu scientieloru, in ce riu s’a botezata. Acesta inse este unu pretestu, pentru care e de ajunsu a’lu fi atensu usioru, pentru câ mai alesu in societatea ndstra moderna dein Ro- mani’a se dispara, nu câ vreo buba, ci câ globule- tiele de sapunuJ Nici că se pdte altu-mentrea in regiunile, dein care nisce barbati de confessiuni he- terogene câ colonellii Engel si Blaremberg, câ dn. Davila si altii multi luara socii orthodoxe, in care duoi frați Ghica tienu socii catholice; una dein fii- cele lui Bibescu e maritata după unu comite austri- aca Larisch, alt’a dein ale repaus, generariu Const. Ghica tiene pe unu magnatu italianu. Dara cine se stea a enumera sutele de essemple de acestea. (Va urma.) loanu Corvinu de Hunedor’a, originea, genealogi’a, faptele sale im- mortali. (Urmare.) XL Erasi cașulu invasiunei lui Cor- vinu in Munteni’a. Stefanu-voda alu Mol- dovei. Bellulu cu Fridericu. încercări de- sierte de pace. Turburari in Transilva- ni’a si Munteni’a. Amestecul u Papei. Ar- mistițiu. Indata după închiderea dietei loanu Cor- vinu veni in Banatu, de unde trecfi iute in Transil- vani’a. In luliu ilu vedemu (după documente) la Huneddr’a (20.) si la Apoldu (31.); după aceea inse trece curendu ârasi la Ungari’a, in cătu pe la 12. Augustu se aflâ la Madarasiu*), £ra in 23. Augustu *) Datum in oppido Madaras tertio die festi 6. Laurentii martyris anno Domini 1446. 41* 260 — emitte unu decretu dein cetatea Segedinu in caus’a comuneloru montaniste Ofenbai’a, Zlatn’a s. a. Mai incolo vedemu, că Corvinu emitte de dato 14. Sept, si 3. Oct. 1446 decrete ărasi dela Bud’a capital’a tierei*). Păna acilea urmariramn pe loanu Corvinu pre- ste totu anulu 1446, incependu dela lanuariu păna la Octobre, si vediuramu, că elu in acelea noue luni ale anului a petrecutu totu numai in Transilvani’a si Un- gari’a, dr in afbra n’a esitu. Intr’aceea chronicarii contempurani si după ei istoricii moderni aducu totu in anulu acesta, vdr’a, pe turci in Muntenia, ii făcu se strabata inca si in Transilvani’a, spunu că turcii au venitu in Munteni’a cu Vladu II., pe care l’ar fi destronatu Corvinu in anulu trecutu, punendu in locu’i pe Danu, dra acumu au gonitu ei pe Danu si au reasiediatu pe Vladu,.; după acestea totu chroni- carii scotu drasi pe Corvinu in Munteni’a prin pas- sulu Branului cu dste numerdsa, si’lu făcu câ se lo- vdsca pe turci si pe dstea lui Vladu sub munți, in vale, drasi pe neașteptate si cu atăta barbatfa, in cătu inemiciloru nu le mai remasese locu de scapare, si că in fine dstea lui Vladu tradandu pe domnu-seu a trecutu in partea lui Danu, De acf incolo totu acei chronicari adaoga, că Vladu II. si cei duoi fiii ai sei au fostu prinși de cătra draenii lui Danu, după care apoi nefericitulu do'mnu si cehi mai mare filiu alu seu au fostu taliati in piati’a capitalei Tergovistea, dra celui mai micu i s’au scosu ochii. Care dein duoi a pedepsita asia cumplita pe Vladu si pe filii sei, Corvinu sdu Danu? Acf chronicarii drasi se incurca, precumu se incurca si in defigerea tempului ace- stei espeditiuni, care inse a potutu se fia numai tdmn’a tardfu, precumu s’a potutu observa dein cele pre- misse. Totu asemenea nu se afla acelea cause grave, pentru care Vladu se fia meritata mdrte anume dein partea lui loanu Corvinu. Acdsta catastrofa de do- mnia se pdte esplica mai multu numai dein ur’a cea cumplita ce domină intre familiile Vladu si Danu, precumu se scie dein scriptele archiepiscopului pri- mate Nicolaus Olahus. Celea ce scrie I. C. Engel despre ingratitudinea si reutatea lui Vladu, trebue se se cdrna prin sit’a cea mai ddsa a criticei**). En- gel, câ si toti scriptorii ungureni, tienu orbesce la ide’a loru fixa, că domnulu Munteniei fusese vasal- lulu regelui ungurescu, prin urmare că cela comittea crima mare, ori-candu caută protectiunea sultaniloru. Lui Engel si consortiloru sei le place prea multu a uita, că cine are vasalii si tiene la ei, are si cea mai strinsa obligațiune reciproca de a’i apara in totu tem- pulu si in tdte impregiurarile, in contra ori caroru inemici. Miserabili protectori si suzerani aceia, carii dela vasallii loru astdpta fidelitate necondiționata, ser- vitiu ostasiescu in tdte tempurile, donuri si tributuri *) Vedi documentele respective in collectiunea lui los. Te- leki tom X. **) Gescbichte der Walachei p. 167—170. anuali, dra ei nu se simtă obligati cu nimicu cătra vasallii loru, ci ori candu amerintia pe aceștia vre- una inemicu, ii lașa de capulu loru, câ se se apere cumu voru potea. Curatu asia s’au portatu regii Un- gariei facia cu domnii Munteniei si ai Moldovei; nu- mai laudele desierte, numai gur’a mare era de un- gureni. Engel incrimina pe Vladu, că de ce s’a in- pacatu cu Muradu in dilele lui Sigismundu si s’a retrasu de cătra acesta. Lucrulu inse stă tocma dein contra. Sigismundu a fostu batutu infricosiata de turci; a scapatu câ vai de elu dein batalia; a am- blatu câ unu vagabundu preste tieri si mari, in cătu nimeni nu mai aflase nimicu despre densulu; inse si după aceea, elu ne-cumu se apere Moldov’a si Mun- teni’a de turci, n’a fostu in stare se apere nici Tran- silvani’a si nici Croati’a. Adaogemu la tdte acestea nebunulu proselitismu religiosu alu regiloru Unga- riei, carele mai pre urma ajunsese a fi multu mai turbatu decătu alu mohamedaniloru. Insusi Engel n’a potutu trece cu vederea, că buna-dra in an. 1444 după campani’a cea lunga si inainte de catastrofa dela Varn’a, latiendu-se scirea că Munteni’a, Moldov’a si Bosni’a s’aru fi supusa de nou (?) cordnei unguresci, pap’a Eugeniu a si denumita indata căte unu asia numitu Inquisitorem haereticae pravitatis pentru acelea tieri. Cu alte cuvente, in tierile acelea, in locu de a introduce scdle, scientie, arte, reforme salutarie, era p’acf se se introducă inquisitiunea reli- gidsa, torturele, rugulu de focu si confiscatiunea ave- riloru. In acea situatiune instinctulu sanetosu alu conservarei proprie dictase romaniloru, câ dein duoe rele se aldga pe celu mai micu, adeca se gravitedie spre Constantinopole, precumu gravitaseră totudeauna, de candu Constantinu a stramutatu resiedenti’a impe- riale dela Rom’a la Bizantiu, dra in unele tempuri se cumpendsca, seu cumu amu dice, se balantiedie intre căte duoe si trei poteri mai mari, precumu au facutu si mai făcu inca multe popora si staturi mici. Asia dara ori-cine altulu pdte se inculpe de una de alta pe romani, numai ungurenii si regii loru n’au nici unu dreptu a’i inculpa de ingratitudine, prin ur- mare nici I. Corvinu nu avea nici unu dreptu a ucide pe Vladu si pe filiu-seu dein cause curatu politice, si cu atătu mai pucinu in favdrea cordnei unguresci, dela care romanii n’au avutu nici-unu bene vreo- dată. Era ddca cnmuva Vladu se va fi portatu tira- nesce cu tidr’a, cu poporulu, acdsta assertiune mai « aștepta câ se fia probata cu totulu altu-mentrea, de- 1 cătu s’a intemplatu păna acilea; cu alte cuvente, bio- grafi’a lui Vladu II. se fia curatita de fabule; atunci apoi se va potea judeca mai bene catastrofa dela Tergoviste, despre care vorbescu Chalcocondilas, Bon- finiu si Turoczi destula de confusu. După expeditiunea dein Munteni’a, loanu Cor- vinu a inchiaietu pace si confederatiune amicabile cu Stefanu domnulu Moldovei, carele destronase pe Ilie- voda. Nu se afla nicairi căușele care au datu lui Corvinu si lui Stefanu ocasiune la acea confedera- — 261 — tiune, că-ci episcopulu loanu Vitdz de Zredna, fo- stulu secretariu alu lui Corvinu, atenge acelu eveni- mentu fdrte pe scurtu*). Ce scii, ddra va mai esi la lumina inca si pentru acdsta vreuna documenta, carele păna acuma stă undeva la intunerecu. De altu-mentrea lui Stefanu nu ’ia folosita nimicu acea confederatiune, precumu vomu vedea mai la vale. In Octobre se reintdrse abia nou’a deputatiune ungurdsca dela imperatulu Fridericu, inse drasi fbra nici-unu resultatu, că si inainte de aceea de repetite ori. Acumu spiritele se află de amenduoe parti in mare irritatiune. Ungurenii cerea mortîsiu pe rege si cordn’a, Fridericu perseveră in refusulu seu. Pe langa aceea se si prepară de expeditiune bellica in contra ungureniloru, că-ci aceștia calcasera de repe- tite-ori in territoriulu lui si’i causasera mari strica- tiuni. Acuma consiliulu ungurescu inca decretă in unanimitate armare seridsa in contra lui Fridericu, dra după ce se mai terminară unele certe escate dein caus’a denumirei unoru episcopi, si dupace ungurenii se incercara in desiertu a trage cetatea Vienei si pe Austri’a infendre in partea loru, in fine gubernato- riulu loanu Corvinu fu auctorisatu a declara bellulu, a si maneca in contra lui Fridericu in Nov. 1446. In Nov. 1446 Corvinu inundă cu dstea sa pro- vinciele Stiri’a, Carinthi’a si Carnioli’a, fbra cea mai mica resistentia dein partea dstei lui Fridericu, păna candu au ajunsu la Urbea-noua (Neustadt) si de acolo la Baseric’a-noua (Neukirchen), unde isi asiediă ca- strele, si apoi se adressă de nou cătra municipiulu Vienei, că se trdca in partea lui. Se incepura ne- gotiatiuni de pace, inse fbra nici-unu resultatu; de aceea Corvinu reîncepă devastatiunile in archiducatu, păna ce se intrepuse delegatulu papei, că se se in- chiaiă drasi armistițiu, după care drasi se reîncepură negotiatiunile de pace prin tramiterea unei deputa- tiuni numerdse. Cardinalulu loanu Carvajal, dele- gata alu papei, denumita in loculu lui lulianu Cesa- rini celui cadiutu la Varn’a, unu diplomata agera, in cointielegere cu Aeneas Sylvius, carele pe atunci era secretariu alu imperatului Fridericu, s’au pusu dein respoteri, că se restaure pacea nu numai intre acesta si intre ungureni, ci si cu bohemii, inse drasi fbra de nici unu resultatu. Chronicarii spunu, că Corvinu nu ar fi partici- patu la negotiatiunile acelea, dein causa că elu a venitu in Transilvani’a, pentru că se observe de a- prdpe evenimentele dein Munteni’a si Moldov’a, că-ci ambele tieri se află de nou in bellu civile. Anume in Moldov’a, Romanu volieiidu a’si resbuna de unchiu- seu Stefanu pentru mdrtea tata-seu, l'a lovita cu dste numerdsa si l’a ucisa; au avutu inse a lupta si cu Petru, filiu alu lui Stefanu, care a venitu in persdna la Corvinu, că se’i cera ajutoriu (după Engel). Tdta pacificatiimea tieriloru romanesci a tienutu de joi păna *) Pacem quoque cum Moldavia firman pactus est. (Vit6z la Schwandtner in epistol’a dein 17. Ian. 1447.) mai apoi. Corvinu a trebuita se se reintdrca drasi asupra nemtiloru. S’a tienutu si dieta in Ungari’a. In fine abia in 8. luniu 1447 se inchiaib, nu pace, ci numai armistițiu pe duoi ani, sub cinci conditiuni, dein care lipsea tocma cea mai de frunte, adeca libe- rarea reguletiului Vladislau dein manile imperatului. Acelu armistiu avii numai atâta intielesu, că pre candu Georgie Castriota (Scander-beg) luptă beroi- cesce in contra turciloru, a castigatu si Corvinu mana libera că se’si reapuce ocupatiunea sa de predi- lectiune, adeca se se bata drasi cu turcii. Acumu că si alta-data, elu provdca pe tdte poterile spre aju- toriu. Toti ilu lauda, dra pap’a Nicolae V. ii tramite titlu de duce; de airea inca’i venu, totu că inainte,- promissiuni de nimicu; dra Georgie serbulu ii spuse verde, că elu nu’i va da nici unu ajutoriu in contra turciloru. Georgie avea asta-data mare dreptate. Elu vedea curatu, că cei mai de frunte ungureni se sub- tragu drasi dela espeditiunea bellica si remanu pe la casele loru; preste acdsta indelung’a experientia ilu invetiase, că se nu mai alega de locu intre turci si unguri; se cundsca una singura distinctiune, care era cu totulu in defavdrea ungureniloru, adeca fug’a no- bilime! de arme, ori candu era vorb’a de turci, si tanaticulu curâgiu alu acestora, condusa prin mana de feru a sultaniloru dein acelea tempuri. Corvinu pedepsi asta-data pe Georgie desporulu Serbiei prin confiscarea toturoru dominieloru,- căte le avea acela pe territoriulu Ungariei. Sultanulu Muradu, audiendu despre marile preparative bellice a le lui Corvinu, se pune drasi in fruntea turciloru sei si inainta spre Serbi’a. Tdta Europ’a era drasi in așteptare încor- data a resultateloru acelei expeditiuni noue. Corvinu scrisese de nou papei, că se’i fia intru ajutoriu prin cunoscutele sale mesuri si midiuldce romane. Acestu papa inse judecă lucrurile omenesci, prin urmare si poterile care era se se mesure de nou, cu ochi mai limpedi si cu sânge mai rece, dein distanti’a in care se află elu; de aceea si dede lui Corvinu unu altu consiliu, invitandu’lu că pentru acelu anu se stea pe locu, se amane bellulu pe altu anu, se nu precipi- tedie nimicu, se’i lase si lui si altora tempu de a se prepara mai bene, că se’i pdta da totu ajutoriulu possibile. Corvinu s’a suparatu pe pap’a pentru a- cestu consiliu, ceea ce se vede mai alesu dein re- spunsulu ce^cfete^ .Corvinu in 8. Sept. 1448 dela oppidulu Corvinu' de langa Dunăre, unde ajunsese- cu dstea. In fă. Sept, dra mai scrise papei, că ddra ’lu va înduplecă se incnvientiedie expeditiunea*). Nici cu atăta nu s’a indestulitu, ci in 17. Sept, scrise de nou papei in aceeași causa**). In fine pe la finea aceleași lune dstea lui Corvinu trecuse in Serbi’a. Si căta era acea dste, ce representă poterea cordnei unguresci? Aceea fusese numai de 16 mii, la care *) Data in descensu nostro exercituali apud vadum Da- nubii, quod vulgo lapideum dicitur 14. Sept. 1448. **) Ex terra Rasciae alias Serviae 17. Sept. 1448. — 262 — veni cea roman^sca dein Munteni’a in numeru de 8000 sub comand’a domnului seu Danu-voda, adeca cu totulu numai 24 de mii, ce e dreptu, bene in- struita si ajutata de artilieria mai numerdsa decătu alta-data. (Va urma.) Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe români (valachi). (Urmare.) 1473. App. D. Tr. T. VI. Regele Mateiu ia in apararea sa pe cele duoe classi de secui, adeca pe călăreți si pe pedestrii in contr’a tiraniei si a im- pilariloru, pe care le suferea ei dela prim or ii, mai bene patricianii si aristocratii loru. Cu aceeași ocasiune regele de- manda conscriptiune noua intre secui, pe cari’i imparte in trei classi, ii si scutesce de multe imposite, si asia arunca funda- menta nou la constitutiunea secuidsca. Commissio pp. Domini Regis. Nos Mathias Dei gratia Rex Hungariae, Bohe- miae, etc. Fideli nostro magnifico Blasio Magiar de Mera vajvode nostro Transilvane, et Comiți Sicu- lorum, ejusque vices gerentibus, salutem et gratiam. Querulose nobis exponitur a parte fidelium nostrorum Siculorum Equitum, atque Peditum de sedibus Wu- darheli et Maros in Castris nostris praesentium, quomodo ipsos nonnulli e Primoribus suae Nationis, exactionibus pecuniariis gravare tentassent, et quo- modo praeterea Ordo eorum trium generum labe- factaretur. Cum igitur praecipua conditio regalis nostrae curae sit, ut omnes, et singnli fideles, statum nostrum regium promoventes, premii condigni vicem accipiant; ideo considerația summa fide, et strenuo semper belligerandi studio dictorum fidelium nostro- rum, universorumque siculorum, Fidelitatibus vestris harum serie mandamus firmissime, ut visis praesen- tibus, sine cessatione medellam adhibeatis, et quidem quoad primum, si quidem fideles noștri siculi nullis prorsus pecuniariis exactionibus, sive nobis, sive ho- minibus nostris obstricti, a perpetuis temporibus dignoscantur, nisi spontaneis, et promptis oblationi- bus ad noștri, et aliorum serenissimorum Regum Hungariae conjugiorum, et natorum hilaria,*) nec non juxta redituum suorum equitatem ad legationes ab illis, et ad illos, uti illud ex aliis literis nostris ipsis in formam privilegii redactis, uberius intelligere poteritis, quam ob rem omnes exactiones, per publicam vocem, sub gravissima poena interdicatis, ita, ut si nihilomi- nus forent aliquo tempore reperti tales, qui contra- rium facerent, illi eo facto, juxta consvetudinem ip- sorum omnibus bonis everterentur. Quoad alterum vero, facta per vos sine mora generali collustratione**) fidelium nostrorum siculorum, Equites in suo stătu a majoribus progeneratos in seorsivas tabulas referatis, qui propter permansuram distinctionem Primipili vocabuntur (Origo Primipilorum). Pedites rnrsus in alias tabulas , quas nemo Primorum suo arbitrio alterabit, perpetuam alioquin infamiam incursurus; nec ex his vero, nisi vajvodarum nostrorum Tran- silvanorum , et Comitum siculorum pro tempore constitutorum, ac in futurum constituendorum, nec ex illis, nisi tres terrae sortes, et facultates habere dignoscantur, dictorum itidem vajvodarum nostrorum scitu ad superiorem gradam ascendere valebunt. In his secus nullo modo facturi, et tabulas quas con- feceritis, ad nos etiam transmissuri. Praesentibus perlectis exhibentibus restitutis. Datum in Castris nostris ad obsidionem fortalitii Modra metatis, feria quinta proxima post festum conceptionis beatae Mariae virginis, anno Domini millesimo quadringentesimo seutuagesimo tertio. Regnorum vero nostrorum anno Hungariae sexto decimo Bohemiae quinto. Ex authographo (uti praetenditur) edidit Benkd „Imago nat. șicul.“ p. 50. In versione hungar. edidit Vajda: „az Erddlyi Tbrv. hist. p. 208. Fidem harum literarum infringere velle videtur Eder in Schaeseo p. 279. Metales Ecclesiae sanctae Paraschivae in Resinar anni 1470. Suppl. C. D. T. IV. p. 335. Carte de miediuini (de hotărnicia) a basericei sântei Paraschive dela Resînariu. In caus’a celoru trei locuri ale basericei, pe care i lea datu Radu vodă Negru. Celu de antaiu este in campulu de diosu de asupra calei Costeiului păna la Strimptu, dein care diumetate spre pădure este a basericei, era ceealalta diumetate a preotiloru. Altu locu este sub Calea Cucului, si alu treilea preste riulu „Din gura valei/ cu petrii rotunde, cumu se vede vers a tur’a, apoi pe langa pometuln (gradin’a de p6me) alu popei Oprea Petrutiu, pe langa stupina, aprdpe de calea ce duce la Costeiu, si celu care este pe sub calea Costeiului, datu de Mircea vodă Bassaraba. In 7 lanuariu 6791 (1474.) Ratione Trium Ecclesiae fnndorum, quos con- tulit magnus Princeps Radu vodă Nyegru. 1. est in Campo inferiori supra viam Koszteiului, usque ad „Strimptu" cujus medietas versus Sylvam pertinet ad Ecclesiam; altera medietas vero est Praesbitero- rum. Alter fundus est infra viam kukului; et ter- tius est trans rivulum „din gura vali," cum lapidibus rotundis prout existit exundationis decursus, vulgo „versatura," penes pomarium Popae Opra Petrucz, penes apiarium prope viam ad Koszthely ducentem, et qui infra viam Koszteiului existit, collatus a Mirese vodă Bassaraba. Die 7. Januarii 6791.*) Simplex Copia exstat in Arch. fisei, Lib. 2. fasc. 2. Lit. F. *) Bouin ustio. **) Modus lustrationis siculorum praescribitur. *) Annus 6791. correspondet anno Christi 1474. — 263 — Mathiae I. mandatam ad Transilvanos et vajvodam Bla- sium Magyar, ut saxones Sedium Selyk et Medgyes contra damna Valachorum manutenerent de a. 1474. C. D. T. III. p. 391—394. Decretulu regelui Mateiu, prin care demanda autoritatiloru publice dein Transilvani’a, câ se apere pe sasii dein scaunele Sieic’a si Medeasiu in contra romaniloru, carii le facea rele multe, prin furturi, spoliatiuni, răpiri, predatiuni, tetiunarii, omoruri.*) Mathias Dei Gratia Rex Hung. Bohem. etc. fi- delibus nostris universis, et singulis nobilibus, et alterius cujuscunque status et conditionis hominibus, in partibys nostris Transilvaniae ubilibet constitutis et existentibus, praesentes visuris salutem et gratiam. Expositum est nostrae Matti. in personis fidelium nostrorum universorum Saxonum nostrorum in duabus sedibus saxonicalibus nostris Schelk, et Medgyes commorantium gravi cum querela, quod nonnulli torent ex vobis Valachos habentes, quorum Valachi cum ovium suarum Gregibus in eorundem exponen- tium territoriis sub colore depascendi oves, hinc inde divagando, per plura malorum genera videlicet furta, spolia, rapinas, et caertas depraedationes, et damna, ac incendia committere asveti essent, et dum ipsi *) La documentulu acesta, câ si la mulțime altele de natur’a acestuia, se pdte observa fdrte bene, câ regele Mateiu, câ si mai multi alti regi, amerintia, injura si pedepsesce pe romani numai in urmarea unoru simple denuntiatiuni, care ajungea la elu, fbra câ se premitta mai inainte de a incrimina, de a in- ijura, vreo cercetare, său cumu se dice, investigatiune regulata, [dein care se essa adeverat’a stare a lucrului. Nu se pdte nega, !câ romanii inca facea multe rele sasiloru; tocma asia inse trebue se recundsca oricine, că romanii facea acelea rele, se si scolâ cu armele in mana, numai dupace se vedea asupriti si spoliati dein tdte părțile, atâtu dein caus’a ritului loru, cătu si pentrucă la unele oeasiuni caută scutire si aparare la domnii tieriloru vecine, Moldov’a si Tidr’a romanăsca. Romanii dă focu la casele dein care fuseseră scosi , pascea cu vitele loru acelea hotara si tienuturi, dein care fuseseră goniți cu poterea, pentrucă nu volia se platăsca diecimele si alte taxe la derula sasescu, care pe atunci era si elu catolicu, si la episcopulu catolicu. De altu- mentrea noi amu vediutu chiaru si in tempulu nostru dictan- du se asupra romaniloru pedepse aspre, totu numai in urmarea uuoru denuntiatiuni reutatidse, si fora picu de investigatiune prealabile. Asia de ess., unde ’ti trebue in acestu respectu unu scandalu mai mare, decătu acelu commissu de fostulu guber- natoriu comite Lud. Crenneville indata la intrarea sa in tiera in Nov. a. 1861, candu la nerușinatele minciuni ale unoru oli- garchi dela Clusiu, indata a trei’a di, luanda pretestu dela unu casu particularul alu Felecaniloru, in care inse totu aceștia avea dreptu, prin unu fermanu alu seu amerintiă pe romani cu tdte relele. Crenneville a cunoscuta mai tardiu că fusese insielatu ; atunci inse a fostu prea tardiu, si nici că a mai fostu in stare de a castiga vreodată simpathiile romaniloru. Mateiu înfrunta pe auctoritatile transilvane, că-ci nu pedepsescu pe romani, si ce e dreptu, demanda a se face si investigatiune, presupune inse dein capulu locului, că sasii dela Sieic’a si Medeasiu avea dreptate in tdte căte au denuntiatu ei asupra romaniloru, — „evidenția documenta:" — de unde ar fi urmatu, că investiga- tiunea era de prisosu. Pentru romani nu era bene nici cu capulu de pătra, nici cu pdtr’a de capu. Se nu perdemu dein vedere documentele, dein care vreo duoe se publicară in Nr. precedente, si care arata, câ chiaru sasii cerea si se rogâ, că comune si tienuturi romanesci se fia incorporate la ale loru, si că tieraniloru se le fia permissu a se muta cu locuinti’a intre sasi. Red. valachi per eosdem exponentes, vel eorum homines de Territoriis ipsorum, cum suis ovium gregibus exire cogerentur, vel a damnis inferendis inhiberen- tur, aut juxta consvetudinem Regni, pro damnis illatis ab eisdem vagia exigerentur condigna, tune ipsi Valachi, ne dum a damnis inferendis, ac ra- pinis committendis cessarent, imo adhuc homines eorundem Exponentium morte, Domos, ac villas, et habitacula eorum combustione minarentur, per hoc praefatis Exponentibus nonnulla damna, et no- cumenta intulissent, et nec desisterent committe- re etiam ad praesens. Vos vero tales vestros Valachos a praemissis commitendis cohibere, et compescere minime curaretis, in maximum praejudi- cium eorundem exponentium atque damnum mani- festum. Quare in personis ipsorum exponentium supplicatum est, per Mattem. nostram super prae- missis eisdem opportune providere, et cum nos ejus- modi indebitas vexationes, damnaque , et nocumen- torum genera, ut dicitur eisdem Exponentibus illata, per quempiam indebite committi, commissasque et illatas impune non velimus pertransire. Idcirco cuilibet vestrarum fidelitatum harum serie firmissime commit- timus, et mandamus, taliter per omnia habere vo- lentes, quatenus receptis praesentibus, habita super praemissis ab omnibus, quibus oportunum fuerit, diligenti inquisitione ex parte talium nostrorum va- lachorum juxta condignas comprobationes praefato- rum Exponentium, ac evidenția documenta, super praemissis omnibus plenariam satisfactionem irnpen- dere, et eosdem de praemissis malis inferendis totali- ter coercere debeatis, uti ipsi exponentes ab eorum vexationibus pacifice valeant permanere, alioquin commisimus, et serie praesentinm strictius committi- mus, fideli nostro magnifico Blasio Magyar vajvodae nostro Transilvanico, suasque vices gerentibus, ut ipsi experta super praemissis Inquisitione diligenti, vestrum quemlibet ad praemissa nostra mandata exequenda, cum universis damnis et gravaminibus in talibus fieri solitis arctare et compeilere teneantur nostrae Matti. in persona authoritate praesentibus eis- dem hac in parte attributa, et justiția mediante, secus igitur ne praesummatis. Praesent. perlect. exhib. restit. Datum Budae feria IV. prox. post. fest. B. Annae anno D. 1474. Regni noștri 17. Coron. v. 11. Copia in Biblioth. Zecheniana-Regnicolari in collect. sub titulo „Chartae Transilvanicae" in folio Nr. 107. Statutorio Relatoriae ' Conventus B. M. V, de Kolosmouostra, pro parte Civitatis Bistriciensis , super statutione in Oppido Radna simul cum Magnavalle, et omnibus ejus appertinentiis Radna-Volgye vocatis eidem Civitati incorporatis, ad mandatam Mathiae I. anno 1475. emanatum eodem anno extradatae. C. D. T. III. p. 407—410. Documentu de statutiune, dein care se vede, că oppidulu 264 — Radna cu Valea mare, sdu adeca intregu tienutulu Radnei s6u Valea-Radnei, s’au incorporata la Bistritia.*) Conventus monasterii B. M. V. de Kolosmo- nostra, omnibus Christi fidelibus tam praesentibus quam futuris praesentium notitiam habituris Salutem in salutis Largitore! ad Universorum notitiam harum serie volumaș pervenire. Quod cum nos receptis li- teris Serenissimi Ppis. Domini Mathiae Dei G. R. Hung. Bohem. etc. Introductoriis et statutoriis nobis directis, summa cum obedientia recepisse in h^ec verba: „Mathias D. G. R. Hung. Bohem. etc. Fidelibus nostris conventui Ecclesiae de Kolosmonostra salu- tem et gratiam! Cum nos Oppidum nostrum Radna vocatum, in partibus Transilvania in continua vi- cinitate Civitatis nostrae Bistriciensis habitum, simul cum Magna-valle, et omnibus ejus pertinentiis Radna- Volgye vocatis, eidem Civitati nostrae, vigore aliarum literarum nostrarum, exinde confectarum in perpetuum annexerimus, et incorporaverimus, velimusque Cives ipsius Civitatis nostrae in Dominium ejusdem oppidi, et cunctarum ejus pertinentiarum per nostrum et vestrum homines legitime facere introduci. Fideli- tăți igitur vestrae harum serie firmiter praecipientes mandamus, quatenus vestrum mittatis hnem. pro testimonio fide dignum, quo praesente Gregorius v. Joannes de Keresztur,') aut Stephanus Cser^nyi de Balâsfalva,²) sive Andreas Porkolab de Kis Budăk,³) aliis absentibus homo noster ad faciem praefati Op- pidi Radna vicinis., et commetaneis ejusdem uni- versis inibi legitime convocatis, et praesentibus acce- dem iutroducat memoratos cives dictae Civitatis nostrae Bistriciensis in dominium ejusdem, statuatque idem Oppidum simul cum dicta văile, et omnibus suis pertinentiis eisdem Civibus praemissae nostrae Incorporationis titulo perpetuo possiden. si non fuerit contradictum. Contradictores vero, si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatos Cives ipsius civita- tis nostrae, nostram personalem in praesentiam, ad terminam competentem rationem contradictionis eorum reddituros, et post haec hujusmodi Introdnctionis, et statutionis seriem, cum contradictorum, et evocatorum si qui fuerint, vicinorumque et cometaneorum qui praemissae statutioni intererunt nominibus, termino- que assignato, eidem nostrae personali praesentiae fideliter rescribatis. Datum Budae feria VI. prox. post fest. assumpt. B. M. V. anno Domini 1475. Regnorum nostrorum anno Hung. 18. Bohem. v. 7. Unde nos mandatis dicti Domini noștri Regis in omnibus fideliter obedire cupientes, ut tenemur, una cum praefato Johanne de Keresztur homine ejusdem nostrum hominem videlicet: Religiosum virurn Fratrem Ladislaum sacerdotem unum ex nobis ad praemissa peragenda nostro pro testimonio fidedi- gnum duximus destinandum, qui tandem exinde ad nos reversi nobis uniformiter retulerunt isto modo: quod ipsi in festo undecim millium virginum proxime praeterito ad faciem praefati Oppidi Radna, vicinis et cometaneis ejusdem , videlicet Demetrio Magno (Nagy) in persona Nicolai Erddlyi de Somker^k, Georg. Vajda de Felsd-Megese, in persona Stephani Erdâlyi de dicta Somkerdk, et Lazaro Kenezio in persona Nicolai Farkas de Harinna praesentibus accessissent, introduxissentque memoratos Cives dictae Civitatis Bistriciensiensis in dominium ejusdem sta- tuissentque idem Oppidum, simul cum dictis, Văile, et omnibus suis ptinen. eisdem Civibus praemissae vestrae incorporationis titulo perpetuo possiden. In cujus facie legitimis et sufficientibus diebus moram pertraxissent nullo contradictore penitus apparente. In cujus rei memoriam, firmitatemque perpetuam, praesentes Literas nostras Privilegiales pendentis et authentici sigilii noștri munimine roboratas duximus conceden. Datum sexto decimo die Introdnctionis, et statutionis praedictarum anno Domini supradicto. Originale asservatur in Arch. Bistriciensi teste Eder in Not. ad Felmer p. 230. Copia v. sub Nr. aul. 523. 1761. Kemdny. 1475. App. D. Tr. T. VI. Privilegiu datu oppidului Dobra, câ se fia scutitu de plat’a taxeloru. Mathias Dei Gratia Rex Hungariae, Bohemiae etc. Fidelibus nostris magnificis Vajvodis Transyl- vanis, eorumque vice-vajvodis, nec non exactoribus contributionum, et quarumquuque taxarăm nostrarum salutem et gratiam..........sine............intellexi- mus, quod dicatores, et exactores contributionum et taxarum contra voluntatem nostram, et literas super libertate civitatis nostrae Zofeo*) confectas, ad solu- tionem taxarum praetatos cives, contributionumque compeller................Fidelitatibns vestris harum serie firmiter praecipientes committinjus, et manda- mus, oranino aliud habere nolentes, quatenus prae- fatos Cives de Zofeo a modo in posterum................ ad hujusmodi taxarum solutionem angariare non prae- summatis....................proxima ante festum Beati Barnabae apostoli anno Domini Millesimo quadrin- gentesimo septuagesimo quinto. Regnorum nostro- rum anno Hungariae 18. Bohemiae vero 7. Has Privilegiales a. 1475. confirmavit, et tran- sumsit Ferdinandus I. anno 1552. et Leopoldus I. anno 1702. Fragm. har. Liter. edidit in „Magazin fiir Ge- schichte e. c. t.“ I. Bând, 3. Heft. Kronstadt, 1844. p. 209. (Va urma.) *) Vedi si mai susu documentulu despre cârt’a deintre Bistritia si comitatulu Dobacei pentru Valea-Radnei. Red. ’) Sajo Keresztur. — a) Balăsfalva. — ³) Kis Budacu in Cttu. de Doboka. *) Hodie Dobra in Cttu. Hunyad. 265 Societatea academica romana, conformu decisiuniloru luate in sessiunea sa dein anulu 1873, publica urmatdriele cuncursuri: A. Premiulu Zappa. Pentru cea mai buna lucrare a unei Sintactice romane cu program’a si conditiunile urmatdrie: I. Program’a. Partea sintactica a gramaticei lim- bei romane va cuprinde: 1, O introductiune generale, in care se voru stabili prin essemple trasse atătu dein limb’a propria, căte si dein alte limbe, mai vertosu dein limbele clasice si surori cu a ndstra, diversele relatiuni in cari se potu pune conceptele spre enunciarea cugetari- loru, stabilindu-se totu-deodata si terminologia sin- tactica cea mai buna ce s’ar potd dă după cele mai ndue lucrări gramaticale. 2. Sintassea speciale a limbei romanesci, in care se se desvdlte in detaliu tdte modurile de espre- siune. a fie-careia dein relatiunile stabilite in partea generale, cautandu se se dea pentru fiecare modu de espresiune essemple numerdse atătu dein limb’a popularia, cătu si dein cărțile ndstre cele mai bune scrise, vechi sdu ndue, producăndu-se la fia-care modu de espresiune a unei relatiuni sintactice, si idiotismele limbei, alaturandp-se fia-care dein aceste forme de espresiune cu cele analoge limbei mai alesu romanesci, cautandu in fine pe d’o parte se se aldga cele mai corecte espresiuni, dra pe de alta parte se se pună in vedere solecismii si trasele neadmisibili in limb’a ndștra. 3. Topic’a romanesca, in care se va stabili pe d’o parte, cate este constructiunea romana comuna, dra pe de alt’a se voru arată abaterile dela aedsta constructiune, punendu-se in lumina, priii essem- ple indestulatdrie, necesitățile de espresiune, dein cari născu inversiunile constructiunei comune. 4. Regiile detaiate de ortografia, cum si de punctuatiune. 5. Unu conspectu istoricu alu diverseloru frase, prin cari a trecutu limb’a romandsca si sintassea ei, pentru că dein acest’a se se traga conclusiuni asupra calitatiloru generali ale trăsei romanesci. Acestu conspectu. inse nu se cere de rigdre, ci se lașa in voi’a concurentiloru. II. Conditiunile concursului sunt: 1. Marimea opului are se fia celu pucinu de 20 de cdle tipărite cu litere garmond. 2. Terminulu pasu, candu manuscriptele con- curentiloru au se fia tramise societatiei, este 30. luliu 1876. Manuscriptele venite in urm’a acestui terminu nu se voru luă in consideratiune. 3. Manuscriptele voru fi scrise in modu legibile, de mana străină, paginate si legate in fascicula. Pre pagin’a antaia voru portă o devisa in ve- rice limba, scrisa asemenea de mana străină. Aceeași devisa. se va scrie si pe unu plicu sigi- latu cu sigilu fdra inițialele autoriului, in care plicu se va află inchisu numele concurentului. 4. Manuscriptele se voru cercetă si judecă de secțiunea filologica, care va propune societății aca- demice, in siedinti’a plenaria, primirea aceluia dein operate, care va satisface programei. Manuscriptele cespinse se voru păstră in archi- vulu societății păna ce se voru reclamă de autorii loru, alu caroru nume remanu necunoscute, fiindu că plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 5. Premiulu destinatu pentru cea mai buna lu- crare va fi de diece mii de franci. B. Premiulu Zappa. Pentru cele mai bune traductiuni dein autorii clasici, greci si latini. Pentru autorii: I. Ciceronis Philipica II. dela inceputu păna la cap. XX inclusivu. 2. Tili Livii, cartea XXIII, dela inceputu păna la cap XVI inclusivu. 3. Plutarchi Tiberius Gracchus intregu. 4. Polybii cartea II. dela inceputu păna la cap. XVI. inclusivu. 5. Dionis Cassii, cartea LVII dela inceputu păna in capu XII. inclusivu. 6. Dionysii Hilicarnassensis cartea I. dela ince- putu păna la capu XII. inclusivu. 7. Sallustii Jugurthae dela XXIV, păna la XLVIII, inclusivu. II. Conditiunile sunt urmatdriele. 1. Trad acțiunea va fi intr’o limba romandsca, cătu se pdte de curata si eleganta, cautandu a se reproduce in traducere calitatile autoriului tradusu, Traducătorii sunt detori a dă note critice asupra diferiteloru mențiuni ale locuriloru obscure dein testu, cumu si note esplicative asupra terminiloru technici si numeloru proprie, cari ocuru in testulu autoriului. 2. Manuscriptele venite mai tardfu de 10 luliu 1874 nu se voru luă in consideratiune. 3. Manuscriptele voru fi scrise cătu se pdte de corectu si legibile, inse nu de man’a traducetorului, ci de alt’a străină, bine cusute intr’unu fasciculu si paginate. In fruntea manuscriptului se va scrie o devisa in veri-ce limba si totu cu mana străină. Pe langa manuscriptu se va alatură si o scrisdre închisa intr’unu plicu, sigilata cu sigilu fbra inițialele auto- riului, adresata presiedintelui societatiei academice si portandu in afhra devis’a manuscriptului scrisa totu cu mana străină, dra in intru numele autoriului tra- ductiunei. 4. Manuscriptele se voru censură si judecă de secțiunea filologica, care va propune societatiei, in siedinti’a plenaria, adoptarea aceluia dintre operate, care va merită premiulu destinatu pentru aceste lucrări. 5. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in archivulu societatiei păna ce se voru reclamă de autorii 42 — 266 — loru, ale caroru nume remann necunoscute, fiindu că plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. 6. Premiulu pentru cea mai buna traducere de 20 pagine va fi în genere de lei nuoi 120, era pentru 20 pagine dein Dyonisia de Halicarnasu seu dein Dione Cassiu lei 100. 7. Celu ce va obtienă premiulu ca celu mai escelinte traducetoriu alu celoru 20 de pagine, de cari e vorb’a in articolele precedinti, va fi insarcinatu de societate a face traductiunea autoriului intregu cu premiulu fissatu de lei nuoi 120, său 100 pentru fie-cari 20 pagine. 8. Traducetoriulu ast-felu insarcinatu de socie- tate va fi detoriu a urmă lucrarea cu aceeași dili- gentia, essactitate, elegantia si puritate de limba, cu care a facutu si prob’a premiata. Elu va fi detoriu a dă pe fie-care anu căte 200 pagine de traducere din editiunea luata de norma. 9. Traductiunea se va essamină de secțiunea filologica a societatiei si, aflandu-se conforma condi- tiuniloru de mai susu, se va dă la tipariu, ăra tra- ducetoriului se va respunde remuneratiunea cuvenita. La casu inse candu traductiunea n’ar corespunde conditinniloru stabilite, ea se va tramite autoriului cu observatiunile făcute de secțiunea filologica si cu invitatinnea de a o emendă. 10. Candu traducetoriulu dein ori-ce causa n’ar mai continuă lucrarea, atunci se va publică dein nou concursu de proba in conditiunile de mai susu. 11. Autoriulu clasicu , care trece preste 500 pagine se va împărți intre mai multi concurenti, ce voru escelă la concursu. 12. Tipărirea autoriului tradusu se va face de societate in 1000 essemplarie formata in octava or- dinarii!, cu litere garmond si pe chartia alba curata, după unu modelu alesu de societate. Formatulu adoptata, literele si charti’a aprobata voru servi pentru toti autorii traduși si tiparîti cu spesele societatiei. Pretiulu unui essemplariu, scosu la vendiare, se va defige in raporta cu spesele făcute cu traducerea si tipărirea lui, asia ca dein vendiarea primei editiuni se ăsa si se se incassedie cu procentele loru toti banii dispensi cu acăsta editiune. 13. Traducetorii opereloru premiate de societate sunt liberi a scote un’a, a dău’a editiune dein tra- ductiunea făcută de densii, inse numai dopa trecerea antaiei editiuni făcute de societate, ei remann pro- prietari pe traductiunile loru. 14. Candu societatea va află de cuviintia a face o năua traductinne dein unu autoriu dejă tradusu si publicatu cu spesele ei, ea va fi libera a procede ]a scăst’a, fbra că antaiulu traducetoriu se aiba dreptulu- de a se opune. C. Premiului A. Odobescu. Pentru cea mai buna lucrare istorica asupra originei Daciloru cuprindiendu: I. Cercetări asupra popăraloru, cari au locuita tierile romane d’a stang’a Dunărei mai înainte de concist’a acestora tieri de catra imperatulu Traianu. Aceste cercetări voru fi îndreptate: 1. Asupra geografiei antice a Daciei, dein tira- pulu anteriorii asiediamenteloru romane dintr’ms'a; 2. Asupra originei, denumiriloru si distincti unei etnografice ale popăraloru, cari au locuita aceste tieri; 3. Asupra religiunei, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gradului de civilisatiune ale acelora popăra, avendu-se in vedere si monumentele de ori- ce natura s’au potutu păstră de la densele. Asupra vestigieloru remașe dein limbele loru. Concurentii voru se estraga noțiuni pe căte se păte mai complete dein autori antici, eleni si latini, cari au atinsu aceste subiecte, si totodată se supună la o critica comparativa plina de atențiune tăte opiniunile principali emise de invetiatii istorici si archeologi moderni asupra materieloru dein programa. Printr’unu asemenea studiu concurentii voru trebui se-si formedie. o opiniune critica, pe care o vora intemeiă pe argumente sciintifice. II. Scrierea va avă o distributiune sistematica; ea va fi redesa in limb’a romana, cu unu stilu cu- renta si limpede. Testulu disertatiunei va avă o întindere aprosimative că de 200 pagine in octava de tipariu cu litere garmond. Calitatea si estensiunea noteloru anesate la testu sunt lasate la dispuse- tinnea autoriului. III. Manuscriptele voru fi tramise la delegati unea societatiei academice, curatu descrise de mana străină, fbra a portă numele autorului, ci numai o devisa scrisa atătu pe manuscriptu, cătu si pe unu alaturatu plicii sigilatu, care va contienă numele si adres’a autoriului. Disertatiunile voru fi judecate de societatea aca- demica, care va decerne premiulu aceleia, care va fi recunoscuta, că satisface tăte conditiunile programei. IV. Fiindu că in terminala de 15 luliu 1873, defiptu prin antai’a publicatiune acestui concursu, nu s’a presentatu nici unu concurenta, de aceea se pune unu altu termina pentru 30 luliu 1874; ăra premiala primitiva de lei 1000, admisa cu procentele ce dă acestu fonda păna la mentionatuln terminu, cum si cu alti 564 lei, ce a mai donata A. Odobescu, va fi de lei 1844. D. Premiu dein fondulu A. Fetu si dein economiele societătiei. I. Unu premiu de 4,000 lei pentru confectiu- narea celei mai bune charte geologice a duăe. jude- tie ale României, dein cari unuia de dincăci si altu- lu de dincolo de MîIcqvu. II. Unu premiu de 2000 lei pentru stadiala geologica, chemicu si economica alu principalelor!! Io- calități, unde se afla petroleu si cărbuni fosili in judetiele Prachova si Dambovitia. — 267 —. III. Unu premiu de 16,00 lei pentru, studiarea si analisarea apeloru dein 15 fontane ale tierei. Terminalii concursului pentru fie-care dein aceste lucrări e defiptu pentru 30 luliu 1875, păna candu concurentii au se si tramita elaboratele loru cătra presiedintele societatei cu aceleași formalități ce s’au prescrisa mai susu si pentru alte obiecte de concursu; manuscriptele venite mai tardiu de 30 luliu 1875, sdu fbra formalitățile cerute, nu se voru accepe. Programele pentru aceste lucrări sunt: I. Pentru studiulu geologica alu unui judetiu concurentele e datoria: 1. Se faca descriptiunea fotografica a judetiului. 2. Se arete ce terenuri, ce strate se gasescu in acelu judetiu, indicandu natur’a locuriloru fie-carui stratu, si fosilele, pe care se basdza pentru determi- narea loru. 3. Se faca o secțiune longitudinale si alt’a trans- versale a judetiului, precum si secțiuni de diferite accidentie ale crustei globului, ce se pdtu află in acelu judetiu. 4. Se faca chart’a geologica a judetiului. 5. Se aduca o colectiune de roccele caracteristice. II. Pentru studiulu geologicu chemicu si economica alu principaleloru localități, unde se afla petroleu si cărbuni fosili, dein judetiele Prachova si Dambovitia, se cere de la concurenti: 1. In genere, studiulu petroleului indigenu, pe- cur’a, cdr’a de pamentu, oleiulu terosu fosile, in aceea ce privesce constitutiunea, compusetiunea si proprie- tățile lui chemico-technologice, esploratiunea si apli- catiunea industriale, impreuua cu derivatele lui. 2. In specie: a) Determinarea proprietătiloru fi- sice ale petroleului indigenu; comparatiune cu petro- leulu americanu si europenii dein alte state; b) Ce constitutiune si ce proprietăți an productele de de- stinatiune ale petroleului la temperatur’a 120Celsius păna la 350 C.‘? gruparea acestoru producte si de- terminarea cantitativa du'pa volumine si procente, — aplicati unea loru; c) Determinarea producteloru licide cele mai volatile, adeca a aetheriloru petrolini, — proprietățile si aplicatiunea loru; d) Petroleulu indi- genii contiene parafina? Determinarea cantitativa; e) Petroleulu indigenu contiene naftalina? Determinarea cantitativa; f) Petroleulu sdu smdl’a contiene pro- ducte dein grup’a alcaliloru monoatomici dein seri’a a 7, adeca thenolulu, benzin a, acidu-carbonicu, phe- rylamina? Determinarea loru cantitativa si constituti- va? g) Contiene smdl’a de petroleu, inainte sdu după estragerea parafinei, gaze hidrocarbure, cari se potu intrebuintiă ca luminatoriu aeriferu? In casulu positivu se se esseente determinarea calitativa si cantitativa a acestoru producte gazdse. Descrierea in modula celu mai practicii a aparateloru de estragere a gazeloru combustibili luminatdrie pentru aplicatiunea că gazu de luminata aeriferu in industria (usin’a de gazu aeriferu de petroleu); h) Contiene petroleulu indigenu sdu smdl’a de petroleu corpuri de natura desiufe- ctanta? In stare nativa sdu după drecare preparare? i) In ce modu si cu cari medildee. se potu stringe mai complecta si mai curendu ga'zulu flui du de petroleu inflacaratu, spre essemplu incendiulu pro- dusa prein acestu corpu anume photogera, pinoli- n‘a? etc. a. Operațiuni de procedere de essecutatu la is- voru (la faci’a locului): 1. Prinderea gazeloru libere cari se degagia dein fontana (in flaedne sdu tuburi inchise prein chalumeaux} in numeru 2—4. 2. Receptiunea apei pentru determinarea acidului carbonicii liberu si semi- libern si ale loru combinatiuni după metodulu lui Recenius'. 3. Receptiunea apeloru minerali pentru determinarea corpuriloru ficse organice si anorganice, 4. Determinarea cantitativa a acidului sulfhidricu liberii, semi-liberu si dissolutu, in casulu candu s’a consta- tata calitativ’a, presenti’a lui. 5. Determinarea sulto- metaleloru la faci’a locului prein g'azometria. 6. De- terminarea sulfideloru. 7. Determinarea corpuriloru . organice volatili după Frenis. Determinarea sdu prinderea apei după Bunsen in flaedne cu amoniacu, chiorii calcium sdu chiorii baryum. 9. Presenti’a combinatiuniloru de protoside de feru, cari trebuie determinate volumetrice la faci’a locului prein hyper- manganatu de potassa. 10. Deierminarea tempera- turei in dude diferite peridde si de trei ori pe di. 11. Determinarea temperaturei esteridre. 12. Deter- minarea proprietătiloru fisice. 13. Determinarea pro- prietătiloru chemice. 14. Analisea calitativa a corpu- riloru gazdse, a corpuriloru organice volatile si ne- volatile si corpuriloru neorganice ficse. 15. Rema- siti’a corpuriloru fisse trebuie determinata după metodulu lui Bunsen (Roscoe). 16. Receptiunea si analisea asiediementului fontanei. — Ș. Operațiuni si procederi de essecutatu in labo- ratoriu. 1. Determinarea pondului specifica. 2. Deter- minarea iodului, bromului, chiorului pe cale volu- metrica. 3. Determinarea gazeloru hidrocarbure, sulf- hydrice, a azotului, hidrogenului, acidului carbonica si oxigenului prein metodulu gazometricu alu lui Bunsen. Determinarea acidului sulfurica si a acidu- lui silicicu pe cale ponderabile. Determinarea com- binatiuniloru de feru pe cale volumetrica. 6. Deter- minarea baseloru alcalieloru de pamentu si a causti- celoru, spectroscopice, sdu pe cale ponderabile, sdu a alcalieloru fisse prein volumetria. Determinarea metaleloru după metodulu lui Bunsen. 8 Determi- narea acideloru organice sdu anorganice după Fre- senius. 9. Determinarea si calcululu cantitătiloru in totalii ale corpuriloru fisse. 10. Calcululu dateloru cantitative alu corpuriloru necombinate in cifre ori- ginali. 11. Calculu cantitativa alu dateloru obtienute dein corpurile combinate. 12. Calcululu gazeloru obtienute atătu alu celoru libere, cătu si alu celoru combinate sdu semi-combinate. 13. Calcululu corpu- riloru fisse si alu acideloru, cum si alu gazeloru in 42* — 268 — compusetiune, după cum se afla contienute in apa socotitu dein 100¹⁰, sdu dein 1000¹⁰⁰ părți apa sdu de un’a oca. 14. Studiulu terenului sdu geologi’a fbntanei. 15. Flor’a imprejurtdu fontanei. 16. Isto- riculu. E. Premiulu Zappa. Pentru cea mai buna lucrare asupra formatiunei cuvinteloru in limb’a romana prein compusetiune si de- rivatiune : 1. Program’a. Tractatulu va coprinde: a) O parte generale, in care, prein esemple luate si dein alte limbe in legătură de cumnatfa cu a ndstra, si mai alesu dein limbele clasice, se voru defini si esplică principiele formatiunei cuvinteloru atătu prin sufisse sdu deri- vatiune in intielesu mai strinsu, cătu si prein prefisse sdu compusetiuni; b) O parte speciale, care va avd de objectu formațiunea prein sufisse a cuvinteloru limbei romanesci si care se va întinde: 1. Asupra formatiunei cuvinteloru prein sufisse sdu derivatiuni, cum: mor-ariu (dein mdra,) fer-icare (dein feru) strimt-ore (dein strimtu.) vac-ulia (dein vaca), parentescu (dein parente.) Pentru fie-care sufissu se va stabili prein nume- rose essemple: a) la ce genu de cuvinte se afige; b) ddca are una singura forma sdu mai multe; c) care este intielesulu celu mai generale alu lui; d) cari sunt însemnările accidentali ce mai pdte luă; e) in cașurile in cari intielesulu unui sufissu pare a- se atinge cu intielesulu unui sdu mai multora sufisse, - care e diferenti’a care le distinge; f) cari dein sufisse, sunt romanice, cari nu; dra la acelea cari, de si ro- manice, păru prein transformările fonetice ce au po- tutu luă in limb’a ndstra, a se departă de corespun- dietdriele loru in celelalte limbe romanice, se se de- mustre cu probe indestulatdrie acele transformări; g) in fine atătu in respectulu formei, cătu si alu in- tielesului se voru compară sufissele romanesci cu cele conrespundietdre dein limb’a latina si dein alte limbe surori. 2. Asupra formatiunei cuvinteloru cu prefisse sdu compositiuni, cum: ap-punere, op-punere, des-punere, com-punere, ne-flentia, in-famu, etc. Pentru fie-care prefisu si totu de a un’a in comparatiune cu limb’a latina si alte surori, se va stabili prein numerdse essemple: a) la ce genu de cuvinte se pune; b) ce transformări fonetice sufere; c) care e intielesulu lui generale; d) cari sunt în- semnările speciali si derivate ce mai pdte luă; e) care e in fine diferinti’a de intielesu a unui prefisu, intru cătu pare că se atinge cu intielesulu altui prefisu. 3. Asupra formatiunei cuvinteloru prein compu- setiunea a dude cuvinte, cari esprima fie-care unu concepte bine definitu, cum: cod-alb, bat-jocura, bine- cuventare , luce-feru, casca-gura, perde-rera, etc., cautandu a-se stabili prein comparatiune cu latin’a si alte limbe surori, păna la ce gradu limb’a ndstra e susceptibila de asemenea compusetiune, si cari a- nume sunt legile si tipii acestora formațiuni. II. Conditiuni: 1. Marimea operatului va fi aprossimativu intre 15—20 cdle de tipariu, formatu ordinariu cu litere garmond. — 2. Terminulu concursului, candu ma- nuscriptele au se vina in cancelari’a societatiei acade- mice, este la 30. luliu 1874. — Cele venite mai . tardiu nu se voru luă in consideratiune. — 3. Ma- nuscriptele se cere se fia scrise curatu, legibile si de mana străină, bine legate, in fascicule si pagi- nate. — 4. In fruntea manuscriptului va fi scrisu una devisa sdu motto in ori-ce limba si totu-deauna de mana străină. — 5. Pe langa manuscriptu se va alatură si o scrisdre închisa iu plicu sigilatu cu si- gilu fbra inițialele autoriului, adressata cătra socie- tatea academica si portandu pe dens’a de afbra de- vis’a manuscriptului, scrisa drasi de mana străină, dra in intru numele autoriului. — 6. Manuscriptele se voru censură si judecă prin secțiunea filologica, care va propune societatiei academice, in siedinti’a plenaria, premiarea aceluia deintre operatele venite, care va merită, premiulu destînatu pentru acesta lucrare. — 7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in ar- chiv’a societatiei păna ce se voru reclamă de autorii > loru, ale carora nume remanu necunoscute, fiendu- că plicurile ce le voru cuprinde, nu se voru deschide. 8. Premiulu defiptu pentru acdsta lucrare dein pro- centele fondului Evangelie Zappa este de lei n. 1500. Bibliografia. Manualulu de Medicina practica po- pu 1 a r i a alu dlui dr. A. Fetu l’amu annuntiatu si dein partea ndstra in Nr. 20, dra cu acea ocasiune amu promissu că vomu reproduce prefașiunea acestei cârti, pentrucă se se vddia rațiunile care au îndemnata pe ‘ auctoriu la publicarea acestui opu, si la alegerea ma- teriiloru coprinse in trensulu. „însărcinata de onor, ministeriu alu culteloru si instriictiunei publice, prin decretulu Nr. 11,210 an. contenitu cu suplinirea in postula de medicina po- porana, unita ca acelu de medica la seminariulu So- colei, devenitu vacanta prin demisionarea dn. dr. 'A. Basero, amu împlinita cu strictetia îndatorirea acdsta, astfeliu, in cătu studenții seminariului, la esamenulu prescrisa de lege, au respunsu intr’unu modu satis- facatorin dein obiectele, ce amu predatu in cursulu an. 1870—1871. Dein practic’a făcută la acestu instituta, m’ama convinsa că lipsa de cârti școlare este o mare pe- deca, ce se opune propasirei studentiloru, in acesta obiectu; că-ci, afara de cursulu elementariu de an- - thropologia, elaboratu de predecesornlu meu, dn. dr. A. Basero, nu esista pentru catedra ce ocupu, nici unu imprimata, care se servdsca studentiloru la in- vetiatur’a medicinei poporane. Spre a veni in aju- — 269 — toriu acestei trebuiniie, atătu de multu simtite, m’amu ocupatu, atătu in cursulu anului espiratu, cătu si alu acestuia, de a descrie mai multi morbi, dein cari amu imprimatu, cu propriele spese, unu numeru in- semnatu. Sciu* că oper’a acdsta contiene mai multe lacune, care s’aru fi potutu inlatura, ddca a-si fi dis- pușii de mai multu tempu, si mai alesu, ddca tre- buinti’a imperidsa nu m’aru fi silitu de a scdte la lumina, cu o dra mai inainte, elaboratulu de fația, spre a’lu pune in man’a stndentilorn. Pasindu cătra lucrarea proiectata, amu alesu dein complesulu morbiloru esterni si interni pe aceia, a ca- roru cunoscintia amu crediut-o necesaria pentru se- minariști, fiitorii pastori ai poporului dela tiera, candu ei voru fi chiamati, de cătra fiii loru spirituali, se li deie ajutoriulu trebuitoriu in lips’a mediciloru respec- tivi. Rațiunile, care m'au condusu in alegerea ma- teriei, au fostu deduse dein esperientia de tdte dilele, dein care m’amu convinsu ca medicii numiti de guvernu, nu potu fi destula de numeroși, spre a veni in ajutoriulu locuitoriloru de tidra: a) la tdte cașurile de bdle usidre: b) de a le da unu ajutoriu promptii in cașuri de afecțiuni grave, sdu care au unu cursu repede si funesta; c) de a-i assista cu re- pedietiune; la cașuri de asfixia, de otrăvire sdu de alte intemplari periculdse, unde celu mai bunu aju- toriu medicale devine inutile, daca elu nu se aplica la timpu; si pentru a veni in ajutoriulu acestei ne- cesitați urginte, guvernulu tierei au instituita pentru atari cașuri, mai multe catedre de medicina poporana pe langa seminariele esistenti, spre a deprinde pe fii- torii pastori cu principiele medicinei poporane. Amu crediutu, daru, ca fiitorii preoți nu potu ignora: 1) cunoscintiele elementarie despre vidtia, sanatate si bdla; 2) despre ua suma de afecțiuni, catarrhali si reuma- tismali si alte, asemene, suferintie fdrte frequenti; 3) despre apoplexia, coraca, tetanu si alti morbi gravi si repede mortali, si 4) despre otrăvire, spendiurare si alte cașuri de asfixia, sdu de mdrte grabnica; 5) despre convulsiuni, alienatiuni si alti morbi, insociti de perderea cunoscintiei, unde idividulu bolnavii tre- bue a fi feritn de propri’a vatamare; era societatea de pericolele diu partea lui, 6) despre regalele die- tetice, si despre alte asemene cunoscintie necesarie fia cărui orna, bine crescuții si înzestrata cu dre-care instrucțiune. Amu crediutu, daru, ca: de-si, preutii nu suntu chiamati de a se ocupa cu tractarea formale a bol- naviloru, pentru cari suntu destinati medicii, totu si acești pastori trebue sa fia iu stare: a .lumina pe poporu asupra periculeloru si a causeloru producetdre de bdle, spre a se feri de elle; b) in.cașuri de bdle usidre a prescrie dminiloru, lipsiti de ajutoriulu me- dicale, unu regimu potrivita, recomandandu-le midiu- ld.ce de acelea, cari se nu-i pdta vetama, nici-o-data, daru, adesu, sa-li pdta fi folositdre; c) la cașuri de morbi periculoși, sdu cari potu deveni repede-mortali, a da primulu ajutoriu pene la. sossirea mediciloru respectivi; d) a applica instrucțiunile prescrise: pen- tru asecurare alienatiloru, pentru scaparea asfixiati- loru, a otravitiloru, sdu altoru periculati, pana la so-, sirea mediciloru respectivi; in fine, amu crediutu ca cu progresulu ce se face, in celelalte ramure ale scientieloru umane, poporulu nu pdte remanea înapoi, si ca elu trebuie se câștige, pe incetulu, macaru atata scientia, catu-i este necesaria spre a-si conserva sa- natatea, ferindu-se de căușele m.orbifere, s’in cașuri de bdle usidre, a se ajutora singura, asigurandu-si ua vidtia îndelungata, prin ua conduita buna, si prin usulu mesuratu alu midiuldceloru de esistentia. Deci conformu cu consideratiunile enumerate amu descrisu in manualulu de facia: a) morbii cei mai comuni si mai usiori; b) morbii gravi sdu cari prin aloru mersu rapede potu pericula sanatatea din lipsa unui ajutoriu prompta; e). asfixiele; d) otrăvirile si f) alte afecțiuni, la care preutulu in cașuri usidre va potea da unu ajutoriu definitivu, dra in cașuri grele elu va da ua sfatuire raționale si unu ajutoriu pro- visoriu pana la sosirea mediciloru respectivi. . Considerandu inse, că descrierea morbiloru ace- stora nu s’aru putea bine-intielege fora ua prealabile espunere a notiuniloru celoru mai elementare din pa- tologi’a generale si fora definirea cuvinteloru technice adoptate in artea medicale; de aceea, amu crediutu a fi necesaria de a trata si despre aceste dein urma materii. In consequentia, manualulu presinte va cu- prinde doue parti: Una generale si alta speciale. Partea generale va conținea noțiuni elementare, luate dein patologi’a generala, relative: la căușele morbifere, la simptomele si semnele morbiloru, la de- cursulu, diagnosulu, prognosulu, terminatiunea si na- tura morbiloru, cumu-si la indicatiunile therapeutice, sdu la tratamentulu morbiloru. Partea speciale va cuprinde: ua suma de morbi pe cari i amu classatu in modulu urmatoriu si anume: pe cei locali dupe diferitele aparate; pe acei generali dupe mersulu loru acutu sdu cronicu, dupe căușele loru si dupe alte consideratiuni, ce se voru indica la descrierea speciale a afectiuniloru respective. In con- sequentia, parte-adoua va cuprinde; 1) morbii apara- tului digestiunii; 2) morbii aparatului circulatiunii; 3) morbii aparatului respirati u nii; 4) morbii apara- tului genito-urinariu; 5) morbii sistemului nervosu; 6) morbii aparatului simtiuriloru; 7) morbii aparatului locomotiunei; 8) febrele ; 9) intoxiatiunile sdu otravi- rele; 10) nevrosele; 11) dre-care morbi speciali, care nu s’au putută clasa in divisiunile precedente, pre- cumu: reumatismalii, scorbutulu, etc. si 12) noțiuni dein materi’a medicale. Espunere-a materiei după ua classificatiune, mai multu sdu mai pucinu metodica mi s’au parutu pre- ferabile insirarei morbiloru fara nici unu sistema, sdu in modu alfabeticu. De aceea, amu adoptata cla- sificatiunea menționata, mai alesu, ca scrierea acdsta este destinata pentru nisce dmiui, a caroru educatiune — 270 — si instrucțiune li-au putută procura indestule cuno- scintie antropologice spre a fi intieldsa de dinsii. Importanti’a si gravitatea unoru-a d’intre morbii tractati in acesta opera, au motivata ua descriere mai intinsa, si acdsta amu facutu-nă parte spre a întipări mai aduncu in memoria studentiloru, cașurile cele grave, si parte pentru ca ii suntu reduși numai la consultarea manualului de facia, ne mai essitendu, in limb’a romana, alte cârti de feliulu acesteia. Ua descriere anatomica, a principaleloru aparate, ce compnnu corpulu umanu, de-si fdrte trebuincidsa la intielegere-a morbiloru respectivi, nu s’au pututu face in acestu manualii; mai anteiu, pentru-ca neces- sitatea. acesta, incatu privesce seminariulu Socolei, era satisfăcuta prin imprimarea „cursului elementarii! de antropologia* alu dlui doctorii A. Bassero; si apoi, pentru ca cea mai urgente trebuintia, care se simtia, era aceea, ca- studentii socoleni se aiba in manele loru unu imprimata analogu, care se-li servdsca de con- ducătorii! la invetiarea lectiuniloru ce li se predau dein medicin’a poporana in timpulu educatiunii loru. Acesta a fostu si scopulu principale alu lucrarci mele. Me voiu simți in destula de recompensatu pentru ostenelele mele, daca prin lucrarea ce aducu astadi la cunoscintia publicului romanu, voiu fi pututu con- tribui a crutia, intru catu va, pretiosulu timpii alu studentiloru seminariști, sdu a da ocasiune si altoru persdne de a ajutora, in cașurile respective, pe sufe- rindii, cari traiescu mai alesu la tidra. Dr. A. Fetu. Au esitu de sub tipariu si se afla depuse la cassariulu societatiei academice romane dn. Demetrie larcu, Bucuresci, strat’a Pensionatului Nr. 12, urma- tdriele opere: Annalile societatei academice romane, tomu I. 4 lei n., tom. II. 2 lei n., tom. III. 2 lei n., tom. IV. 2 lei 50 bani, tom. V. 1 leu n. Gr am atic’a limbei romane, partea anali- tica, de Tim. Cipariu, membru societ. acad, romane 5 lei n. Operele lui Cantemiru, tom. I. 4 lei n. Operele lui Corn el iu Tacita, traduse in limb’a romana de repaus. Gavr. Munteanu, membru Societ. acad. rom. 6 lei n. Comentariele lui luliu Cesare, de Bello-Gal- lico. Dictionariulu limbei romane, tom. I. deinpr.euna cu Glossariulu 20 lei n. Domnii librari primescu unu beneficiu de 10% pentru desfacerea unui numeru de 10 essemplarie, de 15% pentru desfacerea unui numeru de 50 ess., si de 20% pentru desfacerea unui numeru de 100 essemplarie. Numele dd-loru collectanti, precumu si alu abo- natiloru ce voru face fia-care la Dictionariu, se voru tiparf pe pagin’a dein urma a cuvertei fia-carei fas- cicule. Tdte acestea cârti se potu comanda si abona: in Sibiiu la librariulu lulius Spreer, unde se afla si alte producte literarie si scientifice publicate in limb’a romana, atătu deincdce in imperiu, cătu si deincolo in Principatnlu României, cu pretiuri fixe, dra in Brasiovu la Redactiunea „Transilva- niei," in Clusiu la librariulu loanu S t e i n. Dein bibliotec’a de lectura pentru tinerimea de ambele sexe, publicata de dn. direct. I. M. Riureanu in Bucuresci, au esitu păna astadi de sub pressa: S e r i’ a I. Datoriele copiiloru cătra părinții loru, a 4-a edit, 70 bani. Isforiore pentru copii, a 2-a edit, 70 bani. i\oue istoriore pentru copii. Rngatiuni, fabule, diferite caractere numerice, a 2-a edit, 70 bani. Cele doue surori, sdu frumds’a si nrit'a, 70 b. Familia creștina. Roșele roșii si roșele albe. Co- pil’a muta. Pescariulu, a 2-a edit., 70 bani. Priveghietorea, urmata de Teodora sdu Copilulu perdutu, 70 bani. Mielulu, urmatu de Licuricinlu, a 2-a edit, 70 b. Inelulu gasitu. Banii de arama. Incendiulti, a 2-a edit, 70 bani. Rosariulu, urmatu de Musc’a, a 2-a edit, 70 b. Ajunulu Nascerii Domnului, 70 bani. Ouele Pasceloru, urmate de Petre si Alexandru, 70 bani. Emigrantă la Brasilia, 70 bani. Cei doi frați, 70 bani. Ros'a de Tanneburgu, 70 bani. Canarulu, urmatu de Capell’a dein pădure, 70 b. Seri’a II. Franclinu, opere alese, a 4-a edit, 90 bani. Vocabulariu de morala, sdu bune consiliuri, 90 b. Moraia in fapta, sdu bune exemple, 90 bani. S e r i’ a III. Columbu, sdu Descoperirea Americei (după La- martine), 1 leu 20 bani. Elemente de geometria, (Legendre modificata de Blanchet), traductinne de I. M. Riureanu, in asocia- tiune cu dn. prof. E. Angelescu, 4 lei. Dreptulu de reproductiune reservatu. Nu se pdte crede ce cautare necunoscuta păna acf la publiculu nostru, au acestea cărticele ale dlui Riureanu. Au ajunsa că familiele se rivalisedie intru castigarea acestei lecture pentru filii si fiicele loru. Asia lectur’a buna, morale, nobilitatdria de ânimi, a inceputu se cotdșca si se extermine dein sinulu fa- milieloru acea lectura frivola si miserabile, care in- — 271 — cepuse a se incuibă prin cătiva traductori si specu- lanti, sdu corrupti, sdu năuci, sdu si un’a. si alt’a. Vedi-că dn. Riureanu este nu numai vechiu modera- torii! alu tenerimei, ci si tata de familia, preste ace- sta stă in atengere, continua cu societatea, cu lumea dein afbra, cnndsce neajunsele si defectele ei spiri- tuali, are si fericitulu tactu, câ se scia cumu se le tractedie. Numai asia se pdte explica successulu ex- traordinariu alu dlui Riureanu cu Bibliothec’a sa de lectura. Amicnlu poporului. Calindariu pe anulu comunii 1874. Compusu de Visarionu Romanu. Au. XIV. Sibiiu. Editura si provedietur’a autoriului. 8° pag. 128. Conditiunile pentru vendiarea calindariului: Pretiulu de bolta alu unui essemplaru e 50 cr., cu tramitere francată prin posta 56 cr. 10 essempl. costa numai 4 fi. 50 cr. 25 ess. 10 fl. 50 ess. 18 fi. 50 cr. . 100 ess. 35 fl. Va se dica, la 100 ess. se dau 10 fl. rabatu. Domnii, cari comanda 1—2 essemplare, se aiba bunătate a tramite pretiulu prin mandatu postalu (Postanweisung), câ se le potemu spedâ calindariulu sub legătură (Kreuzband); dr la comandări de mai multe essemplare pretiulu se pdte respunde cu recepere poștala (Postnachnahme). A se adresă de adreptulu la Sibiiu câtra Vis. Romanu. Afbra de cunoscientiele, cumu amu dice stereo- tipe, care se afla in fia-ce Calindariu, dn. V. Romanu avii fericit’a idea de a pune in fruntea Amicului portretulu parentelui mitropolitu Pro co piu, era car- tea de lectura adaosa la Calindariu se incepe cu biografi’a preasantiei sale, succincta si totuși clara; apoi se continua cu H ist or ia Transilvaniei, care ajunse până in vdculu alu 18-lea. De acf incolo mai toti ceilalți articlii an in vedere lipsele poporu- lui in vidti’a practica. Lectura se inchiaie cu căteva poesidre bene alese. Spicuire in istori’a basericdsca a Romaniloru. Respunsu la contra-critic’a domnului N. Popea, de I. M. Moldovanu. Blasiu, 1873. 8°, 81 pag. Pretiu 40 cr. Et refellere sine pertinacia et refelli sine ira. Cicero. In fine, amu ajunsa si noi, că in un’a dein cele mai delicate ramure ale scientiei liistorice, adeca in Histori’a eclesiastica, se dămu preste una critica scrisa cu multa cunoscientia de lucru, si totuși cu sânge rece, adeverata raritate in republica Criticiloru. Ce e dreptu, că parentele Popea in cartea sa titulata Vechia Metropolia, pe care noi inca o anun- tiaseramu la tempulu seu, a usioratu multu proce- dura si tdta labdrea dlui professoriu Moldovanu. Dn. Popea inaltiase una fortaretia prea frumdsa, con- struita in parte mare dein granitu; a commissu inse errdrea, că nu a cercetata cu de a meruntulu tdte bucățile de pdtra, si asia se intemplă, că in unele parti ale mur.iloru in locu de granitu au intrata bo- lovani de sare. Se vede că dn. Moldovanu s’a ocu- pata si cu Mineralogi’a. Observandu părțile de sare ale muriloru, in locu se dea in ele cu berbeci (Arie- tes), după methodulu ostasiloru antici, sdu cu tunuri, câ in tempii moderni, a versatu numai apa preste sare. Odata părțile de sare dissolute, murulu intregu, a trebuita se se cutriere păna in fundamente. Asia a remasu câ murii se se repare cu materiala preste totu solida. Materiala se va afla, numai se scimu unde se’lu cautamu. Atunci inse si fortardti’a va trebui se fia construita in altu stila, si pdte că va esf in stilulu „dela Re n a i s sa n ce.“ Histori’a ecle- siastica a Daciei inca nu este scrisa. Aceea ce nu- mescu unii altii Historia eclesiastica, este numai unu scheletu, si acela inca compusu dein multe osemențe străine, care n’au locu acolo. Mai in scurtu, histori’a eclesiastica este multu mai saraca si multu mai fal- sificata, decătu cea politica si naționale. XII. Programa a gimnasiuluimare, pu- blica romanii, de religiunea ort. resaritdna, si a scdlei comerciale, reale si normale Împreunate cu acesta, pe an. scol. 187%, publicata de dr. I. Gr. Mesiota, directoriu si profesoriu. Cuprinsului 1) Scdlele reale •in paralela cn gimnasiele. 2) Sciri scolastice. Bra- siovu. 1873. 8°, pag. 48. Pe langa interessant’a dissertatipne, acdsta pro- grama coprende si sciri scolastice de acelea, care sunt de mare valdre pentru instrucțiunea publica na- ționale. Raportulu generale alu societatei acade- mice „Romani’a juna" in Vien’a, dela infientiarea ei in. 8. Aprile 1871 păna la finea lui luliu 1873. Vien’a, 1873, 8°, pag. 28. Membrii ordinari ai acestei societăți romane, fundata pe territoriulu Vienei sunt 67, extraordi- nari 3, honorari 6, fundatori 15, ajutători >10.. Ave- rea ei effectiva v. a. fl. 4765 et 29 cr. si 3 galbini. înainte cu ani 20—25, numerulu romaniloru studenti in Vien’a era intre 5 si 10. Ore nu este nici acesta progresau? Dara inainte cu 25 de ani nici vorba nu potea fi despre studenti de naționalitate roma- nesca, anume dein Transilvani’a, Ungari’a, Buco- vin’a, pe la universitățile dela Berolinu,"Lipsi’a, Hall’a, Bononi’a, Minnichu, Bruxella, Parisu, Turinu, Padua, Rom’a Zurichu etc., pe unde astadi se afla mai multi. Acesta dre inca nu e progressu? Se intielege că întrebarea ndstra e adressata că- tra pessimisti. Hei, hei Pessimistilorn, Roma non uno die tacta. De ati avea credentia numai cătu unu grăunte de mustariu! — 272 — Actele sinodului archidiecesei gr. re- saritene dein Ardealu, tienutu la an. 1873. Sibiiu. In tipografi’a archidiecesana. 8°, pag. 176. La acestea acte se vede că acclusu sub D. Re- gulamentulu pentru essaminarea candidatiloru de pro- fessura la scdlele medie, gimnasiali, comerciali, reali. Sub E. Regulamentu provisoriu pentru essami- narea candidatiloru de invetiatori la scdlele popularie (elementarie) si capitali (primărie). Sub F. Prea interessantele Regulamentu pro- visoriu pentru examenele de calificatiune ale candi- datiloru de preoția etc. Epistola deschisa, adressata dlui redactoru alu Telegrafulu romanu, respective si celorulalti dni redactori ai foiloru romane politice dein patria, de cătra Ladislau Vaida, secretariu ministeriale. Brasiovu, 1873. Formatu 8°, pag. 87. Nu scimu ddca dn. L. Vaida este informata de- spre effectulu produsu prin ideile sale la lectorii ro- mani. Unu scopu doritu de dsa nu este ajunsu, si nu credemu se se ajunga asia curendu. Si»nt lucruri omenesci, care ceru tempu multu păna se se cdca, care adeca semena cu merele ernatece dein regiunile muntdse. Altele si ddca se cocu, remanu totu acre si dein natur’a loru paduretie, bune de otietu, adeca totu bune de ceva, de ex. conferenti’a de redactori. Dn. Vaida inse are rar’a satisfactiune, că celelalte idei ale sale au cadiutu pe pamentu fertile. Carbonarii, piesa in 3 acte de C. D. Ari- cescu. Reproducerea si representarea pe scene sunt oprite, fără voi’a autoriului. Bucuresci, 1873. 8°, pag. 80. Pretiulu 2 lei 50 bani. Dein operile C. D. Aricescu depuse spre ven- diare pe la librarii: Esilulu meu la Snagovu. 1 leu. Procesulu meu pentru oda la Greci’a. 1 leu. Despotismulu si constituti’a. 1 leu. Misterele căsătoriei, partea I. si II. 4 lei. Lira, poesii. 1 leu. Flori dela Tusnadu (idem). 80 bani. O preamblare pe munți (idem). 1 leu. Sor’a Agapi’a. 2 lei. Politic’a dn. loanu Ghica. 2 lei. Călătorie impregiurulu camerei mele. 80 bani. Capii revolutiunei romane dela 1848. 80 bani. Se afla sub tipariu de același autoriu: Istori’a miscarei naționale dela 1821. Tipografi’a, institutulu de rastratu si compacto- ri’a lui W. Krafft (tipografi’a S. Filtsch) in Sibiiu, se recomanda pentru efectuirea toturoru astoru-feliu de lucrări; ea garantdza nu numai lucru eftinu si cu- rendu , ci si de gustu si corectu. Are depositu de cârti de comptabijitate, libelle de scrisu, charthia liniata si fabrica saculetie de charthia pentru nego- tiatori, cu si fbra de firma tipărită. Mai vertosu face atentu la tipărituri, care se afla totu-deauna gata: Protocolu de gestiuni, contiulu 50 cr. — Com- putulu allodialu 50 cr. — Contracta de cumperare 40 cr. — Contractu de schimbu 40 cr. - Oblega- tiune 40 cr. — Aratarea cașului de mdrte 36 cr. — Conscrierea cașului de mdrte 40 cr. — Inven- taria de averea remasa 50 cr. — Cdl’a de avere 45 cr. — Biletu de drama (certificate) 40 cr. — Pas- portu de vite (Vorpăsse) 40 cr. — Protocolu de lucrări 50 cr. — Protocolu oficiale 50 cr. — Re- gistru despre intimatiunile altoru deregatorie 40 cr. — Citatiune (8 pe 1 cdla) 50 cr. — împăciuiri 36 cr. — Adeverintia oficidsa 36 cr.-----------Sententi’a 36 cr. — Prot. despre incasa verbale 40 cr. — Incu- noscintiare de infaciosiari 45 cr. — Protocolu cu îm- păciuire 40 cr. — Protocolu cu sententie 40 cr. Protocolu pentru cereri de esecutiune 40 cr. — In- cunoscintiare despre ordinarea esecutinnei 45 cr. — Protocolu de opemnorare 50 cr. —- Edictu pentru insinuarea pretensiuniloru 45 cr Primiramu unu cathalogu nemtiescu dela Sibiiu alu dlui librariu luliu Spreer, pe care’lu recoman- damu toturoru căti se ocupa cu instrucțiunea publica, pentrucă acela coprinde una serie considerabile a midiuldceloru de invetiamentu, necessarie pentru tdte scdlele căte voiescu se faca progresse alaturea cu cele mai bune scdle elementarie, primărie, gimnasiali, ale altoru popdra înaintate. Tdte acelea se potu câ- știga dela, sdu prin numitulu librariu, că dein un’a mica expositiuue permanenta de invetiamentu. Cârti scolastice, requisite de scrisu si desemnu, tabelle pen- tru Histori’a naturale, instrumente mathematice si physicali, tabelle anatomice, collectium diverse histo- rico-naturali, apparate, charte, globuri etc.*) Deschidere de abonarnentu nou la „Tran- silvani’a,“ foli’a asociatiunei transilvane pentru litera- tura si cultur’a poporului romanu. Dein decisiunea onorabilelui comitetu s’a vediutu, că tdte conclusele adunarei generale dein an. 1872 remanu si pe anulu venitoriu in deplena vigdre păna la alta adunare generale. Asia se deschide abona- mentu nou si la acestu organu alu asociatiunei, po langa conditiunile care se vedu in frunte. Se pre- numera, că si păna acf, la Comitetu in Sibiiu. Redactiunea dein partea sa nu promitte mai multu, decătu că va merge pe calea cunoscuta de siese ani, a- runcandu fundamente, preste care se edifice altii in venitoriu, si fbra care nu se pdte edifica. *) Verzeichniss practisch erprobter Lehr- uud Anschauungs- mittel etc. Hermannstadt. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rdmer & kamner.