------------tâ tfs³ Acesta fâia ese cate 3 c6le pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu eu porto Vp poștei. cO< RS'S’c'o-------------Vj/fe-cl Abonamentulu se j face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- si cultura poporului romanu. £ 1 -------------------------------------------— Nr. 18. Brasiovu 15. Septembre 1873. Alllllll VI. Sumariu: Erori monștri si superstitiuni. — Dissertatiune despre uecessitatea instructiunei. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Proceșu verbala. — Publicarea baniloru incursi. — Spice. — Bibliografia. Erori monștri si superstitiuni. Tdte popdrale antice, câ si cele moderne si-aveau superstitiunile si legendele loru fabuldse, inse aceste n’au fostu nece una-data asia de respandite câ in evulu mediu, carele erâ tempulu unei totale ignorantie si alu unei credentie netolerante. Atunci, după cumu afirma d. L. Figuier in cartea sa asupra acelei epoce, tdte classile poporului si o mare parte dein nobilime, dein cleru si dein magistra- tura credea in magia. Nece epoc’a Renascerei nu se liberă de acăsta erdre a spiritului umanu^jphiaru si cei invetiati dein acelu tempu se întreceau a culege tdte fabulele pre- decessoriloru sei si a Ie inscrie in operele loru. Ei aflau monștri in tdte trele regnele naturei; atătu in ceriu, cătu si in profundimile marei. Totu ce potea se producă inmaginatiunea in deliriulu seu; tdte traditiunile curidse, sdu legendele teribili ce spiritele morbdse poteau se descopere, erau considerate câ espressiunea unei veritati oculte. In evulu mediu magi’a erâ amestecata cu scieuti’a si nu erâ persecutata, inse Renascerea i aprinse rogulu, si nu se pdte spune numerulu victimeloru făcute pentru delicte imaginarie. Er deca atăti erori se stracurara in vulgu, trebue cu dorere se marturisimu, că aceia sunt in mare parte oper’a eruditiloru din ultimii secuii. Dominati de nu sciu ce ametidla, se vedu in evulu, mediu si in tempulu renascerei, dmenii cei mai eminenti discutendu cu una perfecta luciditate despre tdte cunoscentiele umane dein acelu tempu, pre candu spiritulu loru este atinsu de o mare orbia, de căte se tractâ despre monștri, si in locu de a resipi erorii, ei i consacrau cu tdta greutatea autori- tarii loru, si acestu complesu de superstitiuni nu ese din laboratoriulu innegritu de fumu alu alchimisti- loru, nece din pescer’a cea intunecdsa a cabalei, ci-si are sorgintea in operile invetiatiloru celoru mai respectabili si celoru mai religioși din tempulu loru. Tdte traditiunile fabuldse, ce credulitatea le adunâ cu aviditate pre tdta diu’a,,. fura espuse câ totu atătea realitati de cătra principalii naturalist! ai secliloru, ce au precessu pre ai noștri. Acestea se potu vede in scriptele lui Albertu marele, Olau Ma- gnu, Aldovrandi, Geszner si Scheuchzer. Nemultiu- mindu-se numai cu simpla loru narațiune; ei le il- histrau cu figuri ce representau tdte fantasticele creaturi, câ si cumu ar fi fostu scdse dein celu mai puru adeverii. Deci cine potea se se mai indodsca? Consultandu cineva opurile acestoru scriitori, increminesce vediendu atăt’a sciintia si atăt’a credu- litate, atăt’a essactitate si atăti erori! Scheuchzer, unu naturalista fdrte religiosu, in caletori’a sa dein Elveti’a descrie cu una essactitate minutidsa tdte situatiunile Alpiloru; tdte animalele ce ■ se gasescti acolo si tdte plantele ce crescu in valile loru. Tdta faptur’a este representata cu o rara per- fecțiune, celu mai micu muschiu este cunoscutu, atătu e de mare fineti’a desemnului seu. Facia cu aceste imagini fidele ale naturei se afla representati monștri i oribili aeriani; balauri aripati resaru dein cotiturele \ obscure ale stradeloru si oprescu pre caletorii spa- riati! . . . Lectur’a opului acestui invetiatu, nu potea fi totuși de ajunsu a desmentâ pre credulii noștri predecesori de a se pune in periclu prin prapastiele muntiloru, si de a esplorâ intunecdsele loru pesceri? lesuitulu Kircher, care fă unulu dein dmenii celi mai progresiști ai tempului. seu, cade si elu in ase- « meni erori. Elu representâ in oper’a sa*) balauri in- \ fioratori, .cari padiescu avutiele pamentului si cari trebuescu învinși mai inainte de a le potă conquistâ, — si, fiindu-că, precumu ne arata si geologi'a, se gasescu in unele caverne dssa de ursi, de hiene si de alte animale mamifere antediluviane, erâ destulu câ in acele tempuri de credulitate, se se atribue re- masitiele fossili ale aceloru animale antice, unoru reptilie fabuldse. In plin’a Renâscere se vede navalindu acăsta passiune pentru monstruositati; fia-care anteriu se credea obligata a le consacră căteva capitule. Unu naturalistu bolognesu Aldrovandi, omu de altmintrea fdrte eruditu, scrise volumini întregi despre mon- ștri, dein cari elu ne representâ speciile cele mai fantastice. Ambrosiu Pareu unu chirurgu alu lui En- richu III., de si caletoriâ cu dstea, nu erâ totuși mai pucinu credula câ ceilalți. In faimds’a sa carte elu descrie sirene, monachi si găndarmi de mare, 77~r------------ ; £-■ I *) Mundus subterraneus 33 — 206 — toti acoperiti cu soldi si prăspeti că si cum atunci aru fi esitu dein profundimile lui Neptunu. Cum potd betranulu Ugonotu se crăda in asemini stultitii, nu ne potemu intipuf. Nu vorbimu despre tractatulu de monștri alu lui Licetu, acăsta este una carte seriăsa, in care anatomistulu a essageratu numai unele par- ticularități, spre a dă mai mare interesu operei sale. Unu faptu singulariu e,* * că in doue epoce, fdrte depărtate un’a de alt’a, istori’a monstriloru se iufaci- siădia cu tătft essageratiunile sale. Noi o gasimu in culme in evulu mediu si in epoc’a renascerei. După aceea se arata dein nou pre la inceputulu seclului nostru pentru a ne face se incremenimu de cute- diarea conceptiuniloru ei. In evulu mediu erau intunecăsele regiuni ale Europei septemtrionali acele, cari le dau adapostu. In opera lui Olau Magnu*) acestu mare Albertu alu nordului, aflătnu cele mai necredințe descriptiuni. De acolo au estrasu celi moderni oribilele sierpe marinu.**) Scriitoriulu nu se multiumesce numai cu descrierea lui, ci ne dă si desemnulu. In acestu desemnu se vede esindu reptilulu dein apa si arun- candu-se asupra bastimenteloru, spre a inghitî pre cei condemnati. In altu locu episcopulu Upsalei representa cetacei, cari farima corăbii cu masselele loru cele teribili. Inse cu tdte aceste — lucru incredibile — in privinti’a istoriei monstriloru marini, tempulu nostru în- trece vechile legende dein evulu mediu si dein alu renascerei. In adeveru, este impossibile de a se imagină ceva mai fabulosu, de cătu aceea ce Dionisiu de Montfort a aruncatu, nu de multu, in gura creduli- tății. Neaparatu că elu a trebuitu se sufere de creeri. Elucubratiunile acestui naturalistu au aflatu locu in marea editiune alui Buffon. Acolo elu dechiara, fără cea mai mica reserva, că in marile de nordu esista polipi de atare mărime, in cătu una balena e numai unu pigmeu pre langa dinsii. Dqpa elu aceste mo- lusce (rectius Zoofite) au nesce dimensiuni atatu de prodigidse, in cătu candu stau immobili, esu pre diumetate afara din apa, si corpulu loru acoperitu pre de asupra cu plante, a fostu consideratu că nesce insule, plutindu pre suprafaci’a apei.***) Se narăza chiaru in unele cronice scandinave, că marinarii insielati de acăsta insidiăsa aparentia, au ancorata bassimentele loru pre căstele acestoru monștri adormiti si au caletoritu pre spinarea loru. In tempulu credulității, in care viati’a marinariului eră plina de spaima si de pericle, unu atare faptu trecea că adeveratu. Astmodu se vede naturalistului suedesu Olau magnu representandu in oper’a sa pescari, ce stau incaldienduse si gatindu bucate la 1 *) De gentibus septentricnalibus. 1555. j **) Acest’a coincide cu Boa marina din Brasili’a de 40 de urme in lungime, care traiesce in apa. • f ***) Aci erdrea este numai in descriere. In realitate esista insule de polipi, s6u mai bine de casele loru, de polipa- rie, in apele meridionali, inse nu viui. unu focu aprinsu pre spatele unuia dein aceste ani- male fantastice, inse autoriulu desemna unu cetaceu, in ₜlocu de a desemnă unu polipu. — Gesner, unu zoologu dein tempulu renascerei, se vede afi cre- dința acăsta fabula, pentrucă si elu copiăza figur’a invetiatului suedesu. Prin campulu absurditatiloru mai ratecesce inca Dionisiu de Montfort, superăndu totu ce se păte imagină. Elu adeca asecura, cu unu viu semtiementu de convicțiune, că in midiuloculu mariloru essistu nesce polipi gigantici, cari cu immensele loru bracia incarcate de ventuse (negi sugători) infasiura basti- mentele si le cufunda in abisu. Acestui ăspe for- midabile alu oceanului atribue naturalistulu dispari- tiunea unoru bastimente. Elu eră atătu de convinsa despre adeverulu acestui faptu, in cătu consacră a’lu representă in unulu dein desemnările operei lui Buffon. Acolo se vede unu polipu monstruosu cu unu ochiu inflacaratu, ale cărui bracia oribili stringu arboritur’a unui vasu de resbelu, pre candu animalulu pare că vră a’lu inghitî. Inca si vegetalele, pre langa tăta viati’a loru cea liniscita, si cu tăte că traiescu la lumin’a sărelui, si ele si-au legendele si traditiunile loru superstitiăse. Unii arburi erau celebri prin estraordinari’a loru pro- genitura animata (insufletj^), care se atribuiă văr- furiloru sale celoru verdinie; ăr altii prin poterea loru medica, magica si cabalistica. Multe passeri de apa fura, tempu îndelungata, credințe că productulu unoru arbori plantati pre lunga lacuri său pre tiermurii -mariloru. Predecessorii noștri creduli erau convinși că essiste unulu dein acești arbori in Scoti’a său in insulele orcade, dein ale cărui frupte ovali, deschidiendu după ce se cocu, esu nesce pui de rația, si vulgulu nu potea se se indoiăsca despre unu atare faptu, pentru că elu eră naratu si sustienutu de cătra omenii celi mai inve- tiati ai tempului. Sebastianu Miinzer l’afirma in marea sa opera de cosmografia. Sunt unii arbori in Scoti’a — dice elu — cari producu unu fruptu in- velitu cu foi, si candu acelu fruptu cade iu apa, elu invia si se transforma intr’o passere viua, numita „passere de pomu.“ Pentru mai mare proba, auto- riulu dă si desemnulu acestui arbore, in care se vedu puii de rația deschidiendu fruptele si cadiendu in apa, pre candu cei de mai inainte nascuti innăta liberu in ap’a de pre subtu arbori. Este unu lucru fărte gravu a vedă pre unu or- nitologu alu Renascerei, anume Aldrovandi propa- gandu fabule atătu de ridicule in opulu seu celu mare, in care elu pretende că unele rație sunt pro- ductulu unoru arbori, pre cari i si desemnăza îm- preuna cu fruptele loru dein cari esu acele rație. Inse acele pretinse frupte, dein cari, după aceli erori neiertati unui naturalistu, esu passeri, nu sunt altu ceva, de cătu Anatifele, nesce crustacei, cari traiescu pre fundulu marei, si la tăta ’ntemplarea ele posedu acele ramuri cu frupte miraculăse. — 207 — După atari fapte, noi ne intrebămu: care e mai culpabile? eruditulu care transcrie asemini absurdi- tăți, său vulgulu care le crede? De securii că nimene nu va atribui culp’a cestui din urma. Unele plante devenira aseminea celebre in ana- lele siarlatanismului. La ei erau, că si la noi astadi, plante salutarie, erbi pentru facutorii de rele si plante magice. Cine dintre noi n’a auditu vorbinduse, chiaru si in dilele ndstre, despre drb’a fieraloru (Asclepias vincetoxicum Lin.), despre care se istorisesce că o culegu hoții, punu una folia dintr’ins’a iți palma, sub piele, o lașa se se vindece acolo, si atingundu cu mana ori ce incuiatoria de tern, cătu de tare se fia, sare numai de cătu si se farima in bucăți. Astfelu nimica nu-i impiedeca de a ajunge la ori ce tesaure încuiate. Atat’a numai că — adaugu fabulistii — este fdrte anevoia de gasitu si numai cu pretiuri enorme se pdte procură acea planta, pentru că in- vetiatii, botanistii s. a. cari o cunoscu, nu voru se o descoperia. Cine nu scie că tieranii noștri punu la St. Georgiu maciesin (rugu) in pdrta si pre la ferestri, că se nu intre strigoi, si că se nu lovdsca trăsne- tului*) După aceste urmdza plantele cabalistice fer- mecatdrie: pentru dragoste, urîtu s. a. multe, dintre cari memorămu Dătura stramonium »(ciumafaia, tur- barea, laurulu) cu alu cărei veninu teribile vră- jitorii se farmecau pre sene insîsi , că se se transforme in strigoi. Inse neci un’a din erbile magice nu fă asia de celebra că Matragun’a (Atropa belladona), care devenise pentru- magia unu ingre- diente indispensabile. Anticitatea târîse cu ea lumea pre o cale fdrte tenebrdsa, pretindiendu că radecinele acestei plante aru avă forme umane, ceea ce ne esplica numele de Antromorphos datu ei de catra Teophrastu; era Columella o numise Semi-homo. In realitate ele (radecinele) nu sămena intru nemicu cu omulu, inse credulitatea eruditiloru si astuti’a siarlataniloru a suplinita ceea ce lipsiă, dandu- le o forma grosolana de omu, precum se vedu de- semnate in opurile loru, spre a le dă o veridicitate in ochii publicului. •. Radecinele matragunei erau repre- sentate de cătra cei betrani, unele in forma de bar- bati , altele de femei. Chiaru Pliniu celu betranu eră de acdsta opiniune.**) Una plantutia gratidsa, veluta, ce cresce in mare abundantia pre colinele muntelui Id’a (in ins. Candia s. Creta), Diptamulu din Cret’a (Origanum dictamus) eră considerata in anticitate că vulnerari’a cea mai miraculdsa, careia insîsi dieii i dedesera acdsta o- tt^-------------- LA/ *) La unele tienuturi punu leusteanu si aliu. Red. Trans. **) Madragoram, alii C'ircaeum vocant. Duo ejus genera: candidus qui et mas: niger, qui femina existimatur, angus- tioribus foliis, quam laetucae, hirsutis et caulibus, radicibus binis ternisve rufulis, intus albis carnosis tenerisque, paene cubitalibus. Plin. Hiat. Nat. libr. XXV., c. XCIV. mnipotentia, si animalele se serveau instinctivamente’ cu densa. Cu acestu diptamu, Venerea curase pre Enea, de ranele ce capatase, candu a esitu dein fo- culu Troiei cu tata-s’o in spinare. Aristotele nardza că caprele selbatice dein acelu munte (Id’a) alergau la ele si le curatiau de frundie spre a face se cada săgețile cu cari le raniau venatorii si se li se ven- dece ranele. Cine ar fi cutediatu numai cu unu diu- metate de seculu inainte de acdst’a se nege una po- tere atatu de prodigidsa? candu se gasiă in o fru- mdsa opera despre Greci’a, unu lungu capitlu despre virtutea vulnerariei divine, si candu in acea carte se vede desemnata, una capra străpunsă de una sagăta, mancandu din plant’a salvatoria. Astfelu dein nefericire, autoritatea scientiei im- piedeca de multe ori veritatea. S. M. Dissertatiune despre necessitatea instractiunei (tienuta in adunarea parțiala dela Deva). Prea stimata adunare! Mărită nația romanăsca! candu te vei lumină cu invetieturi, mai alesa nația nu va fi pre -pamentu înaintea ta. Cichindealu. Acestea erau cuventele strigatoriului in pustia inainte de acăst’a cu vreo 53 de ani. Acăst’a eră reli- giunea unui preotu romanu persecutata de sdrte, per- secutata de inimici, persecutata de ai sei; cu poterea acestora cuvinte vrîi elu se creedie o națiune mare, demna de strămoșii sei descendenti dein Quirini. Acestea suntu acele cuvinte, cari aru trebui se «a scuipate in anim’a fiacarui romanu, aceste se-i fia maxim’a, aceste meditatiunile cele mai seridse. Pre- cum aceia, caYii au priimitu botezulu, primulu sacra- mentu introdusa de marele reformatoru alu lumei Christu, au trecutii din intunerecu la lumina, asia aceia cari patrundiendu ponderositatea cuventeloru esprimate de venerabilele preotu romanu si voliendu a le dă valdre, voru trece dein obscurantismulu ne- fientiei la lumina progressului si a independintiei na- ționale. Dati-mi unu puncta afara de pamentu, dice eru- ditulu Archimede, si voiu rădică pamentulu. Dati, faceți, că poporulu romanu se aiba scdle, si elu va face minuni. Se facemu că poporulu se invetie, pentru- că caus’a iuvetiamentului Ia noi- romanii are o în- semnătate dupla, adeca: Se ne luminamu, se invetiamu că se ne creemu o subsistentia mai buna, o viatia mai dulce, mai plă- cută si mai frumdsa; se invetiamu că se ne intarimu libertatea sociala, naționala si politica, pentru-că ace- stea suntu factorii principali ai subsistentiei si feri- cirei ndstre. Trebue se inaintamu si dein punctu de vedere alu esistentiei ndstre naționale, spirituale si materiale, in care privintia stamu in depărtare gigantica de 31* — 208 statele culte. — Se ne punemu întrebarea: suntemu in stare a ne prepară acea potere materiala si spi- rituala, de care se bucura alte popdre înaintate? Suntemu in stare a ui-o prepară, dăca nu mai cu- rendu, celu pucinu in linia paralela cu națiunile con- locuitdre? Aceste suntu întrebările, carii contienu con- ditiunea nu numai a unei vieți mai bune si a unei libertăți, dara si a independentiei naționale. Activitatea popdraloru se reduce la urmatdriele trei scopuri principali: Se nasuescu a’si cascigă sie-si o subsistentia materiale cătu se pdte de buna. Se nasuescu a’si eluptă o libertate adeverata. Se nasuescu a’si cascigă independentia. Noi cu deosebire trebue se inbratiosiamu aceste nasuintie, aceste direcțiuni cu tdte poterele, că aceste suntu unic’a cale, care ne va conduce la unu veni- toriu mai bunu, mai ferice, si acdsta cu atatu mai vertosu trebue se-o facemu, că păna acuma stamu fdrte indereptu. Suntemu seraci, asia e, suntemu seraci, cu tdte că avemu mosiia, care mai mare,, care mai mica, si ne place a dice: vomu avea secerisiu manosu, vomu avea culesu in abuudantia si totuși suntemu seraci. Căti dmeni nu vedemu că, de si au o biata de mo- șia, după cumu se dice, si care inaintea elvețianului appare colosale facia de asa, abia o pdte duce dein- tr’o di pe alt’a. De unde vine acest’a? De acolo, că nu scimu fruptifică pucinulu, ne lipsescu poterile ma- teriali de a face lucruri mari, ne lipsesce invetietur’a, ne marginimu pe langa dical’a vechia, dar periculdsa: cum a trăita mosiulu si tata-meu, voiu trai și eu. Te langa acdsta dicala ne voru inghiti străini, vomu deveni cdd’a celoru perfecti. Saraci’a este reulu celu mai mare, atatu pentru unu individa, cătu si pentru o sociptâte, pentru o națiune. Saraci’a lipsesce pre omu de instrumentele, cu cari si-aru potd creă subsistentia, saraci’a e reu mare materiale, inse e mai mare că reu morale. Unde’i mare saraci’a, acolo e mare si imoralitatea; essemplu la acesta fia-ne locurile disciplinarie, care mai preste totu se afla inpoporate cu sărăci. La ori ce conturbari de ordine, de unde cugeta că potu dobandf ceva fbra ostendla, seracii suntu cei dein- taiu. La unii că aceștia si nasuinti’a spre bene este innadusita; păna acolo mergu nefericitii, cătu li se pare că nu suntu nefericiți; intru atăta se dedau’ cu puse- tiunea loru, cătu nece cugeta la mai buna, tocm’a că celu ce se nasce si cresce in sclavia, nu vrea se scape de ea. A batutu or’a a 11., in care facia de acești ne- fericiti nu potemu fi indiferenti; acdsta ni-o inpune amdrea crescindsca, ni-o inpune legamentulu si inte- resulu nationalu. lubiti-ve unulu pre altulu si dein acdsta ve voru cundsce, că sunteti invetiaceii mei, dice cartea; ajutati-ve unii pe aliii, si dein acdst’a ve voru cundsce soliditatea, caracterulu vostru de ro- manu. Este unu adeveru nerestornabile, că numai acea națiune se pdte numi tare, care e avuta. Poterea materiale a unei națiuni o tormddia prosperitatea individiloru, dein cari se compune na- țiunea. Ddca studiamu societățile stateloru, trebue se ne convingemu despre acelu adeveru, că unu in- dividu ori pucini, de aru possiede cătu de mare po- tere, spre ajungerea, spre realisarea unui scop.u co- munu nu potu efeptuă atat’a, catu potu mai multi, de si dispunu cu o potere materiale relativa mai mica. Acestji adeveru este stabilita. Dein acdsta urmddia, că nu se pdte numi avuta acea națiune, la care numai pucini sdu partea cea mai mica e a- vuta, fia averea aceea cătu de mare. Dara e tare, e avuta acea națiune, unde averea e comuna, si ddca nu suntu averi că ale lui Cresusu, inse acdsta avere întinde mana de ajutoriu spre prosperarea totalitatii, spre independinti’a fiacarui individu. Se vedemu acd- sta iu essemplu: In o comuna sdu orasiu, unde par- tea cea mai mare a locuitoriloru suntu avuti, suntu in stare buna, acolo institutiunile comune, precumu baseric’a, scdl’a s. a. suntu in stare mai infloritdria, decătu acolo, unde unulu sdu doui locuitori dispunu peste averi colossali, inse partea cea mai mare a lo- cuitoriloru suntu meseri. Epoc'a in carea traimu, pretende multii, fdrte multu dela o națiune, carea vrea se' ocupe locu glo- riosu in cadrulu natiuniloru culte. Cu cătu e statulu in care traimu mai cultu, cu atăta are mai mari pre- tensiuni fatia de noi; cu cătu vremu se avemu mai bune comodități in viatia, cu atăta suntu mai mari si greutățile, cari trebue se le supportamu, nu numai, dara se le si invingemu, si inca fara a ne vaieră dein caus’a loru. Si dre ce institutiuni mai secure si mai rațio- nali ne potu conduce la scopulu acest’a? Lucrulu impreunatu cu diligenti’a. Omulu are unele necesitați înnăscute cu sine, fbra a caroru satisfactiune se simte neindestulitu, ne- fericita. Natur’a inse l’a provediutu si cu insusiri, cu ajutoriulu caror’a le pdte si îndestula. După cre- area omului, că si cum aru fi disu creatoriulu cătra elu: „Vedi tie-ti dau pamentulu cu tdte fruptele lui, cu apele, cu aerulu si cu tdte poterile ce se afla in- trensulu, nu numai, dara te provedu si cu acea fa- cultate, cu carea, ddca o vei sci folosi si cultivă mai departe, vei potd descoperi tdte poterile naturei, si acele le vei potd folosi spre benele si usiorinti’a ta.“ Cu unu cuventu, suntemu nascuti spre lucru; a lucră este missiunea, destinatiunea. Inse a lucră in intie- lesulu acest’a nu este greutate, nu, ci numai condi- tiunea fundamentale a prosperarei si destinatiunei nostre că dmeni. De aceea nu este mai mare nefe- ricire, decătu ddca o națiune traiesce in lene, in mo- leciune. O astufeliu de națiune, unu astufeliu de poporu, fia’i relatiunele esterne ori cătu de favora- bili, inbiie’lu natur’a cu ori ce feliu de tesaure, va fi seracu trupesce, seracu sufletesce, va fi delasatu si — 209 — prein progressulu natiuniloru diligente totu mai multu strimtoratu, păna ce elu de sine se va vescedf, se va nimici. Națiunea, poporulu neactivu nu are ve- nitoriu. Inse câ o națiune, câ unu poporu se fia fericitu si indestulitu, nu e de ajunsu numai se fia activu, se fia lucratoriu. Omulu neinvetiatu ori câtu va lucrâ, nu va potea progressâ alaturea cu celu invetiatu, cu cehi espertu in inventiunile moderne, pentru-că ne- scidndu’si imparti lucrulu, nu’lu va fini bene. Essemple avemu in economii noștri dela sate. In comunele ndstre romane vedemu, că abia căte unulu doi eco- nomi potu ajunge la o stare de midiulocu asia nu- mita, si partea cea mai mare abia o duce de pe o dî pe alt’a, pentru-că nu sciu cultivâ pamentulu, sin- gurulu isvoru de venitu; nu sciu, nu se pricepu la crescerea viteloru etc. Mii si mii de isvdre suntu ascunse in natura, cu cari ne-amu potd creâ o stare materiale mai fa- vorabile. Dara ce ne folosescu aceste, deca sdu nu le cundscemu, sdu nu le scimu intrebuintiâ rationalu si cu scopu. Pdte avea pamentulu ori-ce potere pro- ductiva, că ddca nu cundscemn acdst’a potere pro- ductiva, ddca nu scimu economisâ, nu vomu avea secerisiu bunu. Unu măiestru pdte siedd totu langa taraba, că ddca nu cundsce inventiunile mai noue de a lucrâ, lucrulu lui nu va avea nece unu pro- gresu, remane ipdereptu in privinti’a materiale. Si asia sunțemu cu ori ce lucru, lumea inaintddia, si noi trebue se mergemu cu ea. Deci urmedia, că ddca volimu câ starea ndstra materiale se devină dein dî in dî mai favorabile, mai secura, pre langa lucru si diligintia se recere desteritatea, harnici’a de a ne duce lucru in depli- nire, conformu cerentiei progressului popdraloru in- naintate in sfera acdst’a, si fiendu-că acdst’a insusire nece unu omu, nece o națiune nu-o aduce cu sine candu se nasce, ci si-oapropriddia prein studiu ne- contenita, si datorinti’a ndstra principale este â ne ingrigi de midiuldcele prein cari aceste se potu rea- lisâ, si prein cari ne potemu formâ o inteligintia in tdte ramurile industriei. Si singura numai o cale este carea satisface tuturora acestora cerintie, si acdsta unica cale este scdl’a. Deca vremu se dispara saraci’a deintre noi, ddca vremu se ne radicamu si asecuramu poterea mate- riale a natiunei, ddca vremu câ artea si industri’a se se inpatriedie intre noi, ddca vremu se fimu egali cu alte națiuni culte, se avemu libertate adeverata, se fimu independenți: atunci totu pondulu se’lu pu- nemu pre scdla, pre invetiamentulu poporului, dein a cărui suddre traimu, dela cornulu aratrului si păna la bironlu consiliariului se ne fia devis’a: redicarea poporului, formarea unei classe de midiulocu. Si dea tempulu bene venitu de a contribui cu denariulu nostru pentru caus’a sacra a invetiamen- tului poporului. Unu degetu singura face fdrte pu- cinu, inse cinci la olalta făcu mai multu, dra diece făcu si mai multu. Se ne ajutamu noi, păna ne , voru ajutâ altii; se scdtemu poporulu dein saraci’a j spirituale si materiale, se’lu scdtemu din nescientia. Nescienti’a si saraci’a se insociescu un’a pe alt’a, câ si corpulu cu umbr’a sa. Si ddca saraci’a in sine e reu mare, atunci nescienti’a, obscurantismulu spi- rituale e si mai mare reu, de drece nescienti’a este isvorulu, inceputulu sărăciei. Asia dara numai ne- scienti’a este caus’a celoru mai multe rele, ce se intempla in societate. Nescienti’a innadusiesce facul- tatea, prin care am potd folosi lucrulu nostru, prein care ne amu potea cascigâ isvdra de venitu, ba in- nadusiesce si instinctulu de a se potd emancipâ de sub saraci’a. Omulu cadiutu in saracia crede că este inpossibile câ se mai scape dein starea in care-lu tiene nescienti’a. Scimu dein istoria, dein acest’a martora a vietiei, că popdrale confundate in nescientia, ori-cătu a fostu pamentulu loru benecuventatu dela natura, au remasu totudeaun’a sarace, apoi si des- considerate. — Pamentulu Fenicieniloru cătu eră elu de sterile, si totuși istori’a vechia nu ne arata unu poporu mai avutu, decătu chiaru poporulu fenicianu; diligenti’a si studiulu i-au adusu la acdsta pusetiune. Pamentulu Indiei a fostu si este celu mai benecu- ventatu de natura, si ce a facutu nescienti’a locuito- riloru? Ei dau in schimbu lucrurile cele mai pretidșe pe nimicuri sclipitidse, dara fbra pretiu. Nescienti’a corupe si instinctulu naturale. — Nescienti’a este pre- domnita de superstitiuni si servilismu. De aceea'îri poporulu unde e mare nescienti’a, e mare si inmora- litatea, si acolo libertatea nu pdte prinde radecini. Poporului confundata in nescientia in desiertu ’i vor- besci de libertate, că elu nu are idea de ea, si de aceea de regula poporulu nesciutoriu, este domnitu de cele mai sarace legi. Scimu că poporulu grecu, păna erâ in starea primitiva, erâ condusu de legile dra- conice; dupace s’a mai desvoltatu, veniră legile lui Solonu si asia mai departe. Pentru câ cineva se se pdta bucurâ de libertate, trebue se scia ce insemnddia pr a fi libera. Acdst’a ni-o spune istori’a popdraloru. cari au dusu si ducu rola politica in lume. Fericirea, prosperitatea unei națiuni depinde de- la individa, dela dmenii dein cari se compune na- I tiunea, dra dmenii numai prein educatiune, prein scdțag se făcu dmeni in intielesulu adeveratu. națiunea, carea vrea se fia fericita, idestulit^^ are oblegamentulu morale de a’si pregăti jj^ acest’a nu se pdte efeptuâ, decătu prein șcdM, ’Tjy Deci cu totu dreptulu potemu dice: tiunea principale spre asecurarea si*, rea prosperitatiei materiale, spre no simtiului morale, este educatiunea pope Ce intielegemu sub moralitate? ~ teloru umane si sum’a causeloru, cari conducu omu la fapte.*) Lucrarea omului câ efectulu causei *) Nu intielegemu acdsta defiuitiune a moralitatei. Caii- — 210 — provenitoriu dein o judecata său insertiune seriăsa, contrage după sine meritulu său nemeritulu faptei. Esperienti’a ne invetiă, că lucrarea, efectulu fapteloru conplenite de dmeni fbra scientia si firesce si sărăci, este de multe ori teribila, si atari dmeni suntu ca- paci de tdte escessele. Se privimu numai list’a in- carceratiloru si ne vomu convinge, că cea mai mare parte suntu de aceia, cari suntu needucati si miseri.*) Si fdrte usioru ne vomu convinge si despre caus’a acest’a. Omulu saracu si needucatu inca vrea se-si cascige o stare buna, se-si cascige avere, co- moditate, si câ se-si pdta ajunge acestu scopu, re- curge la ori ce feliu de midiuldce, si ddca pofta de a avea ’lu predomnesce, nu cauta la oblegamentulu seu morale facia cu de-aprdpele seu, numai se’si ajunga scopulu, apoi cum, si pe ce cale se’lu ajunga, aceea pentru elu nu multu face. Individulu cu simtiemente nobili totudeaun’a are de cinosura a fapteloru sale oblegamentulu seu morale cătra de-aprdpele lui. Si apoi prein ce se pdte cultivă simtiulu nobile? prein ce se pdte potentiă simtiulu morale? prein a- tari midiuldce cari formădia priceperea, si acestu midiulocu este instrucțiunea poporului. In raportulu regimului francesu dela 1863 de- spre starea tierei aflamu urmatdriele: „E de lipsa câ tiăr’a se ia in cousideratiune acelu adeveru: că su- mele spesate pe scdle voru fi păstrate prin acele sume, cari voru trebui spesate pe carcere. Doue lucruri se potu observă in viati’a ndstra de stătu, continua raportatulu, numerulu celoru ce frecuentădia scdl’a, cresce neincetatu, asia catu dela 1848 incdce s’au inmultitu cu unu miliouu, si dein contra, nume- rulu criminalistiloru au scadiutu, si in acelu depar- tamentu, unde publiculu se interesădia de scdla, acă- sta e totudeaun’a plina, pre candu carcerulu dein capital’a departamentului e golu.“ Avemu 148 §§-fi pentru promovarea scdleloru, inse noi păna se voru essecutâ conditiunile dein acei §§-fi, se ne ajutamu noi pe noi, că si D-dieu ne va ajută. Se punemu umeru la umeru, că, ce nu va potă unulu, vomu pote mai multi. Unde’i unulu nu’i potere, unde’su doi poterea cresce, dice poetulu. In tdte părțile se infientiedia scdle superiori po- polari, scdle civili, scdle comerciali, numai noi nu ne potemu organisă nece cele satesci. Fia numai conducătorii comuneloru, preoții, no- tarii, judii si invetiatorii energiosi si conscientiosi, jaca-le la ănima deșteptarea poporului, arate popo- tatea fapteloru umane? Care calitate? Cine definesce acea caii tate? Curidsa definitiune. Red. Tr. *) Ai dîs’o si mai susu, aprdpe cu aceleași cuvente; inse temnitiele nicidecumu nu sunt numai ele de sene unu criteriu de ajunsu, pentru câ după acela se’ti poți formă judecata justa despre moralitatea seu immoralitatea unui poporu. Mii si sute de mii ajungu in temnitie rele, nu pentru crime, ci numai pen- trucă asia place tiraniloru, carii de dmenii bogati, dara criminali, se temu; sdu că aceștia ’i corrupu, era de sărăci nu se temu. Red. Tr. rului pe toti pașii, că fbra invetiâtura vomu dispară dein sîrulu popdraloru, deștepte pe poporu, că s’au schimbatu relatiunile vechie si că trebue se ne schim- bamu si noi, si poporulu va fi aplecatu, că popo- rulu romanu este poporu bunu si ascultatoriu, dăca vede că cei puși la fruntea trebiloru lucra dein cu- noscintia si nu venădia numai interessulu propriu. Deci: Mai in tdte comunele este asia nnmitnlu inpru- mutu de stătu; acesta este unu midiulocu fdrte po- tente de a ne ajută scdlele ndstre, trebue capacitati pe cei neprecepnti, că unulu singurii ce folosu pu- cinu pdte avea dein acelu inprumutu, respective dein procentele lui, inse dăca se va concede pe săm’a scdlei, va aduce unu folosu nespusu. Numai , condi- tiunea principale acf este, că se nu ne folosimu de nescienti’a poporului, ci se timu conscientiosi in ad- ministrarea aceluia.*) In tdte comunele este asia numitulu carcimaritu de trei luni, care este alu fostiloru coloni.**) Con- lucre fiacare antistia, că si venitulu acestuia se se dea pe săm’a scdlei, si eata avemu doue fondurelle, dein cari vomu potă ajută scdl’a, acestu unicu insti- tutu, prein care potemu scapă de obscurantismu, prein care potemu lumină poporulu si a’lu aduce la cuno- scinti’a de sine. Se mai pdte ajută caus’a scdlei si prein alte midiuldce, d. e. in fiacare comuna său este unu asia numitu locu comunale, său dăca nu este, in tdta *) Se vede că dn. dissertatoriu inca nu aflase in acestu respecta anume duoe impregiurari: că imprumutulu de stătu dela a. 1854 facutu de communele rurali, au apucatu in partea sa cea mai mare in pungile speculantiloru chiamati pe sub mana in tidra de cătra mai multi funcționari, totu speculanti; dra cătu mai este in manile comuneloru, in cele mai multe cașuri li s’a interdîsu a’lu dedică scdleloru. Red. Trans. **) Inse si acf damu preste una pcdeca seridsa. Asia este, venitulu dein „carcimaritulu“ comuneloru rurali pe cele trei luni dein urma ale anului, intra in lad’a comunale; dara auctoritatile politice in cele, mai multe cașuri interdîcu strinsu destinarea ace- lui venitu pe sam’a scdleloru, mai virtosu ddca acelea scdle sunt confessionali; dra legea dein 1868 cea cu faci’a dupla a lui Janus, ii ajuta in luarea mesureloru prohibitive. Dara auctorita- tile politice unguresci mai au si alte cause ale loru speciali, re- servate, au si proteste fdrte plausibili, pentru câ se interdîca cu severitate ori-ce ajutoriu pe care aru voii —■ ddca aru voii — se dea comunele la scdlele confessionali. Asia de ess.: amu ajunsu, câ nu numai notarii, ci si primarii comuneloru rurali, pe alociirea si alti deregatori, se traga dela comune salariu anu- ale fixu pentru servitiulu loru, care in dilele ndstre, in acdsta epocha a unei birocratii de moda noua, .este multiplu, si adessea impreunatu cu responsabilitate mare. Dar’ apoi diurnele „do- mniloru“ cati venu si mergu pe la comune, de unde se se pla- tdsca? Se intielege că mai totu dein „lad’a satului.“ Toti aceia carii sunt determinati in cugetu curatu a sustiend la rornaui scdle cofessionali bune, trebue se’si fremente mentea pentru desco- perirea si deschiderea altoru venituri sigure si sufficiente, a că- rora intrebuint.iare se nu dependa nici dela grati’a domnului „sol- gabirau, “ si nici chiaru dela a domnului ministru. Nu primarii, nici notarii comunali voru infientia scdle confessionali. Cu tdte acestea, se nu desperamu intru nimicu: Roma non uno die fcicta. Red. Trans. — 211 — primavăr’a se se cuprindă unu anumita teritoriu dein partea aceea de liotaru, care este in calcatura (islaz, nemasiu) si acela semenandu’lu cu unu felin ori al- tulu de cereale, si lucrandu’lu in comunu, venitulu productului se se destinedie scălei. E lucru naturale, că conducătorii trebue se fia acurati, pentrucă in ca- sulu contrariu, observandu poporulu ceva interessare • propria, de buna sănia de alta data nu se va feri de lucru. Aceste si inca nenumerate ocasiuni suntu pe la sate, dein care s’aru potă ajută scăl’a. Numai inainte cu curagiu, că neinteresarea a- duce desperare, desperarea molesiune, carea este ince- putulu tuturora releloru dein lume. Numai voi’a si tăte se voru potă. Se ne tienemu de devis’a: Voie- sce si vei potă, luminădia-te si vei fi, Dev’a in 23 luniu 1873. Teodoru Petrisioru, prof. preparandiale. Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Urmare.) 1465. Supp. C. D. T. IV. p. 128. Regele Mateiu restitue libertățile Bistritiei. Budae sabb. prox. post fest. b. Mărci Evgl. Mathiae I. Literae, vi quarum concedit, ut Bistricienses Castrum ejas per „Ducem (sic.) Joannem de Hunyad" antea exstructmn diruere, et e lapidibus ejus Urbem ipsam muro cingere valeant. Unaque titulum perpetui Comitis Bistriciensis tollit, et Bistriciensibus antiquam libertatem restituit. Originale in Arch. Bistricien. Edidit per exstensum Eder in Schaeseo p. 246. 247. 1466. App. D. Tr. T. VI. Diploma de donatiune a regelui Mateiu, prin care arata favdrea sa nu numai cătra famili’a dela Cincisiu, consangena cu famili’a Corviniloru si acumu cunoscuta prea bene dein documen tele preeedenti, ci favdrea lui Mateiu se inteude si preste alte familii romanesci infratite (condivisionales) cu a cincisianiloru, anume Nicolae Supr a dela Lingi na, Dragota, Michailu-si Dimitrie dela S i 1 v a s i u. Regele scutesce pe locuitorii aceloru comune de tax’a ce se lud, anume dela- romani, sub titlu de cin- cidiecimg (quinquagesima), adeca a cincidieci’a vita, mare sdu mica, pe sam’a fiscului.*) Manus propria Dni Regis. Nos Matthias Dei gratia Rex Hungariae, Dalmatiae, Croatiae etc. memoriae commendamus tenore praesentium signifîcantes quibus expedit Universis. quod nos conside- ratis fidelitate, et fidelibus servitiis fidelium nostrorum nobilium Ladislai et Sandrini de Cholnok, ac Dan et Joannis similiter de Cholnok, nec non Nicolai Supra de *) Se intielege ch apoi acei locuitori avea se apere acelea tienuturi incontra invasiuniloru de turci si de alti bandiți, precum se mai scie si dein alte documente. Red. Lengene; Dragota, Michaelis et Demetrii de Zylvasi fratrum condivisionalium dictorum Ladislai, et Sandrini, per eos nobis, sub locorum et temporum varietate, cum summa fidelitate exhibitis et impensis possessiones eorundem Cholnok predictam, ac Felsd-Zylvăs, nec non portiones possessionarias in possessione Lengene praedicta in Co- mitatu de Hunyad et Districtu de Hatzak existentes, ha- bitas, consequenterque populos, et jobbagiones in eisdem commorantes ab omni solutione quinquagesimali nobis in fisco nostro Regio singulis annis provenire debente, in perpetuum ex speciali nostra gratia, et authoritate nostra Regia eximendas duximus. et. supportandas, imo eximimus, et supportamus praesentium per vigorem, quo- circa vobis fidelibus nostris universis Dicatoribus, et exactoribus hujusmodi proventus noștri quinquagesima- lis in praefato Comitatu Hunyad pro tempore constitutis praesentibus et futuris, praesentes visuris, firmissime praecipientes mandamus, quatenus praefatos proventus quinquagesimales super praefatas possessiones praefatorum Ladislai, et Sandrini, nec non Dan, -loannis, Michaelis, et Demetrii, Cholnok et Felso-Zylvăs vocatas, ac por- tiones possessionarias in jam dicta possessione Lengene habitas, populosque et jobbagiones in eisdem pro tem- pore commorantes dicare, vel ad solutionem hujusmodi proventus quinquagesimalis contra formam praemissae no- strae exemlionis adstringere. et compellere nullatenus praesummatis, nec sitis ausi modo aliquali. Praesentibus perlectis exhibenti restitutis. Datum Budae in vigilia na- tivitatis B. Joannis Baptistae anno 1466. Regni noștri anno 9. Coronationis vero 3. Inseruit has Literas Jos. Benko Transilvaniae suae specialis msto, ubi de possessione Csolnakos scribii. In Grationalibus Mathiae I. Regis Michaeli Apaffi in nota infidelitatis ob rebellionem con- victi elargitis anno 1467. 20. Nov. haec leguntur: C. D. T. III. p. 297. Regele Mateiu dâ gratia si restitue averile unui aristocratu anume Michailu Apafi, carele inca fusese unulu dein acei ce re- bellasera in contra lui si aleseseră pe Georgie vodă de rege. Acestu decretu aht regelui Mateiu are dat’a dela Totrusiu său Trotusiu, dein principatulu Moldoviei, unde se află elu pe la No- vembre cu ăste mare spre a umili pe Stefanu Domnulu Moldo- vei, pe care se maniase dein uuele cause, ce inca nu sunt dilu- cidate de ajunsu. Nos Mathias etc. etc. . . . ex benignitate nostra Regia, qua delinquentibus veniam, et lapsis sublevamen solemus impertiri, jurisque rigorem lenitate misericordiae solemus temperare, Nobili Michaeli Apaffi de Almake- rek Capiti. quoque possessionibus etc. . . super eo, quod cum novissime Nobiles et Incolae partium Transilvana- rum Hegni Noștri disci .... salutisque et honoris eo- rum obliti, a fidelitate, quam nobis, et sacrae Coronae dicti Regni noștri Jurejurando promiserant, defecissent, et contra nos easdem partes ingressos, exercitu aliter in- surrexissent, ipse etiam Micbael Apaffi postposita fide- litate, qua nobis tenebatur, quantum in eo fecit, inter Incolas praedictos se nobis emulum praebuit, et propterea notam perpetuae infidelitatis de Jure et consvetudine — 212 — Regni noștri manifeste incurrerit, gratiam et miseri- cordiam duximus faciendas speciales, imo facimus praesen- tium per vigorem. *) Dat. Moldaviae in Oppido Tatrus Die Dom. prox. p. festum B. Elisabethae V. a. D. 1467. 1467. post 4. Nov. App. D. Tr. T. VI. Trecundu regele Mateiu spre Moldov’a prin Secuime si standu cevasi in Baraoltu (Baroth) in Trei-Scaune (Hăromszăk), de aci dete una diploma de donatiune lui Petru husariulu dela Turnesiu, care câștigă cu acea ocasiune comun’a St. Petru dein comitatulu Doboca, confiscata dela Stefanu si Sigismundu de Dragu pentru rebelliune. 1467. Datum in Baroth Sabbato p. p. festum Eme- rici Ducis. Matthiae Regis Mandatum ad Conventum ec- clesiae de Monostor, ut Petrus Huszâr de Thornbs ob merita „per eum nobis, et sacrae dicti Regni noștri Hun- gariae coronae in nonnulis exercitibus nostris, cum ma- xima sui sangvinis elfussione constanter exhibita“ ejusque posteri universi statuantur titulo donationis, et juris Regii in Dominium possessionis Szentpăter in Cttu Doboka existentis, quam Stephanus et Sigismundus de Drag, per notam ex eo amiserant, quod rebelii Joanni Grof alias Vayvodae Transilvani adhaeserent. Homines Regii ad hanc statutionem designantur: Joannes R....ch, et Simon Therek. Exstat in Arch. k. Monostoriensi XIV. 159. 1467. 25. Dec. App. D. Tr. T. VI. Regele Mateiu reintorcunduse dein Moldov’a, la Brasiovu, in dio’a de Craciunu se află la St. Nicora**), de unde committe conventului dela Clusiu, că se introducă pe frații Valentino si Ladislau dela Teucu in dominiulu comunei Luna dein comitatulu Dobocei, cadiuta la fiscu prin mărtea lui Georgie dela Lun’a, caruia ’i lipsiseră heredii. Acestu documentu se afla in duoe originali', emanate dein aceeași di, dara unulu coprende mai multu de cătu celalaltu, pentru că in acela Mateiu spune, că avendu mai deunadi (su? perioribus diebus) batalia cu Stefanu voivodulu Moldovei, in aceeași anume acelu Valentinu a luptatu cu mare barbatia si curagiu. (Scie-se că in acea batalia dela Bai’a regele Mateiu eră p’aci se’si părda viăti’a). 1467. Datum in Szent-Miklos in festo nativitatis Domini. — Matthiae Regis mandatum ad Conventum de K. Monostor, ut Valentinus Theuke de Theuk, ac per eum frater ejus carnalis Ladislaus Theuke statuantur in Dominium possessionis Lona in Comitalu Doboka exis- tentis deficientis condam Georgii de Lona. — Margini hujus mandati inscripta est signatura, quod huic statutioni contradixerit vidua dicti Georgii de Lona, ejusque filia. Originale exstat in Arch. K. Monost. V. 270. Aliud Originale hujus mandati sub eodem dato ex- pediti exstat ilidem in eodem Archivo, in hoc posteriori mandato merita dicti Valentini Theuke sic recensentur: *) Grationales hae exstant in Litteris Blasii Magyar Vayo. Transilvanul de anno 1473. Vide: C. D. T. III. p. 363. **) Szent-Miklăs, romanesce Santu-Nicora, este nomencla- tur’a magiara ce se dă la siepte comune dein Transilvani’a. In Scaunele secuiesci Odorheiu, Murasiu, Ciucu, sunt 4 Szt.-Miklăs, dara totu asia sunt alte 3 in comitatele Doboc’a, Clusiu, Cetate- de balta. Red. „Is quippe Valentinus dum superioribus diebus partes Moldaviae cum exercitu nostro intrassemus, ibique qua- dam nocte cum Stephano Vayvoda Moldaviensi confli-r ctum habuissemus, tune in eodem conflictu inter caeteros aulae nostrae milites, et familiares pro posse suo, cum hostibus, ut andax vir certavit/⁴ Haec in anteriori exemplari originali hujus mandati non recitantur. Ibidem: V. 329. 1467. Supl. C. D. T. IV. p. 170. Epistol’a regelui Mateiu, prin care face cunoscutu locuito- riloru Transilvaniei, că in diet’a generale s’au luatu me- suri de reforme salutarie, ăra in cătu pentru dominiale regesci si pentru veniturile fiscali, s’au decisu intre altele, că regii se nu mai instrainedie in nici-unu modu si dein nici-o causa dis- ’ trictele Fogarasiu, Omlasiu si Radna dein Transilvani’a, ci acelea districte se remana totu-deauna la manile regiloru Un- gariei, că se le aiba de indemana pentru acelea cașuri, in care s’ar afla cu cale că se se dea la căte unu Voivodu de ai Mol- dovei său de ai Munteniei, deintre cei destronati si espatriati, pentru că se aiba pe unii că aceia de indemana, spre a tiene cu ei totudeauna in frica si respecta pe moldavoromani. *) Matthiae Regis literae ad Transilvanos, in generali Diaeta statutum haberi de meliori stătu Regni, circa bona regalia, et proventus fiscj, et ne unquam Fogaras, Om- lăs et Radna aliis conferantur. Habentur in Epist. Corvin. P. HI. p. 11. Meminit Eder in Felmero p. 146. .Edidit Katona T. XV. p. 240. (Va urma.) Nr. 203-1873. Procesu verbalii luatu in siedinti’a lunaria a comitet, asoc. trans. tienuta in 28. Augustu c. n. 1873 sub presidiulu dlui vicepresied. Iac. Bologa, fiendu de facia domnii membrii E, Macellariu, I, Hanni’a, I. Tul- basiu, Z. Boiu, V. Romanu, dr. I. Nemesiu, dr. D. Racuciu, I. V. Rusu si I. Cretiu. § 89. Magistratulu cetatienescu si scaunalu sub datulu 17. luliu a. c. Nr. 5172 face cunoscutu, cumu- că ministeriulu reg. de interne prin emissulu seu dein 10. luliu a. c. Nr. 9429, au denegatu aprobarea mo- dificatiuniloru făcute de adunarea gen. dela Fagarasiu dein 1871, la §§ 7 si 22 dein statutele asociatiunei, in' sensulu acela, că si persăuele . si corporatiunile morali se păta avă votu in adunările generali prin plenipotentiatii sei. Ministeriulu aduce de motive, cumu-că prin mo- dificatiunea intenționata nu se pote ajunge inaintarea scopului asociatiunei, dein causa, ca dăca respectivii *) Acăsta politica si lege o decopiase diet’a generale a Ungariei dela romanii antici, la carii ii voru fi reflectata archi- ereii si alti ămeni invefiati veniti mai alesu dein Itali’a la Bud’a; dara ungurenii forte dedati a calea chiaru legile făcute de ei si roborate cu jurainentu, pucinu după aceea o calcara si pe acăst’a, si asia districtele romanesci Fogarasiu, Omlasiu, Radna (nu cea dein Ungari.a, ci cea de cătra Bistritia) curendu au ajunsu dein mana in mana, au fostu supte, spoliate, administrate nespusu de reu. Red. — 213 — representanti n’ar capetâ instrucțiuni dela tramitiatorii joru, atunci ar validitâ opiniunea loru propria, er nu a asociatiunei, dr candu ar capetâ instrucțiuni, atunci ar face mai cu neputintia sdu la tdta intem- plarea ar ingreunâ resultatulu favoritoriu alu con- sultatiuniloru; afara de aceea o atare modificatiune nu sta in consonantia cu scopurile si natur’a unei asociatiuni, ce conditiondza o lucrare individa ale scientificâ (Nr. prot. ag. 170 1873.) Se ia spre scientia cu aceea observare, că acesta impregiurare se se aduca la tempulu seu la cuno- scienta adunarei generale a asociatiunei. §. 90. Domnulu cav. loanu Puscariu la pro- vocarea comitetului dein 8. luliu a. c. Nr. 155 re- scrie, cumca nu e nici posibilu nici necesariu, câ se trameta inedee albulu elaborata de domni’a sa, ci opindza, câ asociatiunea se esmita una comisiune dintre membrii sei aflători in Bud’a-Pesta, carea ca- stigandusi informatiunile necesarie immediatu dela autorulu, se’si dea opiniunea sa (Nr. prot. ag. 172 1873). Se ia spre scientia cu aceea, câ cuprinsulu amin- titei scrisori se se aduca la cunoscientia proximei adunari generale, spre a lua ulteridrele dispositiuni, ce se voru află de lipsa in obiectulu dein cestiune. §. 91. Domnulu A. P. Alexi, doctoranda in fi- losofia la universitatea dein Gratiu, aduce la cunos- cientia, cumca la adunarea generale va disertâ de- spre: „cultur’a poporului românu dein Daci’a supe- riora, in oglind’a desvoltarei si a conditiuniloru sale de prosperitate?⁴ (Nr. prot. ag. 176 1873). Se ia spre scientia cu aceea observare, câ susu amintitulu domnu, conformu punctului 11 dein pro- gram’a statorita pentru viitori’a adunare generale, se se provdce a-si tramite elaboratulu seu, de timpuriu la presidiulu asociatiunei, dupace adeca se va publică prein diarie, terminulu tienerei adunarei generali deja amanate pre tempu nedeterminatu. §. 92. Escelentia sa domnulu presiedinte alu asociatiunei, Ladislau Bas. Baronu de Popp, cu pri- vire la scrisdrea comitetului dein 18. luliu a. c. Nr. 166, sub datulu 9. Augustu a. c. rescrie, cumca con- simte cu amanarea adunarei gen. pre tempu nedeter- minatu, dein caus’a colerei, opindza câ se nu se con- chiame adunarea gen. pana candu nu va incetâ de- plinu aceea epidemia, in totu cuprinsulu Transilva- niei. Ar fi inse consulta câ pentru casulu candu impregiurarile sanitarie n’ar permite, câ adunarea gen. se se pdta tienea până catra finea lui Septembre, multu diumatatea lui Octombre anulu curentu, comi- tetulu se statordsca budgetulu pre 1874, adoptandu pre celu dein 1873, câ astfeliu se se pdta escrie con- cursele la stipendiale asociatiunei. Totu odata escelentia sa domnulu presiedinte arata, ca au facutu pași la locurile competente, câ doritorii de a participă la adunarea gen. se potu ca- latori pre drumulu feratu cu uhu scadiementu de 5°/₀ din tacs’a statorita, adeca cu pretiulu fie diumetate, si câ despre resultatulu acestoru pași, la tempulu seu, va in cunoscientiâ pre comitetu (Nr. prot. ag. 191 1873.) Se ia spre scientia si comitetulu pentru casulu, candu dein caus’a impregiurariloru sanitarie, adunarea generale nu s’ar tiend pana la tempulu indigitatu de escelenti’a sa domnulu presiedinte, si-va tiend de da- toria pe bas’a budgetului statorita in anulu trecuta de adunare generale dela Sabesiu, a emite disposi- tiunile recerute pentru publicarea concurseloru la sti- pendiale asociatiunei devenite vacante. §. 93. Redactiunea Transilvaniei sub datulu 9 Augustu a. c. aduce la cunoscientia, cumca pe cale poștale au tramisu la comitetulu asociatiunei căte unu esemplariu dein „Column’a lui Traianu⁴⁴ pe anii 1870, 1871, 1872 si 1873 dăruită de domnulu B. P. Hasdeu si 10 ecsemplare dein cele 6 opere dein bi- blioteca de lectura a domnului I. M. Riureanu, cu acelu scopu, câ dein aceste opere pre catu voru ajunge, se se imparta cate unu ecsemplariu si pe la institutele naționale, după buna chipsuire a comitetului (Nr. prot. ag. 192, 1873). Opurile dăruite se primescu pre langa espre- siuneă recunoscientiei protocolarie, si retienenduse câte unu ecsemplariu pentru bibliotec’a asociatiunei, celelalte ecsemplare prisositdrie se se imparta pentru bibliotecele seminariale dein Blasiu si dein Sibiiu, pentru bibliotecele gimnasialoru dein Blasiu, Brasiovu, Naseudu si Bradu, in fine pentru bibliotecele scdle- loru elementarie dein Resinariu, Orlatu si Saliste. § 94. Institutulu de credita alu Albinei prin charthi’a sa dein 18. Aug. cere a se predă domnului vicepresiedinte Iac. Bolog’a ala 2-lea ecsemplariu dein cheile dela cass’a Albinei, depuse spre păstrare in cass’a Wertheimiana a asociatiunei. Acelea chiei s’au si predata in 20. Aug. 1873. (Nr. prot. ag. 195, 1873). Spre scientia. § 95. Direcțiunea despartiementului cerc, alu Blasiului (XX.) așterne protocolulu adunarei generali cerc, dein 3. Aug. a. c. si protocolulu siedintiei sub- comitetului dein 9. Aug. a. c. Dein amentitele pro- tocdle intre altele resulta urmatdrele lucrări: 1) Se constateza cumu-că siedintiele subcomite- tului nu s’au potutu tiend regulata in tdta lun’a, dein causa, că nu s’au infaciosiatu membrii in nu- merulu recerutu prin § 15 dein regulamentulu aso- ciatiunei. 2) Agenturile corn, după incercarile făcute păna acumu nu s’au potutu infientiâ. Adunarea cerc, a venitu la convingere, că agenturele comunali s’ar potd formă prin intrevenirea protopopiloru tractuali, deci ordinariatele romane se fia rogate de cătra co- mitetulu ceutrale, câ se provdce pre protopopii re- spectivi, câ densii cu ocasiunea visitatiuniloru cano- nice, se indemne pre poporeni, a se face membrii ordinari ai asociatiunei ori ajutători ai despartiemen- tului (p. 5). 3) Se alege de uou subcomitetulu pre trieniulu 34 — 214 — 1873—1875 in persdnele domniloru loanu Antonelli, directorii!, dr. Victorii Mihali, Bas. Moldovanu, I. Moldovanu, Nic. Solomonu, Ales. Neagoi si Stefanu Popu membrii. 4) Se aduce la cunoscientia, cumu-că dn. cano- nica I. Fekete a abdisu de postulu de colectorii alu asociatiunei. (Nr. prot. ag. 196, 1873). Lucrările cuprinse in amintitele protocdle se iau in generala spre scientia, si totu-odata se decide a i se rescrie respectivei direcțiuni, cumu-că in caus’a invenirei protopopiloru cu ocasiunea visitatiuniloru canonice in tracturile respective, spre a se procură membrii ordinari si ajutători pre sem’a asociatiunei, se voru face pași receruti la veneratele ordinariate romane. Membrii subcomitetului in persdnele indi- gitate se aproba. Demisiunea dlui canonicii I. Fe- kete dein postulu de colectorii se primesce, si in locui se alege de colect. dlui canonica I. Antonelli, carele totu-odata este si directoriu despartiementului respectiva. § 96. Domnulu cassariu alu despartiementului cerc, alu Fagarasiului N. Cipu cere a i se tramite 2 contiuri dein registrulu B. In necsu cu acesta se- cretariatulu raportdza, că in 22. Aug. a. c. i-s’au si espedatu 15 cdle dein numitulu registru. (Nr. prot. ag. 197, 1873.) Spre scientia. § 97. Stipendiatulu asociatiunei Petru Dehe- lianu, ascultatoriu de filosofia la universitatea dein Gratia, tramite in loculu coloquialoru pre semestrulu alu II-lea 187²/₃ unu testimoniu, dein carele se con- statdza, cumu-că densulu a luatu parte la esercitiale seminariului filologica dela universitatea dein Gratiu, care esercitii simții că nescari pregătiri pentru pro- fesoratu. (Nr. prot. ag. 177, 1873.) Spre scientia. § 98. Se presentdza documentele de progresa pre semestrulu alu II-lea a anului 187% dela ur- mătorii stipendiati ai asociatiunei: 1) Unu testimoniu a lui Bas. Mihaila Lazaru, ascultatoriu la facultatea technica in Vien’a cu pro- gresii fdrte bunu. (Nr. prot. ag. 160, 1873.) 2) 6 testimonii a tenerului I. Baiulescu, ascul- tatoriu la facultatea technica in Gratiu cu progresa parte mare forte bunu. (Nr. prot. ag. 180, 1873.) 3) Indicele de lectiuni a tenerului Midi. Rusu, ascultatoriu de drepturi la academia dein Sibiiu, cu progresa mare parte de prim’a classa. (Nr. prot. ag. 179, 1873.) 4) Unu documentu a tenerului Pintea Terno- veanu, ascultatoriu de silvicultura in Mariabrnnn, cu progresa fdrte multiamitoriu. (Nr. prot. ag. 181, 1873.) 5) Testimonialii de maturitate a lui Georgie Oca- ciu, gimnasistu absoluta la gimnasiulu romanu dein Brasiovu cu calcululu generalii de matura. (Nr. prot. ag. 167, 1873.) 6) Testimoniale a Ini Nic. Neamtiu, absoluta de a VIL clasa la gimnasiulu de stătu dein Sibiiu cu calcululu generalu de precelentu (Nr. prot. ag. 194, 1873), a lui Aur. lechimu, absoluta de a VII. clasa la gimnasiulu rom. cat. dein Alb’a-Iuli’a cu calcululu generalu. de precelentu (Nr. prot. ag. 199, 1873) si a lui Adamu Sirlincanu, absoluta de a VII. clasa la gimnasiulu dein Naseudu, cu calcula generalu de prim’a cn eminentia (Nr. prot. ag. 161, 1873), si in fine 7) Testimoniala lui Petru Neamtiu, scolariu in prim’a clasa la scdla reale romana dein Brasiovu cu calculu generala de prim’a, si a lui loanu Gog’a, scolariu in prim’a clasa la scdl’a comerciala romana dein Brasiovu cu calcula generalu de prim’a ca emi- nentia. (Nr. prot. ag. 167, 1873.) Spre scientia. § 99. Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I.) cu charfhi’a de sub Nr. 27 tramete 66 fr. v. a. că tacse obvenitdrie dela 14 domni membrii ordinari ai asociatiunei trans. (Nr. prot. ag. 201, 1873.) Spre scientia. § 100. Direcțiunea despartiementului cerc, alu Brasiovului (I.) așterne protocolulu siedintieloru adu- narei gener. dela Satulungu dein 22. luliu (3. Aug.) a. c. si protocolulu siediutiei subcomitetului dein ³/₁₇. Aug. a. c. deinpreuna cu adusele respective, si apoi sum’a de 73 fr. 50 cr. bani incursi la subcomitetulu respectiva. Dein amintitele- protocdle intre alte afaceri cu- rente se constateza urmatdriele: a) Că cu ocasiunea adunarei generale cercuali dein Satulungu se tienura disertatiuni. Dn. profes. I. Popea au disertatu despre „pretiulu moralu si ma- terialii alu asociatiuniloru cu privire la poporulu ro- manu;" er dn. prof. dr. Lapadatu au disertatu despre „poporulu romanu că conservatoriulu limbei stră- bune" (p. IV). b) Că adunarea generale cercuale a preliminată bugetulu pre anulu 187% cu urmatdriele positiuni: pentru spesele cancelariei 20 fr. retienuti dein partea directiunei respective; pentru cârti si alte recuisite pre sem’a scdleloru sarace dein respectivulu despar- tiementu 50 fr., pentru invetiaceii sărăci romani 50 fr. v. a. c) S’a raportata despre banii incursi in favdrea asociatiunei cu ocasiunea adunarei generali cercuali, si anume: Dn. Radu Popea au oferita unu ajutorii! de 100 fr. in obligațiuni de stătu, (care inca nu s’a tramisu incdce); s’au inscrisu cătiva membrii ordinari noi, cari voru a solvf tacsele, numai după ce voru primi diplomele respective; s’au mai incassatu tacsele membriloru ordinari si ajutători si alte donatiuni (p. X.); au incursu că donatiuni, 3 acțiuni dela banca Transilvani’a date dein partea domnului Irimie Verzea, si o alta acțiune totu dela aceea banca, dela domnulu capitanu Ludovicu Romanu (p. XI.) d) S’a alesu noulu subcomitetu pre trieniulu 1873— 1875 in persdnele domniloru I. Petricu di- rectorii!, dr. Nic. Popu, Radu Popea, losifu Popu, — 215 — Bartolomeiu Baialescu si dr. I. Mesiota, membrii or- dinari; los. Puscariu, Irimie Verza, Radu Radovicui si Diamandi Manole, membrii suplenti; in fine: c) Se substerne spre revedere ratiociniulu de- spre perceptiunile si erogatiunile despartiementului respectivii pre tempulu dela 4. Ian. 1870 păna in 22. luliu (3. Aug.) a. c. (Nr. prot. ag. 202, 1873.) Lucrările adunarei generale cerc, cumu si ale subcomitetului se iau spre plăcută scientia, si respe- ctivei direcțiuni se i se rescrie, câ se poftesca pre acei domni susu-amentiti, carii cu ocasiunea aduna- rei generale cerc., au tienutu discursuri de interesu pentru cultur’a poporului, câ acelea se le dea la lu- min’a publicitatiei pre calea organului asociatiunei, er bugetulu preliminați! pre anulu 187% de sub p. VI. si VIL alu protocolului, se aproba cu tdte posi- tiunile sale; asemenea se aproba si noulu subcomi- teiu in persanele menționate sub p. VIL alu proto- colului. Domniloru, cari au binevoita a donâ acțiuni de ale bancei Transilvani’a, fiendu-că atari cârti in- volva obligamentulu de a se solvi pre viitoriu vre- unii restu dein valdrea loru nominale, conformii con- clusului adusa in siedinti’a comitetului dein 30. luliu a. c. § 87 nu se potu primi. Ratiociniulu despre perceptiunile si erogatiunile despartiementului pre trie- niulu espiratu se se predea spre esaminare si re- spective spre raportare dlui cassariu alu asociatiunei, in fine raportulu subcomitetului despre activitatea sa pre trieniulu espiratu se se dea publicitatiei. Cu acestea fiendu tempulu inaintatu, siedinti’a se intrerupe remanendu a se continua in 29. Aug. la 5 <5re miadia di, deci presidiulu poftesce pre mem- brii presenti, a se infaciosiâ ârasi Ia tempulu numitu. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata prin I. Hanni’a mp. Tulbasiu mp. V. Romanu mp. Nr. 203-1873. Procesu verbale luatn in siedinti’a Somitet. asoc, trans. dein 29. Augustu c. n. 1873. (câ continuare a siedintiei precedente dein 28. Aug. a. c.) tienute sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii I. Hanni’a, I. Tulbasiu, I. V. Rusu, V. Romanu, dr. I. Nemesiu, dr. Dem. Racuciu si I. Cretiu. § 101. Presidiulu, in necsu cn conclusele comitetului dein 15. si 30. luliu a. c. pune la disensiune, cestiu- nea, ddca facia cu faimele nefavoritdrie, ce cerculeza despre starea materiale a bancei gen. Transilvani’a, suntu de a se mai solvi ratele cerute după acțiunile numitei bance, aflatdrie in proprietatea fonduriloru asociatiunei si alu academiei? Dn. protopopu I. Hanni’a considerandu, câ co- mitetulu nu posiede păna acumu date secure in pri- vinti’a starei adeverate a bancei numite, afla cu cale a propune, câ se se solveze deocamdată rat’a I. ob- venitdria cu 1. Augustu a. c. Dn. dr. Dem. Racuciu ’si reinnoesce si acumu propunerea sa făcută in siedinti’a comitetului dein 15. luliu a. c., câ adeca comitetulu se esmita un’a co- missiune, carea informanduse in faci’a locului, adeca in biroulu bancei Transilvani’a despre adeverata stare a lucrului, se-si faca 'raportulu seu, si apoi se decidă comitetulu, deca suntu de a se solvi ratele cerute, ori ba ? După discusiuni îndelungate si seridse, cu care ocasiune domnii membrii ’si descoperiră opiniunile sale motivate, presidiulu submitendu la votisare mai antaiu propunerea domnului dr. Racuciu, câ cea mai departe aceea, cu una maioritate de 4 contra 2 vo- turi, se respinge. Submitenduse după aceea la votisare propunerea domnului protopopii I. Hannia, aceea se adopta cu un’a maioritate de 4 contra 2 voturi, prin urmare se ridica Ia valdre de couclusu alu comitetului. Verificarea proceseloru verbali ale acestoru sie- dintie dein 28. si 29. Augustu a. c. se concrede do- mniloru membrii Hanni’a, Tulbasiu si Romanu. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata, Sibiiu 30. Aug. 1873. I. Hanni’a mp. Tulbasiu mp. V. Romanu mp. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoc. trans. pre tempulu dela 30. luliu până in 31. Augustu 1873. 1. Prein dn. protopopu in Turd’a, lacobu Lugosianu s’a tramesu: a) dela domni’a sa tacs’a de membru ord. pre 187% si 187% 10 fr. b) dela., dn. parochu in Teureni, Nicolae Deacu tacs’a de membru ord. pre 187% 5 fr. 2) Dela dn. fiscalu reg. in Dev’a, Antoniu Schiau tacs’a de membru ord. pre 187% si 187% 10 fr. 3) Dela dn. jude cercuale in Bistr’a, Alesandru Darabantu tacs’a de membru ord. pre 187%, 187%, 187% si 187% 20 fr. 3) Prein dn. direct, alu desp. cerc, alu Brasiovului (I) Ioane Petricu, s’a tramesu câ tacse de membrii ord.: a) Dela dn. Constantinu Steriu pre 187% 5 fr. b) ,, „ prof. Davidu Almasianu pre 186% 5 fr. c) ,, ,, prof. dr. Nicolae Popu pre 187% 5 fr. d) „ ,, Radu Radoviciu pre 187% 5 fr. e) ,, „ advocatu losifit Puscariu pre 18®%₀ 5 fr. f) ,, „ protopopu losifu Baracu pre 187% 5 fr. g) „ „ Georgiu B. Popu pre 187% 5 fr. h) „ ,, loanu Diamandi Manole pre 186% 5 fr. i) „ „ Stanu Poenariu pre 187 % 5 fr. k) „ ,, Daniilu Demeter pre 186% 5 fr. 1) „ ,, Iac. Muresianu, direct, si red. pre 186% 5 fr. ni) Dela dn. loanu Persoiu pre 186% 5 fr. n) „ „ Filaretu Dumbrav’a pre 186% 5 fr. o) „ „ capitanu Ludovicu Romanu pre 187% 5 fr. Sum’a 70 fr. NB. Dein acest’a suma subtragunduse pentru apelulu tiparitu 4 fr. s’a tramesu la fondulu asoc. 66 fr. v. a. Prein direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I) s’a tra- mesu la asoc. câ bani incursi la fondulu asoc. tr., cu ocasiunea adunarei gen. cercuali tienuta la Satulungu in 22. luliu 3. Au- gustu a. c. si anume: — 216 — A. Câ tacse de membrii ordinari. a) Dela dn. Irimia Irimia eeonomu in Bacifalu pre 187% membru ord. nou 5 fr. b) Dela dn. prof. in Brasiovu loanu Mazare pre 187% m. ord. n. 5 fr. c) Comun’a romana dein Feldidr’a pre 187% membru ord. nou 5 fr. d) Dela baseric’a dela Hermanu pre 187% membru ord. nou 5 fr. e) Dela dn. directoriu gimn. in Brasiovu dr. Ioane Mesiota pre 186% 5 fr. f) Dela jude reg. losifu Popu tacs’a pe 187% 5 fr. g) Dela dn. prof. gimn. in Brasiovu dr. loanu Lapedatu pre 187% m. ord. nou 5 fr. h) Dela dn. prof. gimn. in Brasiovu loanu Popea pre 187% m. ord. nou 5 fr. Sum’a 40 fr. B. Câ tacse de membrii ajutători. a) Dela dn. eeonomu in Satulungu Radu Bercariu 1 fr. b) Dela dn. invetiatoriu in Satulungu Ioane Petricu 1 fr. c) Dela dn. comerciante in Brasiovu loanu Bucuru Popu 2 fr. d) Dela dn. eeonomu in Tarlungeni Dumitru Penesiu 1 fr. e) Dela dn. eeonomu in Darste George Bersanu 1 fr. f) Dela dn. invetiatoriu in Satulungu Dumitru Nanu 1 fr. g) Dela dn. notariu in Cernatu Dumitru Ghimbasianu 2 fr. h) Dela dn. parochu in Cernatu loanu Verzea 2 fr. i) Dela dn. invetiatoriu in Tarlungeni Irimia lantea 1 fr. k) Dela dn. invetiatoriu in Bacifalu Anastasie Bersanu 1 fr. 1) Dela dn. eeonomu in Tarlungeni Dumitru Cranga 1 fr. m) Dela dn. invetiatoriu in Satulungu Alecse Verzea 2 fr. n) Dela dn. eeonomu in Satulungu Oprea Rosculetiu 1 fr. Sum’a 17 fr. C. Câ donatiune. a) Dela dn. eeonomu in Satulungu George Stanu Popu 1 fr. bj Dela dn. eeonomu in Satulungu George Peteu 30 fr. c) Dela dn. jude in Satulungu Voicu Rosculetiu jun. 15 fr. d) Dela dn. eeonomu in Satulungu Petru Ordea 1 fr. e) Dela dn. eeonomu in Satulungu Stanu Rosculetiu 1 fr. f) Dela dn. eeonomu in Satulungu Zacharia Seitanu 1 fr. g) Dela dn.' eeonomu in Satulungu George Florea 1 fr. h} Dela dn. eeonomu in Satulungu loanu I. Piciorusiu 1 fr. i) Dela dn. eeonomu in Satulungu loanu I. Seitanu 2 fr. k) Dela dn. eeonomu in Satulungu loanu Mandaiu 1 fr. 1) Dela dn. eeonomu in Satulungu Stanu Gaitanu 1 fr. m) Dela dn. eeonomu in Satulungu Sandu Munteanu 1 fr. n) Dela dn. eeonomu in Satulungu Aldea Nistoru 1 fr. o) Dela dn. econ. in Satulungu loanu Oprea Rosculetiu 1 fr. p) Dela Baseric’a dein Darste 2 fr. 50 cr. q) Dela dn. parochu in Bacifalu Peteu Carstocea 3 fr. r) Dela dn. parochu in Darste Tom’a Bersanu 3 fr. s) Dela dn. parochu in J'urchesiu Nicolau Soiu 3 fr. Sum’a 69 fr. 50 cr. Combinandu in sumele de sub A., B. si C. făcu la olalta 126 fr. 50 cr., dfein care s’a incassatu 93 fr. 50 cr., dein acâst’a suma subtragunduse 20 fr. pentru spesele cancelariei, s’a tramesu la asoc. 73 fr. 50 cr. bani găti. Mai remanu a se tramete 33 fr. v. a. Domnulu parochu in Satulungu Radu Popea a oferitu un’a obligațiune do stătu de 100 fr., a cărei trametere se ascâpta. Sibiiu 31. Augustu 1873. Dela secret, asoc. trans. SPICE. ' Omenii adessea inaltia după mdrte altare ace- lora, pe carii, păna era in vidtia, ii caută se’i affiga pe cruce (se’i spendiure). — Proverbiele poporului coprendu in se-nesi filosofi’a vietiei lui*). — Somnulu este imaginea mortiei. Bibliografia. Acte sinodali ale basericei romane de Alb’a- luli’a si Fagarasiu date la lumina de Ioane M. Mot- dovanu tom. I. et II., Blasiu, 1869—70, formata 8°. Pretiulu fdrte moderato, căte 1 fr. 10 cr. de unu tomu, se afla la editoriu in Blasiu si la librarii pe la cetati. Dela tipografi Romer & Kamner in Brasiovu se pdte trage: VOCABULARIU COMPLETU pentru opu- rile luiCaiu luliu Cesare si ale continua- toriloru lui. Prelucrata după vocabulariulu lui Chr. Crusius si inavutîtu de Dr. Vas. Glodariu, prof. de limb’a elina si germana la gimnasiulu plenariu rom. dein Brasiovu. 1871. Romer & Kamner, tipo- grafi, editori si provedietori. 8° mare, litere garmondu, circa 23 % cdle, cu una prefatiune de 29 pagine, de- spre care nu ne induoimu că va trage de aprdpe luarea-mente a filologiloru nostrii, pentrucă in partea cea mai mare a sa se ocupa de cestiuni filologice. Vocabulariulu in sinesi va fi de mare folosu teneri- mei ce are de lucru cu resp. auctori latinesci. Pretiulu unui essemplariu 1 fior. 80 cr. val. a., sdu in lei noi 4 si 20 bani. MAGAZ1NU de canturi naționali vechi si n o u e. Culese si inmultite prin proto-psaltulu G. Ucenescu. Brosiur’a anteia. Edit. a trei’a. Brasiovu, 1873. 32°, pag. 160. Pretiulu leg. 40 cr. v. a. Este bene si folositoriu că cântecele ndstre po- pularie (cu esceptiune de cele necalite, gretidse, fri- vole, obscene) se se publice cătu se pdte mai desu si se se latidsca in mii de esseinplacie intre poporu asia, in cătu toti individii căti potu citi, se le si pdta avă. Cu atătu făcu mai bene aceia, carii in colle- ctiunile loru intretiesu si poesiile naționali, care mai alesu dela 1848 au ajunsu a fi in adeveru pro- prietatea natiunei. % De aceea prea bene a facutu de ess. „Feonomulu* dein Blasiu, carele in duoi Nri âi sei publică proverbiele roma- nești populație, usitate mai alesu in Transilvani’a. In Munteni’a făcuse repausatulu psaltu Ant. Panu dela mitropolia una colle- ctiune fdrte interessanta de proverbie romanesci tote vechi si ori- ginali si le publicase in forma de carte , dein care iuse nu se mai afla nici-unu essemplariu. Cele mai multe dein proverbiele poporului sunt adeverate geme si steme ale limbei, in câtu de merita câ fiacare romanu se le scia dein memoria. Editoriu si provedietoriu; Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a R8mer& Kamner.